Filip Georgescu
Filip Georgescu
Ședința Camerei Deputaților din 27 iunie 2006
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.115/07-07-2006

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2006 > 27-06-2006 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 27 iunie 2006

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.34 Filip Georgescu - apel la guvernanți și Parlament pentru protejarea și conservarea monumentelor istorice;

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Filip Georgescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Toate civilizațiile străvechi, care au marcat lumea de-a lungul multimilenarei sale existențe, au lăsat în urma lor mărturii monumentale, prin care și-au definit nu numai capacitatea de creație materială și spirituală, dar și unicitatea. Milioanele de monumente istorice și situri arheologice care împânzesc lumea sunt percepute astăzi ca o moștenire sfântă, de care nimeni nu vrea să se despartă. Oare cum ar arăta Atena fără Acropole, Roma fără Coloseum, Parisul fără Turnul Eiffel, Londra fără Westminster Abby, Moscova fără Kremlin, Beijingul fără Palatul de vară ori New Yorkul fără Statuia Libertății? Asemenea creații monumentale ale trecutului se constituie astăzi în veritabile cărți de vizită, cu ajutorul cărora fiecare popor se legitimează în fața omenirii. Cine nu are astfel de legitimație aparține popoarelor fără istorie.

Noi, românii, nu ducem lipsă de asemenea comori, fiindcă strămoșii noștri care au trăit în vatra noastră de azi au fost oameni harnici, inteligenți și grijulii față de urmașii lor. Din păcate, o parte a bogăției noastre s-a năruit sub acțiunea implacabilă a timpului și a multor nenorociri care s-au abătut peste milenara noastră vatră. Am pierdut vestitele cetăți de la Târgoviște, Suceava, Neamț, Făgăraș și multe altele de pe la fruntarii, pe meterezele cărora au pierit mii și mii de români apărându-și glia străbună.

cutremurele de pământ, incendiile, invaziile străine și bombardamentele dușmane au acoperit cu cenușă și moloz Curtea Domnească din București, Turnul Colței, vestitele hanuri de odinioară, Teatrul național și multe alte mărturii ale trecutului nostru. Dar avem încă foarte multe monumente și situri istorice care ne probează existența noastră dintotdeauna în spațiul daco-getic. Este suficient să ne gândim la Cetatea dacică de la Grădiștea Muncelului, la Tropaeum Traiani, la Biserica din Densus, la Castelul Huniazilor, la mănăstirile din Bucovina și din Oltenia și la multe alte monumente din Maramureș, Țara Crișurilor ori Dobrogea.

Trebuie să spunem, însă, că nenumărate monumente istorice au fost lăsate în paragină din lipsa banilor, mereu alocați pentru prezent și viitor, dar și din cauza nepăsării care ne caracterizează, de la o vreme, pe noi, românii.

Destulă ignoranță și nepăsare față de soarta unor monumnete istorice, amenințate să se degradeze, manifestă și actualii guvernanți. Din noianul semnalelor de alarmă pe care ziarele și posturile de televiziune le-au tras în ultima vreme, în legătură cu unele monumente istorice aflate în pericol, voi aminti pe cel legat de Cetatea Sighișoarei. În mai multe rânduri, Televiziunea națională ne-a arătat, pe micul ecran, cum se macină, zi de zi, sub ochii noștri, zidurile bătrânei cetăți sighișorene, dar autoritățile par și astăzi legate la ochi. Am văzut cum au sistat săpăturile arheologice de la Cluj-Napoca și cum s-a închis șantierul la cererea unora care, probabil, au tot interesul ca mărturiile revelatoare despre Ardeal, ca vatră românească, să rămână pentru totdeauna sub obroc.

Iată de ce cred că proiectul de lege, supus dezbaterii în Camera Deputaților, pentru modificarea și completarea Legii privind protejarea monumentelor istorice, este bine venit. Prin înființarea Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice, a Comisiei Naționale de Arheologie, a comisiilor regionale și al Oficiului Național al Monumentelor Istorice sper că Ministerul Culturii și Cultelor va face un pas hotărât înainte pe calea protejării și conservării efective a moștenirii trecutului nostru și nu se va mărgini la a înlocui niște structuri vechi cu altele noi.

Proiectul de față conține, de asemenea, reglementări menite să protejeze și zonele de protecție ale monumentelor istorice, în fața asaltului permanent pe care cei implicați în afaceri imobiliare îl dau până și asupra lăcașurilor de cult.

Este de-a dreptul scandaloasă inconștiența sau poate interesul mafiot care i-au împins pe unii edili bucureșteni să elibereze autorizații pentru ridicarea unor mastodonți din beton în imediata vecinătate a unor monumente istorice de cult, cum sunt Biserica Armenească și Catedrala Sf. Iosif. După cum scandaloasă apare existența unor cârciumi sau discoteci în vecinătatea bisericilor, poluând sonor slijba religioasă. În virtutea noilor prevederi se instituie Registrul specialiștilor, al experților și verificatorilor tehnici și Registrul agenților economici autorizați să desfășoare, în cunoștință de cauză, lucrări de salvare și protejare a monumentelor istorice. Este o măsură salutară, fiindcă nu se mai poate merge pe linia diletantă adoptată în cazul lucrărilor de restaurare a Coloanei Infinitului. Rămâne însă deschisă pe mai departe acea problemă nevralgică de care ne vom lovi și pe viitor, în intențiile de a ne conserva moștenirea istorică - problema banilor. Măsurile pe care le propune proiectul de față, în vederea soluționării acestei probleme - timbrul monumentelor istorice și taxa de ședere în localitățile istorice și turistice - sunt totuși măsuri paliative. De aceea, cred că Guvernul trebuie să suplimenteze bugetul destinat protecției monumentelor istorice și arheologice, adică să investească în trecutul nostru milenar.

Vă mulțumesc.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 21 iulie 2019, 16:34
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro