Vasile Filip Soporan
Vasile Filip Soporan
Ședința Camerei Deputaților din 20 iunie 2006
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.107/30-06-2006

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2006 > 20-06-2006 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 20 iunie 2006

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.18 Vasile-Filip Soporan - declarație politică intitulată "Cât valorează diagnosticul fără terapie?";

 

Doamna Daniela Popa:

  ................................................

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Vasile-Filip Soporan.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Vasile-Filip Soporan:

Vă mulțumesc, doamna președintă.

Stimați colegi,

Doresc să prezint declarația politică intitulată: Cât valorează diagnosticul fără terapie?

Președintele Băsescu a făcut o amplă analiză asupra stării națiunii la 500 de zile de la instaurarea Guvernului de dreapta, al cărui artizan principal a fost chiar domnia sa.

Raportul prezentat în fața Parlamentului a scos în evidență deficiențe pentru patru domenii: agricultură, justiție, educație și sănătate, abordarea făcându-se prin prisma integrării României în structurile Uniunii Europene.

În acest moment foarte important, când mobilizarea guvernanților ar trebui să fie exemplară, asistăm, cu neliniște și părere de rău, la reapariția formelor specifice perioadei de tristă amintire 1977-2000, unde guvernarea CDR-UDMR-PD a impus conflictualizarea relațiilor din interiorul Puterii și a legalizat complotul și defăimarea constantă a partenerilor, considerați a fi în război permanent între ei și ei împotriva altora.

Se neglijează modul în care funcționează instituțiile statului, modul în care acestea asigură conlucrarea, buna realizare a obiectivelor propuse și, ceea ce a uitat să amintească președintele în discursul său, realizarea creșterii economiei. Acest ultim obiectiv poate să asigure resurse reale și adevărate pentru educație și sănătate, pentru rezolvarea problemelor sociale și a celor legate de dezvoltarea infrastructurii.

Care este situația economică și financiară a României după 500 de zile de guvernare ineficientă și lipsită de perspectivă? Dacă creșterea economică în anul 2004 a fost de 8 %, în anul 2005, aceasta a ajuns la 4 %. Veniturile bugetare au fost în anul 2005 cu peste un miliard de euro mai mici decât cele din 2004, prin adoptarea cotei unice de impozitare, cu toate că am asistat la o politică guvernamentală de majorare de prețuri, taxe, tarife și accize. Inflația anuală s-a menținut la 9 %, cu mult peste nivelul stabilit în programul guvernamental portocaliu.

Lucrările mari de infrastructură au lipsit în anul 2005 și sunt, în continuare, incerte pentru anul 2006. Practic, cheltuielile pentru calamitățile care au afectat drumurile în anul 2005 (271.499 mii lei) au fost mai mari decât cheltuielile pentru reparații curente (51.827 mii lei) și decât cheltuielile pentru investiții (96.318 mii lei). Situația propusă pentru 2006, în același domeniu, rămâne neschimbată ca structură, dar cu o creștere semnificativă la capitolul calamități (388.310 mii lei).

Ce dovedește acest lucru? În primul rând, lipsa unor programe, în al doilea rând, alocarea unor sume foarte mari în activități în care controlul folosirii resurselor financiare este mai greu de făcut, poate spre binele clientelei politice și nu spre binele României.

Un domeniu în care actualul Guvern a demonstrat neputință, la care președintele României nu a făcut referire, este cel legat de protecția mediului, în general, și de managementul deșeurilor, în particular.

Poluarea industrială, pentru activitățile care au mai rămas, este încă la nivelul anilor 1990, graficul de investiții pentru ameliorarea funcționării instalațiilor tehnologice nu este realizat, existând o amenințare clară de închidere a unor obiective industriale și de eliminare corespunzătoare a locurilor de muncă. Acest lucru se traduce printr-un cartonaș roșu, care este nu numai al Uniunii Europene ci și al dezvoltării economice.

Cum putem, stimați guvernanți, să rezolvăm problemele României fără dezvoltare economică? Aveți o rețetă specială, în curs de brevetare, în care pot fi neglijate concluziile Raportului Comisiei Europene din octombrie 2005 și ale Raportului de monitorizare din mai 2006?

După raportul președintelui Băsescu, așteptăm un raport în detaliu al primului ministru Călin Popescu-Tăriceanu, în care radiografia-diagnostic cu parafă prezidențială să fie urmată de un tratament pentru o situație de urgență. Poate să ofere premierul acest lucru? Mai este posibilă o conlucrare pentru scoaterea din mediocritate a României în procesul de îndeplinire a standardelor integrării în structurile Uniunii Europene, între diagnostician, în cazul nostru președintele, și terapeutul momentului, reprezentat de premier?

Cine și cum poate să declanșeze restructurarea și declanșarea procesului de modernizare a instituțiilor statului? Cine gândește, cu adevărat, în momentul de față, strategia fiscală de care are nevoie România pentru dezvoltarea ei și pentru asigurarea contribuției la bugetul Uniunii Europene și a cofinanțărilor la care este parte?

Cine mai poate gândi și pune în operă o nouă strategie în domeniul sănătății publice, după ce întregul sistem este în criză? Poate actualul ministru al sănătății purtării vorbelor să rezolve problemele din sistem?

Cum poate un ministru agitat, care are plăcerea prezentării mesajelor șoc și nu a rezolvării problemelor complexe și grave, să aducă agricultura și dezvoltarea rurală la nivelul cerințelor impuse de Uniunea Europeană?

Cum pot să apară marile programe de dezvoltare a infrastructurii, dacă proiectele lipsesc și finanțările nu se pot constitui?

Poate actualul ministru Berceanu are o baghetă magică și un suflu constructiv demn de cele mai bune spectacole, în care apariția și dispariția sunt elementele unui joc unde iluzia optică are un rol important.

Aceste întrebări așteaptă răspunsuri din partea unui Guvern capabil, disciplinat și ancorat cu adevărat nu în jocul politic, ci în bătălia pentru integrarea în structurile Uniunii Europene.

Această bătălie se dă contra cronometru în lunile care urmează. Sunt necesare clarificări între președinte și premier, între premier și liderii partidelor din coaliție. Puteți să le faceți, trebuie să dați un răspuns și să porniți motoarele care stau în așteptare începând cu ianuarie 2005, pentru a nu periclita realizarea obiectivului major, acela al integrării, puteți să continuați diagnosticul președintelui Băsescu cu o terapie corespunzătoare, stimați guvernanți.

Vă mulțumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 22 august 2019, 8:16
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro