Marius Rogin
Marius Rogin
Ședința Camerei Deputaților din 20 iunie 2006
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.107/30-06-2006

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
22-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2006 > 20-06-2006 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 20 iunie 2006

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.58 Marius Rogin - intervenție cu titlul "Să nu uităm victimele fascismului!";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Marius Rogin:

"Să nu uităm de victimele fascismului!"

22 iunie a devenit pentru noi un moment deosebit, care ne aduce însă în memorie momente mai puțin plăcute din istoria mondială: ziua în care ar trebui să comemorăm, să păstrăm un moment de reculegere pentru toți cei care au căzut victime ale fascismului.

Ziua comemorării victimelor fascismului este consemnată în lume în memoria martirilor căzuți în timpul răscoalei din ghetoul din Varșovia, în 1945. Atunci, de forțele armatei germane au fost exterminați 56 de mii de oameni. Cel de-al doilea Război Mondial rămâne cea mai pustietoare conflagrație mondială pe care a cunoscut-o omenirea. Ea rămâne mereu în memoria nu doar a celor care au suferit războiul, dar și a urmașilor lor. Nimeni nu mai cunoaște exact numărul evreilor care au căzut victime acestui flagel ce se cheamă fascism. Cifrele pe care le auzim sunt oricum îngrozitoare. Numai în ghetoul din Chișinău, în perioada 1941-1944, au fost exterminați 14 000 de evrei. Însă cifrele sunt cu mult, cu mult peste această cifră. Cei trecuți prin calvarul ghetourilor și al lagărelor de concentrare, dar și urmașii acestora și noi toți vom păstra veșnic în inimi memoria celor peste 6 milioane de evrei exterminați de regimul nazist în anii celui de-al doilea Război Mondial.

Mă întreb și acum care a fost fapta pentru care s-au făcut vinovați acești peste 6 milioane de oameni? Pentru ce au plătit ei? Nu vreau să merg mai departe în a analiza cauzele pentru care ei au fost condamnați. Aș vrea doar să-mi permiteți să vă citez câteva cuvinte doar, din mărturiile unui copil de 6 ani, evreu și el. Numele lui este Lev Bakal, născut însă în România. Cuvintele lui dau glas unei drame.

"Peste 10 000 de evrei din orașul Brican, între care și eu, am fost duși într-un ghetou din centrul Ucrainei. Doar unul din șase au supraviețuit. Singurele surse de apă erau ploile și roua de dimineață. Flămânzi și desculți, mulți dintre deținuți nu erau siguri că mai apucă ziua de mâine. A urmat drumul, cu picioarele goale prin ploaie și noroi, când a rămâne în urma coloanei însemna a rămâne în ghearele morții. Mi-amintesc de bunica, atât de bolnavă încât nu mai putea umbla și care a fost executată pe marginea drumului, pentru că nu putea ține pasul cu restul coloanei. Îmi amintesc cum un ofițer SS a scos un copil din coloană și l-a aruncat la câini, care l-au rupt în bucăți în câteva secunde. Un alt tânăr închis peste noapte într-o celulă a murit devorat de șobolani: scheletul său a fost găsit, de dimineață, curățat de mușchi și de ligamente. Nu voi uita niciodată căruța care venea în urma mea și arma nazistului îndreptată către mine. Încă văd caii cum refuză să mă calce în picioare, mai blânzi decât fascistul care îi mâna".

Nu vreau să merg mai departe pentru că faptele pe care le-am aflat studiind aceste momente, sunt mult prea greu de conștientizat pentru orice ființă umană, oricât de puternică ar vrea să pară. Îmi vin însă în minte câteva cuvinte pe care vreau să le spun cu glas tare: "Cine are urechi de auzit, să audă".

Această dată trebuie să fie pentru întreaga omenire un prilej de conștientizare a consecințelor rasismului și fascismului.

Se cuvine ca în această zi de 22 iunie, să ne descoperim capetele, să le plecăm și să rostim câteva cuvinte pentru toate aceste victime care au plătit cu viața din vina unui singur om, pentru pacea și odihna lor.

Dumnezeu să-i odihnească!

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 24 octombrie 2019, 5:33
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro