Plen
Ședința Camerei Deputaților din 30 mai 2006
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.90/09-06-2006

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
28-07-2020
27-07-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2006 > 30-05-2006 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 30 mai 2006

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:

   

Ședința a început la ora 8,28.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de doamna Daniela Popa, vicepreședinte al Camerei Deputaților, și, în a doua parte, de domnul Bogdan Olteanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Eserghep Gelil și Gheorghe Albu, secretari.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Stimați colegi,

Chiar dacă suntem cu două minute înainte de ora fixată, deschidem ședința consacrată declarațiilor politice.

Astăzi începem cu reprezentanții Opoziției.

 
Florin Iordache - declarație politică cu titlul Reformă și neprofesionalism în sănătate

Grupul parlamentar al P.S.D., domnul deputat Florin Iordache.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Intervenția mea de astăzi se intitulează "Reformă și neprofesionalism în sănătate".

Pachetul de legi care vizează reforma în sănătate și care aduce modificări importante în domeniul sanitar intră în vigoare începând de astăzi.

Adevăratul motiv îl reprezintă posibilitatea așa-zis "legală" de a înlocui aproape 400 de oameni cu funcții de conducere din spitale. Potrivit noilor reglementări, managerul general al spitalului nu mai poate avea nici o altă activitate în afară de a conduce spitalul. Pe "lista lui Nicolăescu" apar juriști, avocați, economiști, oameni care nu au avut de-a face cu sistemul sanitar.

De asemenea, potrivit noilor reglementări, aproape 2.000 de medici care au împlinit 65 de ani ar trebui să se pensioneze automat, fără ca aceștia să fie înlocuiți, aducând un mare prejudiciu sistemului sanitar, printr-o prevedere neconstituțională și discriminatorie.

Deși ministerul sănătății a promis să ducă la bun sfârșit elaborarea unei liste cu servicii medicale minimale, aceasta a rămas tot la stadiul de promisiune, sistemul funcționând și acum după contractul-cadru pentru anul 2005.

Problema subfinanțării sistemului sanitar este o realitate, pe care numai domnul Nicolăescu nu o percepe. Prin toate aceste măsuri, care mimează reforma, ministrul Nicolăescu va crea o criză fără precedent în sănătate.

Ultima șansă a premierului Tăriceanu la viitoarea restructurare guvernamentală ar fi înlocuirea "contabilului" Nicolăescu cu un profesionist, deși am îndoieli că incompetența și neprofesionalismul ar putea fi înlocuite din acest Guvern "portocaliu".

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Ioan Ghișe - declarație politică: Grila de salarizare în sectorul public - urgență și necesitate pentru România; Adevăr și nedreptate - realitate cinică;

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L., doamna deputat Mona Muscă. Atunci, domnul deputat Ioan Ghișe.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Ioan Ghișe:

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Stimate doamne și stimați domni,

Declarația mea politică de astăzi are două titluri; unul este "Grila de salarizare în sectorul public - urgență și necesitate pentru România", iar celui de al doilea titlu îi putem spune "Adevăr și nedreptate - realitate cinică".

Acum o jumătate de oră, când am urcat la etajul 2, în lift, doamna liftieră mi-a spus că, după 25 de ani vechime în muncă, fiind mamă a doi copii studenți, are un salariu de 5.200.000 lei pe lună.

O doamnă, infirmier, care iese la pensie luna aceasta, la spitalul unde lucrează soția, plânge disperată că va avea pensie de 2.800.000 lei pe lună, după o viață de muncă, lucrată în trei schimburi, la spital.

Întrebarea pe care mi-a pus-o doamna liftieră i-o pun ministrului muncii, solidarității sociale și familiei: de ce este așa de mare diferența, față de alții care sunt plătiți tot de la bugetul de stat?

La grupul parlamentar, în urmă cu câteva zile, am avut o întâlnire cu ministrul muncii. Când i-am sesizat problema urgenței necesității de a promova o grilă de salarizare, mi-a explicat că în sectorul bugetar, în general, nu sunt bani.

În Programul de guvernare, la "măsuri de politică de protecție socială", o țintă strategică este reducerea sărăciei și marginalizării sociale, îmbunătățirea standardului de viață pentru persoane vârstnice.

Se spune în program că pensiile vor crește în termeni reali cu 30%, că vor fi indexate cu indicele de creștere a prețurilor de consum, astfel încât să fie acoperite cu sută la sută creșterea prețurilor. Ce s-a întâmplat, în ultimele luni și în ultimul an și jumătate, cu creșterea prețurilor la energie electrică sau gaze naturale, se știe. Aceste creșteri depășesc cu mult creșterile de salarii și respectiv de pensii.

Dar, în același timp, în care pentru unii nu sunt bani, alții - tot de la bugetul de stat - primesc următoarele salarii: procurorul general - 135 milioane lei pe lună; membru, șef de Curte Supremă - 134 milioane lei pe lună; membrii Curții Supreme - de la 85 milioane lei pe lună în sus; polițist, care se pensionează din condiția de șef de inspectorat județean, are pensie de 48 milioane lei pe lună și primește la pensionare 940 milioane lei în mână. Deci, constatăm că pentru unii sunt bani.

Unii dintre miniștri sunt în două comisii de privatizare a unor bănci - că-i vorba de B.C.R., că-i vorba de C.E.C. - și primesc, cu salariul de ministru și indemnizația de parlamentar, 200 milioane lei pe lună.

Sigur că, în astfel de situații, se vede diferit condiția grea în care sunt cei mai mulți dintre cetățeni.

Problema de fond este următoarea: ceea ce am spus sunt adevăruri crude. Ele reflectă o foarte mare nedreptate în privința echității și moralității sistemului de salarizare și venit din sectorul public.

Este, de-a dreptul, o jignire la adresa oamenilor cinstiți din țara noastră, care, după o viață de muncă, ajung să primească o pensie cu care nu-și pot plăti întreținerea, sau medicamentele.

Și, atunci, problema are două aspecte: este o răspundere generală a Guvernului. Am discutat cu premierul. Domnia sa spune că nu dânsul, personal, se ocupă de politicile de salarizare, ci există, ca specialist, ministrul muncii. Ministrul muncii a fost numit de Președintele țării. Alianța P.N.L.-P.D. "Dreptate și adevăr" a ajuns la guvernare, pentru că Președintele Traian Băsescu a câștigat alegerile. După cum se știe, la primul tur, la alegeri parlamentare, Alianța a fost pe locul doi. Și, atunci, pentru că am mai făcut declarații politice pe acest subiect, fac, de data aceasta, un apel direct și personal către Președintele țării. Domnia sa, în opinia mea, are responsabilitatea majoră ca acum să provoace o analiză serioasă a sistemului de salarizare și pensii din sectorul public, pentru ca, apoi, ministrul pe care Președintele actual al țării l-a numit pe vremea când era președinte al Partidului Democrat, să facă ceea ce trebuie pentru ca, în România, salarizarea din sectorul public să fie echitabilă; nu egală, ci echitabilă. În clipa de față, cu aceste diferențe nedrepte și imorale de salarii, se încurajează, în mod strigător la cer, corupția. Un om care muncește în trei schimburi și care, cinstit, ajunge ca să fie disperat că nu-și poate plăti întreținerea și medicamentele, este evident că nu mai poate avea încredere în cei care decid. Este o responsabilitate majoră pentru noi, cei care facem parte din Coalița guvernamentală, dar, în clipa de față, răspunderea ajunge până la nivelul Președintelui Țării.

De aceea, apelul meu este ca domnia sa să provoace o discuție, o analiză pe acest subiect și să se adopte, mai apoi, deciziile care trebuie.

Închei, prin a spune, dacă-mi permiteți, o vorbă: în România, în mod cinic, foarte mulți cetățeni sunt salarizați atât de prost, pentru că foarte puțini primesc venituri de la stat atât de mari.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc mult.

 
Liviu Alexandru Miroșeanu - pledoarie pentru definitivarea urgentă a Legii de asigurare a patrimoniului;

Din partea Grupului parlamentar al P.D., domnul deputat Liviu Miroșeanu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Liviu Alexandru Miroșeanu:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Deși pare ciudat, nici un obiect de patrimoniu din județul Bacău nu este asigurat asemenea majorității monumentelor din întreaga țară.

Nici Legea nr.422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, nici Legea nr.47/2000 nu fac vreo mențiune în acest sens. Abia Legea muzeelor, nr.311 din 2003, face o referire expresă la acest lucru, stipulând: "în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, proprietarii și titularii de alte drepturi reale asupra muzeelor și colecțiilor publice au obligația semnării contractului de asigurare". Însă, din motive financiare, nici un muzeu nu a avut fonduri în buget pentru asigurare.

La nivelul județului Bacău, asigurarea obiectelor de patrimoniu nu s-a făcut, deocamdată, nicăieri. Ea este obligatorie pentru piese de tezaur. Dar, până în prezent, nu s-au stabilit limitele legale necesare unui astfel de proces.

Înainte de a se realiza asigurarea obiectelor, trebuie efectuată o reevaluare a patrimoniului, pentru care nu există încă norme exacte. Este destul de complicat, pentru că aceste norme sunt specifice pentru fiecare domeniu și sunt stabilite de către o comisie de specialiști. Până acum, s-a stabilit că vor fi realizate programe de lucru pentru evaluare, dar a face acest lucru, înseamnă a pătrunde în inventar.

De asemenea, nici piața de bunuri nu este stabilizată și este într-o continuă tranziție.

O altă problemă este numărul redus de specialiști care să pună pe picioare un proiect fiabil. Pentru a evalua patrimoniul actual, ne trebuie evaluatori acreditați. Pe de altă parte, toată legislația în domeniul patrimoniului trebuie să se simplifice. În Uniunea Europeană există alt tip de exigență în ceea ce privește acest lucru.

Totodată, instituțiile muzeale se confruntă cu o problemă veche - aceea a lipsei de fonduri. Pentru asigurarea obiectelor de patrimoniu și a clădirilor, sunt necesare sume foarte mari, în condițiile în care banii nu suplinesc o piesă originală de muzeu.

În momentul de față, protejarea patrimoniului, prin asigurare, este imposibilă. Obiectele de patrimoniu pot fi asigurate cu o instalație antifurt și sisteme de semnalizare specifice. Evident, aici intră în discuție și siguranța clădirii.

Complexul muzeal "Ion Alexandrescu" are o instalație de antifurt modernă, dar pot apărea probleme în momentul în care bunuri de artă trebuie transportate dintr-un loc în altul, în cadrul unei expoziții, caz în care se apelează la asigurări realizate prin intermediul societăților specializate.

În cazul în care un obiect este furat, firma respectivă despăgubește muzeul, dar instituția rămâne fără o piesă de valoare. Interesul conducerii fiecărui muzeu este să aibă piese de tezaur în muzeu, și nu bani, în locul lor.

Prin urmare, puținii specialiști trebuie să găsească soluții optime pentru rezolvarea numeroaselor probleme ridicate de legi care nu au tangență cu realitatea, cu care se confruntă instituțiile subordonate Ministerului Culturii și Cultelor.

O lege concretă cu privire la asigurare este foarte importantă, însă ea poate fi aplicată numai în condițiile în care fondurile alocate instituțiilor vizate sunt ceva mai acceptabile.

În județul Bacău, lista trimisă la minister conține 58 de monumente istorice și arheologice, între care 6 intră în categoria de încadrare "A" - vestigii de valoare națională, 42 de monumente intră în categoria "B" - de însemnătate locală, restul fiind fără clasificare.

Monumentele de arhitectură din județul Bacău sunt în număr de 167, ele aparținând - în proporții aproximativ egale - proprietății private, proprietății de stat și Cultului ortodox.

Lista monumentelor memoriale/funerare din județul Bacău cuprinde 14 astfel de vestigii. Pe această listă figurează, printre altele: Ansamblul Rosetti - Tescanu, în care funcționează Centrul de Cultură "Rosetti Tescanu-George Enescu", Palatul Ghica din orașul Comănești, Casa memorială a poetului George Bacovia, a poetului Nicu Enea, Monumentul victimelor fascismului, din Cimitirul israelit.

Este timpul ca, din punct de vedere legislativ, să definitivăm cât mai repede Legea de asigurare a patrimoniului, care să elimine toate aceste carențe și care să confere stabilitate patrimoniului cultural național.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Costache Mircea - declarație politică cu titlul România, între retrocedare și resocializare;

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., domnul deputat Costache Mircea.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

 

Domnul Costache Mircea:

"România între retrocedare și resocializare"

În timp ce mai vechiul cuplu politic Iliescu-Roman încearcă să revină în actualitate, probabil cu aceleași reflexe pentru a se reînscrie în circulație semnalizând, din nou, stânga și de a face mereu viraje bruște la dreapta, așa cum au debutat în anii '90, actualii guvernanți nu mai contenesc cu retrocedările: de la Castelul Brüchental, la Castelul Bran; de la Săvârșin, la Peleș; de la Dunăre, la Marea Neagră.

Mă gândesc că, într-o bună zi, poate se găsește un destinatar și pentru actualul Palat al Parlamentului, pentru metrou, pentru Munții Carpați sau pentru cerul de deasupra noastră.

Nu se mai termină cu revendicările și cu retrocedările, în timp ce, ne amintim că Iliescu și Roman au început, în 1990, tot cu o strategie, mult mai subtilă, și anume, primul lucru pe care l-au făcut, fără să-l ceară nimeni din această țară, a fost retrocedarea părților sociale. Vă amintiți că cetățenii români, până în 1989, aveau, la unele întreprinderi, părți sociale. Și, pentru că se anticipa că unii ar putea să aibă pretenții, mai târziu, asupra felului cum se va pulveriza patrimoniul public din România, considerând că au și ei părți sociale acolo, s-a luat măsura urgentă când nimeni nu se gândea la asta, să ni se dea înapoi părțile sociale. Și, ca să cimenteze și mai bine o asemenea strategie, imediat după retrocedarea, fără s-o ceară nimeni, a părților sociale către populație, s-a trecut la cuponiadă, când s-a mai dat, chipurile, populației, 30% din economia națională, tot ca o măsură preventivă: "Domnule, partea voastră, v-ați luat-o, nu știm ce ați făcut cu ea, restul e a noastră și începem privatizarea, vânzarea, devalizarea, darea la fier vechi, începem darea României la reformă". În armată există un termen: dacă se rupe uniforma, dacă se rup bocancii, "dați-i la reformă"; "mergeți cu sacii, cu reforma, la regiment".

Și România, în acești termeni, cred că a fost dată la reformă, în concepția unora, care vor să revină și să reîmprospăteze din nou mentalul colectiv cu idei de stânga și cu acțiuni de dreapta.

Ce-ar fi, dacă tot retrocedăm noi, într-o veselie, și castele, și monumente istorice, și școli, și spitale, și tot ceea ce le mai trece unora prin cap, inventând moștenitori și unde nu erau, fiindcă la mai toate primăriile este o adevărată febră a urmăririi obiectivelor care au mai rămas neretrocedate și ar fi retrocedabile. Se instrumentează procese rapide, cu o celeritate de invidiat, se însușesc obiective de mare importanță, de mare valoare și, astfel, retrocedarea a devenit un sport național, ca și când cineva ar fi pariat că nu trebuie să mai rămână piatră pe piatră în această țară.

Și, dacă tot a retrocedat, fără să i-o ceară nimeni, părțile sociale, imediat, în 1990, domnul Roman, și dacă tot au retrocedat sub formă de cupoane 30% din economia națională, ca să nu mai avem pretenție în legătură cu felul cum va urma să fie pulverizat întreg patrimoniul public românesc, și dacă tot retrocedăm, de la Castelul Bran la Muzeul Brüchental, eu zic să ne gândim, într-o bună zi, că, poate, n-au murit toți oamenii de caracter din această țară, poate ne mai putem da mâna, indiferent de așa-zisa culoare politică, culoare politică ridicolă, pentru că la noi nici nu există partide politice, bazate pe doctrine și ideologii clare, există numai bande și numai grupuri de interese, să ne dăm, totuși, mâna în jurul unui interes național major și să facem ceva pentru a retroceda România românilor! Acesta este țelul suprem al mișcării naționale și justițiare România Mare, care nu va mai putea fi ținută prea multă vreme de parte de frâiele Puterii. Noul slogan, lansat de președintele PRM, senator dr. Corneliu Vadim Tudor, dă frisoane oligarhilor, îmbărbătându-i pe românii răbdători, cinstiți și patrioți: "PRM - la guvernare, Mafia - la închisoare!"

 
Becsek-Garda Dezső-Kálmán - apel adresat ministrului Gheorghe Flutur pentru o reconsiderare a poziției față de domeniul silvic;

Doamna Daniela Popa:

Din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., domnul deputat Garda Dezideriu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Becsek-Garda Dezsö-Kálmán:

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Modul în care a gestionat domnul ministru Gheorghe Flutur criza gripei aviare se traduce printr-un lung șir de coincidențe și ironii.

Întreaga poveste a gripei aviare prinde să se transforme într-o mare găinărie.

Echipa condusă de domnul ministru al agriculturii a provocat psihoza epidemiei gripei aviare. Eu înțeleg incompetența domnului ministru Gheorghe Flutur în lupta legată de gripa aviară. Nu înțeleg, însă, de ce se ocupă atât de intens cu acele probleme pentru care nu are pregătirea profesională în domeniu, în timp ce silvicultura este lăsată în mâinile așa-numitei promoții de aur, a cărui activitate în România a dus și va duce, în continuare, la o catastrofă ecologică.

Domnul ministru nu a reușit să sesizeze interconexiunea între defrișarea ilegală a unor munți întregi de către personalul silvic, care a cauzat o mare parte a alunecărilor de teren, a inundațiilor și care, prin lipsa salubrității, în bună parte a contribuit la extinderea, în zonele muntoase și de deal, a gripei aviare și a altor epidemii nedescoperite în prezent.

Domnul ministru Gheorghe Flutur ar trebui să se ocupe și cu problemele proprietarilor de păduri din România. Problema cea mai sensibilă pentru proprietarii de păduri o reprezintă menținerea așa-zisei cote aprobate anual pe baza unei hotărâri de Guvern, care este acordată, în mod arbitrar, de către domnul secretar de stat Vasile Lupu, cât și de către inspectorii șefi ai inspectoratelor teritoriale de regim silvic și cinegetic.

Prin urmare, în loc să se ia în considerare posibilitățile de creștere anuală a arboretelor prevăzute în amenajamentele silvice, se încearcă promovarea unor interese de grup, prin acordarea, în mod arbitrar, a cotelor.

Acordarea cotelor pentru exploatarea masei lemnoase celor care contribuie la defrișarea masivă a pădurilor, și nu proprietarilor de păduri, contribuie la ura populației din zonele muntoase față de actuala guvernare, în special împotriva Partidului Național Liberal, ai cărui reprezentanți, prin secretarul de stat răspunzător pentru păduri, au un rol hotărâtor în menținerea corupției privind posibilitățile de tăiere în pădurile particulare.

Mai mult, chiar, domnul secretar de stat Vasile Lupu a mințit în ședința publică din ziua de 26 aprilie 2006 a Camerei Deputaților, când a afirmat că inițiativa legislativă care se referea la eliminarea cotei de tăiere anuală stabilită prin hotărâre de Guvern, a fost respinsă de către Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară șiservicii specifice din Camera Deputaților, inducând în eroare plenul Camerei.

Contrar afirmației secretarului de stat, proiectul de lege a fost adoptat, în unanimitate, în ședința din 11 aprilie 2006 a comisiei de specialitate. Deși am depus contestație la Biroul permanent al Camerei Deputaților pentru repunerea pe ordinea de zi a acestei inițiative legislative, solicitate de majoritatea proprietarilor de păduri din România, conducerea Parlamentului nu a luat în considerare batjocorirea parlamentarismului de către reprezentantul Ministerului Agriculturii și nu s-a dorit revenirea la legalitate.

Stimate domnule ministru Gheorghe Flutur, promoția de aur, prin foștii ei reprezentanți, cum au fost domnii Romică Tomescu, Dorin Ciucă și alții, au distrus imaginea Partidului Național Țărănesc Creștin și Democrat.

În prezent, reprezentanții promoției de aur, în frunte cu domnul secretar de stat Vasile Lupu, strâng rândurile Partidului Național Liberal, prin protejarea personalului silvic cu dosare penale, care au contribuit la distrugerea fondului forestier și care, prin controale formale, superficiale, în toamna anului 2005-începutul anului 2006, prin care s-a refuzat de către inspectori verificarea de la abateri grave, de la normele silvice în domeniu, cum ar fi: neefectuarea împăduririlor unor suprafețe care au fost decontate, în mod fictiv; schimbarea tratamentelor de punere în valoare a masei lemnoase, sub masca de tăieri-igienă; retrocedări fictive din patrimoniul forestier; licitații ilegale.

Cei care așteptau de la dumneavoastră întărirea proprietății private prin eliminarea cotei de tăiere, continuarea restituiririlor în domeniul forestier, sunt nevoiți să constate nerespectarea promisiunilor electorale ale Partidului Național Liberal.

Datorită acestei politici, care contravine intereselor proprietarilor de păduri, drepturilor privind proprietatea, populația țării va pierde încrederea atât în dumneavoastră, cât și în Partidul Național Liberal. Ar fi necesar să reveniți la ideile al căror purtător ați fost în perioada anilor 2001-2004.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

 
Monica Octavia Muscă - referire la una dintre cele mai grave probleme ale societății românești: violența asupra copilului;

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L., doamna deputat Mona Muscă.

Vă rog, doamnă deputat.

 

Doamna Monica Octavia Muscă:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Unul dintre fenomenele care s-a amplificat după 1989 și a produs consecințe grave în planul vieții sociale este violența.

Violența atinge toate mediile societății, începând cu familia, instituțiile de învățământ, instituțiile de ocrotire a copilului, mass-media, strada, lumea politică.

Perioada de tranziție din România s-a caracterizat prin amplificarea fără precedent a violenței în familie, iar numărul de agresiuni a crescut constant, an de an.

Violența asupra copilului este una dintre cele mai grave probleme ale societății românești, în ciuda faptului că dispunem de instrumente legale și instituționale de prevenire și combatere a acestei forme de violență, instituite inclusiv prin Legea nr.217/2003.

Conform ultimelor studii, 84% dintre copii declară că sunt bătuți de către părinți, iar 75% din unitățile de învățământ înregistrează fenomene de violență; 48,1% dintre copiii din instituții afirmă că sunt pedepsiți, prin bătaie, de către personalul instituției.

Pedeapsa fizică și umilirea copilului rămân principalele forme de instruire și corectare utilizate de părinți, educatori, personalul din instituții.

Acest mod tradițional de educare și, uneori, de instruire a copiilor distruge încrederea în sine, inhibă inițiativa personală, afectează grav personalitatea copiilor noștri și, deci, a viitorului României.

Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului, direcțiile generale de asistență socială și protecție a copilului și Agenția Națională pentru Protecția Familiei sunt instituțiile publice cu cea mai mare responsabilitate în aplicarea legilor care protejează copilul împotriva diverselor forme de violență.

Legea nr.217/2003 privind prevenirea și combaterea violenței în familie este gândită ca un răspuns instituțional la aceste forme complexe de violență.

Din păcate, Agenția pentru Protecția Familiei nu funcționează încă, iar colaborarea cu direcțiile de protecție a copilului, pe această temă, este minimă și ineficientă.

Agresiunile împotriva copilului au loc, cu preponderență, în familie și în școală, din partea persoanelor în care copilul are cea mai mare încredere - părinți, rude apropiate, educatori - și nu sunt raportate decât atunci când urmele lăsate nu mai pot fi ascunse și, nu de puține ori, este prea târziu.

Violența se învață în familie, la școală, pe stradă, de la cunoscuți și din media.

Violența, la rândul ei, naște violență. Copilul traumatizat va deveni un adult care, la rândul lui, va imita practicile adulților din copilăria lui și-și va educa copilul "cu bățul".

Pentru stoparea acestui fenomen, așa cum spun toate recomandările Uniunii Europene, este necesară schimbarea mentalității adultului în creșterea și educarea copilului prin derularea de campanii sistematice la nivel național, pregătirea specialiștilor care lucrează cu copii, dar și a părinților, dezvoltarea de servicii specializate și un cadru legal specific, așa cum avem deja, care să asigure protecția reală a copilului și intervenție adecvat. Este nevoie ca fiecare dintre noi să lupte împotriva tradiției, atât de bine cunoscute, "bătaia e ruptă din rai".

Fac un apel ca autoritățile responsabile de protecția copilului și a familiei, împreună cu organizațiile neguvernamentale de profil și mass-media, să sprijine o campanie pe termen lung împotriva violenței asupra copilului. Se apropie 1 iunie, cred că ar trebui să ne gândim serios, oameni politici, instituțiile statului, organizațiile neguvernamentale, educatorii, mass-media la copiii noștri. Ar trebui să se facă prin această campanie cunoscute articolele din lege care interzic aplicarea pedepselor fizice asupra copilului și promovarea unor metode educaționale care exclud violența.

În același timp, campania ar trebui să-i învețe pe adulți ce repercusiuni formidabile produc asupra copiilor violențele din familie sau violențele direct asupra lor.

În încheiere, invit pe toți cei care doresc să participe pe data de 1 iunie la Palatul Parlamentului la o conferință de presă a Organizației Neguvernametnale "Salvați copiii!" care va iniția o campanie pe termen lung privind combaterea violenței asupra copilului. Deci, pe 1 iunie, vă dăm întâlnire la Parlamentul României, la orele 11, toți cei care sunteți îngrijorați de soarta copiilor voștri și a României.

Vă mulțumesc frumos.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

 
Andrian Sirojea Mihei - declarație politică cu titlul Copiii încep prin a-și iubi părinții, pe măsură ce cresc îi judecă și... uneori îi iartă - Oscar Wilde;

Din partea Grupul parlamentar al Partidului Conservator, domnul deputat Adrian Mihei.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Andrian Sirojea Mihei:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi se intitulează "Copiii încep prin a-și iubi părinții, pe măsură ce cresc îi judecă și ... uneori îi iartă" - Oscar Wilde.

Am intenționat să susțin o declarație politică ce s-ar fi intitulat "Flutur fără fluturaș", prin care să îmi exprim indignarea față de cochetăria domnului prim-ministru de a-și asuma, inocent însă, el nefiind anunțat de această inițiativă, meritele unei eventuale integrări în UE la termen. Acei bani cheltuiți fără licitație, fără a se selecta o fotografie, cum și-ar fi dorit premierul, fără să i se ceară părerea acestuia, fără ca șeful Agenției de Strategii Guvernamentale să poată găsi o poză a guvernului, deși i-ar fi stat în putere să o facă dacă realmente dorea, fără un mesaj real - deși tot șeful agenției susține că au făcut acest demers pentru a populariza integrarea în UE -, dar nereușind decât să se "auto-laude" într-un mod care poate doar ofensa receptivitatea la cacealmale diplomatice a celor care au primit sau vor primi acești "faimoși" fluturași, acei bani spuneam, puteau folosi mai degrabă, dat fiind momentul când au fost realizați și împrăștiați, pentru a se face o campanie guvernamentală pentru prevenirea gripei aviare. Pentru care nu s-a făcut nimic de același gen! Strategic, aș zice! Nici măcar nu s-a stabilit - și vă spun că am căutat atât pe site-ul ministerului sănătății, pe cel al autorității naționale sanitar-veterinare și la toți cei implicați - o listă (deși ziarele și producătorii sau importatorii - spun că ar exista una) a produselor dezinfectante ce trebuiesc utilizate în focarele depistate și modul concret în care acestea se pot găsi (mai ales în situațiile de criză) și modul în care trebuiesc utilizate. Scandalurile că soluțiile utilizate sunt improprii au existat la Constanța încă din octombrie 2005, deci de acum șase luni, și iată, revin acum, în țară, identic. Dar nu este necesar, strategic vorbind, ca aceste lucruri să fie popularizate, pe când poza domnului Tăriceanu (neînsoțită însă de echipa guvernamentală sau de poza lui Năstase și a celorlalți premieri care au contribuit la eforturile pre-aderare - măcar în penumbra premierului) cu un mesaj care sincer lasă de dorit, luând în seamă motivațiile declarate de cei ce l-au creat, se pare că merită!

Dar am decis că ziua internațională a copiilor merită cu mult mai mult atenția noastră. Copiii reprezintă viitorul nostru. Pentru copiii noștri, fiecare dintre noi, facem totul. Copiii din România sunt copiii acestei țări, ai țării noastre și, din acest motiv, trebuie să facem totul pentru ei. Sau măcar totul pentru a le pregăti lor și copiilor lor un viitor care să se ridice la înălțimea speranțelor de acum, ale tuturor.

Stimați colegi,

Conform statisticilor existente, situația în acest moment, în țara noastră, este îngrijorătoare. Rata natalității și, în plus, rata fertilității sunt în scădere. Mortalitatea infantilă are cote alarmante, plasând România la mare distanță de țările europene, mai ales datorită mortalității din mediul rural, dar nu numai. Migrația externă care, probabil, va crește după integrarea în UE, are deja un mare impact negativ asupra numărului populației din România.

În zilele noastre, cuplurile pun conceperea unui copil la concurență cu împlinirea unei cariere, achiziționarea unei case și a unei mașini, practic cu îndeplinirea dorinței de a reuși să răzbească în viață, iar costul unui copil este într-o reală creștere, ceea ce îi sperie pe eventualii posibili părinți. Adăugat la tot ce am spus mai sus, viitorul nu arată prea grozav.

În plus, starea de sărăcie a populației conduce la o altă mare problemă a copilului român de azi - starea sa de sănătate, care nu este prea grozavă încă de la naștere. Greutatea medie a nou-născuților din România, conform statisticilor, a scăzut în ultima vreme îngrijorător, bebelușii noștri fiind sub media celor din Europa. Cel puțin jumătate din copiii de 3-5 ani sunt anemici.

Însă ministerul sănătății consideră că laptele praf trebuie alocat sugarilor doar pentru cazuri anume, restul ajungând să folosească ceea ce părinții își pot permite - lapte de vacă sau lapte praf standard, care provoacă micuților tulburări digestive și anemii. Din păcate, starea de sănătate precară a celor mici îi face să fie ulterior sensibili și predispuși la boli.

Când cresc, apare o altă serie de probleme, dat fiind faptul că părinții nu fac față cheltuielilor presupuse de sistemul de învățământ. Este trist că unele familii își trimit copiii la școală doar pentru că altfel ar pierde alocația. Iar când aceasta nu mai este, școala nu mai are rost. De aceea vedem atâția copii muncind în diverse locuri, munca acestora, la negru, fiind deseori un abuz aproape neobservat de către nimeni. Prostituția și infracțiunile produse de minori sunt cazuri frecvente. Incidența abuzurilor asupra minorilor, de asemenea, uneori cu "aportul" unor adulți din anturaj, este îngrijorătoare.

Asistența socială și copiii institutionalizați au fost și sunt o cerință prioritară impusă de Uniunea Europeana pentru integrare, România, din păcate, fiind cunoscută în străinătate ca o țară plină de copii abandonați, cerșetori sau aurolaci, copii instituționalizați abuzați sau tratați cu nepăsare.

Consider că singura soluție pentru a crea copiilor noștri o viață mai bună ar fi o reformă concretă și eficientă în toate domeniile, care să soluționeze în primul rând sărăcia populației, să dezvolte un sistem educațional și un sistem de sănătate just, să ofere sprijin tinerelor familii și să ofere sprijin tinerilor absolvenți, pentru a reduce și preveni plecarea acestora din țară. Pentru că altfel, vom deveni o țară de pensionari săraci, bolnavi și uitați de lume și vreme.

Banii pentru fluturașii premierului puteau fi folosiți pentru a dota bibliotecile școlare din mediul rural cu cel puțin 8-10.000 de cărți. Sau pentru a cumpăra copiilor sinistrați ceva. Orice! De la mâncare până la cărți, rechizite sau hăinuțe. Numai să nu primească de la prefectură o felicitare care le spune la final "Sunt convins că, începând cu 2007, aceste eforturi vor fi răsplătite pe măsură."

Și, dacă nu vor fi, domnule prim-ministru, vă mai asumați răspunderea?

Vă mulțumesc.

 
Aledin Amet - declarație politică intitulată Să-l ajutăm pe tânărul Cetin Geambulat;

Doamna Daniela Popa:

Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, domnul deputat Aledin Amet.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

 

Domnul Aledin Amet:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea de astăzi se intitulează "Să-l ajutăm pe tânărul Cetin Geambulat".

Cetin Geambulat este un tânăr de naționalitate tătară, din Medgidia, care are nevoie de ajutorul nostru. O întâmplare nefericită a făcut ca destinul lui să fie unul cu grele obstacole. Luptător fiind, nu a abandonat, nicio clipă, ideea de a se bucura de viață. Din păcate, singur nu poate răzbate și cere sprijinul nostru, al prietenilor lui, al necunoscuților, pentru că, nu-i așa, solidaritatea, în fond, reprezintă totul.

Politică înseamnă să dai dovadă și de generozitate când semenul tău are nevoie. Se cheamă politica respectului. Numai astfel putem fi împăcați cu noi înșine.

Cetin Geambulat nu caută milă. Este mult prea orgolios. Cetin Geambulat dorește să redevină acel om capabil să se dedice, în totalitate, crezurilor sale. A încercat să evite publicitatea, conștient fiind de faptul că ajutorul nostru îl așteaptă mulți alți oameni aflați, din păcate, în situații similare. Am încercat, împreună, să găsim o cale de rezolvare situată departe de interpretări. Datorită, însă, mesajelor de încurajare, dar și de sprijin din partea autorităților orașului în care locuiește, Medgidia, a decis, să se adreseze, direct, semenilor, solicitând sprijin material pentru efectuarea unei intervenții chirurgicale.

Cât timp există o speranță, tot ceea ce trebuie încercat, cu siguranță, trebuie încercat.

Se numește Cetin Geambulat și are mare încredere în oameni.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Dumitru Bentu - declarație politică cu titlul IMM-urile;

Din partea Grupul parlamentar al PSD, domnul deputat Dumitru Bentu. A fost la prima oră aici, domnule deputat. A deschis ședința, da.

Aveți cuvântul.

 

Domnul Dumitru Bentu:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Mulțumesc și colegilor îngăduitori.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o "IMM-urile".

Relativ recent în Camera Deputaților a avut loc, în premieră, o dezbatere parlamentară axată pe tema atât de relevantă, dar și sensibilă a IMM-urilor.

Oscilând, ca abordare, între o moțiune simplă și simpozion, activitatea respectivă s-a dorit o reliefare a "interesului" Guvernului față de acest sector important al economiei, dar și a unor realizări "deosebite" în domeniu. Numai că realitatea este departe de unele prezentări festiviste, iar perspectivele sunt gajate de servituți financiare capabile să mențină îngrijorarea la rang de obiectiv strategic.

Guvernul dorește să sprijine sectorul IMM-urilor întrucât acesta "reprezintă o soluție importantă pentru contrabalansarea efectelor negative ale procesului de ajustare structurală și de restructurare a industriei generând alternative economice și sociale, susținând consolidarea clasei de mijloc".

Totodată, se dorește de către aceeași diriguitori introducerea de stimulente economice pentru ca IMM-urile să-și îmbunătățească în mod substanțial calitatea produselor și a serviciilor.

Și unde se puteau regăsi aceste politici conjugate decât în raporturile fiscale dintre respectivele întreprinderi și autoritățile competente.

Să le enumerăm aidoma celebrului personaj al lui nenea Iancu, precizând că vom avea grijă să nu le omitem nicidecum să nu le repetăm.

Așadar, după ce a parcurs unele dintre "legile lui Murphy în Afaceri" pornind de la percepția inițială a ideii "Este imposibil, nu-mi irosi timpul", trecând prin etapa admiterii semientuziaste "Este posibil, dar numerică" și atingând momentul extatic "Eu am spus întotdeauna că este o idee grozavă", proprietarul, afaceristul, dă piept cu marele său "prieten" fiscul.

Acesta îi solicită nu sume, ci procente cu scopul vădit de a-l menține în stare de normalitate mentală și contributorie: 19,75% - cas angajator; 9,5% - cas angajat; 1% - șomaj angajat; 2,5 - șomaj angajator; 6,5% - fond sănătate angajat; 7,0% - fond sănătate angajator; 0,75% - fond concedii medicale și boli profesionale; 0,75% comision cărți de muncă; 16% - impozit pe venit din salari; 16% - impozit pe profit; 0,914% - fond accidente de muncă.

Impozite și taxe locale: impozit pe clădiri - 1,1% pentru clădirile reevaluate și 11% pentru cele fără evaluare; impozit pe teren în funcție de zonă: între 0,138 RON și 0,594 RON/m2; taxă de firmă sau reclamă și publicitate: 27,6% RON/m2/an; taxă auto în funcție de tipul mașinii; autoturisme - 7,35% RON la fiecare 500 cm3; autocamioane 16,8% RON la fiecare 500 cm3; autobuze - 15,75% RON la fiecare 500 cm3; taxa hotelieră - 0,5% din valoarea încasărilor (pentru firmele de profil).

Toate acestea se întâmplă într-un oraș oarecare din Moldova.

În aceste condiții, este justificat falimentul a peste 3500 de astfel de unități în 2005, iar alte câteva mii vor avea aceeași soartă din cauza "susținerii guvernamentale", în 2006.

Prin politica dusă în domeniu de cel mai performant guvern al ultimilor 15 ani, întreprinderile mijlocii devin tot mai mici, cele mici se transformă în microîntreprinderi, iar ultimele devin amintiri și frustrări. Cât despre clasa de mijloc, aceasta așteaptă ca guvernanții să treacă clasa competenței aflate pe același trend - mijlocie, mică micro...

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

 
Adrian Moisoiu - intervenție cu tema Teatrul Național din Târgu Mureș nu este minge de ping-pong!;

Din partea Grupului parlamentar al UDMR domnul deputat Antal Arpad Andraș. Nu este.

Bun, atunci din partea Grupului parlamentar al PRM, domnul deputat Adrian Moisoiu.

 

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulțumesc doamnă președinte, și am înțeles că, dacă nu e UDMR- ul aici, e bun și România Mare.

Intervenția mea de astăzi este intitulată: "Teatrul național din Târgu Mureș nu este minge de ping-pong!"

În urmă cu 60 de ani, se înființa la Târgu Mureș un teatru care avea să devină unic în lume prin modul în care se va implica, în rezolvarea în timp, a unor aspecte ale problemei naționale: coexistența a două secții (astăzi companii), română și maghiară.

Când spui teatru, prima imagine care îți vine în minte este o clădire frumoasă, impunătoare, situată în centrul unui oraș în care își desfășoară activitatea un mare și talentat colectiv, ce își dedică viața frumosului, slujind cu frenezie Thalia. Acesta este, de fapt, teatrul din Târgu Mureș, pe a cărui scenă au prins viață, sub bagheta măiastră a unor regizori de excepție ca Liviu Ciulei, Sică Alexandrescu, Gheorghe Harag, Dan Alexandrescu (România), Radoslav Lazici (Iugoslavia), Rial Karmi Johnes (Anglia), Anatol Constantin (Israel), Alexandre Colpacci (Franța), Gali László (Ungaria) și mulți alții, personaje din dramaturgia românească și universală.

Și ca urmare a unui repertoriu bogat și interpretat cu talent și frenezie, colectivul artistic al Teatrului Național din Târgu Mureș a obținut numeroase distincții și premii la diferite festivaluri din țară și de peste hotare. El s-a dovedit un ambasador al artei teatrale românești, ducând o campanie de difuzare a acesteia în spațiul francofon, utilizând limba franceză ca vehicul de comunicare, permițând astfel unor autori români de a fi cunoscuți și jucați în țări ale Comunității Europene.

În această idee, a avut loc la Paris, la 6 aprilie a.c., la Teatrul Molière - Maison de la Poésie, premiera mondială intitulată "Manole ou le don de l'amour" ("Manole, sau darul iubirii"), un spectacol complet în limba franceză, în traducerea Paolei Bentz Fauci, în care muzica și coregrafia de inspirație folclorică aduc un surplus de strălucire poeziei noastre populare, prin împletirea cu măiestrie a versurilor populare ale baladei populare a Meșterului Manole cu replici din piesa "Meșterul Manole" semnată de marele Lucian Blaga.

Creația orală, devenită text fondator al literaturii române, legenda lui Manole, respectiv înălțarea mănăstirii Argeșului, a genialului meșter zidar împătimit de perfecțiune, care își sacrifică ce are mai scump pentru a crea frumusețea, pentru a transmite peste veacuri trecerea sa prin lume, devine astfel cunoscută în spațiul francofon. Spectacolul, s-a bucurat de aprecierea deosebită a tuturor personalităților culturale și politice care l-au văzut la Paris, motiv pentru care a fost invitat să revină în cadrul programului "Le Francais, un espace de parole" dar și a celor care l-au vizionat, duminică, 21 mai, la Târgu Mureș.

Subliniind prestația deosebită și realul succes, publicul francez ovaționându-l la sfârșit, și prin aceasta contribuția artiștilor mureșeni la cunoașterea și răspândirea artei și a culturii românești în lume, nu pot să nu amintesc faptul că turneul nu s-a bucurat de absolut nici un sprijin financiar din partea Ministerului Culturii și Cultelor sau a altor organe abilitate.

Este mai mult decât jalnic ca un program de difuzare a culturii românești peste hotare, prin utilizarea limbii franceze ca vehicul, inițiat de un teatru de provincie cum este Teatrul Național din Târgu Mureș, într-un an intitulat al Francofoniei, să nu se bucure de susținerea morală și financiară din partea instituțiilor care au fost create special în acest scop.

Dacă dorim cu adevărat să trezim interesul publicului european pentru o bună percepere și cunoaștere a culturii noastre, dacă dorim cu adevărat cunoașterea acesteia de către românii înșiși, dacă dorim implicit ameliorarea imaginii României în Europa, doar entuziasmul și efortul deosebit al colectivului Teatrului Național din Târgu Mureș nu este suficient. Și teatrele din provincie, cu ambiția și profesionalismul lor deja demonstrat, nu numai cele din Capitală, sunt capabile de a fi ambasadori culturali. Cultura aparține întregii țări și nu numai Capitalei. Cultura este cartea de vizită a unui neam și aparține tuturor românilor.

Programul de descentralizare al teatrelor propus din nou de minister, prin care teatre naționale de prestigiu din Cluj, Târgu Mureș, Craiova sau Timișoara să treacă din nou în subordinea Consiliilor Județene, este una din cele mai nefericite inspirații ale ministrului Iorgulescu, ale guvernului Tăriceanu și ale Alianței D.A.

Ordonanța de urgență a Guvernului României nr.126/2004 scria în preambul în urmă cu nici un an și jumătate: "Avându-se în vedere necesitatea de a se acorda Teatrului Național din Târgu Mureș statutul de instituție de cultură de interes național, ținându-se seama de faptul că aceasta constituie astăzi una din cele mai importante instituții teatrale din țară, recunoscută ca atare pe plan internațional, pentru a se ralia la standardele europene și o eliminare a posibilelor influențe care pot afecta activitatea unei instituții care este și trebuie să rămână una culturală, se impune în regim de urgență trecerea Teatrului Național din Târgu Mureș în subordinea Ministerului Culturii și Cultelor."

Așa de puțin timp să țină un adevăr? Să fie cultura română la cheremul unei guvernări efemere?

"Manole, Manole, meștere Manole, zidul rău mă strânge ...", șoapta-rugăciune a Anei lui Manole, cât și sacrificiul acestuia, să reprezinte destinul unui teatru național?

Când va mai apare acea "fântână lină cu apă puțină" ...? Domnule ministru Iorgulescu, priviți-vă în "unda sărată, cu lacrimi udată..." a acestei fântâni, poate vă va tremura mâna și nu veți semna o asemenea ordonanță de urgență.

Teatrul Național din Târgu Mureș nu este minge de ping-pong pentru a trece când la Ministerul Culturii și Cultelor, când la Consiliul Județean, după ambițiile unor guvernanți efemeri!

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Mircia Giurgiu - decalarție politică cu titlul Batjocoriți și umiliți

Din partea deputaților fără apartenență la un grup parlamentar, domnul deputat Mircia Giurgiu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Mircia Giurgiu:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Titlul declarației mele politice de astăzi este "Batjocoriți și umiliți". Este vorba de 626 de salariați de la "Somvetra" Gherla care, din data de 11 noiembrie 2005, fără să aibă nici o vină, au rămas și fără loc de muncă și fără venit și fără nici o perspectivă. Nu acești salariați sunt de vină că autoritatea în domeniul privatizării în subordinea Guvernului României nu a făcut absolut nimic timp de un an de zile, cu toate că a fost sesizată pe diferite căi, inclusiv de la acest microfon.

Acești salariați au rămas fără nici o șansă de supraviețuire dintr-un venit datorită faptului că cei care ar trebui să se ocupe de bunul mers al economiei românești, în special autoritățile statului, și aici mă refer la cele care s-au ocupat de domeniul privatizării, indiferent cum s-au numit de-a lungul timpului, au dat două rateuri în ceea ce privește această societate într-un oraș monoindustrial și care cu toate că au fost sesizate, repet, în nenumărate rânduri, nu au făcut absolut nimic. Acum nu mai doresc nici măcar să ia act de ce se întâmplă acolo, nu doresc să sprijine acești salariați împreună cu familia lor. Se apropie Ziua copilului, a fost Paștele, a fost Crăciunul, sărbători creștine, iar aceste familii, împreună cu copiii lor nu au beneficiat de absolut nici un fel de venituri. Așadar, ar fi multe de spus, dar important este să se treacă la fapte. Cu toate că există sprijinul autorităților locale, al prefecturii Cluj, al Consiliului județean, chiar al Primăriei Municipiului Cluj Napoca, deocamdată nu s-a găsit nici o cale.

Solicit AVAS-ului să intervină, cât mai urgent, să aplice legile țării, în sensul de a acorda salarii compensatorii, să încerce să repornească această fabrică, fiindcă interesul tuturor ar trebui să fie acela de a proteja salariații și de a face ceva care să vină în folosul comunității, să se producă și în industrie, nu numai să se urmărească doar închiderea fabricilor.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Traian Dobre - intervenție având ca subiect desfășurarea celei de-a 20-a Reuniuni a Comitetului parlamentar mixt Uniunea Europeană - România;

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Traian Dobre.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Traian Dobre:

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Ieri și astăzi în această clădire se desfășoară a 20-a Reuniune a comitetului parlamentar mixt Uniunea Europeană - România.

Am participat aseară la programul adecvat zilei și din cuvântul europarlamentarilor s-a desprins clar ideea că România este pe drumul cel bun, iar șansele noastre de aderare la 1 ianuarie 2007 sunt reale și fără putință de tăgadă.

Acest lucru m-a făcut să vorbesc despre raportul de țară din 16 mai 2006. Consider că este momentul să "aruncăm" o privire realistă asupra raportului de țară elaborat și publicat de Comisia Europeană pe 16 mai a.c., raport care poate fi privit în mai multe feluri. Astfel, optimiștii văd partea plină a paharului. Evident, în tabără optimiștilor se află partidele de la putere. guvernanții actuali știu cel mai bine câte eforturi s-au făcut în ultimul an și jumătate pentru a apropia România de standardele Uniunii Europene. Faptul că numărul stegulețelor roșii ce atrag atenția asupra domeniilor societății mai puțin pregătite pentru aderare a coborât de la 14 la 4 este o dovadă în acest sens.

De aceea, pentru Coaliția aflată la guvernare, raportul de la 16 mai al Comisiei europene reprezintă invitația de a ne alătura la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007. Totuși, am constatat că există și destui pesimiști. Aceștia au descoperit doar zona întunecată a raportului. Pentru formațiunile din Opoziție, documentul consemnează un eșec usturător al Guvernului. "Faptul că oficialii europeni nu au specificat data efectivă a aderării este de natură a atrage atenția guvernanților că politicile lor din 2000 încoace au dat greș", sunt de părere pesimiștii. Mai mult, ei consideră că persistența stegulețelor roșii, deși în număr nesemnificativ reprezintă sancțiunile cele mai dure la adresa actualului guvern.

Cu toate aceste opinii, cred că cea mai potrivită viziune asupra raportului de țară este cea realistă. Fără doar și poate, România este condamnată la integrare la termenul potrivit. Europa ne-a oferit cecul în alb, noi trebuie doar să-l completăm.

"Suflecați-vă mânecile", ne-au supus oficialii europeni și exact asta trebuie să facem. Mesajul documentului este mai mult decât clar. Munciți la fel în continuare și la 1 ianuarie 2007, România va face parte din Uniunea Europeană.

Știm foarte bine că avem nevoie unii de alții într-o Europă Unită, care ne poate oferi prosperitate, în timp ce noi îi vom putea oferi specialiști, performanță, o economie în expansiune și o piață de desfacere printre cele mai mari din Estul continentului.

Prin urmare, premisele integrării sunt deosebit de bune.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Vasile Mocanu - declarație politică intitulată Guvernul provizoriu;

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Vasile Mocanu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Vasile Mocanu:

Mulțumesc, doamna președintă.

Stimați colegi,

Tema declarației politice de astăzi: "Guvernul provizoriu".

În ultima vreme se vorbește tot mai insistent de restructurarea Guvernului Tăriceanu.

Discuția este cel mai nimerit prilej ca partidele de la guvernare să-și plătească tot felul de polițe. Unii insistă pentru remanierea Executivului, alții acceptă doar restructurarea lui. Dar fiecare partid de la Putere arată cu degetul spre miniștrii celeilalte formațiuni, ferm convins că vina pentru situația grea în care se află România aparține partenerului de guvernare.

Din păcate, România este condusă de un Guvern provizoriu, iar acest provizorat durează de un an și jumătate. Iminența remanierii dovedește doar faptul că până și guvernanții au înțeles că așa nu se mai poate.

România este o țară în criză. Gripa aviară face ravagii, agricultura este la pământ; sănătatea se apropie de colaps; învățământul nu mai funcționează; economia scârțâie.

În aceste condiții, aderarea României la Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007, rămâne doar un vis frumos.

Oricâtă bunăvoință ar avea oficialii europeni față de actualii guvernanți, nu poți trece cu vederea haosul care se instalează în România.

Soluția pentru ieșirea din criză a României nu mai este restructurarea, remanierea sau cosmetizarea Guvernului, ci schimbarea lui cu un Executiv de o cu totul altă culoare, pentru că situația a devenit "portocalie" rău!!!

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

 
Mircea Valer Pușcă - declarație politică intitulată Cum poate normalul să devină spectaculos?;

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L., domnul deputat Mircea Valer Pușcă.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Mircea Valer Pușcă:

Mulțumesc.

Doamna președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Onorată și numeroasă asistență,

Declarația mea politică de astăzi are titlul "Cum poate normalul să devină spectaculos?".

Miercuri, 24 mai 2006, președintele a condus ședința Guvernului, o ședință dedicată analizei modului în care autoritățile gestionează criza gripei aviare, un lucru cât se poate de normal, perfect acoperit de prevederile constituționale.

Astfel, în baza prevederilor privind rolul și responsabilitatea pe care le are, așa cum sunt ele stipulate în Constituție la art.80, cu titlul "Rolul președintelui": "Președintele veghează la buna funcționare a autorităților publice", la art.86, cu titlul "Consultarea Guvernului": "Președintele României poate consulta Guvernul cu privire la problemele urgente și de importanță deosebită", și la art.87, cu titlul "Participarea la ședințele Guvernului": "Președintele poate participa la ședințele Guvernului. președintele României prezidează ședințele la care participă", președintele s-a conformat rigorilor Constituției și a acționat. A făcut-o pentru că a considerat că modul în care lucrează celula de criză nu demonstrează o bună funcționare a autorităților publice. A făcut-o pentru că are datoria să asigure buna funcționare, cu atât mai mult cu cât reapariția gripei aviare pe un areal extins, care cuprinde de data aceasta și zona urbană, pe lângă pagubele și perturbațiile produse, se poate transforma într-un pericol major la adresa securității naționale.

Mass-media "vinde" evenimentul în termenii senzaționalului, ai ineditului, ai mai puțin normalului, ca să nu spun ai anormalului. Dar ce poate fi mai normal decât atunci când o instituție funcționează conform și în limitele legii, pe de o parte, și acțiunile sunt prompte și eficiente, pe de altă parte. Și vorbesc aici de instituție, pentru că președintele este chiar o instituție, cel puțin așa scrie în Constituția României.

Uzând, așadar, de prerogativele sale, președintele a solicitat reuniunea de urgență a Guvernului, a prezidat ședința, a luat hotărârile pe care în acord cu restul Cabinetului le-a considerat cele mai potrivite și s-a întors la spital, pentru a-și continua tratamentul de recuperare. Perfect normal.

De ce pare spectaculoasă implicarea președintelui, și spectaculoasă părând unora, iscă discuții pe marginea evenimentului? probabil pentru că sistemul nostru cultural dâmbovițean cunoaște normalitatea rareori, și atunci când se confruntă cu ea, cu normalitatea, face alergie.

Nu de puține ori îmi vine să urlu: "Atipism, numele tău este România".

Numai în istoria recentă, începând cu finele celui de-al doilea Război Mondial, pot enumera multe dintre situațiile comportamentale atipice.

Astfel, România a fost singura țară din lagărul socialist a cărei docilitate și determinare în a urma dispozițiile politice transmise de la Moscova a făcut ca prezența trupelor armatei roșii pe teritoriul țării să devină inutilă.

Sistemul comunist din România a fost cel mai eficient și a produs cele mai grave și nocive efecte asupra societății. România a fost singura țară a blocului comunist-european, care a plătit cu sânge răsturnarea regimului dictatorial, a ales "stânga politică", succesoare a partidului comunist, la primele alegeri libere de după prăbușirea dictaturii; a permis transformarea nomenclaturii politico-securiste într-o oligarhie; a îngrozit vestul cu imaginile hoardelor de mineri care își snopeau în bătaie concetățenii bănuiți a fi intelectuali sau ostili celui care-i chemase să "planteze flori" în Piața Universității, și toate acestea sub privirea protectoare (căci, nu-i așa?, doar el îi chemase!) a primului Președinte ales democratic; a reușit, la un moment dat, să ocupe ultimul loc dintre statele candidate la aderarea la Uniunea Europeană, fiind deținătoarea "lanternei roșii", iar acum, când a părăsit ultimul loc, se simte "frustrată" și forțe obscure încearcă recucerirea "trofeului" ... pierdut!

Enumerarea ar mai putea continua, pentru că exemplele pe care le-aș putea da nu s-au epuizat. Dar nu vreau să fac o enumerare exhaustivă. Nu-i nici momentul, nici locul... Doream doar să pun în evidență un fapt banal: anormalul ne pare normal, deci este natural ca atunci când ne confruntăm cu adevăratul normal să avem reacții... - ați ghicit!- anormale.

Nu este prima dată când sunt martor, alături de ceilalți concetățeni, la astfel de evenimente. Mai mult, am fost chiar subiectul unora. În septembrie 1989, înaintea celui de al XIV-lea Congres al Partidului Comunist Român, mi-am exprimat public dezacordul cu propunere de realegerea în funcția de secretar general a lui Nicolae Ceaușescu. Odată cu exprimarea publică a dezacordului, am expus și motivația poziției mele, și anume: genocidul la care era supus poporul român, prin înfometare, frig, privarea de drepturile elementare ale omului; declinul economic și social, urmare a politicilor promovate de cuplul dictatorial și impuse prin aparatul represiv de partid și de stat; uciderea oricărei speranțe de viitor, în situația realegerii "geniului din Carpați" în funcția de secretar general.

Actul meu a fost perceput ca fiind ceva"spectaculos", un act de curaj, și nu "ceva" perfect normal, cum a fost de fapt ... De atunci îmi pun și-mi repun întrebarea: chiar este nevoie de curaj pentru a face ceea ce trebuie, ceea ce este normal să fie făcut? Chiar ne vom mira - la infinit!- de actele și faptele semenilor care, luând viața în serios, îndeplinindu-și rolul și asumând, în mod corect!, responsabilitățile funcției - sau pur și simplu ale statutului de om! - fac banalul lucru care este normal să fie făcut?

În ultimă instanță, acceptarea normalului și transformarea lui într-un "banal cotidian" este o opțiune, liberă!, care depinde de noi toți și de fiecare în parte...

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Petru Călian - declarație politică intitulată Cardurile de masă, un progres de plată electronic pentru prosperitatea cetățeanului!;

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, domnul deputat Petru Călian.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

 

Domnul Petru Călian:

Vă mulțumesc.

Declarația mea politică de astăzi este intitulată "Cardurile de masă, un progres de plată electronic pentru prosperitatea cetățeanului!".

Având conștiința faptului că în lunile ce vor urma pană la noul raport, în cadrul procesului de integrare în Uniunea Europeană, România trebuie să se remarce prin politici constructive, de modernizare a sistemelor învechite, cum sunt și cele de plată prin tichetele de masă și înlocuirea lor cu instrumente de plată moderne, existente și pe piața europeană, utilizarea în continuare a tichetelor de masă nu mai răspunde cerințelor europene, aflându-se într-o totală neconcordanță cu instrumentele moderne de plată, fapt ce impune adoptarea imediată a legii "cardurilor de masă", care să se integreze în mod corespunzător în circuitul monetar de plată electronic, în sensul eficientizării acestui sector, al eliminării birocrației și politicilor de monopol, cât și a fenomenului de speculă, ce s-a dezvoltat progresiv în ultimii ani în această direcție.

Avantajele înlocuirii tichetelor de masă cu cardurile de masă ar fi evidente, materializându-se sub toate aspectele, respectiv, ca securizare - eliminându-se posibilitatea falsificării, ca întrebuințare - înlăturându-se obligativitatea impusă de valoarea tichetului, de a nu putea cumpăra un aliment de o valoare mai mică decât a acestuia, ca modalitate de acordare - care ar fi mult mai facilă, prin virarea pe cardul special al sumelor cuvenite, precum și ca verificare și control - de către organele abilitate în acest sens.

Pentru atingerea acestor obiective este necesară însă eliminarea tichetelor de masă, care în prezent reprezintă un obstacol birocratic în modul de repartizare și de decontare a acestora, respectiv de eliminare a comisioanelor plătite de angajatori și de agenții economici care decontează aceste bilete. Aceste comisioane depășesc în prezent circa 15-20%.

Totodată este necesar să conștientizăm faptul că prosperitatea cetățeanului se regăsește într-o economie de piață funcțională care, în speță, trebuie să fie capabilă să asigure cele mai performante și mai eficiente instrumente de plată și de decontare în cadrul operațiunilor de acordare a alocațiilor individuale de hrană.

Avem convingerea fermă că lipsa de preocupare privind modernizarea acestui sector de piață nu poate genera progres, nu poate susține în mod real politicile de integrare în Uniunea Europeană, ba, mai mult, poate deteriora relațiile economice din cadrul acestui sistem, deja foarte îmbătrânit.

În consecință, apreciez ca oportună adoptarea inițiativei legislative privind "cardurile de masă", ce urmărește crearea unui cadru instituțional, legislativ și financiar favorabil dezvoltării cu succes a acestui sector de piață al muncii și implicit al economiei românești.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Mirela Elena Adomnicăi - declarație politică intitulată Reforma cu pumnul în masă;

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., doamna deputat Mirela Adomnicăi.

Aveți cuvântul, doamna deputat.

 

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Mulțumesc, doamna președintă.

Declarația mea politică se intitulează "Reformă cu pumnul în masă".

"Învățământul românesc este într-o continuă cădere, iar problemele învățământului preuniversitar sunt cele mai acute. Sistemul nu este dispus la reformă, așa că am nevoie de presiunea părinților și a copiilor. Voi sunteți cei care trebuie să dați cu pumnul în masă", a declarat Mihail Hărdău, la prima întâlnire a reprezentanților asociațiilor de părinți din țară cu reprezentanții Ministerului Educației și Cercetării.

Dincolo de faptul că metoda recomandată de ministrul educației nu are nimic în comun cu educația, "pumnul în masă", din punct de vedere pedagogic, fiind absolut nerecomandabil, asistăm la apelul unui ministru disperat către o soluție disperată.

Practic, se cere părinților să intervină violent, printr-o presiune exercitată asupra dascălilor, pentru a reforma învățământul românesc. Nu se mai discută despre proiecte pentru atragere de fonduri; nu se mai amintește de cele 7 programe aprobate prin memorandum și dintre care se derulează doar unul singur.

Viziunea ministrului Hărdău despre cum trebuie reformat învățământul românesc a fost "sugestiv" exprimată de acesta la memorabila întâlnire de sâmbătă, după cum urmează: "Trebuie schimbat macazul. Eu vreau presiuni asupra școlii, nu asupra ministerului. Pe mine să mă lăsați în pace".

Este o altă dovadă, dacă mai era nevoie, a neputinței și incompetenței unui ministru ajuns accidental la conducerea unui minister care reprezintă o pălărie prea mare pentru capul domniei sale.

Dar această disproporție ne afectează pe toți. Îi afectează pe copiii nevoiți să învețe și să susțină examene într-un sistem ce-și așteaptă reforma de mai bine de 15 ani; îi afectează pe părinții care au emoții la fiecare sesiune de examene, neștiind dacă nu cumva se va mai declanșa o altă mișcare sindicală în învățământ; și afectează cadrele didactice, care și-au pierdut până și ultima speranță față de ministrul lor, ministru care le-a promis o nouă grilă de salarizare până la data de 14 aprilie a.c., le-a cerut o amânare până la 15 mai a.c., iar acum declară că de-abia s-a constituit o comisie care să conceapă această nouă grilă.

Iar același ministru le cerea părinților, la întâlnirea de sâmbătă: "Fiți demni. Nu trebuie să-i îndopați pe dascăli la concursuri cu sucuri, cafele și țigări".

Dar despre demnitatea dascălului, plătit cu salarii de mizerie și mințit cu promisiuni neîndeplinite, când va vorbi domnul ministru?

"Pe mine să mă lăsați în pace", a cerut domnul Mihail Hărdău.

Există o singură soluție, în acest sens, domnule ministru: demisia.

Mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, doamna deputat.

 
Cornel Popa - declarație politică intitulată Atacați pentru că își fac datoria;

Din partea Grupului parlamentar al P.D., mai este cineva cu declarație politică? Nu.

Din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R.? Nu.

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L., domnul deputat Cornel Popa.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Cornel Popa:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Am intitulat declarația mea politică de astăzi "Atacați pentru că își fac datoria".

România se confruntă în aceste zile cu o profundă criză sanitar-veterinară. Explozia gripei aviare în județele din centrul României trebuie tratată cu maximă seriozitate, căci este pusă în pericol nu doar viața acelor găini, ci sănătatea întregii națiuni.

Constat, însă, că se găsesc destui oportuniști politici, care încearcă să profite de această criză, pentru a mai aduna ceva capital politic.

În ciuda faptului că, după cum reiese din cercetările autorităților, această gravă problemă națională a fost provocată de inconștiența și avariția unor crescători de păsări din Codlea, aceștia vor capul unor miniștri, de parcă ei ar putea opri păsările călătoare să zboare sau ar trebui să controleze personal fiecare coteț din țară.

Deși marea majoritate a acestor demagogi nu au nici o legătură cu subiectul și domeniul în discuție, ei cer demiterea unor miniștri pentru simplul motiv că aceștia nu ar fi prevăzut apariția unor noi focare de gripă aviară, or, din câte știu eu, un ministru trebuie să administreze domeniul pe care-l patronează și să gândească politici de dezvoltare a acestuia.

De aceea, activitatea lui trebuie judecată la sfârșitul unei crize, pentru felul cum a gestionat-o, și nu să-i ceri demisia de pe margine, în timp ce el luptă să rezolve problema.

Oprirea și eradicarea epidemiei de gripă aviară stă în sarcina unui ministru, prevederea ei, nu. Căci, domnilor demagogi, gripa aviară nu vine cu autoturismul personal, prin vama Borș, și nici nu emite comunicate de presă, cum se pare că vă închipuiți până acum.

Dar când foamea de imagine te împinge din spate, rațiunea nu mai funcționează și ajungi să aberezi, reproșând adversarilor politici că nu sunt Nostradamus sau Mama Omida.

Constat că nu întâmplător miniștrii luați la țintă sunt liberali; constat că nu întâmplător miniștrii luați la țintă sunt tocmai cei care au dovedit o viziune asupra reformei în domeniile pe care le conduc; constat că nu întâmplător miniștrii luați la țintă sunt tocmai cei care au întreprins pași concreți pentru implementarea acestor reforme; constat că nu întâmplător cei care produc cel mai mare zgomot sunt tocmai cei care nu au făcut sau nu fac nimic pentru a aduce România la standardele europene.

Oare pe cine deranjează reforma agriculturii și sănătății românești?

Le atrag atenția acestor hiene politice să stea departe de miniștrii liberali. Gheorghe Flutur și Eugen Nicolăescu s-au angajat să lupte cu mafiile din agricultură și sănătate și au susținerea Partidului Național Liberal pentru aceasta.

Gheorghe Flutur și Eugen Nicolăescu au o viziune asupra a ceea ce trebuie să devină agricultura și sănătatea românească și au susținerea Partidului Național Liberal pentru aceasta.

Gheorghe Flutur și Eugen Nicolăescu vor să aducă performanța în aceste domenii și au susținerea Partidului Național Liberal pentru aceasta.

A venit vremea ca cei ce știu doar să critice, să tacă. Integrarea în Uniunea Europeană nu se face cu vorbe meșteșugite și nici îmbunătățirea nivelului de trai al românilor.

Dacă vrem o Românie prosperă și români fericiți, trebuie să vorbim mai puțin și să facem mai mult. De vorbe s-au săturat românii până peste cap.

De o viziune și de fapte concrete din partea conducătorilor au ei nevoie.

Mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Viorel Pupeză - declarație politică intitulată Iuzionistul Flutur și magia gripei aviare;

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Viorel Pupeză.

Aveți cuvântul, domnule deputat, vă rog.

 

Domnul Viorel Pupeză:

Mulțumesc, doamna președintă.

Declarația mea politică se intitulează "Iluzionistul Flutur și magia gripei aviare".

Zburând de la o televiziune la alta, ministrul corigent la integrare, Gheorghe Flutur, a apărut săptămâni întregi pe sticlă, construindu-și o imagine pe seama gripei aviare.

El a pozat în apărătorul sănătății publice, administrator eficient, terminatorul galinaceelor și al tuturor zburătoarelor. A avut tupeul politic să se prezinte la Bruxelles și să anunțe închiderea tuturor focarelor de gripă aviară, motivând că a scăzut presiunea virotică datorită încălzirii climei, și că cea mai mare parte a păsărilor migratoare se îndreaptă spre nord, în căutare de hrană, din cauza inundațiilor de pe teritoriul României.

Oare aceste declarații au fost făcute cu seriozitate sau ne-au permis să mințim doar de dragul unui raport de țară favorabil în domeniul agriculturii, pe care oricum nu l-am primit?

În momentul de față, această problemă a scăpat de sub control, iar măsurile luate de autorități nu sunt menite să diminueze răspândirea virusului aviar.

Asistăm la informații și raportări contradictorii, în condițiile în care nici nu știm exact câte forme de infecție sunt. Instituțiile statului iau decizii haotice, la întâmplare, și pe bază de concurență între ele, intervenția fiind necoordonată, aspecte sesizate de fapt și de președintele Traian Băsescu.

Și toate acestea după ce țara noastră s-a mai confruntat cu o criză asemănătoare prin gestionarea căreia ministrul Flutur și-a pus coronița de premiant, ceea ce nu împiedică acum autoritățile să ia tot felul de decizii discutabile.

De la declanșarea crizei și până în prezent s-au succedat o serie de evenimente care au demonstrat incapacitatea și incoerența în acțiunile întreprinse de autorități și slaba pregătire pentru a gestiona astfel de situații.

Autoritățile și-au mascat incompetența, declanșând o isterie națională, mai ales că au scos în stradă armata și jandarmeria.

Vreau să subliniez, în spiritul responsabilității politice și a solidarității civice, ceea ce ar trebui să ne caracterizeze pe toți, deopotrivă, că închiderea mai multor localități, arestarea a doi proprietari de ferme și demiterea câtorva persoane din conducerea autorității sanitar-veterinare sau de la SRI nu rezolvă situația, care ia amploare tot mai mare în țară.

Acum, când este evident că Flutur a pus în pericol atâtea vieți, la care se adaugă însemnate pagube materiale (milioane de păsări eutanasiate, traficul blocat, activitatea economică întreruptă, o imagine "bolnavă" asupra turismului românesc) pe care le plătesc românii din propriile buzunare, este de bun simț ca acest iluzionist de pe scena politică, căruia nu-i prea ies scamatoriile, să-și prezinte demisia de onoare.

Datorită intereselor politice de grup și personale, care minimalizează interesul național, credem că nu va avea niciodată atâta demnitate încât să recurgă la acest gest.

De aceea, devine o obișnuință ca noi să implorăm demiterea acestui ministru-catastrofă, care nu face altceva - zi și noapte - decât să arunce "găina moartă" în curtea Partidului Social Democrat.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

 
Cornelia Ardelean - comentarii asupra prevederilor Legii nr. 95/2006;

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, doamna deputat Cornelia Ardelean.

Aveți cuvântul, doamna deputat.

 

Doamna Cornelia Ardelean:

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Prevederile Legii nr.95/2006, care-i obligă pe medici să se pensioneze la 62 de ani, bărbații, respectiv 57 de ani, femeile, sunt indiscutabil discriminatorii, ba chiar abuzive. Pe bună dreptate, medicii nu sunt de acord cu abrogarea prevederilor Legii nr.221/2005, care stipula că se vor pensiona la 65 de ani, indiferent de sex. Consider că noua constrângere de pensionare forțată a medicilor, cu atât mai mult cu cât ne plângem continuu de numărul mare al pensionarilor din România și de insuficiența fondurilor, reprezintă un act nejustificat.

Trebuie să luăm în considerare faptul că plecarea unui număr mare de profesioniști va bulversa din temelii activitatea sistemului medical autohton, care este oricum departe de cerințele europene. Ne vom trezi în scurt timp în situația ingrată de a nu mai avea la îndemână specialiști redutabili în medicină, știut fiind faptul că un medic termină specializările în jurul vârstei de 38 de ani, iar experiența și competențele profesionale se dobândesc după alți câțiva ani de practică propriu-zisă. Plecarea impusă a aproximativ 2.000 de medici va destabiliza sistemul sanitar, mai ales pentru specializări precum anestezie-terapie intensivă, anatomie patologică, radiologie, pediatrie, din spitalele de urgență.

Pe lângă faptul că sunt neconstituționale, prevederile Legii nr. 95/2006 contrazic și punctul de vedere al premierului Călin Popescu-Tăriceanu, care afirma în cadrul ședinței comune a celor două Camere ale Parlamentului din 21 februarie anul curent că pachetul de legi privind reforma din domeniul sănătății poate fi corectat, după exemplul unor "semnale din viața reală". Tocmai acest lucru solicită acum medicii pensionați forțat, ca Legislativul să ajusteze legea în funcție de situațiile reale.

Având în vedere aceste aspecte, voi depune la Biroul permanent al Camerei Deputaților o propunere legislativă, împreună cu alți colegi, prin care solicit majorarea vârstei de pensie în cazul medicilor, la 65 de ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați. Este vorba de un proiect de lege pentru modificarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, care, prin art. 467, prevede vârsta de pensionare de 57 de ani pentru femei și 62 de ani pentru bărbați. Consider că dezbaterea acestui proiect în procedură de urgență se impune de la sine, pentru a nu periclita integrarea României la termen în Uniunea Europeană prin astfel de decizii luate în neconcordanță cu realitatea.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, doamna deputat.

 
Emilian Valentin Frâncu - declarație politică intitulată România este pregătită pentru aderare;

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L., domnul deputat Emilian Valentin Frâncu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Doamna președintă,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi este intitulată "România este pregătită pentru aderare".

În raportul de monitorizare prezentat la 16 mai 2006 în plenul Parlamentul European, România a fost lăudată pentru eforturile depuse în 2005 și 2006, în vederea îndeplinirii condițiilor pentru aderare.

Totuși, decizia privind data aderării României și Bulgariei la Uniunea Europeană a fost amânată pentru luna octombrie. S-au precizat 4 domenii unde pentru noi, românii, există probleme, așa-numite "cartonașe roșii":

  1. operaționalizarea completă a agențiilor de plăți, acreditate pentru a gestiona plățile directe către fermieri și operatori în cadrul politicii agricole comune;
  2. înființarea unui sistem integrat de administrare și control în agricultură;
  3. înființarea unui sistem de colectare a deșeurilor animale și facilități de tratare a acestora;
  4. implementarea sistemelor IT pentru administrare fiscală, în vederea asigurării interoperativității cu cele din restul statelor membre ale Uniunii Europene.

În plus, există și 32 de stegulețe galbene, în majoritatea celor 29 domenii prioritare de analiză.

La prima vedere, situația ar trebui să ne alarmeze. Din fericire, lucrurile stau în realitate mult mai bine și - cred eu - data de 1 ianuarie 2007 pentru aderarea României este o dată certă. Guvernul condus de Tăriceanu, printr-un efort deosebit, a făcut ca din 14 capitole semnalate cu roșu acum un an să rămână doar 4, și acelea, în domenii care nu pot genera clauza de salvgardare (adică, dacă nu s-ar îndeplini până la 1 ianuarie 2007, nu ar determina automat amânarea aderării).

Așa cum eu am prevăzut încă de acum 6 luni, într-o analiză anterioară, "cartonașele roșii periculoase" din domeniul justiției, corupției și asigurării granițelor au fost eliminate ori s-au transformat în "cartonașe galbene". Mai mult, din datele pe care le dețin, în 2-3 luni, problemele semnalate acum cu roșu vor dispărea, ele fiind în curs de rezolvare.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură a bugetat toate cele 5.000 de posturi necesare la 1 ianuarie 2007 și a angajat deja 3.600 de persoane. Agenția este acum în proporție de 75% funcțională, bugetul alocat pentru 2006, de 110 milioane de euro, permițându-i să finalizeze sistemul informatic interjudețean și să înceapă la toamnă primele plăți. S-a realizat Registrul Fermelor, unde au fost deja înregistrate 1,4 milioane de structuri.

La cel de al doilea domeniu problemă stăm și mai bine, planurile fotografice ale teritoriului național, realizate integral în 2005, sunt introduse deja în calculatoare în proporție de 80%, iar operațiunea se va termina probabil la mijlocul lunii iunie 2006. Licitația pentru softul informatic de gestionare a terenurilor s-a declanșat și, de la 1 iunie, se va cunoaște câștigătorul, așa încât acest domeniu va fi cu siguranță rezolvat, începând cu 1 iulie 2006.

La al treilea "steguleț" stăm ceva mai rău, problemele legate de pesta porcină și gripa aviară îngreunând semnificativ rezolvarea. Totuși, identificarea prin crotaliere a animalelor domestice este extrem de avansată - 90% din efective au deja "cercei" în urechi, iar în luna septembrie acest capitol își va transforma probabil culoarea, din roșu în galben. Programul informatic aferent este și el deja operațional pentru animalele identificate.

Pentru siguranța alimentară transfrontalieră, sunt în lucru 8 puncte de inspecție la frontieră, care vor fi funcționale în luna septembrie 2006. Fabricile de lapte și carne din categoria D (neconforme cerințelor Uniunii Europene) se modernizează sau se închid, până la 1 iulie 2006.

Pentru bolile animaliere s-au luat măsuri ferme de eradicare. Cazurile de boli la cai (anemie infecțioasă), porci (pestă porcină), păsări (gripă aviară) sunt soluționate conform normelor Uniunii Europene, prin eutanasiere și dezinfecție. Și aici s-au făcut progrese mari, chiar dacă, datorită inconștienței criminale a unor profitori și neglijenței unor medici veterinari, mai apar periodic crize și focare de infecție periculoase.

În sfârșit, implementarea sistemelor IT (informatizarea totală și interoperabilitatea cu sistemele din Uniunea Europeană) pentru domeniul fiscalității și, în special, la colectarea t.v.a., este în fază finală, existând toate șansele ca, la 15 august 2006, și acest capitol să fie rezolvat.

Oricum, raportul a menționat eforturile spectaculoase depuse de Guvernul Tăriceanu în armonizarea legislației românești cu cea europeană în toate domeniile și este cel mai bun raport de țară de până acum.

Deja Ungaria, Slovacia, Slovenia, Cipru, Grecia, Estonia, Cehia, Spania, Italia, Malta, Letonia, Marea Britanie, Portugalia, Lituania, Polonia, Suedia, și Austria au ratificat Tratatul de aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană. În fază finală, se află procesul ratificării în Finlanda, Belgia, Luxemburg, Olanda, Danemarca și Irlanda, unde, deja, în proporție de 90-95%, etapele au fost parcurse. Probleme mai mari vor fi cu siguranță în Franța și Germania, unde există, în special în zona partidelor de orientare populară și naționalist-conservatoare, rezerve în ceea ce privește momentul aderării noilor state din est la Uniunea Europeană.

Cum, însă, bugetul Uniunii Europene cuprinde și cheltuielile aferente cazului când există deja 27 de țări membre, sunt sigur că, la 1 ianuarie 2007, solicitarea României și Bulgariei se va bucura de succes. Cum Sibiul devine, de la 1 ianuarie 2007, "Capitală Culturală Europeană", vom bea probabil acolo cupa de șampanie a bucuriei.

Va fi un mare succes pentru noi, liberalii, care, iată, nu numai că am creat România modernă, ci îi și desăvârșim destinul european: Ion C. Brătianu a condus guvernul liberal la momentul cuceririi independenței, Ionel I.C. Brătianu, guvernul liberal care a proclamat România Mare, iar acum, guvernul condus de liberalul Călin Popescu- Tăriceanu are șansa istorică de a readuce România în rândul statelor europene dezvoltate.

Mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Doina Micșunica Drețcanu - declarație politică intitulată Măsurile de combatere a gripei aviare omoară păsările!;

Din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna deputat Doina Drețcanu. Aveți cuvântul, doamnă deputat.

 

Doamna Doina Micșunica Drețcanu:

Mulțumesc, doamnă președintă.

Stimate colege și stimați colegi,

Intervenția mea de astăzi se numește "Măsurile de combatere a gripei aviare omoară păsările!"

Asistăm de o lună de zile la un întreg circ mediatic, în care reprezentanții Ministerului Agriculturii, ai Autorității Sanitar-Veterinare și ai altor instituții ne repetă: "Stați liniștiți! Flutur lucrează pentru voi!" În tot acest timp, aflăm cu stupoare cum crește numărul focarelor de gripă aviară la peste 115, răspândite în 15 județe ale țării.

Problema este mult mai gravă decât ni se prezintă. Consecințele așa-ziselor "măsuri pentru izolarea focarelor" au repercusiuni în toată țara, chiar și în județele ferite de acest virus. Mă refer aici la județul Botoșani.

Fermierii crescători de păsări vii pentru comercializare sunt disperați și în curând vor da faliment. Și toate acestea, deși au respectat toate măsurile impuse de guvernanți, inclusiv măsurile de biosecuritate în fermele lor, deoarece sunt în imposibilitate de a-și vinde puii sau păsările, pentru a relua un nou ciclu de producție. Capitalul lor mic nu le permite să cumpere mâncare pentru a menține păsările în ferme, măsurile impuse nu le permit comercializarea lor. Drept urmare, prin grija ministrului Flutur, micii fermieri așteaptă să le moară păsările, e drept, nu de gripa aviară, ci de foame.

Așadar, domnilor guvernanți, lăsați posturile de televiziune pentru alții și analizați posibilitatea de a interveni urgent în ajutorarea acestor mici fermieri! Iar, dacă, în al șaptelea ceas, constatați că această situație vă depășește, lăsați pe alții, mai competenți și mai responsabili, să vă înlocuiască, spre binele fermierilor, al păsărilor și nu numai!

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

 
 

Vă anunț, stimați colegi, că au depus în scris declarațiile politice următorii colegi: din partea Grupului parlamentar al PSD - domnii deputați Ioan Stan, Manuela Mitrea, Emil Radu Moldovan, Valeriu Ungureanu, Liviu Timar, Ioan Timiș, Mihai Dumitriu, Gabriela Nedelcu, Minodora Cliveti, Aurel Vlădoiu, Gheorghe Chiper, Mihaela Rusu, Nicolae Bădălău, Vasile Filip Soporan, Cătălin Lucian Matei, Vasile Pușcaș, Teodor Nițulescu, Ion Stan și Constantin Niță; din partea Grupului parlamentar al PNL - domnii deputați Emil Strungă, Claudius Mihail Zaharia și Pardău Dumitru; iar din partea Grupului parlamentar al PRM - domnul deputat Paul Magheru.

Cu aceasta, ședința consacrată declarațiilor politice s-a încheiat, vă mulțumesc pentru participare.

 
   

(Următoarele declarații politice și intervenții au fost consemnate conform materialelor depuse la secretariatul de ședință.)

 
  Costică Macaleți - declarație politică intitulată Cine îl oprește pe Nicolăescu?;

Domnul Costică Macaleți:

"Cine îl oprește pe Nicolăescu?"

Asistăm în aceste zile la încă o dovadă de iresponsabilitate politică al guvernului portocaliu. Mai exact, distinsul ministru al sănătății, Eugen Nicolăescu, a reușit să-și ridice împotriva sa medicii din toată țara odată cu intrarea în vigoare a pachetului de legi privind sistemul de sănătate, în care este prevăzut, în mod aberant, ca medicii să fie pensionați la vârsta de 57 de ani pentru femei și 62 de ani pentru bărbați, plus schimbarea conducerii unităților medicale.

Astfel, pentru început, în ziua de ieri, toată activitatea spitalelor a fost dată peste cap. Familiile nu-și puteau ridica decedații de la morgile spitalelor pentru că directorii acestora nu știau dacă mai pot semna sau nu pentru aceasta.

Pensionabilii, distinși medici cu reputație și tâmplele albite în spital, s-au văzut puși într-o situație incredibilă: și anume ca la 23 mai să li se aducă la cunoștință că pe 1 iunie vor fi scoși la pensie!

Am primit ca deputat multe sesizări și semnale în acest sens. Toate se referă la criza majoră cu care se confruntă deja spitalele, ce să mai vorbim de ce se va întâmpla de astăzi înainte. Toată lumea știe că peste 2000 de medici pensionați la nivel național înseamnă un atac deosebit de dur la stabilitatea sistemului de sănătate și așa deosebit de șubred.

Ministrul Nicolăescu apare în mass-media și vorbește despre lege și egalitate! Ne poate spune însă domnia sa ce șanse mai au bolnavii din spitalele care nu sunt centre universitare în condițiile în care foarte mulți medici vor fi pensionați cu forța conform noilor reglementări? Nu era destul că stau câte doi bolnavi în pat, acum vor fi și dublu sau triplu ca număr de pacienți la un medic! Sau ce șanse au femeile medic care în 2005 se pensionau după împlinirea vârstei de 65 de ani, la egalitate cu colegii lor bărbați iar acum vor fi scoase la pensie la 57 de ani? Ce poate spune ministrul Nicolăescu despre normele europene care sunt încălcate în acest fel?

De amintit că primul-ministru Călin Popescu Tăriceanu, în ședința comună a celor două camere ale Parlamentului din 21.02.2006, a afirmat față de asumarea răspunderii pe pachetul de legi ale sănătății că "dacă se constată că mai trebuie ajustat câte ceva și va fi nevoie de asta, o vom face; ca și până acum rămânem atenți la semnalele din viața reală și luăm decizii în funcție de acestea." Domnule prim-ministru, acesta este un semnal de alarmă din viața reală!

Iată de ce, ținând cont de toate acestea și de multe altele pe care medicii le cunosc dar pe care, din prea multă jenă și bun simț, nu ies să le strige în piața publică, preferând să stea lângă patul bolnavilor pentru a le alina suferința, facem un apel la rațiune și cerem abrogarea prevederilor de lege care determină pensionarea forțată și discriminatorie a medicilor. Opriți haosul! Opriți-l pe ministrul Nicolăescu!

  Bogdan Liviu Ciucă - declarație politică cu titlul Păgubiții de autoturisme din România;

Domnul Bogdan Liviu Ciucă:

"Păgubiții de autoturisme din România"

Înainte de 1989, pentru a cumpăra un automobil Dacia trebuia să depui o sumă de bani care reprezenta avansul sau chiar plata integrală a automobilului. Așa au procedat foarte mulți români depunând banii la C.E.C și visând că peste puțin timp vor avea mașina mult visată, numai că, după revoluția din decembrie 1989, lucrurile s-au schimbat, unii dintre depunători reușind ca până în 1995 să-și lichideze conturile, ceilalți rămânând cu banii depuși.

Trebuie să recunoaștem că persoanele fizice care au depus sume de bani la C.E.C pentru achiziționarea de autovehicule până la 1 noiembrie 1990 nu au nicio vină pentru schimbarea sistemului politic și juridic din România și că nu au beneficiat de autoturismele respective, așa cum a fost înțelegerea cu CEC și cu firmele specializate la momentul acela.

De asemenea, trebuie să se țină seama că, atunci când se schimbă un regim politico-juridic al unui stat (așa cum s-a întâmplat în România după Revoluția din 1989), acest lucru nu înseamnă că obligațiile asumate de statul respectiv (cel comunist, în cazulRomâniei) care a suferit transformări în structura lui social-politică, nu mai trebuiesc onorate. Orice guvern trebuie să se considere obligatoriu însărcinat cu toate actele emise de guvernele anterioare, de-a lungul istoriei, față de care este dator să se conformeze lor, iar dacă se abrogă, trebuie să se facă cu înțelepciune, astfel încât să nu anuleze unele rapoarte juridice prin care s-au născut drepturi și obligații între el și cetățean.

Persoanele în cauză au făcut nenumarate demersuri la Preșidinție, Parlament, Guvern și la CEDO. În instanțele de judecată au avut loc sute de procese, dar eforturile celor pagubiți au fost anulate prin diverse explicații și 'subterfugii' legale.

Dacă se dorește să se facă un act de dreptate pentru toți cei care au avut de suferit prejudicii materiale, prin faptul că nu li s-au respectat drepturile ce li se cuveneau, Guvernul trebuie să recunoască explicit faptul că acești oameni au dreptul să fie despăgubiți.

Partidul Conservator a inițiat un proiect de lege prin care se stipulează că toți cei care au depus, până la data de 1 noiembrie 1990, diferite sume de bani la CEC, în vederea achiziționării de autovehicule Dacia, trebuie să fie despăgubiți cu suma depusă, majorată cu rata inflației din care se deduce dobânda legală bonificată de CEC pe perioada în care a fost acordată.

Având în vedere că în strategia guvernamentală, CEC este prevăzut pentru privatizare, propunem ca sumele necesare acoperirii despăgubirilor să fie suportate din sumele obținute în urma procesului de privatizare. În acest caz, Guvernul este cel care stabilește modul în care vor fi folosite aceste sume. Este evident că nu avem posibilitatea acoperirii acestor cereri până când nu se intră în posesia sumei negociate pentru privatizarea CEC.

  Claudius Mihail Zaharia - declarație politică despre necesitatea schimbării mentalității românești;

Domnul Claudius Mihail Zaharia:

Declarație politică: "Despre necesitatea schimbării mentalității românești"

Săptămâna trecută, am aflat cu bucurie că autoritățile române au mai făcut un pas înainte în respectarea proprietății private: castelul Bran a fost retrocedat moștenitorilor Principesei Ileana a României: Maria Magdalena Holzhaus, Elisabeth Sandhofer și Dominic Habsburg-Lothringen.

Aceștia vor putea administra cu drepturi depline fondul imobiliar retrocedat peste trei ani, în baza acordului semnat de ministrul culturii, Adrian Iorgulescu, și de Dominic de Habsburg, privind viitorul domeniului Bran, care reglementează menținerea statutului de muzeu, în administrarea statului român, pe această perioadă.

Castelul Bran, una dintre perlele turistice ale României și "motorul" dezvoltării întregii zone agroturistice, a fost construit între anii 1377 și 1378, Ludovic de Anjou dându-le voie brașovenilor să clădească "o cetate de piatră cu propriile cheltuieli și osteneli". Castelul a fost donat de comunitatea din Brașov, în 1920, Reginei Maria a României, ca prețuire pentru contribuția sa la realizarea Unirii de la 1 Decembrie 1918. După exilarea familiei regale, în 1948, Castelul Bran a fost confiscat și a intrat în proprietatea statului român.

Acest exemplu de încălcare a dreptului la proprietate se alătură celor 210.000 de cazuri la nivelul întregii țări, pentru care adevărații proprietarii au depus notificări de retrocedare până în prezent, din care 128.000 se referă la retrocedări în natură, iar 82.000 - la despăgubiri bănești.

Autoritățile statului au retrocedat în natură aproximativ 10% din solicitări, 85% fiind deja vândute în baza Legii 112/1995 sau în cadrul proceselor de privatizare.

În București, sunt nu mai puțin de 42.269 dosare privind cereri de retrocedare, iar 4.924 persoane au fost deja puse în posesie. Cele mai importante puneri în posesie au fost: imobilul de pe Bulevardul Regina Elisabeta, blocul din Bulevardul Magheru nr. 2-4, unde familia Bragadiru și-a redobândit spațiile comerciale de la parter și 14 apartamente rămase nevândute în baza Legii 112 și clădirea Ciclop.

Toate aceste cifre arată atât dimensiunile încălcărilor unui drept fundamental esențial în România - dreptul la proprietate cât și eforturile pe care actualul Guvern le face pentru a da înapoi românilor ceea ce a fost al lor.

Cu toate că aceste eforturi sunt extrem de importante în contextul integrării României în Uniunea Europeană, țin să adresez rugămintea către toți funcționarii instituțiilor publice să acorde aceeași atenție dosarelor tuturor românilor nedreptățiți de confiscările masive.

  Cornelia Ardelean - punctarea unor aspecte esențiale ale aderării;

Doamna Cornelia Ardelean:

În contextul așteptatei aderări a României la Uniunea Europeană, identificarea celor mai potrivite soluții pentru absorbția fondurilor structurale devine vitală, atât pentru Guvern, cât și pentru fiecare localitate în parte. Toți reprezentanții admnistrației centrale și locale trebuie să cunoască cu exactitate modalitățile de accesare a fondurilor structurale de care vom beneficia după integrarea în Uniunea Europeană. În mod special, este esențial ca autoritățile să fie bine informate cu privire la posibilitățile de accesare a fondurilor respective.

Pentru realizarea acestui deziderat, avem nevoie de inițierea unor acțiuni concrete de informare, cunoaștere și mediatizare a modalităților prin care vom beneficia de programele europene de finanțare a unor investiții extrem de importante. De acum încolo, fiecare primărie din țară trebuie să se axeze pe elaborarea de proiecte, în așa fel încât autoritățile locale să fie pregătite pentru accesarea fondurilor structurale și să deruleze în cel mai scurt timp investițiile.

Este imperios necesar să creionăm o strategie unitară la nivel județean în vederea obținerii sumelor necesare pentru dezvoltarea infrastructurii necesare fiecărei localități în parte. Alături de autoritățile publice centrale și județene, primarilor le revine principala responsabilitate în vederea obținerii de fonduri europene, iar aceștia, mai ales cei din mediul rural, trebuie ajutați să stăpânească datele problemei și cerințele organismelor europene. După integrare vom beneficia de finanțări substanțiale, fonduri structurale care pot fi accesate pentru dezvoltarea locală, dar depinde doar de capacitatea noastră să le și obținem și să le transformăm în succese investiționale.

Absorbția fondurilor comunitare și structurale trebuie să fie o bătălie câștigată de România, pentru care este nevoie de maximă responsabilitate, discernământ, conștientizarea tuturor autorităților implicate și, nu în ultimul rând, pregătirea judicioasă a acestora.

  Damian Florea - declarație politică intitulată Oul sau găina?;

Domnul Damian Florea:

"Oul sau găina?"

Nu degeaba în ultima vreme cineaștii români sunt bine văzuți la Cannes.

Sursa de inspirație există la noi ca la nimeni, slavă cerului. Țara-i plină de comedii. De aici până la comedie, mai puțin de un pas.

Toată lumea este cu ochii și urechile pe S.R.I. Care a greșit rețeta. A inventat. A improvizat. S-a comportat ca un cârciumar de comună.

Când seful de post aflat în exercițiul funcțiunii a pășit pragul cârciumii ușor aghezmuit de căldură sau cine mai știe ce scria pe sticlă, comandând cu voce tunătoare un fel de mâncare de care "auzise" el într-un film, cârciumarul s-a grăbit să-i strige după vechiul obicei românesc: vineeeeee!

Și a venit.

Dacă la masa alăturată nu era o echipă de jurnaliști să-i spună șefului de post și chiar cârciumarului că "penne con quatro formagi" nu înseamnă "găină în pene 4x4", șeful de post ar fi fost și astăzi prieten la toartă cu cârciumarul care are întotdeauna tot ce dorești.

Așa trezit din mahmureală de către presă, comandantul nostru spune că meniul a fost "descalificant" și că de vină este doar cârciumarul. Dar cine poate spune, dacă îl întrebi direct, cine a fost primul: oul sau găina? Pentru că așa vine treaba și la noi. Cine e de vină? Cel care cere ceva cui n-are atribuții în domeniu sau cine "servește" promt fără să spună că nu are competențe.

Ar fi foarte vesel dacă nu ar fi tragic, vorba unui coleg: fraților, poate mai desecretizați câte un raport sau două pe lună. Măcar asta pentru sănătatea noastră a tuturor ar fi ceva bun cu siguranță. Ar fi terapie generală prin râs. Curat medicină alternativă. Sau apropo de sănătate, dacă nu vă hotărâți, măcar dați-ne unul cerut tot de președinte: cel în legătură cu neînțelegerea dintre comisiile medicale (Oprescu vs. Nicolăescu) cu privire la boala domniei sale. Că tare mai suntem curioși cu privire la atribuții și competențe.

  Cristian Mihai Adomniței - declarație politică intitulată Ziua copilului - dincolo de festivisme;

Domnul Cristian Mihai Adomniței:

"Ziua Copilului - dincolo de festivism"

Este un lucru minunat că sunt programate manifestări multiple, peste tot în țară, legate de ziua de 1 Iunie.

Este un lucru lamentabil faptul că poate nici 1% din evenimente sunt programate să se desfășoare în mediul rural, în școlile și grădinițele din sate. Este un lucru lamentabil că protecția socială a copilului și a familiei a devenit de ani buni practica electorală a PSD, iar în realitate este ca și inexistentă.

Aș vrea să vă vorbesc în cele ce urmează despre ineficiența și iresponsabilitatea multor asistenți sociali din mediul rural, asistenți sociali proveniți din agenți agricoli, care în baza unei legi strâmbe și profund jignitoare pentru condiția umană, au fost școlarizați timp de șase luni la fără frecvență, pe mandatul unei guvernări paradoxal social-democrate, în condițiile în care absolvenți de studii superioare de specialitate șomează sau fac secretariat.

Dacă veți întreba în primăriile din mediul rural, veți constata cu surprindere că asistentul social este de regulă soția, soțul, fina, cumnata și știe că singura lui obligație este întocmirea din birou a anchetelor sociale tip. Însăși formularul de anchetă socială contravine oricărui principiu de asistență socială, pentru că în ceea ce privește creșterea și educarea copiilor, tot ce este cuprins în aceste anchete se referă la numărul de animale din gospodărie și nu la modul de relaționare în familie, la școală etc. În activitatea de la cabinetul meu parlamentar din comuna Răducăneni, am întâlnit cazul concret în care asistentul social al primăriei nu avea cunoștința că doi dintre copiii unei familii cu grave probleme sociale decedaseră de la data ultimei anchete sociale.

Azi, cu ocazia apropiatei zile de 1 Iunie, pot să vă spun că probleme sociale grave ale copiilor din mediul rural nici nu se cunosc la adevărata lor amploare, formele de abuz intrafamilial și instituțional nici măcar nu sunt recunoscute ca atare, iar măsurile de protecție socială aplicate practic sunt ca și inexistente.

De 1 Iunie, gândul meu bun este îndreptat către acești copii, cu promisiunea fermă că voi face tot ce îmi va sta în puteri pentru a sesiza și a urmări îndeaproape rezolvarea oricărui caz de abuz asupra copilului, înțelegând prin aceasta abuzul fizic, psihic, economic, social. Pentru toți acești copii, urarea mea de 1 Iunie este: Să aveți o viață ușoară!

  Dan Ștefan Motreanu - declarație politică cu titlul PSD continuă războiul cu foștii proprietari;

Domnul Dan Ștefan Motreanu:

"PSD continuă războiul cu foștii proprietari"

Săptămâna trecută, într-o întrevedere cu ceea ce a mai rămas din simpatizanții partidului pe care îl conduc, liderii PSD, în frunte cu domnul Mircea Geoană, aflați într-o permanentă campanie populist electorală, au afirmat un lucru de o gravitate fără precedent: "când vom reveni la guvernare, vom desființa Fondul Proprietatea și vom redirecționa banii spre pensionari".

Această afirmație denotă că, deși a fost sancționat de electorat, PSD recidivează și continuă lupta feroce împotriva proprietății. De fapt, împotriva proprietăților altora, pentru că de cele proprii, au grijă ca de ochii din cap. PSD se luptă în continuare cu drepturile celor mai defavorizați foști proprietari, cei cărora nu li se mai pot restitui în natură imobilele și terenurile confiscate de regimul comunist și care mai au doar speranța despăgubirilor.

Să apelăm puțin la memorie. Imediat după 1990, în Ungaria, Cehia și Polonia, adică tot state foste comuniste, au început operațiunile de restituire și despăgubire a celor jefuiți de comuniști. În România nu s-a făcut nimic în acest sens. Din contră, cei care au preluat Puterea, și-au rezolvat problemele locative și funciare fără pic de jenă față de proprietarii inițiali. În 1991, se dă o lege funciară, dar prevederile ei sunt extrem de limitate în ceea ce privește retrocedările și, mai grav, mai mult nu se aplică. În anul 1995, mai de voie, mai de nevoie, PDSR, adică PSD-ul de astăzi votează o așa-zisă lege de retrocedări a imobilelor - atenție, doar a celor care au avut destinația de locuință - care, în realitate a însemnat o nouă naționalizare. Cei care au luat case cu japca, au primit dreptul să le cumpere la prețuri derizorii.

În 2001, o lege concepută din 2000 de PNL, privind retrocedarea tuturor imobilelor naționalizate, indiferent de destinația lor, după ce este masacrată de PSD primește girul Parlamentului. Legea prevedea ca la șase luni de la intrarea în vigoare, să fie elaborată o lege adiacentă care să reglementeze despăgubirile pentru foștii proprietari, care, din motive obiective nu își mai puteau reprimi în natură imobilele. Legea adiacentă nu a ajuns în Parlament nici măcar în ultima zi de guvernare a PSD. Fostul partid de guvernământ avansa o bizarerie: despăgubiri în bani în tranșe de 10 ani pentru foștii proprietari.

Noul Guvern, condus de premierul Tăriceanu a găsit o soluție mult mai aproape de o despăgubire echitabilă și în timp, și a înființat Fondul Proprietatea. Timp de câteva luni, nimeni din PSD nu a obiectat nimic în ceea ce privește Fondul Proprietatea. Doar după ce, o anumită doamnă blondă, utilizată pe post de torpilă împotriva Guvernului a început să atace Fondul Proprietatea, a percutat și PSD. Normal, din moment ce există posibilitatea ca prin această instituție, Guvernul Tăriceanu să-și respecte cu brio o promisiune electorală și să capete o mare bilă albă. Or, cine ar avea de pierdut în urma acestei bile albe? În primul rând, PSD.

Ieșirea populist electorală a PSD împotriva Fondului Proprietatea poate avea consecințe negative și la nivelul celor care ne monitorizează traseul integrării în UE, deoarece se va constata că în România există forțe potrivnice despăgubirii foștilor proprietari. celebra declarație a domnului Ion Iliescu, "proprietatea este un moft", încă nu a fost uitată de Occcident.

Nu în ultimul rând, conducerea Fondului Proprietatea deja a demarat operațiunile pentru desemnarea partenerilor externi. Probabil, domnii din PSD nu cunosc consecințele încălcării contractelor cu parteneri internaționali.

PS. Aș fi fost de acord cu redirijarea sumelor din Fondul Proprietatea către pensionari. Dar numai în situația în care PSD venea și cu o soluție rapidă și echitabilă pentru despăgubirea foștilor proprietari. O astfel de soluție nu există. Politica PSD este una stas: critică, atacă nejustificat, demolează, dar nu vine niciodată cu o soluție înlocuitoare.

  Horea Dorin Uioreanu - declarație politică intitulată Restructurarea - un gest nobil într-un moment nepotrivit;

Domnul Horea Dorin Uioreanu:

"Restructurarea - un gest nobil într-un moment nepotrivit"

Mă văd nevoit a aduce în discuție o temă care consider că nu-și avea locul pe agenda publică, dar care pare că a acaparat întregul spectru administrativ și politic. Este vorba despre restructurarea guvernametală, o dezbatere extrem de necesară, dar apărută, cred eu, într-un moment nepotrivit. Spun asta pentru că nu este oportun acum ca persoanele ce conduc anumite ministere, agenții și alte autorități ale statului să fie implicate într-o competiție de păstrare a funcțiilor; nu este cazul să se creeze o atmosferă de instabilitate și de nesiguranță. Uniunea Europeană ne-a arătat că mai avem de lucrat asiduu în câteva domenii, pentru a adera la timp la blocul de state europene. Or, un demers de acest gen care va provoca, fără îndoială, divergențe și timp pierdut, nu știu la ce și cui folosește. Așa-numita economie de bani, invocată de colegii democrați, pentru restructurarea aparatului guvernamental este prea riscantă în acest moment și ne poate costa realmente amânarea cu un an a aderării.

Restructurarea Guvernului este o acțiune cu rezultate pozitive pentru eficiența actului de guvernare. Știm cu toții că PSD a împânzit aparatul administrativ central cu sute de autorități și agenții pentru a-și satisface clientela politică. Cel mai bun moment pentru a realiza subțierea acestei structuri birocratice ar fi, fără îndoială, data de 1 ianuarie 2007. Pentru că, la acel moment, va fi nevoie de o redefinire a acțiunilor Guvernului, de o reafirmare a priorităților României în contextul statutului de membră a Uniunii Europene. La acea dată, unele structuri nu-și vor mai avea sensul și vor trebui create altele noi.

Iată de ce a încerca să pretindem acum că prioritatea numărul 1 a României în acest moment este restructurarea guvernamentală mi se pare o opinie ușor deplasată. Dacă am început a face acest pas, este bine să îl facem cât mai repede cu putință și fără prea multe negocieri politice. Important este să vedem ce este cu adevărat în plus în structura unor mecanisme administrative și să acționăm în consecință. A încerca să discutăm vizavi de persoane, cine e bine să plece și cine e bine să rămână, este o atitudine imatură. Așa că aș prefera ca discuțiile pe tema restructurării să se poarte la mese de negociere a proiectelor, și mai puțin în fața camerelor de luat vederi sau pe holurile Parlamentului. Până la urmă, este vorba despre credibilitatea și eficiența unui Guvern care acum lucrează la scrierea unei pagini din istoria modernă a României.

  Ovidiu Ioan Silaghi - comentariu legat de vocile care se pronunță despre aderare;

Domnul Ovidiu Ioan Silaghi:

La aproape două săptămâni de la publicarea Raportului de țară pentru România al Comisiei Europene, fruntașii PSD continuă să agite apele și să exploateze electoral o situație care, în nici un caz nu reprezintă un eșec, ci un succes în proporție de 75%. Exploatarea electorală a amânării până în toamnă a anunțării datei aderării se pare că a devenit o profesie de rea credință pentru reprezentanții fostului partid de guvernământ. Nimeni din actuala guvernare nu a acuzat eforturile în plus făcute în ultimul an și jumătate pentru acoperirea nerealizărilor în domeniu ale PSD. Faptul că nu s-a anunțat acum data aderării reprezintă consecința unor cauze obiective externe și nu vizează direct modul în care România și-a făcut temele.

Iată însă că euro-observatorul PSD Adrian Severin a declarat joia trecută că "în anumite cercuri s-a luat o decizie clară" ca România să intre în Uniunea Europeană în 2008 și că această amânare ar putea duce la renegocierea Tratatului de aderare.

Repet, o "decizie clară", conform declarației domnului Severin. Domnia sa s-a ferit de a da vreun nume, dar a dat drept sigură decizia. Secretomania domnului Severin nu reprezintă o noutate în materie. Să ne amintim de celebra "listă a spionilor", pe care, pe vremea când era ministru de externe, dl Severin a fluturat-o declarativ presei, fără să dea însă vreun nume, ceea ce în final l-a costat postul, în urma scandalului care a izbucnit. "Statele membre UE care încă nu au ratificat Tratatul de aderare a României și Bulgariei pentru că au așteptat Raportul CE din 16 mai, nu au, până la toamnă, motiv să o facă", mai spune, pe un ton de Casandră de mâna a doua, domnul Severin.

Să nu știe oare domnul Severin, ceea ce știe tot satul? și anume că într-adevăr există în unele state voci care nu agreează aderarea României. Voci publice, neascunse în spatele unor declarații anonime, dar foarte mult inferioare numeric pozițiilor care se pronunță pentru aderare la 1 ianuarie 2007. și atunci, se pune întrebarea: ce rost a avut această ieșire a domnului Severin. Personal consider că este vorba doar de un lobby împotriva integrării. Să nu uităm, recent, fostul ambasador al Marii Britanii la București susținea că persoane din fosta guvernare nu ar fi fost interesate ca România să intre în UE. Nu îl suspectez, Doamne ferește, pe Adrian Severin, că s-ar afla printre aceste persoane. Dar declarațiile sale, chiar și ajustate ulterior, mă fac să cred că în primul rând PSD nu agreează ca intrarea în Europa să fie parafată de Cabinetul Tăriceanu.

Tocmai din această cauză nu sunt de acord cu acele persoane care susțin că declarațiile domnului Severin nu reprezintă decât intenția domniei sale să mai fie mediatizat, după o perioadă de anonimat în mass-media. Rămân la convingerea că ieșirea dlui Severin, ca și alte acțiuni ale PSD, nu reprezintă altceva decât un așa-zis lobby negativ privind aderarea.

O confirmă și o altă declarație venită din șoseaua Kiseleff și care aparține purtătorului de cuvânt al PSD: "În confuzia generală legată de gripa aviară, Guvernul român a uitat complet de procesul de pregătire a României pentru integrarea în Uniunea Europeană". Alte comentarii nu mai sunt necesare.

PS: Domnul Diaconescu mai "comite" o perlă: "Toate declarațiile oficialilor de la București au fost făcute numai de fațadă, pentru a crea aparența ca în România există suficientă seriozitate și responsabilitate din partea guvernanților în ceea ce privește efortul de finalizare a procesului de integrare în Uniunea Europeană". Cred că dl Diaconescu ar trebui să fie mai decent și să-și amintească cum sunau declarațiile oficialilor din Guvernul Năstase. Dacă domnia sa le-a uitat, noi, cu siguranță le mai ținem minte.

  Ilie Merce - declarație politică cu titlul «Audierea publică Lustrația în România: principiu sau instrument sau Țara arde și Baba se piaptănă»;

Domnul Ilie Merce:

Audierea publică "Lustrația în România: principiu sau instrument" sau "Țara arde și Baba se piaptănă"

La data de 25 mai a.c., Camera Deputaților a găzduit o "audiere publică" pe marginea proiectului de lege a lustrației, organizată de Academia de Advocacy Timișoara, Societatea Timișoara, Asociația ProDemocrația și Societatea Juriștilor Profesioniști.

Conform inițiatorilor acțiunii, consultarea publică se dorea să "ofere posibilitatea de exprimare largă a opiniilor, la nivel național, într-o formulă riguroasă și eficientă".

La solicitarea organizatorilor adresată invitaților, am trimis și eu "un punct de vedere" de 6 pagini cu privire la această inițiativă.

Până aici, toate bune și frumoase. Ceea ce a urmat, însă, a fost jalnic. Audierea a început cu întârziere. Dl. președinte al Camerei a fost reținut, chipurile, cu probleme mai importante. Dar, de fapt, audiența era slabă, sala fiind pe jumătate goală, nici măcar inițiatorii nefiind toți prezenți. În sfârșit, a apărut și dl. Bogdan Olteanu care, în cuvântul său, a susținut cu ardoare inițiativa legislativă și într-o manieră festivistă, revoluționară, specific unor vremuri revolute, dând, astfel, tonul triumfalist al dezbaterilor.

Sincer să fiu, eu am participat cu interes și deschidere la această audiere publică, fiind curios să văd maniera de abordare a temei puse în dezbatere, să aud discuții pertinente, cu argumente raționale, la obiect și, bineînțeles, fără ură și patimă. Din păcate, n-a fost să fie.

Cu mici excepții (dl. Cristian Mititelu și încă vreo 2-3), au încercat să sugereze abordarea pe fond a temei puse în discuție, dar au realizat și ei că nu se dorește așa ceva. Mă așteptam să fie o regie, dar nu credeam că o să asist la un spectacol sinistru sub deviza: "Totul pentru lustrație". Intoleranța, exclusivismul, extremismul, răzbunarea, măsuri radicale, o ură abstractă și fără obiect, au fost dominantele celor mai multe intervenții - exact ca în perioada stalinistă. A excelat limbajul de lemn, s-au strigat lozinci demne de vremuri apuse. Mai lipsea "Stalin și poporul rus / libertate ne-au adus". Ca de obicei, o distinsă doamnă, fostă și actuală activistă, care nu scapă nici un prilej pentru a se face remarcată, a spus că prin această lege "oamenii vor fi mai buni, mai limpezi și mai curați". S-ar putea să aibă dreptate, dacă vor fi spălați la "Nufărul", în frunte cu inițiatorii acestei fărădelegi!

Între participanți, am mai remarcat pe un nedemn reprezentant la unei etnii onorabile, dar căreia nu-i face onoare care, atunci când am cerut și eu cuvântul, ce mi-a fost refuzat în mod inexplicabil, din sală mi-a aruncat o "vorbă", pentru că nu cred că este în stare să lege mai multe, dar care nu merită să fie reprodusă. L-am lăsat în plata Domnului, dându-mi seama că este vaccinat împotriva bunelor maniere și a inteligenței.

După circa 2 ore, cât a durat această dezbatere, am rămas cu un gust amar.

Am văzut niște oameni frustrați, care n-au reușit să facă nimic constructiv în viața lor și, paradoxal, vor să dea lecții de morală altora, oameni care interpretează trecutul după dictarea lui Söros și a altora ca el, oameni care au uitat că, totuși, trebuie să trăim în prezent și cu fața spre viitor.

Dacă democrația noastră este precară și societatea înregistrează un continuu regres, acestea se datorează, în mare măsură, celor care forțează manipularea națiunii, preluând lozinci și practici ale obsedantului deceniu, făcând abstracție de contextul actual și de promotorii de atunci ale acestora care, întâmplător, sunt chiar ascendenții unora dintre cei ce, astăzi, se autointitulează dascăli ai națiunii. Din nefericire pentru România, istoria se repetă!

  Relu Fenechiu - declarație politică cu titlul PSD politizează și integrarea;

Domnul Relu Fenechiu:

"PSD politizează și integrarea"

Vineri 26 mai, purtătorul de cuvânt al PSD, senatorul Cristian Diaconescu ieșea în fața presei repetând, pentru a nu știu câta oară că partidul pe care îl reprezintă "a propus deja un acord politic pe problemele fundamentale privind integrarea europeană" și a afirmat că "până în acest moment, s-a dovedit că "lipsește voința politică din partea Coaliției aflate la putere de a se angaja într-un dialog serios și structurat, în ce privește tematica europeană". Cu alte cuvinte, PSD încearcă să inoculeze opiniei publice că de fapt actualii guvernanți nu sunt conectați la problemele integrării. Și tot PSD lasă să se înțeleagă că el ar fi partidul care face cele mai mari eforturi în privința integrării. Nu comentez "eforturile" pe care PSD le-a făcut când se afla la guvernare. Efectele s-au văzut. 14 stegulețe roșii.

Nici măcar în al 12-lea ceas, declarațiile liderilor PSD nu au corespondență în realitate. Astfel, vicepreședintele PSD, Dan Nica, a declarat sâmbătă la Galați că dacă actuala putere va încerca să-și "cosmetizeze activitatea", la prezentarea evaluării de 500 de zile, puterea social-democrată va prezenta, la rândul său, un bilanț al guvernării, concret, o carte neagră. Dacă zilele viitoare ar avea loc alegeri, aș înțelege interesul PSD. În campania electorală unii utilizează și loviturile sub centură. Și PSD este expert în așa ceva. Dar, când ne aflăm cu câteva luni înainte de aderare, ceea ce intenționează să facă PSD este cât se poate de nociv. Deși toată lumea știe - și aici îi încadrez și pe oficialii europeni care ne monitorizează - că intențiile PSD nu reprezintă decât un demers pur demagogic, acesta ar putea fi interpretat de către adversarii integrării ca fiind oglinda unor convulsii politice. Și le-ar da mult dorita apă la moară.

Colaborarea pe tema integrării, trâmbițată de PSD pe toate canalele media se poate "traduce" și prin repetatele cereri de demitere a miniștrilor agriculturii și sănătății. Și acest demers se potrivește mănușă eurospecticilor și adversarilor integrării. Dar pentru PSD - care nu a renunțat la ideea unei avalanșe de moțiuni - acest lucru nu contează. Contează un singur lucru: o imagine bună în ochii electoratului. Și nu contează cum este obținută, prin politizarea inundațiilor, a gripei aviare, sau a celor patru stegulețe roșii câte au mai rămas din moștenirea guvernului Năstase.

Concluzia este una singură: sunt convins că pe 1 ianuarie 2007, în PSD nu se vor ciocni cupe de șampanie, ci liderii acestui partid își vor îneca amarul în pelin. Așa vor sărbători aderarea.

PS. Am înțeles din presa de sâmbătă că s-a rezolvat una dintre marile dileme ale omenirii: cine a fost la început, oul sau găina. S-a rezolvat, dar a fost urgent înlocuită cu o alta: cine a cerut în premieră demisia ministrului Flutur, PSD sau Elena Udrea. Ar fi groaznic pentru PSD dacă s-a inspirat după blonda ex-consilieră!

  Viorel Oancea - declarație politică intitulată 16 mai - Ziua marilor speranțe;

Domnul Viorel Oancea:

"16 mai - ziua marilor speranțe"

Cu toții am așteptat cu nerăbdare ziua de 16 mai, când urma să fie anunțată data integrării în Uniunea Europeană. Raportul de țară a fost însă mai mult sau mai puțin surprinzător. Dacă principalul partid de opoziție, PSD-ul, a interpretat raportul ca pe un eșec al puterii, oamenii politici responsabili se așteptau la un astfel de răspuns din partea Uniunii Europene. Nu se putea anunța o dată fixă atata timp cat în Romania nu există stabilitate politică și pană cand nu îndeplinim toate condițiile impuse.

Romania mai are de făcut ultimii pași. Drumul parcurs a fost anevoios și cu multe capcane, dar am reușit și e datoria noastră față de cei care ne-au acordat încredere să mergem pană la capăt. În aceste momente trebuie să lăsăm deoparte orgoliile, interesele personale și jocurile de culise. Avem nevoie de stabilitate și cooperare pentru a ne atinge țelul stabilit după Decembrie '89. Dacă unii au vărsat sange pentru acest vis, noi doar trebuie să dăm dovadă de responsabilitate.

Cerința stringentă a acestui moment este să înlăturăm ultimele stegulețe roșii și să demonstrăm tuturor, dar mai ales să ne demonstrăm nouă înșine că nu mai suntem la periferia Europei unde am fost ținuți atația ani.

Romanii au o mare calitate de a exagera lucrurile și de a fi foarte pesimiști atunci cand nu e cazul. Integrarea Romaniei este deja o certitudine. Orice discuție pe această temă este inutilă. Problema reală nu este nici dacă ne integrăm, nici cand se va întampla acest lucru, ci condițiile în care se va realiza integrarea.

Cu toții am observat bunăvoință din partea Uniunii Europene, dar aderarea va avea un impact mare pentru populație și dacă nu reușim să ne pregătim suficient de bine, nu vom reuși să facem față. Concurența pe piața europeană este acerbă, standardele sunt foarte ridicate și sacrificiile vor fi majore. În consecință, trebuie să fim conștienți că dacă vom adera la Uniune și nu vom suntem pregătiți, prețul plătit va fi mult prea mare.

Fac apel pe această cale la partidele din arcul de guvernămant, la partidele din opoziție, dar și la cetățenii simpli ai țării sa ne mobilizăm și să depașim împreună aceste momente critice pentru Romania.

  Aurel Vlădoiu - declarație politică cu titlul «Populația rurală este eutanasiată fără milă»;

Domnul Aurel Vlădoiu:

«Populația rurală este "eutanasiată" fără milă»

Politica actualului Guvern portocaliu nu a făcut decât să înrăutățească constant situația populației din satele din România. Mai mult de jumătate din locuitorii acestor zone trăiesc la limita existenței așteptând ajutorul social.

Nu s-a făcut nimic pentru refacerea unor exploatații agricole mari, singurul mod în care se poate face o agricultură performantă, eficientă. Subvențiile pentru agricultori nu s-au acordat după calcule exacte și eficiente. Mai mult decât atât, cele mai multe dintre acestea au fost anulate într-un mod inconștient.

Investițiile din zona rurală s-au făcut cu pierderi importante generate de executarea unor lucrări de proastă calitate și la prețuri supraevaluate.

Mai nou mii de familii au rămas și fără orătăniile din curte, principala sursă de existență a mii de amărâți. Gripa aviară a dus la cea mai mare brambureală din istoria țării noastre. Eutanasierea a peste un milion de păsări s-a făcut după aceleași criterii bramburistice semnalate exact de presă și care denotă incapacitatea specialiștilor Alianței DA de a găsi soluții concrete în situațiile de criză.

Prețul utilităților a crescut continuu, la fel nivelul taxelor și impozitelor. Transportul s-a scumpit la un asemenea nivel încât pentru mulți țărani o deplasare în orașe a devenit un vis imposibil. Producătorii mici sunt obligați să-și comercializeze producția prin intermediari datorită prețurilor ridicate pentru spațiile din piețe. În piețele agroalimentare din întreaga țară există o adevărată mafie încurajată de incapacitatea administrațiilor locale în majoritate dominate de aceiași aleși portocalii.

Trist este că și înmormântările au devenit un lux. Moartea oricărui țăran înseamnă nu numai durere pentru familia lui, dar și disperare. Pentru respectarea tradițiilor trebuie făcute împrumuturi iar foamea ce domnește prin sate cheamă aproape întreaga populație la pomeni în speranța de a mânca o masă gratuit.

Sunt realități pe care parlamentarii Alianței și miniștrii coaliției le știu dar nu vor să le ia în seamă. Ei continuă cu mult cinism să decimeze moral și material populația din satele românești supusă la un diabolic plan de "eutanasiere."

  Aurel Olărean - declarație politică intitulată Drumurile din România - o necesitate în primul rând națională și apoi o necesitate europeană;

Domnul Aurel Olărean:

"Drumurile din România - o necesitate în primul rând națională și apoi o necesitate europeană"

Drumurile naționale, atât de mediatizate, politizate, hulite și înjurate de ani de zile, continuă să dețină supremația în topul atenției românilor. De multe ori depășesc în interes subiectele politice sau cele economice de care, oricum, societatea românească nu duce lipsă. Și aceasta nu pentru ca ar fi un motiv de laudă, ci pentru că, pur și simplu, toți posesorii de autovehicule se lovesc zilnic de acest subiect. Și se lovesc la propriu, în gropi sau șanțuri, în diverse denivelări apărute peste noapte, sau se trezesc blocați în trafic de lucrări nesemnalizate.

România este un veșnic și perpetuu șantier rutier, care nu se mai știe când a debutat, dar nici nu se știe când se va termina. Totul pare ca o "muncă a lui Sisif": cum se termină o lucrare, cum este reluată de o alta echipă și tot așa. Probabil că în calitate de cetățeni și locuitori ai acestei țări am fi înțeles și am fi suportat această stare de discomfort dacă rezultatele ar fi vizibile și mulțumitoare. Din păcate, nu este deloc așa.

Guvernul anunță anual suplimentări de fonduri pentru reabilitarea rutieră, Ministerul Transporturilor organizează licitații și anunță programe, dar rezultatele se lasă așteptate. Cele mai importante căi rutiere din România sunt și cele mai impracticabile, aici se produc cele mai multe blocaje în trafic și tot aici orice lucrare terminată trebuie reluată de la capăt. În țările europene, traficul auto este mult mai intens, dar și mult mai fluent, lucrările de întreținere sunt semnalizate și sistematizate, astfel încât traficul să se desfășoare normal și, cel mai important, calitatea lucrărilor este net superioară. Paradoxul românesc este că noi plătim de 3-4 ori mai mult pentru fiecare kilometru de asfalt, firmele care câștigă licitațiile umflă artificial prețul pentru a avea de unde să acopere cheltuielile cu invariabilele reparații în garanție, termenele de execuție nu sunt respectate și tot traficul rutier devine un haos național. Chiar și firmele străine care execută lucrări la noi, după cel mult un an, încep să adopte modelul românesc de lucru, pentru că, în fond, personalul de execuție tot autohton este și deci mentalitatea sa despre calitatea unei lucrări diferă de cea a cetățeanului european.

Au existat multe semnale de alarmă referitoare la impresia deplorabilă pe care o va face infrastructura din România asupra cetățenilor europeni. Acesta ar fi un aspect care, întradevăr, nu poate fi neglijat. Dar înainte de a ne gândi la opinia altora despre noi, este bine să gândim noi despre noi, pentru că infrastructura este, în primul rând, o necesitate națională. Transportul rutier s-a dezvoltat enorm, șoselele nu mai pot face față acestui trafic, deci dacă tot se alocă anual sume importante în acest domeniu, cel puțin să avem satisfacția unui trafic rutier decent, pe măsura prețului plătit.

  Dumitru Ioan Puchianu - declarație politică intitulată Sub psihoza aviarei, România riscă să declanșeze un conflict diplomatic și politic;

Domnul Dumitru Ioan Puchianu:

"Sub psihoza aviarei, România riscă să declanșeze un conflict diplomatic și politic"

În timp ce locuitorii din peste 70 de localități își plâng păsările ucise la gramadă și se roagă ca starea de carantina să înceteze pentru a-și putea relua viața zilnică normală, factorii responsabili de gestionarea crizei aviare se întrec în declarații de presă care de care mai contradictorii. În fruntea celor care sunt omniprezenți în media acestor zile, este fără îndoială ministrul agriculturii, Gheorghe Flutur, adică tocmai cel care a dovedit că nu este competent pentru a coordona, la nivel național, activitatea comitetelor epizootice. Nici specialiștii nu sunt la unison de acord cu măsurile luate, pe ultima sută de metri, în vederea restrângerii focarelor și diminuării pagubelor; mulți considerând că cheltuielile sunt inutile și strategia greșită. Dacă în precedenta criză aviară din octombrie 2005, mult mai restrânsă ca arie, s-au cheltuit peste 20 milioane de euro, acum, probabil că se vor cheltui sute de milioane pentru dezinfecții, euthanasieri, despăgubiri materiale și tratamente medicale.

Puțini sunt cei care cred că dintr-un singur focar, Codlea de lângă Brașov, a putut pleca virusul care a ajuns să lovească acum în peste 10 județe, unele la o distanță apreciabilă față de această localitate. Criza din octombrie 2005 a fost stinsă relativ repede și autoritățile s-au culcat pe o ureche fără a lua măsurile profilactice necesare ca focarele latente să nu se activeze odată cu venirea căldurii.

Și pe fundalul acestui haos mediatic, din care fiecare ințelege ce vrea și cum vrea, se desprinde declarația SRI. Orice om normal s-ar fi așteptat ca la nivelul de importanță națională al SRI, raportul acestuia să fie fără cusur, să fie structurat și bine documentat, astfel încât concluziile sale să fie punctul de plecare pentru măsurile ce urmează a fi luate în această criză. Cu alte cuvinte, dacă tot a fost implicat principalul serviciu de informații al unei țări, ancheta acestuia să arate cauza și sursa de unde a plecat dezastrul, pentru că de acolo trebuie să plece operațiunea de eradicare. Or, raportul SRI nu aduce nimic nou, confundă puii de găină cu puii de curcă și în final aruncă vina pe fermele avicole din Ungaria și Slovenia, de unde cică ar fi fost importați pui infestați cu virusul gripei aviare. Poate să fie așa, poate să nu fie așa, important era ca dacă SRI a făcut această afirmație publică, atunci să o și poată dovedi și susține cu probe, pentru că, până în prezent, nici una din aceste țări nu a raportat la OMS existența unor cazuri de gripă aviară pe teritoriul lor. Este o imensă gafă diplomatică și politică să acuzi guvernele a două țări vecine că au ascuns cu bună știință existența unor focare de gripă aviară și că au permis exportul de păsări vii bolnave. Trebuie să fii foarte bine documentat și să ai dovezi solide pentru a face o acuzație publică la adresa unui stat, altfel nu riști decât să deschizi un conflict internațional. Și nu cred că SRI are asemenea dovezi pentru că, dacă ar fi existat așa ceva, guvernele Ungariei și Sloveniei și-ar fi cerut scuze, nu ar fi protestat la nivel diplomatic față de afirmațiile calomnioase răspândite în România.

Un lucru este cert: gripa aviară a dat o grea lovitură producătorilor de pui. Majoritatea fermelor avicole înregistrează pierderi între 60-90 %, fiind la limita de supraviețuire economică. Cei mai afectați sunt însă micii producători care riscă să tragă obloanele și să intre în faliment. Și până acum, micii producători se descurcau cu greu în fața concurenței cărnii de pui din import, la prețuri de producție subvenționate de stat, și vândute pe piața românească la prețuri mult mai mici, dar acum sunt total depășiți în această luptă inegală. Și dacă industria avicolă din România era până acum câteva luni una dintre cele mai profitabile, a ajuns acum în pragul colapsului, din cauza iresponsabilității unor așa-ziși specialiști puși să coordoneze un domeniu despre care habar nu aveau.

  Ioan Timiș - declarație politică intitulată Trocul politic și starea de bine a națiunii;

Domnul Ioan Timiș:

"Trocul politic și starea de bine a națiunii"

Se pare că, de curând, politicienii români au intrat deplin în era negocierilor. Aici, în acest minunat spațiu carpato-danubiano-pontic, în acest moment, se poate negocia politic orice.

Este evident că pe oriunde în lume întâlnim practicată arta și știința negocierii și că există o zonă specială rezervată negocierilor politice. În acel spațiu însă se pot negocia guverne, integrarea în NATO sau UE, tratate sau acorduri internaționale.

Noi, românii, le facem și pe acestea, este foarte adevărat că într-un inconfundabil "stil propriu" dar, preocuparea principală pentru noi rămâne tot negocierea pentru:poziții, funcții, bani, autostrăzi prin fața casei, spații de locuit pentru rude, viitor pentru nepoți, locuri în penitenciare sau în afara lor.

Statistic, suntem țara cu cei mai mulți președinți pe cap de locuitor și, de curând, cu cei mai mulți negociatori. Avem negociatori simpli, negociatori străini, negociatori șefi, negociatori mari și negociatori mici... Aici, de la partide politice la grupuri politice și indivizi, toți negociază.

Unii negociază să ramână în interiorul jocului politic, alții negociază să nu rămână în afara lui, unii nu mai știu de când negociază, alții au uitat de ce negociază. Dar cu toate acestea se negociază..., se negociază ritmic, se negociază masiv, se negociază încet sau fulgerător, se negociază la ceasuri de taină sau în public, în țară sau în afara ei.

Scopul scuză mijloacele ar spune unii, moralitatea în politică este de mult abandonată, ar spune alții. În consecință, tot ce se poate trebuie să fie negociat, tot ce se poate trebuie să fie scos la tarabă.

Acest tip de negociere este în fapt o vânzare de cauze și de interese în schimbul a altceva mai bun, este în ultimă instanță un aranjament, o târguială, un troc politic.

Se pare însă, că unele dintre aceste negocieri politice, pe fond, chiar așa ar trebui să se petreacă. Ramâne însă nerezolvată de fiecare dată o mare necunoscută - transparența. Contribuabilul ar trebui să știe ce se petrece, banii lui sunt în joc.

Până la urmă nu cred că mai interesează atît de mult pe nimeni cine este persoana beneficiară a unui aranjament politic și în ce grad de apropiere se află ea cu mai marii zilei, dar în mod cert, interesează pe toată lumea care argumente au contat, dacă soluția este politică sau tehnică, și în special interesează care este motivarea deciziei unei numiri în funcții publice.

Cred că introducerea unei proceduri legale cât mai vizibile și cât mai transparente, unice pentru toate numirile de înalți demnitari publici chiar și pentru aleși, în care accentul să cadă pe competență, experiență și profesionalism, ar fi absolut necesară.

Principiul că nu trebuie să te pricepi la nimic, dar în mod neapărat trebuie să ocupi o funcție publică are nevoie să fie definitiv înlăturat. Societatea ar trebui să controleze ca astfel de practici și de numiri oculte să nu se mai petreacă.

Numai astfel s-ar putea înlătura ușor unele clișee cu miniștri care nu își cunosc atribuțiile, cu înalți demnitari în teritorii pe care nu le cunosc, cu agenții guvernamentale cărora nu le mai știm numărul, cu reprezentanți C.N.A. și C.N.V.M. numiți pe criterii clientelare, cu membri C.N.S.A.S. în gâlceava continuă cu lumea și cu ei inșiși...

Poate că numai astfel nu am mai vedea în direct la televizor bătălia de instaurare a "republicii Ticu la CNSAS", poate că numai astfel ne-am scăpa de pericolul gripei aviare și a inundațiilor dar și de nume politice ca Gheorghe Flutur și Sulfina Barbu, poate că astfel Șerban Pretor nu ar mai fi obligat să plece de la CNA în favoarea celor care fac sluj politic, Elena Udrea nu ar mai trece pe la Cotroceni seara și poate că în sfîrșit Traian Băsescu ar înțelege că România nu este o feudă personală și l-ar lăsa normal, firesc, în temeiul Constituției, pe Nicolae Văcăroiu să fie președinte, chiar și pentru cîteva zile.

Pentru că, doamnelor și domnilor, starea de bine a românului contează!

Contează mai ales în ceea ce facem pentru el și în mod sigur și pentru cine plătim salarii din banii lui...

  Liviu Timar - declarație politică cu tema Politizarea instituțiilor publice;

Domnul Liviu Timar:

"Politizarea instituțiilor publice"

Ocuparea unei funcții publice și atributele acesteia sunt reglementate printr-un cadru legislativ corespunzător, dar cu toate acestea, în prezent, posturile de funcționari publici, atât cele de conducere cât și cele de execuție, sunt ocupate de clientela politică a actualei coaliții.

Prin Legea 188/1999 se conferă funcționarului public stabilitatea funcției publice, indiferent de culoarea politică a guvernării.

Ceea ce se întâmplă însă, în promovarea pe posturi de funcționar public a unor candidați care câștigă concursul, dar nu pot fi numiți în funcție pentru că nu au acceptul politic de un anumit fel, arată că partidele politice își depășesc atribuțiile și astfel intrăm într-o zonă periculoasă. Mai mult, nu există minimum de decență, nici măcar formală, din partea reprezentanților partidelor politice în declarațiile pe care le fac, reclamând că un anumit post li se cuvine din punct de vedere politic.

Acum organigrama instituțiilor publice se modifică ușor prin transformarea unui departament în altul, sub altă denumire, ceea ce înseamnă alt concurs, dar scopul este de schimbare a unor oameni cu alții în funcție de "dorința" politică.

Concursul, singura instanță de admitere în rândul funcționarilor publici, a devenit o afacere, imposibil de accesat de către cei fără sprijin politic.

Această manieră de ocupare a funcției publice va duce în mod cert la scăderea calității serviciilor publice către cetățean și ar fi recomandabil ca, la câteva luni până la intrarea în UE, guvernanții să se debaraseze de aceste practici.

Cred că este total greșită această încercare excesivă de politizare a funcției publice și trebuie să înțelegem că trebuie să ne integrăm în UE cu o administrație bine pregătită și competitivă.

Există creată o instituție specializată ANFP, care are menirea de a gestiona și conduce întreaga activitate a acestui corp profesional și până la urmă specializat, care nu trebuie să aibă legatură cu apartenența politică. Dar ce mai contează legile în România, când nominalizările și numirile pe posturi se fac numai pe bază de algoritm politic, fără a se ține seama de competența managerială, profesională?

Mă întreb de ce mai este nevoie de o asemenea instituție dacă răspunde numai intereselor politice și nu scopului pentru care a fost înființată?

La nivelul județelor, prefectul, prin demnitatea pe care o are, nu ar trebui să se lase atras și să se implice în jocuri politice, el având datoria să formeze o administrație locală competentă "

Aș dori să mă refer, în mod concret, la AJOFM Mureș, la cazul directorului executiv Reghina Farcas, care a fost destituită, iar în urma acțiunilor în instanță, aceasta a fost repusă în funcție prin Ordinul 60/20.02.2006, dar prin Ordinul 61/2006 a fost detașată la conducerea AJOFM Brașov.

De asemenea, la Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură, instituția cea mai importantă pentru producătorii agricoli privind derularea subvențiilor, s-au angajat oameni doar pe baza apartenenței politice, cu studii neadecvate, oameni care nu au nici măcar pregătirea de baza, fapt ce a determinat ca în momentul actual să existe un mod de lucru defectuos în relația cu producătorul agricol.

Uite așa, dezordinea produsă în instituția nou înființată face ca, pe ultimul loc, să figureze rezolvarea problemelor cetățenilor, dar este un punct rezolvat de către actuala coaliție- locuri de muncă pentru clientela politică.

Pericolul mare al nefuncționalității acestei instituții este ca producătorii agricoli să nu poată beneficia de fondurile alocate de UE și astfel nu vor putea fi competitivi cu cei din Comunitatea Europeană, iar România va deveni piața de desfacere a produselor agricole importate.

Consider că trebuie luate toate măsurile de către cei care răspund astazi de "soarta" agriculturii pentru a evita un astfel de eșec.

  Ion Luchian - comentariu legat de Raportul SRI referitor la gripa aviară;

Domnul Ion Luchian:

Raportul elaborat săptămâna trecută de SRI referitor la proveniența gripei aviare în România și făcut public de către directorul acesteia după ce fragmente din acest raport apăruseră deja într-un ziar național, mă face să mă întreb, și sunt convins că nu sunt singurul, dacă nu cumva avem de-a face aici, pe lângă un caz de mare incompetență, și cu o tentativă de manipulare a opiniei publice, prin dezinformare.

Raportul Serviciului Român de Informații nu oferă informații cu privire la proveniența gripei aviare, scopul declarat al raportului, ci oferă dezinformații; nu afirmă cum stau lucrurile, ci emite ipoteze despre ce se crede că s-a întâmplat, inducându-se ideea unei responsabilități indirecte a unor țări vecine și membre UE de unde se pare, conform raportului, că s-ar fi importat puii care au adus aviara la noi. Și, mai mult, conform declarațiilor înseși ale directorului SRI, Radu Timofte, realizatorii acestui raport au luat curcile drept găini, de unde și greșeala lor.

Având în vedere și faptul că fragmente esențiale din acest raport au apărut în presa centrală cu câteva zile înainte de a fi făcute publice de directorul SRI, altfel raportul fiind secret pentru public, se înțelege faptul că cineva din interiorul SRI a avut interesul ca acest raport să ajungă în atenția publicului.

Or, ținând cont de toate aceste fapte, nu avem dreptul de a ne întreba cine se află în spatele întregii aceste povești; cui îi servește toată această isterie publică iscată în jurul gripei aviare și alimentată de asemenea rapoarte? Căci cu siguranță României nu îi servește.

De aceea, eu cred că este important ca autoritățile competente să facă lumină în acest caz cât mai repede cu putință, și cei care se constată că au greșit să plătească, pentru că altfel se va agrava impresia, deja resimțită de mulți cetățeni, a unei totale lipse de autoritate și responsabilitate a administrației în România, ceea ce ar putea avea consecințe negative profunde pe termen lung.

  Monica Maria Iacob-Ridzi - intervenție intitulată Ziua Eroilor;

Doamna Monica Maria Iacob-Ridzi:

Intervenție intitulată "Ziua Eroilor"

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Anul acesta, printr-o fericită potrivire astrală, în rezonanța armonică a unui veritabil tetracord antic, ziua de 1 iunie marchează patru evenimente, patru sărbători, reunite într-o singură mare sărbătoare.

În primul rând, ceea ce romanii numeau calendele lui iunie, iar înaintașii noștri socoteau prima zi a lunii cireșar, semnifică intrarea planetei, calendaristic vorbind, într-un nou sezon estival. Anotimpul împlinirii ciclului vegetal, amiaza fierbinte a anului a început deja, chiar dacă ne mai despart trei săptămâni de solstițiu lui iunie - ziua de debut a verii astronomice.

Într-o altă ordine de idei, prima zi a lui iunie s-a consacrat, încet dar sigur, peste tot în lume, ca sărbătoare a celor mici. În peisajul mirific al începutului de vară, într-o feerie de basm, când țara încărcată de flori pare un adevărat paradis terestru, sărbătorim Ziua Copilului. Într-un decor de o splendidă bogăție florală, aducem un omagiu copiilor noștri, acestor minunate flori ale vieții - celor mai tineri cetățeni ai patriei, celor ce reprezintă speranța și viitorul ei.

În acest an, ziua de 1 iunie capătă o impresionantă dimensiune spirituală pentru întreaga lume ortodoxă: coincide cu Ziua Înălțării. La patruzeci de zile de la Sfântul Martiriu, Mântuitorul nostru Iisus Hristos, logosul divin reînviat și reîntrupat, se ridică la cer. De aici, din dreapta Tatălui Ceresc, veghează cu ochi neadormiți viața oamenilor, cu iubirea și compasiunea Sa fără de margini.

Pentru poporul nostru, prima zi a lui iunie dobândește în acest an o semnificație nouă: Ziua Eroilor. A devenit o tradiție ca Înălțarea Mântuitorului să marcheze un moment culminant, de pioasă aducere aminte pentru Eroii Neamului și ai Țării, pentru înaintașii noștri care și-au dat viața pentru libertatea și integritatea acestui pământ. Șirul vitejiei și al faptelor lor se pierde în noaptea istoriei. Cea mai mare parte a eroilor noștri nu au nume, nici loc de veci. Amintirea lor stăruie însă, în cel mai somptuos și durabil Pantheon, care este memoria poporului din rândul căruia s-au ridicat, pentru binele căruia s-au jertfit.

Eroii acestui pământ - nume mari sau mari anonimi - își dorm somnul imemorial în locuri cu adâncă rezonanță pentru istoria noastră: Sarmisegetuza, Posada, Rovine, Războieni, Câmpia Turzii, Plevna, Mărășești, în munții Tatra sau la Cotul Donului. Mulți au sfârșit tragic, în temnițele ocupanților noștri vremelnici sau în captivitatea lagărelor, fie ele bolșevice sau naziste. Alții au plătit cu viața visul măreț al libertății, în închisorile comuniste ale unui trecut paradoxal, pe cât de întunecat, pe atât de recent.

Peste mormintele eroilor, în cea mai mare parte necunoscute, luna iunie își revarsă și anul acesta prinosul ei de flori și lumină. Să ne alăturăm, așadar, Naturii, demersului ei inegalabil de regenerare a tot ce e viu, cinstindu-ne și în acest an eroii, ducând pe mai departe visul și amintirea lor.

Doamnelor și domnilor deputați,

Doresc ca prin aceste modeste aserțiuni să cinstim și noi, forul legislativ al României, cele patru dimensiuni cardinale ale zilei de 1 iunie, atât de bogate în semnificații pentru istoria și spiritualitatea noastră.

  Dumitru Pardău - comentarii legate de situația din agricultură;

Domnul Dumitru Pardău:

Observăm zi de zi atacuri vehemente din partea opoziției, în special a unor reprezentanți P.S.D., la adresa ministrului Gheorghe Flutur, cu privire la gestionarea "gripei aviare". S-a ajuns până la faza în care se cere demisia ministrului agriculturii.

Este o acțiune la care mă așteptam. Nu știam, însă, ce motiv vor găsi cei de la P.S.D. Eram convins că ministrul Gheorghe Flutur nu "convine" celor de la P.S.D., domnia sa fiind un critic permanent și obiectiv al neregulilor din perioada guvernării P.S.D. Domnia sa a fost și este persoana din P.N.L. ce a spus lucrurilor pe nume, deschis, fără a încerca să încheie un "pact" al tăcerii care să-i asigure simpatia sau sprijinul reprezentanților P.S.D.

Strategia Ministerului Agriculturii, reprezentat de domnia sa, a trasat dumul pe care România îl are de parcurs pentru integrarea în Uniunea Europeană. Este pentru prima dată când un ministru al agriculturii vrea să facă ceva cu adevărat, pentru transformarea în bine a agriculturii românești, ținând seama și de contextul integrării în Uniunea Europeană.

Ministrul Flutur nu s-a ferit să ia măsurile necesare, cu toate că unele dintre acestea nu au fost populare. În schimb, P.S.D., nu a avut curajul să le promoveze, cu toate că erau absolut necesare.

În mod sigur, altfel ar fi stat lucrurile dacă reforma în agricultură ar fi început cu câțiva ani în urmă.

A profita acum de acest necaz, "gripa aviară", pentru a te răzbuna pe ministrul Flutur este o acțiune care te duce cu gândul că reprezentanților P.S.D. nu le pasă de problemele reale ale agriculturii românești și ale României în general.

Firesc ar fi fost ca aceștia să sprijine acțiunile Guvernului, ale ministrului Gheorghe Flutur în lupta cu "gripa aviară", ieșind public cu această temă.

Prin acțiunile întreprinse, P.S.D. a arătat că nu se poate lipsi de interesul său politic, chiar dacă aici nu era cazul. Domnii de la P.S.D. nu realizează că gripa aviară nu are culoare politică și că românii nu au nimic de câștigat din acest război politic declanșat de P.S.D.

Cred că populația României observă jocul politic murdar început de P.S.D., realizând că P.S.D. vorbește fără să facă nimic concret.

Dacă cei de la P.S.D. doresc concurs de semnături, facem concurs de semnături, dar nu aceasta este rezolvarea problemei.

Le propun celor de la P.S.D. să realizeze gravitatea situației pentru România și să recunoască faptul că situația proastă din sistemul sanitar-veterinar nu aparține Guvernului "Tăriceanu", ci guvernelor din perioada anterioară.

Să te bucuri de acest moment greu pentru toți românii și să îl folosești în scop electoral este mult prea mult, chiar dacă este vorba de P.S.D.

Normal ar fi ca liderii tuturor partidelor politice să sprijine public acțiunile Guvernului pe această temă.

  Mihăiță Calimente - reliefarea aspectelor pozitive din activitatea miniștrilor Gheorghe Flutur și Eugen Nicolăescu;

Domnul Mihăiță Calimente:

În ultimele zile, atacurile mediatice la adresa miniștrilor liberali ai sănătății și agriculturii, Eugen Nicolăescu și respectiv Gheorghe Flutur, s-au întețit. Cum era de așteptat, P.S.D. se află în prim-planul acestor atacuri.

Ceea ce este important de arătat este faptul că tocmai fostul partid de guvernământ nu ar fi trebuit să aibă ipocrizia de a critica prestația unor miniștri în domenii pe care administrația patronată de ei le-a adus într-o stare jalnică.

Pe cine atacă P.S.D.? Ministrul Flutur este cel care a elaborat pachetul de legi privind proprietatea, pachet legislativ care a făcut obiectul asumării guvernamentale într-un moment extrem de delicat. Mai mult, prin aceste acte normative, România a intrat în rândul țărilor civilizate în ceea ce privește proprietatea, a rupt total cu trecutul comunist și a retrocedat toate proprietățile. În același domeniu de activitate, Gheorghe Flutur a inițiat Programul "fermierul", program de finanțare a micilor fermieri.

În ceea ce-l privește pe Eugen Nicolăescu, trebuie arătat faptul că acesta a avut curajul de a se lupta cu mafia instituită de P.S.D. în sistemul sanitar. Numit în permanență de P.S.D "contabilul de la sănătate", afirmăm cu toată tăria că Nicolăescu este cel mai bun ministru al sănătății pe care l-a avut România în ultimii ani. Venit din afara sistemului, fără a avea legături cu nici o rețea financiară adiacentă acestui sistem, ministrul sănătății a încercat cu succes să reformeze sistemul bolnav.

Atacurile P.S.D. au la bază nu grija pentru cetățeni - care ar fi trebuit să-i anime când erau la guvernare -, ci frica pierderii unor avantaje pe care și le-au creat în anumite zone ale societății.

  Valeriu Gheorghe - despre pregătirea cetățenilor cu privire la ceea ce înseamnă integrarea în Uniunea Europeană;

Domnul Valeriu Gheorghe:

Experiența statelor est-europene a arătat că, pentru ca aderarea să fie un succes din punct de vedere economic, este nevoie, pe lângă stabilitate politică și socială, de capacitate crescută de absorbție a fondurilor europene, de forță de muncă pregătită și de un nivel crescut de investiții străine directe.

În paralel cu intensificarea eforturilor de rezolvare a problemelor existente în domeniile pentru care au fost menținute stegulețele roșii în ultimul Raport, nu trebuie neglijate măsurile ce se impun a fi luate pentru informarea publicului larg cu privire la ce se așteaptă de la noi după integrare.

Capacitatea cetățenilor români de a realiza proiecte viabile pe plan european poate aduce României, în schimbul celor aproximativ 800 milioane de euro contribuție la bugetul Uniunii Europene, investiții în valoare de până la 11 miliarde euro, anual. Tocmai de aceea, consider că este important să acordăm o atenție sporită pregătirii cetățenilor, prin campanii de informare, dar și de formare, cu privire la ceea ce înseamnă integrarea în Uniunea Europeană, punându-se accent pe stimularea interesului pentru elaborarea de proiecte competitive pe piața europeană.

Cetățenii trebuie să conștientizeze faptul că reușita în afaceri și prosperitatea economică și socială pot fi asigurate prin acest tip de abordare a fondurilor europene. Numai așa va putea fi realizat un echilibru între regiunile de dezvoltare ale României, pe de o parte, și economia națională și macroeconomia Uniunii Europene, pe de altă parte.

În prezent, România este văzută ca un stat capabil să aducă un plus de valoare Uniunii Europene, în principal, datorită dinamicii sociale și a forței de muncă instruite. Dar acest lucru nu este suficient. Faptul că avem mână de lucru bine pregătită nu asigură dezvoltarea mult așteptată, dacă aceasta nu este dublată de inițiative private de succes, care să o întrebuințeze.

  Gabriel Sandu - declarație politică intitulată Apel către parlamentari;

Domnul Gabriel Sandu:

Declarație politică intitulată "Apel către parlamentari".

Doresc să vă semnalez faptul că, deși mai sunt doar patru săptămâni până la sfârșitul acestei sesiuni parlamentare, peste 400 de legi așteaptă să intre pe ordinea de zi. Având în vedere faptul că printre acestea se numără proiecte de importanță vitală pentru accelerarea și definitivarea reformelor, precum și pentru aderarea României la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, doresc să fac un apel către domniile voastre de a ne mobiliza exemplar și de a dezbate aceste legi până la sfârșitul sesiunii parlamentare.

Acest apel nu este unul politic, ci este un apel la solidaritate, pentru că trebuie să realizăm că agenda celor care ne-au trimis în Parlament, a cetățenilor, este mult mai importantă decât orice disensiuni de ordin politic ar exista între noi.

Nu mă îndoiesc de faptul că fiecare membru al Parlamentului, indiferent de listele pe care a candidat, are ca obiectiv prioritar integrarea europeană.

Haideți să dăm dovadă de maturitate și de responsabilitate politică, punând legile care așteaptă să fie votate în slujba cetățeanului.

Realizez că dezbaterea a 400 de proiecte legislative va reprezenta o muncă titanică pentru fiecare dintre noi, însă cred că suntem de acord cu toții că România merită acest efort.

În consecință, vă propun să ducem până la capăt dezbaterea celor 400 de legi, chiar dacă va trebui să prelungim sesiunea parlamentară cu încă o săptămână.

  Emil Strungă - declarație politică intitulată Scenariul Stolojan - Băsescu;

Domnul Emil Strungă:

"Scenariul Stolojan - Băsescu"

Am constatat, cu reală surprindere, că domnul președinte Traian Băsescu, în perioada în care s-a aflat spitalizat la Viena, a reușit remarcabila performanță de a rămâne omniprezent, prin ideile sale, pe scena politică românească. De data aceasta însă, regretele la adresa numirii domnului Călin Popescu-Tăriceanu în funcția de prim- ministru au fost exprimate de unul dintre cei mai loiali subordonați ai săi: Theodor Stolojan.

Printr-un joc de imagine de tip băsescian, domnul Stolojan a ieșit în lumina reflectoarelor mass-mediei pentru a-și ataca, după un scenariu binecunoscut, chiar propriul partid, din care demult face parte doar în mod formal. Criticându-l dur și fără reținere de premierul Călin Popescu-Tăriceanu, s-a erijat în funcția de lider al unei închipuite coloane a V-a a PNL-ului care, în viziunea domniei sale, ar fi reprezentat o soluție viabilă pentru reformarea și întărirea acestuia. În fapt, prin întreaga sa atitudine, domnul Theodor Stolojan nu ar fi realizat nimic altceva decât subordonarea Partidului Național Liberal unor interese străine de opțiunile noastre, ce urmăresc direct anihilarea liberalismului românesc.

Deși au existat câteva voci, în cadrul PNL, care s-au făcut auzite în mod favorabil la adresa domnului consilier prezidențial, acestea s-au stins destul de repede. Colegii liberali care au gândit inițial pozitiv față de discursul domnului Stolojan au reacționat astfel datorită laturii emoționale, în minte revenindu-le imaginea de altă dată a fostului șef PNL. Raționalul a învins însă și toți acești colegi și-au amintit că Theodor Stolojan a fost, totodată, acel lider care și-a abandonat partidul exact când acesta a avut nevoie de el, înaintea alegerilor parlamentare și prezidențiale din 2004. Un astfel de comandant, care și-a părăsit propria armată înaintea unei bătălii atât de importante, nu mai poate avea credibilitate niciodată în fața foștilor camarazi. Timpul îndelungat petrecut de domnul Stolojan la Cotroceni l-a îndepărtat sufletește de propriul partid.

În viziunea noastră, întregul eveniment a avut o dublă semnificație. În primul rând, președintele Traian Băsescu a pus la încercare, dacă mai era cazul, loialitatea domnului consilier Theodor Stolojan, care s-a dovedit a fi îndreptată împotriva intereselor liberale. Un al doilea test al președintelui s-a desfășurat în paralel, pentru a se determina exact gradul de coeziune al Partidului Național Liberal. S-a dovedit, în ciuda aparențelor, că liberalii știu să treacă peste diferențele de opinie atunci când le sunt amenințate identitatea și îndeplinirea propriilor obiective ale guvernării.

În încheiere, putem afirma că orice altă încercare a domnului Theodor Stolojan de a reveni în funcția odată abandonată, de liber PNL, nu îi poate aduce altceva decât căderea în derizoriu și transformarea sa într-un veritabil cavaler al tristei figuri, pe scena politică românească.

Adevărata finalitate a acestui atac este încercarea de eliminare a PNL de pe scena politică, fie prin dezintegrare, fie printr-o subordonare, prin fuziunea cu PD.

  Gheorghe Dragomir - declarație politică intitulată Aviara și poporul român;

Domnul Gheorghe Dragomir:

Declarație politică intitulată "Aviara și poporul român".

O nouă criză a luat mințile românului în ultima săptămână.

Este vorba de focarele de gripă aviară. Deschizi televizorul - aviară, citești un ziar - aviară, porți o discuție despre fotbal sau moda de la Paris - inevitabil se ajunge și la aviară.

Ce raport de țară, integrare sau altele - aviara este subiectul numărul 1.

Eu cred, totuși, că trebuie să lăsăm specialiștii, și aici mă refer la medicii veterinari, virusologii, responsabilii din Ministerul Agriculturii și din Ministerul Sănătății, să ducă până la capăt strategia aferentă acestei situații, și să nu mai speculăm pe această temă, fără rost.

Nu consider că este normal ca diverse instituții care nu sunt specializate să intervină în acțiunile justificate ale Guvernului cu teorii fanteziste sau hei-rupisme tip "totul pentru țară", ce aparțin unor vremuri apuse.

Mai rău este faptul că dăm impresia că suntem o țară bananieră, neguvernabilă, în care serviciile secrete realizează rapoarte secrete care apar "ca prin minune" a doua zi în presă, fără nici un fel de repercusiuni asupra celor vinovați, ca să nu ai vorbim să existe demisii de onoare, deși cred că acest cuvânt a dispărut de mult timp din vocabularul unora.

Cum județul Constanța s-a confruntat cu această problemă în luna martie 2006 și am reușit să controlăm situația fără intervenția atotștiutorilor, cred că și de data aceasta se poate rezolva fără ca cineva să vină să "salveze" situația.

  Gheorghe Chiper - declarație politică intitulată Cum se irosesc unele oportunități de investiții...;

Domnul Gheorghe Chiper:

"Cum se irosesc unele oportunități de investiții..."

Odată cu instalarea noului guvern, în județul Arad a crescut încrederea într-o mai consistentă orientare a fondurilor de investiții către unele lucrări publice din județ. N-a contat faptul că sub guvernarea PSD au fost demarate unele obiective, iar altele au fost chiar finalizate; au fost mai importante promisiunile, lozincile despre un viitor prosper, despre mari lucrări publice viitoare.

Acum, după aproape un an și jumătate, vedem că toate acestea sunt simple iluzii, că se amână nu doar materializarea lor, ci mai ales înscrierea în programe și finanțarea acestora.

Din multitudinea de astfel de lucrări doresc să mă opresc la cele de aducțiune și introducere a alimentărilor cu gaze naturale în unele localități importante ale județului.

În perioada 2001-2004, în orașul Ineu s-au finanțat și realizat - cu sprijinul financiar al guvernului de atunci - o legătură la sistemul național de transport gaze naturale, în lungime de 32 km, precum și rețele de distribuție în tot orașul, ceea ce a determinat, pe lângă plusul de confort urban, o nouă și importantă capacitate industrială în oraș, la care lucrează peste 4500 persoane.

După 2004, oportunități similare s-au ivit pentru orașele Lipova și Nădlac, orașe care ar fi fost potențial beneficiare ale unor ivnestiții de transport și distribuție gaze: la Lipova, pe seama faptului că ministrul industriei ar putea sprijini finanțarea lucrărilor pentru un oraș al cărui primar aparține aceleași formațiuni politice (P.C.); la Nădlac, pentru că pe plan național s-au demarat lucrările la o magistrală de gaze între Arad și Szeged (Ungaria) prin zona de frontieră Nădlac, asigurându-se prin aceasta atât o legătură cu sistemul european de gaze, cât și condițiile tehnico-materiale pentru racordarea orașului la alimentarea cu gaze.

Autoritățile locale din cele două orașe - cu primari aparținând structurilor politice de la guvernare - n-au folosit aceste oportunități, deși au ajuns la jumătatea mandatului. O să treacă și cealaltă jumătate și o să se constate că practic suntem în aceeași situație, fără a putea beneficia de o importantă resursă energetică prin care se rezolvă nu numai problemele termice ale locuințelor, dar mai ales condiții pentru noi obiective de investiții industriale, pentru a valorifica surplusul de forță de muncă din aceste zone. Și trebuie să subliniem că ambele orașe nu-și pot promova astfel de investiții din lipsa rețelei de gaz metan.

O situație care nu este însă singulară, oprirea sau amânarea lucrărilor la o serie de obiective de interes general este o practică frecventă în acești ani, mai ales la lucrările de infrastructură și servicii publice. Neînceperea sau nefinanțarea altor asemenea obiective este, de asemenea, o cale de a stagna dezvoltarea și modernizarea localităților. Desigur, din lipsă de bani, care, iată sunt tot mai puțini, datorită opririi creșterii economice și restrângerii resurselor bugetare din care se execută aceste lucrări.

  Gabriela Nedelcu - declarație politică intitulată Demisia ministrului Flutur;

Doamna Gabriela Nedelcu:

"Demisia ministrului Flutur"

Criza gravă în care se regăsește țara datorită efectelor gripei aviare vi se datorează în primul rând dumneavoastră, domnule ministru Gheorghe Flutur.

Probabil că dacă nu vă arogați tot succesul înlăturării pericolului declanșat de gripa aviară din aprilie 2006, nu vi s-ar imputa cu atâta ardoare și insuccesul real al acțiunilor întreprinse pentru stoparea și prevenirea răspândirii virusului.

De asemenea, încă din toamnă, dumneavoastră coordonați activitatea Comandamentului Antiepizootic, care trebuia să gestioneze orice situație de criză generată de apariția bolilor transmisibile la animale (inclusiv gripa aviară). Ce ați făcut la modul real pentru acest lucru? Nimic!

Ați transformat gripa aviară într-o afacere bună de a câștiga capital electoral și de imagine. Ați minimalizat acest virus ucigaș și ați fost interesat doar de clientela politică (ca să nu spun grupurile de interese), astfel încât ea să câștige cât mai mult de pe urma "gestionării eficiente" a crizei gripei aviare din România (vezi contractele ilegale acordate de firmele PNL-PD).

Toți românii se întreabă acum: de ce în țările vecine nu se regăsește acest fenomen? Păsările călătoare nu ajung și acolo? Cu ce este mai protejată Polonia sau Ungaria? Cum a pătruns acest virus într-o crescătorie de păsări condusă de membri PNL, în condițiile în care gripa aviară era ținută sub control de către dumneavoastră? Dacă serviciile secrete încă de vineri v-au informat despre o posibilă cauză a declanșării noilor focare de infecție, ce măsuri ați luat? Puteți răspunde la aceste întrebări? Se pare că nu aveți răspunsurile, pentru că ați aruncat România într-o adevărată criză... Argumentele pe care le aduceți în fața unui popor sunt puerile.

Să nu uitați niciodată că ați pus în pericol economia țării și mai ales sănătatea oamenilor din România. Astfel: industria avicolă din România va dispărea; zeci de mii de oameni își vor pierde locul de muncă; bugetul de stat va avea de suferit din cauza interzicerii exporturilor; turismul din România va fi practic paralizat.

De aceea, domnule ministru Flutur, vă solicit demisia de onoare.

Dacă nu aveți această demnitate, mă adresez domnului Călin Popescu-Tăriceanu, în calitatea de prim-ministru.

Aveți datoria morală față de români să demiteți acest ministru care este cunoscut în județul pe care îl reprezintă doar ca "marele baron al pădurilor". Aveți datoria să-l demiteți pentru incompetența dovedită în gestionarea crizei gripei aviare, care pune în pericol întreaga țară.

  Constantin Niță - declarație politică intitulată Din greșeală în greșeală, la victoria finală!;

Domnul Constantin Niță:

"Din greșeală în greșeală, la victoria finală!"

Cel mai bun dintre guvernele posibile este pe care să mai ascundă încă o dată gunoiul sub preș. Cu un tupeu care întrece orice imaginație, ministrul Gheorghe Flutur și, implicit, premierul Călin Popescu-Tăriceanu își bat joc de o țară întreagă!

În primul rând, observăm că nimeni nu-și asumă responsabilitatea! Cu toate că măsurile hei-rupiste din ultimele zile dau impresia că suntem în pragul unei mobilizări naționale, singurii care plătesc sunt cei doi, care au fost demiși. Și, bineînțeles, contribuabilii.

Presa, în ansamblu, a arătat cu argumente de necontestat că actuala criză a atins o asemenea amploare din cauza unor greșeli flagrante ale administrației. Responsabili de proastă gestionare a crizei sunt nu numai cei de la direcțiile sanitar-veterinare, ci și prefectul "apolitic" al județului Brașov și autoritățile centrale - cei de la Agenția Națională Sanitar-Veterinară și din Ministerul Agriculturii, în frunte cu ministrul Flutur.

Nu presa a politizat problema, doamnelor și domnilor guvernanți, ci algoritmul Coaliției, care a făcut ca responsabilitatea să fie pasată de la Minister la ANSV și invers. Domnul ministru, care se ține cu ghearele și dinții de scaun, și domnii liberali, care fac front comun în fața sa, au un motiv foarte limpede: banii!

Cum să rateze ocazia de a și satisface clientela politică? Prea puțin s-a vorbit despre furnizorii de vaccinuri și de substanțe dezinfectante și de modul de atribuire a acestor contracte. Criza e, de fapt, criza proștilor care stau în carantină. Pentru domnii guvernanți e o minunată perioadă de prosperitate.

În al doilea rând, aș vrea să atrag atenția și asupra situației specifice din județul Brașov, în special din zona Codlea-Făgăraș. Nu vreau să eludez responsabilitatea fostei guvernări, care nu a reușit să relanseze industria din zonă. Am avut și noi greșelile noastre, dar am reușit să asigurăm o anumit stabilitate. Acum, situația socială de acolo este critică. Șomajul este mult peste media pe țară, chiar în condițiile în care un procent însemnat din populația aptă de muncă a plecat să lucreze prin Italia, Germania și Spania. Municipiul Brașov nu mai poate absorbi forță de muncă și condițiile Țării Bărsei și Făgărașului nu permit deocamdată decât o agricultură de subzistență.

Închiderea celor două ferme avicole va determina o scădere serioasă a interesului antreprenorial în zonă. Are Guvernul o strategie de reconstrucție economică a zonei? Nu e nici un semn de așa ceva! (Apropo, ce mai face Guvernul care se lăuda cu privatizarea rapidă a Tractorului?)

În al treilea rând, bătaia de joc a guvernanților este cu atât mai revoltătoare, cu cât nenorocirea cu păsările este folosită de partenerii de coaliție pentru a-și plăti polițe unii altora și a câștiga capital politic pe seama necazului oamenilor. Poveștile cu restructurarea și/sau remanierea guvernului sunt, pe de o parte, praf în ochii cetățenilor, și, pe de altă parte, ocazia de a renegocia posturile din administrație. De fapt, restructurarea este una singură și foarte simplă: e suficientă o foaie de hârtie pe care premierul să scrie - Demisie!

În fine, dar nu în ultimul rând, gripa aviară poate fi un bun pretext pentru amânarea aderării României. Știm cu toții că opinia publică din majoritatea țărilor europene nu privește cu ochi buni aderarea țării noastre. O amplificare a circului mediatic, în detrimentul unei rezolvări rapide și directe, nu face decât să multiplice semnele de încrederea din Occident.

Dar, în loc să facă treabă, ministrul Flutur gustă pui în direct pe sticlă. Puiul o fi avut gust bun, dar spectacolul a fost de prost gust.

Tot acest circ adâncește prăpastia din societatea românească dintre săraci și bogați: ceea ce se vede și se reține este că săracii sunt băgați în carantină, iar bogații mănâncă pui fripți la televizor.

Dacă guvernanții nu sunt în stare de muncă, decență și responsabilitate, atunci e o singură soluție: demisia!

  Mihaela Adriana Rusu - declarație politică intitulată Haosul din sănătate;

Doamna Mihaela Adriana Rusu:

"Haosul din sănătate"

De ieri, haosul în sănătate ia amploare. După ce asistăm la fiecare început de lună la cozi interminabile la farmacii, după ce la spital bolnavul este trimis la farmacie pentru a-și cumpăra feșe, seringi, de multe ori și algocalmin, acum reforma în sănătate începe cu conduceri interimare. De ieri, consiliile de administrație din cele aproximativ 460 de spitale din țară nu vor mai exista și vor apărea comitete directoare interimare. De fapt, reforma lui Nicolăescu se pare că a vizat până acum doar nivelul conducerii spitalelor, și nu bolnavul din spital. Reforma, din păcate, a început fără o nouă listă de medicamente compensate și gratuite, fără pachetul minim de servicii medicale de care fiecare asigurat ar trebui să beneficieze, fără protocoale terapeutice. Putem schimba oameni, putem să pensionăm medici cu experiență, dar ce folos, dacă nu avem speranțe să se schimbe ceva în bine pentru bolnavi. Suferințele bolnavilor sunt aceleași, chiar dacă la conducerea spitalelor sunt medici, contabili sau chiar avocați. Până nu vor fi bani suplimentari alocați sănătății, după părerea mea, situația din spitale rămâne, din păcate, aceeași.

  Gheorghe Sârb - declarație politică intitulată Gripa aviară din România - ignoranța și incapacitatea Puterii;

Domnul Gheorghe Sârb:

"Gripa aviară din România - ignoranța și incapacitatea Puterii"

Prin această intervenție mă văd nevoit să subliniez dimensiunile unei crize care pare să depășească capacitatea de gestiune a actualei Puteri. Mă refer aici la gripa aviară, care a pus stăpânire pe importante zone ale României, subiect care acaparează agenda publică din ultimele săptămâni.

Și merită atenția noastră. Oamenii de știință se tem că am putea asista în curând la o epidemie de gripă la nivel global în rândul oamenilor, motivul fiind acela că astfel de epidemii se produc de trei sau patru ori pe secol. Experții sunt de părere că este doar o chestiune de timp până ce virusul va suferi mutații, cu consecința unei răspândiri rapide de la om la om.

Pe lângă acest aspect, doamnelor și domnilor, consider că sunt limpezi dovezile de incapacitate de gestionare a situației de către cei desemnați a oferi soluții și control.

Lipește răspunsul la o întrebare fundamentală: de ce există gripa aviară în România? Care este cauza acestei epidemii?

Dacă nu ne învățăm lecțiile cum, mai târziu s-ar putea să fie prea târziu. Important este ca cum să se ia deciziile potrivite, de identificare a vinovaților pentru răspândirea virusului aviar. Să existe un precedent, pentru evitarea unor alte anomalii.

Nu sunt lucruri întâmplătoare cele petrecute în ultimele zile, iar implicarea unor instituții precum Serviciul Român de Informații și reacțiile penibile și de intoxicare care au avut loc au dus la lipsa de credibilitate a unui potențial argument la identificarea cauzei acestei probleme. De ce raportul serviciului a conținut grave erori, care ar putea afecta relațiile diplomatice cu Ungaria și Slovacia? Informațiile furnizate de SRI trebuiau verificate de instituțiile abilitate să combată gripa aviară.

S-a declarat public că existau informații despre existența acestei extinderi a virusului în zona Codlea de luna trecută, deci se poate cere răspunderea celor implicați. Au pus interesul economic sau de altă natură, mai presus decât interesul național și siguranța alimentară a cetățenilor.

Reacția Puterii, în special jocul de-a răspunderea de la Ministerul de resort la Guvern, iar de la Guvern la Cotroceni, a demonstrat o lipsă de coeziune a Coaliției de guvernare chiar și în situațiile de urgență publică, cu atingeri asupra interesului național.

Carnea de pui din România nu se exportă, efectivele de păsări sunt decimate iar interesele obscure pentru acest segment al pieței reies la iveală. Cine are interesul pentru escaladarea acestei situații și este reacția guvernanților determinată de incapacitate sau de interese subordonate.

Repet, stimați colegi, cetățenii României doresc să știe care este cauza acestei situații. De unde aceste speculații și interese obscure, de ce reacții confuze și lipsite de substanță?

Sper ca aceste ipoteze să nu se adeverească, deoarece eu încă cred în prioritatea interesului național și a bunăstării/siguranței cetățenilor!

Ce se poate spune? Capul lui Flutur îl vrem? Dacă este vinovat să plătească, dar dacă situația este mai complexă, suntem datori să oferim răspunsuri față de cei care au purtat greul acestei încercări.

De aceea, fac apel la oamenii și instituțiile abilitate să deslușească dedesubturile acestei situații. Pentru viitor, să fim pregătiți din toate punctele de vedere. A fost și este o încercare grea, deci trebuie să învățăm din ea.

Au fost pagube de sute de miliarde de lei, iar efectivul uman implicat în procesul de exterminare al păsărilor nu avea minime cunoștințe de protecție sau decontaminare. Abia acum reprezentanții ministerului Agriculturii anunță lansarea unei linii telefonice gratuite pentru cetățeni, cu informații pentru protecția cetățenilor și limitarea extinderii epidemiei. Costurile și efectele aviarei pot afecta chiar și evoluția procesului de integrare.

Turismul este afectat de gripa aviară, unele estimări menționează de peste 8000 de nordici care și-au schimbat destinația de vacanță. Litoralul va avea de asemenea de suferit, iar Puterea trebuie să inițieze un program public de calmare a spiritelor, pentru a salva ceea ce a mai rămas de reparat ca imagine publică.

Reprezentanții companiilor internaționale care aduc turiști străini în România reclamă gestionarea guvernamentală dezastruoasă a imaginii despre gripa aviară. Comunicarea a fost la pământ, iar rezultatul a fost scăderea semnificativă a numărului de turiști și un gol semnificativ în încasările din turism pe 2006.

Responsabilitatea se plimbă de la ministrul Flutur la Tăriceanu, iar efectul "tsunami" declarat vinovat de aviara din România se poate extinde și asupra lor.

Mai mult, de acum încolo se vor număra ouă de curcă (cele de găină sunt perimate), poate se vor trezi și guvernanții la realitate.

Autoritățile să explice motivul pentru care virusul a ocolit statele din jur și a atacat doar țara noastră.

Care sunt cauzele care au provocat reizbucnirea și răspândirea virusului gripei aviare? Deocamdată se fac doar tot felul de speculații! iar vinovații să plătească! Suntem datori față de cei care ne-au delegat să reprezentăm interesul național.

  Emil Radu Moldovan - declarație politică intitulată În căutarea timpului pierdut;

Domnul Emil Radu Moldovan:

"În căutarea timpului pierdut"

Se spune că e nevoie de 10 înțelepți pentru a repara greșeala unui iresponsabil, dar mă întreb cine ne vor aduce înapoi timpul și banii pierduți de un ministru cu realizări nule.

După ce timp de un an, singura preocupare a ministrului Dobre a fost aceea de a modifica și secretiza contractul cu Bechtel, realizare care va costa bugetul de stat mai mult de un miliarde de euro, acum, la aproape 2 ani de mandat, ar trebui să vină în fața românilor pentru a le explica de ce activitatea sa stă sub semnul cifrei zero.

Șoselele din România ne duc cu gândul la zona crepusculară iar banii dați pe rovignetă dar și pe alte taxe pentru drumuri nu se regăsesc decât poate, în salariul unui ministru care a uitat că a fost pus acolo pentru a aduce infrastructura României la un nivel cel puțin acceptabil.

Turismul e compromis și anul acesta în România. Cei care s-au ocupat cu organizarea licitațiilor pentru plajele de la Marea Neagră au fost atât de eficienți încât le-au organizat mult prea târziu și total haotic. Ca și consecință, nu s-a găsit nici o firmă care să vină cu proiecte de îmbunătățire a calității, în vederea atragerii de turiști, motiv pentru care milioanele de euro care puteau intra în bugetul statului vor merge la bulgari sau în bugetul altor țări, ai căror guvernanți au știut să-și facă treaba.

În transportul feroviar s-a înregistrat cea mai lungă grevă din istoria CFR, cu pierderi, în transportul de călători, de 6 miliarde/zi în zilele lucrătoare și 10 miliarde/zi în week-end. Din buzunarul cui au fost suportați acești bani?

Nu s-au finalizat lucrările de refacere a infrastructurii feroviare afectate de inundațiile din sezonul primăvară-vară și există tot mai puține șanse că acestea să fie finalizate sub mandatul actualului ministru.

O altă problemă a românilor, și în special a tinerilor, este problema locuinței. Nu e de mirare că piața imobiliară e în continuă creștere, iar prețul apartamentelor e triplu față de valoarea lor reală, din moment ce preocupările Guvernului sunt îndreptate în cu totul alte direcții.

Sunt așa multe lucruri de făcut în România încât nu cred că își poate permite vreun ministru să îți bată joc de banii și timpul care nu mai trece în favoarea noastră.

Dragi guvernanți, ați învinuit destul fosta guvernare pentru toate eșecurile voastre, care nu sunt puține, dar nu mai avem timp să ascultăm lamentări, nici să fim spectatori ai unui spectacol ieftin, în care nu mai credem nici noi, nici Europa.

  Cătălin Lucian Matei - declarație politică intitulată Gripa aviară pune stăpânire pe România;

Domnul Cătălin Lucian Matei:

"Gripa aviară pune stăpânire pe România"

Asistăm în ultimele două săptămâni la neputința guvernanților noștri în lupta cu gripa aviară, constatăm îngroziți că în fiecare zi crește numărul focarelor în care s-a confirmat gripa aviară, că aproape jumătate din județele țării sunt în carantină. Această explozie a gripei aviare s-a produs la doar câteva zile după ce ministrul Flutur ne asigura, atât pe noi, cât și pe reprezentanții Uniunii Europene, că a ieșit învingător în lupta cu virusul, însă totul s-a dovedit a fi o minciună grosolană.

Dacă în toamna anului trecut, domnul ministru Flutur își asuma întregul merit pentru stoparea și eradicarea virusului gripei aviare, fiind prezent și dând explicații, ca un adevărat specialist, în toată presa și la toate televiziunile, de data aceasta, când lucrurile au scăpat de sub control, același ministru Flutur ne spune cu seninătate că nu el este responsabil, că nu are pârghii și așa mai departe, aplicând tactica struțului.

De când a preluat scaunul de ministru al agriculturii, domnul Flutur s-a preocupat de orice altceva (inundații, diguri etc.), numai de agricultură nu.

Mă așteptam ca domnul Flutur să se preocupe măcar de silvicultură, domeniul în care este specialist, însă domnul ministru nici de acest domeniu nu s-a ocupat, și aici întâlnim același haos ca și în agricultură. De altfel, pe domnul Flutur nu prea îl recomandă rezultatele pe care le-a avut ca director al Direcției Silvice Suceava, rezultate care sunt cel mult mediocre.

Suntem indignați de încăpățânarea cu care primul- ministru tăriceanu îl susține în continuare pe ministrul Flutur, deși toată lumea, inclusiv liberalii, au constatat incompetența și demagogia demonstrate de domnul Flutur.

Dacă PNL nu ar un om mai bun decât domnul Flutur pentru Ministerul Agriculturii, atunci ar trebui să cedeze ministerul altui partid, dar dacă PNL are pe altcineva, mai competent decât domnul Flutur, atunci ar trebui să recunoască greșeala mare pe care a făcut-o atunci când l-a cocoțați pe Flutur în fruntea ministerului.

Domnul ministru Flutur mai are o singură șansă să-și reabiliteze imaginea: demisia.

Prin demisie, domnule Flutur, ați îmbunătăți și imaginea silvicultorilor din țară.

Așadar, domnule prim-ministru, dacă Flutur nu își dă demisia, introduceți Ministerul Agriculturii în carantină și remaniați-l pe domnul Flutur, sigur veți avea șanse mai mari să scoateți țara din criza gripei aviare.

  Niculae Bădălău - declarație politică intitulată Lipsa infrastructurii sanitare în județul Giurgiu;

Domnul Niculae Bădălău:

"Lipsa infrastructurii sanitare în județul Giurgiu"

Mă văd obligat să reiterez mesajul către dumneavoastră.

Este nepermis ca în anul 2005, medicina românească să aibă fundament empiric.

Dotarea materială a instituțiilor sanitare din județul Giurgiu amintește de primele încercări de alinare a suferințelor omenești.

Dovediți că sunteți la înălțimea statutului de demnitar, pe care îl dețineți, și deplasați-vă în județul Giurgiu pentru a constata personal lipsa infrastructurii sanitare.

Laboratorul din Policlinica județeană Giurgiu este nefuncțional: a lucra numai analize contra cost înseamnă practic colaps. Giurgiuvenii nu își permit să plătească analizele medicale, în condițiile în care economia giurgiuveană a fost rând pe rând deconectată de la aparatul de oxigen, în cele trei mandate ale Primăriei Liberale.

Direcția Sanitară Giurgiu ar trebui să aibă inițiativa scoaterii la concurs - în condiții avantajoase (asigurarea cazării în oraș) - a unui post de medic laborant.

Transfromarea Spitalului Județean în Spital de Urgență impune alte posturi medicale, ce trebuie ocupate prin concurs. Primăria trebuie să ofere locuințe medicilor ce se vor stabili în Giurgiu - și să încheie sistemul de recompensă a acoliților ei prin cazări în așa numite "apartamente sociale". Un semnal de alarmă îl reprezintă medicația anti-diabetică.

Terapia insulinică și cea normoglicemiantă orală nu ajung la timp și în doze adecvate la pacienți. Intrarea în coma diabetică are loc în ore de la nonrespectarea standard a prescripției medicale.

Cozile interminabile pentru medicația compensată și gratuită, atât la ușile medicilor de familie, cât și la farmacii, cunosc un numitor comun: suprastratificarea listelor de medicamente, ramificarea patologiilor în grupe conexe - birocrație ce strangulează trupul plăpând al sistemului medical falimentar.

Nu aveți cum, domnule ministru, să joncționați managerul de spital de medic. Directorul economic este acela ce reglează balanța financiară a instituției, dar directorul prim trebuie să fie medic.

Într-un seminar pe teme medicale desfășurat recent la Ploiești în seria Dialogurilor social-democrate - domnii Mircea Geoană, Miron Mitrea, Sorin Oprescu, Ovidiu Brînzan au primit mesajul clar al medicilor ce nu sunt de acord cu actualul statut al personalului medical. Una din întrebări a fost: "Cumva știe managerul cu specializare economică - situație ca și în cazul dumneavoastră, domnule ministru - câte medicamente anti-retrovirale sunt necesare în terapia SIDA?"

Eu vă mai adresez o întrebare: cum puteți închide spitale (cazul Poiana Mărului) pe criterii de nerentabilitate?

Veniți din sfera economică, domnule ministru, dar în medicină reușita înseamnă viață, nu bani.

Lăsați spitalele să existe, ele sunt sanctuarele vitale ale acestei țări în derivă, și permiteți-le medicilor să gestioneze activitatea medicală.

Domnul Sorin Oprescu spunea la Ploiești că prin actualul pachet de legi ale sănătății pacienții vor ajunge statistică tragică.

Opriți acest genocid și permiteți adevăraților profesioniști în meeicină să-și exercite la parametrii maximi nobila profesie pe care o slujesc.

  Traian Constantin Igaș - intervenție intitulată 1 Iunie - Ziua Internațională a Copilului;

Domnul Traian Constantin Igaș:

Declarație politică intitulată "1 Iunie - Ziua Internațională a Copilului".

Se apropie de noi o zi peste care nu putem trece nepăsători. O zi în care, lăsând la o parte toate problemele de care ne lovim la fiecare pas, să uităm puțin de ele și să ne îndreptăm întreaga noastră atenție către cel mai de preț cadou ce ne-a fost oferit vreodată: copiii.

Fiecare dintre noi am fost sau mai avem încă norocul de a fi copiii cuiva. La rândul nostru, unii dintre noi am devenit, din copii, părinții altor copii, și pentru ei depunem toate eforturile de zi cu zi. Ei sunt cei care ne dau elanul de care avem nevoie pentru a realiza tot ceea ce ne-am dorit de la viață. Fericirea noastră depinde de fericirea lor și, de aceea, cred că fiecare părinte nu va face niciodată rabat de energie pentru binele copilului său.

Din nefericire însă, așa cum există bine, există și rău. Așa cum, în unele colțuri din lume, există pace, în altele, există război. Tot așa, după cum în unele țări copiii se bucură de întreaga atenție a autorităților, mai există însă și locuri unde copiii sunt neprotejați, exploatați sau chiar maltratați. Numărul lor nu va putea fi cunoscut niciodată cu exactitate, însă nouă ne revine un rol extrem de important: să facem tot ce este posibil ca numărul lor să scadă.

Din ce în ce mai des auzim de copii abandonați imediat după naștere, lucru ce se datorează, cred, într-o mare măsură, și unei lipse de maturitate a femeii care se pregătește să devină mamă. Aflăm sau chiar vedem cazuri de copii exploatați, puși de către alții să fure, să cerșească sau chiar să se prostitueze. Sunt lucruri deosebit de grave, lucruri care n-ar trebui să se întâmple nicăieri în lume. Într-o lume în care foarte mulți se gândesc doar la binele propriu, la funcții, doar, sau la statute sociale, e foarte greu să pui capăt acestor fenomene.

Din păcate, mai există și astăzi zone în care zilnic copiii cad victime în zone de conflict, în războaie care n-ar trebui să aibă loc. Zilnic sunt copii care-și pierd o mână, un picior sau chiar viața, fără a avea nicio vină. Ei ar trebui să ne fie imboldul pentru ca cei îndreptățiți sau implicați să facă tot ce este posibil pentru ca aceste lucruri să nu se mai repete.

Aminteam la un moment dat despre copiii exploatați. Din păcate, da, se întâmplă ca "oameni" deveniți părinți, oameni pe care Dumnezeu i-a binecuvântat, dăruindu-le unul sau chiar mai mulți copii, nu știu să se bucure de ceea ce le-a fost dăruit. Citeam mai zilele trecute într-o carte câteva mărturisiri ale unui copil palestinian care-și pierduse tatăl, acesta fiind folosit de către alții drept kamikaze. Cea mai mare dorință a acelui copil m-a șocat, doamnelor și domnilor: își dorea să devină, asemenea tatălui său, un kamikaze, ca prin sacrificiul său să poată ucide chiar mai mulți "dușmani" decât reușise tatăl său. Nu aceasta ar trebui să fie preocuparea unui copil, doamnelor și domnilor deputați!

Fiecare copil, oriunde s-ar afla el, oricât de sărac sau de bogat ar fi, trebuie să aibă copilăria lui. Copilărie în care principala sa "grijă" să fie joaca, prietenii, generozitatea și dragostea. Acestea sunt cele mai de preț lucruri pe care ar trebui să le dăruim copiilor noștri. Sunt lucruri peste care n-avem dreptul să trecem și pentru care trebuie să ne rezervăm în fiecare zi o parte din timpul pe care îl avem la dispoziție.

Aș vrea ca în această zi să le transmit tuturor copiilor ca în viață să se bucure de tot ce este mai bun: sănătate, fericire, succese și să aibă parte de tot binele din lume. Și, din toată inima mea, un sincer: "La mulți ani!"

  Anca Constantinescu - intervenție politică intitulată 1 Iunie - ziua tuturor copiilor;

Doamna Anca Constantinescu:

Declarație politică cu titlu "1 Iunie - ziua tuturor copiilor".

Ziua Internațională a Copilului își are originea în anul 1925, la Conferința pentru bunăstarea copiilor, care a avut loc la Geneva. Reprezentanții celor 54 de țări participante au elaborat Declarația de la Geneva privind protecția copilului, axată pe combaterea sărăciei, a exploatării copiilor și pe numeroase aspecte legate de educație. În urma acestei convenții, mai multe state participante au convenit să desemneze o "zi a copilului", zi ce a fost sărbătorită pentru prima dată la San Francisco, în anul 1925.

Această zi ne oferă acea sensibilitate care ne transformă și pe noi, cei maturi, în copii. Este bine să ne păstrăm sufletul de copil, să nu ne pierdem puritatea sufletului și inocența caracteristică acestora.

E bine să venim în sprijinul copiilor, începând de la lucruri mărunte și ajungând până la fapte mărețe. Trebuie să ne ocupăm de educația lor, să-i sprijinim și să-i încurajăm în aspirațiile lor. Un prilej bun pentru aceste lucruri sunt nenumăratele evenimente desfășurate cu ocazia acestei minunate sărbători, în care copiii își dovedesc aptitudinile artistice, culturale și sportive.

Ce bucurie poate fi mai mare decât zâmbetul de pe chipul unui copil, împlinirea sufletească și satisfacția, atunci când, în urma concursurilor desfășurate, se întoarce acasă cu premii, medalii sau cu satisfacție, ca urmare a experienței acumulate? Nici una!

Sunt la fel de minunați toți! Atât olimpicii noștri, care ne aduc faimă și cinste țării noastre și cărora trebuie să le acordăm o deosebită importanță, pentru că prin ei societatea devine mai bogată și mai prosperă, cât și cei mai puțin importanți, dar care nu trebuie lăsați în urmă, fiindcă nu au puterea financiară pentru a se face remarcați.

Trebuie să fim alături de ei permanent, nu numai în această zi! Ei asigură perpetuarea și dezvoltarea unei societăți! Cu toții am fost copii!

  Ion Dumitru - declarație politică intitulată Gripa aviară îl încolțește pe ministrul Flutur!;

Domnul Ion Dumitru:

"Gripa aviară îl încolțește pe ministrul Flutur!"

Demagogia domnului Gheorghe Flutur nu cunoaște limită! Și asta nu o spun ca jucător politic. Realitaea a demonstrat-o cu vârf și îndesat. Cu câteva săptămâni în urmă, ministrul agriculturii Gheorghe Flutur, mândru, a ieșit pe toate canalele media naționale (ba, chiar, s-a lăudat și în întreaga Europă!), să spună că a fost eradicat și ultimul focar de gripă aviară din România. Uite că lucrurile nu au stat tocmai așa!

Culcarea pe o ureche a ministrului Flutur are acum consecințe dramatice pentru țară. Gripa aviară, pe negândite, nesupravegheată, a lovit din nou România. De data aceasta, mult mai dur.

Autoritățile subordonate ministrului agriculturii Gheorghe Flutur au fost în totalitate depășite de situație. "Soldățeii" domnului Flutur au fost prinși de H5N1 în izmene, în dormitoare. Când s-a dat alarma, s-a văzut bulibășeala. Peste 20 de localități din 7 județe ale țării au fost afectate de temutul virus aviar. Sute de mii de păsări, eutanasiate. Ferme întregi, devalizate. Teama și panica s-au instalat în întreaga țară. Magazinele au ajuns să-și distrugă stocurile de carne de pasăre. Oameni internați în spitale au fost suspicionați de contaminare.

Domnul Gheorghe Flutur, capul agriculturii românești, nu se simte vinovat. A găsit alți țapi ispășitori, iar dumnealui își vede în continuare de treabă. Ținând cont de ce s-a întâmplat în România și lăsând la o parte cele trei stegulețe roșii primite la capitolul agricultură din partea Comunității Europene, Gheorghe Flutur ar trebui să demisioneze.

  Ghervazen Longher - exprimarea îngrijorării cu privire la construirea unui zgârie-nori în imediata vecinătate a Catedralei catolice Sfântul Iosif din București;

Domnul Ghervazen Longher:

Comunitatea polonă din România, cu îngrijorare, a luat cunoștință de proiectul construirii unui zgârie-nori în imediata vecinătate a Catedralei Catolice Sfântul Iosif din București.

Catolicii din Europa și nu numai urmăresc cu interes și se află sub puternica impresie a pelerinajului Papei Benedict al XVI-lea în Polonia, desfășurat în perioada 25-28 mai anul curent. Cu acest prilej, în una din alocuțiunile sale, Sfântul Părinte a spus: "Credința, adeseori, este supusă încercărilor". O astfel e încercare este cea pe care o traversează astăzi catolicii din România.

Dintotdeauna, în lume s-a confruntat binele cu răul. Depinde de noi dacă vom ști să alegem binele, să urmăm calea cea dreaptă.

Biserica, spun scrierile sfinte, este construită pe o stâncă ce, de-a lungul veacurilor, a rămas neclintită, în ciuda atâtor vitregii pe care le-a învins, devenind mai puternică. Cu atât mai mult astăzi, când libertatea de conștiință stă la baza societății românești, pentru noi, catolicii din România, este de neînțeles aprobarea acestui proiect.

Catedrala Sfântul Iosif din București reprezintă un simbol pentru noi. Pragul ei a fost trecut, în mai 1999, de către Sfântul Părinte Ioan Paul al II-lea, marele fiu al poporului polonez, în prima sa vizită într-o țară majoritar ortodoxă, semn al deschiderii și al dialogului ecumenic dintre cele două biserici surori.

În speranța că rațiunea va învinge, că va veni vestea cea bună, atât de așteptată de noi, fac un apel de suflet la colegii mei parlamentari, indiferent de naționalitate și confesiune, să înțeleagă demersul meu și să îl sprijine.

  Ioan Țundrea - declarație politică intitulată Prinț și cerșetor, la 1 iunie 2006;

Domnul Ioan Țundrea:

Declarație politică intitulată "Prinț sau cerșetor, la 1 iunie 2006?"

Știm cât de fals sunau înainte de '89 festivismele de 1 iunie iar profețiile care au aparut imediat după revoluție despre același eveniment, aveau conotații cinice.

Personalități foarte importante ale acestui secol s-au exprimat cu reticență în a profeți despre copii și viitorul lor.

Mark Twain spunea ca profeția este o profeție bună de business, dar e plină de riscuri, iar Arthur C. Clarke spunea că " aceasta este prima epocă care a acordat multă atenție viitorului, și ironia este că s-ar putea să nu aibă nici unul."

Toate aceste aprecieri sceptice despre viitor ne copleșesc imaginația atunci cand motorul "google", deschide paginile căutării despre "copii români".

Stupefiant, apar zeci de site-uri despre copii români agresați, abandonați, maltratați și doar câteva la număr despre copii supradotați și medaliați la olimpiade.

Acest raport atât de trist despre copiii din România trebuie să ne oblige pe absolut toate autoritățile din această țară să-l contrazicem pe Arthur C. Clarke, dând mai multă atenție viitorului, prin inițierea celor mai eficiente legi.

Noi, conservatorii, am inițiat recent un proiect de lege pentru copiii supradotați, alte proiecte fiind în lucru, sperând din tot sufletul că vom izbuti să îmbunătațim legislația privitoare la educația generațiile viitoare.

Și pentru că noi, conservatorii, le dorim tuturor copiilor români, de ziua lor, să aibă parte de un viitor cât mai apropiat ca standard de cel al copiilor europeni, ne permitem să-l completăm pe Mark Twain, autorul celebrului roman "Prinț și cerșetor", cu fraza: "Profeția reușitei în viață este o profeție bună, dacă ai un business, chiar dacă e plină de riscuri".

  Ion Stan - declarație politică intitulată Funcția ministerială - un nesecat izvor de prosperitate și bunăstare personală;

Domnul Ion Stan:

Declarație politică intitulată "Funcția ministerială - un nesecat izvor de prosperitate și bunăstare personală"

Într-o țară în care moralitatea clasei politice este greu încercată, iar suspiciunile de corupție, pe calea abuzului de înaltele funcții deținute și cu prețul mult prea mare al riscului de a fi permanent sancționați de Uniunea Europeană, nu ocolesc nici miniștrii actualului guvern, s-a inventat o nouă metodă de stoarcere de bani cu nemiluita din vistieria publică, pentru a umple buzunarele foarte mari ale unor înalți funcționari publici.

Despre ce este vorba?

A proliferat obiceiul ca autorităților care au, prin natura lor, obligația să administreze corect și profitabil bunul public, să li se substituie tot felul de "comisii" și "comitete" de privatizare, supraveghere, falimentare și lichidare, ai căror membri, sub pretextul că veghează la averea publică, încasează lunar indemnizații grase, fără să obosească în vreun fel pentru prosperitatea națională.

Unii miniștri și alți înalți demnitari sunt abonați la mai multe astfel de rente viagere, iar o aritmetică simplă ne arată cum unii ajung să încaseze ușor miliardul.

Cum toate aceste "pomeni" - a se citi, auzi și înțelege jafuri din banul public - se fac pe criterii politice și în raport cu influențele unor grupuri de interese informale, este lesne de înțeles care poate fi substratul acestor manopere.

Dacă substratul este al lor, consecințele, în schimb, trebuie să le suporte o țară întreagă și locuitorii ei.

Care ar putea fi obiectivitatea și poziția unui președinte de Cameră care primește lunar un miliard de lei vechi de pe seama nominalizării în tot felul de "comisii", atunci când Parlamentul ar trebui să adopte o lege care nu ar fi pe placul grupului de interese care ține să ia cu japca o halcă mare din averea publică? Exemplul este absolut aleatoriu și orice aluzie la vreo persoană reală este absolut imaginară!

Răspunsul se impune de la sine. Atitudinea mielului în fața lupului!

La cel mai mic semn, "de la obraz la obraz", un exigent și de temut tigru al finanțelor abia dacă ar mai scoate un miorlăit de pisoi rătăcit și uitat de stăpân afară într-o noapte geroasă.

Lista înalților funcționari publici incluși în astfel de veroase combinații financiare este, din păcate, lungă, iar citarea sumelor care le intră în buzunare, doar pentru că de cele mai multe ori pun umărul la afaceri păgubitoare și scandaloase, ar oripila, pur și simplu, încât oamenii i-ar lapida când ar ieși în lume.

Promit să nu-i deconspir și să nu-i propun lustrării. Cu o condiție. Adoptarea urgentă a unei legi care să sancționeze aceste grave situații de incompatibilitate.

Doamna ministru de justiție s-a gândit la multe nenorociri naționale în deja celebrul balot legislativ pentru umilirea justiției, mai puțin la salvarea colegilor de guvernare de la această copioasă ispită, de a folosi funcția de demnitate publică ca pe un nesecat izvor de prosperitate și bunăstare personală. Vorba lui conu' Iancu: "Ca tot românul să prospere, dar numai prin aleșii săi".

  Iulian-Gabriel Bîrsan - omagiu adus învățătorului;

Domnul Iulian-Gabriel Bîrsan:

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Ca să conștientizez mai bine că trece vremea, an de an, îmi vizitam învățătorul. Aveam noi o înțelegere de taină.

Era o întoarcere în timp necesară pentru amândoi. Eu veneam cu noutățile de la oraș, iar învățătorul mă dăscălea ca pe timpuri. Simțeam bine fiorul unei legături nevăzute cu cel care-mi pusese tocul în mână și mă îndrumase spre buchea cărții. O vrajă de zână bună mă chema să ascult tainice povețe. Fiecare întâlnire mă găsea mai timid și mai vinovat în fața chipului blajin al domnului învățător.

Un timp nu ne-am mai văzut, apoi, dintr-o dată, o veste rea mi-a parvenit de la ai mei. Modest, bun și fără să supere pe nimeni, domnul învățător a plecat la cele veșnice să-i învețe și pe îngeri tainele abecedarului.

O fărâmă din sufletul meu s-a stins atunci de durere. Când și când, mă văd cu colegi din școala primară. Deși viața ne-a schimbat mult, amintirile năzbâtiilor de atunci ne fac să redevenim copii pentru câteva frânturi de aducere aminte.

Explozia tehnologică de azi îi face pe învățători să fie asemuiți tot mai mult cu personaje din benzi desenate sau filme S.F. Ce să-i faci?

Copiii de azi au tot mai puțină sensibilitate, asaltați fiind de informații contradictorii și nocive în cele mai multe din cazuri. Poate și de asta meseria de învățător ar trebui privită cu și mai mult respect de noi, toți.

Vreau să le mulțumesc tuturor temerarilor care fac această meserie rupând cu fiecare generație o bucățică din inima lor pentru a dărui copiilor și nepoților noștri lumina adevărată a primilor pași în cunoaștere.

  Petru Movilă - aducerea la cunoștință a situației în care se află Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Ion Ionescu de la Brad din Iași;

Domnul Petru Movilă:

Ridic azi, în fața dumneavoastră, o problemă care ar trebui să se bucure de o reală atenție din partea noastră, a instituției legiuitoare, cât și din parta Guvernului: este vorba de situația Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară "Ion Ionescu de la Brad" din Iași.

Înainate de toate, trebuie să știți că această universitate este una din primele cu acest profil, care a apărut în România, iar în prezent este singura instituție de învățământ superior de acest tip din toată Moldova. Cu alte cuvinte, nu are concurență în promovarea noastră istorică cu o populație de aproximativ 5 milioane de oameni.

De-a lungul anilor, universitatea a produs un număr impreisonant de ingineri agronomi, medici veterinari, zootehniști etc., contribuind foarte mult la dezvoltarea agriculturii și zootehniei românești; nu mai amintesc de cei plecați în alte țări și care au făcut o frunmoasă carieră pe acele meleaguri.

Știm cu toții, însă, că un învățământ agro-zootehnic adevărat nu se poate face exclusiv în bibliotecă și laborator, ci este neapărată nevoie de terenuri experimentale, de pmânt arabil, pășuni, ferme zootehnice ș.a. Or, tocmai aceasta este marea problemă - ca să nu zic durere - a Universității de Agronomie dinIași și tot aceasta este și problema pe care o ridic eu acum în fața dumneavoastră, cu speranța că mă aude și Guvernul: lipsa acută de pământ și de ferme zootehnice de care suferă acastă universitate.

Chestiunea nu este deloc nouă, ba chiar a cunoscut o adevărată odisee. Nu am nici timpul și nici nu este nici locul să intru în detaliile problemei. Amintesc doar că în 1993, prin H.G. cu nr.123, universitatea a fost înzestrată cu 3 ferme care cumulau 400 ha de pământ, specializate pe agricultură, horticultură, zootehnice și medicină veterinară. Au venit ulterior legile pământului pe care le cunoașteți, iar cele 400 ha s-au redus la 120. Universitatea a ajuns în situația de a arenda suprafețe de la persoane private pentru a menține procesul de învățământ la standarde moderne.

Fără îndoială că universitatea nu contestă legalitatea retrocedării pământului foștilor proprietari, dar ridică, în mod legitim, următoarea probglemă: în ultimii ani s-a produs o serie de reorganizări ale rețelei de cercetare în urma cărora universitățile cu profil agricol au primit în administrare - în cel puțin dăuă valuri - unele stațiuni de cercetare. Universitatea din Iași a fost "uitată" de fiecare dată. De ce?

În Moldova, chiar în Iași și în împrejurimi există o serie de stațiuni de cercetare de profil cu care universitatea a alcătuit deja un consorțiu care a propus proiecte majore de cercetare, au obținut deja finanțare și publică și o revistă importantă, "Cercetări Agronomice din Moldova". Numai că, "ghinionul" nu lasă deloc în pace această instituție. Pe de o parte, majoritatea stațiunilor de cercetare din Moldova sunt propuse pentru trransformarea în societăți comerciale, iar pe de altă parte, Proiectul de Lege privind reorganizrea rețelei de cercetare din România ignoră, iarăși, Universitatea Agronomică din Iași.

Să fiu mai explicit: a) transformarea stațiunilor de cercetare în societăți comerciale va duce la pierderea unor specialiști de valoare și, poate mai grav, la cea a unor surse de germoplasmă valoroase care se mai află încă în posesia acestora; b) în art.15, alin.1, pct.b) și d) din amintitul proiect de lege se prevede posibilitatea ca unele universități agricole să preia stațiuni de cercetare în timp ce Universitatea din Iași este iarăși omisă.

De aceea, stimați colegi, vă solicit, în modul cel mai respectuos, sprijinul în rezovlarea unei probleme care privește învățămîntul agronomic și veterinar din Iași, dar cu semnificație și penrtru acest tip de învățămînt la nivelul întregii țări. Mai exact, să ajutăm, pe cale legislativă, Unviersitatea Agronomică din Iași să preia următoarele stațiuni de cercetre, aflat în imediata sa vecinătate: Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Podu-Iloae - culturi de câmp; Stațiunea de Cercetare-Dezvolvare Pomicolă Iași - cultura pomilor și arbuștilor fructiferi; Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Vitivinicolă Iași - cultrua viței de vie și vinificație; Stațiunea de Cercetare-Dezvolvare pentru Creșterea Bovinelor Dancu.

Cred că este inutil să mai subliniez importanța unui învățământ agricol de înalt nivel în condițiile în care România se află în anticamera Uniunii Europene, iar agricultura noastră (nemaivorbind de zootehnie) nu se numără printre domeniile performante.

  Manuela Mitrea - declarație politică: Cultul eroilor - datoria sacră a fiecărui român!;

Doamna Manuela Mitrea:

"Cultul eroilor - datoria sacră a fiecărui român!"

"Eroii noștri sunt stejari și vulturi

Și flori de câmp, tot câmpul românesc;

De două mii de ani și mai din urmă,

După furtuni, aici se regăsesc!"

Am ales versurile lui Adrian Mierlușcă din multele opere închinate eroilor neamului românesc pentru ca să mă ajute să aduc un pios omagiu tuturor celor care s-au jertfit pentru a apăra ființa neamului și țara.

Cei care au pus mai presus decât propria viață independența, demnitatea, libertatea și reîntregirea țării și au menținut trează încrederea poporului român în valorile sale strămoșești trebuie să rămână veșnic prezenți în sufletele noastre, fiind înscriși cu sânge în cartea sfântă a neamului românesc.

Este datoria sacră a fiecărui român să învețe trecutul, să țină cont de lecțiile istoriei, să aducă un prinos de recunoștință celor care și-au dat viața pentru ca țara lor să dăinuiască peste timp. Numai așa poate să înțeleagă sensurile complexe ale prezentului, lumea de azi, dar mai ales să proiecteze și să stăpânească viitorul.

Jules Michelet spunea: "...popoare din Occident, atât de mult timp departe de barbarie, cultivați artele păcii, păstrați totdeauna o recunoscătoare amintire națiunilor orientale, care așezate la hotarele Europei ne-au păzit și v-au scutit de potopul tătarilor, de armatele turcilor; nu uitați deloc ce datorați Ungariei, Poloniei și nenorocoasei Românii. Popoarele acestei țări au oprit adesea barbarii, i-au obosit. Chiar învinse, ele v-au ajutat, căci, deși au suferit, au măcinat furia dușmanilor lui Dumnezeu."

Istoria milenară a consemnat în paginile sale faptele de vitejie și de eroism ale lui Burebista și Decebal, Gelu Românul, Mircea cel Bătrân, Iancu de Hunedoara, Vlad Țepeș sau Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul, Ioan Vodă cel Viteaz sau C-tin Brâncoveanu, Horea, Cloșca și Crișan, Tudor Vladimirescu, Alexandru Ioan Cuza, pe dorobanții plecați "din câmp, de-acasă, de la plug - ca să scape de turc, de jug, frumoasa scumpa țară", pe eroii ce îmbrăcaseră haina militară pentru a scrie cu trupurile lor: "Pe aici nu se trece!", în primul război mondial sau pe ostașii români care au primit ordin "să treacă Prutul" pentru a-i dezrobi pe basarabeni, dar și pe cei care și-au găsit sfârșitul în lagărele sovietice sau în Siberia, pe cei care i-au ajutat pe maghiari sau cehoslovaci să redevină liberi, luptând în munții Tatra și pe râul Tisa soldații români au cunoscut victoria.

Nu trebuie uitați nici eroii care în Decembrie 1989 s-au jertfit pentru libertatea și demnitatea noastră, iar prin sacrificiul lor ne-au deschis drumul pentru a ne putea reuni cu frații noștri europeni.

Fiecare generație de români a plătit tributul de sânge pentru păstrarea ființei statale și pentru neatârnarea neamului nostru.

Cinstirea memoriei celor care și-au jertfit viața pentru neamul românesc, protejarea mormintelor lor din țară sau din străinătate trebuie să constituie, de asemenea, datorii sacre ale fiecărui cetățean, dar și ale României.

Începând din 1920, comemorarea eroilor căzuți în război - Ziua Eroilor - se organiza în fiecare an, de Ziua Înălțării Domnului, așa cum preciza Decretul din 4 mai 1920. Legiferarea acestei comemorări a fost determinată atât de tradiția creștină a poporului român, cât și de prevederile unor articole ale Tratatului de pace de la Versailles care, printre altele, impuneau națiunilor foste beligerante întreținerea mormintelor tuturor ostașilor îngropați pe teritoriile statelor respective.

Deși întreruptă, prin Decretul nr.71/1948, când Ziua Eroilor a fost stabilită pentru data de 9 mai, s-a revenit la această tradiție în 1995 prin adoptarea Legii nr.48 privind proclamarea Zilei Eroilor.

Astfel, în această Sfântă zi, este o datorie de onoare să ne adresăm și bravilor veterani de război, urmașilor acestora, militari care mai poartă și azi în adâncul sufletului lor o amintire vie a camarazilor de arme cu care au acționat umăr la umăr, până la sacrificiul suprem al multora dintre ei, acolo unde Patria le-a cerut să lupte.

Parafrazându-l pe Nicolae Iorga pot afirma că, "neamul devine etern prin cultul eroilor"

  Marius Iriza - comentariu pe marginea unui sondaj de opinie;

Domnul Marius Iriza:

Într-un cotidian cărășean, patronat de unul dintre fruntașii locali ai alianței aflate la guvernare, s-a publicat, de curând, un sondaj de opinie cel puțin dubios. Potrivit sondajului realizat de Biroul de Cercetări Sociale în perioada 26 aprilie - 4 mai, pe un eșantion de 1.047 de persoane, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri, 49,2% ar vota cu Alianța D.A, 19,6% cu Partidul Social Democrat, doar 12,1% cu Partidul România Mare și 7,1% cu Partidul Noua Generație.

Este imposibil de crezut că o coaliție ce guvernează într-o perioadă grea pentru țara noastră și aflată într-una dintre cele mai dificile perioade din scurta sa existență, măcinată de scandaluri interne, gripă aviară, bombardată cu moțiuni de cenzură și amenințată cu greve și mitinguri de protest, să fie prezentată în creștere, într-un sondaj de opinie, cu un procent de aproape 50%. În acest timp. Partidul România Mare. aflat în opoziție, cu o creștere vizibilă în preferințele electoratului, este prezentat, în același sondaj, cu un procent de 12,1%.

Ghinionul producătorilor de sondaje dubioase face ca "cercetarea lor sociologică" să fie publicată la puțin timp după ce două cotidiene centrale, "România liberă" și "7 Plus" au publicat un sondaj de opinie realizat în perioada 2-8 martie 2006, pe un eșantion de 1200 de persoane și care situează Partidul România Mare în fruntea preferințelor electoratului cu 24,5%, urmat de PSD cu 18,7%, PD 16,8 %, PNL 14,6 % iar PNG cu 2,3 %. În total, Alianța ar avea 31,4%, un procent cu aproape 20% mai mic decât cel prezentat în sondajul publicat de ziarul cărășean.

Putem accepta, desigur, ideea că în fiecare sondaj de opinie există o marjă de eroare cu atât mai mică cu cât sondajul este mai bine făcut. Dar o marjă de eroare de aproape 20% face ca sondajul să pară fi făcut de oameni care nu au nici o legătură cu sociologia sau de persoane rău voitoare.

Se știe faptul că în țări cu tradiție democratică, numeroase hotărâri importante au fost luate pe baza unor sondaje de opinie: demisii de guverne, alegeri anticipate generate de schimbarea opiniei electoratului. Ce s-ar întâmpla însă dacă și în țara noastră ar fi luate astfel de decizii în urma unor sondaje de opinie?

  Marius Rogin - intervenție cu titlul Un gând pentru geniștii români;

Domnul Marius Rogin:

"Un gând pentru geniștii români"

Doamnelor și domnilor deputați,

În decursul existenței noastre există momente în care ne simțim mândri de ceea ce înaintașii noștri s-au străduit să realizeze. Aceste momente se cuvin a fi cinstite de către noi, cei care azi le datorăm atât de multe. Unul dintre momentele pe care doresc să le evoc în fața dumneavoastră, este și cel legat de ziua de 31 mai, zi în care sărbătorim "Ziua Geniștilor". Pentru mine, ca moldovean în primul rând, dar și ca oricare alt român, aceasta este o zi peste care nu pot să trec fără a cinsti memoria celor care au făcut parte din această categorie a armatei române.

Momentul este cu atât mai important pentru mine, cu cât la 31 mai 1859, domnitorul Alexandru Ioan Cuza, militar și el de carieră, "se încuviințează" pe raportul nr. 1902 înaintat de Guvernul Moldovei, prin care se cerea aprobarea înființării și întreținerii unui batalion de geniu, necesar pentru "înaintarea lucrărilor publice". Este de fapt data "nașterii" primei unități de geniu din armata română.

Trupele de geniu, independent sau în cooperare cu celelalte arme, realizează asigurarea genistică a operațiilor și coordonează protecția genistică a forțelor. După constituirea acestui prim batalion de geniu, un an mai târziu, printr-un alt decret al aceluiași domnitor, "corpul de geniu instituit printr-o ordonanță, va spori prin înființarea unui al doilea batalion, de data aceasta în Țara Românească, care împreună cu cel din Moldova va constitui întâiul regiment de geniu".

Primele batalioane de geniu ale oștirii române aveau un efectiv de 1000 de oameni fiecare, împărțiți în 4 companii. Căpitan al acestor subunități a fost numit căpitanul ing. Panait Donici, fost ministru al lucrărilor publice și membru marcant al elitei intelectuale din acea vreme. Nu pot să nu evoc momentul 1877-1878, când trupele de geniu și-au adus contribuția prin lucrările executate, dar și prin jertfa de sânge la obținerea unei atât de importante victorii pentru independența țării, în luptele de la Plevna împotriva imperiului otoman.

În anul 1882, prin Decretul nr. 960 a fost creat primul regiment de geniu, iar în 1881 a luat ființă Școala de artilerie și geniu, la inițiativa colonelului de geniu, George Slaniceanu, ministru de război în acel an. Geniștii români au contribuit și ei, alături de ceilalți ostași ai armatei române, atât prin misiunile executate, cât și prin jertfa de sânge, la împlinirea dezideratului unității naționale. Printre misiunile îndeplinite se numără amplele lucrări de fortificație a granițelor țării, lucrările executate pe comunicații, în special în zonele de munte, care au ușurat deplasările acestora.

După primul război mondial, pe baza învățămintelor reieșite și ținând seama de realizările tehnicii militare pe plan european, au fost luate o serie de măsuri vizând înzestrarea trupelor de geniu cu tehnică nouă și dezvoltarea armei în general.

Printre activitățile mai importante pe care trupele de geniu le-au executat în perioada interbelică stau la loc de cinste: lucrările ample de refacere națională după război, edificarea sistemului de fortificații de granița de vest a țării, executarea unor lucrări și servicii pentru Regia Autonomă CFR, de prevenire și combatere a urmărilor nefaste de inundații, fortificațiile de pe zonele de est și nord a țării, iar în sud pe principalele direcții probabile de pătrundere. În concordanță cu situația întregii armate, arma geniu a cunoscut în evoluția ei mai multe etape și modificări în ceea ce privește organizarea, pregătirea cadrelor, înzestrarea armei, misiunile și lucrările ce le aveau de executat pe timp de pace.

Procesul de reorganizare a armatei române, început după 1990, nu putea să ocolească trupele de geniu. Astfel, în ultimul deceniu s-au regândit obiectivele și structurile armei, precum și pregătirea de specialitate a militarilor geniști, care trebuie să corespundă noilor cerințe interne și internaționale.

Opțiunea României de a adera la structurile euroatlantice, necesitatea realizării interoperabilității cu armatele țărilor membre NATO și participarea armatei române la unele misiuni internaționale în Angola, Somalia, Bosnia-Herțegovina, Albania, Afganistan sau Irak, au condus la apariția unor noi tipuri de misiuni de geniu și, implicit, la responsabilități mai mari pentru militarii care activează în arma de geniu. Nu pot să trec mai departe fără a preciza un lucru cât se poate de real: în toate misiunile la care au participat, geniștii români și-au făcut datoria cu prisosință, au dus la îndeplinire misiunile ce le-au fost încredințate, primind cu cinste recunoașterea și mulțumirile celorlalte state participante.

În fiecare an, ziua de 31 mai mai constituie un bun prilej pentru toți geniștii din armata română de a strânge rândurile și a rememora așa cum se cuvine pe camarazii lor care deseori au dat pe câmpul de bătălie supremul sacrificiu al datoriei ostășești.

Haideți ca în această zi să ne amintim câteva cuvinte pline de istorie și care sunt incluse pe soclul Monumentului Geniului din București: "Spuneți generațiilor viitoare că noi am făcut suprema jerfă pe câmpurile de bătaie pentru întregirea neamului". Este una dintre datoriile pe care le avem fiecare dintre noi. Haideți s-o ducem la îndeplinire, pentru ca și cei care vor veni după noi să o poată duce mai departe.

Vă mulțumesc.

  Mihai Dumitriu - declarație politică cu titlul Ministrul Hărdău și Reforma;

Domnul Mihai Dumitriu:

"Ministrul Hărdău și Reforma"

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Actualii "guvernanți portocalii" tratează învățământul românesc cu iresponsabilitate, stagnând reforma, chiar anulând în parte anumite realizări din perioada 2000-2004. Am în vedere procesul descentralizării învățământului care s-a amânat pentru 2010, rețelele de calculatoare pentru școlile gimnaziale ce nu au fost alocate pentru toate școlile cu personalitate juridică, reducând numărul de la 15 la 10.

De asemenea a fost desființat învățământul SAM din anumite comune ale județului Iași. Exemplu: comuna Lungani unde în anul școlar 2005-2006 a funcționat anul I și anul II de SAM clase paralele, iar pentru anul școlar 2006-2007 nu s-a alocat nici o clasă pentru anul I. Fiind învățământ obligatoriu de 10 clase, absolvenții clasei a VII-a, în număr de 82, vor fi nevoiți să parcurgă zilnic 25 de km. Bineînțeles, foarte mulți vor renunța determinând creșterea abandonului școlar și a persoanelor analfabete.

Nepăsarea guvernanților Alianței D.A. se manifestă și în alocarea fondurilor pentru refacerea grădinițelor și școlilor. Cele 359 mil. RON promise de Guvernul Portocaliu Tăriceanu pentru refacerea infrastructurii din învățământ sunt o minciună deoarece suma provine de la Banca Mondială de pe timpul Guvernării PSD.

Protecția și educația copiilor nu reprezintă pentru actualii Guvernanți o prioritate. HG 1251/2005 nu a fost pusă în aplicare în toate județele pentru toate unitățile școlare de învățământ special, ci în funcție de interesele locale de partid, având ca exemplu Iașul.

Era anormal ca unitățile școlare de învățământ special să fie sub conducerea Inspectoratului școlar, iar căminele și cantinele sub Direcția Județeană de Protecție a Copilului. Cine avea interes și încă mai are să mărească artificial numărul copiilor instituționalizați? Cum era posibil ca în România părintele unui copil care dorea să locuiască la un cămin al unei unități școlare speciale trebuia prin decizia Comisiei de expertiză să fie decăzut din drepturile părintești? Exemplu: în școala "Ion Holban" Iași. Din păcate, fenomenul era cunoscut și la nivelul MEdC și la Autoritatea Națională de Protecție a Copilului.

Domnul ministru Hărdău a luat exemplu de la șeful său, prim-ministrul Tăriceanu să aducă jigniri întregului corp profesoral, care, în opinia ministrului, se face vinovat de stagnarea reformei în învățământ.

Este incalificabil și inadmisibil ca ministrul educației să exprime, în public, într-o Conferință Națională a Părinților: "așa cum praful stă pe calculatoare, așa stă praful și pe creierii cadrelor didactice".

Încă o dată s-a demonstrat incompetența și neprofesionalismul Guvernanților Alianței Portocalii PNL-PD, aroganța și disprețul total față de cei care le-au dat voturile, față de cei care trudesc la catedră pentru niște salarii de mizerie.

Stimați colegi din învățământ, nu vă lăsați păcăliți și amăgiți de promisiunile mincinoase ale Alianței D.A.

Vă mulțumesc.

  Mircea Man - intervenție având ca temă 1 Iunie - Ziua internațională a copilului;

Domnul Mircea Man:

"1 iunie - ziua internațională a copilului"

Ziua Internațională a Copilului își are originea în anul 1925, la "Conferința pentru bunăstarea copiilor", care a avut loc la Geneva. Reprezentanții celor 54 de țări participante au elaborat "Declarația de la Geneva privind protecția copilului", axată pe combaterea sărăciei, a exploatării copiilor, și numeroase aspecte legate de educație. In urma acestei convenții, mai multe state participante au convenit să desemneze o "Zi a copilului", zi ce a fost sărbătorită pentru prima dată la San Francisco, în anul 1925 "

In anul 1949 a apărut Declarația privind drepturile copiilor și a fost prezentată de către Națiunile Unite. Scopul acestei declarații a fost pentru a forța conducerea sau guvernele să adopte noi legi sau să modifice legile deja existente pentru protecția copilului.

In 2004 a fost aprobată prima lege română care reglementează drepturile copiilor, Legea 272, aducând minorilor o protecție mai bună decât în multe state europene. Problemele copiilor trebuie să constituie pentru acest guvern o prioritate.

La începutul fiecărei veri, anotimp al bucuriei și bogăției, sărbătorim în toată lumea ziua copilului, zi în care trebuie să ne aducem aminte, ca în fiecare zi, că voi trebuie să fiți permanent în atenția societății.

Copilul este un cetățean al societății actuale și al celei de mâine, iar societatea are o mare responsabilitatea față de copii și trebuie să recunoască drepturile familiei în interesul copilului. Copiii nu trebuie să constituie doar obiectul îngrijirilor și a protecției, dar trebuie să fie și posesori de drepturi legale.

Nu trebuie să uităm nici o clipă că acești copii vor asigura dezvoltarea și perpetuarea în viitor a oamenilor și că trebuie să fim alături de ei permanent, nu numai în această zi, pentru că nu există dragoste mai mare decât aceea a unui părinte pentru copilul său.

Dragi colegi, să ne iubim copiii, să-i protejăm, să le respectăm drepturile și să le dăm o șansă să aibă o viață mai bună.

  Paul Magheru și Sotiris Fotopolos - declarație politică cu tema Fundația Gojdu nu trebuie să fie confiscată;

Domnii Paul Magheru și Sotiris Fotopolos:

"Fundația Gojdu nu trebuie să fie confiscată"

Săptămâna trecută, Comisia juridică a Senatului ne-a stupefiat cu adoptarea precipitată a proiectului de Lege pentru aprobarea ordonanței de urgență a Guvernului nr. 185/2005 cu privire la ratificarea Acordului între guvernul României și guvernul Republicii Ungare pentru înființarea Fundației Publice Româno-Ungare "Gojdu", după ce proiectul de lege fusese respins de Camera Deputaților. La ședință a ținut să participe și ministrul afacerilor externe, Răzvan Ungureanu, pentru a-și apăra cu orice preț "onoarea" periclitată și fotoliul, fiindcă, în caz contrar, pentru această gafă diplomatică, ar trebui să-și dea imediat demisia. Amendamentele de ultimă oră ale conservatorilor și democraților sunt diversioniste, ipocrite, menite să nu-i supere, în disprețul interesului național, pe aliații de la putere, PNL și UDMR.

Am mai informat de la tribuna Parlamentului despre starea de spirit, deaspre dezamăgirea și dezaprobarea cetățenilor, despre acțiunile care se întreprind, cu deosebire în orașul Oradea, pentru respectarea voinței testamentare sacre a acestui veritabil Mecena român.

Sâmbătă, 27 mai, a avut loc întâlnirea de 50 de ani a absolvenților Colegiului Emanuil Gojdu din Oradea. Cu această ocazie, Adunarea Generală statutară a absolvenților Colegiului Emanuil Gojdu a adresat Guvernului o petiție, semantă de 30 de delagați, reprezentând 25 de promoții, susținută cu însuflețire de către toți cei cu pletele încărunțite după 50 de ani de la absolvirea liceului. Printre ei și colegul nostru, deputatul Sotiris Fotopolos, reprezentantul minorității elene în Parlamentul României, care a ținut să-l fac părtaș la această declarație politică.

În petiția adresată Guvernului din partea celor 25 de promoții de "gojdiști", printre altele, se solicită "o despărțire totală de înțeles și de efecte între această fundație nouă (propusă de guvern n.n) și Fundația Gojdu, al cărei patrimoniu trebuie să fie recuperat și să fie restituit, de unde este, în folosul beneficiarilor săi, așa cum sunt indicate în testament". Autorii petiției își exprimă opoziția față de înființarea, printr-un acord guvernamental româno-maghiar, a unei Fundații Publice Gojdu paralelă cu cea de la Sibiu, care are obligația să conserve și să recupereze întreaga moștenire Gojdu. Sufletul acestui demers a fost unul din cei patru profesori ai promoției de acum 50 de ani, profesorul Emil Roșescu, și conf. univ. dr. Constantin Mălmaș, prezenți la întâlnire.

Îmi face plăcere să amintesc, în acest context, ca o probă că așchia nu sare departe de copac, faptul că venerabilul profesor Emil Roșescu a fost coleg de clasă la Liceul Emanuil Gojdu cu tatăl deputatului Lucian Augustin Bolcaș, vicepreședinte al Camerei Deputaților, vicepreședinte executiv al Partidului România Mare.

Facem din nou apel la toți istoricii, juriștii, politicienii, oamenii de bună credință să se pronunțe împotriva inițiativei nesăbuite, pretins pacificatoare, a Guvernului. În acest scop, în luna februarie, în toate bisericile ortodoxe din Oradea s-au ținut slujbe de pomenire conform voinței testamentare a generosului Mecena român. La Biserica cu Lună din Oradea, în care a fost botezat Emanuil Gojdu, în alte instituții publice și pe străzi s-au adunat peste 52.000 de semnături pentru respectarea voinței sfinte a testamentarului.

Pentru ca sufletul generos și patriot al lui Emanuil Gojdu să se odihnească în pace, actele sale de caritate nu trebuiesc confiscate, iar Senatul României își va face o datorie de onoare respingând acest neinspirat proiect de lege.

  Rareș Șerban Mănescu - intervenție având ca subiect susținerea programului Sibiu - capitala culturală europeană 2007;

Domnul Rareș Șerban Mănescu:

Stimați colegi,

Iată că Executivul a decis alocarea sumei de 15 milioane lei noi pentru susținerea programului "Sibiu - capitală culturală europeană 2007".

Aceste fonduri sunt destinate finanțării lucrărilor de restaurare a unor monumente istorice și pregătirii proiectelor care vor face parte din calendarul cultural al anului. Astfel, vor fi finanțate lucrări de restaurare la 25 de imobile și documentațiile tehnice pentru reabilitarea zidurilor, turnurilor și bastioanelor cetății, precum și a unor clădiri din centrul istoric.

Suma provine din Fondul de rezervă bugetară și va fi repartizată bugetului Ministerului Culturii și Cultelor. Cu sprijinul MCC, s-au realizat documentații tehnice de restaurare pentru 50 de imobile din cele 64 situate în centrul istoric al municipiului Sibiu, iar în prezent sunt în derulare lucrările de restaurare a 22 de fațade din Piața Mare și Piața Mică.

Salutăm decizia Executivului, având în vedere că Programul «Sibiu, capitală culturală europeană 2007» este cel mai important proiect cultural organizat și derulat în România, prin dimensiune, perioadă de desfășurare, impact de comunicare publică. Organizarea capitalei culturale va aduce un număr important de vizitatori orașului: între 1 milion (Luxemburg) și 7 milioane de vizitatori (Copenhaga), cu o menținere crescută a gradului de vizitare și în anii următori.

  Mihai Sandu-Capră - despre posibila remaniere și restructurare a Guvernului;

Domnul Mihai Sandu-Capră:

Stimati colegi,

Printre evenimentele ce țin prima pagină a ziarelor se numară de ceva timp posibila remaniere și restructurare a Guvernului. Intr-adevăr, există discuții cu privire la o astfel de acțiune a actualului Executiv, deși există un protocol semnat și agreat de coaliția de guvernământ, în care se face referire la portofoliile Cabinetului, o restructurare însemnând o modificare a acestui protocol.

Este motivul pentru care cred cu tărie că, deși există se pare un curent de opinie, în sensul necesității remanierii guvernamentale, actualul Guvern a fost învestit de Parlament și trebuie să-și ducă acest mandat până la capăt.

Sper, de asemenea, că acest curent de opinie să nu fie generat de gesturile politice nesăbuite ale opoziției care, în preajma unui raport de țară ce va echivala cu aderarea României la Uniunea Europeană, cere demisiile a doi dintre cei mai activi miniștri ai Cabinetului: Gheorghe Flutur si Eugen Nicolăescu.

Social-democrații îl acuză pe Gheorghe Flutur că nu a gestionat în mod eficient criza gripei aviare, fapt ce a condus, în opinia lor, la apariția unei stări de confuzie în rândul populației. Nimic mai eronat! Să acuzi ministrul agriculturii de ineficiența si iresponsabilitatea unor persoane care nu se află în subordinea sa, este ca și cum l-am acuza pe domnul Geoană pentru declarațiile lui Corneliu Vadim Tudor. Este imoral!

Intr-un gest de disperare politică, opoziția pune, fără temei, tunurile pe miniștrii liberali, fără a vedea de fapt realitatea, trecând cu vederea eforturile supraomenești făcute de ministrul Gheorghe Flutur pentru a depăși situații cu care nici o guvernare nu s-a confruntat până în prezent și cu care sperăm să nu se mai confrunte, sau inițiativa ministrului Eugen Nicolăescu de a reforma un sistem sanitar "putred", un sistem de castă acceptat și amplificat de fosta guvernare.

Va multumesc.

  Vasile Filip Soporan - declarație politică cu titlul Stimați guvernanți, unde vreți să duceți România?;

Domnul Vasile Filip Soporan:

Stimați colegi,

Doresc să prezint declarația politică cu titlul "Stimați guvernanți, unde vreți să duceți România ?".

România se află în pragul unei corigențe la examenul care se numește integrarea în Uniunea Europeană. Infrastructura este departe de a îndeplini condișiile cerute, pentru 50% din populație lipsește accesul la apă curentă, sistemele de colectare sunt departe de a fi proiectate, iar drumurile publice sunt într-o stare neacceptabilă. Fondurile de preaderare PHARE, SAPARD și ISPA sunt neutilizate la nivelul alocărilor. Programul ISPA (reabilitarea infrastructurii de transporturi și mediu) este într-o situație dramatică, gradul de absorbție fiind situat pentru anul în curs doar la 11%. Acest lucru devine grav și prin faptul că România va trebui să utilizeze în cadrul programelor și proiectelor, în perioada 2007-2013, aproape 30 de miliarde de euro din fondurile structurale și de coeziune. Până la urmă, acesta va fi examenul adevărat pe care trebuie să-l treacă administrașia, în întregul ei.

Pentru actualii guvernanți, aderarea europeană se rezolvă la nivelul declarațiilor de fațadă, fără seriozitate și responsabilitate. Nu se stabilesc prioritățile care trebuie să funcționeze în cadrul finalizării procesului de integrare, existând o falsă mulțumire că am reușit să depășim Bulgaria la unele capitole.

Coaliția aflată la putere nu a angajat un dialog serios și structurat pe tematica integrării europene, cu toate că în mai multe rânduri PSD și-a exprimat disponibilitatea de a-și pune la dispozișie expertiza pentru realizarea obiectivului de interes național.

În acest context, la care se mai adaugă criza gravă a gripei aviare și brambureala care domină sistemul de sănătate publică, liderii coalișiei discută cu energie, nu despre modalitățile de rezolvare a problemelor cu care se confruntă România, ci despre remaniere sau restructurare, despre frământările din PNL și nemulțumirile față de Tăriceanu, despre lupta PD pentru a obține controlul asupra Guvernului Tăriceanu prin renegocierea protocolului coaliției, despre înființarea unei comisii maghiare de analiză a SRI, iar Stolojan, după ce s-a convins că nu mai este dorit de liberali, se întoarce ascultător la Băsescu, în speranța că scorul meciului Stolojan - Tăriceanu: 29-4, din sondaje, va deveni realitate.

Astfel, Theodor Stolojan a devenit marele favorit al cetățenilor pentru poziția de prim-ministru, îndeplinindu-se două condiții: prestația slabă și neprofesionistă a lui Călin Popescu Tăriceanu, neîncrederea și indiferenșa a jumătate din cetățeni față de persoana care îndeplinește sau va îndeplini prima poziție administrativă.

În această situație, fruntașii Alianței fac, așa cum ne-au obișnuit, declarații șoc, conform cărora restructurarea este dorită pentru a se realiza economii substanțiale la buget. Nu se spune nimic de creșterea capacitășii administrative, despre reforma funcției publice.

Ce economie a realizat actualul Guvern, dacă în septembrie 2005 numărul funcționarilor era cu 15.000 mai mult decât la începutul anului? Practic, actuala administrație a angajat în 2005, în plus, tot atâția funcționari cât fosta administrație în întreaga perioadă 2001-2004.

Se spun cuvinte frumoase, care dau bine la electorat, dar ele nu reprezintă o analiză serioasă. Dacă ar fi fost vorba de o analiză s-ar fi specificat obiectivele și resursele necesare și, în mod sigur, s-ar fi acșionat profesionist pentru reforma funcției publice.

Stimați guvernanți, unde vreți să duceți România, spre Uniunea Europeana sau spre drumul care nu duce nicăieri?

  Valeriu Alexandru Ungureanu - declarație politică: Harababură și petrecere portocalie;

Domnul Valeriu Alexandru Ungureanu:

Declarație politică: "Harababură și petrecere portocalie"

De câteva luni, instabilitatea politică din România este mai mult decât evidentă. Certurile, scandalurile și crizele tot mai frecvente, care apar între partidele Coaliției de guvernământ, țin prima pagină a ziarelor și le oferă românilor porția zilnică de circ care, din păcate, nu ține loc de pâine.

P.D. și P.N.L. sunt protagoniștii celor mai multe episoade din această telenovelă politică, în cel mai autentic stil dâmbovițean.

Un străin oarecare, ce privește liniștit la televizor știrile, ar spune despre România că este fără îndoială o țară în care se întâmplă de toate: de la inundații și alunecări de teren, până la criza gripei aviare, în timp ce miniștrii se ocupă de campanii de imagine.

Un român, însă, care refuză să le mai înghită minciunile onor' guvernanților avizi de imagine pozitivă, ar mai spune că este și țara în care nu se face nimic.

În România, astăzi, domnește un haos generalizat, iar președintele Băsescu, specializat în gestionarea crizelor în folosul propriei imagini, intervine în al 12-lea ceas, pozând în "salvatorul" nației române.

Harababura din instituțiile statului a atins apogeul. Sub bagheta premierului Tăriceanu, miniștrii guvernării portocalii se dau în spectacol de o manieră jalnică, iar principala grijă a primului ministru este să exploateze politic recenta criză provocată de explozia focarelor de gripă aviară, nicidecum să rezolve situația oamenilor izolați în carantină.

Nu numai în agricultură și sănătate incompetența miniștrilor a declanșat o imensă harababură, dar nici finanțele nu se lasă mai prejos. Ministrul Vlădescu, "premiat" și domnia-sa de Europa cu un steguleț roșu, propune un al nu se știe câtelea cod fiscal, la fel de aberant ca și codul lui Da Vinci.

În mod evident, acesta este exact opusul a ceea ce au clamat liberalii, noul cod legiferând o nouă creștere a fiscalității și a bazei de impozitare și, ca noutate absolută în domeniu, în România se impozitează retroactiv, se impozitează din anul fiscal precedent. Asta da veste bună pentru investitorii care, cu siguranță, vor da năvală pe plaiurile mioritice.

Pe fondul disperării românilor tot mai sărăciți, grație eforturilor susținute ale guvernanților și panicați din cauza gripei aviare, premierul Tăriceanu dă o nouă probă de dispreț față de români, sărbătorind 131 de ani de existență a P.N.L.

Țara întreagă riscă să între în carantină, Băsescu mătură pe jos cu miniștrii implicați în criza aviară, iar Călin Popescu Tăriceanu dă bairam la Ștefănești.

  Teodor Nițulescu - despre evaluarea situației alarmante din sectorul industrial;

Domnul Teodor Nițulescu:

Gripa aviară apărută, parcă, pentru a face în ciuda autorităoților sanitar-veterinare și pentru a confirma stegulețele roșii care s-au acordat incompetenței Guvernului actual și, cu precădere, ministrului Gheorghe Flutur, pune în pericol de data aceasta și cetățenii județului Teleorman.

Cum explică domnul ministru Flutur faptul că subordonații dumnealui de la Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară au autorizat în județul Teleorman ferme de creștere a puilor în sistem industrial și care nu îndeplinesc condițiile minime de funcționare precum:

  • eliminarea dejecțiilor se face în sistem manual (nu în sistem mecanizat, cum ar fi normal), fiind aruncate pe câmp și pe malul râului Vedea, punând în pericol viața a mii de cetățeni prin contactul direct cu mediul poluat de acestea;
  • colectarea păsărilor moarte se face la capătul halei de producție sau sunt aruncate pe câmp, neexistând alte mijloace de distrugere a cadavrelor;
  • fermele de creștere a păsărilor autorizate, de la Troianu și Stejaru, nu au un medic veterinar angajat, care să țină situația sub control privind evidența mortalității păsărilor și, ce e mai important, a cauzei acesteia, punând în fiecare minut în pericol viața angajaților;
  • nu există filtru sanitar-veterinar pentru angajați și nici un mijloc de dezinfecție a acestora, nici măcar apă curentă și, atunci, În aceste condiții precare de muncă, culmea, autorizate de autoritățile sanitar-veterinare locale, cum să nu avem gripă aviară și să nu punem în pericol sănătatea unor nefericiți.

Toate aceste nereguli există în fermele din județul Teleorman, cu girul autorităților sanitar-veterinare. Grav este faptul că a fost autorizată funcționarea acestor ferme.

Cerem ministrului Flutur să cheme echipe de specialiști din afara României, care să evalueze situația alarmantă din sectorul industrial avicol și să ne precizeze dacă mai este ceva sigur în această țară și dacă, nu cumva, scăparea situației de sub control privind apariția gripei aviare nu este premeditată pentru ca noi să devenim o piață sigură de desfacere pentru Uniunea Europeană.

Așteptăm cu interes rezolvarea situației din agricultură, unde flutură cele mai multe stegulețe roșii.

  Ioan Stan - declarație politică: Funeraliile maestrului Ion Irimescu, din octombrie 2005, bun prilej folosit de domnul ministru Gheorghe Flutur pentru disensiuni populiste, demagogice și amăgitoare

Domnul Ioan Stan:

Declarație politică: "Funeraliile maestrului Ion Irimescu, din octombrie 2005, bun prilej folosit de domnul ministru Gheorghe Flutur pentru discursuri populiste, demagogice și amăgitoare".

Pe data de 28 octombrie 2005, în municipiul Fălticeni au avut loc funeraliile Maestrului Ion Irimescu, autorul celei mai bogate colecții de artă donată muzeului care îi poartă numele.

Au participat mii de fălticineni, cât și reprezentanții din partea Guvernului României, al partidelor politice, al societății civile, ziariști, corespondenți de presă, oficialități locale și județene.

Prin discursurile ținute la catafalcul maestrului, s-a comemorat personalitatea marelui om de artă, cât și valoarea inestimabilă a patrimoniului donat muzeului, însă, pentru unii politicieni a fost și un bun prilej de a prezenta un discurs politicianist și, așa cum s-a dovedit pe parcurs, la unii dintre ei și demagogic.

Astfel, domnul Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, a găsit momentul cel mai prielnic de a promite, pentru anul 2006, un sprijin financiar din partea Guvernului României în vederea continuării lucrărilor la clădirea muzeului care se află în starea de șantier încă din anul 2004, declarând în termenii cei mai duioși: "Mergeți liniștit, maestre, acolo unde v-a chemat Domnul alături de El, că noi vă vom desăvârși dorința dumneavoastră în cel mai scurt timp".

Cum cel mai scurt timp a trecut și nu s-a întâmplat nimic din cele promise, vă readucem la cunoștință, domnule ministru, că fălticenenii încă așteaptă promisiunea făcută de dumneavoastră, și împreună cu maestrul, de acolo din locul binecuvântat unde se află, așteaptă să vă onorați angajamentul luat la catafalcul mareului om de artă, Ion Irimescu.

  Minodora Cliveti - declarație politică cu titlul Cetățeanul - copil;

Doamna Minodora Cliveti:

Declarație politică: "Cetățeanul-copil".

Ziua internațională a copilului va fi serbată și în România, ca peste tot în lume. Copiii lumii sunt egali în drepturi, cel puțin așa decretează ONU, dar discrepanțele dintre aceștia, fie că luăm drept criteriu de comparație punctele cardinale, continentele, entitățile statale, zonele urbane sau rurale, faptul că se formează ca adulți în familii sau în orfelinate etc., discrepanțele, așadar, sunt atât de mari, încât egalitatea rămâne doar un concept.

Totul este relativ în ceea ce privește copilăria: astfel, pentru un copil suedez, faptul de a nu avea același tip de telefon mobil cu al vecinului său de bancă, înseamnă inegalitate. Pentru copilul din România, născut în zona rurală și silit să parcurgă în fiecare diminineață 10 km până la școala din satul în care a hotărât Ministerul Educației și Cercetării să fie arondat ( în timp ce școala cea mai apropiată de casa lui este la 1 km.), sau cel care trebuie să parcurgă aceeași distanță pentru ca școala din satul lui s-a desființat din lipsă de copii, iar profesorii nu se deplasează, egalitatea în drepturi cu copilul suedez e un banc.

Tot la fel de inegal cu copilul suedez e și copilul român, care găsește din ce în ce mai puține biblioteci publice puse la dispoziție, care se îmbracă de la second hand, care visează să meargă în tabere, să navigheze pe internet, să învețe într-o școală care poate să-i confere o diplomă reală...

Convenția de la Haga asupra drepturilor copilului, care a generat și legislația românească în materie, proclamă principiul interesului superior al copilului, vorbește despre drepturile acestuia și îl pune astfel pe copil pe locul normal de subiect și nu doar de obiect de drept.

Copilul este cetățean, se bucură, așadar, de drepturile acestuia (cu excepția celor electorale), dar în realitate exercitarea acestor drepturi se face de către alte persoane pentru copii și în numele lor.

Recent, UNICEF a lansat ideea participării copilului la luarea de decizii, acesta fiind un concept de maximă importanță în lume.

De aceea, mă întreb: de câte ori sunt consultați copiii în legătură cu măsuri care le afectează viața, cum ar fi reducerea ori chiar desființarea locurilor de joacă, închiderea unei școli, a unei biblioteci, a unui spital, transformarea unui centru de cultură într-un loc public de altă factură?

Se preocupă cu adevărat statul de receptarea opiniilor copiilor?

Cum sunt respectate în România:

  • dreptul la învățătură, când învățământul de stat nu mia este nici pe departe gratuit, așa cum prevede art.32 alin.4 din Constituție?
  • dreptul la ocrotirea sănătății, în condițiile în care îngrijirea sănătății devine un lux, medicamentele gratuite se negociază la sânge, medicii specialiști se găsesc numai în orașe și sunt siliți să se pensioneze de îndată ce au ajuns la limita de vârstă (cei mai mulți medici pediatri sunt femei, deci trebuie să se pensioneze conform noii legislații, la 57 de ani), fără ca statul să asigure înlocuirea acestora cu alți specialiști?
  • dreptul la un mediu înconjurător sănătos și echilibrat ecologic, în condițiile în care cea mai mare parte a copiilor din orașe nu au locuri de joacă, iar violența de toate tipurile, inclusiv cea provenind din mass-media îi atacă în permanență?

Ca să nu mai vorbim despre nivelul de trai decent pe care statul trebuie să-l asigure și copiilor și în legătură cu care statisticile nu spun nimic, pentru simplul motiv că nu iau în considerare copilul ca persoană, ca individ.

Copilăria nu este numai antecamera vârstei adulte. Copiii nu trăiesc de la o zi, până la 18 ani, numai pentru a se pregăti pentru viața matură. Ei au o viață proprie, care trebuie organizată de ei înșiși, în colaborare cu ocrotitorii lor.

Cetățeanul-copil trebuie ascultat.

  Vasile Pușcaș - abordarea problematicii protecției mediului.

Domnul Vasile Pușcaș:

Stimati colegi,

Doresc să supun atenției dvs. astăzi, una dintre "performanțele" reușite de către Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor și care este aproape de neimaginat: transformarea, conform ultimului Raport de Țară, a unui calificativ "verde" într-unul "galben". Și asta într-un domeniu, cel al protecției naturii, în care România, în mod normal, ar fi trebuit să nu aibă nici un fel de problemă. Beneficiind de un capital natural valoros, cu cea mai bogată diversitate biologică din Europa, România reușește din nou să arate că este incapabilă să își recunoască și să își protejeze valorile.

Doamnelor și Domnilor,

Pentru prima dată în evaluările Comisiei Europene, referitoare la domeniul protecției naturii în România, se arată că nici măcar legislația comunitară nu a fost transpusă în cea națională. Să ne mai întrebăm în aceste condiții de implementarea acestor măsuri? Probabil ca ar fi inutil.

Și cu toate acestea, ar fi o serie de întrebări la care așteptăm răspuns de la Ministerul Mediului. De exemplu, cum este posibil ca în momentul de față, să nu existe nici măcar o schiță a viitoarei rețele europene Natura 2000? În aceste condiții, pe ce baze se emit avizele Natura 2000 pentru diverse activități pentru care investitorii sunt purtați printr-un șir de formalisme birocratice? Cum este posibil să stabilești această rețea, în condițiile în care nu există date actualizate despre starea de conservare a populațiilor, speciilor și a habitatelor naturale de interes comunitar? Ca să nu mai amintim de imposibilitatea accesării în aceste condiții a fondurilor pentru implementarea măsurilor de agro-mediu, cu adevărat necesare dezvoltarii domeniului.

Reglementări fără nici o logică, precum Ordinul ministrului mediului privind aprobarea Formularului standard "Natura 2000", nu rezolvă cu nimic problemele. Din contră, le complică peste măsură și permit intrarea în sistemul de date a unor informații necontrolabile, prin posibilitatea introducerii de informații total eronate din orice internet café. Astfel, procesul de evaluare se va transforma într-un supliciu administrativ (că doar acolo s-a făcut dovada unei expertize înalte) pur formal și lipsit de valoare obiectivă, științifică și actuală. Aplicarea lui creează și va crea și mai multă confuzie. Pentru că atâta timp cât fondurile de la bugetul statului sunt constant îndreptate spre un anume institut de cercetare, fără nici un fel de licitație, prin practica încredințării directe, cercetătorii altor institute sau alți profesioniști cu vastă experiență și largă implicare vor fi marginalizati. Acest gest îl considerăm ca fiind mai mult decât lipsă de respect, etică și deontologie profesională din partea unei instituții a statului care gestionează bani publici și care ar trebui să elaboreze, prin urmare, politici publice. De asemenea, se mai precizează în ordinul amintit mai sus că formularele completate sunt analizate de comisia instituită în acest scop, la același institut, coordonator al Sistemului informatic pentru inventarierea siturilor naturale de interes comunitar Natura 2000. Ne întrebăm când și cum analizează acea comisie formularele standard? Cine face parte din ea? Și ce facem, în această situație, cu rolul Academiei Române, consfințit prin Legea 462/2001? Și cum rămâne cu dezbaterea publică?

Acest mult invocat sistem informațional, căruia i-au fost alocate sume importante - total inutile, în contextul în care se știe că procedura și sistemul informațional necesar pentru prezentarea Formularelor Standard Natura 2000 la Comisia Europeană sunt puse la dispoziție de Agenția Europeană de Mediu în mod gratuit - nu poate și nu are cum să înlocuiască procedura de dezbatere publică. Este clar că prin această "procedură" s-a urmărit, în fapt, evitarea dezbaterii publice, probabil pentru a se mai ocoli, în mod preferențial abuziv, în anumite locuri, dezvoltarea economică și activitatea unor investitori, așa cum ne-am obișnuit, de altfel. Pentru că atâta timp cât oameni cu o calitate profesională discutabilă dar cu interese suficiente, iau decizii din birouri, fără să ia în considerare nici unul din criteriile recunoscute la nivel european în desemnarea siturilor Natura 2000, s-ar putea să avem surpriza ca la viitorul raport al Comisiei Europene, protecția naturii să treacă de la steguleț galben la roșu.

Doamnelor și Domnilor,

Aș dori să mai supun atenției dvs. anumite prevederi ale Ordonanței de urgență privind protecția mediului. Pe lângă faptul că include prevederi paradoxale, cum ar fi interzicerea pășunatului în ariile naturale protejate și în vecinătatea acestora (!), stabilește și crearea unei Agenții Naționale pentru Arii Naturale Protejate și Conservarea Biodiversității. Lucru bun la prima vedere și în concordanță cu cerințele UE, dar când coordonatorul direcției tehnice de specialitate declară în mod public că, în momentul de față, nu se știe nici ce atribuții, nici ce structură va avea această nouă Agenție, ne întrebăm dacă nu cumva va fi creată doar pentru a mai asigura niște posturi de conducere pentru o clientelă politică și pentru a mai încărca efortul bugetar al țării.

Este interesant de știut care a fost activitatea direcției tehnice de specialitate și a celei responsalile de integrarea europeană în ultima perioadă, din moment ce din octombrie 2005 până în prezent, nu s-a mai înregistrat aproape nici un progres în domeniul protecției naturii, așa cum se menționează în Raportul Comisiei Europene. Cum este "răsplătită" această lipsă de activitate și de rezultate? Va răspunde cineva de faptul că România va trebui să plătească penalități de sute de mii de euro/zi pentru neîndeplinirea obligațiilor asumate în acest domeniu? Se pare că nimeni, în afară de cetățeanul și așa potopit de taxe și impozite mai mult sau mai puțin justificate, consecință a unei politici fiscale demnă de epoca fanarioților. Până acum doar cetățeanul e cel care plătește nepăsarea, incompetența sau poate promovarea intereselor personale ale unor grupuri de interese care, se pare, și-au făcut cuib chiar în sânul naturii.

   

(Pauză între orele 10,05-10,25.)

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 8 august 2020, 23:41
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro