Mario-Ovidiu Oprea
Mario-Ovidiu Oprea
Ședința Senatului din 8 mai 2006
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.74/18-05-2006

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2006 > 08-05-2006 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 8 mai 2006

  1. Declarații politice prezentate de doamnele și domnii senatori:
  1.11 Mario-Ovidiu Oprea - In memoriam - Ioan Gavrilă Ogăranu.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

................................................

Îl invit la tribună pe domnul senator Mario Oprea, Grupul parlamentar Dreptate și Adevăr PNL-PD. Aveți cuvântul, domnule senator.

Domnul Mario-Ovidiu Oprea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Distinși colegi participanți,

Mă bucur că subiectul declarației mele politice a fost deja deschis de un antevorbitor, de distinsul senator Otilian Neagoe. Într-adevăr, acum câteva zile se stingea din viață un om, pentru mulți un necunoscut, dar un mare om, un mare român, un mare luptător în războiul anticomunist: Ioan Gavrilă Ogăranu. Prea puțin s-a vorbit, în opinia mea, de activitatea sa ca partizan în munți împotriva regimului comunist din anii 1950-1960, dar așa cum s-a afirmat, însă, în mass-media, și trebuie să-i mulțumim, Ion Gavrilă Ogăranu a reprezentat, vreme de aproape 30 de ani, coșmarul securității. Student la agronomie, la Cluj, și la științe economice, la Brașov, Gavrilă a intrat în lupta anticomunistă încă din 1946. A fost unul dintre liderii grevei studențești de la Cluj, din 1946. Apoi, a lucrat la constituirea unor nuclee de rezistență împotriva regimului de ocupație sovietică. Înainte de a-și lua licența în agronomie, în primăvara lui 1948, când au început marile arestări, Gavrilă s-a refugiat în Munții Făgărașului împreună cu alți câțiva camarazi. Ei au constituit Grupul Carpatin de Rezistență Națională Armată, condus de Gavrilă, grup care s-a impus, ca și Grupul Vatamaniuc, din Bucovina, într-un adevărat război cu trupele miliției, ale armatei sovietice dislocate în anumite întreprinderi montane și în zone de exploatare minieră, precum și cu detașamentele securității. Grupul Gavrilă, care era în general format din maxim 30 de bărbați, a avut zeci de lupte cu unitățile menționate ale regimului, până în 1955, când grupul a fost lichidat. După cum arată documentele securității, împotriva "Bandei Gavrilă" au fost declanșate peste o sută de atacuri. Soldații securității nu au dat, însă, piept cu partizanii, de fiecare dată, căci aceștia reușeau să se retragă din zonă la timp. Condamnat la moarte în lipsă, în 1951, Tribunalul Militar din orașul Stalin (Brașov) l-a condamnat la moarte pe Ioan Gavrilă în lipsă. În speranța că va fi sprijinit de Statele Unite ale Americii, prin finanțarea activităților de guerilă împotriva trupelor sovietice și ale regimurilor-satelit din statele de după Cortina de Fier, Ioan Gavrilă Ogăranu trăia cu iluzia că războiul său anticomunist va reuși. Din păcate, visul său avea să fie spulberat. Americanii n-au venit, iar grupul lui Gavrilă a fost distrus. Unii dintre membri au fost uciși în luptă, alții au fost prinși și condamnați la moarte. Gavrilă a scăpat miraculos, iar în 1956 a coborât din munți și s-a ascuns în Galciu, județul Alba, la văduva unui fost coleg de liceu, Ana Sabăduș, cu care s-a și căsătorit. Securitatea l-a prins abia în 1976, în urma unei trădări, pe când se afla la Cluj. Anchetat și torturat 6 luni de securitate, Gavrilă a fost eliberat, la intervenția președintelui american Richard Nixon, beneficiind și de prescrierea faptelor sale. Gavrilă a continuat lupta, la revoluția din decembrie 1989, dar nu a solicitat certificat de revoluționar, pentru că nu a vrut vreun avantaj din asta. După 1989, Ioan Gavrilă s-a dedicat, așa cum afirma chiar el, datoriei de a mărturisi despre răul comunist. A condus Fundația "Luptătorii din rezistența armată anticomunistă din România", a făcut parte din Academia Civică și din Asociația Foștilor Deținuți Politici din România.

Stimați colegi, am schițat o scurtă bibliografie, apărută și în media românească, despre unul dintre puținii partizani anticomuniști din România. Aceștia, așa puțini cum au fost, nu au uitat crezul lor de libertate și luptă pentru un ideal, iar noi beneficiem de urmările luptei lor împotriva unui sistem totalitar. În acest sens, aduc un pios omagiu, celui care a fost Ioan Gavrilă Ogăranu. Dumnezeu să-l ierte, iar Ioan Gavrilă Ogăranu să ne ierte pe noi, dacă am putea vreodată să uităm adevărații eroi postbelici ai României. Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule senator.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti sâmbătă, 4 decembrie 2021, 22:45
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro