Plen
Ședința Camerei Deputaților din 20 iunie 2006
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.107/30-06-2006

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2006 > 20-06-2006 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 20 iunie 2006

2. Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea alin. (1) al art.54 din Legea nr.303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor (rămasă pentru votul final).
 
consultă fișa PL nr. 449/2006

 

Lucrările au fost reluate la ora 10,25.

 

În continuare, ședința a fost condusă de domnul Bogdan Olteanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Victor-Viorel Ponta și Dan Radu Rușanu, secretari.

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă rog să vă ocupați locurile în sală.

Vă rog, liderii de grup să-și invite colegii.

Rog pe domnii deputați să ia loc pe scaune, și nu pe marginea lor.

Doamnelor și domnilor deputați,

Continuăm lucrările ședinței de astăzi a Camerei Deputaților și vă anunț că din totalul de 331 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 223. Sunt absenți 108 din care 37 participă la alte acțiuni parlamentare.

Intrăm în ordinea de zi și urmează să luăm în dezbatere inițiativele legislative înscrise pe ordinea de zi pentru ședința din ziua de marți, 20 iunie 2006.

La primul punct, propunerea legislativă pentru modificarea alin. 1 al art. 54 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Legea are caracter organic. Avem raport de respingere din partea Comisiei juridice. Raportul de respingere nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi adoptat. Propunerea de respingere nu a fost adoptată. Ca atare, potrivit art. 104 alin. 3, urmează dezbaterea legii pe articole după care, la final, se va supune votului dumneavoastră propunerea de aprobare a legii.

Dacă mai există scurte intervenții pe fond?

Dacă inițiatorul dorește să intervină?

Domnul senator, dacă doriți să interveniți. O scurtă intervenție pe fond.

Domnul Frunda György:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamna ministru,

Doamnelor deputate și domnilor deputați,

Distinsă Cameră a deputaților,

Vreau să vă mulțumesc pentru votul de ieri, care ne dă posibilitatea de a discuta pe fond proiectul meu, inițiativa mea privind numirea procurorului general al republicii și a locțiitorilor săi de către Președintele republicii, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, ceea ce ar asigura o independență efectivă a procurorilor în activitatea pe care o desfășoară, în primul rând, în activitatea lor anticorupție.

Ieri am decantat din dezbaterile de aici probleme de constituționalitate ale proiectului meu de lege, unii colegi făcând trimitere la art. 132 din Constituție, spunând că propunerea venită de la Consiliul Superior al Magistraturii nu ar fi constituțională întrucât art. 132 alin. 1 prevede că: "procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției".

Vreau să discutăm acest prim incident constituțional. Eu cred că excepția ridicată nu are sorți de izbândă pentru că articolul la care a făcut referire colegul meu Zegrean se referă la desfășurarea activității tuturor procurorilor, nu la numirea procurorului general al republicii și a adjuncților săi care, din punctul meu de vedere, trebuie să urmeze aceeași soartă ca și a judecătorilor.

Vă rog să vedeți, stimate doamne deputate și domni deputați, că puterea judecătorească este reglementată de capitolul VI al Constituției, "Autoritatea judecătorească", unde Secțiunea 1 se referă la "instanțele judecătorești", iar secțiunea a 2-a la "Ministerul Public".

Din moment ce Constituția nu face o distincție între cele două instituții: puterea judecătorească și Ministerul Public, din moment ce este acceptat de Constituție și de practica constituțională din România faptul că și judecătorii și procurorii fac parte din corpul magistraților, nu există motiv constituțional pentru ca unii să fie propuși spre a fi numiți de către Consiliul Superior al Magistraturii, așa cum se prevede în art. 125 din Constituție, iar procurorii să fie propuși spre numire de către ministrul justiției.

Vreau să vă spun, distinsă Cameră, că problema este de principiu. Cred că marea majoritate a celor care suntem în această sală dorim lupta împotriva corupției. Cred că diferența este în ceea ce privește instrumentele cu care lupta împotriva corupției poate fi eficientă. Cred că este clar pentru toată lumea că putem asigura o eficientizare a luptei împotriva corupției doar dacă cei care trebuie să ducă această luptă sunt independenți din punct de vedere politic.

Sunt împotriva amestecului politicului în activitatea juridicului.

Noi, politicul, trebuie să intervenim în activitatea juridicului exclusiv în adoptarea legilor, modificarea acestora, în funcție de semnalele pe care le avem din activitatea judecătorească, trebuie să modificăm acele articole unde eficiența justiției nu este corespunzătoare. Or, știm cu toții că în ultimii ani de zile nu o dată s-a întâmplat ca judecători, procurori, să primească telefoane de la oameni politici din Guvern, de la putere, de la opoziție, încercând influențarea deciziei acestora. Și dacă suntem onești cu noi înșine trebuie să recunoaștem că de multe ori telefoanele venite de la Președintele republicii, de la prim-ministru, de la miniștri, de la senatori și deputați au influențat decizia procurorului, au influența decizia judecătorului. Cum putem să hotărâm ca decizia acestora să fie liberă, pe baza legii și a propriei convingeri? Printr-un simplu element: să eliminăm posibilitatea ca politicul să intervină în numirea judecătorilor și a procurorilor.

Dacă am făcut acest lucru în cazul judecătorilor, și se pare că justiția începe să miște, n-am făcut-o în cazul procurorilor, care și acum sunt numiți la propunerea ministrului justiției.

Nu vreau, ca să fie foarte clar, să schimb procurorul general sau pe locțiitorii acestuia sau pe șeful Direcției Naționale Anticorupție acum. Propunerea mea ar viza numirea noilor procurori, din mandatul următor. Deci toți cei care sunt acum în funcție își duc mandatul până la capăt, iar următorii: procurorul general și locțiitorii acestora, ar fi numiți, ar fi propuși spre numire de către Consiliul Superior al Magistraturii.

Ieri, doamna secretar de stat care a reprezentat Ministerul Justiției ...

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul senator, o să vă rog, dacă se poate, mai sintetic.

Domnul Frunda Gyorgy:

Da.

Aș dori să răspund la acest aspect ridicat, domnule președinte.

Vă mulțumesc.

A invocat practica unor țări din Uniunea Europeană și a făcut-o corect și cu bună-credință. Într-adevăr, avem țări unde procurorii generali sunt numiți de către președintele țării respective, la propunerea ministrului justiției. Aceasta este o situație punctuală în anumite țări, nu este generală, dar vreau să vă spun că acolo unde există Consilii Superioare ale magistraturii sau instituții similare acestora, de obicei, de regulă propunerile le fac aceste instituții.

Cu speranța că am încercat să răspund obiecțiunilor ridicate ieri, în special celor privind procedurile constituționale, v-aș ruga să discutăm articol cu articol propunerea mea, în speranța că veți reuși și mă veți susține în votarea acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc că m-ați ascultat.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Sigur că o să vă dau cuvântul, dar mai întâi din partea inițiatorului și a comisiei.

Din partea Guvernului, mă iertați, și a comisiei.

Doamna ministru.

Doamna Monica Luisa Macovei (ministrul justiției):

Este vorba, în această propunere legislativă, de modificarea procedurii de numire și revocare nu a tuturor procurorilor, pentru că asta nu este în mâinile ministrului justiției, ci a Consiliului Superior al Magistraturii, ci a procurorului general, adjuncților, procurorul șef DICOT și D.N.A., deci cei cu funcții de conducere care au și obligații de management și eficiență.

Sunt 10 luni de când operează această modificare legislativă și realitatea a demonstrat că a fost una bună și este viabilă.

Procedurile prin care am cerut revocarea unor procurori șefi sau am propus numirea altora au fost transparente, așa cum n-au fost niciodată până acum. Am argumentat întotdeauna de ce "x" trebuie revocat sau "y" ar trebui numit și, prin urmare, cerința transparenței și a argumentului, cea mai importantă în astfel de propuneri de numire și revocare, a fost îndeplinită.

Nu mai spun că și comisia europeană, în toate rapoartele pe care le-a făcut după această modificare legislativă, o laudă, spune că, în fine, am introdus principiul eficienței și al responsabilității. De aceea, mi se pare foarte ciudată această propunere a domnului senator Frunda și aș mai spune la început că ea, de altfel, și încalcă înțelegerea politică care a avut loc în Senat atunci când, după retrimiterea de către președinte pentru reexaminare a Ordonanței D.N.A., a avut loc o discuție pe acest subiect, ceea ce toată lumea a decis atunci să facă - grupe de lucru cu reprezentanți ai tuturor partidelor, cu experți și mare dezbatere publică de cum să fie în România. N-am văzut nici grup de lucru, nici mare dezbatere publică, ci direct o inițiativă legislativă, repet, fără ca asta să corespundă la ceea ce s-a decis în Senat.

În ceea ce privește constituționalitatea n-am să insist foarte mult. S-a invocat, atunci când această prevedere a fost adoptată anul trecut prin asumarea răspunderii, între alte motive de neconstituționalitate a fost invocat și acesta, și Curtea Constituțională l-a respins, prin urmare nu are rost să mai prelungim acest subiect. Dar aș mai face o simplă constatare: că există o diferență între judecători și procurori. Pentru judecători nu scrie în Constituție că sunt sub autoritatea ministrului justiției, firesc, foarte bine, pentru procurori scrie.

Aș vrea să insist asupra aceea ce mi se pare cel mai important: motivele pentru care sunt numiți sau revocați acești procurori la nivel de conducere sunt numai pentru eficiență, nu pentru că au făcut într-un dosar într-un fel sau în altul, ci pentru că nu și-au folosit bine banii, pentru că nu și-au repartizat bine procurorii, deci chestiuni de eficiență și de management.

Vă reamintesc că Consiliul Superior al Magistraturii nu are nici un fel de astfel de competență prin Constituție și nici nu poate să aibă pentru că Consiliul Superior al Magistraturii nu răspunde instituțional în fața nimănui și nu răspunde nici prin membrii săi personali, individuali, care votează secret. Or, fără un lanț al răspunderii nu putem discuta de garanții de eficiență. Un ministru răspunde. Dacă un ministru a greșit, a revocat sau a pus pe unul care nu-și face treaba, îl dați jos; în continuare, toți miniștrii care or să fie ai justiției. La fel și cu nivelul conducerii Parchetului. cât să stai dacă vezi că trece un an sau 6 luni sau un an jumate și merge prost treaba, până la urmă statul - inclusiv dumneavoastră - și Guvernul au responsabilitatea luptei cu criminalitatea.

Reamintesc experiența pe care am avut-o. Reamintesc că Consiliul Superior al Magistraturii a ascultat raportul P.N.A în martie 2005 și nu a făcut nimic, un P.N.A. care era total lipsit de eficiență. Toate rapoartele ne-au spus, asta dacă n-am văzut noi pe plan intern.

Deci, repet, fără un lanț al responsabilității nu putem discuta de o eficiență. Nu există independență fără eficiență, există numai o dictatură, a binelui, a răului, a cui se nimerește.

Tocmai de asta, acesta este lanțul de responsabilitate: procuror general, ministru. Au greșit, au luat decizii greșite pe eficiența instituției, pleacă, îl demiteți.

Domnul Bogdan Olteanu:

O să vă rog și pe dumneavoastră să sintetizați, doamna ministru.

Doamna Monica Luisa Macovei:

Da.

Mă reîntorc la ceea ce se întâmplă de 10 luni, de când se aplică aceste prevederi legale. Nu ați auzit de nici o intervenție politică, n-ați auzit nici un procuror plângându-se că s-a intervenit politic.

Dacă telefoanele mai sună nu sună din cauza acestei prevederi legale. Repet, această prevedere legală e menită numai să asigure eficiența.

Sunt sigură că eu, cel puțin, încerc să fac asta și viitorii miniștri ai justiției vor fi responsabili, dar dacă vor greși vor fi demiși. Asta e diferența între un ministru de justiție și un Consiliu Superior al Magistraturii.

Am să vă spun țările în care e mult mai mult decât la noi, adică Parchetul este subordonat direct Guvernului, ministru de justiție sau prim-ministru: Danemarca, Finlanda, Suedia, Germania, Irlanda, Olanda, Spania, Portugalia, Franța, Cehia, Estonia, Slovenia. Deci n-am venit cu nimic nou, dimpotrivă, la noi procurorii sunt mult mai independenți decât în aceste țări, dar când vorbim de independența procurorilor insist foarte mult pe acest lucru, vorbim de independența pe caz. Nu există independență să nu-ți faci treaba, să nu folosești bine banii, să nu-ți împarți procurorii cum trebuie. Independență pe caz, iar asta o au în totalitate prin lege.

Și, în final aș vrea să vă citesc, dacă doriți vă dau și aceste bucăți, să vă citesc din raportul de monitorizare pe corupție din martie 2006: "Numirea procurorilor în poziții sensibile, la propunerea ministrului justiției, are importantul avantaj al punerii responsabilității pentru asemenea nominalizări în mâinile unei singure autorități, care este obligată să justifice public astfel de decizii și poate fi ținută responsabilă. O astfel de transparență ar lipsi dacă propunerile de numire ar veni din partea Consiliul Superior al Magistraturii". Acesta este expertul belgian pe corupție, martie 2006.

Comisarul Frattini, tot în martie 2006, spune: "D.N.A. lucrează foarte bine și e foarte important să se evite schimbarea regulilor precum revocarea sau numirea procurorilor".

Și, în fine, raportul din mai 2006, prin care am văzut cu toții că nu mai avem stegulețul roșu pe corupție: " În Senat au existat încercări de schimbare a procedurilor de numire și revocare a procurorilor cu funcții de conducere". E vorba de propunerea doamnei Stănoiu. "Aceasta ar fi subminat responsabilitatea sistemului și ar fi scăzut capacitatea operațională a D.N.A." Se referă la D.N.A. pentru că ei evaluează D.N.A.

Nu cred că mai există alte argumente. Sunt argumente de Constituție, de drept, de practică, de drept comparat și iată tot ce ne spune comisia. Nu cred că vrem să adoptăm o decizie împotriva acestor tuturor și, repet, cu riscul ca stegulețul galben de azi să nu rămână așa.

Mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Bolcaș.

Poftiți?

 

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Aș dori să pun și eu o întrebare doamnei ministru.

Domnul Bogdan Olteanu:

Dar mai erau două înscrieri, vă dau cuvântul după aceea și sigur că doamna ministru va răspunde.

Doriți să interveniți primul?

 

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Numai o întrebare.

 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Dacă are numai o întrebare, să vorbească dânsul.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul Marton, întrebare. Poftiți.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamnă ministru,

V-am ascultat cu mare atenție.

Am o întrebare, ca să înțelegem și noi cum votăm.

Un distins coleg de-al nostru de mai multe ori a spus că dumneavoastră, înainte de a fi ministru al justiției, când reprezentați un alt segment care lupta pentru drepturile omului, ați avut punctul de vedere că aceste funcții trebuie să fie numite la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.

Care a fost atunci argumentația dumneavoastră și ce s-a schimbat principial în această viziune, de ați ajuns la această explicație?

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă doriți să răspundeți acum, sau la sfârșit, la toate chestiunile care se ridică.

 

Doamna Monica Luisa Macovei:

La sfârșit.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mai bine la sfârșit, la toate chestiunile care se ridică, aș spune.

Domnul deputat Bolcaș.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Stimați colegi,

Am vorbit și ieri la dezbateri generale și mie nu-mi place să mă repet.

Evident, susțin acest proiect de lege dar s-au pus în discuție două probleme care au fost tratate cu o nepermisă superficialitate. Este vorba de argumente care susțin teza numirii propunerii procurorilor de către ministrul justiției.

S-au adus argumente, citat Franco Frattini, citat nu știu ce comisie și așa mai departe. Consider că sunt oameni deosebit de respectabili dar și ei reflectă numai în măsura în care primesc o informație care, de data aceasta, a fost unilaterală.

Dezinformarea domniilor lor se datorează punerii în valoare numai a unor considerente pragmatice, în disprețul unor considerente constituționale.

Și aici vreau să ajung la ceea ce a fost, de fapt, cheia dezbaterii, nu ce spun diverse oficialități europene despre activitatea doamnei ministru Macovei.

Mă interesează dacă este un text constituțional sau nu. Și s-a invocat aici art. 132 din Constituția României, alin. 1, care pune activitatea procurorilor sub autoritatea ministrului justiției.

Se realizează o confuzie voită și se induce o eroare pentru a se ajunge la soluția propusă, ca procurorii să fie propuși de ministrul justiției. Desfășurarea activității sub autoritate nu înseamnă numire.

În al doilea rând, este o confuzie între autoritate și independență, care sunt două noțiuni constituționale diferite.

Și, în al treilea rând, pentru că nu-mi place să vorbesc mult și lucrurile aici sunt extraordinar de simple, textul constituțional prevăzut de art. 134 alin. 1 este următorul, e Constituția României, nu-mi place să citez după ureche: "Consiliul Superior al Magistraturii propune președintelui României numirea în funcție a judecătorilor și a procurorilor (...)" Constituțional este ca numai Consiliul Superior al Magistraturii să propună numirea în funcție a procurorilor. Ceea ce se face acum este total neconstituțional.

Spunea doamna ministru "adăugând nepermis la lege", expresie consacrată, dar, "adăugând nepermis la Constituție", că această Constituție nu vorbește despre cei cu funcțiile de conducere la care se referă acest text de modificare, ca și textul inițial ce se tinde a fi modificat.

Vă rog să mă iertați, dar se referă expres la aceștia. Pentru că art.134 face o excepție, dar una singură: cu excepția celor stagiari. Dacă s-ar fi referit la o excepție care privește soarta celor cu funcții de conducere, Constituția ar fi prevăzut expres acest lucru.

Textul - și numai acest text al proiectului de lege - este constituțional. Și, de aceea, vom vota pentru el.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Manta. S-a mai înscris domnul deputat Ponta la cuvânt. Mai există și alte înscrieri la cuvânt? Domnul deputat Nati Meir, după care închidem lista luărilor de cuvânt.

Va interveni la sfârșit doamna ministru, care va răspunde chestiunilor ridicate și trecem la vot.

Vă rog, domnule deputat Manta.

Domnul Pantelimon Manta:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este o problemă destul de delicată, nu numai din punctul de vedere al textelor legale incidente în materie, dar și ca stare de oportunitate și, de ce nu, ca să zic așa, stare politică actuală și de perspectivă, poate și a țării, nu numai a justiției.

Argumentele prezentate de domnul deputat Bolcaș sunt indubitabile și ele demonstrează că propunerea legislativă este judicioasă și rațională, pentru că își are argumentație în primul rând în textele constituționale incidente în materie.

Și noi credem că numirea procurorilor de către Președintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, este menită să asigure o mai mare independență a activității procurorilor. Eu sunt convins că, dacă, de pildă, astăzi ministru al justiției ar fi oricine altcineva, am convingerea fermă că doamna Macovei ar pleda pentru ca aceștia să fie numiți de Președinte, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, pentru că numai acest organism - și prin prisma textelor constituționale incidente în materie, dar și prin starea de fapt, și când spun acest lucru mă refer la starea politică - poate să fie garantul acestei independențe a procurorilor.

De aceea, și cu aceasta închei, chiar dacă, cu o parte din argumentele prezentate de doamna ministru al justiției, sunt de acord și chiar dacă am convingerea fermă că numirile - și acest lucru este recunoscut - au fost făcute bine gândit, au fost oportune și sunt convins că n-au fost argumente politice să determine aceste numiri, așadar, în ciuda acestor argumente, cred că soluția rațională și judicioasă este cea din proiectul legislativ, pentru că doamna ministru poate să fie astăzi pe funcție, poate să vină mâine altcineva, care să abuzeze și să tranșeze în mod subiectiv rezolvarea acestei probleme.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Nati Meir.

Domnul Nati Meir:

Stimați colegi,

Eu vreau să vorbesc o chestiune de procedură. Astăzi, la ora 12,00, este înmormântarea domnului cântăreț Gică Petrescu și cred că trebuie să ținem un moment de reculegere.

Vă rog foarte mult să țineți un moment de reculegere. (Se ține un moment de reculegere.)

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat, și vă chem la ordine, atrăgându-vă atenția că, atunci când veți mai avea chestiuni în afara ordinii de zi, trebuie întâi să mă anunțați pe mine și să-mi cereți permisiunea de a interveni.

Vă rog să nu se mai întâmple.

 

Domnul Nati Meir (din sală):

Am crezut că faceți dumneavoastră acest lucru, de azi-dimineață.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule Meir, vă rog foarte mult să păstrați cuviința în sală.

Respectul față de o persoană decedată, absolut onorabilă, nu are legătură cu încălcarea procedurilor parlamentare.

Domnul deputat Victor Ponta.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulțumesc colegului nostru, domnul Nati Meir, că a intervenit în aceste dezbateri. M-am gândit că domnul Nati Meir o să ceară un minut de reculegere pentru independența justiției. Și, atunci, sigur, erați chiar la obiect. ((Râsete; câteva aplauze) Dacă nu, o să-l cer eu, după ce doamna Macovei își va ocupa funcția de la Bruxelles și o să spun, în primul rând, că mulțumesc colegilor din toate grupurile parlamentare, pentru votul dat ieri, de respingere a propunerii de respingere. Îi înțeleg pe colegii democrați care, asta e, ar fi vrut să voteze și cu noi, dar nu au avut ce să facă.

Vreau să vă rog pe toți să înțelegeți că acum vorbim de independența justiției, că apreiciez enorm opiniile doamnei Monica Macovei din vremea în care conducea o organizație neguvernamentală. Apreciez faptul că domnia sa a fost de acord cu modificarea legii în 2004; apreciez faptul că am reușit să închidem Cap.XXIV - "Justiție și afaceri interne", tocmai pentru că am adoptat o prevedere prin care ministrul justiției, un om politic, nu mai avea un cuvânt decisiv de spus în numirea procurorilor-șefi, a procurorului general și a celorlalți procurori. Cred sincer că miniștrii vin și pleacă - unii în Senat, alții la Bruxelles, sau pe unde or mai pleca. În schimb, o justiție independentă tot nu reușim să avem, atât timp cât un ministru politic încearcă, de fiecare dată, chiar și când înainte să fie ministru spunea altceva, să-și subordoneze procurorii.

De aceea avem dosare prost făcute, pentru că sunt făcute la presiunea unui ministru care spune: ori faci dosarul cum îți spun eu, ori, dacă nu, te schimb din funcție. Mi-aș dori foarte mult ca, în Parlamentul României, imaginea de luptător anticorupție a doamnei Macovei să nu mai fie pătată de fiecare dată de referirile la domnul Frattini; domnul Frattini, avocatul unui om foarte serios, domnul Silvio Berlusconi.

Aș vrea să cred că și astăzi și, sigur, și colegii liberali, dincolo de colegii conservatori și maghiari, vor înțelege că, de data aceasta, poate ordinul politic poate fi, într-un fel sau altul, încălcat, pentru a reuși să avem o justiție independentă și o justiție ceva mai serioasă și mai de lungă durată decât un ministru orgolios.

Vă mulțumesc și sper să votăm astăzi această lege. (Aplauze în Grupul parlamentar al PSD)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Îmi pare rău, am anunțat că am închis lista de intervenții. De aceea, o să vă rog să vă manifestați prin vot.

Doamna ministru. Vă rog.

Doamna Monica Luisa Macovei:

Punctual, la problemele ridicate: din păcate, art.134 alin.1 din Constituție, la care s-a referit domnul deputat Bolcaș și care prevede că Președintele României numește în funcție judecătorii și procurorii, dacă ne interesează acest argument constituțional, știm cu toții că se referă la numirea în funcția de judecător și procuror, prima dată în profesie. Când intri în profesia de judecător și procuror, te numește Președintele țării, la propunerea C.S.M. Nu am schimbat nimic aici. Aceste text este, în continuare, în lege.

Mai departe, vorbim de cariera lor. Și numirea în funcție de conducere, sau promovarea de la tribunal la judecătorie, sau de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel la Parchetul General. Astea nu mai au nici o legătură cu textul constituțional și domnul Bolcaș știe foarte bine asta. Așa, o să zicem că trebuie să numească Președintele orice procuror care pleacă de la Parchetul de pe lângă Văleni la Parchetul Prahova și nu se întâmplă așa.

Deci, repet: Constituția se referă la cine dă ordinul de numire pentru prima oară când intră în profesie.

Vă reamintesc că, atunci când am discutat raportul pe starea justiției, cam toți reprezentanții, ai tuturor partidelor, s-au plâns de justiție. Și încă nu merge bine și știm cu toții asta.

Aș vrea să insist pe un argument la care n-am primit nici un contraargument. Aici, vorbim nu de independență. Independența este totală. Vorbim de eficiență. Dacă dați răspunderea pentru eficiență la o instituție care nu răspunde, n-o să aveți niciodată un sistem eficient. Chiar nu credeți că 90%, 99% din statele Europei, care au plasat Parchetul spre Guvern, tocmai pentru a-i realiza eficiența, nu știu ce fac? Au greșit? Și noi facem ceva bun?! De ce a trebuit să facem C.S.M.-ul? Chiar vreți să spun eu, de ce a trebuit să-l facem? Pentru că nu am avut un ministru care să facă proceduri transparente. Că, altfel, nu ne bătea nimeni la cap ca să schimbăm legea. (Rumoare, vociferări) Păi, ăsta-i adevărul!

În ceea ce privește atitudinea mea anterioară. Dacă o să vă uitați, în toți anii în care am fost în societatea civilă, am susținut, întotdeauna, că cele două categorii trebuie separate: judecătorii - separat, putere judecătorească; procurorii - în Executiv, cum e în toată lumea, dar, evident, cu independența pe ceea ce fac - pe dosare. Spania, care are C.S.M., are numai pentru judecători, nu pentru procurori.

Deci, asta a fost poziția mea. În 2004, când nici nu eram în țară, dar, în fine, când s-au făcut aceste legi și s-au mărit puterile C.S.M., toată lumea era disperată, să se ia puterile de la ministru și să se dea în altă parte. Pentru că, repet: dacă vă uitați în rapoartele de țară, o să vedeți că sunt criticate numirile făcute de foștii miniștri, total netransparent.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc. Dacă inițiatorul dorește să vorbească ...

Doamna Monica Luisa Macovei:

Iertați-mă. OK! Nu vă place comisarul Frattini. V-am citat din raportul din mai, al Comisiei Europene, care nu este făcut de comisarul Frattini, în care ni se spune clar că este periculoasă această schimbare.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

În încheiere, va avea cuvântul inițiatorul. Nu este drept la replică.

Domnul Frunda György:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să răspund la unele dintre obiecțiunile doamnei ministru.

Eficiență. Doamna ministru, eficiența unei instituții - sau, în special, a procurorilor, pentru că despre ei vorbim - nu depinde de faptul că ei sunt propuși pentru numire de către ministrul justiției, sau de către C.S.M. Eficiența depinde de mijloacele pe care le asigură procedura penală. Or, doamnelor și domnilor colegi, noi putem spune multe acum despre procedurile penale. Dar faptul că procurorii nu ar avea mijloace suficiente, de la interceptarea convorbirilor telefonice, până la arestare, nu putem să spunem: Procuratura României nu este neeficientă, pentru că procurorii-șefi sunt numiți la propunerea ministrului justiției; nu sunt neeficienți pentru că nu au instrumente juridice suficiente, ci pentru că nu există voință!

Doamna ministru, toamna trecută spuneați dumneavoastră că, până în primăvara acestui an, vor fi 7-8 dosare pe rolul instanțelor judecătorești, în care urmărirea penală a fost demarată, și, într-adevăr, nu avem 8-9, dar 4-5 avem, de foști și prezenți miniștri, de foști și prezenți deputați și senatori. Or, dacă avem în fața instanțelor de judecată demnitari de înaltă răspundere, putem susține, cu corectitudine, că nu avem eficiență și nu avem mijloacele necesare de trimitere a lor în fața justiției, sau nu?

Eu cred că tocmai acest lucru dovedește că există mijloace eficiente ale Parchetului de a întocmi rechizitorii oneste și corecte, care trebuie să aibă ca finalitate aflarea adevărului, și nu inculparea nedreaptă. Avem mijloace eficiente, pentru ca omul să fie trimis în fața instanței de judecată, de obicei, în stare de libertate, iar instanța să stabilească dacă este nevoie de arestarea lui și de o pedeapsă privativă de libertate, iar această eficientizare a muncii, dacă vreți să ajungem acolo, este asigurată de faptul că, într-adevăr, ministrul justiției nu poate să-i șantajeze prin revocarea lor din funcție, dacă rechizitoriul nu este așa cum vrea ministrul.

În ceea ce privește sistemul parchetelor și al procuraturii, doamna ministru. În Europa, - pentru că vrem să intrăm în Uniunea Europeană, nu în Statele Unite ale Americii -, în Europa avem două sisteme mari; există și mixaj al acestora: un sistem, în care parchetele sunt supuse guvernelor - și acolo aveți dreptate -, și un alt sistem, în care parchetele, procuraturile nu sunt supuse ministerelor, ci sunt, fie supuse puterii judecătorești, fie Parlamentului.

Vreau să vă informez că, în unele țări, ca Ungaria, de exemplu, procurorul general al Republicii Ungare este numit de către Parlament, tocmai pentru ca să existe posibilitatea ca și Puterea, și Opoziția, să-și propună oamenii și să existe un control parlamentar asupra activității acestuia, să nu fie politica Guvernului. Deci, vorbesc de sisteme ...

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog să sintetizați.

Domnul Frunda György:

O să sintetizez, domnule președinte, dar cred că este obligația mea și dreptul colegilor ca să știe adevărul despre diferitele sisteme, ci să nu fie o pledoarie pro domo, doar dintr-o singură parte.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Deci, vă rog foarte mult să ajungeți la concluzii. Aveți doar un cuvânt în încheiere. V-ați prezentat proiectul de două ori, deja. Este ultimul cuvânt pe care-l aveți ca inițiator. Nu mai continuăm cu dezbateri. Trecem la vot.

Domnul Frunda György:

Vă mulțumesc.

Foarte punctual, atunci, în ordinea de zi. Vreau să vă spun absolut onest, domnule președinte, că doamna ministru a fost la comisia noastră în mandatul trecut, ca președinte al APADOR-CH, și, la discuția pe care am avut-o, - și am zece colegi din diferitele partide -, când am întrebat-o care este poziția dânsei, a spus, expresis verbis, că este normal ca procurorii să fie numiți de către Consiliul Superior al Magistraturii.

Și vă rog să mă credeți, ceea ce este important: miniștrii, senatorii și deputații venim și plecăm. Legile rămân. Și, în funcție de cum veți vota astăzi, să nu ne spuneți, peste doi-trei ani, că am greșit, pentru că un procuror poate să comită un abuz, fără să existe cenzura Consiliului Superior al Magistraturii.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile. Trecem la vot. Conform art.104 alin.3, vom vota pe articole acum, iar la votul final, voi supune votului dumneavoastră propunerea de adoptare a legii.

Dacă, în ce privește titlul, există obiecții, sau observații? Nu există. Supun votului dumneavoastră titlul legii. Vă rog să votați. Vă mulțumesc. 113 voturi pentru, 59 voturi împotrivă, 3 abțineri.

Supun votului dumneavoastră articolul unic al legii. Vă rog să votați. Vă mulțumesc. 105 voturi pentru, 72 de voturi împotrivă, 3 abțineri.

La sesiunea de vot final, voi supune votului dumneavoastră propunerea de adoptare a legii.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 26 august 2019, 10:25
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro