Plen
Ședința Camerei Deputaților din 5 septembrie 2006
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.127/15-09-2006

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
10-10-2019 (comună)
08-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2006 > 05-09-2006 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 5 septembrie 2006

  Intervenții și declarații politice ale deputaților:  

Ședința a început la ora 8,25.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de doamna Daniela Popa, vicepreședinte al Camerei Deputaților, și, în a doua parte, de domnul Bogdan Olteanu, asistat de domnii Dan Radu Rușanu și Valeriu Ștefan Zgonea, secretari.

   

Doamna Daniela Popa:

Stimați colegi,

Chiar dacă mai sunt câteva minute, haideți să deschidem ședința, prima ședință din sesiunea aceasta consacrată declarațiilor politice.

 
  Monalisa Găleteanu - declarație politică cu titlul Debutul noului an școlar, sub semnul întrebării;

Debutăm cu Grupul parlamentar al PSD, doamna deputat Monalisa Gălăteanu.

Doamna deputat, aveți cuvântul.

   

Doamna Monalisa Găleteanu:

Declarația mea politică de astăzi are titlul "Debutul noului an școlar, sub semnul întrebării"

Pregătirea anului școlar 12006-2007 reprezintă încă o confirmare a faptului că pentru actuala Putere "normalitatea" înseamnă debandadă și haos.

În data de 15 septembrie, în loc de entuziasm, bucurie și emoție, pe fețele profesorilor și ale elevilor lor se vor citi dezamăgirea, tristețea și umilința însoțite de o imensă neînțelegere în actualii guvernanți și în promisiunile lor de "mai bine".

Atitudinea disprețuitoare și lipsa de decență cu care "slujitorii" școlii românești sunt tratați de către partidele aflate acum la guvernare are drept urmare o nouă stare de nemulțumire și proteste din partea dascălilor, care au motive bine întemeiate să acționeze în acest sens, amenințând cu boicotarea începutului acestui an școlar.

Promisiunile făcute de către Alianță în programul de guvernare: alocarea pentru învățământ a cel puțin 6% din P.I.B., dublarea salariilor cadrelor didactice, depolitizarea învățământului sau modernizarea infrastructurii, nu și-au găsit niciodată susținere în fapte concrete, iar termenele stabilite declar în cadrul protocolului semnat cu sindicatele de învățământ în 28 noiembrie anul trecut au fost încălcate. Legea privind salarizarea personalului didactic nu a fost adoptată din cauza actualei guvernări care s-a dovedit a fi incapabilă să elaboreze noul sistem de salarizare. Mai mult decât atât, unitățile de învățământ nu sunt nici pe departe pregătite pentru începerea anului școlar, ținând cont de faptul că există la acest moment peste 4.800 de școli care nu au alimentare cu apă curentă, peste 3.700 de unități școlare care au nevoie de lucrări de modernizare a instalațiilor sanitare, iar în 1000 de școli sunt necesare lucrări de modernizare a instalațiilor de încălzire. Este inadmisibil ca în prag de an școlar să existe atâtea nereguli în unitățile de învățământ românești și actuala Putere să rămână indiferentă în fața acestor probleme grave care afectează nu numai cadrele didactice, dar mai ales elevii.

Este îngrijorător faptul că, dintr-o prioritate naționalo, învățământul românesc a devenit o problemă de rezolvat, în coada listei de așteptare a celor care speră în zadar că-și vor găsi soluția.

Solicităm pe această cale Guvernului României, personal primului ministru Călin Popescu Tăriceanu, să intervină de urgență pentru rezolvarea crizei din învățământ prin asumarea răspunderii privind îndeplinirea angajamentelor prevăzute în protocolul încheiat cu sindicatele din învățământ și pentru a face din data de 15 septembrie cu adevărat prima zi de școală a noului an școlar atât pentru elevi, cât și profesori.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

 
  Adrian Moisoiu - declarație politică cu titlul Biată... Românie pitorească!;

Din partea Grupului parlamentar al PRM, domnul deputat Adrian Moisoiu.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulțumesc, doamna președinte, și permiteți-mi ca să vă felicit cu ocazia realegerii dumneavoastră în funcția pe care o ocupați în clipa de față.

Intervenția mea de astăzi este intitulată "Biată... Românie pitorească!".

În curând se împlinesc 17 ani de când treptat, treptat, România este tot mai mult "pusă pe butuci"! Fiindcă numai astfel poate fi definită o politică în care "guverne patriote" conduse de "mari români" ca Petre Roman, Teodor Stolojan, Nicolae Văcăroiu, Victor Ciorbea, Radu Vasile, Mugur Isărescu, Adrian Năstase sau Călin Popescu Tăriceanu, sub atenta oblăduire a "tătucului" specialist în ape, Ion Iliescu, a "rectorului rectorilor", Emil Constantinescu, sau a "matrozului" Traian Băsescu, se străduiesc să o dea pierzaniei și ...se pare că s-a reușit!?

Cu un elan demn de o cauză mai bună, s-a început cu distrugerea agriculturii, s-a continuat, și încă se mai continuă, cu industria, fără ca cineva din "acești mari români" sau alții care au pus umărul alături de ei "ajutându-i", să se întrebe ce să se pună în loc; fiindcă în momentul în care tai o parte din sursele de venit, bugetul unui stat cere înlocuirea lor cu altceva.

S-a spus la un moment dat că le vom înlocui prin turism. Foarte bine, turismul reprezintă una din componentele majore ale vieții economice și sociale. El este un sector cu valențe reale de dezvoltare pe termen mediu și lung, care poate antrena în sistemul său un larg evantai de activități economice, culturale, sociale, care să reprezinte un mijloc de valorificare a patrimoniului natural și cultural-istoric, conform principiilor dezvoltării durabile și de dezvoltare prin extinderea ariei ofertei specifice și crearea de venituri și locuri de muncă, industrie prelucrătoare, construcții și industria serviciilor, altele decât cele de bază.

Și în acest context, o importanță deosebită o are moștenirea naturală pe care, trebuie să recunoaștem, că Dumnezeu ne-a oferit-o, poate nemeritat din moment ce nu suntem în stare să o valorificăm.

De 16 ani de zile, trăim doar din promisiuni în ceea ce privește turismul, dar nimic nu s-a înfăptuit. După 1989, s-a furat și s-a vândut de către cei care au avut acces la "puterea de sus" aproape totul. Cică aceasta înseamnă privatizare!? Apoi, au venit legile privitoare la retrocedarea unor imobile și a unor terenuri și s-a ajuns unde suntem astăzi. Nimeni nu și-a pus problema, iar dacă și-a pus-o nu s-a simțit, dacă avem sau nu o infrastructură corespunzătoare, fiindcă fără aceasta, nu se poate discuta despre turism.

Pot da guvernanții noștri zeci și sute de hotărâri, dar dacă nu dau și bani, ori să permită accesul la programe din care se pot scoate bani, totul este egal cu zero.

Partea și mai proastă este faptul că după ce că nu s-a investit ceva, s-a distrus întreaga rețea turistică. Uitați-vă la localitățile care au avut și care mai au baze de turism și tratament balnear, ca de exemplu Sovata, Borsec, Slănic Moldova, Voineasa, Călimănești-Căciulata, Soveja, Tușnad Băi, Băile Herculane, Olănești, Buziaș și o să fiți consternați de halul de degradare în care se complac, de modul în care acestea arată astăzi. Și când te gândești că altădată ele erau recunoscute și apreciate și pe plan internațional!

Tămăduitoarele ape minerale de izvor, aerul curat și ozonat, frumusețile naturii împrejmuitoare, nu sunt aducătoare de venituri dacă nu sunt exploatate. Câteva pensiuni particulare, dar fără posibilități de tratament nu au relevanță.

Cine dintre reprezentanții A.N.T. (Agenția Națională pentru Turism), a trecut în ultimii 15 ani de zile, măcar pentru o singură oră, pe la Borsec? Oare cei din fruntea turismului românesc au auzit doar despre litoral și Valea Prahovei, despre a căror neadministrare se face pe drept un mare tămbălău și nu au auzit de exemplu de Borsec, unde turismul balnear este oficializat încă din 1918 și unde înainte de 1989 se perindau sute de mii de turiști care găseau, nu numai condiții excelente pentru odihnă și recreare, dar și pentru tratarea multor afecțiuni? Despre starea jalnică de pe muntele Semenic nu e nimic de spus? Dar despre faptul că în plin sezon la Soveja sunt maximum două duzini de turiști?

Până când vom pendula între o România pitorească, țară cu litoral, munte, mănăstiri, deltă, multă istorie și alte bogății inestimabile și una în care conducătorii ce se succed vremelnic la putere, se străduiesc să ne afunde cu de-a sila?

Când și cine se va implica în organizarea și amenajarea de circuite turistice monahale în care să fie incluse mănăstiri ca "Piatra scrisă", "Sfânta Ana", "Dragomirna", "Doamnei", "Recea" sau Biserica din Densuș și nu numai cele din Nordul Moldovei?

Când și cine se va implica în organizarea și amenajarea de circuite turistice istorice pentru a se vizita mausoleul de la Mărășești, capitala statului dac de la Sarmizegetusa, vestigiile romane și "neromane" de pe Dealul Grădiștii, ca și acelea de la Costești, Blidaru, Piatra Roșie, Ponorici și atâtea altele, care atestă continuitatea noastră pe aceste plaiuri?

Până și un ultim studiu al Word Travel & Tourism Council (W.T.T.C. - Consiliul Mondial al Turismului și Călătoriilor) arată că în România, potențialul turistic este nevalorificat. Schimbările dese ale oficialilor din fruntea turismului, fondurile insuficiente și prost alocate pentru promovare, în care o atenție deosebită ar trebui să o ocupe îmbunătățirea și extinderea infrastructurii turistice, modernizarea și îmbunătățirea structurilor hoteliere și a celorlalte facilități turistice, dar și calitatea slabă a serviciilor, indiferența și incompetența, fac ca România să piardă anual miliarde de euro.

România este una din țările cu turismul cel mai puțin dezvoltat, situată pe locul 162 dintr-un total de 174 de țări, dacă ținem cont de ponderea acestui sector în P.I.B. Ea dispune de un potențial generos, care pe lângă turismul tradițional, bazat pe sezonul estival de la Marea Neagră, poate să dezvolte turismul montan (schiul pe timp de iarnă și drumeții în timpul verii), turismul cultural (Vulcanii noroioși de la Berca - Pleșcoi, muzeul chihlimbarului din Colți - munții Buzăului, casa lui Brâncuși de la Hobița, cetățile Ponorului din Apuseni etc.), turismul școlar în tabere pentru tineret, dar și turismul rural, astăzi complet nevalorificat.

Dar pentru aceasta, trebuie o implicare și o politică clară, condusă de un om competent, cu autoritate în problematică, susținut de către toate partidele, care să dezvolte o strategie credibilă, corespunzătoare, bazată pe planificare de lungă durată, în care oamenii de afaceri să fie ajutați, dar și disciplinați. Iar soluția se cere să fie rapidă, pentru a nu permite ca milioane de euro care s-ar putea adăuga la P.I.B.-ul românesc, să fie cheltuite peste graniță în Grecia, Bulgaria, Turcia, Croația, Malta sau Cipru.

Presupunând că un sejur extern de circa 12 zile ar costa numai în jur de 400 de euro și că minimum 250.000 de români și-ar efectua concediul în străinătate, putem discuta de 100 milioane de euro cheltuiți numai în acest an în străinătate, în loc să fi rămas în țară.

Dar pensionarilor, celor cu venituri mai modeste sau care au copii mici ce le oferim pentru a-și petreacă concediul? Interesează pe cineva? Categoric, nu!

Și încă ceva. Dacă vreți să mergeți la munte, să urcați poteci, nu vă grăbiți! Mare parte din traseele știute sunt închise, pentru că proprietarii și-au revendicat terenurile și le-ai îngrădit. După ce turismul românesc e vai de mama lui, în acest mod îl terminăm de tot!

Documentele europene ne cer promovarea unor forme de turism durabil, bazate pe cunoașterea profundă a ecosistemelor și a realității, fiindcă și turismul constituie un criteriu, alături de altele, atunci când vorbim de aderarea la U.E.

Intervenția imediată a primului ministru și, de ce nu, chiar a președintelui țării, care se dovedește un mare amator de turism, ce e drept extern, este imperios necesară.

Ce-ți mai pregătesc "marii români"... ție, biată Românie?

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat și vă mulțumesc și pentru felicitarea pe care mi-ați adresat-o.

 
  Emil Strungă - declarație politică intitulată Desecretizarea ca datorie morală;

Din partea Grupului parlamentar al PNL domnul deputat Emil Strungă.

Poftiți, domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Emil Strungă:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Bună dimineața, stimați colegi.

Titlul declarației politice de astăzi este "Desecretizarea ca datorie morală".

Desecretizarea dosarelor fostei Securități reprezintă un subiect prezent în această perioadă atât în mass media, cât și pe agenda partidelor. Mai mult, Partidul Național Liberal a afirmat în mod constant necesitatea desecretizării acestor dosare și a acționat prin retragerea sprijinului politic al tuturor membrilor despre care s-a dovedit că au colaborat cu fosta Securitate.

Pe lângă argumentele deja aduse de partide în favoarea cunoașterii acestor aspecte ale trecutului, Uniunea Europeană a insistat asupra curățirii morale de care are nevoie societatea românească pentru a se putea integra în cadrul acestui organism. Pentru a putea merge înainte, trecutul nu trebuie uitat, ci exorcizat; memoria victimelor comunismului nu trebuie onorată doar o dată pe an la aniversarea Revoluției române, ci în fiecare zi, prin descoperirea și eliminarea de pe scena publică a celor care au contribuit în mod conștient și voit la represiunea comunistă. Țări ca Cehia s-au apropiat mai rapid de integrarea europeană și datorită faptului că au implementat legea lustrației încă din primii ani de postcomunism.

Această desecretizare a dosarelor fostei Securități trebuie să aibă drept unic scop purificarea societății românești, acest lucru implicând nu doar clasa politică, ci și societatea civilă: formatorii de opinie, presa, ONG-urile, mediul sportiv. Orice deturnare a acestui proces și transformarea sa într-o vendetă politică nu face decât să perpetueze germenii sistemului totalitar.

De asemenea, ca orice acțiune cu caracter retroactiv, desecretizarea dosarelor poate genera nedreptăți. Pentru a evita acest lucru și pentru a întări normele statului de drept, procesul trebuie aplicat făcând diferențe clare între persoanele care au semnat angajamente cu fosta Securitate fiind în închisori sau aflându-se sub amenințări grave și cei care au făcut-o din proprie inițiativă sau din dorința de a obține avantaje profesionale sau personale. De altfel, istoria comunismului în România conține perioade ca cea din 1946 pana în 1965 în care represiunea s-a făcut prin încarcerări și trimiteri în penitenciare de exterminare și cea care a urmat până în 1989, în care sistemul turnătoriei intrase deja în reflexul «cetățenesc», mulți români văzând-o ca pe o așa-zisă datorie patriotică.

Multe voci afirmă că desecretizarea dosarelor și aplicarea legii lustrației ar fi tardive în acest moment și că utilitatea lor ar fi deci redusă. Într-adevăr, momentul anilor'90 ar fi fost mai prielnic acestui proces care poate ar fi produs mai multe roade. Ceea ce contează, însă, este faptul că nu este niciodată prea târziu pentru o spovedanie care poate curăța 50 de ani de minciuni, crime și represiune împotriva poporului român.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Eduard Raul Hellvig - declarație politică legată de Falimentul moral al clasei politice românești;

Urmează domnul deputat Eduard Hellvig, Grupul parlamentar al Partidului Conservator.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Eduard Raul Hellvig:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Declarația politică pe care o voi face astăzi este legată de "Falimentul moral al clasei politice românești".

Potrivit raportului de monitorizare din mai 2006 al Comisiei Europene, România îndeplinește criteriile politice. Acest lucru înseamnă că România este considerată a avea instituții stabile care reglementează democrația, statul de drept, precum și respectarea drepturilor omului și protecția minorităților. Însă, cu 4 luni înainte de momentul integrării în Uniunea Europeană, putem afirma că România este, în sfârșit, o democrație consolidată, îndeplinește țara noastră și criteriile privind instituțiile, relațiile și comportamentul pe care le presupune o astfel de democrație? Dacă pentru prima afirmație am putea adăuga un "dar" pentru a doua chestiune ar trebui să răspundem printr-un nedorit dar realist "nu încă".

În primul rând, vă propun să privim în ansamblu transformările pe care le-a parcurs societatea românească în acești ultim 16 ani, o schimbare de sistem în scopul construirii unei societăți democratice capabile să-și asume drepturile și obligațiile pe care le presupune integrarea în marea familie a democrațiilor occidentale.

Așa cum am afirmat, în practică însă procesul nu este finalizat. Referindu-mă strict la domeniul politic a pune bazele acelor instituții inerente democrației nu este suficient, este nevoie și de o schimbare de mentalitate care să genereze exercitarea eficientă a valorilor democrației, este nevoie de o responsabilitate politică a oamenilor politici și de eficiența politică a cetățeanului.

Să privim, prin urmare, evoluția clasei politice românești după 1989: interese oligarhice, compromisuri care au creat premise pentru șantaj sau absența valorilor și sunt doar câteva dintre simptomele unei boli lungi de 16 ani, o boală care a produs falimentul moral al clasei politice românești, o boală care dacă nu e tratată ar putea determina însuși eșecul democrației românești. Să privim, în consecință, spre cetățeanul român și vom avea măsura acestui faliment; o lipsă mare de încredere în instituțiile politice interne, fie că e vorba de Guvern, de Parlament sau de partidele politice, neîncrezător în moralitatea oamenilor politici, neinteresat de chestiuni politice sau de participare la acțiuni cu caracter politic, dar și convins de incapacitatea lui de a influența deciziile care se iau la nivel național sau local.

După 16 ani de tranziție, cetățeanul român trăiește o alienare față de instituțiile politice naționale și-și pune speranța în organismele internaționale, în special în Uniunea Europeană, pentru a suplini această deficiență internă în funcționarea democrației.

Trebuie să recunoaștem că este o realitate îngrijorătoare, pe de o parte fiindcă însăși Uniunea Europeană se confruntă la momentul acesta cu un deficit democratic, iar pe de altă parte, fiindcă este responsabilitatea "actorilor" interni să regleze prin mecanisme democratice modul de funcționare al democrației românești. Dar cine să facă acest lucru?

Stimați colegi,

Să nu lăsăm această întrebare să devină retorică, suntem pe ultimii metri în ceea ce privește integrarea în Uniunea Europeană. Este imperativ ca acum să depășim hopul pe care îl reprezintă acest "dar" în îndeplinirea criteriilor politice și acel "nu încă" în a deveni o democrație consolidată. Este imperativ să demarăm în acest moment consolidarea instituțiilor politice naționale, să creăm modele de comportament capitaliste și să punem bazele unei democrații cu adevărat participative. Este, așadar, în primul rând obligația noastră a celor care credeau în necesitatea unei clase politice necompromise să facem primii pași în acest proces.

Democrația românească nu mai poate aștepta.

Vă mulțumesc. Vă mulțumesc, doamna președinte.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Amet Aledin - intervenție cu titlul 30 August - dată de referință pentru istoria turcilor;

Dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Aledin Amet, din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale.

   

Domnul Amet Aledin:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează: "30 August dată de referință pentru istoria turcilor". 30 august reprezintă o dată importantă pentru istoria turcilor. Luna viitoare va fi marcată de un alt eveniment important. Se vor împlini 83 de ani de când un mare om politic, Mustafa Kemal Ataturk, a creat, firesc, alături de națiunea sa, Republica Turcia. Faptele acelor vremuri au mai fost reliefate în acest cadru generos al discursurilor parlamentare, motiv pentru care este necesară o mai bună cunoaștere a actualității relațiilor diplomatice și economice dintre țara noastră și statul turc. Dacă ar fi să ne raportăm doar la ultimii ani, putem constata că au existat numeroase vizite reciproce la nivel înalt. Investițiile turcești în România sunt consistente, distribuite proporțional, așa cum și Turcia importă, în special, materii prime și echipamente tehnologice din România.

Țara noastră se află foarte aproape de aderarea la Uniunea Europeană. Turcia a demarat anul trecut negocierile, chiar dacă au existat anumite reticențe, cu totul nejustificate, din partea unor state europene.

O Europă unită nu are cum să neglijeze România, cu un potențial economic și uman deosebit. O Europă unită nu are cum să neglijeze Turcia, modernă, păstrătoare de vestigii istorice, capabilă.

Stabilitatea zonală capătă, în acest context, o importanță aparte, cele două țări fiind, indiscutabil, factori de echilibru.

Sprijinul reciproc, care, se cunoaște, s-a și întâmplat, constituie un avantaj pentru ambele părți. Proiectul de mare cuprindere care se realizează trebuie să fie complet.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Dumitru Bentu - declarație politică intitulată Auspicii;

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Dumitru Bentu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Dumitru Bentu:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Ne-am manifestat gestul față de felicitările adresate de domnul deputat Moisoiu cu privire la învestirea dumneavoastră. O facem și de la acest microfon, ca expresie a prețuirii pe care v-o purtăm. (Aplauze)

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
   

Domnul Dumitru Bentu:

Cu toată plăcerea și cu toată dragostea.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o "Auspicii".

Expresia care înglobează termenul respectiv este, de regulă, una tonică, optimistă. Sub cele mai bune auspicii. Ea echivalează semantic cu sintagma "în împrejurări favorabile". Așa ar trebui să înceapă actuala sesiune parlamentară, venită după o vară fierbinte și generoasă. Ambele caracteristici sunt aproape axiomatice și, totuși, dacă aspectul termic a fost perceput de toată suflarea națiunii ca o servitute inexorabilă, generozitatea a venit dinspre actuala coaliție care a valorificat în acest sens aproape fiecare zi a anotimpului solar. Au fost atacuri reciproce, acuzații, ironii mai mult sau mai puțin reușite, lovituri discrete sau directe, discuții contradictorii, dovedind încă o dată caracterul funest al acestei construcții politice. Suprapuse sau juxstapuse au ținut capul de afiș al unității în diversitate, varianta Orange, teme aflate departe de interesul imediat al cetățeanului.

Dosariada, securitatea, CNSAS-ul, școlile de vară, întâlnirile de promoție, revizuirea Constituției, anticipatele, repoziționările politice și omniprezenta luptă dintre palate. Cine să se mai gândească la cetățeanul de rând, purtătorul de destin al politicienilor mioritici care-i solicită votul într-un ciclu quadrienal peste care indiferența tinde să se sedimenteze lent și sigur.

Ați auzit guvernanții vorbind despre faptul că în România sunt prețuri mai mari la energie decât în Statele Uniunii Europene? S-a sesizat cineva că 2 700 000 de pensionari nu au primit nici un leu în plus prin așa zisa recalculare promovată de actualii guvernanți? Se îngrijorează cineva că sezonul de iarnă 2006-2007 este complet nepregătit? Ați identificat preocuparea pentru deschiderea noului an școlar în situația în care mii de unități școlare nu îndeplinesc condițiile minime pentru funcționare, în schimb șefii educației practică traficul de influență? Se întreabă cei din Palatul Victoria cum vor trăi de luna viitoare beneficiarii lui 416, în condițiile Anexelor nr.4 și 5 din Ordonanța care limitează drastic accesul la resursele minime pentru cei defavorizați social? Răspunsul universal este nu, pentru că Alianța D.A. are alte preocupări și abordări existențiale.

Ba, mai mult, redevine generoasă în promisiuni și lansează proiecte utopice. Mii de terenuri de sport în comunele patriei, mii de kilometri de asfalt într-o revărsare de bituum cum n-am mai fost alta. Cârpeli procentuale la pensii și la salariile profesorilor. Dinspre guvernanți, dinspre parlamentarii Puterii ar trebui să vină soluții. Nu vor veni, pentru că nu le au, iar auspiciile de care aminteam sunt tenebroase. S-ar putea, deci, ca toamna să fie ca vara, fierbinte!

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Mircea Ciopraga - declarație politică referitoare la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor și la Ordonanța de urgență nr.34/2006 referitoare la contractele de achiziție publică;

Din partea Grupului parlamentar al PNL domnul deputat Mircea Ciopraga.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Mircea Ciopraga:

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Declarația mea politică se referă la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor și Ordonanța de urgență nr. 34/2006 referitoare la contractele de achiziție publică.

Dragi colegi,

Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor este o instituție nou înființată prin ordonanța de urgență 34/2006 aprobată prin Legea nr. 337 din 17 iulie 2006 pentru aprobarea ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și de servicii.

În contextul integrării în Uniunea Europeană, ordonanța de urgență 34/2006 țintește către realizarea unui sistem al achizițiilor publice eficient și credibil. Ca abordare strategică de ansamblu, ordonanța de urgență a Guvernului transpune prevederile legislative care reglementează atât achizițiile din sectorul "clasic" prin Directiva 18/2004, cât și achizițiile din sectorul "utilități" prin Directiva Parlamentului European și a Consiliului nr.17/2004.

Ordonanța de urgență 34/2006, intrată în vigoare la 30 iunie 2006, abrogă o serie de acte normative, printre care și ordonanța de urgență 60/2001 privind achizițiile publice, până recent reper al achizițiilor publice. Noua legislație în domeniu integrează într-o viziune unitară atât sistemul "tradițional" al achizițiilor publice cât și sistemul "achizițiilor electronice", evitându-se în acest mod suprapuneri legislative care creează dificultăți de interpretare, precum și reglementări referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrări sau servicii sau alte forme de parteneriat public-privat.

Obiectivul acestei ordonanțe de urgență este promovarea competiției între operatorii economici, garantarea tratamentului egal și a nediscriminării operatorilor economici, asigurarea transparenței și integrității procesului de achiziție publică și asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice prin aplicarea procedurilor de atribuire de către autoritățile contractante.

Ordonanța de urgență 34/2006 aduce în plus față de ordonanța de urgență 60/2001 o seamă de modificări importante, de interes pentru autoritățile contractante și pentru operatorii economici. Astfel, apar modificări de fond, inclusiv în ceea ce privește proceduri precum licitația deschisă, cererea de ofertă, licitația restrânsă și altele. De asemenea, se modifică unele praguri valorice de aplicare a procedurilor, unele termene, iar pentru anumite cazuri apare inclusiv obligativitatea publicării documentației de atribuire sau a anunțului de participare la licitație atât în Monitorul Oficial al României cât și Jurnalul Oficial al Uniunii Europene - J.O.U.E. și în sistemul electronic de achiziții publice - SEAP.

Parte din noile măsuri impuse și reglementările mult mai precise față de legislația anterioară o constituie și înființarea unui organism de soluționare a contestațiilor în domeniul achizițiilor publice, denumit Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor - instituție cu activitate administrativ-jurisdicțională care funcționează independent și nesubordonat, pe baza propriului regulament, pe lângă Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice.

Ca atribuții, Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor este însărcinat să soluționeze contestațiile formulate în cadrul procedurii de atribuire înainte de încheierea contractului, să se pronunțe asupra legalității procedurilor și operațiunilor desfășurate de autoritatea contractantă în atribuirea unui contract de achiziție publică și să emită opinie asupra unui litigiu, la cerea instanței de judecată.

Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor are un număr de 21 de membri, numiți consilieri de soluționare a contestațiilor în domeniul achizițiilor publice și un președinte ales prin vot secret. Toți membrii Consiliului sunt funcționari publici cu statut special cărora le este interzis să desfășoare activități comerciale, să dețină calitatea de asociat sau membru în conducerea unor societăți cu scop comercial sau să fie membri ai unui partid politic sau să participe la activități cu caracter politic. Președintele C.N.S.C. va întocmi și prezenta în fața Parlamentului un raport de activitate anual.

Pentru o imagine mai exactă asupra activității Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, voi prezenta pe scurt etapele procedurii de soluționare a contestațiilor în fața acestui Consiliu. Astfel, o contestație formulată de persoane juridice sau fizice, poate fi depusă în toate fazele procedurii de atribuire și împotriva oricărui act al autorității contractante. Documentul se formulează în scris și trebuie să conțină următoarele elemente: numele și datele de identificare ale persoanei respective, denumirea și sediul autorității contractante, denumirea obiectului contractului de achiziție publică, procedura aplicată, obiectul contestației, motivarea în fapt și în drept a cererii și în măsura posibilităților, mijloacele de probă.

O copie a contestației se înaintează și autorității contractante, astfel că în termen de 5 zile de la depunerea ei, aceasta din urmă are obligația trimiterii la Consiliu a punctului de vedere asupra contestației. Tot într-un termen foarte scurt, respectiv la 5 zile de la primirea contestației, Consiliul poate solicita autorității contractante să comunice toate documentele aflate în dosarul achiziției publice. În cazul nerespectării acestor solicitări, Consiliul poate aplica sancțiuni sub formă de amenzi. În judecarea cauzei, Consiliul poate audia părțile, iar acestea pot fi reprezentate de avocați și pot solicita să depună oral concluzii în fața Consiliului.

Similar procedurii instanțelor de judecată, contestațiile se soluționează de un complet format din trei membri ai Consiliului, din care unul are calitatea de președinte de complet, cauzele fiind atribuite completelor în mod aleatoriu.

Spre deosebire de contestațiile în instanță, Consiliul va soluționa contestațiile primite într-un termen foarte scurt, respectiv de 10 zile lucrătoare de la data primirii dosarului achiziției publice de la autoritatea contractantă, și doar în cazuri temeinic justificate va putea prelungi acest termen cu încă 20 de zile.

În plus, un avantaj net față de atacarea unui proces de atribuire a unui contract de achiziție publică în instanță, depunerea contestației în fața Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor suspendă de drept procedura de atribuire până la data soluționării contestației. Mai mult, dacă contractul continuă să fie încheiat în perioada de suspendare a procedurii de atribuire, acesta este lovit de nulitate absolută.

Decizia Consiliului privind modul de soluționare a contestației va fi motivată și comunicată părților în termen de 5 zile de la pronunțare. Această decizie este obligatorie pentru părți, contractul de achiziție publică încheiat cu nerespectarea deciziei Consiliului fiind lovit de nulitate absolută.

În ceea ce privește căile de atac împotriva deciziilor Consiliului, conform legii, instanța competentă să soluționeze plângerea formulată împotriva deciziei pronunțate de Consiliu este numai Curtea de Apel, secția contencios-administrativ și fiscal, pe raza căreia se afla sediul autorității contractante.

Referitor la faptele sancționate de C.N.S.C., potrivit ordonanței de urgență 34/2006 acestea acoperă întreg spectrul de probleme care pot încălca principiile ce stau la baza atribuirii unui contract de achiziție publică: nediscriminarea, tratamentul egal, recunoașterea reciprocă, transparența, proporționalitatea, eficiența utilizării fondurilor, asumarea răspunderii.

Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor este o instituție extrem de importantă pentru România - mai ales în contextul în care domeniul achizițiilor publice are o imagine negativă datorită cazurilor probate, dar și a suspiciunilor de corupție și deturnare de bani publici. Va fi de utilitate pentru toți operatorii actuali sau viitori participanți la licitațiile publice, pentru autoritățile contractante cât și persoanelor fizice care vor dispune astfel de o instituție aptă să răspundă prompt și eficient sesizărilor din acest domeniu.

C.N.S.C. este un organism complex, cu o activitate intensă - mai ales după integrarea în Uniunea Europeană - care în mod firesc îl va plasa în vizorul central al opiniei publice, posibil la fel cum este cazul Departamentului Național Anticorupție.

Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor este o realizare importantă a actualului Guvern. Dată fiind misiunea sa, Consiliul trebuie să devină o instituție cunoscută și a cărei activitate să facă dovada unui model de integritate.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Ilie Merce - declarație politică cu titlul Impertinența unor lideri maghiari nu are limite;

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., invit la microfon pe domnul deputat Ilie Merce.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Ilie Merce:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea se intitulează "Impertinența unor lideri maghiari nu are limite".

Cunoscuta impertinență ungurească față de România s-a manifestat încă o dată, în august 2006. Ministrul de Externe al Ungariei, Kinga Goncz, aflată în vizită la București, a cerut imperativ două lucruri: ratificarea imediată a Acordului de înființare a Fundației publice româno-ungare "Emanoil Gojdu" și adoptarea, tot imediat, a Statutului minorităților naționale din România.

Demnitarul maghiar a folosit formula "trebuie adoptate", ceea ce sună a ordin. Mai mult, a cerut, în ceea ce privește Statutul minorităților, să fie adoptat "în forma în care a fost introdus inițial în Parlament", așadar, forma dorită de UDMR, căreia Parlamentul să nu îndrăznească, cumva, a-i aduce vreo modificare. Iar Acordul privind Fundația "Gojdu" să fie și el ratificat, fără nici un adaos, pentru că partea ungară deja l-a ratificat.

La toate acestea, ministrul nostru de externe, domnul Ungureanu, nume predestinat, nu a protestat deloc; a acceptat impertinența ungurească; parcă nu ar fi reprezentantul unui stat independent, ci al unui vasal al Ungariei. O asemenea atitudine înseamnă abandonarea intereselor statului român și este pe deplin condamnabilă.

Ea se înscrie în atitudinea generală a guvernelor de la Budapesta, de după 1989, în raporturile lor cu guvernele de la Budapesta, o atitudine lamentabilă. Din cauza acesteia, am ajuns să avem un deficit comercial uriaș în raporturile cu țara vecină; întreprinzătorii maghiari au acaparat, prin șantaj și mită, pârghiile esențiale ale economiei transilvănene; Budapesta a împânzit regiunea cu spioni, unii deghizați în reprezentanți diplomatici; sponsorizează ziare, posturi de radio și TV care propagă idei revizioniste, care-i denigrează pe români și le contestă dreptul de stăpâni asupra Transilvaniei.

Cu aceeași sponsorizare, regiunea de peste munți a fost pângărită cu monumente ale unor criminali maghiari, între care și acela al celor 13 generali la Arad.

Minoritatea maghiară este permanent ațâțată împotriva statului român. Toate acestea, cu îngăduința condamnabilă a guvernelor României, mai interesate de a se menține la putere cu sprijinul organizației extremiste numite UDMR decât soarta țării. Ni se anunță și o nouă ședință comună a guvernelor de la Budapesta și București, în noiembrie 2006. Dar, guvernul este acel organism ce conduce o țară. Ce țară conduc, în comun, guvernele de la Budapesta și de la București?

Doamna Kinga Goncz, urmașa celor 13 generali unguri asasini de la 1848, a asasinilor unguri de la Ip și Treznea din 1940, a asasinilor unguri din Covasna și Harghita din 1989, bate din picior. Să nu îndrăznim a nu-i asculta ordinele!

Doamnelor și domnilor colegi, dacă vă considerați reprezentanții unui popor liber, veți îndrăzni să nu vă supuneți bătăii din picior ungurești.

În final, chiar dacă nu are legătură cu declarația politică de astăzi, profit de prilej pentru a cere, în numele Grupului parlamentar al PRM, demisia ministrului culturii și cultelor, Adrian Iorgulescu, pentru gravele ofense aduse credinței noastre creștine!

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Petru Călian - declarație politică cu titlul Deconspirarea ca vânătoare de vrăjitoare;

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator. Domnul deputat Petru Călian.

Aveți cuvântul.

   

Domnul Petru Călian:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Declarația mea politică de astăzi, la ordinea zilei, evident, "Deconspirarea ca vânătoare de vrăjitoare".

Asistăm în prezent, la un spectacol mediatic grotesc în care personajele au abordat chipuri dintre cele mai diverse, pentru ca, într-un final, să fie "demascate". Și, totuși, demascarea aceasta, intens promovată de actori politici și actori din presă nu a dus decât la dezvăluirea altor și altor măști. Suntem în plin carnaval al CNSAS, o adevărată vânătoare de vrăjitoare.

Timp de 16 ani am visat la o judecată a păpușarilor comuniști și securiști care ne-au ciuntit destinele. Timp de 16 ani am sperat că vom putea demasca stâlpii comunismului și ai securității pentru a ne putea elibera de un regim care ne-a spulberat dorințele de a fi cu adevărat cetățeni ai Europei. Voi reveni la această aspirație a fiecăruia dintre noi de a fi considerați cetățeni de drept ai Uniunii Europene, de a fi părtași la visul european.

Și dacă în 16 ani numai am sperat la această demascare, iată că acum avem parte de o așa-zisă asanare morală a scenei politice, culturale și sociale. Numai că e o falsă asanare. Ne jucăm de-a "dați-mi dosarul" și "n-am semnat angajament cu securitatea, ba am semnat, dar n-a avut repercusiuni negative". Ba mai mult, pentru ca circul să fie mai colorat, am pus pe lista de priorități a demascărilor prelații Bisericii și sportivii.

Când unii, când alții, își arogă dreptul de a fi un fel de "deux ex machina" într-o piesă de teatru tragicomică, intervenind din senin cu pretenția de a rezolva conflicte, reale sau imaginate, dar pe care nu reușesc decât să le devieze de la cursul lor normal înspre noi și noi conflicte. Așa am ajuns ca de la "dosarul inexistent" al președintelui să discutăm dosarele unor preoți.

Sunt de acord că trebuie să tăiem răul din rădăcină la toate nivelurile societății, dar nu sunt de acord ca preoții și sportivii să fie prioritatea principală a acestor demascări.

Prioritatea principală trebuie să fie acele personalități și personaje ale vieții publice care au o implicare activă în modelarea destinului țării în acest moment.

Și, după părerea mea, obiectivul principal al țării noastre este aderarea la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007. După aceea vom putea căuta liniștiți dosarele preoților și ale sportivilor și ale scriitorilor, și vom putea continua acest carnaval, acum păgubos pentru țară și imaginea României în Europa.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Minodora Cliveti - prezentarea unui portret al României reale;

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., doamna deputat Minodora Cliveti.

   

Doamna Minodora Cliveti:

Mulțumesc, doamna președinte.

Îngăduiți-mi să încep prin a vă felicita și eu pentru realegerea dumneavoastră în funcția de vicepreședinte al Camerei Deputaților și bucuria mea este cu atât mai mare cu cât, iată, în continuare, în Biroul permanent al Camerei avem o prezență feminină, reprezentantă a partidului care a propus-o, dar în același timp, sper eu, și a tuturor femeilor din Camera Deputaților.

Dosariada face valuri importante în lumea românească. Este un adevărat seism care a declanșat patimi, revanșe, totul dublat de interesul real al opiniei publice care speră în curățarea lumii politice, ceea ce ar trebui să echivaleze cu curățenia în viața românească, în general.

Au trecut șapte ani de când legea accesului la dosarele securității a fost elaborată, ca un strigăt împotriva securității României comuniste. Dar, deși a fost în vigoare mai bine de un an în timpul guvernării de dreapta, tot cei de stânga, și anume, guvernarea P.S.D. a fost cea care a pus bazele implementării acestei legi, creând condițiile de funcționare a CNSAS-ului.

Și, totuși, în mod bizar, tocmai în acest an, cel care precede aderarea, a fost nevoie de amendarea legii, de extinderea sferei de instituții și persoane care ar fi făcut poliție politică.

Am început așadar să ne demolăm idolii, să avem revelații cu privire la unul sau altul dintre politicieni, jurnaliști, preoți, sportivi etc. Și acest lucru nu ar fi decât benefic dacă ar fi dublat de acțiuni firești, de rutină, pe care Guvernul ar trebui să le facă. Pentru că Guvernul ar trebui să guverneze țara, în așa fel încât România să intre în familia europeană ca egal între egali.

În realitate, țara este în degringoladă. Pensiile nu ajung, iar majorarea anunțată cu atâta fast este praf în ochii milioanelor de pensionari. Profesorii, cărora li s-a promis un buget uriaș, vor să boicoteze începutul anului școlar având aceleași salarii ofensatoare.

Coșul zilnic rămâne la fel de greu de umplut. Cota unică de impozitare care face bucuria celor foarte bogați, golește bugetul statului. Iar "Starea vremii" este emisiunea TV cu cea mai mare audiență, pentru că ploilor nu le pasă decât să-și facă treaba, adică să cadă, fără să aștepte ca Guvernul să ajungă să-și țină promisiunea de a repara casele distruse.

În județele afectate de inundațiile de anul trecut, locuitorii au început represaliile. Sunt sate în care drumurile au fost sparte, pentru că apele de anul acesta să aibă pe unde să se scurgă. Iar oamenii se uită îngroziți la cer, soarta lor depinzând de acesta în totalitate. Din păcate, nu cerul guvernează România. Poate că ar fi mai bine.

Care este răspunsul guvernanților la asemenea probleme ale României reale? Pentru că vedem ce se petrece în România virtuală, cea de la televizor. Alianța D.A. își devorează copiii precum Saturn, la ore de maximă audiență, și monitorizează ratingul. P.N.L. își sancționează femeile, mai ales. E mai ușor să arunci anatema asupra unei femei, iar statistica e și mai bună atunci când având în Parlament 11% femei, ai sancționat câteva. Măsura este mult mai spectaculoasă pentru că efectul este mult mai pregnant.

Pe mine însă mă interesează mai mult ce face P.N.L.-ul pentru copiii distrofici și rahitici din județul Bacău care nu primesc lapte praf de când Guvernul a modificat criteriile de acordare a acestuia.

Mă interesează, de asemenea, mult mai mult dacă P.N.L.-ul, prin ministrul sănătății, are habar de faptul că în județul Bacău s-au înmulțit îngrijorător de mult cazurile de cancere de tot felul, că în fiecare an apar mai mult de 1000 de bolnavi din care 85% nu mai apucă să se uite la talk-show-uri și nici să folosească medicamentele compensate, acesta probabil fiind unul dintre motivele pentru care farmaciile, iată, de ceva vreme, nu mai sunt asaltate.

Pe plan extern, ne pregătim de nuntă. România se mărită în ianuarie 2007 cu Uniunea Europeană. O mireasă pe cinste. Dezechilibrată, dezbinată, plină de contraste și dușmănie. O țară care va intra în Uniunea Europeană cu o mulțime de probleme, pe care nici măcar nu încearcă să le ascundă sub preș.

Probabil că este mai bine să fim sinceri cu păcatele noastre. Dar sinceritatea nedublată de muncă serioasă și de nevoia de a demonstra că această țară merită să fie europeană și pentru calitățile locuitorilor ei, și pentru faptul că este bine guvernată, nu face decât să ne deschidă o ușă pe care vom intra cu capul plecat.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

 
  Mira Anca Victoria Mărculeț Petrescu - declarație politică cu titlul E doliu în Mehedinți;

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., domnul deputat Costache Mircea.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

(Domnul deputat Costache Mircea solicită inversarea ordinii în favoarea doamnei deputat Anca Petrescu)

Cedați locul doamnei deputat Anca Petrescu. E în regulă!

Poftiți, doamna deputat, aveți cuvântul.

   

Doamna Mira Anca Victoria Mărculeț Petrescu:

Vreau să mulțumesc domnului deputat Costache că a fost cavaler în ceea ce mă privește și, totodată, să vă felicit, doamna vicepreședinte, cu ocazia realegerii dumneavoastră.

Declarația mea politică se numește "E doliu în Mehedinți". Acum trei săptămâni, mai exact la data de 7 august 2006, în mina de antracit de la Baia Nouă din județul Mehedinți, s-a produs un mare accident de muncă. S-a surpat puțul de coborâre în mină, iar tone de pământ și stâncă au prins colivia cu care coborâseră cei doi mineri însărcinați cu întreținerea puțului.

Acești muncitori erau numiți "puțari" și aveau în sarcină să verifice în zilele nelucrătoare starea puțului, făcând remedieri dacă ar fi necesare. La aceste remedieri lucrau în momentul în care au fost surprinși de surparea muntelui. De atunci și până în 30 august au stat sub pământ.

Din primul moment m-am deplasat la fața locului și de atunci până acum am monitorizat toată acțiunea de salvare a celor doi mineri. Desigur am supărat foarte multă lume, deoarece am constatat tot felul de contradicții și în derularea investițiilor miniere.

1. Minerii din Baia Nouă, Eibenthal și Șvinița care lucrau acolo au afirmat că de multă vreme aveau semnale că puțul nu rezistă presiunii pământului înconjurător, deoarece colivia (cabina cu care coborau în puț muncitorii și vagoanele) era agățată de grinzile peretelui puțului desprinse din cauza presiunii exterioare.

Pentru deblocarea cursei coliviei, uneori grinzile de susținere erau cioplite, micșorându-se capacitatea de rezistență a lor. Din punct de vedere tehnic este o gravă eroare!

Cum a devenit posibil ca acest procedeu primitiv și inadecvat, să fie folosit în subteran, acolo unde presiunea pereților este foarte mare, iar acest procedeu ar trebui făcut sub supravegherea directorului general și al directorului tehnic al punctului de lucru dar și a responsabilului cu protecția muncii.

2. Cei doi mineri care au coborât în mină la data de 7 august lucrau în continuare de 36 ore, iar cel mai tânăr nu avea calificarea necesară pentru munca de întreținere a puțului, era și muncă de rob și Sisif.

3. Activitatea la această mină, în anul 1997, a fost întreruptă pentru trei luni, pentru reparații capitale, iar atunci a fost făcută o mare investiție care trebuia să asigure o siguranță maximă minei. Oare cum au fost folosiți banii investiți atunci, dacă puțul acestei mine s-a surpat la nici 10 ani ?

Ce lucrări prevedea acel proiect, cum au fost ele executate și cine le-a recepționat ?

Sunt întrebări pe care le voi pune factorilor de resort cerând totodată proiectantului de la Petroșani să depună la comisia de anchetă proiectul, iar ministerul de resort să ne prezinte procesul verbal de recepție și garantare a lucrărilor executate.

4. În 2005 și 2006, mina de la Baia Nouă, prețioasă pentru economia națională, având unul din cele mai bune zăcăminte de antracit din Europa, a primit de la guvern 40 de miliarde de lei pentru extindere și reabilitare. De asemenea a investit aici și statul ceh, deoarece majoritatea populației este de origine cehă.

Din discuțiile pe care le-am avut la mină cu Directorul general, acesta mi-a prezentat pe plan extinderea pe care o făcuse anul acesta la Săliștea, al doilea punct de acces în această mină (acolo unde au fost scoși ieri minerii morți).

Suspect este că directorul a afirmat că intenționa să părăsească puțul de la Baia Nouă în favoarea celui de la Săliștea, la 1 octombrie 2006.

Întrebarea se pune, de câtă iresponsabilitate a putut da dovadă un director să mai permită accesul oamenilor într-un puț ce urma să se închidă fără să fi verificat starea lui?

5. Suspect este că nu s-a investit din cele 40 miliarde nici un ban în acest puț, când el era în funcțiune și amenința viața oamenilor. Minerii spun de asemenea că galeria extinsă de la Săliștea era făcută din banii obținuți din producția lor și nu din cei trimiși de guvern. Atunci unde sunt banii? Ieri, 4 septembrie am luat parte la ședința de la punctul de exploatare minieră Baia Nouă, pe care a ținut-o directorul general de la mina Anina cu minerii, unde a reieșit că mai sunt 12 miliarde lei necheltuiți.

6. Fiind acolo, am cerut să mi se arate proiectul care a stat la baza investițiilor, căci în conformitate cu legea, banii de la buget se folosesc conform unor studii și documente tehnice. Nimeni nu a putut să-mi arate nimic.

7. Mai mult, în paralel cu puțul prăbușit, se află și tubul de aeraj care asigură tirajul de aer, obligatoriu între cele două capete ale minei, respectiv Baia Nouă și Săliștea. Dacă acest tub se prăbușea și el, toată mina era compromisă. Atunci se pune din nou întrebarea: de ce nu s-au folosit o parte din banii primiți de la guvern pentru consolidarea puțului de coborâre de la Baia Nouă? De ce a fost lăsat intenționat să se prăbușească ?

8. O altă nemulțumire este modul haotic și dezordonat în care a decurs acțiunea de salvare. Disperați, la un moment dat, minerii s-au blocat în mină pentru a-i obliga pe directorul general și reprezentanții ministerului să acționeze și să scoată trupurile minerilor prinși între dărâmături.

Aflată la fața locului, in perioada în care acționau echipele de salvare, am încercat să contactez vreun serviciu de permanență al ministerului sau pe ministrul Codruț Sereș. Degeaba. În schimb, secretarul de stat Purcaru și ministrul Codruț Sereș s-au deplasat în zonă, explicând minerilor că trebuie disponibilizați, pentru a beneficia de banii dați de Ordonanța 8 din februarie 2006, până la data de 31 decembrie 2006.

Oare de ce ministrul insistă pe formula disponibilizării, înainte de a face o anchetă și vrea să închidă mina pentru care abia alocase 40 miliarde?

9. De fapt mai este o situație suspectă în activitatea acestei mine. O mare parte din mineri, fuseseră disponibilizați cu câțiva ani înainte. Dar pentru că mina avea nevoie de angajați, iar Ordonanța 8 din februarie 2006 nu permitea să mai fie angajați cei disponibilizați, s-a recurs la sistemul SRL-urilor, luate în subantrepriză, lucrând cu disponibilizați la negru, sau angajați câteva ore dar muncind o zi întreagă. Toate aceste nereguli au ieșit acum la iveală.

Doi oameni sunt morți, iar conducerea locală, în înțelegere cu trimișii din minister aflați la fața locului, anunță că închid mina, motivul fiind că aproape toți minerii s-au înscris pe lista de disponibilizare (de fapt, acestea au fost făcute la sugestia șefilor!)

De fapt, majoritatea oamenilor nu ar vrea să fie disponibilizați. Am vorbit cu ei. Sunt tineri și vor să muncească. Mina este bună, ca dovadă că guvernul a investit în ea o imensă sumă de bani. Oamenilor le este frică după 31 decembrie 2006, după cum i-a avertizat ministrul Codruț Șereș, nu vor mai beneficia de banii de disponibilizare.

Cum se poate ca brusc să se schimbe lucrurile ? Din cauza accidentului sau accidentul a fost provocat pentru a justifica închiderea minei?

Cert este că minerii vorbesc că după închiderea minei de către guvern, ea va fi dată unei societăți private, care o va redeschide.

Fac apel la Ministrul Economiei domnul Codruț Șereș să emită o nouă ordonanță prin care să prelungească efectul Ordonanței 8 pentru o perioadă mai lungă în care să existe criteriul despăgubirilor prin disponibilizări.

Altfel, cu spectrul termenului de 30 decembrie 2006, minerii, din disperare, intră în jocul de interese al unora cărora, de fapt, nu le pasă de soarta lor și de soarta avuțieinaționale, ci doar de propriile lor interese.

Este necesară o analiză responsabilă și serioasă a parametrilor economici ai minei și a impactului social. Nu trebuie acționat sub imperiul sentimental al accidentului produs. Nu trebuie exploatată starea de șoc a minerilor care au pierdut doi colegi în condiții tragice, ci salvată mina și locurile de muncă din zonă.

Dar pentru asta trebuie o protecție socială. Trebuie o nouă ordonanță pentru disponibilizări, care să le garanteze minerilor continuitatea și mai ales o protecție a muncii în care investițiile să se facă corect.

Doi oameni au murit, pentru că banii alocați pentru reabilitarea minei - care nu au fost puțini -, într-o perioadă în care în minerit nu se mai investește, au fost folosiți prost și nu în interesul exploatării miniere și a securizării activității oamenilor și utilajelor.

O comisie de anchetă parlamentară va trebui să analizeze acest fenomen, iar eu personal mă voi implica în studiul investiției făcute acolo. Măcar atât, în memoria celor morți nevinovați, în condiții groaznice.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

 
  Olguța Cocrea - declarație politică cu titlul Dosariada, ultima preocupare a cetățenilor României;

Din partea deputaților fără apartenență la un grup parlamentar, doamna deputat Olguța Cocrea.

Aveți cuvântul, doamna deputat.

   

Doamna Olguța Cocrea:

Mulțumesc, doamna președinte.

Declarația mea politică se intitulează "Dosariada, ultima preocupare a cetățenilor României".

După 16 ani de la Revoluția din decembrie 1989, timp în care poporul român ar fi trebuit să știe cine sunt cei care susțineau și lucrau pentru aparatul opresiv comunist, am ajuns și ziua când s-a hotărât deconspirarea lor.

Dar, ce păcat! Sunt deconspirați cei care au semnat un angajament cu securitatea fără să știm dacă acei oameni au semnat de bunăvoie sau au fost constrânși, șantajați, fără să știm dacă acei oameni au făcut jocul murdar al securității sau au figurat doar cu un simplu angajament, fără a fi făcut rău semenilor lor.

De ce nu-i putem vedea la televizor pe cei care-i forțau pe așa-zișii informatori să semneze acele angajamente și să știm și noi cine ne urmărea zi de zi?

Nu este ușor să știi că la orice pas ești urmărit de un securist, numai pentru faptul că soțul lucrează în străinătate, sau că cel mai bun prieten te trădează fiind informator al securității.

După toată această mediatizare intensă, consider că era bine ca cei care se știau că într-un fel sau altul au colaborat cu securitatea, ei să fie cei care făceau un pas înapoi, nu să se ajungă ca personalități marcante din partide să fie excluse.

Este păcat că acești oameni sunt tratați astfel, dar consider că ar fi fost foarte corect, ca cei care înainte de 1989 au fost de partea baricadei comuniste, după 1989 să fi rămas în eșalonul doi, să nu fie umiliți prin excluderi.

De asemenea, sper ca această deconspirare să fie făcută pentru toți, nu selectiv, de asemenea, nutresc speranța că această deconspirare să nu fie folosită pentru a se plăti polițe celor ce nu răspund la comenzi politice.

În toate ziarele și pe toate canelele de televiziune se dezbat teme și se fac analize cu privire la dosariadă, dar ce păcat că acestea amețesc cetățeanul și-l face să uite că vine toamna și nu are cu ce să-și umple cămara, că vine iarna și nu va avea cu ce să-și plătească utilitățile.

Sper ca această euforie să treacă, iar clasa politică să-și facă datoria față de țară, să urgentăm adoptarea legilor pentru integrare și să demonstrăm că aderarea în 2007 a României la U.E. o merită pe deplin poporul român.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

 
  Vasile Mocanu - declarație politică intitulată Ce ascunde Dosariada?;

Urmează domnul deputat Vasile Mocanu, Grupul parlamentar al P.S.D.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Vasile Mocanu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Și eu vreau ca să rămân în aceeași notă din respect. Felicitări pentru realegerea dumneavoastră.

Astăzi, declarația mea politică se intitulează "Ce ascunde Dosariada?"

Sunt de acord. La începutul noului său drum european, România are nevoie de o clasă politică mai tânără și mai curată. Din păcate, sistăm însă, în aceste ultime săptămâni, efectiv la "curățarea" clasei politice. "Dosariada" a devenit cel mai bun mijloc de îndeplinire a planurilor politice ale șefului statului.

Când, zi de zi, i se inserează electoratului ideea că mai toți parlamentarii au colaborat cu fosta securitate, este evident că se mizează pe o anumită reacție din partea alegătorilor.

Date fiind antecedentele președintelui Băsescu, este ușor de intuit ce anume se urmărește. Președintele jucător vrea mai multă putere. Un parlament slab înseamnă un Băsescu mai puternic. Nu este de mirare că, exact în această perioadă, a revenit în actualitate discuția despre o eventuală modificare a formei de guvernământ a României. Republică parlamentară sau republică prezidențială.

Ce credeți că ar răspunde alegătorul, după ce, săptămâni la rând, i s-au servit la micul dejun, prânz și cină dosarele parlamentarilor?

Nu mai contează că cele mai multe se referă chiar la politicienii Puterii, că majoritatea sunt de urmărire, și nu de rețea, că lipsește, în continuare, o dezbatere națională pe acest subiect. Important este faptul că electoratul este împins, încetul cu încetul, spre o capcană perfidă.

Peste puțin timp, probabil chiar Președintele Băsescu va afirma, mai mult sau mai puțin direct, că Parlamentul României va trebui ajustat în zonele sale esențiale. Se vor găsi unii politicieni de mâna a doua care-i vor susține spusele. Din fericire, sunt absolut convins că atunci se vor arăta parlamentari din toate partidele - de la Putere și din Opoziție -, care vor face totul pentru a bloca acest proiect politic inconștient. Măcar până va ieși la iveală dosarul de colaborator al fostei Securități al actualului Președinte Traian Băsescu.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Emilian Valentin Frâncu - declarație politică cu titlul «Victoria așa-zisului contabil nepriceput de la Sănătate asupra detractorilor săi politici»;

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L., domnul deputat Emilian Frâncu.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Luarea mea de cuvânt de astăzi se intitulează "Victoria așa-zisului "contabil nepriceput de la Sănătate" asupra detractorilor săi politici".

Până de curând, nu exista nici măcar o zi de la bunul Dumnezeu, în care Eugen Nicolăescu, ministrul liberal al sănătății publice, să nu fie criticat și ridiculizat, pentru așa-zisa lui nepricepere în gestionarea domeniului de care răspunde.

În articole de presă și în emisiuni de televiziune, diverși comentatori, ziariști și politicieni ai altor partide nu conteneau să-l acuze pe domnul Nicolăescu de lipsă de profesionalism și de rea-voință, prezicându-i că "în curând, va duce la groapă sistemul de sănătate publică din România" și numindu-l în fel și chip cu diferite apelative jignitoare, precum "incompetent" și "contabil nepriceput".

Pe lângă o amplă listă de neajunsuri din domeniul spitalelor, neajunsuri moștenite de la guvernările anterioare, care numai reformă nu au făcut, principalul cal de bătaie al detractorilor l-au constituit cozile de început de lună din fața farmaciilor care eliberau medicamente gratuite și compensate.

Detractorii politici ai ministrului liberal nu uitau să arate cu degetul spre lipsa de finanțare adecvată a sistemului de sănătate publică, acuzând "guvernarea portocalie" și pe ministrul Nicolăescu de "genocid asupra poporului român". Aceiași indivizi, însă, treceau sub tăcere faptul că perpetuarea crizei financiare din Sănătate se datora piedicilor puse în mod sistematic pachetului de legi privind reforma, inițiat de Guvern la propunera ministrului de resort.

Ultima, dar nu cea mai puțin importantă dintre aceste piedici a constituit-o atacarea pachetului legislativ la Curtea Constituțională, ceea ce a dus la tărăgănarea exasperantă a procesului de intrare în vigoare a legilor privind reforma în Sănătate. Putem spune că acei pensionari și oameni nevoiași trebuie să "mulțumească" în primul rând P.S.D.-ului pentru cele șase luni de stat la cozi în fața farmaciilor din întreaga țară, pentru rețetele neonorate de farmaciști, din cauza epuizării plafonului financiar, pentru condițiile grele de spitalizare și pentru multe altele.

Iată că, în ultimele 2-3 luni, adică după intrarea în vigoare a pachetului legislativ, promovat de ministrul Eugen Nicolăescu, cozile din farmacii au dispărut cu desăvârșire, cel puțin în județul Vâlcea.

Iată că, acum, în județul Vâlcea, există suficienți bani pentru onorarea în oricare zi din lună a rețetelor gratuite și compensate.

Iată că, încet-încet, deficiențele din spitale încep să fie remediate.

Ceea ce nu s-a soluționat niciodată în cei 7 ani de când există Casa Națională de Sănătate și casele județene de sănătate, este pe punctul de a-și găsi rezolvarea totală spre finele acestui an și la începutul anului viitor.

Sistemul de sănătate publică din România a scăpat de subfinanțare!

Mai rămâne acum doar ca banii să fie gestionați în mod corespunzător și mai rămâne de îndeplinit dezideratul scoaterii de sub tutela Ministerului Finanțelor a tuturor contribuțiilor lunare pentru Sănătate din partea angajaților și angajatorilor. Dar acest lucru nu depinde de ministrul Nicolăescu.

Ceea ce a depins de așa-zisul "contabil incompetent" s-a făcut. Iar domnul Nicolăescu a repurtat, iată, o strălucită victorie asupra detractorilor săi politici și asupra tuturor casandrelor care preziceau "falimentul iminent" al sistemului de sănătate publică din țara noastră.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Costache Mircea - declarație politică intitulată Trăiască ziua corupției!;

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., domnul deputat Costache Mircea.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Costache Mircea:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Aceleași felicitări și din partea mea.

"Trăiască ziua corupției!" Degringolada acestui Guvern de strânsură adunat cu furca nu mai poate fi estompată, cu toate eforturile fabricii de diversiuni, care dă temă după temă populației buimăcite, în vreme ce țara este condusă fie din căruciorul cu rotile, ori de pe terasa cârciumii.

Cum diversiunile răpiților din Serai, fugii lui Hayssam, ale luptei cu moliile din dosare în locul luptei cu rechinii tranziției s-au răsuflat, avizații în decodificarea poveștilor de senzație, care ocupă spațiul public, așteaptă cu interes următoarea gogoriță: dacă noi am avea, printre atâtea oficine mafiote, și instituții media autentice, am vedea, probabil, și imagini ale luxoaselor sedii de partid, ale parcărilor pline ochi cu limuzine care de care mai sofisticate și, mai ales, opulența școlilor de vară ale puilor ciocoiului nou, aspiranți la postura de făcători de bine ai națiunii. Am vedea reuniunile de partid de la Sinaia, Predeal, Neptun, Snagov și de prin alte locuri minunate și am admira vilele, conacele și palatele bogătașilor, care au trudit cu un efort managerial impresionant la devalizarea economiei naționale din 1990 încoace. Chiar mă gândesc să inițiez un proiect de lege pentru fixarea unei zile naționale a corupției, sau, mai europenește, a transparenței; o zi a porților deschise, când toți bogații ar fi obligați să-i primească pe săraci să le viziteze conacele, grădinile, acareturile. Cu acest prilej, sărăcimea satelor și a orașelor ar fi ospătată, lăsată să se scalde în piscine, să se așeze la volanul limuzinelor și al ambarcațiunilor boierilor, prilej cu care sărmanii ar înțelege, probabil, cine sunt de fapt cei care au condus, au guvernat, au jefuit și au devastat România în ultimii 17 ani de jaf și anarhie.

Desfășurată anual, ziua porților deschise ale conacelor și vilelor ar putea arăta creșterea gradului de prosperitate a protipendadei, de la an la an, creșterea numărului de proprietăți, de averi, prilej de entuziasm general și de înmânare a unor premii simbolice marilor îmbogățiți, în funcție de talentul și perspicacitatea dovedite în acumularea de averi, prin dijmuirea fondurilor publice și prin spolierea populației - populație compensată, și ea, cu privilegiile amintite, anual, de ziua transparenței, conform principiului democratic al societății cleptocrate. Așa ar avea și sărăcimea parte de mici, bere și cârnați cu fasole, cel puțin o dată pe an, și nu numai o dată la 4 ani, ca până acum. Să gândiți bine!

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Mihai Dumitriu - declarație politică cu titlul Rectificarea de buget și învățământul românesc;

Domnul deputat Dumitriu Mihai, Grupul parlamentar al P.S.D.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Mihai Dumitriu:

Vă mulțumesc frumos, doamnă președinte.

Subscriu felicitărilor pe care colegii mei vi le-au adresat de la această tribună.

Declarația politică de astăzi se intitulează "Rectificarea de buget și învățământul românesc".

Ne apropiem cu pași repezi de noul an școlar 2006-2007. Mai sunt 10 zile.

Factorii responsabili care gestionează învățământul românesc la nivel central și local ar fi trebuit să aibă în vedere: asigurarea spațiilor școlare necesare, finalizarea igienizării lor, școlarizarea tuturor copiilor cu vârste între 3-16 ani, încadrarea cu personal didactic calificat, asigurarea combustibilului. Dar, din păcate, în ultimii doi ani, școala - instituție publică finanțată din bani publici - este folosită de cei care îi dirijează destinele, de guvernanții P.N.L.-P.D., ca tribună de propagandă politică a Alianței portocalii D.A., chiar poliție politică.

Politica bugetară pentru învățământ a Guvernului Coaliției portocalii s-a evidențiat în noiembrie 2005, când s-a votat bugetul României pentru 2006.

Deși actuala Putere, parlamentarii liberali și democrați au susținut în 2004, public și în Parlament, ca învățământului să-i fie alocat, prin lege, pentru 2006, 5% din pib, în noiembrie 2005, au devenit uituci, opunându-se vehement sumei solicitate de Ministerul Educației și Cercetării.

Parlamentarii portocalii au refuzat să asigure condiții decente, necesare unui proces didactic eficient.

Parlamentarii P.S.D. și P.R.M., susținuți de cadrele didactice, prin grevă, au smuls promisiunea Guvernului Tăriceanu de a aloca 1,1 miliarde euro pentru infrastructura școlară preuniversitară și universitară, sumă care nu a fost stipulată în Legea bugetului pe 2006, urmând a fi alocată prin rectificări.

Sumele distribuite prin rectificarea bugetului în iunie 2006 au ajuns în școli la sfârșitul lui august, iar sumele alocate prin rectificarea de la sfârșitul lunii august 2006, vor ajunge în unitățile de învățământ în octombrie-noiembrie 2006. Deci, va fi imposibil de realizat licitații corecte, documentații și începerea lucrărilor în timp util. Corect și legal, sumele vor fi imposibil de cheltuit și ar trebui returnate în decembrie 2006.

Rectificarea din august-septembrie 2006, la sumele care se vehiculează, este o acțiune pompieristică, propagandistică, cu iz electoral, neinteresându-i pe actualii guvernanți portocalii ce se va întâmpla după 1 ianuarie 2007.

Stimați colegi,

Aceste sume au ca scop rezolvarea intereselor clientelei politice portocalii P.N.L.-P.D. din județe, a anumitor constructori apropiați Puterii, care doresc să-și asigure front de lucru pentru perioada iernii, banii încasându-i până pe 31 decembrie 2006, pe situații de lucrări ce le vor executa, după procedură ilegală.

De asemenea, căile de alocare a sumelor prin hotărâre de Guvern prin Ministerul Educației și Cercetării, prin inspectoratele școlare - și nu prin consiliile județene - nu are suport legal, deoarece spațiile destinate învățământului public sunt în proprietatea consiliilor locale. Nimeni nu are voie să angajeze lucrări de reabilitare, de igienizare a clădirilor școlilor, fără aprobarea proprietarilor, a consiliilor locale.

Această procedură de alocare a sumelor ocolește legile existente, cu scopul de a scoate în evidență faptul că finanțarea învățământului "depinde" de guvernanții portocalii și de a favoriza clientela politică de la nivel central și local, de a arăta opiniei publice, în dispreț, că actuala Putere este legea, face legea și nu respectă legea.

Suma alocată județului Iași, la rectificarea din iunie 2006 este o sumă foarte mică pentru nevoile privind infrastructura școlară. Așa mică, suma a fost repartizată pe școli de inspectorul școlar general portocaliu, după criterii foarte severe (după cum afirmă în presă). Care? Criteriile politice au stabilit prioritățile, directorii peneliști-pediști și primarii portocalii, și nu criteriile obiective impuse de realități: vechimea clădirii, starea de degradare, prognoza populației școlare. Din 20 de unități cărora li s-au alocat fonduri, 17 sunt ale Alianței portocalii D.A.

Întreb, sumele la bugetul național au fost colectate numai de la cei care au votat Alianța D.A.?

Mai sunt 10 zile până la începerea noului an școlar 2006-2007. Multe unități școlare nu sunt pregătite pentru a-și primi preșcolarii și școlarii: tavane care se prăbușesc, grupuri sanitare la limita descriptibilului, mobilier vechi, uși și ferestre care abia se țin, pereți fisurați, acoperișuri sparte. Dacă mai adăugăm lipsa cadrelor didactice calificate, distanțele mari până la școală, drumuri desfundate, frigul din clase, avem imaginea școlii din multe localități ale României, îndeosebi din mediul rural.

De ce actuala Putere nu face evaluarea unităților școlare după codurile de avertizare de la meteo?

Stegulețele galbene și portocalii ar scoate în evidență starea învățământului românesc și, în același timp, ar reliefa eficiența politicii guvernanților portocalii privind școala.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Mircia Giurgiu - declarație politică cu titlul România între sărăcia extremă și integrarea europeană;

Din partea deputaților fără apartenență la grup parlamentar, domnul deputat Mircia Giurgiu. Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Mircia Giurgiu:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Vă transmit și eu felicitări și vă doresc succes în activitate!

Stimați colegi,

Titlul declarației mele politice de astăzi este "România între sărăcia extremă și integrarea europeană".

România se zbate într-o sărăcie profundă, cronică. Sărăcia extremă este definită tridimensional, în funcție de veniturile și consumul gospodăriei sub pragul național de sărăcie, lipsa securității locuirii, patrimoniul sărăcăcios.

România este cu un picior în Uniunea Europeană. Dar ce va duce cu ea în Uniunea Europeană? Sărăcie și deznădejde?! Doar 10 la sută din populație, conform unui sondaj INSOMAR, consideră că trăiește decent.

Solicit Guvernului să elaboreze de urgență o strategie pe etape pentru scoaterea României din sărăcia extremă în care se află. Românii pot intra în Europa cu capul sus, nu cerșind condiții speciale de aderare.

Un material amplu pe această temă o să-l depun la secretariat.

Vă mulțumesc.

(Este consemnat, în continuare, materialul depus la secretariatul de ședință)

România se zbate într-o sărăcie profundă, multi-dimensională, cronică, care nu "trece de la sine", odată cu creșterea economică. Studiile privind "noua sărăcie" arată că în România, ca și în țările dezvoltate, aceasta este asociată cu fragilizarea relațiilor de familie și slăbirea coeziunii sociale, ne-participare și marginalizare socială, "cultura de cartier", tendințe de etnicizare și de concentrare a săracilor în zone segregate teritorial. Spre deosebire de sărăcia de consum, "noua sărăcie" reprezintă o stare de deprivări multiple, de derivă, care nu poate fi depășită decât prin intervenție din exterior.

Sărăcia extremă este definită tridimensional, în funcție de:

veniturile și consumul gospodăriei sub pragul național de sărăcie; lipsa securității locuirii; patrimoniu sărăcăcios.

Sărăcia extremă din România, definită tridimensional, este concentrată la nivelul tinerilor, copiilor și mediului de rezidență urban și este în strânsă relație cu transformările sociale de după 1990, cu fenomenul persoanelor fără locuință, cu schimbările de pe piața muncii (șomaj) și cu forme de dezorganizare socială. Pe de altă parte, în zonele sărace din sate, "noua sărăcie" este doar marginală, problema cheie a mediului rural fiind formele de sărăcie de tip tradițional, specifice comunităților cu grad redus de modernizare, a căror viață economică este dominată de agricultură.

Conform declarațiilor oficiale, România este cu un picior în Uniunea Europeană. Dar ce va duce cu ea în Uniune? Sărăcie și deznădejde. Doar 10% din populație (conform INSOMAR) consideră că trăiește decent. 47% din populația României trăiește în mediul rural, ceea ce diferențiază țara noastră de țările Uniunii Europene, în care populația rurală reprezintă sub 20%.

Prețurile la gaze au crescut din nou de la 1 iulie 2006. La fel și cele la carburanți. Vor fi urmate de creșteri de prețuri la produsele alimentare. Asta în condițiile în care România, la o populație de 21 milioane de locuitori, are doar 5.674.000 salariați, având în schimb 5.642.600 pensionari, 481.176 șomeri, 717.669 persoane care primesc ajutor social, 460.698 persoane cu dizabilități. Cu un salariu minim pe economie de 330 RON potrivit Hotărârii de Guvern, 370 RON conform Contractului Colectiv de Muncă Unic la nivel național, cu o pensie care oscilează între 113 și 302 RON, cu un ajutor de șomaj de 277 RON, în condițiile în care valoarea coșului minim de consum este de 500 RON, nu putem trage altă concluzie decât că actuala Putere se laudă că România în zdrențe bate la porțile Europei.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Vasile Filip Soporan - declarație politică intitulată Portocaliul se îngălbenește fără folos pentru agricultura României;

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., doamna deputat Mirela Adomnicăi. N-a venit, nu? Nu este în sală.

Domnul deputat Vasile Filip Soporan. Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Vasile Filip Soporan:

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Aș dori să prezint în fața colegilor declarația politică "Portocaliul se îngălbenește fără folos pentru agricultura României".

Integrarea în structurile Uniunii Europene devine din ce în ce mai mult o acțiune concretă, care trebuie să se manifeste, între altele, prin măsuri eficiente legate de dezvoltarea rurală și de o altă atitudine față de țăranul român, de integrarea acestuia și a producției agricole, în spațiul instituțional concurențial european.

Obiectiv, ar trebui să se treacă de la etapa teoretică conceptuală, spre acțiunile care vor așeza România durabil, temeinic și ireversibil într-o stare reglementată de mecanismele economiei de piață.

Din păcate, actuala Putere neglijează spațiul rural, în care trăiește aproximativ 40% din populația României, și agricultura - o ramură economică, care s-ar dori importantă și eficientă.

Preocupările sunt de altă natură și sunt cantonate mai mult în bătălia pentru reconfigurarea spațiului politic, în care democrații doresc o republică semiprezidențială, cu un președinte cu prerogative de dizolvare a Parlamentului, de numire și de demitere a primului-ministru, iar Partidul Național Liberal dorește o republică parlamentară, în care Președintele României să fie numit de Parlament.

Președintele ascultător, Emil Boc, își confirmă comportamentul - acela de a susține contrariul celor susținute în perioada 2001-2004. Dacă în 2003, susținea necesitatea diluării responsabilităților Președintelui și păstrarea instituției prezidențiale la un nivel de reprezentare simbolică, în momentul de față, susține necesitatea unui Președinte puternic, asemănător modelului francez.

În același timp, în maniera specifică cu care ne-am obișnuit, există mesaje în interiorul Alianței, și chiar în interiorul partidelor politice, în care coexistă valoarea de "da" și "nu" pe aceleași probleme.

Ce să înțeleagă cetățeanul spațiului rural din această abordare? În primul rând, faptul că nu există preocupare pentru producătorul agricol român, și nici pentru o pregătire reală, în vederea integrării în structurile Uniunii Europene. Satul românesc se confruntă cu o bulversare permanentă a stării proprietății, mult mai pronunțată decât în celelalte țări membre ale fostului bloc sovietic, cu o îmbătrânire pronunțată a populației, cu o fărâmițare semnificativă a proprietății și o slabă capacitate productivă.

Integrarea europeană poate și trebuie să vină în sprijinul satului românesc. Acest proces devine real dacă actuala Putere poate să conducă, cu eficiență, reforma instituțională necesară activării mecanismelor de structurare a pieței agricole, de modernizare a infrastructurii și de rezolvare a multiplelor probleme sociale.

În această vară, am avut ocazia să vizitez în Polonia o agenție regională pentru modernizarea și restructurarea agriculturii și să o compar cu situația existentă în România. Am constatat o diferență mare de funcționare instituțională și o lipsă a politicilor agricole post-aderare la nivelul României.

Discuțiile purtate cu reprezentanții responsabili ai mediului rural din România au scos în evidență problemele reale ale satului românesc, legate de infrastructură, agricultură, învățământul școlar, sănătate și protecție socială.

Pentru știința actualilor guvernanți, problemele reale ale infrastructurii sunt legate de starea drumurilor intravilane și extravilane, de alimentarea cu apă și canalizare, de alimentarea cu gaze și electrificarea tuturor gospodăriilor din extravilanul localităților, de iluminatul public și telefonia fixă.

Agricultura are probleme legate de starea de dezvoltare a fermelor familiale, de asocierea proprietarilor de pământ, de crearea formelor asociative pe specii de animale și produs, de procurarea de utilaje și instalații, de înființarea unor centre de colectare și valorificare a produselor agricole, de insuficiența specialiștilor din domeniul cadastrului pentru aplicarea corectă și eficientă a legilor fondului funciar și de insuficiența personalului calificat în vederea întocmirii și accesării resurselor financiare, puse la dispoziție de Uniunea Europeană.

Învățământul școlar din mediul rural se confruntă cu următoarele probleme reale: slaba dotare a școlilor cu material didactic și calculatoare, lipsa dotărilor minime necesare autorizării funcționării unităților școlare, lipsa personalului didactic calificat, a personalului de pază, de serviciu și de întreținere.

În domeniul sănătății publice, se doresc următoarele acțiuni: regândirea sistemului actual de protecție a sănătății populației, prin implicarea directă și eficientă a autorităților centrale și locale, distribuirea medicamentelor să se facă în condiții de apropiere față de cetățean, similare cu cele din mediul urban și dotarea dispensarelor rurale cu echipamente la nivelul cerințelor impuse de siguranța actului medical și asigurarea acestuia cu personal calificat.

Parcurgând Programul portocaliu de guvernare 2004-2008, observăm că prin prestația ministrului Flutur care, încet și sigur, se va transforma din ministrul agriculturii în ministrul buruienilor, politicile specifice privind finalizarea reformei proprietății funciare, stimularea transformării gospodăriilor țărănești în ferme agricole familiale, cu caracter comercial, alocarea eficientă a resurselor bugetare pentru sprijinirea producătorilor agricoli, sprijinirea valorificării producției agricole prin măsuri de piață, dezvoltarea și modernizarea satelor, reforma instituțională, au rămas simple puncte puse pe hârtie, fără a fi aduse în practică de politica guvernamentală din acest domeniu.

Portocaliul se îngălbenește prin învechire și prin nerealizarea promisiunilor electorale din domeniul politicii agricole și de dezvoltare rurală.

Ce vă propuneți în ultimul ceas, înaintea integrării europene, în acest domeniu, stimați guvernanți? Puteți să priviți cu realism și pragmatism acest domeniu, atât de depărtat de preocupările dumneavoastră? Cu superficialitate și lipsă de profesionalism, sunteți în măsură să aduceți România rurală în situația compatibilității cu ceea ce se întâmplă în acest domeniu în Uniunea Europeană? După cum gestionați structurile agențiilor înființate, sau restructurate în domeniul dezvoltării rurale, consider că sub vremelnica guvernare a Alianței D.A., acest proces va fi foarte dificil. Regândiți-vă acțiunile, stimați guvernanți, pentru a nu fi prea târziu pentru România.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
   

Tot din partea Grupului parlamentar al P.S.D., au depus în scris declarațiile politice domnii deputați Ioan Mocioalcă, Viorel Pupeză, Florin Iordache și Aurel Vlădoiu.

Mai sunt colegi deputați, care doresc să aibă intervenție la microfon, să susțină declarația politică? Nu mai sunt.

Cu aceasta, încheiem prima ședință consacrată declarațiilor politice din această sesiune.

La ora 10,00 fix va începe ședința în plen.

Vă mulțumesc tuturor.

 
     

(Următoarele intervenții au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la secretariatul de ședință)

 
    Bogdan Liviu Ciucă - declarație politică intitulată Școala și politica;

Domnul Bogdan Liviu Ciucă:

Declarație politică intitulată "Școala și politica".

Mereu "repetabila povară" a ciclicității unor întâmplări ale vieții noastre face să se estompeze de multe ori semnificația lor. Sau, poate, rămânând în sfera banalului, pur și simplu noi le acordăm o pretinsă semnificație, pentru a putea marca trecerea timpului și experiența acumulată.

Pentru mine, parcă din totdeauna și pentru totdeauna în septembrie începe școala. Nu este o continuă reamintire, nu este nici nostalgia pentru anii trecuți, este pur și simplu sentimentul unui început ce exprimă bucuria viitoarelor noutăți, acum doar bănuite, și - mai ales - dorința de a le afla.

Și tot în septembrie, într-un ciclu constituțional de data aceasta, începe o nouă sesiune parlamentară. Poate nu este întâmplător ca aceste instituții atât de diferite să-și suprapună măcar momentul de reluare a activității.

Ambele sunt destinate să formeze și să proiecteze pentru viitor o națiune, prin educație sau prin lege, de ambele depinzând soarta acestei națiuni.

Și atunci, să nu uităm că dascălii noștri ne-au pregătit pentru ce trebuie să facem acum. Datorită școlii, toate au căpătat în viață un sens și o perspectivă. Am învățat principii și legi, am tocit teoreme și declinări latine.

A venit momentul să înțelegem de ce am învățat toate acestea. Toate s-au ordonat și mai ales s-au sintetizat în modul în care gândim și acționăm în viață. De aici și neliniștea mea la acest început tumultuos de sesiune parlamentară. Oare să fi uitat tot ce am învățat în mereu reluatul septembrie al studiilor noastre? Oare nu am înțeles nimic sau, dacă am înțeles, am înțeles oare bine? Se poate demonstra că tehnic este posibil, dar tot atât de bine se poate demonstra că este lipsit de sens.

Legile menite să asigure dezvoltarea în timp a națiunii, prin coagularea ei și perspectiva stabilă pe care o conferă, pot deveni un teritoriu al nisipurilor mișcătoare pe care nimic nu este sigur. Ceea ce astăzi este profitul numai unor persoane - în nici un caz colectivității - mâine se poate întoarce împotriva lor.

Într-o continuă și sterilă mișcare a oamenilor - numai pentru interese de moment -, orice va însemna evoluție pe planul vieții politice și sociale se va opri.

Principiile și legile științelor exacte și ale științelor naturale au fost aduse, prin studii îndelungate, aproape la gradul de a fi imuabile și, în orice caz, definitorii în timp. Noi am acumulat numai finalitatea unei imense și laborioase activități de secole ale umanității.

Este timpul să gândim ca și legilor fundamentale ale vieții sociale să le dăm aceeași valoare. Unele dintre ele există. Exemplul Codului Civil napoleonian, în vigoare și astăzi după 102 ani, având rădăcini viguroase în Dreptul Roman milenar, îmi este cel mai la îndemână. Câte din legile noastre vor rezista măcar 10 ani? E păcat că am uitat definiția și scopul legilor. E păcat că am uitat să aplicăm principii simple care, din principii ale științelor, devin principii de viață.

Este bine că e septembrie și încep școlile. Și sesiunea parlamentară. Va trebui să mai învățăm ceva. Ca să nu rămână unii dintre noi repetenți.

    Corneliu Momanu - declarație politică intitulată Deconspirarea securității ca terapie națională;

Domnul Corneliu Momanu:

Declarație politică intitulată "Deconspirarea securității ca terapie națională".

Actuala sesiune parlamentară începe cu două provocări majore pentru clasa politică. Prima dintre acestea se referă la responsabilitatea pe care o avem în a îndeplini angajamentele asumate față de Uniunea Europeană în contextul aderării la 1 ianuarie 2007.

Cea de-a doua provocare privește tot o reformă, de data aceasta una morală, de profunzime a societății românești. Asupra acestei teme doresc să mă refer în declarația mea.

Deconspirarea securității ca poliție politică a fost, încă de acum 16 ani, un deziderat profund legitim al societății noastre. Democratizarea României nu poate merge înainte fără acest exercițiu de sinceritate pe care trebuie să și-l însușească în primul rând clasa politică.

Dacă în psihologia unei națiuni s-ar aplica terapii similare indivizilor, explicația ar fi una naturală - numai confruntându-ne cu temerile și coșmarurile noastre cele mai înfricoșătoare putem să le învingem. Numai așa ne putem vindeca.

Dar pentru ca acest proces de vindecare a societății românești să fie unul complet și ireversibil, adevărul trebuie spus în totalitate și fără menajamente. Este necesar ca ofițerii, agenții și informatorii fostei securități să fie deconspirați în fața opiniei publice. Urmând modelul altor state care s-au rupt de trecutul comunist, dosarele acestora trebuie făcute publice, indiferent care ar fi costurile materiale și eforturile umane necesare unei asemenea operațiuni.

Ca liberal și ca parlamentar, susțin fără rezerve acest proiect național de curățire morală a societății. Poate acest lucru va prăbuși cariere. Poate mulți oameni politici vor trebui să ofere explicații celor care le-au dat votul, poate unii își vor pierde mandatele. Este însă un preț pe care trebuie să îl plătim și pe care îl datorăm generațiilor viitoare.

    Costică Macaleți - declarație politică intitulată Educația, la pământ;

Domnul Costică Macaleți:

Declarație politică intitulată "Educația, la pământ".

Ne apropiem cu pași repezi de debutul unui nou an școlar, care pentru al doilea an consecutiv se anunță cu probleme: școlile nereparate și murdare îi așteaptă pe cei mici în condiții improprii (asta în cazul în care mai sunt în posesia comunităților locale, și nu au fost retrocedate în natură, grație unei legi a Alianței D.A.) iar profesorii, umiliți cu niște salarii de mizerie și sătui de minciunile Guvernului Tăriceanu, amenință că nu vor intra în sălile de clasă.

Desigur, se pune întrebarea: ce a determinat această situație critică în care se găsește sistemul educațional românesc? Cred că răspunsurile rezidă în mai mulți factori:

Inexistența unei strategii a Guvernului clare, coerente și realizabile pentru sistemul de învățământ;

Abandonarea dezvoltării învățământului rural, cu efect în creșterea decalajelor;

Inexistența unui proiect de construcții pentru școli noi;

Abandonarea promisiunilor guvernamentale de mărire a salariilor personalului didactic (în contrast flagrant atât cu promisiunile electorale, cât și cu negocierile cu sindicatele din învățământ de anul trecut)

Lista neregulilor ar putea continua desigur cu dereglările grave din organizarea bacalaureatului, menținerea testării naționale, contrar Legii învățământului (nu se justifică testarea în interiorul ciclului de învățământ obligatoriu), cât și cu incapacitatea Guvernului de a restructura școala pe nevoile reale din piața forței de muncă. La toate acestea se adaugă, asemenea tichiei de mărgăritar, modalitatea revoltătoare a demnitarilor Alianței D.A. de a repartiza fonduri pentru infrastructură numai pe criterii politice, ca parte integrantă din eforturile de a racola pe bandă rulantă primari și consilieri din celelalte partide!

Țin să menționez că, spre deosebire de actuala putere, reprezentanții Partidului Social Democrat sunt preocupați de starea învățământului românesc, considerând educația un proiect de importanță capitală pentru societatea românească. Specialiștii noștri au pus la punct o strategie coerentă de dezvoltare în domeniul educației, având ca principiu de bază acumularea de competențe în regândirea și reformarea sistemului. PSD crede că este necesară reconsiderarea salarizării și formării cadrelor didactice, astfel încât sistemul să devină atractiv și performanța să fie încurajată, și militează pentru reformarea programelor școlare, pe formare de competențe în concordanță cu cerințele pieței forței de muncă.

    Cristian Alexandru Boureanu - declarație politică având ca temă reformarea clasei politice românești prin introducerea votului uninominal;

Domnul Cristian Alexandru Boureanu:

Declarație politică având ca temă reformarea clasei politice românești prin introducerea votului uninominal.

Parlamentul trebuie să își asume, ca prioritate "zero" a acestei sesiuni, introducerea votului uninominal.

Clasa politică românească este cuprinsă momentan de efervescența deconspirărilor. Următorul lucru care va ocupa agenda publică va fi, probabil, Raportul de țară din această lună. Pe lângă problemele inerente legate de procesul de integrare, tema declanșării alegerilor anticipate va continua să agite, din când în când, spiritele.

Date fiind aceste circumstanțe, consider că parlamentarii, indiferent cărui partid aparțin, trebuie să urmărească, imperturbabil, îndeplinirea uneia dintre promisiunile majore ale campaniei electorale: reformarea clasei politice românești prin introducerea votului uninominal.

Consider că actuala clasă politică trebuie să dovedească faptul că are într-adevăr voința politică de a introduce votul uninominal în această sesiune parlamentară, astfel încât următoarele alegeri, anticipate sau nu, să se desfășoare sub auspiciile votului uninominal.

Trecerea la un sistem electoral care să includă și scrutinul uninominal este un lucru absolut benefic pentru reformarea clasei politice românești cu care, cel puțin la nivel declarativ, toate partidele sunt de acord. Trebuie să și arate însă că doresc într-adevăr să și realizeze acest deziderat.

În consecință, propun plenului Camerei Deputaților să își asume, ca primă prioritate legislativă a acestei sesiuni parlamentare, introducerea votului uninominal.

    Daniela Buruiană-Aprodu - apel pentru publicarea dosarelor de securitate ale procurorilor și judecătorilor;

Doamna Daniela Buruiană-Aprodu:

Am aflat, fără nici o surprindere, că stâlpii moralității și al principiilor elevate, precum doamna Muscă, turnau din greu și cu pasiune la securitate.

Am mai aflat și că autorul șlagărului dezumflat numit "Să trăiți bine" a fost avansat de la gradul de căpitan la cel de maior.

Tot arhivele Securității ni-l înfățișează pe bravul disident și rezistent Pleșu, cum povestea ofițerului de legătură ușoare turnătorii despre colegii săi, și ne-a apucat plânsul. Mai ales că marele disident paharnic, cu pile la justiție, câștigă toate procesele în care poporul îl apelează cu onoare în "turnător".

De aceea, noi, cei aleși de popor, am fi tare curioși dacă am ști câte ceva și despre brava tagmă a magistraților, adică despre judecători și procurori. Pentru că din cele relatate prin presă și confirmate de celebra judecătoare Florica Bejinariu, majoritatea trăiau într-o deplină armonie și frăție cu Securitatea.

Bașca faptul că jumătate din ei vin chiar din iubitele instituții numite Miliție și Securitate.

În virtutea bunelor relații dintre Securitate, CNSAS și Justiție, pe noi nu ne miră faimoasele rechizitorii ale procurorilor, dar mai ales hazliile sentințe ale judecătorilor care joacă după cum le cântă posesorii dosarelor lor.

Și nu mai miră pe nimeni că încrederea în justiție a populației se duce spre zero, invers proporțional cu palatele și conturile unora dintre ei.

În opinia noastră, a celor de la PRM, nu este normal ca un pârlit de turnător deputat sau senator să fie pedepsit, iar un procuror sau judecător ce bagă în pușcărie gravide, babe sărace lipite și-l scapă fără nici o remușcare pe Hayssam, Tender sau Patriciu să nu fie dat afară cu șuturi în dos și supus oprobiului public.

De aceea, se impune publicarea totală a dosarelor de securitate ale procurorilor și judecătorilor, ca să vedem și noi care din ei, la ordinele Securității, băgau oameni la pușcărie chiar pentru o simplă înjurătură la adresa lui Ceaușescu.

Propunem, în acest sens, ca primul dosar publicat să fie al fostului procuror comunist Monica Macovei, actualul ministru al justiției și stâlp al Partidului Democrat, denumit de cetățeni și Partidul Mica Securitate.

E așteptat la rampă și cu sufletul la gură președintele Băsescu cu poveștile lui marinărești cu care speră să mai prostească vreo două babe securiste.

Abia după publicarea acestor dosare vom vedea cine a mințit, cine a turnat și cine îi va mai vota.

    Horea Dorin Uioreanu - declarație politică intitulată Compromisul ce duce la compromitere;

Domnul Horea Dorin Uioreanu:

Declarație politică intitulată "Compromisul ce duce la compromitere".

Doresc să vă prezint declarația mea politică, referitoare la subiectul care ne-a atras tuturor atenția în această vară, și anume demararea procesului de deconspirare a securității și a celor care au contribuit la susținerea terorii în perioada comunistă.

Ideea de compromis, în România zilelor noastre, este percepută ca o noțiune pozitivă, fiind atribuită oamenilor inteligenți. Este arhicunoscută vorba din popor conform căreia cel mai deștept cedează primul. Compromisul este un rezultat al artei negocierii, iar cei care stăpânesc această artă trebuie să dea dovadă, în primul rând, de inteligență și stăpânire de sine. Cel puțin așa este în politica zilelor noastre, de la noi sau de prin alte locuri spre care tindem.

Noi, liberalii, ne-am asumat, pe scena politică din România, rolul de a demara și duce la capăt o reformă morală a clasei politice. Și nu este vorba doar de un slogan electoral. Vulcanul produs prin desecretizarea dosarelor fostei securități este reforma respectivă, pe care o cerea întreaga societate românească, într-un mod subliminal, prin neîncrederea acordată clasei politice. Deși încearcă să se inducă că nu mai este un subiect actual, cel mai bun argument că lumea era însetată după un "proces al comunismului" este atenția de care se bucură această dezbatere. Pare că lumea are răbdare să stea în loc o vreme, să asculte "povești cu securiști și colaboratori", până ne curățăm, până aflăm vinovații și poveștile adevărate ale celor care au avut de suferit din cauza lor. Pare că lumea s-a oprit din ritmul ei alert pentru purificare, și-a plecat urechea la mărturiile ce rămân, după zeci de ani, la fel de vii și de dureroase. Asistăm la un exercițiu de sinceritate pe care nici o guvernare de după 1989 nu a avut curajul să-l provoace.

PNL și-a impus voința politică pe care nu au avut-o țărăniștii lui Constantinescu și nici PSD-iștii lui Iliescu, de a se uita în oglindă și de a-și curăța mizeria din propria ogradă. Este vorba despre un proces despre care nu este bine să spunem că îl facem prea târziu. Este sintagma pe care o folosesc unele persoane care vor să îl arunce în derizoriu, pentru că se simt cu musca pe căciulă. O spun unii care au deja o carieră construită pe minciuna născută din compromis. Și aici mă refer la noțiunea de compromis, care înainte de 1989 avea cu totul alt înțeles decât cel de astăzi: atunci, "compromisul" deriva ca sens din verbul "a te compromite". A încerca acum să găsești sensuri adiacente pentru turnătorie, pentru mișelie, cu scopul de a le face să pară mai "dulci", este un gest de disperare din partea celor care au făcut Compromisul. Știm cu exactitate că puțini l-au făcut din teroare, cei mai mulți erau convinși că aceea era calea, iar josnicia gesturilor lor a marcat și politica românească de după 1989. Pentru că ei, compromișii, au continuat să decidă pentru noi, iar valoarea deciziilor lor s-a impregnat în valoarea morală a societății noastre. A continua, în România anului 2006, să avem în societate lideri care s-au compromis, înseamnă să ne încredem în persoane slabe, șantajabile și incoerente, înseamnă a ne compromite și mai mult...

Cu siguranță, procesul de deconspirare a celor care au turnat, apărând un regim bazat pe teroare, înfometare și propagandă mincinoasă va mai dărma mituri. Vor curge lacrimi de crocodil și se vor căuta justificări de prisos. Românii anului 2006 vor conștientiza că, în toți acești ani de democrație, li s-a impus un sistem de valori bazat pe oameni falși.

PNL este un partid istoric, de tradiție, rămas singurul partid istoric care are un cuvânt greu de spus pe scena politică românească. De asemenea, PNL este primul partid care taie în carne vie, în rândul propriilor membri, și renunță la cei care au făcut Compromisul, indiferent de riscurile electorale sau politice. Este un demers care trebuie urmat de toate partidele politice, nu numai la nivel de mesaj. După acest moment, vom putea trage linie și vom fi îndreptățiți a juca cu cărțile pe față, fără șantaje sau vorbe pe la colțuri. Atunci vom fi învățat să valorificăm arta compromisului politic, și nu ne vom feri de această sintagmă. Consider că este o acțiune de forță, care trebuie impusă la nivelul tuturor partidelor parlamentare. Este vorba de curaj politic, de voință și, nu în ultimul rând, de onestitate față de electorat.

    Ioan Aurel Rus - declarație politică intitulată Podul împăcării a fost uitat;

Domnul Ioan Aurel Rus:

Declarație politică intitulată "Podul împăcării a fost uitat".

În urma calamităților naturale de la sfârșitul lunii iunie, localitatea Târlișua a fost grav afectată. Peste 40 de case distruse, altele inundate, 13 morți, din care 3 nici până astăzi nu au fost găsiți. Acolo s-au prezentat în primele zile după dezastru mulți oameni din aparatul administrativ, au analizat și evaluat situația, și-au trimis clienții politici "să ajute", în realitate "să pape" bani... și atât. La o săptămână, pe podul rupt s-au întâlnit doi certați, președintele Băsescu și premierul Tăriceanu. Veneau din direcții opuse, cu gânduri opuse și cu indicații inverse. Unul găsea vinovați pe cei ce au bărbierit munții, celălalt slaba administrare și organizare în situații de urgență, chiar dacă au fost avertizați de Direcția de mediu. Măcar au avut bunul simț să nu-L învinovățească pe Dumnezeu, deși, iată că în ultimele zile se lucrează diabolic la subminarea, acuzarea și incriminarea Bisericii Ortodoxe Române, "mama spirituală" a neamului românesc, și la lovirea direct în ierarhia acesteia, o luptă nebună, fără rost.

Podul era rupt și a rămas și după plecarea celor "doi portocalii". Firmele trimise să mănânce banii publici au fost chipurile invocate să rămână în zonă. Gospodăriile calamitate și casele distruse se cunosc, dar ce te faci că de la Guvern banii sunt puțini și vin greu. Un primar se lăuda cândva că face o casă acolo. Bun lucru. Numai că nu o face singur. Oameni de bine din alte comune îl ajută. Trecem peste asta! Ce facem cu podul? Vine toamna. Gospodăriile trebuie alimentate pentru lunga iarnă ce se așterne an de an în munții Țibleșului. Oamenii se pot și îmbolnăvi. Au nevoie de pod. Podul este rupt. Ce vor face? Cine este de vină că în trei luni încă nu s-a făcut nimic?

Fac apel la colegii parlamentari din județ, și în special la cei din arcul guvernamental, să intervină urgent pentru ridicarea unui pod, și provizoriu măcar, până vine iarna. Apelul este al locuitorilor "paralizați" din localitățile în care nu se poate ajunge din cauza acestui pod. Este un apel de suflet, și nu numai.

    Ioan Țundrea - declarație politică intitulată În democrație, ascensiunea oricărui potențial Arturo Ui poate fi oprită;

Domnul Ioan Țundrea:

Declarație politică intitulată "În democrație, ascensiunea oricărui potențial Arturo Ui poate fi oprită".

Paranoia postelectorală este un sindrom de care toate partidele care s-au perindat la putere după '89 au fost atinse.

Paranoia politică postelectorală are aceleași semne clinice diagnosticabile oricărui individ: supraestimare de sine, rigiditate psihică, erori de judecată cauzate de premise subiective, limbaj persuasiv, cu tendințe spre ipocrizie.

În cel mai scurt timp după câștigarea alegerilor, se pot identifica cel puțin câțiva trepăduși care roiesc în jurul conducătorului, cu atitudine de yesmen.

Cu timpul, numărul ketmanilor, pentru că așa îi numeau perșii pe cei care spuneau turcilor doar ceea ce turcii doreau să audă, crește într-un mod atât de alarmant, încât aproape că întregul partid devine un fel de cor, în care se cântă pe o singură voce.

Acest moment este debutul ieșirii în scenă al viitorului Arturo Ui, conducătorul adulat și de necontrazis, atotștiutorul grotesc, omniprezent al băilor de mulțime.

Din fericire, societatea românească, sprijinită de mecanisme tot mai solide, pe principii occidentale, a sancționat aceste tentative de paranoia postelectorală.

Viitorul cetății noastre pare a fi având o doză de speranță acum, anterior aderării, totuși, este extrem de benefică recitirea celebrei piese de teatru a lui Bertholt Brecht.

Aviz amatorilor care au rămas cu mâna întinsă, ca a regelui Lear, nedumeriți și înșelați de politicienii categoria muscă.

    Iulian Iancu - declarație politică intitulată Factura la întreținere - dimensiunea dezastrului provocat de Alianța D.A.;

Domnul Iulian Iancu:

Declarație politică intitulată "Factura la întreținere - dimensiunea dezastrului provocat de Alianța D.A.".

Incapabil în a promova o strategie energetică, așa cum s-a angajat în ianuarie 2006, în plină criză a furnizării de gaze naturale, Guvernul Tăriceanu sfârșește lamentabil printr-o gafă de proporții: majorează ajutoarele la încălzire, sub motiv că estimează o creștere de circa 20% a prețului la gazele naturale. Guvernul oferă astfel în mod direct furnizorilor dreptul la încă o majorare a prețului gazelor naturale din import cu 20%, deși continuăm să plătim cel mai mare preț al gazelor naturale din import.

De fapt, prin recentele măsuri, Guvernul recunoaște că timp de doi ani de zile a abandonat sectorul energetic. Primul-ministru și-a reamintit de acest sector lipsit de importanță pentru actualul executiv doar în luna ianuarie a acestui an, în timpul crizei furnizării de gaze naturale. Cu această ocazie, primul-ministru a anunțat că va realiza, prin departamentul coordonat de ministrul de stat Gheorghe Pogea, o nouă strategie pentru domeniul energetic, propunând aberant trecerea tuturor centralelor termice de la funcționarea pe gaze naturale la utilizarea cărbunelui ca materie primă energetică. Sezonul rece odată încheiat, această strategie nu a mai fost realizată, iar autorul ei a fost între timp remaniat, pentru că ocupa un post ce încărca organigrama Guvernului, dovedindu-se a fi fost un șomer de lux pe banii contribuabililor.

În schimb, s-au lansat tot felul de aberații contradictorii ale partidelor din Alianța D.A., prin care termocentralele din București urmau a fi preluate de Primăria Generală, sau au vehiculat teorii ale unificării tuturor termocentralelor și electrocentralelor din România, împreună cu hidrocentralele și chiar cu Nuclearelectrica, în două mari societăți, practic două noi CONEL-uri.

Toate aceste aberații au sfârșit prin a încununa iresponsabilitatea actualului Guvern, care a comunicat o liberalizare a prețului național de referință a gigacaloriei înainte de a promova măcar un singur proiect de reabilitare sau modernizare a sistemului de alimentare centralizată cu căldură.

În realitate suntem, iată, în luna septembrie și, de la preluarea puterii, Guvernul nu a făcut altceva decât să majoreze cu 100% prețul gazelor naturale, cu 100% prețul facturii la întreținere, cu 30% prețul la energie electrică.

Astfel, de la preluarea guvernării, prețul gazelor naturale a avut următoarea evoluție:

  • de la 1 decembrie 2004: 5.878.000 lei/1000 Nmc;
  • de la 1 aprilie 2006: 10.333.355 lei/1000 Nmc.

Din aprilie 2006, 1000 mc gaze naturale costă 10,3 milioane lei, dublu față de decembrie 2004, reprezentând 3 salarii minime pe economie.

"Raportul Eurostat" precizează că prețul energiei electrice pentru consumatorii casnici din România, exprimat în indicii puterii de cumpărare (PPS) la 100 Kw, este dublu față de cel plătit de cele mai dezvoltate țări europene.

Faptul că astăzi în România plătim energia la prețuri mai mari decât în țările UE, respectiv 80 Euro/Mwh, față de 40 - 55 Euro /Mwh în statele membre, în condițiile în care veniturile sunt de până la 10 ori mai reduse decât în UE, se reflectă în primul rând în creșterea galopantă a prețurilor produselor românești, cu precădere a celor de bază și, implicit, asupra nivelului de trai al populației. Companiile românești plătesc pentru gazele naturale mai mult decât cele din Germania sau Franța, iar pentru energia electrică plătesc cele mai mari tarife practicate în Europa.

În aceste condiții, pentru mai bine de 40% din cetățenii României factura la întreținere este mai mare decât venitul lor lunar.

Toate aceste majorări au fost realizate în condițiile în care pentru 2.700.000 pensionari recalcularea pensiilor nu a adus nici un leu în plus, ba chiar unii au înregistrat pierderi în urma recalculării, atât în mod direct, prin diminuarea cuantumului lunar, dar și indirect, prin pierderea drepturilor de călătorie gratuită cu trenul sau prin anularea dreptului de compensare la anumite medicamente.

Măsura anunțată mincinos drept "căldură ieftină la mai multe persoane" poate fi tradusă în "căldură foarte scumpă pentru unele persoane și inaccesibilă pentru foarte multe persoane".

Prin OUG nr. 91/2005, Guvernul a dat o nouă lovitură de grație sistemului centralizat de alimentare cu căldură din România, acordând ajutoare bănești producătorilor și importatorilor de centrale termice, fără a pune vreo condiție de reducere a consumului și de eficiență energetică, încurajând debranșarea și făcând imposibilă realizarea lucrărilor de modernizare angajate de autoritățile locale pentru producția de energie termică în sistem centralizat.

Consecințele acestei politici s-au făcut simțite în iarna 2005 - 2006, când facturile la întreținere s-au dublat. Pe lângă gafa uriașă de a achiziționa gazele naturale din import la prețul cel mai mare din Europa, a cărei responsabilitate revine exclusiv actualului executiv, se înregistrează în continuare o presiune suplimentară asupra nivelului facturii pentru încălzire și prepararea apei calde de consum.

Acum, Guvernul anunță majorarea ajutoarelor la încălzire, mințind populația că astfel va putea plăti facturile la întreținere în această iarnă. Prin liberalizarea prețurilor la căldură, cu excepția câtorva orașe, în majoritatea orașelor din România se va înregistra o dublare, respectiv o triplare a prețului gigacaloriei. Practic, de la 107,5 RON / Gcal se vor plăti 201 RON / Gcal, respectiv 300 RON / Gcal.

În aceste condiții, românii cu venituri de circa 500 RON vor fi prea săraci ca să își poată plăti întreținerea. Ajutoarele de încălzire vor putea compensa doar până la 30% din valoarea facturii, așa cum menționează și reprezentanții ANRE. Ce nu vrea însă Guvernul să spună este că în urma majorării aberante a prețurilor, încă din iarna trecută deja, zeci de mii de familii nu vor primi, la iarnă, apă caldă și căldură, din cauza declarării stării de insolvabilitate a acestora.

Astfel, deja 1000 familii din municipiul Bistrița au sistată furnizarea apei calde și nu vor primi la iarnă nici căldură, pentru că este declarată această stare de insolvabilitate.

Pe de altă parte, societățile furnizoare de căldură în sistem centralizat au încheiat anul 2005 cu datorii mari, de circa 1700 miliarde lei vechi, față de furnizorii de utilități, fiind practic în imposibilitate de a putea contracta noi credite pentru achiziția de combustibil necesar pentru iarna 2006 - 2007.

Guvernul anunță că va acoperi 1000 miliarde lei vechi din contravaloarea acestor datorii, dar nu spune de unde și nici nu a inițiat, deși suntem deja în luna septembrie, hotărârea de Guvern pentru Programul de iarnă 2006-2007.

Cu alte cuvinte, sezonul de iarnă 2006-2007 este complet nepregătit. Nu se cunosc stocurile de combustibil, nu sunt contractate credite pentru achiziția acestora, în schimb sunt liberalizate prețurile la căldură și este sistată alimentarea cu apă caldă pentru cei aflați deja în incapacitate de plată.

În condițiile în care anunță, practic, o majorare a prețului gazelor naturale cu încă 20% și o majorare a prețurilor la carne și produse din carne cu 30%, precum și a altor produse alimentare cu 10 - 18%, Guvernul supune populația României unui șoc în această iarnă, respectiv în a alege între a muri de frig sau a muri de foame.

    Ioan Ovidiu Silaghi - declarație politică intitulată Prioritate la verificarea euroobservatorilor;

Domnul Ioan Ovidiu Silaghi:

Declarație politică intitulată "Prioritate la verificarea euroobservatorilor".

Într-un interviu acordat presei zilele acestea, președintele Grupului ALDE din Parlamentul European, domnul Graham Watson, vede transparența ca un element crucial pentru o bună guvernare, pentru procesul democratic și pentru mersul înainte al societății și sprijină campania Partidului Național Liberal de reformă a clasei politice românești. Pe aceasta temă, liderul liberalilor europeni declară că: "Deschiderea dosarelor de Securitate din perioada comunistă nu este o condiție formală pentru aderarea la UE, dar este necesară pentru o curățenie a politicii și istoriei naționale. Efectele acestei acțiuni vor fi benefice pentru societatea românească, ca și în celelalte foste țări comuniste - acum membre ale Uniunii Europene - care au trecut prin același proces".

Plecând de la această luare de poziție a înaltului oficial european, propun de la această tribună ca Parlamentul României să solicite membrilor Colegiului CNSAS să efectueze o verificare cu prioritate grad zero a euroobservatorilor care reprezintă România în Parlamentul European. Această verificare prioritară a euroobservatorilor este de două ori utilă: în primul rând, pentru că această categorie de parlamentari români se află în acest moment în exercițiul funcțiunii, și nu trebuie priviți toți cu suspiciune de către colegii din Parlamentul European din cauza apariției dosarului de colaborator al Securității al doamnei Mona Muscă și a dosarelor altor senatori și deputați; în al doilea rând, este utilă pentru că va descongestiona CNSAS în momentul în care va efectua verificările pentru candidații români ce vor concura la alegerile pentru Parlamentul European. Conform unor estimări neoficiale, 70-75% dintre actualii euroobservatori vor candida și pentru mandatele din Parlamentul European.

De asemenea, propun tuturor partidelor politice, în situația în care încep să pregătească și să desemneze candidați pentru Parlamentul European și care nu fac parte din categoriile prevăzute de lege pentru a trece prin verificările CNSAS, să solicite verificarea acestora cu prioritate.

Solicitând verificarea cu prioritate a euroobservatorilor, nu depășesc în nici un caz granița Legii nr.187/1999, modificată prin Ordonanța de urgență nr.16/2006, pentru că toți fiind senatori și deputați, se încadrează în categoria persoanelor care urmează să fie verificate printre primele.

    Marin Almăjanu - reliefarea rolului Partidului Național Liberal în deconspirarea fostei securități;

Domnul Marin Almăjanu:

Vin astăzi în fața dumneavoastră pentru a saluta un fapt de normalitate.

De 16 ani vorbim de democrație, deconspirarea fostei securități, valori europene și alte astfel de noțiuni. Niciodată, însă, și nici un partid nu a avut curajul de a lua măsuri concrete împotriva celor care au activat în fostele structuri comuniste.

Partidul Național Liberal a considerat ca absolut necesară excluderea din rândurile sale a tuturor celor care au semnat un angajament cu fosta securitate, indiferent de numele și poziția respectivei persoane. Partidul a pierdut doi parlamentari valoroși, dar a câștigat în ceea ce privește consecvența și încrederea românilor. Un partid urmaș al Brătienilor nu putea sub nici o formă să permită existența în rândurile sale a unor persoane care, din diferite motive, au semnat angajamente cu cea mai odioasă instituție a regimului comunist.

Din păcate, 16 ani am tot vorbit, dar nu am realizat nimic pe această temă. În 1990, prezența lui Ion Iliescu la conducerea țării a făcut imposibilă aplicarea cu strictețe a idealurilor revoluționare a celor ce au luptat în 1989. Poate că atunci era mai simplu, era mai puțin dureros și am fi avut o democrație curată.

Am ajuns astăzi, când adevărul doare mult mai tare, dar suntem obligați să îl acceptăm, pentru că suntem obligați să ne împăcăm cu trecutul nostru, pentru a putea merge înainte.

Închei prin a-mi exprima satisfacția pentru faptul că Partidul Național Liberal este primul care nu numai că vorbește despre "reforma clasei politice", dar o și face. În același timp, chem toate partidele, parlamentare și nu numai, să lase de o parte interesele de moment și să urmeze calea începută de noi.

    Florin Iordache - declarație politică intitulată Educația și problemele sale;

Domnul Florin Iordache:

Declarație politică intitulată "Educația și problemele sale".

Guvernul Tăriceanu a promis în angajamentul semnat în noiembrie 2005 că problemele semnalate de sindicatele din învățământ vor fi rezolvate.

A trecut aproape un an de zile și nu a fost elaborat nici măcar Proiectul de Lege a salarizării personalului bugetar, aplicabil de la 1 ianuarie 2007.

Tot în noiembrie 2005, Executivul a promis 1,1 miliarde de euro pentru educație. Până acum, doar jumătate din acești bani au ajuns la Ministerul Educației și Cercetării. Dat fiind faptul că suntem în luna septembrie, și există legi care prevăd organizarea licitațiilor și a achizițiilor publice, am convingerea că o parte însemnată din această sumă nu va putea fi cheltuită.

În același timp, foarte multe din localurile grădinițelor și școlilor din mediul rural nu corespund normelor pentru a putea fi început un nou an școlar. Autoritățile locale sunt pline de bune intenții, dar nu au resursele financiare necesare.

Se dorește descentralizarea și creșterea responsabilității autorităților locale, dar trebuie susținută și de asigurarea fondurilor necesare.

Constatăm că Executivul nu este pregătit să asigure învățământului importanța necesară și ne putem trezi la 15 septembrie, când ar trebui să înceapă școala, că sindicatele ies în stradă pentru niște promisiuni neonorate de un an de zile.

    Viorel Pupeză - declarație politică intitulată Migrația politică, încă o dovadă de ipocrizie a Alianței portocalii;

Domnul Viorel Pupeză:

Declarație politică intitulată "Migrația politică, încă o dovadă de ipocrizie a Alianței portocalii".

România nu poate intra în Uniunea Europeană cu o clasă de oameni politici flotanți, drept pentru care este de apreciat o lege care își propune să stopeze într-un fel sau altul traseismul politic. Nu îmi propun să critic disfuncționalitățile pe care le promovează modificările aduse Statutului aleșilor locali prin Legea nr.249/2006. Mă voi referi doar la ipocrizia unor lideri de partid ai Alianței "Departe de Adevăr", care una au spus și alta au făcut. Pentru a nu lăsa să planeze suspiciunile la modul general, vă voi reaminti de acel virus al administrație publice locale, H5 IO de Bistrița-Năsăud.

El afirma, în perioada sa de incubație, că migrația politică deturnează votul electoratului, afectează încrederea cetățeanului în instituțiile locale și generează, totodată, instabilitate politică, fapt ce este de condamnat. "Mai grav este faptul că orice program democratic de reformă reală este compromis, slăbind încrederea diferitelor organisme internaționale în mediul politic românesc, iar pentru acesta răspunzător în nici un caz nu poate fi cetățeanul de rând. Neputând tolera un asemenea comportament, cel puțin imoral, Alianța dintre PD și PNL va milita, în continuare, pentru stoparea flagelului migrației politice". Declarația a fost susținută de colegul meu de la tribuna Parlamentului, atât în perioada de Opoziție, cât și acum, la Putere, cu aceeași înverșunare, condamnând din tot sufletul astfel de practici, numai că în ambele rânduri a mințit fără remușcare.

Nu ne este rușine să recunoaștem că toate formațiunile politice au profitat de Putere pentru a determina o serie de primari să treacă la acel partid. Dar niciodată această acțiune nu s-a manifestat cu atâta înverșunare. Ceea ce s-a întâmplat în această vară a întrecut orice măsură. Niciodată nu a existat un plan național, dar transpus și în teritoriu, mai diabolic și concertat de presiune, șantaj, intimidări și hărțuire la adresa aleșilor locali ai Partidului Social Democrat.

Normal, județul Bistrița-Năsăud nu putea fi ocolit de acest virus periculos. Liderii Alianței portocalii au făcut din racolarea primarilor, viceprimarilor și consilierilor locali și județeni un crez, încurajând un fenomen pe care l-au condamnat timp de patru ani. Aceasta este dovada ipocriziei lor, care va fi penalizată de electorat la alegerile viitoare.

Ei nu au înțeles că succesul pe care l-au tot propovăduit prin presă este doar pe termen scurt, dar că pe termen lung vor pierde, pentru că nimeni nu a venit de dragul PD și PNL, ci în urma unor negocieri care vor crea tulburări în organizațiile locale. Cei din Alianța "Dezastru și Adevăr" nu au înțeles că un partid mare nu se face cu racolări de la alte partide, nu se face spunând azi una și mâine alta, nu se face luând oameni cu care te-ai aflat într-o dispută electorală și care au o cu totul altă concepție politică.

În Bistrița-Năsăud nu a fost nici un primar care să nu fi fost vizitat de cel puțin două ori de liderii PD și PNL, fiind nevoit să asculte oferte guvernamentale sau politice. Cel mai grav este că în toată această momire a aleșilor au fost invocate banul public sau chiar fondurile europene - SAPARD - ceea ce discreditează întreaga administrație centrală și locală.

La Bistrița-Năsăud, racolarea aleșilor a fost o misiune neîndeplinită, pentru că puțini au abandonat o doctrină social-democrată pentru "cinism și minciună", singurele valori ce caracterizează actuala putere. Onestitatea și demnitatea au fost armele cu care am luptat împotriva presiunilor de tot felul, dar cel mai important arbitru a fost electoratul. care nu-i va ierta pe oportuniști în 2008.

Și de această dată virusul a fost anihilat, cel mai important antidot fiind valoarea oamenilor pe care noi i-am promovat în 2004. Cum faptele sunt cele care exprimă cel mai bine ceea ce gândești, ca să citez dintr-un democrat în viață, mă întreb când au fost liderii Alianței sinceri, când s-au pronunțat împotriva migrației politice sau când s-au dezis de cele afirmate, străbătând ulițele satelor pentru a-i convinge pe aleși?

    Aurel Vlădoiu - declarație politică intitulată «La secțiunea diversiuni, Premiul Nobel primului-ministru Tăriceanu și președintelui Băsescu pentru Dosariada»;

Domnul Aurel Vlădoiu:

Declarație politică intitulată «La secțiunea "diversiuni", Premiul Nobel primului-ministru Tăriceanu și președintelui Băsescu pentru "Dosariada" ».

1. La Baia Nouă, trupurile strivite și putrezite ale minerilor sunt scoase la suprafață după o lună și date familiilor pentru a le înmormânta creștinește. Cei care au scăpat își pupă copiii înainte de a coborî în abataj și le spun să meargă la școală.

2. La Rast, sinistrații disperați îl primesc cu huiduieli pe ministrul Berceanu, căruia îi strigă că ploile și frigul i-au găsit în corturi și nu în casele promise. Domnul ministru Berceanu înțelege să le spună năpăstuiților că nu se teme de ei, așa cum nu i-a fost teamă nici de mineri, care erau de 20 de ori mai mulți și de 30 de ori mai răi.

3. Ministerul Transporturilor, adică Statul, adică cetățenii României, achită companiei Bechtel despăgubiri în valoare de peste 6 milioane EURO. Contribuabilii români sunt obligați să suporte aceste despăgubiri datorită întârzierii lucrărilor la Autostrada Transilvania, generate de renegocierea contractului.

4. Dascălii ies în stradă, pe 15 septembrie, în semn de protest față de încălcarea de către Guvern a acordului încheiat. Ultimul referendum organizat de Federația Națională Sindicală arată că 82% dintre salariați s-au pronunțat pentru redeschiderea conflictului de muncă în anul școlar 2006-2007. Dacă va fi sau nu boicotată începerea anului de învățământ nu prezintă interes pentru Guvern. Pentru școlile neelectrificate, ministrul Hărdău oferă soluția lumânării.

5. Pensionarii nu-și mai așteaptă pensia în fața televizorului. Cei care mai au un pic de vlagă în ei și au demonstrat că nu se tem de bastoanele jandarmilor se pregătesc din nou să iasă în stradă. Între timp, nici jandarmii nu stau cu mâinile în sân. Din ordinul Guvernului se antrenează să dea piept cu pensionarii.

6. Sănătatea este mai în suferință ca oricând. Sute de paturi de spital au fost desființate în fiecare județ. Dublarea sau triplarea salariilor directorilor de spitale nu-i va face în mod obligatoriu mai sănătoși pe români. Cei ce nu-și permit să se opereze la Viena n-au decât să vândă ce au prin casă pentru a fi băgați în seamă în spitalele țării lor.

7. Românii, fie ei pensionari, salariați sau simpli asistați, așteaptă cu deznădejde costurile iernii și ale integrării.

8. Potrivit axiologiei Guvernului Tăriceanu, toate acestea pălesc ca importanță în fața adevăratei probleme a României: deconspirarea Securității, a ofițerilor ei, a agenților, informatorilor și colaboratorilor ei. De fapt, aceasta este cea mai mare diversiune a postdecembrismului, înscrisă în seria pariului cu agricultura, industriei ca morman de fier vechi și a privatizării pe un leu. Fiecare dintre aceste diversiuni, la vremea punerii ei în scenă a suscitat interesul unora dintre români, ca strategie de atingere a binelui dorit și promis. Unii dintre cei care au pus umărul la realizarea acestor strategii-diversiuni erau pe deplin conștienți de răul general produs, subordonat însă binelui personal. Ceilalți erau doar romantici bine intenționați.

Bine intenționat a fost și Alfred Nobel când, în 1867, a inventat dinamita. Toată viața lui se gândise cum să ușureze munca spărgătorilor de piatră, constructorilor de șosele și de căi ferate, nu cum să omoare cât mai mulți semeni deodată.

9. Dacă alături de premiile Nobel, cu care cercetătorul suedez a încercat să-și răscumpere greșeala post-mortem, ar exista unul pentru geniul de a produce o diversiune de dimensiuni naționale, acesta i s-ar cuveni, cu siguranță, primului-ministru Călin Popescu Tăriceanu și președintelui Traian Băsescu.

    Ion Mocioalcă - declarație politică intitulată Despre stabilitatea incompetenței.

Domnul Ion Mocioalcă:

Declarație politică intitulată "Despre stabilitatea incompetenței".

Scena politică din România și după Consiliul European întrunit la Bruxelles în zilele de 15 și 16 iunie 2006 a rămas în continuare sub presiune. De asemenea, ea este dominată de incertitudine și ambiguitate.

Faptul că în Alianță contrele continuă, că doar se amână mereu deznodământul accentuează disoluția instituțiilor statului. În prezent, principala caracteristică a coaliției de guvernământ este neîncrederea dintre parteneri și creșterea spectaculoasă a motivelor de dispute și a focarelor de conflict.

Se accentuează blocajul administrativ și decizional determinat de suportul politic fragil al șefului executivului. Guvernul nu-și poate reface credibilitatea, este nevoit să tolereze unele erori și este neputincios pentru luarea unor decizii curajoase.

Guvernul este sub stare de asediu: nimeni nu poate fi dat jos de pe funcțiile în care s-a cocoțat și fiecare este indispensabil. Așa se explică lipsa de reacție în cazul Flutur sau Nicolăescu, în ciuda prestațiilor sub orice critică ale acestora și a consecințelor economice și sociale deosebit de grave.

Falimentul politicii fiscale a adâncit crizele din agricultură, sănătate și educație. După 500 de zile de guvernare dezastruoasă, în agricultură situația materială a producătorilor agricoli s-a depreciat foarte mult. Eliminarea acordării subvențiilor în bani, prin introducerea sistemului cupoanelor, care nu este compatibil cu formele de susținere a producătorilor agricoli practicate de țările membre ale Uniunii Europene, a fost o calamitate. Acordarea subvențiilor prin bonuri valorice în anul 2005 a fost un eșec total, acest sistem s-a dovedit a fi birocratic, costisitor și ineficient.

Comisia Europeană a emis cel mai critic Raport la adresa agriculturii românești din ultimii ani. Comisia Europeană consideră că ministerul de resort nu este pregătit pentru integrarea eficientă în Uniunea Europeană a agriculturii românești. Nefinalizarea acestor pregătiri, cum sunt: Agenția de plăți, Sistemul Integrat de Administrare și Control, Controlul veterinar, poate duce la imposibilitatea accesării fondurilor europene destinate agriculturii și dezvoltării rurale.

Conflictele din cadrul Coaliției și Alianței, precum și războiul dintre cele două Palate împiedică orice limpezire în cadrul PNL. Premierul nu-și mai poate exercita autoritatea în partid sau în Guvern fără să riște pierderea suportului politic.

Numai așa se explică susținerea necondiționată, chiar cu riscul compromiterii actului de guvernare și a imaginii PNL a miniștrilor Gheorghe Flutur și Eugen Nicolăescu, deși este convins că unul este vinovat și responsabil în fața națiunii de răspândirea gripei aviare, iar celălalt de deteriorarea sistemului de sănătate națională.

Dezastrul care a dus la decimarea păsărilor și în ferme specializate, nu numai în gospodării individuale din mai multe județe ale țării, a fost posibil datorită dezinformării Uniunii Europene și a populației precum că focarul a fost închis. Această minciună iresponsabilă a creat condițiile ca acest flagel să se extindă...

Marea păcăleală privind reforma sanitară a reușit pentru prima oară în România să trezească decepția și protestul întregii populații, precum și a corpului medical. Colegiul Medicilor, Asociațiile patronale din sănătate, Asociațiile asiguraților, Federațiile sindicale, toate și-au exprimat nemulțumirea și îngrijorarea pentru starea actuală a finanțării sistemului sanitar. Ministrul Sănătății nici la ora actuală nu recunoaște că înlocuirea profesionalismului cu fidelitatea politică, că amatorismul, impostura și nepăsarea au dus sistemul nostru sanitar în cea mai gravă criză din ultimii 15 ani.

Parlamentarii PSD au cerut vot împotriva haosului, împotriva disprețului față de om, vot împotriva distrugerii fondului biologic al poporului român, împotriva distrugerii agriculturii, împotriva degradării mediului rural, vot împotriva umilirii celor năpăstuiți de urgia apelor, dar s-au izbit de aroganța, demagogia, cinismul și iresponsabilitatea arcului guvernamental, care este aproape de oameni numai în vorbe, nu și prin fapte și acțiuni. Dorința de putere și interesele economico-financiare le-a întunecat conștiința și responsabilitatea față de cei mulți și nevoiași.

Amânarea până la finele lui septembrie a deciziei privind data integrării României în Uniunea Europeană nu înseamnă pentru actuala putere încremenirea în structuri guvernamentale ineficiente, nu înseamnă păstrarea incompetenților în structura Guvernului.

Stabilitatea politică nu exclude disputele politice, nu exclude nici remanierea, nici restructurarea Executivului.

Stabilitatea politică nu înseamnă: agonie și politicianism; minciună și manipulare; umilință pentru cei mulți și credibili. Nu înseamnă: ambiguitate; disoluția sistemului și a instituțiilor statului; diluarea răspunderii. Nu înseamnă: iresponsabilitate și corupție în sistem; iresponsabilitate politică; înlocuirea profesionalismului cu clientela politică; incompetență administrativă. Nu înseamnă politizarea instituțiilor statului și afectarea creșterii economice și a ratei dezinflației cu repercusiuni mari asupra nivelului de trai.

  Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art.94 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat.  

(În continuare, lucrările au fost conduse de domnul Bogdan Olteanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Dan Radu Rușanu și Valeriu Ștefan Zgonea, secretari.)

   

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamnelor și domnilor colegi,

Îi invit pe lideri în sală; invit secretarul de serviciu, din partea stângă, la tribună, pentru a putea începe.

Doamnelor și domnilor deputați,

Continuăm lucrările ședinței de astăzi a Camerei Deputaților și vă anunț că din totalul celor 331 de deputați, și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 222. Sunt absenți 109, din care 22 participă la alte acțiuni parlamentare.

Pentru început, în conformitate cu prevederile art.94 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, vă informez că au fost distribuite tuturor deputaților următoarele documente: ordinea de zi pentru ziua de marți, 5 septembrie 2006; programul de lucru pentru perioada 4-9 septembrie 2006; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente; lista rapoartelor depuse în perioada 10 iulie - 4 septembrie 2006 de comisiile permanente sesizate în fond; sumarul privind conținutul fiecărui Monitor Oficial al României, Partea I.

Intrăm în ordinea de zi și urmează să luăm în dezbatere inițiativele legislative înscrise pe ordinea de zi.

Vă reamintesc că la ora 12,30 avem sesiune de vot final.

De asemenea, vă reamintesc faptul că, ieri, Biroul permanent a decis că mâine și poimâine se va lucra în comisii, pentru recuperarea restanțelor care se află în această perioadă la comisii.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Protocolului Adițional la Acordul dintre guvernele statelor participante la Cooperarea Economică a Mării Negre (C.E.M.N.) privind colaborarea în domeniul asistenței și răspunsului de urgență la dezastre naturale și provocate de om, semnat la Kiev la 20 octombrie 2005 (rămas pentru votul final).  

La pct.2 pe ordinea de zi avem Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului adițional la Acordul dintre guvernele statelor participante la Cooperarea Economică a Mării Negre privind colaborarea în domeniul asistenței și răspunsului de urgență la dezastre naturale și provocate de om, semnate la Kiev, la 20 octombrie 2005.

Legea are caracter ordinar; raport de adoptare din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională. Suntem primă Cameră sesizată.

Fiind vorba de dezastre, domnul secretar de stat Victor Dobre.

   

Domnul Victor Paul Dobre (secretar de stat, Ministerul Administrației și Internelor):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Prin proiectul de lege supus dezbaterii, se propune ratificarea Protocolului adițional la Acordul dintre Guvernele statelor participante la cooperarea economică a Mării Negre privind colaborarea în domeniul asistenței și răspunsului de urgență la dezastrele naturale.

Protocolul creează cadrul juridic în ceea ce privește crearea unei rețele de ofițeri de legătură, intensificarea cooperării în domeniul asistenței de urgență, coordonarea interacțiunii, stabilirea unei rețele de schimb de informații, sarcinile și funcțiile ofițerilor de legătură în acest sens, desfășurarea reuniunilor rețelei și stabilirea unui punct național de contact în cadrul autorităților lor competente.

În conformitate cu legislația română, pentru a intra în vigoare, acordul trebuie să fie ratificat de către Parlament prin lege.

În considerarea tuturor acestor aspecte, vă propunem adoptarea prezentului proiect de act normativ, în forma prezentată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru apărare, domnul deputat Zaharia.

Vă rog.

 
   

Domnul Claudius Mihail Zaharia:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată spre dezbatere, în procedură obișnuită, cu Proiectul de Lege privind ratificarea Protocolului Adițional la Acordul dintre guvernele statelor participante la Cooperarea Economică a Mării Negre (C.E.M.N.).

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art. 73 din Constituție, republicată.

La dezbaterea proiectului de lege au participat, în calitate de invitați, în conformitate cu art. 54 și 55 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, domnul secretar de stat Marius Bălu și căpitan Florentin Ilie din partea Ministerului Apărării Naționale.

La lucrări au fost prezenți 22 de deputați din totalul de 24.

Raportul comisiei a fost adoptat cu toate eforturile deputaților prezenți.

În urma dezbaterilor, din ședința din 27 iunie anul curent, comisia propune plenului Camerei Deputaților adoptarea acestui proiect de lege în forma prezentată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Neexistând amendamente admise sau respinse, rămâne la ora 12,30 la votul final.

Vă ascult, domnule deputat, vă rog.

 
   

Domnul Claudius Mihail Zaharia:

Două modificări. În primul rând, reformularea articolului unic, după cum urmează: "Se ratifică protocolul adițional, semnat la Kiev la 20 octombrie 2005, la Acordul dintre guvernele statelor participante la Cooperarea Economică a Mării Negre privind colaborarea în domeniul asistenței și răspunsului de urgență la dezastrele naturale și provocate de om, semnat la Soci la 15 aprilie 1998, ratificat prin Ordonanța Guvernului nr. 8 din 1999, aprobată prin Legea nr. 153/1999".

Și a doua reformulare: "Legea pentru ratificarea Protocolului Adițional semnat la Kiev la 20 octombrie 2005 la Acordul dintre guvernele statelor participante la Cooperarea Economică a Mării Negre privind colaborarea în domeniul asistenței și răspunsului de urgență la dezastrele naturale și provocate de om, semnat la Soci la 15 aprilie 1998".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Punctul de vedere al Guvernului, vă rog.

 
   

Domnul Victor Paul Dobre:

Este o problemă de tehnică legislativă. Nu avem nimic împotrivă în legătură cu modificarea respectivă.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Alte intervenții? Obiecții? Observații? Comentarii? Nu sunt.

Considerăm că s-au însușit amendamentele de ordin lingvistic și de tehnică legislativă. Nu există alte amendamente admise sau respinse. Rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea prelungirii participării Guvernului României, pentru perioada 2006-2010, la Acordul dintre Comisia Economică pentru Europa a Națiunilor Unite (C.E.E./O.N.U.) și guvernele participante la proiectul Calea Ferată Transeuropeană (TER) privind fondul de cooperare și creditare, semnat la Geneva la 17 decembrie 1992 (rămas pentru votul final).  

La punctul 3: Proiectul de Lege pentru aprobarea prelungirii participării Guvernului României, pentru perioada 2006-2010, la Acordul dintre Comisia Economică pentru Europa a Națiunilor Unite și guvernele participante la proiectul "Calea Ferată Transeuropeană privind fondul de cooperare și creditare", semnat la Geneva la 17 decembrie 1992.

Legea are caracter ordinar.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru industrii. Suntem primă Cameră sesizată.

Domnul secretar de stat Galiatatos, vă rog.

   

Domnul Alexandros Galiatatos (secretar de stat, Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Acest acord a fost prelungit succesiv pentru perioadele 1998 - 2000 și 2001- 2005, iar Comitetul de conducere al proiectului TER, în cea de-a 21-a sesiune, care a avut loc între 14-16 noiembrie 2005, a aprobat prelungirea acordului sus-menționat pentru perioada 2006 - 2010, urmând ca guvernele participante să-l prelungească, în conformitate cu procedurile interne ale fiecărui stat.

De asemenea, secretarul executiv interimar al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite a solicitat Misiunii permanente a României pe lângă Oficiul Națiunilor Unite de la Geneva prelungirea acordului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Din partea comisiei, doamna deputat Aura Vasile, vă rog.

 
   

Doamna Aurelia Vasile:

Comisia pentru industrii a fost sesizată pentru dezbatere în fond cu proiectul de lege.

Membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Intervenții? Nu sunt.

Dezbateri generale? Nu sunt dezbateri generale, din păcate.

Trecem la dezbaterile pe articole. Lucrăm pe raportul comisiei. Avem un număr de trei puncte, amendamente admise.

La punctul 1, obiecții, observații, comentarii pe propunerea comisiei? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 2, adoptat.

La punctul 3 există o reformulare din partea comisiei.

Vă rog, doamna deputat.

 
   

Doamna Aurelia Vasile:

La punctul 3 din raport, alin. 2, după Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, "care va asigura plata contribuției la fond, potrivit legii, calculată pe baza raportului de schimb leu/dolar în vigoare la data efectuării plății".

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Am înțeles.

Obiecții, observații, comentarii? Nu sunt. Se însușește această modificare.

Alte obiecții la punctul 3 din raport? Nu sunt.

Am finalizat dezbaterea pe articole. Rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Convenției Consiliului Europei privind prevenirea terorismului, adoptată la Varșovia la 16 mai 2006 (rămas pentru votul final).  

Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției Consiliului Europei privind prevenirea terorismului, adoptată la Varșovia la 16 mai 2005.

Legea are caracter ordinar. Raport de adoptare din partea Comisiei juridice. Suntem primă Cameră sesizată.

Din partea inițiatorului, domnul secretar de stat Valentin Naumescu. Vă rog.

   

Domnul Valentin Naumescu (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Convenția Europeană privind prevenirea terorismului a fost negociată în perioada octombrie 2003 - martie 2005, în cadrul Comitetului de experți pe problematica terorismului, cod EXTER, la care au participat reprezentanți ai statelor membre ale Consiliului Europei, precum și ai altor state interesate în convenirea unui document multilateral în domeniu: Statele Unite, Marea Britanie, Canada, Mexic, Japonia.

Obiectivul acestei convenții este de a intensifica eforturile statelor contractante pentru prevenirea terorismului și a efectelor sale negative asupra respectării drepturilor omului și, în special, a dreptului la viață, atât prin intermediul unor măsuri ce trebuie luate la nivel național, cât și în cadrul cooperării internaționale.

La data de 16 mai 2005, România a semnat Convenția europeană pentru prevenirea terorismului.

România este parte și a implementat toate convențiile enumerate în Anexa la prezenta Convenție, dispunând de un cadru juridic intern adecvat în lupta împotriva terorismului.

Menționăm că prezentul proiect de lege face parte din programul legislativ prioritar al Guvernului României pentru anul 2006.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Din partea comisiei, domnul vicepreședinte Iordache.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În cazul acestui proiect de lege Camera Deputaților este primă Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

De asemenea, Comisiile pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților, cât și Comisia pentru politică externă au avizat favorabil acest proiect de lege.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice au hotărât ca Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției Consiliului Europei privind prevenirea terorismului, adoptată la Varșovia la 16 mai 2005, să fie supus spre dezbatere și adoptare, în forma prezentată de inițiator.

În raport de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule vicepreședinte.

Dacă există dezbateri generale pe tema terorismului?

Nu există dezbateri generale. Nu există amendamente admise sau respinse.

Rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Convenției Cadru privind protecția și dezvoltarea durabilă a Carpaților, adoptată la Kiev la 22 mai 2003 (rămas pentru votul final).  

La punctul 5 avem Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției Cadru privind protecția și dezvoltarea durabilă a Carpaților, adoptată la Kiev la 22 mai 2003.

Legea are caracter ordinar. Raport de adoptare din partea Comisiei pentru administrație publică.

Suntem în procedură de urgență. Primă Cameră sesizată.

Vă rog, din partea Guvernului, domnul secretar de stat ?

   

Domnul Korodi Attila (secretar de stat, Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

La data de 22 mai 2003, la Kiev, cu prilejul Conferinței ministeriale "Mediu pentru Europa", guvernele Ucrainei, Cehiei, Slovaciei, Ungariei, Serbiei, Muntenegrului și României au semnat Convenția Cadru privind protecția și dezvoltarea durabilă a Carpaților, denumită, în continuare, Convenția Carpatică.

Convenția beneficiază de asistență din partea Programului Națiunilor Unite pentru mediu, UNEP, care a înființat în anul 2004 un secretariat ad-interim al Convenției, la Viena.

Având în vedere faptul că aproximativ 43% din lanțul muntos carpatic se află pe teritoriul României și luând în considerare perspectiva unei administrări regionale comune a unei problematici extrem de vaste, prin intermediul structurilor de cooperare create în baza Convenției, inițial, partea română s-a implicat în negocieri în vederea protejării interesului național, promovându-se următoarele elemente de mandat: delimitarea geografică a zonei carpatice, care să țină cont de criteriile folosite de partea română, care vizează suprafața montană propriu-zisă; adoptarea deciziilor în cadrul Convenției prin consens; înființarea Secretariatului pe teritoriul României.

De asemenea, s-a susținut stabilirea Secretariatului permanent al Convenției în România, fapt de natură a asigura afirmarea unui rol activ al Guvernului României în administrarea acestui instrument juridic.

Convenția creează cadrul general de cooperare în diverse domenii, stabilind o structură instituțională competentă să coordoneze aspecte de interes comun în diferite sectoare de activitate, precum conservarea biodiversității, amenajarea teritoriului, managementul resurselor de apă, agricultură, silvicultură și altele.

Domnule președinte, având în vedere necesitatea ca România să își asume rolul de lider în cadrul Convenției Carpatica, proporțional cu ponderea importantă a lanțului carpatic aflat pe teritoriul țării noastre și conform interesului său în acea zonă carpatică, propunem spre aprobare prezentului proiect de lege.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule secretar de stat, vă asigur de sprijinul Parlamentului pentru asumarea acestui rol de lider.

Din partea comisiei?

 
   

Domnul Traian Constantin Igaș:

Mulțumesc, domnule președinte.

La întocmirea raportului s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei pentru industrii și servicii, avizul favorabil al Comisiei pentru agricultură și avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Proiectul de lege a fost dezbătut și avizat în ședința din 3 iulie 2006.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaților este primă Cameră sesizată.

Având în vedere cele prezentate, precum și importanța acestui proiect de lege, Comisia pentru administrație propune plenului Camerei Deputaților aprobarea acestuia, cu modificări și completări.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Dat fiind că este procedură de urgență, timp de dezbatere?

 
   

Domnul Traian Constantin Igaș:

Trei minute cu un minut.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Obiecții, observații, comentarii, la timpul de dezbatere? Nu.

Îl considerăm aprobat.

Dezbateri generale. Din partea grupurilor?

Domnul deputat Valeriu Tabără, din partea Grupul parlamentar al Partidului Democrat.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Chiar dacă am sesizat o anumită ironie la a se spune că se va sprijini această Convenție, cred că este una dintre legile de o deosebită importanță pentru România, mai ales că discutăm mereu despre dezvoltare regională, despre dezvoltarea și păstrarea bioresurselor pe care le avem în zonă, a unor obiceiuri, a unor zone economice de mare interes și cu atât mai mult cu cât cred că acest moment pentru a fi discutată această Convenție Cadru nu a fost chiar simplu de ales. În circa trei ani, aproape patru ani de la elaborarea ei, și știu că în faza inițială au fost câteva scăpări - dacă nu mă înșel eu, chiar de mare importanță. Spun acest lucru pentru că mi se pare absolut incorect ca multe dintre deciziile care se iau pentru anumite zone de importanță deosebită pentru alții și mai puțin "importante" pentru noi, așa cum este și cazul Dunării, de altfel, să fie discutate, uneori, și pe teritoriul României, și la București.

Problema Carpaților nu este una oarecare, atâta timp cât în zona aceasta a Carpaților se așează foarte multe țări care reprezintă sau care au, din acest lanț, circa 0,1 % sau 1 %. Iată, România deține jumătate din această zonă și nu este suficient să avem Secretariatul pentru Zona carpatică în România, ci să avem infrastructura care să gestioneze această zonă.

Pentru că una dintre cele mai mari probleme pe care le ridică Carpații României este depopularea lor. Cu cine vom gestiona această zonă?

Zonele economice nu mai sunt zonele economice ale celor care lucrează în Carpați, ci sunt ale celor sunt în exteriorul acestor Carpați, cei care exportă profitul de acolo, cei care lasă zonele Carpaților, practic, sărace.

De cele mai multe ori nu sunt luate în considerare demersuri care se fac de ani de zile și cu prioritate de către partea română sau de către reprezentanți ai Zonei montane din România, și l-aș aminti aici pe doctorul Ray.

Nu este o problemă oarecare, pe care s-o privim cu îngăduință doar sau ca pe un lucru oarecare, așa cum trec multe dintre acordurile pe care le avem noi semnate.

Acest acord este unul de un interes capital pentru viitor și pentru participarea la programe nu numai ale Națiunilor Unite, ci și ale Uniunii Europene pentru dezvoltarea zonelor montane și păstrarea, conservarea efectivă a economiei montane în România, așa cum se face în Austria, Elveția, Franța și oriunde.

Mă bucur că această Convenție este astăzi în fața Camerei Deputaților. Sperăm ca ea să se finalizeze cu instituții deosebit de importante pentru ceea ce reprezintă Carpații României nu numai pentru România, ci și pentru Europa și pentru zona din jur. Iar această Zonă carpatică, Carpato-Dunăreană, înseamnă extrem de mult în viitoarele proiecte și programe pe care România va trebui să le primească și la care trebuie să participe în zona europeană și în zona țării noastre.

Mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PRM, domnul deputat Lucian Bolcaș.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă rog, domnule președinte, ca să-mi permiteți - poate neprocedural - să pun o întrebare domnului secretar de stat.

Semnatarii acestei convenții, în afară de Republica Cehă, Serbia și Muntenegru, Polonia, România, este Republica Ungaria.

Unde sunt Carpați în Ungaria, domnule secretar de stat, ca să ratificăm o asemenea convenție?

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da, vă rog, domnule secretar de stat.

 
   

Domnul Korodi Attila:

Domnule deputat,

Această convenție înseamnă mai mult decât o delimitare exactă a Carpaților, înseamnă o dezvoltare regională și, după semnarea convenției și delimitarea Secretariatului vor fi foarte precis delimitate pentru fiecare țară ce înseamnă zonă carpatică. Acesta este parcursul acestui proces al Convenției.

Ungaria face parte din zona aceasta geografică și poate, un km pătrat sau zeci de kilometri pătrați o să fie luați în Convenție.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Alte intervenții la dezbateri generale?

Vă rog, domnul deputat Pușcaș și domnul Bolcaș, pe marginea răspunsului.

Poftiți, domnule Bolcaș.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Deci dumneavoastră ne puneți să votăm o convenție care va fi, de fapt, concretizată în viitor.

Pe un viitor cert, improbabil, cu participarea unei țări care nu are nici o legătură cu Zona carpatică, că asta ne interesează, nu avem ce discuta.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Vasile Pușcaș, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

 
   

Domnul Vasile Pușcaș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Aici s-au atins două chestiuni sensibile, după părerea mea. Și părerea noastră este că România a întârziat foarte mult să se adreseze acestei arii carpatice, din punct de vedere al programelor regionale.

Vreau să vă spun că, în zona carpatică, dacă luăm strict geografic, funcționează trei euroregiuni. La acestea, România este numai tangențial participantă. Ele funcționează de peste 10 ani. Vor funcționa și în continuare, pentru că, în momentul de față, dacă iau în considerare faptul că România va adera la 1 ianuarie 2007 în Uniunea Europeană, practic, toate statele vor fi membre ale Uniunii Europene.

Ca atare, există o zonă Alpia-Adriatica, de exemplu, care este foarte bine structurată pe programele acestea ale euroregiunilor, există și altele, nu mă refer la ele, mai ales în zona franco-germană, iar în ceea ce ne privește, sunt de acord că noi trebuie, de fapt, să recuperăm, să revenim la întârzierea pe care o avem, pentru că, sunt de acord cu domnul coleg Bolcaș, în România sunt Carpații, este cea mai mare lungime a Carpaților.

Or noi, tocmai de aceea, sunt de acord să insistăm foarte mult pentru un lidership pe care România să-l dezvolte. Și cum se poate lucrul acesta? Folosind instrumentele, inclusiv instrumentul juridic internațional de tipul convenției acesteia, pentru a accesa cât mai multe finanțări pe programe care să vină în zona carpatică.

Eu vreau să vă spun că există nu numai aceste euroregiuni, dar există foarte serioase organizații neguvernamentale, organizații regionale, deci la care participă mai multe state, care se ocupă de aspecte etnografice, aspecte sociale, aspecte culturale ș.a.m.d.

Noi va trebui să folosim acest instrument și să nu refuzăm ceea ce ni se oferă ca instrument pozitiv ca să devenim mai asertivi, mai incisivi în a ne servi interesele în zona carpatică.

De aceea, doamnelor și domnilor colegi, eu susțin să aprobăm și să dăm votul nostru unei asemenea convenții, dar nu ca un fapt absolut legislativ, ci să avem în vedere maniera în care Guvernul sprijină acele organizații care se interesează de dezvoltarea în Zona carpatică, organizațiile neguvernamentale și, de ce nu, chiar actorii sociali și privați din această zonă.

Aș propune ca atât ministerul susținător, dar nu Ministerul de Externe numai, dar ministerele interesate să vină cu un proiect pe care noi să-l susținem în continuare, tangent altor proiecte de dezvoltare regională și ale euroregiunilor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Alte intervenții la dezbateri generale din partea grupurilor? Nu mai sunt alte intervenții la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole.

Lucrăm pe raport. Avem un număr de patru amendamente admise.

Punctul 1 din raport. Obiecții, observații, comentarii? Nu sunt.

Punctul 2. Nu sunt. Adoptat.

Puntul 3. Obiecții, observații, comentarii? La rezervă? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 4? Anexa? Obiecții, observații, comentarii? Nu sunt. Adoptată.

Am finalizat dezbaterea pe articole. Rămâne la vot final.

 
Dezbateri asupra Propunerii legislative privind modificarea art.50 alin.(2) din Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare (retrimis comisiei).  

La punctul 6 avem Propunerea legislativă privind modificarea art.50 alin.(2) din Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare.

Legea are caracter organic. Raport de adoptare din partea Comisiei pentru învățământ. Suntem în procedură de urgență, primă Cameră sesizată.

Dacă inițiatorul dorește să susțină propunerea? Domnul deputat Buda.

   

Domnul Daniel Buda:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Propunerea legislativă se referea la faptul că această gradație de merit care se acordă să facă parte din salariul de bază și să se constituie, de asemenea, ca bază de calcul pentru sporurile vizate și alte drepturi care se acordă în raport cu salariul de bază.

Aceasta a fost propunerea inițială, iar în cadrul comisiei, în urma dezbaterii și în urma, mă rog, discuțiilor de acolo, s-a convenit să se majoreze această bază de calcul de la 22% la 25% și, de asemenea, această gradație să fie acordată pentru 16% dintre posturile didactice.

Prin urmare, susțin acest proiect de lege și vă rog să-l aprobați ca atare.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea comisiei?

Doamna președintă Vasilescu.

 
   

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic cu modificările și completările ulterioare, prevede, la art. 50, că "Personalul didactic de predare, didactic-auxiliar și de conducere poate beneficia de gradație de merit sau de salariu de merit.

Gradația de merit și salariul de merit se acordă cadrelor didactice care au obținut rezultate deosebite în activitatea desfășurată".

Propunerea legislativă precizează mai clar faptul că gradația de merit se calculează ca procent din salariul de bază al postului didactic sau funcției îndeplinite, se include în salariul de bază și se ia în considerare la calcularea sporurilor, indemnizațiilor și altor drepturi care se acordă în raport cu salariul de bază.

Face parte din categoria legilor organice.

Legea a fost aprobată în unanimitate de Comisia pentru învățământ, cu câteva amendamente.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, doamna președintă.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Miron.

 
   

Domnul Dumitru Miron (secretar de stat, Ministerul Educației și Cercetării):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Esența acestei propuneri legislative este în ton și cu ceea ce Ministerul Educației își propune să promoveze, și anume accentuarea excelenței în acordarea motivațiilor și este un lucru bun.

Totuși, vreau să fac precizarea că ridicarea numărului de beneficiari de la 10% din personalul didactic la 16% și creșterea cuantumului procentual sau al nivelului procentual a gradației de merit de la 20 la 25, toate acestea, agregate și cu introducerea în baza de calcul la care se aplică celelalte sporuri, ridică o serie de probleme legate de implicațiile financiare. Eu menționez, în acest sens, că ar fi bine ca... deci Guvernul nu a analizat aceste efecte ale amendamentelor depuse și că ar fi foarte bine dacă am face o analiză și după aceea să ne pronunțăm în legătură cu această, de altfel, bună și binevenită inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

La dezbateri generale, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Andea.

 
   

Domnul Petru Andea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Este vorba de gradația de merit, deci de meritul și de excelența în învățământ, cum spunea domnul Miron.

Suntem la început de an școlar. Peste câteva zile câteva milioane de elevi vor păși pe porțile școlilor. Sunt deserviți de aproape 300 de mii de cadre didactice.

Câți dintre acești dascăli fac excelență? Dacă aș parafraza, aș spune cota unică, 16%. Nu acesta este motivul, dar aceasta este realitatea și Comisia pentru învățământ a considerat că recompensarea cu gradația de merit a 16% din dascăli corespunde cel mai bine realității, a ceea ce înseamnă performanță în învățământ.

Dacă Guvernul nu a analizat încă implicațiile financiare, aș vrea doar să spun că ceva se contrazice în mesajele transmise de Guvern.

Domnul ministru Vlădescu spunea zilele trecute că nu știe cum să cheltuie excedentul bugetar pe care îl are la dispoziție la ora actuală.

Iată, așadar, că este una din căile prioritare recunoscute prin legislația noastră prin care aceste sume pot să fie alocate într-un domeniu prioritar care este învățământul și într-o zonă extrem de sensibilă care este salarizarea personalului didactic.

Iată de ce și pentru aceste motive Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a propus și susține prin referatul care a fost prezentat dumneavoastră, prin raport faptul că 16% din dascălii noștri merită să fie recompensați cu o gradație de merit mărită care să reprezinte 25% din salariul de bază.

Apreciem ideea inițiatorului de a considera că această gradație de merit trebuie să facă parte din salariul de bază, astfel încât și celelalte sporuri să se calculeze funcție de această majorare adăugată la salariul de bază.

Noi, grupurile parlamentare ale PSD, susținem că este o măsură în folosul învățământului, în folosul corpului profesoral și de aceea votăm pentru această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, domnul deputat Daniel Buda.

 
   

Domnul Daniel Buda:

Domnule președinte,

Având în vedere faptul că, în guvern, astăzi, ați spus că sunt implicații financiare pe care nu le putem comensura la acest moment, s-ar putea ca în urma unei analize pertinente să constatăm că putem să dăm nu la 16% dintre posturile didactice, ci la 20% și nu 25%, ci 30%, propun retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege, urmând ca Ministerul Educației și Cercetării să vină cu un punct de vedere fundamentat pe această chestiune.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulțumesc.

Comisia?

 
   

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Domnule președinte,

În mod normal, nu aș fi de acord să se întoarcă la comisie acest proiect de lege și asta pentru că atât reprezentantul Guvernului, atât inițiatorul, cât și comisia, în unanimitate, au fost de acord să cădem pe acest cuantum.

Dar, pentru că există posibilitatea ca acest proiect, în ansamblu, care este un proiect de lege bun, să pice, îl vom reîntoarce la comisie. Însă, nu pot să nu remarc faptul că de câte ori Guvernul susține un proiect de lege care implică fonduri și după ce comisia mai umblă puțin pe el, de fiecare dată se lasă cu scandal și niciodată nu ajungem să votăm așa cum trebuie. Pentru că este vorba de niște bani în plus pe care îi iau dascălii, dascălii cu merite deosebite, nu banii pe care i-a dorit comisia și, repet, reprezentantul Guvernului și inițiatorul, dar măcar vor fi niște bani în plus, suntem de acord să îl luăm, să-l rediscutăm la comisie ca să nu pice în plen.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Doamna deputat Ardelean, pe chestiunea retrimiterii? Vă rog.

 
   

Doamna Cornelia Ardelean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Partidul Conservator susține retrimiterea la comisie, pentru că este un proiect de lege important și cred că trebuie să avem în vedere totuși și poziția Guvernului. Regretăm totuși faptul că la un moment dat Guvernul a fost pentru și acum mai are nevoie să analizeze.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

Alte intervenții pe chestiunea retrimiterii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere a acestui proiect la comisie. Votăm electronic? Funcționează sistemul?

Păi, ar trebui să avem cartele, că suntem deputați, la mine cel puțin nu funcționează sistemul.

Da. Sistemul a început să funcționeze, vă rog să votați pentru retrimiterea la comisie. Da. Vă mulțumesc.

Retrimiterea la comisie a fost aprobată. Termen, doamna președinte? Două săptămâni. Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind reutilizarea informațiilor din instituțiile publice (rămas pentru votul final).  

La pct.7 pe ordinea de zi, Proiectul de Lege privind reutilizarea informațiilor din instituțiile publice. Legea are caracter ordinar. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat. Raport de adoptare din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități. Procedură de urgență, prioritate legislativă de integrare. Suntem Cameră decizională.

Are cuvântul inițiatorul.

   

Domnul Ovidiu Călin (secretar de stat, Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informațiilor):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Legea privind reutilizarea informațiilor din instituțiile publice transpune în legislația românească directiva Consiliului Europei nr.98/2003 privind reutilizarea informațiilor din sectorul public. Prezenta lege reglementează cadrul juridic al reutilizării documentelor aflate în posesia instituțiilor publice pe care acestea din urmă le-au creat în cadrul activității publice proprii și care pot fi ulterior utilizate în scopuri comerciale sau necomerciale.

Prin adoptarea acestei legi se dorește o îmbunătățire a transparenței instituționale, stimularea concurenței loiale și armonizarea practicilor naționale cu cele ale statelor membre, în ceea ce privește reutilizarea informațiilor din sectorul public.

Prezenta lege face parte din categoria legilor prioritare pentru integrarea în Uniunea Europeană.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Din partea comisiei, domnul vicepreședinte Iordache.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat acest proiect de lege. Consiliul Legislativ a avizat, de asemenea, proiectul de lege. Conținutul proiectului de lege v-a fost prezentat de domnul secretar de stat.

În proiectul de lege au fost preluate dispozițiile Directivei Parlamentului European și a Consiliului nr.203/1998 al Consiliului Europei privind reutilizarea informațiilor din domeniul public.

În urma dezbaterilor, s-a hotărât de către membrii Comisiei juridice, cu unanimitate de voturi, ca proiectul de Lege privind reutilizarea informațiilor din instituțiile publice să fie supus spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților în forma adoptată de Senat, cu amendamentele admise și care sunt prezentate în anexă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule vicepreședinte. Dacă există intervenții la dezbateri generale? Vă rog, domnule deputat Dumitriu din partea Grupului parlamentar al PRM. Procedură de urgență.

 
   

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Știu că este o prioritate a Uniunii Europene, dar în contextul în care noi avem deja o Lege nr.544 care prevede accesul la informații, eu cred că această lege practic ar trebui să fie de fapt o modificare a vechii legi. În acest caz, cred că ar trebui reformulată în totalitate ca modificare la lege.

În contextul în care dorim totuși s-o păstrăm sau este această cerință să o păstrăm ca o lege separată, cred, unu, că ar trebui corelată cu noua lege privind accesul parlamentarilor la documentele privatizării, un aspect destul de important și, în al doilea rând, această lege, în forma actuală, nu prevede în mod explicit sancțiuni în condițiile în care instituțiile publice nu rezolvă cererile persoanelor juridice sau fizice. Este o chestiune de care noi ne lovim permanent, noi ca parlamentari, darmite simplul cetățean?

Deci aici se spune că cererea va fi rezolvată în termen de 20 de zile. Bun, și în cazul în care nu este rezolvată, ce se întâmplă, ce pățește respectivul funcționar? Da. Deci, în contextul actual, în care știm bine la comisie, mai ales la Comisia de abuzuri, trimitem zeci de petiții care nu primesc răspuns, nici în 30 de zile, nici în 60 de zile, păi, ce se va întâmpla în contextul acestei legi?

Pentru aceste considerente, vă solicit retrimiterea la comisie a întregii legi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul deputat Petru Călian din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator.

 
   

Domnul Petru Călian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am discutat în culise, să spun așa, cu colegul Dragoș Dumitriu și cred că el confundă puțin aceste două legi, legea la care domnia sa făcea referire este cu totul altceva. Proiectul care este pe ordinea de zi astăzi a fost amplu analizat în comisia juridică și vă rog să rețineți că a fost votat în unanimitate.

Ținând cont de faptul că este o prioritate în vederea integrării în Uniunea Europeană, vă rog să supuneți la vot și să votăm astăzi acest proiect de lege, pentru că până la 1 ianuarie nu avem voie să facem nici măcar un pas greșit.

Vă mulțumesc. În consecință, Grupului parlamentar al Partidului Conservator va susține și va vota acest proiect de lege.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Vasile Pușcaș. E procedură de urgență, fiecare grup are dreptul la o singură intervenție. I-ați pomenit numele? Atunci, vă dau dreptul la replică, la final.

 
   

Domnul Vasile Pușcaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este, într-adevăr, o lege solicitată de pregătirea noastră pentru aderare, sunt de acord cu domnul coleg care spunea că există deja foarte multe legi care se referă la accesarea informațiilor de tot felul și facem o confuzie între informații publice, informații deținute de instituțiile publice și așa mai departe și, poate că odată vom ajunge să le curățăm să avem o lege clară și să avem și acces la informațiile publice. De data aceasta, aș vrea să vă spun că este vorba într-adevăr de un proiect care este necesar, fiindcă se referă la o chestiune cât se poate de clară.

În primul rând, se referă cu predilecție la instituțiile publice și la procesul achizițiilor publice, ceea ce înseamnă un acces la informații, inclusiv la ceea ce se spunea aici mai înainte, la accesul documentelor de privatizare în cazul în care nu există clauza de confidențialitate și așa mai departe.

Este vorba de constituirea acestui nod de informații care să stea, de data aceasta, la dispoziția publicului și la dispoziția celor interesați de modul în care se realizează achizițiile publice. Ceea ce cred eu că este lucru pozitiv și susțin ca acest proiect să fie votat. Bineînțeles că putem să avem observații.

Eu, de exemplu, aș fi propus ca la lista tipurilor de documente care nu sunt încadrate acestui proiect legislativ să avem în vedere și legea protecției datelor personale, care este tangentă Capitolului 2, - libera circulație a persoanelor și a serviciilor, libera circulație a serviciilor, deci, care sunt tot solicitări ale acquisului comunitar și ar fi trebuit să facă mult mai bună precizarea aceasta.

Dar, repet, ceea ce contează în momentul de față este obiectul clar al acestui proiect legislativ și cred că el este și va fi de utilitate atât operatorilor de piață, operatorilor economici, dar și cercetătorilor și, de ce nu, analizelor sociale și economice.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Alte intervenții la dezbateri generale?

 
   

Domnul Vasile Pușcaș:

Da, sigur că da, PSD propune să fie votat.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc. Nu mai sunt alte intervenții la dezbateri generale.

Domnul deputat Dragoș Dumitriu, drept la replică.

 
   

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Vă mulțumesc.

Am cerut acest drept la replică, pentru că din partea prietenului și colegului meu a venit un termen pe care îl consider jignitor, și anume confuzia. Eu nu înțeleg ce este confuz. Faptul că instituțiile statului, funcționarii publici nu răspund cererilor nici măcar ale parlamentarilor?

Păi, atâta timp cât noi nu vom prevede expres într-o lege cu ce este penalizat, cu ce este pedepsit funcționarul sau instituția care nu răspunde, scuzați-mă, dar nu facem legi decât în spatele cărora să se ascundă tot felul de afaceri ca și până acum.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Procedural, desigur că voi supune mai întâi la vot propunerea de retrimitere la comisie a acestui proiect.

Doamnelor și domnilor deputați,

Supun votului dumneavoastră propunerea făcută de domnul deputat Dragoș Dumitriu în numele Grupului parlamentar al PRM de retrimitere la comisie a acestui proiect. Vă rog să votați, votăm electronic.

Da. Vă mulțumesc. Propunerea a fost respinsă cu 109 voturi împotrivă și 19 voturi pentru.

 
   

În consecință, dezbaterile generale sunt finalizate, trecem la dezbaterile pe articole. Nu știu dacă e necesar să mai fixăm un timp. Nu cred că e necesar. Pe raport, amendamente admise, nu există. Amendamente respinse.

Dacă avem obiecții, observații, comentarii la pct.1 din raport? Nu sunt. Adoptat.

Pct.2? Pct.3? Pct.4? Pct.5? Nu sunt obiecții, observații. Adoptate.

Pct.6. Adoptat. Pct.7. Adoptat. Pct.8. Adoptat. Pct.9. Adoptat. Pct.10. Adoptat. Pct.11. Adoptat. Pct.12. Adoptat.

Pct.13. Obiecții, observații, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Am finalizat dezbaterea pe articole, proiectul rămâne pentru vot final la ora 12, 30.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru completarea art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.13/1997 privind transmiterea, cu titlu gratuit, a unui imobil în proprietatea Republicii Federale Germania (rămas pentru votul final).  

Proiectul de Lege pentru completarea art.1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13/1997 privind transmiterea cu titlu gratuit a unui imobil în proprietatea Republicii Federale Germania. Legea are caracter ordinar.

Proiectul a fost adoptat de Senat, raport de adoptare din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități, suntem în procedură de urgență. Cameră decizională.

Rog inițiatorul, domnul secretar de stat Naumescu.

   

Domnul Valentin Naumescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13/1997 aprobată cu modificarea prin Legea nr.139 din 1997, cu modificări și completări ulterioare, statul român a transmis cu titlu gratuit către Republica Federală Germania dreptul de proprietate asupra construcțiilor situate în Municipiul București - Calea Victoriei nr.174, sectorul 1, reprezentând fostul sediu al Legației Germane în România până în anul 1944, precum și un drept de folosință asupra terenului aferent acestor construcții.

În repetate rânduri, Ambasada Republicii Federale Germania la București a solicitat Ministerului Afacerilor Externe identificarea unei soluții prin care statul german să poată redobândi dreptul de proprietate asupra terenului aferent construcțiilor sus menționate.

În aceste condiții, în prezent, Ambasada Republicii Federale Germania la București a reiterat solicitarea sus menționată precizând că intenționează să înstrăineze imobilul în cauză, compus din construcții și teren către persoana juridică română - "Institutul Göethe". Menționăm că o situație similară este reglementată prin art.2 alin.3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 184 din 2002, potrivit căreia, în cazul în care terț dobânditor al dreptului de folosință este cetățean român sau persoană juridică română, dreptul de folosință astfel dobândit se convertește în drept de proprietate.

În concluzie, precizând că "Institutul Göethe" este persoană juridică română, proiectul de lege prevede completarea ordonanței din 1997, astfel încât transferul de proprietate să se efectueze în conformitate cu legislația română.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Din partea comisiei, domnul vicepreședinte Iordache.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, potrivit art.75 din Constituție, Camera Deputaților este Cameră decizională. Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect de lege.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități, în urma examinării acestui proiect de lege, au hotărât să supună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, proiectul de lege pentru completarea art.1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13/1997 privind transmiterea cu titlu gratuit a unui imobil în proprietatea Republicii Federale Germania în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Dezbateri generale?

Domnule deputat Bolcaș, din partea Grupului parlamentar al PRM, vă rog.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Existența unui asemenea proiect de lege, care în acest caz e derogatoriu de la regimul general, era necesară.

Pe de altă parte, existența acestui transfer și noi o considerăm necesară și utilă. Ambasada Germaniei vrea să transfere acest drept de proprietate "Institutului Goethe" față de care avem tot respectul și a cărui activitate dorim s-o încurajăm. Și, în aceste condiții, nu înțeleg ambiguitatea tehnică a textului de lege, care în loc să se refere la aceste transfer către "Institutul Goethe", situație în care dreptul de folosință a terenului se convertește în drept de proprietate, creează un text general în cadrul transmiterii dreptului de proprietate asupra construcțiilor către un cetățean român sau o persoană juridică română, dreptul de folosință dobândit asupra terenului se convertește în drept de proprietate, lăsând liber ca un proiectul de lege făcut pentru încurajarea Institutului Goethe să poată să fie obiectul și altor tranzacții.

Cred că nu este corectă formularea și poate să găsește o formulare mai precisă care să demonstreze dacă vreți și politic dorința noastră de a sprijini existența și funcționarea acestui institut.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Alte intervenții la dezbateri generale?

Vă rog, domnul Titus Corlățean, din partea Grupului parlamentar al PSD.

 
   

Domnul Titus Corlățean:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Grupul parlamentar al PSD va sprijini aprobarea și adoptarea proiectului de lege. În ceea ce privește fondul, nu mă voi referi la aspectele pe care distinsul deputat domnul Bolcaș le-a menționat, dar în ceea ce privește fondul este un fond absolut corect, nu întâmplător Guvernul social-democrat a demarat procedura de restituire în 2002 și eu personal am fost implicat, din punctul de vedere al relațiilor externe, în această chestiune. încă o dată, fondul este corect, dacă există aspecte de clarificat, ar fi bine ca Ministerul Afacerilor Externe să le facă acum. Încă o dată, Grupul parlamentar al PSD va sprijini adoptarea proiectului de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Am să invit la sfârșit reprezentantul Guvernului, dacă mai există alți reprezentanți ai grupurilor parlamentare care doresc să intervină? Nu mai există.

Domnule secretar de stat, o să vă rog dacă doriți să faceți clarificări pe tema ridicată de cei doi colegi.

Domnule secretar de stat, vă așteptăm să ne oferiți clarificările necesare pe temele ridicate de cei doi colegi. Dacă, evident, există chestiuni de clarificat.

 
   

Domnul Valentin Naumescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Ministerul Afacerilor Externe susține adoptarea acestui proiect de lege în forma menționată, precizând că nu poate în acest moment face o precizare în detaliu privind transferul de proprietate, pentru că tranzacția în acest moment nu este efectuată și nu se poate impune printr-un text de lege.

Pe de altă parte, formularea este preluată dintr-un act normativ deja existent și adoptat, este vorba de Ordonanța de urgență a Guvernului nr.184 din 2002, potrivit căreia în cazul terț dobânditor al dreptului de folosință este cetățean român sau persoană juridică română, dreptul de folosință astfel dobândit se convertește în drept de proprietate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Vă rog, domnule Bolcaș.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Față de lipsa de precizări a domnului secretar de stat, copiuța dintr-un alt proiect de lege nu mă interesează, nu este un argument.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Propun retrimiterea la comisie, care, pe calea unui amendament, să pună de acord textul juridic cu ceea ce dorește în primul rând Guvernul României sub semnătura domnului Călin Popescu Tăriceanu care, în expunerea de motive pe care de multe ori uităm s-o citim, spune în mod expres - "este vorba de încurajarea funcționării Institutului Goethe". Noi vrem să votăm în Parlamentul României un text de lege prin care ne exprimăm voința Parlamentului de a încuraja funcționarea normală a Institutului Goethe.

Deci, vă propun retrimiterea la comisie pentru a se reanaliza textul care la ora actuală poate da naștere la multe ambiguități.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Avem o propunere de procedură de retrimitere la comisie și supun votului dumneavoastră propunerea domnului deputat Bolcaș de a retrimite proiectul la comisie.

Vă rog să votați. Da. Vă mulțumesc. Propunerea s-a respins cu 119 voturi împotrivă, 23 de voturi pentru și o abținere.

 
   

Am finalizat dezbaterile generale. Nu există amendamente admise sau respinse. Proiectul urmează a primi vot final.

 
Dezbateri asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului (retrimis comisiei).  

La pct.9, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului. Legea are caracter organic. Proiectul a fost adoptat de Senat. Are raport de adoptare din partea comisiei de muncă, suntem în procedură de urgență. Proiectul are caracter de prioritate legislativă.

Proiectul a fost supun dezbaterii în sesiunea anterioară și nu a fost adoptat la ședința de vot final din 11 aprilie 2006. Potrivit art.105 alin.2 din Regulament, proiectul de lege se rediscută în următoarea sesiune, sesiunea actuală pe baza ultimului raport întocmit de comisia sesizată în fond. În aceste condiții, rog reprezentantul inițiatorului, dat fiind că a trecut suficient de mult timp, să facă o nouă scurtă prezentare a proiectului.

Vă rog, doamna secretar de stat.

   

Doamna Maria Muga (secretar de stat, Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Supun cererea de a supune la vot retransmiterea acestui act normativ la comisie pentru următorul motiv. Între timp, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 148 a fost modificată de către guvern printr-o nouă ordonanță de urgență nr.44/2006, care se află în prezent în discuție la Comisia pentru muncă din cadrul Senatului.

În opinia noastră, considerăm că ar fi util ca cele două acte normative să fie retrimise la comisii, tocmai pentru ca legiuitorul să aibă posibilitatea să adopte un act normativ întreg.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, doamna secretar de stat.

Comisia?

 
   

Domnul Stelian Duțu:

Domnule președinte,

Suntem de acord cu retrimiterea la comisie, mai ales că noul proiect de act normativ care, în această săptămână, intră în dezbateri la comisia de specialitate de la Senat, vine și dă satisfacție, într-un fel, și amendamentelor respinse la actualul proiect de act normativ, care ar fi trebuit să intre astăzi în dezbaterea Camerei.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulțumesc.

Mai avem o lungă listă de intervenții. Doamna deputat Cornelia Ardelean, domnul deputat Bivolaru, doamna deputat Cliveti. Dar mai întâi doamna deputat Ardelean.

 
   

Doamna Cornelia Ardelean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Partidul Conservator susține retrimiterea la comisie. Cele două ordonanțe de urgență este bine să le discutăm împreună, pentru că reglementează același lucru și este important să le punem în concordanță. Mă scuzați. Susținerea familiei în vederea creșterii copilului este un act important căruia trebuie să-i acordăm importanța pe care o merită.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, doamnă deputat.

Doamna deputat Cliveti, vă rog.

 
   

Doamna Minodora Cliveti:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cred că și în numele grupului vorbesc, în sensul că și noi suntem de acord cu retrimiterea acestui proiect la comisie, prilej cu care eu sunt convinsă că se va acorda o atenție mai mare, pentru că, în acest proiect pe care îl avem, în acest raport pe care îl avem, sunt niște chestiuni ambigue cu privire la dreptul tuturor copiilor și nu doar al primilor trei copii de a beneficia de alocație, așa cum s-a încercat inițial, dreptul tuturor mamelor, indiferent că sunt studente, de pildă, se știe bine cum am susținut la comisie noi ca și acestea să fie beneficiare de aceste alocații și, în fine, ca să nu lungesc foarte mult vorba, dreptul celor care lucrează în agricultură, al mamelor din agricultură, al părinților care au această preocupare, de a beneficia de asemenea alocație. Deci, cu prilejul rediscutării la comisie, v-aș ruga, colegii din comisia pentru muncă și cei care vor colabora, vor contribui prin amendamente, să nu uite acest lucru.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

Am uitat să menționez că proiectul e în procedură de urgență. Nu pot invoca asta împotriva mea. Așa că am să dau cuvântul, tot din partea Grupului P.S.D., și domnului deputat Bivolaru.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

O simplă problemă de procedură. Sigur că se va rediscuta în sesiunea următoare un proiect respins, într-o sesiune anterioară, dar să respectăm și regulamentul Camerei în care se spune "pe baza noului raport întocmit de comisie". Or, comisia ne-a dat raportul în copie din martie anul trecut.

Nu e corect.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Dacă-mi îngăduiți, domnule deputat, scrie "pe baza ultimului raport", nu scrie că-i nou. Art.105 alin.2.

Vă rog, domnule deputat Bolcaș.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Numai pe procedură.

Soluția este gospodărească și o să votez pentru ea. Aici ne aflăm însă într-o problemă de gravă constituționalitate, o voi evoca la proiectul de lege următor, pentru că e mai importantă. Și ne aflăm și într-un clinci procedural. Dacă regulamentul mă obligă să discut pe baza ultimului raport, înseamnă că nu pot să restitui la comisie pentru întocmirea unui nou raport.

Problema este, o subliniez numai pentru a demonstra câte aspecte, uneori ridicole, ridică acest articol 105 alin.2. Retrimiterea este corectă. Vă rog să votați pentru ea.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Dacă nu mai există alte intervenții pe chestiunea retrimiterii la comisie, supun votului dumneavoastră propunerea inițiatorului susținută și de comisie, de retrimitere a acestui proiect.

Vă rog să votați.

Vă mulțumesc. Propunerea a fost adoptată.

 
   

Domnule președinte, termen? În așteptarea proiectului de la Senat.

Vă mulțumesc.

 
Dezbateri asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.58/2005 pentru modificarea Legii nr.301/2004 - Codul penal și a Legii nr.294/2004 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal (retrimis comisiei).  

La pct.10 pe ordinea de zi avem Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.58/2005 pentru modificarea Legii nr.301/2004, Codul Penal, și a Legii nr.294/2004 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

Legea are caracter organic. Proiectul a fost adoptat de Senat nu mai aproape de septembrie 2005, raport suplimentar de adoptare din partea Comisiei juridice. Suntem în procedură de urgență. Proiectul este o prioritate legislativă. Suntem Cameră decizională. Ne aflăm în aceeași situație procedurală.

Proiectul de lege nu a fost adoptat în ședința de vot final din 11 aprilie 2006. De aceea, conform art.105 alin.2, a fost programată să se rediscute în actuala sesiune parlamentară.

Doriți să interveniți pe procedură, înțeleg, dacă solicitați acum.

Domnul deputat Bolcaș, pe procedură, și după aceea, trecem pe fond.

   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Stimați colegi,

Este pentru prima dată când vă solicit ca în discuția pe care o facem să uităm obiectul reglementării care este supus dezbaterii. Nu ne interesează conținutul concret și nu vreau să avem pentru această problemă poziții partizane. Vreau să avem numai poziții parlamentare și constituționale, independent din ce formațiune politică facem parte, pentru că parlamentari fiind, primul nostru scop, rațiunea finală a existenței noastre este respectarea și punerea în vigoare a Constituției.

În aceste condiții, într-un partid constituțional, dacă vreți, vă supun atenției următoarea situație: art.105 alin.2 al Regulamentului Camerei Deputaților este violent anticonstituțional și provoacă consecințe deosebite în ceea ce privește activitatea legislativă și separația puterilor în stat.

Problema este următoarea: Guvernul emite ordonanțe și ordonanțe de urgență în virtutea unor atribuții delegate. Este capitolul din Constituție. Vă enunț numai tezele, nu fac nici o dezvoltare. Parlamentul este și rămâne unic organ legiuitor, și deși deleagă temporar niște atribuții sau excepțional niște atribuții Guvernului, temporar pentru ordonanțe, excepțional pentru ordonanțe de urgență, el trebuie să rămână unic organ legiuitor.

Constituția prevede mecanismul de a rămâne Parlamentul unic organ legiuitor prin aceea că ordonanțele și ordonanțele de urgență sunt supuse adoptării prin lege de către Parlament. Prin aceasta, ordonanțele capătă nu putere de lege cum au, devin legi, sunt norme legale.

În condițiile în care Parlamentul se pronunță prin vot, o Cameră se pronunță prin vot asupra proiectului de lege privind aprobarea unei ordonanțe, rezultatul votului față de un text expres al Constituției, art.115 alin.ultim, nu poate să fie decât adoptare sau respingere. Orice altă soluție încalcă Constituția și înseamnă o abdicare de la rolul său de unic organ legiuitor.

Ce se întâmplă cu 105 alin.2? nu se întrunește numărul de voturi necesare adoptării. Se respinge deci un proiect de lege, dar respingerea nu este sancționată constituțional, ceea ce noi trebuia să cenzurăm și am respins prin vot, continuă să subziste împotriva voinței Parlamentului. Asta este ideea. Ordonanța continuă să-și producă efectele și mai departe și mai grav, împotriva voinței Parlamentului Camerei exprimate prin vot se repune la vot.

Și, ca să închei, o să vă întreb: până când? Până când se votează, în sfârșit, pentru că procedura este un fel de invenție a unui perpetuum mobile care, atenție aici!, să nu mai facă din Parlament unicul organ legiuitor. Să legifereze Guvernul. Asta s-a intenționat când s-a făcut Regulamentul? Sunt convins că nu, sunt convins că este o scăpare. Problema este cum o putem îndrepta în acest mod. Modificarea textului Regulamentului operează pentru viitor, punerea lui în concordanță cu o asemenea situație, ne izbim pentru prima dată de această situație și a vota din nou până când vom vota pentru, pentru o ordonanță de urgență, independent că este semnată de Năstase sau Tăriceanu, nu este posibil, nu este admisibil.

Desigur, un control al Curții Constituționale cu privire la constituționalitatea adoptării ar fi necesar, dar asta este urmarea unor dezbateri absolut inutile.

Evident că în aceste condiții, oricare ar fi obiectul și, vă repet, nu discut obiectul aici, nu se poate vota pentru adoptarea unei asemenea ordonanțe, pentru că ar însemna ca, repetând votul, să abdicăm de la rolul nostru de unic organ legiuitor și să trecem peste principiul separației puterilor în stat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă mai există și alte intervenții pe această chestiune procedurală.

Domnul deputat Bivolaru.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Desigur, e greu de combătut de multe ori susținerile și argumentațiile domnului Bolcaș, e în meserie, dar noi avem o mare problemă care este constituțională și trebuie înțeles că în momentul când Parlamentul nu este capabil să adopte prin lege o lege de respingere sau de adoptare a unei ordonanțe, este o sancțiune asupra acestui Parlament.

Deci, repetarea votului în sine este tocmai sancțiunea care se cere, care este cerută implicit de Constituție și aici ar trebui să intre în vigoare negocierile între grupurile parlamentare, dacă vor să realizeze acest lucru, dacă nu, ordonanța este în funcțiune. Nu se poate scoate din circuit o ordonanță numai pe motivul că n-a fost adoptată legea de aprobare a ordonanței. Constituția este destul de exigentă din punctul acesta de vedere. O ordonanță se aprobă sau se respinge prin lege.

Sigur că acum, domnule președinte și stimați colegi, suntem în lucru, cum s-ar spune, în faza de lucru pentru modificarea din nou a regulamentului. Cu ocazia asta poate să o să-l punem și de acord cu regulamentul Senatului, pentru că avem tratamente diferite pe aceleași proceduri.

În acest context, sigur că e bine ca și maestrul Bolcaș să înainteze o propunere în acest sens pe care o s-o discutăm dacă va fi cazul și cu Curtea Constituțională. Dar până atunci, asta este situația. Dacă această lege din nou care o trimitem acum la comisie se va pune din nou în vot și iarăși nu va fi adoptată, nu înseamnă că implicit a căzut și o vom discuta în sesiunea următoare. Ceea ce înseamnă că ordonanța își menține cursul în funcțiune.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Doar ca o informație colaterală, nu ni se întâmplă prima oară lucrul acesta, proiectul de la pct.13 este la al doilea circuit prin plen.

Domnul deputat Ungureanu. Doamna deputat Aura Vasile ați cerut cuvântul?

(Doamna deputat Aurelia Vasile îi spune domnului președinte că legea respectivă este la al treilea circuit în plen)

Da, da, al treilea. E în regulă.

Și mai e domnul deputat Zgonea.

 
   

Domnul Petre Ungureanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Sigur că departe de mine gândul de a ignora rolul nostru de parlamentar și subscriu la ideea de a nu fi partizani în momentul în care legiferăm, însă cred că devenim partizani în momentul în care speculăm greșelile noastre care sunt omenești. Vă rog să vedeți în mapele dumneavoastră stenograma ședinței anterioare din aprilie când aceiași protagoniști am evoluat. Vă rog să vedeți că atunci am discutat în contradictoriu, e adevărat, din punct de vedere politic toți am discutat așa și am pus o problemă, eu personal, atunci am pus o problemă: ce facem dacă nu adoptăm legea.

S-a găsit o soluție de compromis și domnul Arpad a explicat atunci, dacă nu mă înșel, că a fost o greșeală, eu am zis că este o greșeală omenească, dumnealui a zis că nu este vorba de o greșeală, ci pur și simplu, s-a schimbat numărul de deputați care au intrat sau au ieșit din sală în momentul respectiv. Cert este că avem, cum spuneam atunci, și repet și acum, o lege fără conținut sau avem un titlu fără conținut. Până la urmă, situația este aceeași.

Vreau să vă spun că în momentul în care ne situăm pe poziții partizane, trebuie să vedem dacă nu cumva avem și conflicte de interese. Dacă astăzi noi pasăm și facem ce a zis un distins coleg anterior, respectiv să ne facem că nu vedem sau să vedem doar greșelile și să lăsăm situația încurcată, vă supun atenției următorul scenariu: Codul Penal cu modificări și măsurile privind executarea pedepselor a intrat în vigoare, conform ordonanței, la 1 septembrie anul acesta.

Ce se întâmplă? Și cine are de beneficiat? Sigur, cei care nu sunt judecați definitiv se prezumă a fi nevinovați și mulți dintre ei așteaptă verdictul instanței și bine că o fac. Însă cei mai mulți dintre ei sunt declarați vinovați, sunt în arest, în curs de executare a pedepselor și cred că mulți dintre noi care suntem avocați intrăm sub incidența conflictului de interese atunci când vrem să promovăm sau să dăm importanță sau să dăm putere de lege unei legi care ar face bine clienților noștri sau clienților altora.

De aceea, vă invit la foarte multă rațiune, sunt de acord cu colegul meu care spunea să nu facem politică, măcar azi, când e vorba de un proiect de lege atât de important și să facem ce scrie în regulament la art.105 și, respectiv, să adoptăm proiectul de lege care consfințește ordonanța.

Vă rog să vedeți că este o lege foarte importantă și, mai ales, să nu uităm că ne-am angajat cu toții, indiferent de partide, că peste vreo trei săptămâni avem un raport de țară și aceste legi pe care le discutăm astăzi fac parte din cele care clipesc mai galben sau mai roșu. Vă îndemn la rațiune.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Zgonea și cu asta cred că încheiem dezbaterile pe această chestiune procedurală. Am să mă pronunț și eu după aceea.

 
   

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu aș fi vrut să intervin astăzi, dar cred că avem mai mult de un an și jumătate de când și în Birourile Permanente și de la acest microfon, distinși colegi de-ai mei, sub diferite forme, atrag atenția asupra acestui regulament al Camerei Deputaților, unul dintre cele mai proaste pe care eu le cunosc în istoria Parlamentului României. Am atras atenția atunci că cei șapte colegi ai noștri au ajuns într-o situație de compromis, generând idei novatoare, eu, ca inginer, în logica pe care o am eu când privirea mea este inteligentă, neînțelegând nimic din ceea ce fac acolo.

În fiecare săptămână, în Biroul Permanent există o sesizare a unei comisii pentru cererea unei interpretări a unui articol din regulament. Nu există săptămână să nu vedem acest lucru.

În fiecare săptămână cerem Comisiei de regulament să urgenteze modificarea acestui regulament, care în acest moment ne pune într-o situație inedită și astăzi, ați observat distinsul meu coleg, domnul Bolcaș, care spunea acum câțiva ani de zile că cel mai prost regulament a fost făcut în guvernarea Năstase, pentru că era un regulament făcut în așa fel încât acest Parlament să fie dedicat întru totul Parlamentului și partidului și tot ceea ce înseamnă Guvernul Năstase în momentul respectiv, astăzi constatăm că avem un articol în care noi venim aici degeaba. Orice ordonanță de urgență pe care Guvernul o pune la dispoziția Parlamentului este sau nu este votată, ea ține și merge mai departe.

Conform principiului, "Monica merge mai departe", nu? pe care o spuneau anumiți colegi ai mei, sunt destul de dezamăgit, pentru că niciodată dumneavoastră nu ați dorit cu sufletul să putem să modificăm acest regulament. Niciodată n-am auzit din partea colegilor mei care sunt majoritari în Comisia de regulament să ne uităm odată asupra lui și să încercăm să modificăm aceste articole care ne pun într-o situație jenantă.

Venim și discutăm la acest microfon, domnul Bolcaș și alți colegi distinși juriști, vin și spun aici și fac suficient de multe intervenții logice, îi respectăm, îi aplaudăm și regulamentul rămâne la fel.

Domnule președinte, astăzi, pentru prima dată, trebuie să fiu împotriva dumneavoastră, ca președinte al Comisiei de regulament, cred că ar trebui să sesizăm Curtea Constituțională în primul rând. Astăzi, sunt cinci proiecte pe ordinea de zi în care toate vor avea aceeași dezbatere.

În al doilea rând, este interesul parlamentarilor, indiferent de culoarea politică, în așa fel încât să fim respectați, și poate că dacă modificăm un articol de acest gen și alte articole, putem să avem o activitate mult mai bună și o activitate care să fie respectată de cei care ne-au adus aici.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Pușcă.

 
   

Domnul Mircea Valer Pușcă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Poate pentru a risipi unele, din păcate, confuzii care s-au rostit de la acest microfon, doresc să fac câteva precizări.

Cu siguranță, conform Constituției, o ordonanță trebuie aprobată sau respinsă. În situațiile ordonanțelor de urgență care au caracter de lege organică, aprobarea, respectiv, respingerea ei, trebuie să fie confirmată de majoritatea cerută tot prin Constituție, adică mai mult de jumătate din numărul membrilor Camerei.

Cu alte cuvinte, ceea ce acum câteva luni, spuneam tot de la acest microfon și reiterez din nou, neadoptarea unei hotărâri nu înseamnă automat respingerea ei, după cum neaprobarea unei propuneri de respingere nu înseamnă automat aprobarea a ceea ce fusese supus discuției.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Arpad Marton.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Susțin aceeași idee pe care am susținut-o ori de câte ori am avut dezbateri pe marginea regulamentului, că, în urma dezbaterii oricărui proiect de lege, se pot ivi situații în care legea respectivă nu are susținerea necesară votării legii respective, ceea ce trebuie inevitabil să ducă la o rediscutare a anumitor probleme care s-o facă acceptabilă că important nu este să nu avem legi, important e să avem legi bune, acceptabile pentru majoritatea populației acestei țări.

În cazul ordonanțelor de urgență care au caracter organic, asta este problema majoră, n-avem majoritate necesară nici pentru respingere și nici pentru adoptare și atunci rămâne în vigoare ordonanța în forma așa cum a fost...

 
     

Domnul Ioan Bivolaru (din bancă):

Aprobare tacită.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Deci, avem aprobare tacită în prima Cameră, în a doua Cameră nu mai avem nici asta. Deci, nu funcționează. Soluția propusă de câțiva colegi de-ai mei este în mod evident găsirea unor soluții acceptabile pentru majoritatea reprezentanților partidelor din Parlament. Asta este soluția. Trebuie să găsim, dacă există o astfel de posibilitate, pentru că această interpretare că o ordonanță, și sunt categoric împotriva acestei interpretări, că o ordonanță foarte importantă pentru că e din domeniul legii organice, să poată să rămână în vigoare în formă nemodificată doar prin simplul fapt că nu primește majorității membrilor Camerei decizionale pe legea de respingere a ordonanței respective.

Majoritatea celor de aici au propus respingerea, dar nu primește votul organic pentru respingere, nu primește votul organic nici pentru adoptare și prin aceasta rămâne în vigoare.

Și, într-adevăr, atunci domnul Bolcaș are dreptate. Și trebuie să ieșim din astfel de situații.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Pantelimon Manta. Cred că e ultimul vorbitor înscris. Mai sunt alții? Nu mai sunt.

 
   

Domnul Pantelimon Manta:

În parte, sunt de acord cu aserțiunile de ordin juridic exprimate de antevorbitorul meu, colegul Arpad, însă nu trebuie uitat un lucru esențial prin prisma prevederilor constituționale și a altor legi incidente în materie. suntem în prezența unui act administrativ. Ordonanța, fie ea simplă, fie de urgență, are caracterul unui act juridic administrativ. Sigur, el are forța juridică a legii pentru că i-o dă Constituția. Dar, în esență, ea provine de la un organ central al administrației publice și, prin această prismă, Parlamentul este cel care poate amenda, poate să o aprobe, poate să o respingă, sigur, sau poate s-o aprobe cu modificări.

În acest context, fără îndoială, singura interpretare, și aici s-a spus foarte bine, este aceea că ordonanța își produce efectele juridice până când Parlamentul adoptă o poziție de aprobare, de respingere, de aprobare cu modificări.

Așadar, din acest punct de vedere spuneam sunt de acord cu domnul Arpad. Trebuie să găsim o soluție politică pentru că până aici lucrurile din punct de vedere juridic sunt clare. Ordonanța își produce efectele juridice până când Parlamentul se pronunță în sensul pe care l-am precizat. Tocmai de aceea trebuie găsită soluția politică și colegii din tot eșichierul politic trebuie să înțeleagă acest lucru pentru a debloca situația din punct de vedere juridic, pentru că a nu aproba o ordonanță sau a nu obține numărul majoritar de voturi pentru legea organică de aprobarea sau de respingere a ordonanței, nu înseamnă că intră în vigoare automat soluția contrară. Adică, dacă nu s-a obținut votul pentru respingere, înseamnă că Parlamentul a aprobat ordonanța.

Dar, realitatea juridică, și cu asta închei, este că ea își produce efectul pentru că nu este altă soluție din punct de vedere juridic, repet, prin prisma prevederilor constituționale și a celorlalte legi incidente în materie. Ea își produce efectele juridice, dacă vreți până la calendele grecești în condițiile în care Parlamentul nu dă o soluție, evident o soluție juridică și politică.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulțumesc, domnule deputat.

Voi face câteva considerații, le voi face de aici întrucât nu vor avea natură partizană.

În primul rând, vreau să vă informez, doamnelor și domnilor colegi, că avem propuneri din partea Comisiei de regulament pentru reconsiderarea acestor articole, ele se află pe ordinea de zi a Biroului permanent de miercuri și doresc să-l invit pe domnul președinte Bivolaru să participe la acea discuție pentru a stabili ce facem, evident, pentru viitor și ce propuneri vom înainta plenului.

A doua considerație pe care doresc s-o fac, Regulamentul a fost adoptat, dacă nu greșesc în octombrie 2005, din acel moment și de acum încolo există dreptul oricărui grup parlamentar, dreptul a oricare 25 de senatori sau 50 de deputați, dacă nu greșesc, de a contesta prevederile regulamentare la Curtea Constituțională. El poate fi exercitat în orice moment. Deocamdată, avem o prevedere de regulament pe care sunt obligat să o respect.

De aceea, vă propun să trecem la dezbateri pe fond a proiectului de la pct.10 și o invit pe doamna secretar de stat Katalin Kibedy să prezinte proiectul pe scurt.

 
   

Doamna Katalin Barbara Kibedy:

Mulțumesc, domnule președinte.

Distinsă Cameră,

Am ascultat cu atenție pozițiile dumneavoastră și argumentele pe care le-ați expus. Însă ceea ce aș dori să supun atenției dumneavoastră și să discerneți cu toată seriozitatea și responsabilitatea este următorul aspect: să nu uităm că plenul Camerei Deputaților, punând deoparte Codul Penal care a suscitat mult mai multe discuții, și-a dat votul pe legea de executare a pedepselor care este deja publicată în Monitorul Oficial, este în vigoare și urmează publicarea regulamentului pentru a pune cu adevărat în aplicare această lege.

În condițiile în care momentul în care dumneavoastră v-ați exprimat votul și v-aș aduce aminte că votul s-a dat cu o majoritate covârșitoare, au fost doar câteva abțineri de la acest vot. Nu putea ca această lege să aibă în conținutul dispozițiilor tranzitorii și finale un text de abrogare a prevederilor Legii nr.247 din 2004, ceea ce însemna legea de executare a pedepselor care o aveți acum în text că trebuie prorogată intrarea în vigoare a acesteia, având în vedere că nefiind un act normativ în vigoare nu putea fi abrogat.

Deci, în continuare, dacă ați dori consecvență cu dumneavoastră înșivă, ați fost de acord cu această formă, este o lege publicată, a susține acum că nu prorogăm termenul de intrare în vigoare a celeilalte, nu știu din ce motive, atunci înseamnă că vă contraziceți singuri în această decizie.

De aceea, punând de-o parte disputele aprinse care au fost pe Codul Penal, dar haideți să vedem și acolo care a fost votul dumneavoastră, se referă inclusiv la dispoziții care trebuie corelate pentru ca legea de executare a pedepselor să-și producă efectele, deci argumentele sunt multiple și în acest capitol, este nevoie de a pune punct în sfârșit acestui cerc vicios și a aproba ordonanța de urgență care proroga intrarea în vigoare a Codului penal și a legii de executare a pedepselor adoptate în 2004 până la 1 septembrie 2006.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei, domnul vicepreședinte Florin Iordache.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, domnule președinte.

Voi preciza, acum, pentru dumneavoastră, ultimul raport al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, din 9 martie 2006, practic, discuțiile au fost pe acest raport, după care, îl rog pe domnul președinte să-mi dea cuvântul în calitate de deputat și să fac niște precizări vizavi de intervenția doamnei secretar de stat.

Voi preciza, acum, punctul de vedere al comisiei, din 9 martie. Comisia juridică, de disciplină și imunități, ținând cont de avizul Consiliului Legislativ, ținând cont de avizul Consiliului Superior al Magistraturii, analizând acest proiect de lege care a trecut prin Senat și ținând cont că acest proiect de lege este o lege organică, pentru că, dacă era o lege ordinară se putea adopta această formă, repet, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au recomandat plenului Camerei Deputaților adoptarea acestui proiect de lege, în forma venită de la Senat.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Trecem la dezbaterile generale.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Florin Iordache.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Votul nostru din sesiunea trecută a fost negativ la acest proiect de lege, pentru că Ministerul Justiției tratează Parlamentul, deși are nevoie de votul Parlamentului, cu indiferență. Dacă vă uitați în această ordonanță, se solicită Parlamentului, această ordonanță a fost emisă în iunie 2005, ca termen de intrare în vigoare a Codului penal și a Codului de procedură penală 1 septembrie 2006.

Iată, 1 septembrie 2006 a venit. Dar, între timp, în vacanța parlamentară, Ministerul Justiției vine și prorogă din nou data de intrare în vigoare a Codului penal - în loc de 2006, o duce în 2007 - și aflăm, surprinzător, că Ministerul Justiției este consecvent și vine cu al treilea Cod penal. Deci, n-a fost bun Codul penal adoptat de Parlament în 2004; dacă nu era bun, trebuia modificat și, atunci, eram de acord toate grupurile parlamentare, deși la data intrării în vigoare era un Cod penal european, repet. Deci, dacă acel Cod penal nu era bun, trebuia să lucrăm pe el. Ministerul Justiției îl dă laoparte, prorogă 1 septembrie 2006 în 2007, ca, între timp, să vină cu un alt Cod penal.

Deci, iată că Parlamentul nu este decât un mijloc de adoptare a ordonanțelor Guvernului.

Partea a doua a acestei ordonanțe vizează Codul de executare a pedepselor. Într-adevăr, Grupul parlamentar al P.S.D. a fost consecvent și am fost de acord că avem nevoie de un cod pentru executarea pedepselor, dar colaborarea cu Ministerul Justiției, din nou nu este cea mai fericită, pentru că amendamentele pe care Grupul parlamentar al P.S.D. le-a făcut - niște amendamente de corelare și de bună funcționare -, iar nu au fost luate în calcul.

Pentru aceasta, poziția noastră a fost - și repet - vizavi de modul în care Ministerul Justiției tratează Parlamentul.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Alte intervenții la dezbateri generale, din partea grupurilor? Domnul deputat Márton Árpad, din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R.

 
   

Domnul Márton Árpad-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Eu, până acum, am intervenit în această discuție pe probleme procedurale.

Avem, însă, și o problemă de fond, poate, aș spune, chiar o întrebare, pentru că, așa cum antevorbitorul a spus, această lege reglementează de fapt intrarea în vigoare a unor legi; să zicem că votăm o formă a acestei legi, când vom zice că "va intra în vigoare la data de", pentru că acesta trebuie să fie votul nostru, dacă nu respingem ordonanța. Textul inițial vorbea de 1 septembrie, adică de săptămâna trecută.

Când dorește ministerul să intre în vigoare acel Cod penal despre care acest proiect de ordonanță vorbește? Pentru că trebuie să votăm în consecință. Când votăm pe articole, trebuie să votăm o dată de intrare în vigoare, sau respingem ordonanța, sau trebuie să facem ceva, în funcție de ce răspuns vom primi aici.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Alte intervenții? Domnul deputat Petru Călian, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator.

 
   

Domnul Petru Călian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Într-adevăr, la 1 septembrie trebuia să avem un nou cod. Însă, așa cum știm cu toții, s-a amânat, motivat sau nemotivat. Dar, să nu uităm un lucru: inclusiv în facultăți, studenții învață din acest cod, care trebuia să intre în vigoare. Consider că acest punct 10 de pe ordinea de zi ar trebui amânat și cred că este imperios necesar ca doamna ministru Monica Macovei să vină în fața plenului Camerei Deputaților și să ne explice, să ne aducă argumente care să ne convingă că este necesar să concepem și să supunem aprobării Parlamentului un nou cod. Să vedem care sunt argumentele domniei sale, pentru că poate le are. Eu nu sunt convins că le are și, atunci, vă rog, domnule președinte, să binevoiți a face diligența necesară, astfel încât doamna ministru Monica Macovei să vină și să ne explice acest lucru.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Alte întrebări, alte intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

Dacă doamna secretar de stat dorește să intervină în încheiere?

 
   

Doamna Kibedi Katalin Barbara:

Nu am dorit să repet argumentele. Pe fond, au fost expuse. Doamna ministru a fost prezentă, dacă nu la toate lucrările Comisiei juridice, de disciplină și imunități, dar cel puțin la una-două, în mod cert.

Dar, știți foarte bine că noi am pledat cu intervenția altor legi speciale, care golesc de conținut anumite infracțiuni, că avem legi paralele, avem infracțiune de proxenetism prevăzută în Codul penal, care în legea specială a traficului de persoane este pedepsită mult mai aspru, dar se invocă legea mai favorabilă.

Am arătat mai multe inconsecvențe și necorelări care au fost semnalate de către practicieni și că marea majoritate a judecătorilor și procurorilor ne-au adresat această solicitare repetată și Consiliului Superior al Magistraturii. De aceea, am avut un și avut un aviz absolut argumentat din partea lor, de a se amâna acest Cod penal.

Dar, repet, în măsura în care - și punem deoparte Codul penal și ne axăm doar pe Legea de executare a pedepselor - dumneavoastră v-ați dat deja votul pe o lege, așa, în forma în care de la Ministerul Justiției a venit, și cu observațiile pe care dumneavoastră le-ați făcut și care au fost parțial însușite, parțial - nu, tot datorită votului dumneavoastră, atunci, mă întreb: care este obiecția în continuare, de a vota o prorogare a intrării în vigoare a unei legi de executare a pedepselor, în măsura în care dumneavoastră v-ați exprimat deja votul pe legea nouă?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, doamna secretar de stat.

Domnul deputat Márton.

 
     

Domnul Márton Árpad-Francisc (din sală):

Vreau să-i răspund doamnei secretar de stat.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Un drept la replică. Vă rog.

 
   

Domnul Márton Árpad-Francisc:

Problema este că, dacă votăm această lege, nu o prorogăm, ci impunem intrarea în vigoare cu data de 1 septembrie. Asta este problema. Nu știu, nu s-a sesizat? Această lege vorbește despre intrarea în vigoare a ambelor legi, cu data de 1 septembrie. Aveți un alt fel de concept despre asta?

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Eu v-aș propune să retrimitem proiectul la comisie și Comisia juridică, de disciplină și imunități să exprime un punct de vedere, ca să nu avem o mică problemă legată de succesiunea în timp a normelor juridice.

Dacă sunteți de acord, vă supun retrimiterea proiectului la comisie și Comisia juridică, de disciplină și imunități să ne exprime un punct de vedere.

Supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisie.

Vă rog să votați - propunere făcută și de domnul deputat Călian.

(Conform afișajului, sunt înregistrați 165 de deputați prezenți; 117 voturi pentru, 46 de voturi împotrivă, o abținere; un deputat nu a votat.)

 
   

S-a retrimis la comisie.

Termen, domnule Iordache? Două săptămâni. Mai bine mai târziu, decât prost.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.127/2005 privind modificarea art.33 alin.(1) din Legea nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 și ale Legii nr.169/1997, precum și a art.III al titlului VI din Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente (rămas pentru votul final).  

Pct.11: Proiectul de lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.127/2005 privind modificarea art.33 alin.1 din Legea nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 și ale Legii nr.169/1997, precum și a art.III al Titlului VI din Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente.

Legea are caracter organic, adoptată de Senat; raport de adoptare din partea Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice; procedură de urgență, suntem Cameră decizională - aceeași situație, art.105 alin.2.

Dacă inițiatorul dorește să prezinte, din nou, pe scurt, proiectul?

   

Domnul Toke Istvan (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale):

Domnule președinte,

Stimată Cameră,

Legat de prevederile Legii nr.247, în legătură cu care a fost prezentată Ordonanța de urgență a Guvernului nr.127/2005, aș vrea să vă spun doar câteva cuvinte, și anume, faptul că cererile pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și a celor forestiere trebuiau depuse în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a acesteia, respectiv până la data de 22 septembrie.

În aceste condiții, perioada de timp pentru cunoașterea prevederilor legale, procurarea mijloacelor de probă permise de lege și transpunerea cererilor era extrem de scurtă. Nedepunerea cererilor de către toate persoanele îndreptățite, până la expirarea termenului stabilit inițial, ar fi creat o situație excepțională de inechitate socială și economică, fapt care a impus prelungirea termenului de depunere a cererilor de retrocedare a terenurilor agricole și a celor forestiere până la data de 30 noiembrie 2005.

Practic, această ordonanță de urgență a și produs efectele juridice și practice scontate și, în aceste condiții, vă rugăm ca să aprobați adoptarea acestei ordonanțe de urgență.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei?

Domnul deputat Tabără. Vă rog.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Așa cum a precizat inițiatorul, ordonanța și-a produs efectele. Eu nu am să fac decât să citez concluziile raportului Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice.

La lucrările comisiei au fost prezenți 24 de deputați din totalul de 24 de membri ai comisiei. Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate de voturi, înregistrându-se 8 voturi împotrivă în ședința din 23 noiembrie 2005.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 7 noiembrie 2005.

Proiectul de lege, potrivit art.75 alin.1 și alin.3 din Constituția României, republicată, și art.86 alin.3 pct.2 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, este de competența decizională a Camerei Deputaților.

În urma dezbaterilor, comisia propune admiterea, cu modificări, a proiectului de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Da. Domnul deputat Munteanu, domnul deputat Tabără, domnul deputat Dumitriu. Doriți să luați cuvântul.

 
   

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Legea nr.247 din anul 2005 privind reforma în domeniul proprietății și justiției, stabilea în mod clar că cererile pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole, cât și a celor forestiere, are ca termen 60 de zile de la data intrării în vigoare, respectiv 22 septembrie - și, subliniez - 2005. Astăzi suntem, discutăm, așadar, în septembrie 2006.

Când s-a discutat în Camera Deputaților acest pachet de legi, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat a propus - și poate fi și verificat acest lucru - ca termenul să fie de 120 de zile. Este, de fapt, ceea ce astăzi Guvernul vine și ne cere, ne solicită nouă, deputaților, să prelungim data.

Sigur că, încă o dată Guvernul ne arată că, cu foarte multă ușurință, elaborează proiecte de lege și, mai ales, stabilește termene.

Votul Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat - subliniez - nu este împotriva persoanelor îndreptățite să depună cereri, ci împotriva modului superficial în care Guvernul ne propune aceste termene.

Așadar, stimați colegi, probabil că, în Camera Deputaților, ca și la inițiativa legislativă precedentă, vom avea această ordonanță de urgență și în sesiunile parlamentare din anii următori.

Cu toate acestea, există o modalitate de rezolvare, și nu de modificare a regulamentului, cum susțin unii aici, de a consulta Curtea Constituțională. Este nevoie doar ca deputații din formațiunile politice care astăzi se află la Putere să fie prezenți în Camera Deputaților. Și, cu siguranță, toate aceste legi pot să treacă așa cum își dorește Guvernul, prin ordonanță de urgență.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Tabără, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am fost de acord și sunt de acord și acum că prelungirea termenului, practic, pentru depunerea dosarelor a fost un lucru bun, chiar dacă, analizând acum acea perioadă, o să constatăm că sunt foarte puțini cei care au mai depus atunci dosare.

Problema, însă, care se pune la această dată, - și profit de această ocazie, poate că nu face obiectul efectiv al actului normativ pe care-l discutăm -, este cum se materializează în teren Legea nr.247. Și vreau să vă spun, stimați colegi, trecând peste discuțiile pe care le-am avut la elaborarea acestui proiect de lege, că una dintre cele mai mari probleme pe care le are România la această dată este tocmai finalitatea și finalizarea procesului de repunere în drepturi a proprietarilor. Este una dintre cele mai mari probleme și acest lucru prezintă importanță pentru noi toți, indiferent de culorile politice pe care le servim.

Problema este legată mult de ceea ce înseamnă administrațiile locale din teritoriu. Și aș aduce în fața dumneavoastră o chestiune care mi se pare absolut anormală. Constatăm, cu o anumită surprindere, anumite priorități artificial așezate în teritoriu, în acest proces de restituire. Nu este posibil să dăm o întâietate numai celor foarte mari - nu vreau să pomenesc aici prinți, prințese și alte persoane, până la urmă, cetățeni îndreptățiți -, dar marea masă a celor care beneficiază și ar fi trebuit să beneficieze de prevederile acestei legi este și astăzi blocată în a avea proprietatea și actele de proprietate. Poate că nici aceasta nu ar fi o mare problemă.

Vă rog să vă gândiți, însă, stimați colegi, - și eu cred că în perioada imediat următoare vom ajunge să analizăm acest proces -, că de proprietate și de clarificarea proprietății funciare, în principal, va depinde accesul acestor proprietari la strategiile agricole de dezvoltare rurală și accesul spre fondurile europene.

Vreau să vă spun că una dintre marile probleme noastre după 1 ianuarie va fi chestiunea nerezolvată a proprietății. Este mult prea artificial creat, sau sunt create aceste priorități, în care se restituie proprietăți pentru anumite persoane, lăsându-se la o parte cei care sunt îndreptățiți și care, de ani de zile, bat la porțile administrației locale și, mai grav, la porțile instanțelor judecătorești.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Dumitriu, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

 
   

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Subscriu întru totul la cele spuse de antevorbitor și constat cu plăcere că nu uită că-și trage seva politică dintr-o zonă naționalistă.

Până la urmă, proiectul despre care discutăm acum este o formalitate, întrucât această ordonanță nu mai produce, la ora actuală, efecte.

Am vrut să intervin mai mult pe o chestiune procedurală. Relația bună a Ministerului Agriculturii cu comisia de specialitate și succesul înregistrat de proiectele Ministerului Agriculturii în plenul Camerei se datorează, în bună măsură, și prezenței deosebite a reprezentanților ministerului, respectiv a secretarilor de stat sau chiar a domnului ministru.

Rugăm, pe viitor, ministerul să mențină acest standing, pentru a se bucura, în continuare, de același respect și succes din partea noastră.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Mai există alte intervenții la dezbateri generale?

Domnul Nicolae Popa, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator.

Mai există alte intervenții? Nu sunt.

La sfârșit, domnul deputat Tabără, un drept la replică.

 
   

Domnul Nicolae Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Este adevărat, și în sesiunile precedente, și în această sesiune, nu facem altceva decât să modificăm modificări peste modificări ale actelor normative inițiale. Am venit și cu Legea nr.247/2005, unde am avut speranțe că vom rezolva această problemă a retrocedărilor. Trebuie să-i dau dreptate domnului deputat Tabără. La birourile noastre parlamentare și din discuțiile pe care le avem pe teren, sunt foarte multe nemulțumiri legate de abuzurile pe care le săvârșesc comisiile județene, comisiile locale în privința retrocedărilor de teren. Oamenii sunt nemulțumiți, câștigă în judecată ... Deci, lucrurile nu sunt reglementate încă și nu sunt rezolvate.

avem mari probleme în domeniul agriculturii, poate și prezența stegulețelor roșii nu este întâmplătoare în această direcție.

Sigur că noi trebuie să trecem cu celeritate la rezolvarea acestei probleme - numerotarea parcelelor și evidențierea parcelelor, pentru că, iată, vine 1 ianuarie 2007, vom intra în Uniunea Europeană, trebuie să primim subvențiile, iar noi nu avem delimitate și nu avem inventariate aceste parcele. De ce? Pentru că nu am făcut această operațiune de retrocedare a terenurilor.

Suntem foarte întârziați, vom avea probleme la accesarea fondurilor SAPARD, vom avea probleme la accesarea fondurilor structurale, postaderare, unde ne așteaptă 4 miliarde de dolari în domeniul agriculturii și n-o să știm ce să facem cu ele, n-o să știm cum să le implementăm și să le folosim, pentru că nu am pus la punct această inventariere.

Iată de ce, noi trebuie să fim foarte serioși. Am discutat și în Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice: domnule, când facem un act normativ, el trebuie să fie bine documentat, bine fundamentat și să se mai asculte și de specialiștii din Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, unde noi spunem niște lucruri pertinente din punctul de vedere al oamenilor, al raportării acestora pe teren, și nu suntem de multe ori ascultați. Guvernul încearcă să-și impună propriul punct de vedere, ceea ce este de multe ori păgubos în această direcție.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Tabără, drept la replică.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Pentru domnul coleg Dumitriu: dacă naționalismul cu profesionismul fac casă bună, mi le asum pe amândouă, vă asigur, cu toată răspunderea.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Nu mai sunt alte intervenții la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole.

Pe raportul comisiei, avem un număr de 5 puncte, din care două au amendamente admise. Nu există amendamente respinse.

Pct.1 - titlul. Există obiecții, observații, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.2-articolul unic. Există obiecții, observații, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.3 - titlul ordonanței. Adoptat.

Pct.4 - art.I. Adoptat.

Pct.5 - art.II. Adoptat.

Am finalizat dezbaterile pe articole. Votul final la ora 12,30, plini de emoție.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.1/2006 privind unele măsuri pentru întărirea capacității administrative a României pentru integrarea în Uniunea Europeană (rămas pentru votul final).  

La pct.12: Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.1/2006 privind unele măsuri pentru întărirea capacității administrative a României pentru integrarea în Uniunea Europeană.

Legea are caracter organic. Proiectul a fost adoptat de Senat; raport comun de adoptare de la Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia pentru administrația publică, amenajarea teritorilui și echilibru ecologic.

Suntem în procedură de urgență. Suntem Cameră decizională; aceeași situație - art.105 alin.2.

Invit inițiatorul. Domnul secretar de stat Ciocănea.

   

Domnul Adrian Ciocănea (secretar de stat, Ministerul Integrării Europene):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În raportul de monitorizare al Comisiei Europene din 25 octombrie 2005, pregătirea pentru aderarea la Uniunea Europeană, care presupune și asigurarea capacității administrative de gestionare a instrumentelor structurale, a fost evaluată drept un domeniu critic și a fost consemnat un steag roșu.

Absorbția ridicată a fondurilor comunitare necesită, pe de o parte, asigurarea numărului optim de posturi în instituțiile cu responsabilități în gestionarea acestor fonduri, iar, pe de altă parte, crearea condițiilor de ocupare cu celeritate a pozițiilor menționate.

Față de cele prezentate, a fost elaborat proiectul de lege în vederea aprobării Ordonanței de urgență a Guvernului privind unele măsuri pentru întărirea capacității administrative a României pentru integrarea în Uniunea Europeană, pe care-l supunem Parlamentului spre adoptare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Din partea Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, domnul deputat Igaș.

 
   

Domnul Traian Constantin Igaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și Comisia pentru muncă și protecție socială au fost sesizate în vederea dezbaterii și avizării în fond cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.1/2006 privind unele măsuri pentru întărirea capacității administrative a României pentru integrarea în Uniunea Europeană.

La întocmirea raportului s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Proiectul de lege a fost dezbătut și avizat în fond în procedură de urgență în ședințele din 7 martie 2006, respectiv 14 martie 2006.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea unor măsuri pentru întărirea capacității administrative a României pentru integrarea în Uniunea Europeană, vizând, în principal, crearea condițiilor pentru angajarea personalului necesar realizării obiectivelor stabilite.

Ținând cont de importanța acestui proiect de lege, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și Comisia pentru muncă și protecție socială propune plenului Camerei Deputaților aprobarea acestuia.

Mai menționez faptul că proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Camera Deputaților este Cameră decizională.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Intervenții la dezbateri generale?

Da, vă rog frumos, domnule deputat.

 
   

Domnul Vasile Filip Soporan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să exprim un punct de vedere din partea Partidului Social Democrat.

Suntem de acord cu întărirea capacității administrative și suntem de acord că acest lucru se face și prin creșterea numărului de posturi din sistemul administrativ central.

Reținerea Parlamentului la votul din 4 aprilie 2006 a fost justificată, deoarece și Guvernul, de la data respectivă și-a modificat poziția față de acest lucru, prin faptul că reprezentanții Alianței și Coaliției discută despre restructurare și despre reducerea posturilor din sistemul administrativ central.

Stegulețul roșu care a fost pus în acest domeniu se referă nu numai la numărul de posturi, ci și la calitatea resurselor umane angajate în acest domeniu.

Atenționez asupra modului în care s-au desfășurat concursurile și asupra selecțiilor făcute.

Criteriile de apartenență politică și de rudenie au fost prioritare față de criteriile de admitere profesională. Și o atenționare suplimentară față de modul în care au fost ocupate posturile în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Dacă avem în vedere și punctul anterior, faptul că atragerea resurselor financiare în domeniul agriculturii nu se va putea face fără resurse umane și fără stabilirea dreptului de proprietate în mod corespunzător.

Din acest motiv, eu propun retrimiterea raportului la nivelul comisiei și așteptăm și un punct de vedere din partea Guvernului, având în vedere că în această perioadă de timp Guvernul și-a modificat punctul de vedere asupra structurii și formei sistemului administrativ.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Alte intervenții la dezbateri generale. Nu sunt alte intervenții.

Vă rog frumos.

 
   

Domnul Constantin Tudor:

Domnule președinte, mulțumesc.

Două precizări se impun asupra acestui proiect de lege. În primul rând, el a produs efecte și orice încercare de a retrimite la comisie acum acest proiect de lege, nu face altceva decât să îl facă aplicabil, în continuare, ca ordonanță de urgență, deci trebuie să-l luăm în discuție.

Și al doilea, vreau să se precizeze că este vorba de lege organică și nu ordinară, așa cum a spus domnul vicepreședinte al comisiei. În materialul nostru este lege organică și îmi aduc aminte că, la comisie, când am discutat-o, am discutat-o ca lege organică.

Partidul Conservator susține astăzi adoptarea acestui proiect de lege.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă nu mai există alte intervenții la dezbateri generale, trecem la propunerea procedurală care s-a făcut, de retrimitere a proiectului la comisii, că-s două, înțeleg.

Vă rog să votați asupra acestei propuneri.

Da, vă mulțumesc.

Propunerea a fost respinsă cu 98 de voturi împotrivă, 76 pentru și o abținere.

 
   

Trecem la dezbaterile pe articole. Vă atrag atenția că există două amendamente respinse. O să-i rog pe cei care le-au depus să le susțină, dacă doresc, atunci când vin la rând.

La punctul 1 din anexa de amendamente admise. Obiecții, observații, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 2, adoptat. Pct.3, adoptat. Pct.4, adoptat. Pct.5, adoptat. Pct.6, adoptat. Pct.7, adoptat.

Pct.8, vă atrag atenția că există un amendament respins la alin. 2. Se susține? Nu se susține. Obiecții, observații la punctul 8? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 9, adoptat. Puntul 10, adoptat. Pct.11, adoptat.

Pct.12, adoptat.

Anexa, punctul 13, adoptat.

Am finalizat dezbaterea pe articole, proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.132/2004 privind atribuirea în concesiune directă Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime - S.A. Constanța a unui teren aflat în proprietatea publică a statului și în administrarea Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului (rămas pentru votul final).  

Punctul 13, Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.132/2004 privind atribuirea în concesiune directă Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime - S.A. Constanța a unui teren aflat în proprietatea publică a statului și în administrarea Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului.

Legea are caracter organic.

Proiectul a fost adoptat de Senat în februarie 2005.

Raport de adoptare, raport înlocuitor de menținere, raport înlocuitor de menținere a raporturilor anterioare din partea Comisiei pentru industrii.

Suntem în procedură de urgență. Cameră decizională.

Proiectul a fost atent dezbătut de Parlament, în trei rânduri până acum. S-au aplicat prevederile art. 105 alin. 2.

Rog inițiatorul, foarte pe scurt, că sunt convins că nu au apărut lucruri noi.

   

Domnul Alexandros Galiatatos:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Guvernul solicită respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 132/2004.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Comisia? Doamna deputat Aura Vasile.

 
   

Doamna Aurelia Vasile:

Comisia pentru industrii a fost sesizată pentru avizare și dezbatere în fond cu proiectul de lege. În ultima ședință, membrii comisiei au hotărât menținerea punctului de vedere transmis prin raportul numărul și raportul înlocuitor numărul, respectiv susținerea proiectului de lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului...

(Doamna deputat a răgușit.)

...vă rog să mă scuzați... în forma adoptată de Senat.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

Sunt convins că tema dezbaterii, reluată de atâtea ori, este cea care v-a creat emoția.

Dezbateri generale.

Din partea Grupului PSD, doamna deputat Aura Vasile.

 
   

Doamna Aurelia Vasile:

Stimați colegi,

Suntem în fața unui proiect de lege care cere respingerea unei ordonanțe, deci tot printr-o ordonanță. Și astăzi, de la acest microfon, au fost discutate, de mai multe ori, lacunele Regulamentului de funcționare care, teoretic, transformă această Cameră în experți parlamentari ai Guvernului.

Acest proiect, spre deosebire de celelalte proiecte, am să vă spun cum a trecut această ordonanță prin Comisia de industrii.

Deci proiectul de lege a fost adoptat pe articole în ședința Camerei din 7 martie, iar în ședința consacrată votului final din 8 martie 2005, proiectul de lege a fost respins. În ședința din 30 martie 2005, Biroul permanent al Camerei Deputaților a analizat situația creată în urma votului, pe care plenul Camerei Deputaților l-a dat în data de 8 martie și a hotărât să retrimită proiectul de lege la comisie în vederea întocmirii unui raport suplimentar.

Mai departe. Proiectul de lege a fost reexaminat în ședința comisiei din data de 6 aprilie 2005, întocmindu-se raportul înlocuitor transmis în 6 aprilie, prin care se menținea propunerea de adoptare în forma adoptată de Senat. În ședința de vot final, din 21 noiembrie, proiectul de lege pentru respingerea Ordonanței 132 a fost, de asemenea, respins și, în conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei, proiectul de lege a fost retrimis la comisie. Din nou, în 12 decembrie 2005, Biroul permanent al Camerei Deputaților a retrimis la comisie proiectul de lege în vederea unei noi reexaminări.

Reexaminarea proiectului de lege a avut loc în ședința comisiei din data de 22 februarie 2006. La lucrări au participat 23 de parlamentari. Cu majoritate a trecut. Și, din nou, în această zi, discutăm pe ordinea de zi despre Legea de aprobare a Ordonanței și din nou vom avea la vot final această propunere.

Este posibil ca, timp de patru ani, s-o avem pe ordinea de zi cel puțin o dată pe lună.

Grupul PSD nu susține această lege de aprobare a ordonanței de respingere a ordonanței inițiale.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, doamna deputat.

Mă bucur că v-ați recăpătat vocea, în numele Grupului PSD.

Alte intervenții? Nu sunt alte intervenții la dezbateri generale. Nu există amendamente admise sau respinse. Înțeleg că proiectul este foarte bun, doar că nu se votează. Rămâne la vot final.

Profit că mai avem câteva minute și trecem mai departe.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea art.31 din Legea nr.359/2004 privind simplificarea formalităților la înregistrarea în registrul comerțului a persoanelor fizice, asociațiilor familiale și persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum și la autorizarea funcționării persoanelor juridice (rămas pentru votul final).  

Punctul 14, Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea art.31 din Legea nr.359/2004 privind simplificarea formalităților la înregistrarea în registrul comerțului a persoanelor fizice, asociațiilor familiale și persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum și la autorizarea funcționării persoanelor juridice.

Legea are caracter ordinar. Proiectul a fost adoptat de Senat. Raport de adoptare de la Comisia juridică. Suntem Cameră decizională. Ne aflăm în procedură de urgență.

Rog inițiatorul, scurt. Nu există.

Comisia, vă rog.

(Adresându-se doamnei Katalin Kibedy.)

Doamna secretar de stat, doriți să faceți o scurtă prezentare? OK.

Domnii secretari de ședință să fie vigilenți în sală.

   

Doamna Cornelia Ardelean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Nu fac decât să susțin această propunere legislativă, dar vreau să amintesc faptul că, din păcate, aprobarea ei vine destul de târziu.

Am cerut dezbatere în regim de urgență, s-a tot tergiversat. O serie de societăți comerciale au fost, deja, radiate și efectul legii va fi doar de aici înainte. Am acest regret.

Sperăm ca, măcar de aici înainte, să putem ca atunci când este o propunere legislativă cu efect imediat să putem să dezbatem, într-adevăr, în regim de urgență.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, doamna deputat.

Din partea comisiei, domnul deputat vicepreședinte Florin Iordache.

 
   

Domnul Florin Iordache:

În raport de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Potrivit art. 75 din Constituție, acest proiect de lege, competența decizională este a Camerei Deputaților.

Senatul a adoptat acest proiect de lege. Consiliul Legislativ, de asemenea, a dat un aviz favorabil.

În urma dezbaterilor în Comisia juridică de disciplină și imunități, membrii săi propun plenului Camerei Deputaților ca acest proiect de lege să fie dezbătut cu amendamentele prezentate în prezentul raport.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Guvernul?

 
   

Doamna Katalin Barbara Kibedy:

Mulțumesc, domnule președinte.

Punctul de vedere al Guvernului a fost unul de admitere cu observații, având în vedere că aceste observații sunt regăsite în amendamentele care însoțesc raportul Comisiei juridice. În această formă Guvernul susține adoptarea, în speranța că, totuși, își mai produce efectele juridice asupra situațiilor de tranziție, până la urmă.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, doamna secretar de stat.

Intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

Trecem la dezbaterile pe articole. Avem un număr de amendamente admise. Nu avem amendamente respinse. Lucrăm pe raport.

Punctul 1, titlu. Obiecții, observații, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 2, adoptat.

Puntul 3. Obiecții, observații, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.40/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr.300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice și a asociațiilor familiale care desfășoară activități economice în mod independent (rămas pentru votul final).  

Punctul 15, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.40/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr.300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice și a asociațiilor familiale care desfășoară activități economice în mod independent.

Legea are caracter ordinar. Proiectul a fost adoptat de Senat. Raport de adoptare din partea Comisiei pentru industrii. Suntem în procedură de urgență. Cameră decizională.

Inițiatorul? Vă rog.

   

Domnul Radu Roatiș (vicepreședinte, Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Utilizarea de către diferite persoane fizice doar a autorizației de comercializare pentru animale vii și produse de origine animală permite persoanelor care practică asemenea activități eludarea legii prin comercializarea de animale și produse în condiții total necorespunzătoare din punct de vedere al normelor sanitare.

Drept urmare, modificarea și completarea Legii 300/2004, la art. 6 cu următorul cuprins "Autorizație sanitar-veterinară, emisă de Direcția sanitar-veterinară și pentru siguranța alimentelor județeană, respectiv a municipiului București pentru comerțul cu ridicata al animalelor vii, comerțul cu ridicata al cărnii, produselor din carne, precum și pentru comerțul cu ridicata al produselor lactate și a produselor comestibile va conduce la restricționarea acestor mișcări."

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Comisia?

 
   

Doamna Aurelia Vasile:

Comisia a fost sesizată în fond cu proiectul de lege și, în unanimitate, am hotărât supunerea spre dezbatere și adoptare plenului Camerei în forma adoptată de Senat.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Vă rog, domnul deputat Tabără, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă mărturisesc că, de 11 ani, din perioada în care am venit în contact cu câteva dintre țările care se găseau în același statut cu România de aderare la Uniunea Europeană și care-și pregăteau aderarea prin așezarea unor indici de calitate, de performanță, încă de atunci, așteptam aceste măsuri care se iau astăzi.

Aș vrea, însă, să le spun colegilor care vin cu aceste completări legislative că, în sistemul acesta de protecție a animalelor, de protecție sanitar-veterinară, nu este suficient. Și eu cred că, în perioada imediat următore, vor trebui măsuri mult mai severe, nu cele legate strict numai de producătorii agricoli, pentru că sunt multe abuzuri și s-au făcut multe abuzuri, în multe zone ale țării, în care s-a lovit, efectiv, în chestiuni legate de viața oamenilor de acolo, de economia lor rurală. Vorbim de ferme familiale, vorbim de relațiile între acestea, vorbim de adevărate piețe de gros care sunt târgurile și nu numai iarmaroacele, târgurile din Ardeal, în special, care, de multe ori, au fost blocate artificial.

Vă pun, însă, o problemă legată de ceea ce înseamnă pesta porcină la această dată. Vom rezolva această peste porcină atâta timp cât nu este reglementată situația mistreților din fauna sălbatică? N-o să punem reglementa.

Și acestea sunt marile probleme care ne așteaptă în viitor, inclusiv problema aceasta care este una delicată, legată de circulația animalelor vii și a unor produse animaliere.

Dar, chestiunea va trebui legată de ceea ce înseamnă tradiția și, respectiv, activitățile acestea economice la nivelul rural și regional.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Alte intervenții la dezbateri generale? Domnul deputat Nicolae Popa din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator.

 
   

Domnul Nicolae Popa:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Este bine când se rezolvă o parte din activitatea aceasta atât de importantă din punct de vedere al Autorității Naționale Sanitar-Veterinare, dar trebuie să ne exprimăm nemulțumirea că lucrurile nu sunt duse până la capăt.

Noi am avut multe încercări anul acesta, unde am văzut foarte clar disfuncționalitățile, interpretările care s-au dat de către organele sanitar-veterinare, măsurile care s-au luat și, bineînțeles, că ele nu au fost finalizate, ba, mai mult, foarte mulți producători au rămas fără despăgubiri, foarte mulți producători încă nu știu ce au de făcut în momentul de față atunci când apar asemenea situații neplăcute.

Trebuie să o spunem foarte clar, trebuie să reglementăm legile care vizează această activitate sanitar-veterinară pentru a nu mai da loc de interpretări, pentru că, în momentul de față, fiecare dă interpretare cum dorește. Cum vine un secretar de stat la Autoritatea Sanitar-Veterinară, dă altă interpretare la lege. Or, nu se poate, trebuie să avem un lucru concret și foarte clar.

De asemenea, așa cum am discutat și în Comisia de agricultură, trebuie să stabilim foarte clar statutul medicului veterinar. Ce are de făcut, să-i punem la dispoziție mijloace, să facă controalele riguroase, nu formale, nu să facă niște procese verbale care nu au nici o relevanță și care nu au nici un efect în teren, ceea ce s-a demonstrat chiar și cu gripa aviară pe care am avut-o anul acesta și care ne-a creat situații extrem de grave în domeniul agricol.

De aceea, eu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, recomand responsabililor de la Autoritatea Națională și Sanitar-Veterinară să țină cont și de Ministerul Agriculturii, să țină cont și de Comisia de agricultură și să treacă, imediat, la revizuirea acestor acte normative, să le punem în regulă în așa fel încât să nu ne mai confruntăm cu asemenea situații neplăcute.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Alte intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

Nu sunt dezbateri pe articole, nu avem amendamente admise sau respinse. Rămâne la vot final.

 
Supunerea la votul final:  

Cu aceasta am depășit, chiar, ora 12,30. Rog liderii de grup să-și invite colegii în sală, astfel încât într-un minut să putem trece la votul final.

Vă rog să vă pregătiți pentru votul final. Vă rog să vă pregătiți și cartelele.

Avem un număr de 11 proiecte astăzi, la vot final. Suntem în cvorum pentru votul final, m-au asigurat secretarii de ședință. Deci putem începe.

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului Adițional, semnat la Kiev la 20 octombrie 2005, la Acordul dintre guvernele statelor participante la Cooperarea Economică a Mării Negre (C.E.M.N.) privind colaborarea în domeniul asistenței și răspunsului de urgență la dezastre naturale și provocate de om, semnat la Soci la 15 aprilie 1998 (adoptat);

La punctul 1 pe lista de vot final avem Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului Adițional semnat la Kiev la 20 octombrie 2005, la Acordurile dintre guvernele statelor participante la Cooperarea Economică a Mării Negre (C.E.M.N.) privind colaborarea în domeniul asistenței și răspunsului de urgență la dezastre naturale și provocate de om, semnat la Soci la 15 aprilie 1998.

Legea are caracter ordinar și, observați, domnule Zaharia, titlul s-a modificat deja, așa cum comisia a propus.

Suntem primă Cameră sesizată. Vă rog să votați.

Vă mulțumesc. S-a adoptat.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea prelungirii participării Guvernului României, pentru perioada 2006-2010, la Acordul dintre Comisia Economică pentru Europa a Națiunilor Unite (C.E.E./O.N.U.) și guvernele participante la proiectul Calea Ferată Trans-Europeană (TER) privind fondul de cooperare și creditare, semnat la Geneva la 17 decembrie 1992 (adoptat);

Punctul 2, Proiectul de lege pentru aprobarea prelungirii participării Guvernului României, pentru perioada 2006-2010, la Acordul dintre Comisia Economică pentru Europa a Națiunilor Unite (C.E.E./O.N.U.) și guvernele participante la proiectul "Calea Ferată Transeuropeană (TER) privind fondul de cooperare și creditare", semnat la Geneva la 17 decembrie 1992.

Legea are caracter ordinar. Suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog să votați.

Da, vă mulțumesc. S-a adoptat.

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției Consiliului Europei privind prevenirea terorismului, adoptată la Varșovia la 16 mai 2005 (adoptat);

3. Proiectul de lege pentru ratificarea Convenției Consiliului Europei privind prevenirea terorismului, adoptată la Varșovia la 16 mai 2005.

Legea are caracter ordinar. Suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog să votați.

Da, vă mulțumesc. S-a adoptat.

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției-cadru privind protecția și dezvoltarea durabilă a Carpaților, adoptată la Kiev la 22 mai 2003 (adoptat);

4. Proiectul de lege pentru ratificarea Convenției-cadru privind protecția și dezvoltarea durabilă a Carpaților, adoptată la Kiev la 22 mai 2003.

Legea are caracter ordinar. Suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog să votați.

Da, vă mulțumesc. S-a adoptat.

  Proiectul de Lege privind reutilizarea informațiilor din instituțiile publice (adoptat);

5. Proiectul de lege privind reutilizarea informațiilor din instituțiile publice.

Legea are caracter ordinar.

Prioritate legislativă de integrare. Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

Da, vă mulțumesc. S-a adoptat.

  Proiectul de Lege pentru completarea art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.13/1997 privind transmiterea, cu titlu gratuit, a unui imobil în proprietatea Republicii Federale Germania (adoptat);

6. Proiectul de lege pentru completarea art.1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.13/1997 privind transmiterea, cu titlu gratuit, a unui imobil în proprietatea Republicii Federale Germania.

Legea are caracter ordinar. Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

Da, vă mulțumesc. S-a adoptat.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.127/2005 privind modificarea art.33 alin.(1) din Legea nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 și ale Legii nr.169/1997, precum și a art.III al titlului VI din Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente (nu a întrunit numărul de voturi necesar pentru adoptare);

Punctul 7, proiectul de lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 127/2005 privind modificarea art.33 alin.(1) din Legea nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 și ale Legii nr.169/1997, precum și a art. III al titlului VI din Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente.

Legea are caracter organic. Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

Da, vă mulțumesc.

Legea a întrunit 159 de voturi, insuficient pentru a fi adoptată, conform prevederilor art. 105 alin. 2. Rămâne pentru sesiunea următoare.

Ordonanța este în vigoare.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.1/2006 privind unele măsuri pentru întărirea capacității administrative a României pentru integrarea în Uniunea Europeană (nu a întrunit numărul de voturi necesar pentru adoptare);

8. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.1/2006 privind unele măsuri pentru întărirea capacității administrative a României pentru integrarea în Uniunea Europeană.

Legea are caracter organic. Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

Legea a întrunit un număr de 163 de voturi, insuficient pentru a fi adoptată. Ca atare, potrivit 105 alin. 2, rămâne în sesiunea viitoare. Ordonanța este în vigoare.

  Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.132/2004 privind atribuirea în concesiune directă Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime - S.A. Constanța a unui teren aflat în proprietatea publică a statului și în administrarea Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului (nu a întrunit numărul de voturi necesar pentru adoptare);

9. Proiectul de lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.132/2004 privind atribuirea în concesiune directă Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime - S.A.Constanța a unui teren aflat în proprietatea publică a statului și în administrarea Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului.

Legea are caracter organic. Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

Da, proiectul a întrunit 138 de voturi, insuficient pentru a fi adoptat. Prevederile art. 105 alin. 2. Rămâne pentru sesiunea viitoare.

  Proiectul de Lege pentru modificarea art.31 din Legea nr.359/2004 privind simplificarea formalităților la înregistrarea în registrul comerțului a persoanelor fizice, asociațiilor familiale și persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum și la autorizarea funcționării persoanelor juridice (adoptat);

10. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea art.31 din Legea nr.359/2004 privind simplificarea formalităților la înregistrarea în registrul comerțului a persoanelor fizice, asociațiilor familiale și persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum și la autorizarea funcționării persoanelor juridice.

Legea are caracter ordinar. Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați. Da, vă mulțumesc. S-a adoptat.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.40/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr.300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice și a asociațiilor familiale care desfășoară activități economice în mod independent (adoptat).

11. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 40/2006 privind modificarea și completarea Legii nr.300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice și a asociațiilor familiale care desfășoară activități economice în mod independent.

Legea are caracter ordinar. Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați. Da, vă mulțumesc. Proiectul a fost adoptat.

   

Cu aceasta am încheiat sesiunea de vot final și am încheiat lucrările de astăzi.

La revedere!

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 12,45.

 
       

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 13 octombrie 2019, 23:36
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro