Dan Claudiu Tănăsescu
Dan Claudiu Tănăsescu
Ședința Senatului din 26 iunie 2006
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.114/06-07-2006

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
24-02-2021
17-02-2021 (comună)
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2006 > 26-06-2006 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 26 iunie 2006

  1. Declarații politice prezentate de senatori:
  1.3 Dan Claudiu Tănăsescu - "Cine împarte banii învățământului, parte-și face".

Domnul Doru Ioan Tăracilă:

................................................

Invit la tribună pe domnul senator Dan Claudiu Tănăsescu, Grupul parlamentar al Partidului România Mare, urmează domnul senator Gheorghe Constantin.

Vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Dan Claudiu Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi aș putea-o intitula "Cine împarte banii învățământului, parte își face".

Învățământul a fost, este și va fi definit de orice guvernare ca prioritate națională, argumentație consensuală susținută de toate partidele, indiferent de culoarea politică.

Acest sector este cunoscut și susținut de întreaga populație, atât prin prisma importanței actului de instruire, cât și a celei privind educația, cu atât mai mult cu cât nivelul de trai al majorității cadrelor didactice este submediocru.

În învățământul preuniversitar salariul este limitat de norma specifică a unei categorii de cadre didactice, de nivelul de calificare potrivit gradului didactic, de vechimea în învățământ, condițiile în care își desfășoară activitatea și așa mai departe.

Acest aspect este stipulat în cele două legi fundamentale, și anume Legea învățământului și Statutul cadrelor didactice.

În învățământul superior salarizarea se face în raport cu funcția didactică, norma didactică, cu titlu științific, activități de cercetare și proiectare, vechime, dar și în concordanță cu alte activități conexe sistemului de învățământ.

Legiuitorul a introdus în statutul cadrelor didactice, la art.83 alin.4, "posibilitatea efectuării a cel mult două norme didactice cu acordul conducerii unității de învățământ unde cel în cauză este titular cu carnet de muncă".

Totuși, foarte multe cadre didactice, în special cele de conducere, au mai mult decât prevede legea, atât în universitatea unde funcționează, cât și în altele.

Explicația încălcării legii se datorează ambiguității articolului menționat deoarece se înțelege de la sine că fără aprobarea conducerii universităților, cadrele didactice pot efectua mai multe norme, la mai multe instituții de învățământ superior, aspect ce se realizează apelându-se la principiul comunist PCR, adică pile, cunoștințe și relații.

Așa se face că o parte dintre rectori, prorectori, decani, secretari științifici și-a luat partea leului, bineînțeles, greu, atribuindu-și normele didactice pe care nu le pot duce în limitele decenței profesionale și a bunului simț.

Acest lucru este amplificat și de proasta interpretare a principiilor autonomiei universitare care generează aplicarea proverbului românesc, "cine împarte, parte-și face", numai că această parte, vezi Doamne, legală, grevează asupra bugetului învățământului care se constată a fi mereu sub nivelul de subzistență.

Ministerul Educației a solicitat tuturor instituțiilor de învățământ superior publicarea declarațiilor de avere și a mijloacelor prin care au fost făcute publice ele.

În cadrul acelor 49 de universități de stat, nici măcar jumătate dintre cadrele de conducere ale acestora nu și-au publicat declarația de avere. Motivul este foarte simplu: chiar din declarațiile făcute de cei mai conștiincioși dintre ei, constatându-se retribuții lunare fabuloase ale conducătorilor respectivi, cuprinse între 70 și peste 300 milioane lei.

De exemplu, Ion Roșca, rectorul ASE - București are venituri de circa 113 milioane lei pe lună, prorectorul Ion Stancu, 207 milioane lei pe lună, prorectorul Viorel Lefter, 190 milioane lei pe lună, decanul Victor Manole, 190 milioane lei; la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, rectorul Nicolae Bocșani are 115 milioane pe lună și așa mai departe.

Cel care îi întrece pe toți este prorectorul Dan Maniu Dușe de la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, care potrivit fișei sale fiscale a câștigat în anul 2004, 3 miliarde 88 milioane, corespunzător unui venit mediu de circa 301 milioane lei pe lună, adică de peste 8.500 euro, cu mult chiar peste câștigul cadrelor de conducere universitare din Occident.

Un alt caz al corupției instituționalizate din învățământ este cel al secretarului de stat pentru învățământul superior, Dumitru Miron care își rotunjește veniturile lunar cu aproximativ 172 milioane lei. Acesta reprezintă cazul tipic al celui care împarte banii publici ai ministerului în învățământul superior aplicând zicala mai sus amintită, "cine împarte banii publici ai învățământului, parte își face". Mai mult chiar, unele dintre cadrele didactice care se ocupă de învățământul superior, în minister sau în diversele departamente, sunt încadrate pe la diverse universități, de regulă, de stat, pentru că aici are loc jaful asupra banului public, își lungesc mâinile și ridică lunar retribuții pe mai multe state, fără să desfășoare activități curente specifice.

Fraudele cu iz de corupție falimentează astfel bugetul centralizat al statului, subminând visteria foarte săracă a învățământului, deoarece acestea sunt, așa-zisele cadre didactice încasează din banii noștri, ai tuturor, sume de patru-cinci ori mai mari decât președintele României.

Acest lucru a fost posibil după revoluție când majoritatea conducătorilor din universitățile de stat au beneficiat de norme cumul, plata cu ora, încadrări la limita maximă a gradației, activități de conducere de doctorate, activități de cercetări științifice efectuate în multe cazuri de colaboratori în cercetarea științifică care primesc în schimb, ore de predare și beneficiari ai unor programe internaționale, membrii în diverse comisii și așa mai departe.

Este o rușine națională pentru învățământul românesc ca un cadru de conducere din universitate să încaseze o sumă de 15 până la 80 ori mai mare față de un preparator sau asistent universitar, sfidându-i nu numai pe aceștia, ci și întreaga opinie românească. Așa că, nu au de ce să se mire că societatea civilă le este împotrivă și că va sprijini prin mișcări greviste nu numai reforma învățământului, ci și eliminarea unor astfel de discrepanțe salariale între cei ce conduc o instituție de învățământ superior și pălmașii, adică toate acele cadre care le sunt subordonate și care au salarii mizere.

Partidul România Mare se pronunță pentru tragerea imediată la răspundere a conducerii ministerului, astfel încât școala românească să nu mai fie la îndemâna unor oameni fără scrupule care sfidează până și cel mai elementar bun simț.

Pentru aceasta trebuie modificată legislația, astfel să nu mai existe aceste porți deschise atât de larg încât cei care au funcții de conducere să se încarce cu atâta muncă pe care să nu o poată duce, neexistând efectiv nici măcar timpul fizic pentru așa ceva.

Trebuie, o dată pentru totdeauna alungată minciuna de la orice masă a conducerii universităților din România, altfel batem pasul pe loc și ne afundăm într-o mocirlă din care nu vom mai putea ieși niciodată.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

Domnul Doru Ioan Tăracilă:

Mulțumesc, domnule senator.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 26 februarie 2021, 23:59
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro