Plen
Ședința Senatului din 2 octombrie 2006
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.141/12-10-2006

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
14-04-2021
13-04-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2006 > 02-10-2006 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 2 octombrie 2006

Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarei legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art.17 alin.2 și 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată:  

Lucrările ședinței încep la ora 16.20.

Ședința este condusă de domnul senator Doru Ioan Tărăcilă, vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii senatori Gavrilă Vasilescu și Domnul Mihai Ungheanu, secretari ai Senatului.

   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Doamnelor și domnilor senatori, vă invit în sală.

Stimați colegi, vă rog să-mi permiteți să declar deschisă ședința Senatului de azi, 2 octombrie 2006.

Ședința este condusă de subsemnatul, asistat de domnii senatori Mihai Ungheanu și Gavrilă Vasilescu, secretari ai Biroului permanent al Senatului. Cvorumul de ședință este de 69 de parlamentari. Absentează motivat de la lucrările Senatului un număr de 22 de colegi, 7 sunt membri ai Guvernului, 12 sunt observatori la Parlamentul European, 3 colegi sunt plecați în delegații, domnii senatori Găucan, Petrescu și Eckstein Kovacs Peter.

Biroul permanent, împreună cu liderii grupurilor parlamentare, propune ca program de lucru lucrări în plenul Senatului până la ora 19.30.

În ordinea de zi avem înscrise declarații politice, dezbaterea unor proiecte de lege, întrebări, interpelări și răspunsuri din partea Executivului. Vă reamintesc că astăzi avem transmisiune radio de la ora 18.05.

Înainte de a intra în primul punct al ordinii de zi, respectiv declarații politice, vă rog să-mi permiteți să vă aduc la cunoștință o notă venită din partea secretarului general al Senatului, întrucât avem posibilitatea să sesizăm Curtea Constituțională în condițiile în care apreciem că Legea pentru ratificarea Acordului-cadru de Împrumut între România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei ar conține prevederi neconstituționale.

 
Declarații politice prezentate de senatori:  

Invit reprezentanții grupurilor parlamentare să se înscrie pentru declarații politice.

  Constantin Dumitru - Raportul Comisiei Europene din 26 septembrie a.c. referitor la România.

Ofer cuvântul reprezentantului Grupului parlamentar al Grupului parlamentar al Alianței Dreptate și Adevăr - PNL-PD, domnul senator Constantin Dumitru. Vă invit la tribună. Aveți cuvântul.

   

Domnul Constantin Dumitru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, în sfârșit, raportul Comisiei Europene dat publicității săptămâna trecută, ne îndreptățește să credem că data de 1 ianuarie 2007 va marca aderarea țării noastre la Uniunea Europeană.

Cum era și firesc, după atâtea rapoarte presărate cu cartonașe galbene și roșii, vestea că beneficiem de un raport fără clauze de salvgardare, ne-a bucurat. Comisia europeană ne-a dat undă verde, ceea ce înseamnă că nu suntem deloc mediocri. Poate că nu suntem cei mai performanți, dar haideți să fim serioși și să privim cu atenție la țările foste comuniste deja integrate. Vom constata că și ele au destule probleme în suspans.

Cu toate acestea, fie că place unora sau nu, Guvernul condus de premierul Tăriceanu și-a dat toată silința pentru a depăși un prag important în calea integrării. Ca, de altfel, și guvernele post-decembriste care, fiecare în felul său, și-au adus contribuția la integrare.

Vom intra, iată, într-o nouă etapă în care legile vor trebui aplicate și nu doar păstrate în sertare, iar problemele cărora încă nu le-am găsit soluții, vor trebui rezolvate, astfel încât să putem fi la înălțimea standardelor Uniunii Europene.

Departe de mine intenția de a fi un demagog sau populist. Consider însă că datoria noastră a celor pe care votul cetățenilor acestei țări ne-au trimis în Parlament sau în alte zone ale politicii decizionale este să le putem spune sincer, deschis, românilor că aderarea nu înseamnă trecerea dintr-o dată la un nivel de trai mult mai ridicat. Dar trebuie să le mai spunem că aceasta este, de fapt, una dintre ținte, adică un trai mai bun, implicit o salarizare mai bună, care vor fi consecința firească a intrării României în competiția valorilor economice europene.

Stimați colegi, inițial mă gândisem să-mi intitulez declarația mea politică "România paradoxurilor". De ce? pentru că aceasta a fost concluzia la care am ajuns după ce am parcurs zilele trecute câteva rapoarte și studii elaborate de Banca Mondială și, respectiv, de Fundația europeană pentru îmbunătățirea condițiilor de viață.

Astfel, conform raportului Băncii Mondiale, România se situează pe locul al doilea, după Georgia, în clasamentul țărilor care au derulat cele mai bune schimbări în domeniul facilității derulării afacerilor. Ca liberal, în condițiile în care România are un guvern condus de un premier liberal, nu pot decât să salut sublinierile acestui raport, potrivit cărora țara noastră a făcut progrese notabile în ceea ce privește modul de amendare al legislației cu privire la faliment, reducerea numărului documentelor necesare pentru demararea unei afaceri, simplificarea procedurilor pentru primirea unei autorizații, precum și punerea la punct a unor noi proceduri vamale, ceea ce conduce la fluidizarea circulației mărfurilor.

Nu în primul rând, raportul amintit evidențiază măsurile luate de România în ceea ce privește scăderea corupției în domeniul regimului taxelor, prin reducerea numărului acestora și eliminarea excepțiilor. Cu alte cuvinte, cea mai importantă reformă a fost, conform raportului, cea care a condus la îmbunătățirea reglementărilor pentru demararea unei afaceri.

Pe de altă parte, tot dintr-o analiză a Băncii Mondiale aflăm că peste 88% dintre tinerii români, cu vârste cuprinse între 15-24 de ani ar emigra, dacă ar avea posibilitatea legală. În timp ce numărul bărbaților dornici să se stabilească temporar într-o altă țară este de circa 80%, iar al femeilor este de 70%.

Acestor date li se adaugă și cele ale unui studiu al Fundației europene pentru îmbunătățirea condițiilor de viață referitor la calitatea vieții în România și Bulgaria. Este vorba de o analiză completă a calității vieții în cele două țări candidate în context european.

Calitatea vieții nu este un criteriu de aderare la Uniunea Europeană, dar cercetările în acest domeniu pot duce la identificarea unor măsuri și soluții oportune pentru eliminarea discrepanțelor în viețile oamenilor. Astfel, diferența dintre nivelul de trai între cele două țări candidate și cele 25 de state membre ale Uniunii Europene, este mai mare decât diferența dintre PIB-urile corespunzătoare pe cap de locuitor.

Cele două țări au marcat rate de creștere economică mari, urmate de o bună refacere economică, care, însă, nu a generat o substanțială creștere a veniturilor la nivelul gospodăriilor.

Ar fi de menționat și un alt rezultat al studiului.

Populația din România și Bulgaria lucrează mai multe ore decât cea din Uniunea Europeană pentru că mulți își mai iau o a doua slujbă pentru a-și completa veniturile.

Pe de altă parte, calitatea percepută la locurile de muncă în Bulgaria și România, măsurată la nivelul salariilor, gradul de autonomie, muncă și perspectivele de avansare în carieră sunt mai scăzute decât în Uniunea Europeană, în timp ce la nivelul nesiguranței locului de muncă este mult-mult mai ridicat. În mod paradoxal, studiul menționează că, deși confruntat cu standarde de viață scăzute, românii se declară totuși încrezători în viitor. Autorii explică acest optimism prin elemente de mentalitate specifice românilor care cred că nicăieri nu este mai bine decât în țara lor.

Stimați colegi, nu am avut câtuși de puțin intenția de a vă plictisi cu detalii tehnice preluate din diverse publicații. Îngăduiți-mi totuși să trag o concluzie. Funcționarea stabilă a economiei de piață, creșterea economică rapidă, aplicarea legilor în spiritul și litera lor, sunt câteva elemente care ar contribui la creșterea calității vieții pentru toți cetățenii României, aflată, iată, doar la un pas de integrare în Uniunea Europeană.

Vă mulțumesc. (aplauze la Grupul parlamentar al Alianței Dreptate și Adevăr - PNL-PD)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Corneliu Vadim Tudor - Despre practici ilegale.

Invit la tribună pe reprezentantul Grupului parlamentar al PRM, domnul senator Corneliu Vadim Tudor.

Aveți cuvântul, domnule președinte.

   

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Domnule președinte de ședință,

Onorați colegi,

Voi prezenta ceva mai mult decât o declarație politică. Voi prezenta un avertisment, un semnal de alarmă pentru ceea ce se întâmplă la ora actuală de câteva luni în țară. Sunt veritabile acte de poliție politică, așa cum cred că nu au fost nici pe timpul ocupației bolșevice a României.

Acum câteva minute am dat prin fax, la Palatul Cotroceni, domnului general de armată Sergiu Medar următoarea adresă, pe care o semnez ca vicepreședinte al Senatului.

"Stimate domnule general,

Vă supun atenției un material pe care l-am primit astăzi pe o filieră verificată în timp. Aș vrea să știu și eu de ce se ocupă domnul Traian Băsescu cu astfel de acte de poliție politică împotriva președintelui unui partid parlamentar de opoziție, dar și împotriva altor lideri ai opoziției?

Oare chiar nu-l mai poate opri nimeni de la aceste jocuri politice foarte periculoase pentru democrație și interesul național?"

Cu stimă, doctor domnul Corneliu Vadim Tudor, vicepreședinte al Senatului României, președintele PRM.

Iată materialul pe care l-am primit.

Mircea Dinescu afirma recent într-un grup de apropiați că s-a împăcat cu președintele Traian Băsescu cu care are în prezent relații foarte bune. Și-a permis să-l roage pe Traian Băsescu să-i rezolve mai multe probleme personale și acesta a fost receptiv. A amintit și de cazul prietenului lor comun Ștefan Rădulescu, atacat de publicațiile Tricolorul și România Mare.

Președintele Traian Băsescu l-a asigurat pe Mircea Dinescu că nimeni nu se va atinge de Rădulescu atâta timp cât va fi el președintele țării.

Așa că se adeveresc afirmațiile lui Ștefan Rădulescu din care rezultă că-l are la mână pe Traian Băsescu căruia i-a dat mită 1 milion de dolari pentru derularea afacerilor cu piese de schimb pentru autobuzele de tip MAN, în timp ce acesta a fost primar general al capitalei.

Din ordinul ministrului justiției, Monica Macovei, în cele 7 dosare penale ce-l privesc pe Ștefan Rădulescu, aflate la Parchetul general nu s-a mai lucrat de mai bine de 7 luni de zile. Reamintim că Ștefan Rădulescu l-a mituit și pe Mircea Dinescu cu suma de peste 500.000 de euro, cu o limuzină BMW X3 ultimul tip, valorând un miliard de lei, cu un microbuz, cu 3 tiruri de mobilă transportate la conacul său din comuna Cetate și așa mai departe.

Procurorul Sorin Stănescu din cadrul Parchetului general, fost ministru al tineretului și sportului în guvernarea CDR, bun prieten cu Mircea Dinescu, a contactat două persoane cercetate împreună cu procurorul Constantin Gherța, pentru fapte intentate de procurorul DNA, Constantin Balcan, și le-a cerut să-l acuze pe procurorul Gherța dacă vor să scape cu fața curată.

Și aici fac o paranteză. Facem o incizie adâncă în structurile de tip mafiot ale justiției din România. Marți, 26 septembrie 2006, Ștefan Rădulescu s-a întâlnit cu un ziarist de la România Liberă pe care l-a mituit pentru a publica articole denigratoare la adresa procurorului Constantin Gherța și pentru a susține acțiunile abuzive și ilegale ale procurorului Constantin Balcan de la DNA.

Întâlnirea dintre Rădulescu și ziarist a avut loc pe strada Compozitorilor, cartierul Drumul Taberei, și poate fi confirmată de mai multe persoane. La două zile după această întâlnire, la data de 28 septembrie 2006, a apărut în România Liberă un articol care confirmă afirmațiile noastre.

Cercetările efectuate de Consiliul Superior al Magistraturii au scos la iveală faptul că procurorul Constantin Balcan îl favorizează pe infractorul Ștefan Rădulescu și îi cercetează abuziv pe procurorul Constantin Gherța și pe cei ce au înaintat plângeri penale împotriva lui Rădulescu.

Revenind la numitul Mircea Dinescu, mai precizăm că acesta și Traian Băsescu au pus la cale un plan de discreditare și compromitere a președintelui Corneliu Vadim Tudor și a PRM.

Despre acest plan de acțiune a vorbit, recent, Mircea Dinescu față de câțiva prieteni cu care a chefuit la conacul său din localitatea Cetate, județul Dolj.

Totodată, Traian Băsescu a dat ordin câtorva dintre uneltele sale de la CNSAS să scoată la iveală sau să fabrice dosare pentru doi dintre fruntașii PSD care și-au exprimat dezacordul față de nominalizările pentru șefia SRI și SIE și ne referim la senatorul Sorin Oprescu și la deputatul Miron Mitrea.

Asemenea practici sinistre confirmă încă o dată apucăturile de dictator african ale lui Traian Băsescu. Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Gheorghe David - Declarația de la Bologna,

Invit la tribună pe reprezentantul Grupului parlamentar al Alianței Dreptate și Adevăr - PNL-PD, domnul senator Gheorghe David.

   

Domnul Gheorghe David:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, declarația mea se referă la Declarația de la Bologna, o componentă a integrării noastre europene.

Oricât de performant ar fi creierul uman, și mă gândesc când spun acest lucru la indivizii superdotați prin însăși limitele sale firești, el nu poate stoca și prelucra decât o cantitate limitată de informații, fie ele și dintr-un câmp al explorării extrem de limitat.

De pildă, în cunoașterea structurii atomului, pentru a-l putea cât de cât controla pe ucenicul vrăjitor, s-a văzut nevoit să creeze tehnologia prelucrării și transmiterii informației prin cea mai cunoscută odraslă a sa: calculatorul.

Cu ajutorul lui, pe lângă faptul că a izbutit să condenseze întregi biblioteci pe numai câteva CD-uri, cu ajutorul programelor elaborate poate acum să le prelucreze în scopul pe care și le-a propus cu o viteză greu de imaginat până în urmă cu câțiva ani.

Datorită posibilităților deschise unui număr cât mai mare de indivizi la binefacerile cunoașterii și implicit, a numărului celor implicați în actul creativității, o altă consecință este aceea a transformării creativității într-un act cotidian a cărui selectare valorică este apanajul competiției instituționalizate.

Valorificarea eficientă a acestui potențial creator a impus înființarea în țările lider ale dezvoltării economice și sociale a unor puternice centre de cercetare și producție științifică în care să-și poate exercita capacitatea de inovare, în egală măsură, nu doar cetățenii nativi ai acestora, ci și un număr din ce în ce mai mare de indivizi din țările ale căror potențial economic nu le permite să investească sumele uriașe pretinse de activitățile performante de cercetare și producție științifică.

Alocarea a 4 - 6% din produsul intern brut, ba chiar mai mult, cum este, de pildă, în Japonia, în China, în acest scop, nu face decât să sublinieze importanța acordată inventicii, ca factor crucial al dezvoltării. Ba, mai mult, marile companii și concerne și-au dezvoltat propriile centre de cercetare, cărora nu se sfiesc să le aloce 10 până la 12% din profit.

Potrivit unui recent studiu al Institutului German pentru Cercetare Științifică, compartimentele de cercetare ale unor companii au format Centrul Global de Cercetare la München. Numai Germania, care, după Statele Unite, se situează pe locul al doilea, în ceea ce privește producția de patente, și-a asigurat prezența în laboratoarele și centrele de cercetare a circa 20.000 de cercetători străini.

Evident că, aceste centre multinaționale ale comunității științifice, pentru a-și putea impune pe piață formidabilul lor potențial, au nevoie de oameni, care să poată comunica între ei, nu neapărat printr-o limbă comună, cât, mai ales, prin pregătire de specialitate, realizată pe bază de programe elaborate în comun. De exemplu, absolventului de agronomie din Timișoara - ca să mă refer doar la instituția de învățământ superior la care profesez - să-i fie recunoscută diploma și cunoștințele acumulate în perioada studenției, atât cele teoretice, cât și cele practice. Este una din cerințele consfințite prin capitolele 17 - "Știința și cercetarea" - și 18 - "Educație, formare profesională și tineret" -, negociate în conformitate cu acquis-ul comunitar.

În sinteză, scopul urmărit este atât îmbunătățirea și creșterea competitivității industriei europene și îmbunătățirea calității vieții, cât și acela de a deveni un suport stabil, care să contribuie la dezvoltarea și promovarea altor politici comunitare.

Am considerat că este util să ilustrez prin câteva date concrete preocupările factorilor de decizie politică, economică și socială, existente în spațiul Uniunii Europene, privind locul pe care trebuie să-l ocupe învățământul și cercetarea științifică în susținerea dezvoltării sale în deceniile care urmează, cu precizarea că debutul lor s-a produs odată cu înființarea Pieței Comune, în urmă cu 49 de ani.

Conștienți de complexitatea fenomenului și de importanța colosală a creativității în susținerea materializării programelor stabilite, în anul 1999, la Bologna, Italia, 29 de miniștri ai educației au semnat "Declarația de la Bologna", care vizează procesul educațional în ansamblul său. Ea a fost urmată de două conferințe desfășurate la Praga și Berlin, care au confirmat caracterul coerent și de lungă durată al procesului de la Bologna.

Principalele ținte avute în vedere de țara noastră, semnatară a declarației, sunt: integrarea treptată a universităților în spațiul european al învățământului superior, bazat pe un cadru comun de referință; mobilitate; recunoașterea calificărilor; acces pe piața muncii; creșterea competitivității acestuia; armonizarea arhitecturii sale cu privire la ciclurile învățământului, respectiv, licențiat, master și doctorat; compatibilizarea calificărilor universitare, prin dezvoltarea unui cadru comun de referință și, mai ales, prin generalizarea creditelor transferabile în organizarea programelor de studii, care să conducă la îmbunătățirea recunoașterii studiilor, la facilitarea mobilității studenților și la creșterea oportunităților de angajare pe piața muncii; creșterea calității; compatibilizarea standardelor de calitate și a activităților agențiilor naționale de evaluare a calității universitare.

Doamnelor și domnilor,

În realitatea atât de complexă în care ne este dat să trăim viața activă, este de-a dreptul riscant să faci predicții asupra modului cum vor evolua anumite fenomene macroeconomice și macrosociale.

Înclin să cred că explozia informațională începută în a doua parte a secolului trecut nu și-a epuizat nici pe departe resursele. Practic, este absurd ca cineva să creadă: "Gata, domnilor, opriți cunoașterea, fiindcă am ajuns la limita deplinelor împliniri materiale și sufletești".

Ceea ce pot spune cu certitudine este că, pentru a izbuti, esențială este adaptarea, iar pentru a reuși acest lucru, este nevoie de învățătură continuă sau, altfel spus, de educație permanentă. Principalul scop al documentului bolognez a fost cel al configurării unui învățământ european de toate gradele ale cărui diplome să fie recunoscute în întreg spațiul comunitar. Ca să nu mai vorbim de calitatea acestuia.

Pentru o mai bună înțelegere, nu este lipsit de interes să amintesc că unul dintre principiile fundamentale pe care s-a clădit Uniunea Europeană, înscris în Tratatul de la Roma, semnat în 1957, a fost și cel al liberei circulații a individului pe întreg teritoriul comunitar. Această calitate a consfințit și o deplină egalitate a șanselor. Din acest motiv, a fost necesară și introducerea unui sistem curricular unic, inclusiv la nivel universitar, tocmai pentru ca o diplomă eliberată într-o țară să aibă aceeași valoare în oricare altă țară europeană.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule senator.

 
  Silvia Adriana Țicău - Integrarea României în U.E.

Invit la tribună reprezentantul Grupului parlamentar PSD, doamna senator Adriana Țicău.

Vă rog, aveți cuvântul, doamna senator.

   

Doamna Silvia Adriana Țicău:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea se referă la integrarea României în Uniunea Europeană.

La 1 ianuarie 2007, România va deveni stat membru al Uniunii Europene, iar cetățenii României vor deveni cetățeni ai Uniunii Europene.

Raportul prezentat de Comisia Europeană în fața Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene, în data de 26 septembrie 2006, menționează progresele realizate față de raportul din luna mai 2006, dar conține și referiri la posibile clauze de salvgardare, ce pot fi activate atât până la momentul aderării - și mă refer la clauza pentru piața internă și clauza pentru justiție și afaceri interne - cât și pe parcursul primilor trei ani de la aderare.

Clauze de salvgardare pot fi introduse și pentru utilizarea fondurilor europene, incluzând chiar reduceri de fonduri. Acestea pot interveni ca urmare a neîndeplinirii anumitor angajamente, atât în cazul fondurilor destinate agriculturii, cât și pentru fondurile structurale - și aici mă refer la managementul, acreditarea și auditarea agențiilor de plăți.

În cazul fondurilor structurale, raportul menționează că noile state membre vor transmite programele operaționale ce vor fi aprobate de Comisia Europeană anterior demarării procedurilor de implementare ale acestora.

Pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice se află varianta electronică, în draft, a Planului Național de Dezvoltare, ce conține șapte programe operaționale:

  • Programul operațional pentru creșterea competitivității economice, ce totalizează 3.523 milioane euro, din care fondurile comunitare reprezintă aproximativ 63,57%, statul român urmând să asigure 1.283,9 milioane euro;
  • Programul operațional pentru mediu totalizează 4.903,51 milioane euro, din care fondurile comunitare se ridică la 3.960 milioane euro, adică 80,75%;
  • Programul operațional pentru transport totalizează 5.005,48 milioane euro, din care fondurile comunitare se ridică la 4.010 milioane euro, adică 80,11%, statul român urmând să asigure 961,8 milioane euro din fonduri publice și 33,6 milioane euro din fonduri private;
  • Programul operațional pentru dezvoltare regională totalizează 3.852,94 milioane euro, din care fondurile comunitare reprezintă 85%;
  • Programul operațional pentru dezvoltarea resurselor umane totalizează 3.588,23 milioane euro, din care 85% sunt reprezentate de fondurile europene.

La fel și pentru Programul operațional pentru asistență tehnică, unde statul român, de asemenea, asigură 85% din necesar.

Pentru anul 2007, fondurile europene sunt estimate la 946,75 milioane euro.

Considerând că fondurile ce vor fi suportate de la bugetul național sunt de aproximativ 15% din necesar, acestea se ridică la 167,1 milioane euro.

Întrebarea pe care aș dori să o adresez către cei responsabili cu implementarea Planului național de dezvoltare este dacă acest plan a fost realizat prin consultare cu cei interesați și dacă se bazează pe proiecte propuse de autoritățile publice centrale și locale. Instituțiile publice beneficiare ar fi trebuit să-și aloce în bugetele pe anul 2007 și în perspectiva anilor 2007 - 2013 resursele necesare cofinanțării proiectelor din Planul național de dezvoltare.

Pun această întrebare, mai ales în contextul în care noul Acord instituțional, aprobat de Parlamentul European, Comisia Europeană și Consiliul Uniunii Europene prevede că la finanțare, prioritate vor avea proiectele începute în anii anteriori.

În acest context, consider că anul 2007 va fi crucial pentru utilizarea fondurilor structurale alocate României pentru întreaga perioadă 2007 - 2013. De aceea, consider că în fiecare județ ar trebui să ne asigurăm că programele operaționale aferente Planului național de dezvoltare sunt realizate împreună cu autoritățile publice responsabile și că acestea și-au asigurat cofinanțarea necesară.

Mulțumesc. (aplauze)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, doamna senator.

 
  Doina Silistru - Ziua internațională a persoanelor de vârsta a treia și situația reală a bătrânilor din România.

Invit la tribună pe doamna senator Doina Silistru, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

Aveți cuvântul.

   

Doamna Doina Silistru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Măcar o dată pe an, cu prilejul "Zilei Internaționale a Persoanelor de Vârsta a Treia", ar trebui să ne rupem de rutină și, punctual, de obsesiile perioadei din urmă, pentru a vorbi despre bătrâni.

Orice discuție despre bătrânii României înseamnă, în plan concret, o discuție despre situația grea în care se află, un discurs despre perfecționarea umilinței și a unor tehnici de supraviețuire, al căror singur atribut este primitivismul.

Poate multora nu le place ca, pentru puțin timp, să lase în suspensie fructuoasa temă a dosarelor CNSAS-ului, certurile interminabile pe teme dintre cele mai diverse, dar toate de actualitate, care dau bine la televizor, pentru a vorbi despre pensionari.

Să recunoaștem, este mai ușor, mai tentant și mai folositor imaginii personale sau a partidului dacă ne vom consuma energiile încă un an, poate doi, în discuții de principiu, pe orice alte teme decât realitatea imediată, din care fac parte și bătrânii sau, mai aproape de adevăr, în primul rând, ei.

Nu voi valorifica un loc comun de genul "Cine nu are bătrâni să-și cumpere". Gândesc sincer că această spusă ar trebui reformulată: "Cine nu are bătrâni ar face bine să-i caute la coadă la farmacie".

Prin urmare, nu mă voi referi nici la virtuțile persoanelor de vârsta a treia, pentru că sunt știute și, din cauza unei false utilizări, aproape uzate. Prefer vorbelor frumoase o sinceritate dureroasă. Așadar, mă voi referi la ei ca la un izvor de durere și umilință.

Persoanele de vârsta a treia nu sunt doar un pansament electoral, folosit în campaniile de alegeri și deveniți nefolositori acum, când nivelul pensiilor refuză să-i îndreptățească pe pensionari să spună că trăiesc bine.

Pensionarii nu trăiesc bine. Acesta este tabloul României adevărate, despre care încă nu se scrie destul. Cum să trăiască bine, dacă o jumătate de lună se calcă în picioare la ușile farmaciilor, iar cealaltă jumătate - poate, pentru a nu-și pierde antrenamentul, ar spune vreun ironic - fac cozi în fața băncilor, pentru a intra în posesia pensiilor.

Am zis bine. Cine nu are pensionari să-i caute la cozi.Nu are cum să-i rateze.

Medicamentele sunt scumpe, banii puțini și veniți cu întârziere, așa că este de mirare cum, în loc să se împuțineze, singura virtute cu adevărat remarcabilă a persoanelor de vârsta a treia tinde să devină numărul, iar numărul poate fi - au demonstrat-o de multe ori alegerile - un factor decisiv pentru unii sau alții, aflați vremelnic la guvernare. Sunt ușor de impresionat, pentru că sunt modești și se mulțumesc cu foarte puțin.

Dacă la nivel mondial serviciile medicale complexe, acordate populației, au condus la o creștere firească a mediei de vârstă a populației, determinând și o creștere însemnată a populației de vârsta a treia, în România, bătrânii încă mor de foame, iar noi nu putem, în prezent, decât să gestionăm acest dezastru.

Riscăm, dacă acest ritm se va păstra, să intrăm în Uniunea Europeană cu o zestre pe care nimeni nu o va dori. Vom fi condamnați ca "ucigași" - luați-o cu ghilimele de rigoare - "ai unei întregi generații", pentru că în zadar pensii mărite, în zadar ajutoare sociale pentru cei fără venituri, facilități la plata energiei termice și electrice, medicamente în regim compensat, în zadar toate măsurile legislative adoptate, în zadar toate căminele de bătrâni și căminele-spital pentru bătrânii bolnavi, cu afecțiuni cronice, dacă eforturile nu sunt în acord cu realitatea pe care fiecare dintre noi o vedem în județele pe care le reprezentăm. Și cred că sunteți convinși că toate măsurile adoptate în sprijinul acestei categorii sociale sunt insuficiente.

Distanța dintre teoria frumoasă, care se practică la București, și viața adevărată este imensă și, parcă, imposibil de parcurs.

Persoanele de vârsta a treia reprezintă o categorie bolnavă, stresată, lipsită de orice opțiune. Bătrânii sunt alungați din familii, trimiși Dumnezeu știe unde. Proverbul "Cine nu are bătrâni să-și cumpere" tinde să devină o amintire a unor vremuri care, parcă, nici nu au existat. Noi avem bătrâni, dar încă nu știm ce să facem cu ei și mai sincer ar fi să recunoaștem că cine nu are bătrâni, în curând, nu va mai avea nimic.

Transmit generației de vârsta a treia, generație din care, mai devreme sau mai târziu, vom face cu toții parte, un sincer "La mulți ani!", multă sănătate și speranța că va veni timpul când, după ani de muncă, vor avea o bătrânețe liniștită și fără grija zilei de mâine.

Mulțumesc. (aplauze)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, doamna senator.

 
  Valentin Dinescu - UDMR - factor politic activ, agresiv și destabilizator pentru statul român.

Invit la tribună pe domnul senator Valentin Dinescu, Grupul parlamentar PRM. Aveți cuvântul.

   

Domnul Valentin Dinescu:

Doamnelor și domnilor senatori,

Începând din decembrie 1989, Uniunea Democrată a Maghiarilor din România s-a afirmat ca un factor politic activ, agresiv și destabilizator pentru statul român. Apariția ei rapidă în decembrie 1989, ca organizație cu acțiuni politice în slujba minorității maghiare, legalizarea ei ca uniune culturală, acceptarea ei ca partid politic, la alegerile din 1990, i-a oferit numeroase căi de acțiune civică și politică pe care le-a folosit metodic.

Atât acțiunile din decembrie 1989, cât și cele de la începutul anului 1990, ca și altele care au urmat timp de aproape 17 ani, caracterizează UDMR ca organizație politică separatistă, revizionistă, cu un pronunțat caracter șovin.

Acțiunile UDMR în județele Harghita, Covasna și Mureș, în Parlamentul României, în guvernele care i-au acceptat colaborarea, dar și peste hotare, în Parlamentul Europei, i-au evidențiat direcția de lucru programatică, constantă, pe un drum care vizează autonomia maghiarilor din România, continuată cu dizolvarea suveranității statului român.

Iredentiștii unguri bat allegro la maioneza Ardealului maghiarilor, susținuți de cozi de topor din interiorul țării, simbriașii cu aere euro mondiale, zornăie dieza, cheia trădării, punând în pericol siguranța națională, suveranitatea și integritatea statului național unitar român.

O schiță de istorie a UDMR evidențiază rolul antiromânesc și antistatal al UDMR și colaborarea acestei uniuni culturale cu cercuri și instanțe politice externe ostile României.

Vipera nu are altă vină decât că-i veninoasă.

Nicolae Iorga spunea, citez, "Șarpele nu este periculos că mușcă, ci că pentru că se ascunde ca să o facă". Dar, iată că, UDMR-ul nu se mai ascunde. Iese la drumul mare, tot mai des, cu tot mai mult venin.

Sâmbătă, 23 septembrie 2006, la Miercurea-Ciuc, în prezența aleșilor locali de naționalitate maghiară din Harghita, Covasna și Mureș, liderul moderat al UDMR a abordat tranșant tema autonomiei teritoriale, neuitând să menționeze că ideea este cuprinsă în programul politic al uniunii.

Citez, cu toate că nu-mi face plăcere. "Avem nevoie de autonomie teritorială ca să ne permită să decidem noi în problemele ce privesc bugetul și care să permită ca limba maghiară să devină limbă regională oficială". În opinia liderului UDMR, un prim pas spre autonomie este crearea unei imagini simbolice, unice pentru secuime".

Din nou, citez: "Cei care intră în această zonă trebuie să vadă și prin simboluri iconice, unice, că au ajuns în secuime.

În același timp, participanții la întrunirea de la Miercurea-Ciuc au adoptat un document în care și-au declarat voința de a obține autonomia teritorială a Ținutului Secuiesc. Cât de diabolic a acționat în organizarea acestei întruniri de la Miercurea-Ciuc această organizație care atentează la integritatea statului român și care duce o politică antiromânească și antieuropeană!

A organizat-o când autoritățile erau ocupate cu Sommet-ul francofoniei, când armata română era decapitată și când serviciile secrete nu au șefi.

Din câte cunosc eu, domnul președinte al României și domnul prim-ministru al României nu au avut o reacție fermă, tranșantă, față de ieșirile iredentiste ale liderului UDMR, care lider mai este încă vicepremier în Guvernul României, Românie al cărei teritoriu îl vrea sfârtecat, enclavizat, maghiarizat.

Răbdarea și toleranța noastră a ajuns la capăt. Solicit organelor abilitate ale statului român să-și facă datoria. Ne-am săturat de batjocura, pentru a câta oară, la adresa poporului român.

Să fie anchetați și judecați toți participanții la adunarea de la Miercurea-Ciuc. Să fie dotați cu simboluri iconice pe tricouri dungate, dar nu de marinar, purtate în camere cu zăbrele ferecate.

Vă mulțumesc. (aplauze)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule senator.

 
  Viorel Arion - DN.66 - Simeria-Petroșani.

Invit la tribună pe reprezentantul Grupului parlamentar al Alianței Dreptate și Adevăr PNL-PD, domnul senator Viorel Arion.

Aveți cuvântul.

   

Domnul Viorel Arion:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, citez dintr-un comunicat de presă, lansat în luna aprilie a anului 2003.

"Lucrările de modernizare a Drumului Național Simeria - Petroșani, în lungime de 80 km, vor începe în aprilie 2003 și vor fi încheiate în iunie 2006, valoarea totală a proiectului fiind de 46 milioane euro" informează Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței.

"Din această sumă, 10 milioane euro au fost deja alocați, dintr-un credit acordat de Banca Europeană de Investiții și din contribuția Guvernului României"

În 19 martie 2003, Administrația Națională a Drumurilor, actuala Companie Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale a contractat această lucrare cu trei constructori, fiecare urmând să construiască un tronson de drum, beneficiarii fiind ITALSTRADE pentru sectorul Petroșani-Baru, PROODEFTIKI și CONTRANSIMEX pentru tronsonul Hațeg-Baru Mare, iar pentru segmentul Hațeg-Simeria, CCF SA București.

Fiecare antreprenor a primit lucrări de peste 10 milioane de euro.

Potrivit contractelor, lucrările la DN 66 trebuiau finalizate în aprilie a.c. pentru primul tronson, în iulie, anul trecut, pentru cel de-al doilea tronson, și iunie 2006 pentru cel de-al treilea segment de drum.

Cum stau însă lucrurile, în realitate, în luna octombrie 2006, adică la aproape 5 luni de la termenele la care lucrările ar fi trebuit să fie terminate?

Sectoare întregi de drum sunt încă neterminate, lucrări în desfășurare, în special în zona Hațeg, și impresia unui lucru făcut de mântuială.

Un drum de la Simeria la Petroșani este o adevărată aventură.

Dacă îți dorești adrenalină la maxim, nu ai decât să parcurgi acest drum, îți trebuie o îndemânare deosebită, ca să eviți denivelările existente la tot pasul și o răbdare de fier să aștepți la toate strangulările existente pe traseu.

La ce mai sunt atunci bune contractele, dacă tot nu sunt respectate?

Ce fac reprezentanții statului, în cazul unor astfel de crase încălcări de contracte?

Sunt întrebări pe care le voi formula și în interpelarea pe care o voi transmite chiar astăzi către Ministerul Transporturilor.

Una peste alta, se pare că a devenit chiar o regulă, aceea de a nu-ți respecta angajamentele asumate prin contract.

Solicit Ministerului Transporturilor și Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale să intervină energic și să asigure finalizarea lucrărilor în cel mai scurt timp, altfel ne vom trezi în penibila situație de a începe reparațiile la acest tronson de drum în unele sectoare, în timp ce în altele lucrările nici măcar nu au fost finalizate.

Importanța acestui sector al DN 66 este foarte mare pentru economia județului. Practic, legătura întregii Văii Jiului cu județul, cu Ardealul, se face pe acest tronson. Locuitorii Văii Jiului, ai județului Hunedoara au nevoie de o minimă infrastructură, funcțională pentru a mai spera că economia județului se poate relansa.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Angel Tîlvăr - Blocarea activității Consiliului Județean Vrancea (25 - 30 septembrie 2006).

Invit la tribună pe domnul senator Angel Tîlvăr, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Angel Tîlvăr:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În intervalul 25-30 septembrie 2006, comunitatea județului Vrancea a fost martora unor evenimente de o gravitate extremă, fără precedent într-o perioadă lungă de timp.

După ce, în ultimele două luni, reprezentanții puterii au blocat prin construcția unui eșafodaj politic și pseudo-juridic întreaga activitate a Consiliului județean, consilierii județeni ai formațiunilor care formează puterea au decis, cu de la sine putere, în cadrul unei pseudo-ședințe extraordinare, convocată și desfășurată fără respectarea nici unei norme legale, înlăturarea din funcție a președintelui PSD a Consiliului județean Vrancea și alegerea altui consilier, reprezentant al PNL, în această funcție.

Știți foarte bine condițiile în care poate fi suspendat un președinte de consiliu și știți, ca oameni cu experiență politică, cum poate fi convocată o ședință de consiliu județean.

Dânșii s-au prefăcut că nu știu. Că nu argumentele firave și patetice, expuse în mod public de către aceștia, au stat la baza acestui demers, ci realizarea unor obiective restrânse de grup, devenise mai mult decât evident cu o săptămână înainte, când, desfășurarea unei întruniri similare cu același obiectiv eșuase din cauza neprezentării reprezentanților conservatori. Motivul lipsei acestora era legat de neobținerea postului de subprefect al județului Vrancea, funcție publică care poate fi ocupată numai prin concurs și care nu poate face obiectul unor târguieli ca la tarabă, așa cum s-a procedat în Vrancea.

De fapt, sub pretextul luptei împotriva președintelui Marian Oprișan, acuzat de toate relele din lume, atacul era direcționat la adresa PSD care, în județul Vrancea, este bine reprezentat și care, prin mijloace democratice, este puțin probabil să-și piardă rolul dominant în viața politică și administrativă a județului, dar dorind să domine viața politică, altfel decât prim omologare electorală, politicienii din Alianță au crezut că presiunile și circul permanent pot să aibă alți autori decât propriile lor persoane, iar lipsa de performanță poate fi imputată adversarilor politici. Și totul impus prin forță fie ea declarativă, fie manifestată fără echivoc.

Astfel, pseudo-ședința extraordinară, din data de 27 septembrie, în care acești grup de cetățeni, consilieri județeni, membri ai Alianței, ai Partidului Conservator și Partidului Noua Generație au decis, la o șuetă la Ateneul popular, înlăturarea președintelui Consiliului județean din funcție, a fost urmată de un adevărat desant la sediul acestei instituții, condus de pseudo-președintele proaspăt ales al Consiliului județean Vrancea, liberalul Eduard Lambrino, iar grupul condus de acesta și de președintele PNL Vrancea, format din aproximativ 30 de persoane, a pătruns în forță în sediul Consiliului județean și din dorința de a ocupa biroul președintelui acestei instituții au bruscat mai mulți polițiști comunitari și un funcționar public.

În fața acestei încălcări fără precedent a democrației, mai multe sute de aleși locali ai Partidului Social Democrat din județul Vrancea, primari, viceprimari, consilieri locali și județeni au venit în zilele de 28 și 29 septembrie la sediul Consiliului județean, pentru a protesta împotriva modului în care reprezentanții Alianței portocalii și sateliții acesteia, călcând în picioare voința electoratului și norme fundamentale ale statului de drept, au decis înlăturarea președintelui Consiliului județean.

Cu această ocazie, 71 de primari și viceprimari au semnat un memoriu adresat președintelui, primului-ministru, ministrului administrației și internelor, dar și Congresului autorităților locale și regionale, Asociației regiunilor europene de la Strasbourg, președintelui Comisiei Europene, iar în memoriu primarii și viceprimarii semnatari și-au exprimat dezaprobarea față de puciul organizat de consilierii puterii, manevrați din umbră de politicieni preocupați doar de interese înguste de partid.

Semnatarii acestui memoriu apreciază că, citez, "Este inacceptabil ca într-un stat, care se dorește democratic și care vrea să se alinieze valorilor structurilor europene în care urmează să se integreze, să aibă loc asemenea acte primitive și încălcări grosolane ale legii.

Maniera în care s-au întrunit și au luat decizii la așa-zisa ședință extraordinară demonstrează cât se poate de clar că cei 22 de consilieri județeni au schimbat prin forță și șantaj rezultatul alegerilor locale din 2004, au aruncat la coș voința cetățenilor județului, exprimată prin vot democratic".

Nu cred că este cineva în această sală care să nu fie de acord cu acest lucru, care ține și de democrație, dar și de minimă decență politică.

Cei 71 de primari și viceprimari, semnatari, au precizat că, citez "Nu numai consilierii județeni, ci și primarii semnatari ai acestui memoriu au fost supuși presiunilor de către reprezentanții Alianței D.A., dar nu au cedat pentru că am înțeles să respectăm cetățenii comunităților pe care le conducem și le reprezentăm. Dacă acțiunile ilegale înfăptuite de cei 22 consilieri județeni nu vor fi stopate și vor fi tolerate, oricare dintre noi, primarii, poate deveni victima unor manevre care nu sunt nici morale, nici legale".

Vreau să spun că acest lucru poate fi valabil la nivelul întregii țări.

Autorii memoriului au adresat primului-ministru o solicitare căreia mă raliez în totalitate, și anume aceea de a face toate demersurile necesare pentru ca hotărârile luate abuziv de cei 22 de consilieri județeni, într-o ședință ilegală, să nu producă efecte juridice, întrucât, astfel, se poate crea un precedent extrem de periculos.

Trebuie precizat că, în cazul în care prefectul județului Vrancea, obligat de lege să dea dovadă de imparțialitate și obiectivitate, ar fi dat sau a dat aviz de legalitate hotărârilor adoptate în mod ilegal de către cei 22 de consilieri, Organizația PSD Vrancea va apela la toate formele de protest permise de lege, inclusiv organizarea unor mitinguri de protest.

Din fericire, un prim pas pentru instaurarea legii și intrarea în normalitate a vieții cetățenilor a avut loc vineri, 29 septembrie, când Tribunalul Vrancea a dat câștig de cauză organizației PSD Vrancea și a obligat Consiliul Județean să se întrunească în ședință, pentru a lua act de încetarea, încă din luna iulie, a mandatelor a șase consilieri județeni racolați de PNL și PD.

În încheiere, vreau să vă spun că am credința că cetățenii județului vor sancționa în mod drastic disprețul absolut față de lege, manifestat de către reprezentanții Alianței, iar acest lucru este motivat de faptul că nici un vrâncean, și îmi place să cred, că nici un om decent, corect și responsabil nu se poate regăsi în modul de acțiune al acestui grup de gherilă politică care a ridicat mita, șantajul și forța la rangul de principii fundamentale de acțiune politică.

Vă mulțumesc. (aplauze)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule senator.

 
  Claudiu Tănăsescu - Furtul Aeroportului Băneasa.

Invit la tribună pe domnul senator Dan Claudiu Tănăsescu, Grupul parlamentar al Partidului România Mare.

   

Domnul Claudiu Tănăsescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică aș putea-o intitula "Furtul Aeroportului Băneasa".

Pe ultima sută de metri, înainte de integrarea României în Uniunea Europeană, ministrul transporturilor, construcțiilor și turismului, Radu Berceanu reintroduce centralizarea și desființează concurența în domeniul aeroportuar forțând înființarea unei companii mamut prin comasarea Companiei Naționale Aeroportul Internațional Henry Coandă cu Societatea Națională a Aeroportului Internațional București Băneasa - Aurel Vlaicu.

Fuziunea prin comasare dintre cele două aeroporturi este motivată, printre altele, în nota de fundamentare a proiectului de Hotărâre de Guvern, inițiat în acest sens de o eventuală impunere a unor restricții de trafic care vor deveni obligatorii pentru Aeroportul Băneasa din considerente de protecție a mediului, dată fiind apropierea acestuia de zonele de locuințe ale Municipiului București.

Cunoaște domnul ministru la ce apropiere de zonele de locuințe funcționează o serie de mari aeroporturi din Europa și din lume, fără ca locuitorii acestor zone să se gândească măcar că ar putea crea impunerea unor restricții de trafic?

Se cunoaște că în zona de protecție a aeroporturilor nu se poate ridica nici un fel de construcție fără avizul Autorității Aeronautice Civile Române.

Știe oare domnul ministru că în avizele emise de această instituție pentru construirea unor locuințe în apropierea Aeroportului Băneasa se specifică faptul că Autoritatea Aeronautică Civilă Română și Aeroportul Băneasa nu sunt răspunzătoare pentru disconfortul creat de traficul aeroportuar?

Oare aceasta nu însemna că proprietarii acestor locuințe au acceptat de bună voie disconfortul sonic produs de traficul de pe Aeroportul Băneasa?

În aceste condiții, despre ce restricții de trafic poate fi vorba?

Cine are dreptul să pretindă așa ceva?

Domnul ministru Radu Berceanu a declarat că cele două aeroporturi sunt destinate unor tipuri diferite de aeronave.

Cine și pe ce criterii a stabilit această diferențiere?

Căror tipuri de aeronave se intenționează să fie destinat Aeroportul Băneasa în urma acestei diferențieri arbitrare?

Oare domnul ministru, care este inginer de aviație, nu știe faptul că pista de decolare-aterizare a Aeroportului Băneasa care are o lungime de 3.200 m, fiind una dintre cele mai lungi din țară poate deservi orice aeronavă folosită de companiile aeriene care operează teritoriul României? Este drept, cu excepția avionului Airbus A-380 pe care nici Aeroportul Henry Coandă nu îl poate deservi.

În aceeași notă de fundamentare a proiectului de Hotărâre de Guvern privind fuziunea celor două aeroporturi se precizează faptul că o mare parte din mijloacele fixe dezafectate, deci, vechi, de pe Aeroportul Henry Coandă s-ar utiliza imediat pe Aeroportul Băneasa care este astfel categorisit, din start, ca aeroport de categorie inferioară, fără a se ține cont de faptul că acesta are un program de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare aprobat prin Hotărârea de Guvern nr.329/2002.

De ce Aeroportul Băneasa nu va avea dreptul să se modernizeze cu mijloace fixe noi și moderne?

Mai este oare cazul să ne întrebăm ce se ascunde în spatele acestei fuziuni, când totul este "cusut cu ață albă"?

Este clar că se intenționează strangularea până la dispariție a traficului pe Aeroportul Băneasa pentru ca acesta să fie închis, apoi, pe considerente de rentabilitate, să se poată pune mâna pe cele 183 ha de teren și toate în zona cea mai râvnită din București.

Dar cum rămâne cu istoria, cu tradiția? Distrugem tot?

Domnul ministru are antecedente în acest sens dovedind că istoria și tradițiile nu valorează nimic pentru dânsul.

Așa cum și-a dat acordul pentru distrugerea vestigiilor istorice de la Roșia Montana, tot așa vrea să distrugă o pagină în istoria aviației românești, cel mai vechi aeroport din țară care a împlinit la 1 august 2006, venerabila vârstă de 96 ani.

Cerem să se investigheze, dacă din punct de vedere economic este justificată această fuziune și, mai ales, modul în care aceasta se dorește a fi înfăptuită.

Ministrul transporturilor, Radu Berceanu, a elaborat Proiectul unificării Aeroportului Băneasa și Henry Coandă. Există temeri că este agreat falimentul primului, un aeroport mic, dar valorând 1 miliard euro.

Vă mulțumesc, domnule președinte! (Aplauze)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule senator.

 
  Puiu Hașotti - Normalul sau anormalul în România - șeful SRI - un reprezentant al opoziției .

Invit la tribună pe domnul senator Puiu Hașotti, din partea Grupului parlamentar al Alianței "D.A." PNL-PD.

Aveți cuvântul, vă rog.

   

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Poate pentru prima dată în istoria politică post-decembristă a României anormalul și normalul devin două concepte difuze prin propunerea de numire a șefului unui serviciu de informații, în speță SRI pentru un reprezentant al opoziției în așa-zisul "spirit al normalității politice".

Se pune astfel întrebarea:cât de normală este o astfel de propunere? Nu mă refer aici la profesionalismul celui propus, ci la ideea politică lansată de anumiți lideri privind necesitatea unei astfel de numiri și de ce această desemnare reprezintă "normalitate și echilibru politic", tocmai acum?

Înseamnă că tot ceea ce s-a întâmplat în 17 ani de democrație post-decembristă s-a derulat într-un climat anormal, că raportul dintre putere și opoziție strică echilibrul societății, iar clivajul democratic stânga-dreapta ar trebui să dispară, astfel încât să rămână doar un monopartitism și o "armonie" politică sau altfel spus, ne putem întreba dacă nu cumva anormală a fost încercarea de înlocuire a președinților Senatului și Camerei Deputaților sau depunerea unor moțiuni de cenzură de către opoziție când puterea a înaintat pachetele de legi referitoare la reformele justiției, ale proprietății, ale sănătății și viziunile, evident, diferite ale puterii și opoziției vizând modernizarea întregii societăți românești pe care noi, Alianța "D.A." PNL-PD și actuala coaliție guvernamentală am promis că le vom realiza? Atunci înseamnă că afirmațiile de genul "sistem ticăloșit", "hegemonia baronilor locali ai PSD la nivelul întregii Românii", metafora cu "țepele din Piața Victoriei" sunt tot efectul unei atmosfere anormale?

Atunci de ce nu, normal, ar trebui, poate ca să fie și comisarul european din partea României, desemnat tot de către opoziție, nu numai șeful SRI, tot în același ton ar urma ca președintele CNSAS, de ce nu și negociatorul șef al României cu Uniunea Europeană să fi fost sau să fie tot din partea opoziției și exemplele pot continua la nesfârșit.

Ce-am putea să mai înțelegem? Ce este normal sau anormal? Unde se află limita dintre ele?

Stimați colegi, prin ceea ce se întâmplă de câteva zile încoace se creează un haos decizional pentru întreaga clasă politică.

Ce credeam că este normal ca un partid care se află în opoziție să nu fie în același timp și la cârma unor instituții fundamentale, se dovedește, cel puțin după unii, a fi contrariul.

Sincer, nu mă interesează dacă PSD vrea să fie partener al unei coaliții prezidențiale, și dacă compromisul politic ține loc de orice doctrină, mentalitate sau promisiune electorală?

Oricum, nu este normal să avem o majoritate parlamentară și o altă majoritate prezidențială.

Nu pot nega dreptul președintelui Băsescu de a propune orice persoană la conducerea SRI-ului, nu pot nega dreptul președintelui de a se consulta cu un singur partid și acesta din opoziția parlamentară. Intră însă, aceste demersuri în zona normalității? Mă îndoiesc!

În această chestiune, de asemenea, nu pot nega dreptul PSD-ului de a se lăsa așezat la "reverul sacoului prezidențial", nu pot nega dreptul social-democraților de a primi un măr otrăvit și nu pot nega dreptul fiecărui parlamentar de a vota cu încredere. Pot doar să afirm că este foarte periculos să confundăm normalitatea cu anormalitatea, ar fi periculos, chiar pentru principiile fundamentale ale democrației.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule senator.

Ați făcut câteva propuneri extrem de interesante pentru viitor.

 
  Adrian Păunescu - Necesitatea donărilor de sânge; - In memoriam - Virgil Ierunca, Edmond Deda, Sütő András; - Blocarea editării manuscriselor facsimilate ale lui Mihai Eminescu; - Reînființarea lăcașelor de cultură și a bibliotecilor; - Autonomia teritorială cerută de UDMR.

Invit la tribună pe domnul senator Adrian Păunescu, din partea Grupului parlamentar PSD.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Adrian Păunescu:

Se potrivește foarte bine, domnule președinte de ședință, să vorbesc după domnul lider al Grupului parlamentar PNL-PD, care a acuzat pe președintele Băsescu de gesturi anormale pentru că, de fapt, și eu vroiam să-l întreb ceva pe dl. Hașotti: ține de anormalitate sau de normalitate să faci tu, ca președinte, altă majoritate și să faci alt Guvern decât cel care ieșise în alegeri?

Nu, nu a fost așa?

Din sală: Da.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Și, atunci de ce nu începeți numărătoarea de-acolo?

Din sală: O să discutăm...

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Domnule președinte de grup, să discutăm cu voce tare, că altfel e prea discretă convorbirea între noi doi!

E o vorbă pe care a spus-o marele om care este Ștefan Andrei, fostul ministru de externe al României la procesul lui "Unui lucru fără cale, cale dând/Multe lucruri fără cale vor urma" - citat din Cantemir.

Este ceva nemaipomenit! Așa este!

"Unui lucru fără cale, cale dând/Multe lucruri fără cale vor urma." (Discuții în sală.)

Da, trebuie să fim capabili să vedem răul când suntem și noi complici cu el, că dacă îl vedem numai la PSD, nu ne crede nimeni... (Discuții în sală.) Eu cred că dacă exemplul dumneavoastră venea primul ne era mai ușor și nouă să dezbatem în principiu problema abuzurilor de putere, pe când așa, de ce nu începeți de la acel abuz care a dus la noua situație din România și prin care ați ajuns la putere?

Nu e corect! Nu e, cum spuneați dumneavoastră, normal, dar în fine, astea toate se rezolvă în timp! (Discuții în sală.) De ce să fie normale? Păi, ce dumneavoastră sunteți frați de cruce cu PD-ul sau ce, ați schimbat sângele unii cu alții? E o alianță, ea poate să fie, poate să nu fie, așa că eu, de această dată, îl consider pe președintele Băsescu continuator al propriei sale politici, surprinzător și dinamic și pe dvs. nu cred în ceea ce spuneți.

Ceea ce ar putea fi moto-ul dialogului meu cu clipa este: "Trăim în România, țara unde bolnavii nu au sânge, nu găsesc sângele de care au nevoie". Un eveniment internațional excepțional, într-adevăr, a polarizat toate energiile și toate competențele, dar parcă trebuie păstrat ceva și pentru poporul român, inclusiv câteva flacoane de sânge. Prin spitale se umblă acum după oameni pe care autoritățile să-i convingă să doneze sânge.

Nici problema donării sângelui nu a rămas nereformată, atât de reformată încât nu mai donează nimeni sânge, or, acesta este unul dintre mecanismele nenorocite ale falselor reforme care au dominat scena publică, nu numai în această perioadă, ci și aproape în toată perioada în care poporul român aștepta limpeziri și de la București îi veneau încețoșări.

E nevoie de reforme, dar e nevoie de reforme în sensul sporirii numărului de karate al condiției umane, nu în sensul scoaterii omului din rosturile sale firești.

Dacă s-a ajuns la situația că în România, în spitale, nu e sânge, înseamnă că nu e ceva în regulă chiar în organismul celor ce coordonează sănătatea și mă întreb: cât sânge are în membrele sale vitale cel care conduce sănătatea și dacă nu îi e greu, dacă nu simte nevoia să facă un apel la întreaga societate, pentru a rezolva această problemă pe care, bineînțeles că dumneavoastră, ca și mine, nu o vedeți decât dacă e cineva din cei apropiați în cauză.

Din sală: Să donăm noi primii!

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

De acord, domnul Hașotti propune să donăm noi primii, dar să nu fie cumva stricat sângele nostru!

Din sală: Aveți de unde!

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Am de unde, dar nici dumneavoastră nu vă puteți plânge, și dumneavoastră aveți o doniță de sânge! (Râsete)E o problemă pe care nu aș putea să nu o pun, moto-ul acestei declarații politice.

În semn de omagiu pentru mari nume ale culturii care au dispărut în aceste zile, oameni cu care nu am fost totdeauna pe aceleași poziții, oameni cu care am polemizat, oameni cu care am avut neghiobia să ne dușmănim, vă propun să păstrăm un moment de reculegere în amintirea scriitorului român, Virgil Ierunca, a compozitorului Edmond Deda și a scriitorului maghiar Suto Andras, decedați în aceste zile.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, stimați colegi.

(se păstrează un moment de reculegere)

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să continuați.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Doamnelor și domnilor,

Am numeroase vești rele, din care am selectat și una care ne privește. Ne-am străduit în acest Senat și am obținut acorduri de la diverse instanțe care protejează banul în România pentru ca Academia Română să poată tipări toată zestrea genială de Caiete eminesciene. Fostul președinte al Academiei Române, marele cărturar care a fost și rămâne Eugen Simion, acuză actuala conducere a Academiei Române că a blocat proiectul editării manuscriselor facsimilate ale lui Mihai Eminescu. Zice Eugen Simion: "Nu s-a mai făcut nimic. Este un blocaj total în acest proiect de interes național. Academia Română stagnează lucrurile. Sunt absolut dezolat de această problemă. De nouă luni de zile suntem într-o discuție fără sfârșit. Bani pentru facsimilarea manuscriselor ar exista în bugetul Academiei Române." Ar exista pentru că Eugen Simion s-a bătut pentru această cauză, pentru că mai mulți intelectuali din acest Parlament, reprezentând mai multe, poate toate, chiar toate partidele, prin faptul că a existat chemarea mea repetată la conștiință și luciditate, au reacționat și au pus umăr lângă umăr ca să se rezolve această problemă. Și acum banii se duc pe cine știe ce altceva și Caietele lui Eminescu, visul de aur al tuturor generațiilor de intelectuali care ne-au premers și care se lega în realizarea lui practică de numele generației noastre este în pericol. Manuscrisele erau tipărite până acum la Regia Autonomă Monitorul Oficial, singura tipografie capabilă să le lucreze la standardele cerute. Repet, este vorba de manuscrise. Ele trebuie reproduse la nivelul de fidelitate pe care îl au propriu-zis literele scrise de Eminescu.

Academia Română a vrut, însă, zice Eugen Simion, "să dea dreptul de tipărire unei alte edituri. Am făcut nenumărate memorii și am purtat discuții fără rost la Academie în această problemă", a mai spus Eugen Simion.

Cer Biroului permanent al Senatului să intervină în numele nostru, al tuturor, pentru ca un fapt în care eram și noi implicați, îi eram căuzași, să-și continue cursul firesc.

Doamnelor și domnilor,

Avem multe de spus despre cultura scrisă, așa cum este ea văzută și la Ministerul Culturii și Cultelor. Vă semnalez faptul că dispar revistele de cultură, vă semnalez faptul că dispare din obiceiul de a lucra al Ministerului Culturii și Cultelor cartea scrisă.

Există, într-adevăr, multe edituri particulare, dar, după exemplul marilor țări ale Europei, cultura nu este doar o treabă particulară. Marea cultură națională este o problemă națională și de ea trebuie să se ocupe cu curaj și inspirație, cu competență și anvergură Ministerul Culturii și Cultelor. Marile opere trebuie să-și găsească în Ministerul Culturii și Cultelor apărătorul de drept.

Or, încet-încet, se creează impresia că lumea scriitorilor, că lumea intelectualilor s-a obișnuit cu statutul de piață. Cultura nu este piață, asta chiar dacă nu ești social-democrat, chiar liberal fiind, chiar conservator fiind, chiar țărănist fiind, știi prea bine - cultura nu e piață. Nu se poate trăi din cultură, nu se poate face negoț cu fapte de cultură. Cultura trebuie protejată de societate prin profitul altor categorii de lucruri pe care le produce societatea. În acest mod, considerând cultura un fapt de piață, vom ajunge în paleolitic și ne vom bloca împreună la câte o stâncă pe care n-o vom putea scrijeli. Dacă vrem să fim în vremea noastră și să fim contemporanii marilor înfăptuiri în domeniul culturii din lume, cred că trebuie să îndrăznim o altă viziune asupra culturii, o viziune potrivnică ideii de piață. Pot exista cărți cu 200 de exemplare de o valoare excepțională. Vă spune asta scriitorul român cu cel mai mare tiraj de carte din istoria culturii române.

Așadar nu pledez pentru mine, pledez pentru cartea scrisă în România, pledez pentru reînființarea lăcașelor de cultură și pentru recrearea bibliotecilor, și pentru sporirea rolului dascălilor și al preoților în comunitățile românești spre a răspândi cartea și publicația de cultură. Altfel, ajungem la violența la care asistăm neputincioși.

E, desigur, o chestiune firească să se reacționeze aspru împotriva violenței și jandarmii să-și facă datoria împotriva violenței, dar asta este numai o chestiune de o seară, de două seri. Trebuie măsuri profunde de asanare a societății, de limpezire a conștiințelor celor care intră în aceste manifestări violente ca să se termine cu climatul de violență din România, un climat pe care, din păcate, și noi mai degrabă l-am sporit, mai degrabă l-am impus, decât l-am micșorat și l-am stins.

Vin aici, la această tribună, și spun în treacăt: din Municipiul Brad - și aici colegul meu de județ, domnul Arion știe la fel de bine ca și mine - îmi vine semnalul că în curând căldura, care e necesară de pe acum în Munții Apuseni unde e frig, căldura devine o problemă. Statul n-are bani. E adevărat ! Dar oamenii ce sunt ? Niște consecințe ale unei politici de toamnă sau de iarnă a Guvernului ?

Am avut norocul ca, în perioadele trecute, un om de calitatea ministrului administrației și internelor, domnul Vasile Blaga, să intervină, la solicitările noastre, pentru câteva locuri din această zonă unde, pur și simplu, frigul este la el acasă. Nu putem trăi de pe o zi pe alta cu acest coșmar. Și atunci chestiunea este - nu cumva trebuie să găsim soluția de fond ? Nu cumva acest popor trebuie să înceteze a mai fi nerentabil ? El produce atât cât i se dă voie să producă, lucrurile lui se vând atât cât se pot vinde, competiția europeană este încă departe de el și trăiește acest biet popor din mila unui guvern sau a unui ministru, ceea ce este emoționant până într-un punct, dar de la un moment încolo trebuie să ne gândim ce e de făcut. Aici, într-adevăr, trebuie găsite soluțiile pentru ca fiecare comunitate să se implice în descoperirea de căi ale prosperității.

Au murit atâtea fabrici, atâtea uzine, unele drept, cele mai multe nedrept. Au murit sau s-au pierdut atâtea locuri de muncă. Din ce pot să-și plătească oamenii din Municipiul Brad căldura care e scumpă și noi știm cu toții că este scumpă ? Și mergem înainte cu piciorul pe accelerație, către orizonturile abstracte ale reformei.

Am să fac și o interpelare pe această temă.

Vă dau un exemplu de ceea ce înseamnă să nu ne preocupe lucrurile pe care le putem face. Exista o cale ferată aflată în paragină acum, calea ferată îngustă dintre Târgu Mureș și Sovata. Ea este, în momentul de față, în paragină, gările sunt devastate și kilometri întregi de șină sunt furați. Deși a fost reabilitat în 1994, tronsonul feroviar a fost închis în 1997 ca nerentabil, navetiștii care foloseau acest mijloc de transport relativ ieftin rămânând să se descurce cum pot.

Încerc, de câteva săptămâni, să-l găsesc pe colegul nostru, domnul ministru Radu Berceanu. Mi-e imposibil. Acum, eu nu zic să sară ministrul repede când îl caută un senator, dar așa, până pe seară, ar putea să-i dea un telefon. Nu chestiuni personale mă animă și nici măcar din circumscripția mea. Sunt chestiuni în care e nevoie să ne împrospătăm memoria prin cunoștințele noastre din Senat, prin cunoștințele noastre din presă, să ne amintim că există aceste posibilități. Nu vom putea face totul de la început. Există și o cale ferată, o mocăniță, undeva, între Târgu Mureș și Sovata și ea poate fi scoasă foarte ușor la lumină. Dar dacă nu comunicăm, ce pot eu face? Doar să încep să scriu, în "Flacăra", atacuri la... să dau atacuri la adresa colegului Radu Berceanu, deși nu-mi face absolut nici o plăcere. Nici nu mai sunt la vârsta la care să-mi producă vreo bucurie atacul la adresa cuiva. Vreau, mai degrabă, împăcare și rezolvări.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator. Vă rog să încercați să concluzionați.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Domnule președinte, doar o singură problemă, una cu adevărat... Colegul nostru, domnul Marko Bela, a luat inițiativa lansării marii idei a eliberării maghiarilor, prin autonomie teritorială de sub apăsarea românească. Acum, într-adevăr, ar fi cazul ca și noi să ne dăm seama că nu poți să chinui un om, să-l faci viceprim-ministru și să-l bagi acolo, în Guvern și să-l ții ani și ani, când el vrea libertate. Îi trebuie libertate, îi trebuie autonomie. Nu poți să fii și viceprim-ministru al Guvernului centralist de la București și concomitent și lider al bătăliei pentru o autonomie pe care nici un document european n-o susține. E momentul să facem dreptate, să dărâmăm zidurile închisorilor, inclusiv zidurile Guvernului și să iasă toți viceprim-miniștri, să se ducă să primească, în numele poporului român, ei pe Jacques Chirac și să ne vedem de treabă în continuare, în istorie.

Nu mi se pare că e ceva mai caraghios, mai trist, mai provocator decât această încercare a unor lideri maghiari și secui de a sparge România. România putea fi, în veacurile trecute, un stat federal în drumul către un stat central. Ceea ce s-a obținut cu sânge nu se negociază cu cerneală și nici cu majorități guvernamentale pe care sunt sigur că bunii noștri colegi din Alianța D.A PNL-PD vor ști să le elimine. Nu se negociază cu cerneală ceea ce s-a obținut cu sânge.

Situația din România cere liniște, cere creație și fraternitate. (aplauze)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Viorel Dumitrescu - Desecretizarea dosarelor securității - demers anacronic în viața publică românească.

Invit la tribună pe domnul senator Viorel Dumitrescu, ultimul coleg înscris pe lista PRM.

   

Domnul Viorel Dumitrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Titlul declarației mele politice: "Desecretizarea dosarelor securității - demers anacronic în viața publică românească".

În ultimele săptămâni, asistăm la o adevărată campanie pe posturile de televiziune și în presă împotriva unor persoane care au avut, mai mult sau mai puțin, contact cu fostele organe de securitate.

Pentru a nu fi bănuit de gânduri ascunse și în dorința de a-mi motiva titlul prezentei declarații, mă văd nevoit să fac câteva precizări: nu am fost informator, nu am colaborat, în nici un mod, cu fostele organe de securitate, nu mi s-a cerut și nici nu am dat vreun fel de relații organelor de securitate cu privire la vreun fapt sau vreo persoană. Mai mult, tatăl meu, Constantin Dumitrescu, a fost arestat de organele de securitate în vara anului 1948, încarcerat în penitenciarele Craiova, Pitești, Făgăraș și Jilava, fără să i se fi adus nici un fel de învinuire, fără să fi fost judecat și decedat, după 5 ani, în Penitenciarul Jilava.

Problema care astăzi preocupă obsedant politicienii, mass-media etc. ar putea fi tranșată altfel, fără să mai asistăm la abordarea permanentă a acestui subiect, în condițiile în care, în cei 17 ani care s-au scurs de la Revoluția din Decembrie 1989, problemele românilor s-ar fi simplificat și nu s-ar fi înmulțit.

Nu sunt împotriva desecretizării dosarelor securității, dar problema trebuie rezolvată altfel, pentru simplul motiv că nu putem trăi, la nesfârșit, uitându-ne mereu înapoi, privindu-ne unii pe alții cu suspiciune și culpabilizându-ne. Înainte de orice, suntem cu toții un popor, cetățeni ai aceleiași țări, este nevoie de solidaritatea umană pentru depășirea greutăților în care se zbate marea majoritate a populației: sărăcia, inflația, permanentele scumpiri, bolile, la care greu se poate face față, tot din cauza sărăciei, persoane disperate care cer ajutor bănesc, mai ales când se impun intervenții chirurgicale în străinătate, inclusiv probleme de mediu, schimbările climaterice asociate cu defrișarea irațională a pădurilor, un adevărat jaf al aurului verde al țării, care au dus, în ultimii ani, la inundații repetate, însoțite de viituri, alunecări de teren ce au lăsat mii de oameni fără un adăpost.

În mass-media, opiniile sunt împărțite cu privire la modalitățile de abordare ale acestui subiect. Mă întreb, în cele din urmă, cui folosește stilul acesta, care a devenit, prin forța repetiției, o obsesie a unor politicieni, anacronic raportat la realitățile sociale actuale. Între dorința și relativa eficiență a cunoașterii politicienilor sau a altor categorii de oameni ce au avut tangență cu fosta securitate ca poliție politică și suferințele efective ale marii majorități a populației se cască o prăpastie. Este adevărat că unele persoane care, prin delațiunile lor, au provocat suferințe altor persoane, nu pot fi trecute cu vederea. Acestea sunt cele cărora trebuie să li se retragă dreptul de a mai hotărî, într-un fel sau altul, destinele altor oameni. În același timp, nu mai au dreptul să ocupe funcții politice, sunt compromise moralmente, prin conduita lor, s-au situat în afara normelor care trebuie să guverneze bunele relații dintre oameni.

De asemenea, nici nu trebuie să devină un pretext de a elimina adversarii politici, de a îndepărta un bun profesionist pentru a face loc delațiunii josnice, intereselor mărunte, personale sau de grup, în dauna oamenilor cinstiți.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule senator.

 
  Nicolae Neagu - 1 ianuarie 2007, anul integrării noastre europene.

Invit la tribună pe domnul senator Nicolae Neagu, Grupul parlamentar al Alianței Dreptate și Adevăr PNL-PD.

Invit colegii senatori în sală! (discuții în sală)

Vă rog, aveți cuvântul.

   

Domnul Nicolae Neagu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimate colege și stimați colegi,

Nu voi prezenta toată declarația, dar îmi permit, în schimb, să spun că atât eu, cât și dumneavoastră suntem onorați că facem parte din acest Legislativ, care ne conferă statutul să mulțumim tuturor celor care au avut contribuții legislative și executive, iar ceea ce ne-am dori și ar dori - și poporul român - este ca 1 ianuarie 2007, anul perspectivei integrării noastre europene, să fie o dată certă și benefică pentru toată lumea.

În acest sens, aș vrea să fac declarația politică și, bineînțeles, trag și câteva semnale de alarmă, dacă vreți dumneavoastră, atât pentru noi ca Legislativ, cât și pentru Executiv, asupra perspectivelor care ne așteaptă începând cu 1 ianuarie 2007. Cu permisiunea dumneavoastră, am să revin pe acest subiect, săptămâna viitoare, atât cât consider eu că este bine să fie enunțat,

Dar vreau să vă aduc la cunoștință că, pentru noi, va fi foarte important în continuare să facem un efort de cunoaștere a realităților românești și a perspectivelor românești în acest nou context.

În această idee, vreau să vă aduc la cunoștința dumneavoastră faptul că autoritățile germane - am fost, săptămâna trecută, plecat într-o delegație oficială în Germania - salută această decizie, vizita președintelui Traian Băsescu a lăsat un ecou pozitiv în viața politică germană și, chiar dacă Bundestag-ul și Bundesrat-ul au termenele definite până în luna noiembrie, la nivelul întâlnirilor politice, pe care le-am avut, împreună cu colegi din Grupul de Prietenie Româno-Germană, ni s-a transmis că Germania nu va avea nici o problemă cu ratificarea în termen, adică undeva în jurul datei de 12 - 13 noiembrie și cred că este o chestiune pozitivă de care trebuie să ținem cont și, bineînțeles, în continuare să încercăm pe toate căile să fructificăm relațiile diplomatice și economice pentru siguranța socială a cetățenilor noștri cu Germania.

Vă mulțumesc mult. (discuții în sală)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
   

Domnul senator Puiu Hașotti.

Mai este un coleg înscris la cuvânt.

Vă rog, aveți cuvântul, haideți, ca să nu pierdem timpul.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Domnule președinte, stimate colege și stimați colegi.

Nu aș vrea să isc o dispută, cu tot respectul v-aș ruga acest lucru: este o solicitare către distinșii membri ai Biroului permanent al Senatului.

Domnul senator Gheorghe Funar, liderul Grupului parlamentar al PRM, a avut dreptate, acum o lună, când în Biroul permanent a arătat că vechiul program este mai util.

Domnule președinte, stimate colege și stimați colegi, noi chiar dacă ne-am fi încadrat în program, găsesc că 40 de minute, cel mult 40 de minute de legiferare este foarte puțin pentru ziua de luni. Iată de ce, îi rog încă de pe acum pe distinșii membri ai Biroului permanent al Senatului să reflecteze dacă nu cumva este mai bine - eu cred că sigur este mai bine - să revenim la vechiul program în care declarațiile politice începeau la ora 15.00.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Sigur că și discuțiile în grupurile parlamentare sunt extrem de importante. O să decidem în Biroul permanent. (discuții în sală

 
  Markó Belá - In memoriam Sütő András, scriitor român de limbă maghiară.

Îl invit la tribună pe domnul senator Belá Markó. Din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R. nu a luat nimeni cuvântul, să știți.

Din sală: De ce nu au început lucrările la timpul stabilit?

   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Noi am fost prezenți. Invit colegii senatori în sală!

 
   

Domnul Belá Markó:

Domnule președinte, doamnelor și domnilor senatori.

Deja am păstrat un moment de reculegere în amintirea scriitorului Sütő András, dar permiteți-mi să rostesc câteva fraze în amintirea sa.

Sütő András care, după o lungă suferință, sâmbătă, 30 septembrie, s-a stins din viață la Budapesta, a fost unul din reprezentanții de renume ai literaturii maghiare din România, dar fără îndoială și al întregii culturi din România. Activitatea sa creatoare a îmbogățit literatura maghiară și universală cu numeroase capodopere. În decursul vieții sale a fost distins cu mai multe premii literare, cucerind o largă recunoaștere atât în țară, cât și pe plan internațional.

Sütő András s-a născut în 1927, la Cămărașul de Câmpie. Studiile și le-a urmat la Colegiul "Betleem" din Aiud, iar apoi la Colegiul Popular ".. din Cluj. Din tinerețe a fost un actor activ al vieții literare din România, în proza sa, în eseurile și piesele sale de teatru a abordat problemele grave ale existenței umane și comunitare, problematica relațiilor dintre libertate și putere. Cariera sa scriitoricească are, fără îndoială, nu numai o însemnătate literară, ci și politică și socială. El a fost unul dintre intelectualii din România care, înfruntând represiunile puterii, s-a opus dictaturii comuniste.

Am convingerea că valoarea operei sale va fi recunoscută și de posteritate, deoarece aceasta demonstrează că nici cea mai puternică voință tiranică nu poate frânge libertatea spiritului, că prin ținută morală te poți opune și celei mai grele opresiuni.

După căderea regimului totalitar din 1989, Sütő András și-a asumat, de asemenea, un rol determinant în viața publică din România. A fost membru fondator al Uniunii Democrate Maghiare din România și a contribuit la edificarea democratică a țării. A fost un om în stare să-și susțină principiile pătrunse de spirit european, nu doar în vorbe, dar și prin jertfa sa personală. În martie 1990, opunându-se tuturor celor care au vrut să declanșeze un conflict etnic sângeros între români și maghiari, a propovăduit, cu un curaj și o consecvență demne de oamenii cu adevărat mari, mesajul drepturilor omului și minorităților, dar și al conviețuirii pașnice dintre națiuni. Pentru poziția sa curajoasă, a fost grav maltratat în cursul acelor evenimente, și-a pierdut un ochi, dar a continuat să rămână un adept al reconcilierii naționale.

Prin exemplul său personal a demonstrat că, în privința relațiilor dintre etnii, singura cale de urmat este cea a colaborării, a dialogului și s-a pronunțat pentru ideea că o conviețuire pașnică este de importanță fundamentală pentru construcția democratică a României. Cu moartea sa, comunitatea maghiară din România a suferit o grea pierdere, dar sunt convins, totodată, că, prin opera sa și prin atitudinea sa umană, rămâne o pildă vie pentru noi toți. (aplauze)

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru.  

Stimate colege și stimați colegi, am încheiat declarațiile politice. Este adevărat că nu mai avem decât 25 de minute alocate pentru programul legislativ.

Totuși, astăzi nu avem foarte multe legi.

Dați-mi voie, înainte de a supune votului dumneavoastră aceste proiecte de lege, să vă reamintesc că, pentru ziua de mâine, avem lucrări în comisiile permanente; la ora 13.00 - Biroul permanent al Senatului; la ora 15.00 - Birouri permanente reunite; miercuri - ședința comună a Senatului și Camerei Deputaților, cu ordinea de zi ce va fi stabilită mâine, marți, 3 octombrie, iar miercuri după amiază - lucrări în comisiile permanente, joi având lucrări în plenul Senatului.

Invit colegii senatori în sală!

Dacă nu sunt observații legate de programul de lucru, vă rog să vă pronunțați prin vot. Vă rog să votați.

Aprobat de plen cu 60 de voturi pentru și o abținere.

Rog colegii senatori prezenți în sală să voteze, ca să nu fim nevoiți să strigăm apelul! În acest moment, sunt prezenți în sală 72 de colegi.

Supun votului dumneavoastră ordinea de zi. Vă rog să votați.

Aprobată de plenul Senatului cu 66 de voturi pentru și o singură abținere.

Adoptarea Raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări cu privire la neconstituționalitatea unor acte normative.  

La punctul 3 în ordinea de zi avem raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări cu privire la neconstituționalitatea unor acte normative.

Îl invit pe domnul vicepreședinte Șerban Nicolae să-l prezinte. Este vorba de trei decizii ale Curții Constituționale.

Vă rog, aveți cuvântul, însă succint.

   

Domnul Șerban Nicolae:

Mulțumesc, domnule președinte.

Voi fi foarte succint. Raportul sesizează faptul că, prin Decizia Curții Constituționale nr. 545, din 5 iulie 2006, publicată în Monitorul Oficial, referitoare la constituționalitatea Legii Camerelor de Comerț și Industrie, s-a semnalat faptul că această lege a fost declarată neconstituțională în integralitatea ei. În aceste condiții, Parlamentul nu poate să reexamineze în parte sau într-o dispoziție a acestei legi pentru a ne pune în acord cu dispozițiile Constituției și cu Decizia Curții Constituționale.

Potrivit alin. 4 art. 147 din Constituție, de la data publicării, deciziile sunt, în general, obligatorii și au putere numai pentru viitor. Facem precizarea că în aceeași situație de a fi fost declarate ca neconstituționale în integralitatea lor se află și Legea privind reglementarea situației juridice a unor bunuri care au aparținut fostului suveran al României, Mihai I, precum și Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2004 privind trecerea unor terenuri forestiere din proprietatea publică a statului și de administrare a ROMSILVA în proprietatea Arhiepiscopiei Sucevei Rădăuților.

Aceste decizii au intrat în vigoare și, potrivit dispozițiilor art. 147 alin. 1 din Constituție, legile și ordonanțele constatate ca fiind neconstituționale în integralitatea lor își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea Deciziei Curții Constituționale în Monitorul Oficial al României.

În acest caz nu s-a pus problema ca în acest interval Parlamentul să pună în acord dispozițiile actelor normative declarate neconstituționale cu prevederile Constituției întrucât, așa cum am arătat, ele au fost declarate neconstituționale în integralitatea lor. Pe durata termenului de 45 de zile, dispozițiile din actele normative menționate au fost suspendate.

Am făcut aceste precizări pentru scoaterea din evidența legislativă a Senatului, respectiv, a Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări a acestor proiecte de lege care au fost declarate neconstituționale. Facem precizarea că toate cele trei legi erau legi cu caracter organic. Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

Vă consult dacă aveți observați în legătură cu raportul prezentat în numele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări de către domnul senator Șerban Nicolae? Rog colegii senatori prezenți în sală să voteze.

Stimați colegi,

Nu vă închipuiți că noi, în acest moment, intervenim în procesul legislativ concret al uneia dintre cele trei legi, ci aprobăm, pe baza propunerilor venite din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, scoaterea din evidența Comisiei juridice care vizează dezbaterile legislative pentru cele trei legi.

De la prezidiu: 6 ...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Șase ..., sigur. Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Raportul prezentat de domnul senator Șerban Nicolae. Vă rog să votați.

Raportul a fot adoptat de plen cu 60 de voturi pentru și o abținere. În continuare, 10 colegi nu participă la vot.

 
Adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea prelungirii participării Guvernului României, pentru perioada 2006 - 2010, la Acordul dintre Comisia Economică pentru Europa Națiunilor Unite (C.E.E./O.N.U.) și guvernele participante la proiectul Calea Ferată Transeuropeană (TER) privind fondul de cooperare și creditare, semnat la Geneva, la 17 decembrie 1992.  

La pct 4 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru aprobarea prelungirii participării Guvernului României, pentru perioada 2006-2010, la Acordul dintre Comisia Economică pentru Europa Națiunilor Unite (C.E.E./O.N.U.) și guvernele participante la proiectul "Calea Ferată Transeuropeană (TER) privind fondul de cooperare și creditare", semnat la Geneva, la 17 decembrie 1992.

Comisia sesizată în fond - Comisia economică, industrii și servicii. Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Ioan Andreica. Aveți cuvântul pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 8.

   

Domnul Ioan Andreica - secretar de stat în Ministrul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Acest acord a fost inițiat în anul 1992 de către trei state: Turcia, România și Ungaria. A fost ratificat de Guvernul României în anul 1994, iar de-a lungul timpului acordul a câștigat o tot mai mare importanță, încât, la această oră, sunt 16 țări din Europa Centrală și de Est și se impune cu necesitate prelungirea acordului până în 2010, pentru ca România să facă parte din această echipă pentru dezvoltarea infrastructurii căilor ferate, în principal, pentru studiile de dezvoltare, deci, pentru a promova noi proiecte și pentru a armoniza, în principal, infrastructura românească cu cea Europeană.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Îl invit pe domnul președinte Caludiu Tănăsescu să prezinte raportul Comisiei economice.

 
   

Domnul Claudiu Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia economică, industrii și servicii a întocmit un raport și a hotărât, în unanimitate, adoptare sa ca fiind favorabil, fără amendamente. Aș vrea să vă spun că prima Cameră sesizată este Camera Deputaților, iar obiectul de reglementare a proiectului de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale? Nu sunt dezbateri generale. Legea are caracter de lege ordinară, motiv pentru care supun votului dumneavoastră atât raportul întocmit de comisie, cât și proiectul de lege în ansamblu. Vă rog să votați.

Raportul Comisiei economice și proiectul de lege în ansamblu au fost adoptate de plenul Senatului, în unanimitate, cu 69 de voturi.

 
Dezbaterea și respingerea propunerii legislative privind aprobarea unor măsuri financiare pentru societățile din industria berii.  

La pct. 5 în ordinea de zi avem înscrisă propunerea legislativă privind aprobarea unor măsuri financiare pentru societățile din industria berii.

De asemenea, Comisia economică, împreună cu Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Dacă inițiatorii sunt prezenți? Raportul este negativ.

Din partea Guvernului participă la dezbateri domnul secretar de stat Istvan Toke.

Da, vă rog. Punctul de vedere al inițiatorilor.

   

Domnul Viorel Arcaș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Inițiativa noastră legislativă referitor la măsuri financiare privind societățile comerciale din industria berii prevede, de fapt, un ajutor de stat pentru societățile mici din industria berii și ideea s-a născut analizând situația acestor societăți, începând din 1990, când existau în țară 32 de societăți care funcționau în industria berii, în 1994 fiind 125, iar în prezent mai funcționează 21. Cauzele falimentării a 104 societăți producătoare de bere sunt, în principal, devalorizarea monedei naționale, deci, a leului, și una din cauzele principale ar fi accizarea diferit, față de Uniunea Europeană, a producătorilor de bere. În Uniunea Europeană accizarea producătorilor de bere se face în funcție de capacitatea societăților, lucru rezolvat și la noi, începând cu 1 ianuarie 2005. Măsurile financiare se referă la anularea unor datorii existente la 31 decembrie 2004, datorii acumulate, în principal, neaccizării conform accizării care se face în Uniunea Europeană.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator Viorel Arcaș. Invit pe cei doi președinți să desemneze vorbitorul. Vă rog. Domnul președinte Claudiu Tănăsescu sau care doriți... Aveți cuvântul, în numele celor două comisii.

 
   

Domnul Claudiu Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba de un raport comun al Comisiei economice, prin Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, raport privind propunerea legislativă pentru aprobarea de măsuri financiare pentru societățile din industria berii. După dezbateri îndelungi și repetate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere. Astăzi, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia economică supun spre dezbatere plenului Senatului raportul de respingere, împreună cu propunerea legislativă. În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Punctul de vedere al Guvernului. Vă rog, domnul secretar de stat Istva Toke, microfonul 10.

 
   

Domnul Toke Istvan - secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Având în vedere că în dezbaterea Senatului se mai află o propunere legislativă având același obiect de reglementare, Guvernul propune, în scopul evitării instituirii paralelismelor legislative, reunirea lor într-un singur proiect care să fie transmis Guvernului pentru exprimarea unui nou punct de vedere. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Ne găsim într-o situație inedită în acest moment. Da, vă rog, microfonul 9.

 
   

Domnul Cătălin Doica - secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice:

Domnule președinte,

Dacă-mi permiteți, Ministerul Finanțelor Publice, și eu știu că și Guvernul, și-a exprimat punctul de vedere negativ referitor la ambele propuneri legislative, inclusiv la proiectul de ordonanță de urgență inițiat, inițial, de Ministerul Agriculturii, care nu a mai fost promovată de către Guvern. Deci, punctul de vedere al Guvernului este negativ și a fost depus în fața comisiei.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

De acord, sigur că există la ambele propuneri legislative puncte de vedere al Guvernului, în condițiile în care un reprezentant al Executivului, întrucât sunt convins că domnul secretar de stat are mandat, a solicitat să fie returnate la comisii atât pct. 5, cât și pct. 6, îl întreb dacă-și menține propunerea formulată. Vă rog, domnul secretar de stat.

 
   

Domnul Toke Istvan:

Avizele sunt negative, dar poziția Guvernului a fost ca să se returneze acest proiect pentru a face un singur proiect, și care să fie retrimis Guvernului.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să mă iertați, dacă e vorba să respingem, pot să fie și zece. Dacă erau zece cu aviz favorabil trebuia să facem o lege corectă. Da, domnul senator Gheorghe Funar. Doriți la dezbateri generale să interveniți? Vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor senatori,

Nu intervin la dezbateri generale, ci pe procedură, fiind vorba de bere, noi, cei din sală, n-am consumat bere.Nu știu reprezentanții Guvernului, pentru că ne-au propus o soluție inedită. Sunt două propuneri legislative. Noi ne aflăm în Senatul României, nu într-o sală de judecătorie, unde, eventual, s-ar putea solicita conexarea celor două dosare. Sunt două propuneri legislative. Era bine ca reprezentanții Guvernului să se pună de acord, cei doi secretari de stat. Bănuiesc că fac parte din același Guvern, Guvernul României. Fiind două propuneri legislative este necesar, domnule președinte, așa cum dumneavoastră cunoașteți foarte bine Regulamentul Senatului, să le dezbatem și, prin vot, tranșăm această chestiune. Ar fi bine ca reprezentanții Guvernului să citească și Regulamentul Senatului. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimați colegi, sigur, noi vom proceda în acest fel, în conformitate cu Regulamentul. Deocamdată a fost prezentată propunerea legislativă de la pct. 5 din ordinea de zi. Deci, vă rog, nu în chestiuni de procedură, ci, pe fond, la această propunere. Pct. 5, domnul senator Puskas.

 
   

Domnul Puskas Valentin Zoltan:

Mulțumesc, domnule președinte pe fond.

Atunci când aceste inițiative au fost discutate în comisii, eu am propus, pe baza propunerii Guvernului, ca să facem din cele două o propunere legislativă, iar cei care erau vizați au spus că nu au nevoie că, oricum, la 1 ianuarie 2007 intrăm în Uniunea Europeană și atunci nu o să mai aibă efect. Deci, aceste proiecte trebuie respinse.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Vă rog, din partea comisiei, domnul senator Varujan Vosganian.

 
   

Domnul Varujan Vosganian:

Domnule președinte,

Noi am ridicat această chestiune în comisii, numai că ea aparent creează un impact comisiilor, pentru că dacă vedeți proiectele sunt identice. Așadar, Guvernul nu are ce reuni, pentru că e vorba de același proiect care, însă, a avut două căi diferite de inițiere. Deci, noi le putem reuni prin simplul mod de avea aceeași atitudine față de ambele. Guvernul, în această propunere, cred că a dorit să fie mai îngăduitor cu aceste fabrici și să nu le respingă din prima, pentru că noi am dat aviz, avizul este identic, proiectele sunt identice, deci, dacă noi votăm în legătură cu unul, cu siguranță vom vota și în legătură cu celălalt. Dacă votăm negativ, va fi respins, dacă votăm pozitiv, e aceeași lege. Deci, procedural vorbind, nu avem nici un impas. E un singur proiect de lege, dar care a venit pe două căi procedurale diferite.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc. (rumoare, discuții)

Deocamdată discutăm la pct. 5. Vă rog, inițiatorul. Domnul senator Arcaș.

 
   

Domnul Viorel Arcaș:

Este curios, dar să știți că punctul scris la Guvernului, poziția Guvernului este ce spunea domnul secretar de stat. Este și anexat. (rumoare, discuții)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc. Sigur, plenul este suveran. Stimați colegi, ați ascultat rapoartele prezentate în numele comisiilor, punctul de vedere al inițiatorului și al reprezentantului Guvernului. Raportul este de respingere. Legea are caracter de lege ordinară. Supun votului dumneavoastră raportul întocmit de cele două comisii.

Vă rog să votați.

Raportul de respingere este adoptat de plenul Senatului cu 44 de voturi pentru, 16 voturi împotrivă și 3 abțineri.

Pe cale de consecință, propunerea legislativă de la pct. 5 este respinsă.

 
Respingerea propunerii legislative privind aprobarea unor măsuri financiare pentru IMM-urile din industria berii.  

Dacă la punctul 6 de pe ordinea de zi aveți observații, domnule secretar de stat?

   

Domnul Toke Istvan - secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale:

Este aceeași problemă. Deci, nu avem alte observații.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Au trecut 5 minute, cine știe ...? Deci, stimați colegi, vă rog să vă pronunțați și în legătură cu cel de-al doilea raport întocmit la propunerea legislativă de la punctul 6 de pe ordinea de zi.

De asemenea, este raport de respingere.

Vă rog să votați. Rog colegii senatori să voteze. Legea are caracter de lege ordinară.

Cu 53 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și o abținere, raportul de respingere a fost adoptat.

Pe cale de consecință, propunerea legislativă a fost respinsă.

 
Dezbateri asupra proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 37/2006 privind măsuri pentru finanțarea reconstruirii/reparării unor case de locuit din zonele în care s-au produs calamități naturale în anul 2006.  

Trecem la punctul 7 de pe ordinea de zi. Avem înscrisă propunerea legislativă privind acordarea de sprijin pentru sinistrați.

O luăm în dezbatere sau nu o luăm acum? (Discuții în sală).

Este vorba de sinistrați, sunt dezbateri...! În mod normal nu mai avem decât 3 minute. Este o lege extrem de importantă și zic să nu o tratăm cu ușurință, chiar dacă raportul este negativ.

Numai puțin! Vă propun să luăm în dezbatere proiectul de lege de la punctul 8, care are raport favorabil. Proiect de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.37/2006 privind măsuri pentru finanțarea reconstruirii/reparării unor case de locuit din zonele în care s-au produs calamități naturale în anul 2006.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital. Reprezentantul Executivului, rog punctul de vedere.

   

Domnul Ioan Andreica:

Domnule președinte, doamnelor și domnilor senatori,

Este vorba de un program de cofinanțare din partea Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului cu 150 miliarde, în bani vechi, pentru sprijinirea acțiunii de reconstrucție și respectiv reparație a caselor sinistraților din 2006. Deci, se completează programul cu aceste resurse din cadrul Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc. Rog, domnul președinte Varujan Vosganian, punctul de vedere al comisiei.

 
   

Domnul Varujan Vosganian:

Domnule președinte, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital ... Deci, este vorba de punctul 7 de pe ordinea de zi?

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Punctul 8, vă rog! Am început cu punctul 8 pentru că este pozitiv.

 
   

Domnul Varujan Vosganian:

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a hotărât să adopte raport de admitere, cu amendamentele respinse, prezentate în anexă.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc. Îl consult pe domnul senator dacă insistă în amendament? Vă rog, aveți cuvântul!

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Înainte de a ajunge la amendamente, sunt întrebări și dezbateri generale. Am doar două întrebări pentru reprezentanții Guvernului:

Prima, de ce nu au venit cu un proiect de lege și au legiferat în locul Parlamentului, prin această ordonanță?

Doi, ce acțiuni s-au finanțat până acum și în ce valoare?

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să oferiți răspuns.

 
   

Domnul Ioan Andreica:

Dacă-mi permiteți, ... Având în vedere faptul că procedurile privind achiziția publică atât la cumpărare de materiale, cât și la licitații sunt de durată, Ministerul Transporturilor, respectiv, Guvernul României a considerat necesar să intre printr-o ordonanță pentru a grăbi procesul de reconstrucție. Al doilea lucru, referitor la total resurse, au fost alocate până la această oră în jur de 950 miliarde, în bani vechi. Toate resursele sunt angajate în reconstrucția de locuințe cu contract la cheie, prin ANL sau și achiziții de materiale pentru execuția în regie proprie de către proprietar, cu sprijinul primăriei. La această oră sunt toate contractele încheiate, sunt în curs de finalizare operațiunile de transport de materiale, respectiv construcția de locuințe este într-un proces de terminare până în 30 octombrie.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Dacă la dezbateri generale doriți să interveniți? Dacă nu sunt intervenții, îl consult pe domnul senator Gheorghe Funar dacă insistă în amendament?

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte, onorat Senat, am doar un singur amendament la art.1. În loc de timpul viitor, "se pot finanța"! Amendamentul vizează scrierea corectă a textului "se finanțează" și la finalul art.1, în loc de "atenuarea efectelor inundațiilor sau alunecărilor de teren în zonele în care s-au produs calamități naturale în acest an, să fie înscris în text "eliminarea efectelor inundațiilor". Datorită acestui motiv cred că a fost emisă această ordonanță și nu pentru atenuarea efectelor inundațiilor. Trebuie rezolvată problema până la capăt. Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Inițiatorul, de acord cu amendamentul? Microfonul 8, vă rog.

 
   

Domnul Ioan Andreica:

Noi ne menținem punctul de vedere exprimat în comisie, domnule președinte!

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Domnul președinte Vosganian.

 
   

Domnul Varujan Vosganian:

Domnule președinte, efectele inundațiilor nu pot fi eliminate pentru simplul motiv că nu le putem întoarce la situația dinaintea inundațiilor, ci ele pot fi atenuate, pentru că sunt multe suferințe, multe traume care nu pot fi înlăturate. Nu poți să-i dai omului casa pe care a avut-o înainte. Aceste este motivul pentru care cuvântul "atenuate" este mult mai corect decât "eliminare". Deci, pe ansamblu, amendamentul este respins.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimați colegi ... Vă rog, în legătură cu amendamentul, da? Doamna senator Vedinaș.

 
   

Doamna Vedinaș Verginia:

Domnule președinte, dragi colegi, eu aș vrea să mă refer la prima parte a amendamentului, prin care se propune înlocuirea lui "se pot finanța" cu "se finanțează". Dragi colegi, vă rog să observați că dacă nu acceptăm amendamentul acesta, votăm o lege prin care, aproape, nu se reglementează nimic. Dacă vă uitați la art.2, se trimite la o hotărâre de Guvern. Oricum este un principiu că legea se dezvoltă prin hotărâre de Guvern. La art.3 se prevede că ministerul care, oricum, are atributul să facă ce se propune la art.3 și rămâne art.1, prin care nici măcar nu prevedem ce face și ce poate face și cum, în mod excepțional. Oricum, dacă face în mod excepțional, înseamnă că nu este obligatoriu și în acele situații care impun. Deci, propunerea mea, care mi se pare foarte logică, este să acceptăm amendamentul domnului senator Funar și să spunem "se finanțează în mod excepțional".

Aș vrea să mai precizez atât - că una din primele reguli pe care o învățăm cu studenții noștri este că o competență a unei autorități publice are caracter obligatoriu. Ea trebuie într-un fel sau altul să fie reglementată prin norme clare. Dacă facem legi prin care să arătăm ce poate face o autoritate publică, ne vom trezi în situația că nu va face nimic. Pentru aceste considerente, vă rog să susțineți amendamentul domnului senator Funar, cel puțin în ceea ce privește partea întâi. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Domnul senator Adrian Păunescu.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Cred că soluția cu atenuarea efectelor calamităților nu este potrivită. E numai ca într-un banc, precum că ei nu fac chiar totul până la capăt, atenuează!

Dacă o casă cade la inundații, nu se atenuează nimic făcându-se altă casă. Se elimină efectul inundațiilor care au dărâmat casa respectivă. Pe mine nu mă surprinde, mă rog, refuzul celor de la Guvern care au alte treburi, dar refuzul nuanței de la un coleg ca Varujan Vosganian mă surprinde, pentru că este cu adevărat eliminare. Și chiar dacă nu s-ar ajunge până la eliminare, oricum este mai mult decât atenuare. Se ajunge la o situație apropiată de cea de dinainte de cauză, dacă nu se elimină efectul inundațiilor. Se dărâmă un mal. Se face malul la loc și, astfel, se elimină efectul inundațiilor.

Mi se pare că este destul de limpede și că ne cramponăm de o chestie numai pentru că este de la Guvern sau că am fost mai mulți în comisie. Hai să mai învățăm și nuanțele acestea, că sunt foarte potrivite!

Se poate să te prindă noaptea de drum și vine un bandit și te întreabă: "se atenuează sau se elimină?" Spui: "se atenuează", ai trecut cu el!

Nu, "se elimină" este corect și este chiar în spiritul unei fraternități sociale, fără de care treaba aceasta nu se poate rezolva. Dacă mergem la ideea de atenuare, atunci vom pune casei prăbușite un coș nou sau o streașină nouă, ceea ce nu este de dorit.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sau numai fundația. Vă rog, domnule președinte.

 
   

Domnul Varujan Vosganian:

Domnule senator Adrian Păunescu, nu vreau să mă lupt în nuanțe cu dumneavoastră! Eu am și spus la ce mă refer. La faptul că inundațiile au un impact complex, inclusiv de natură afectivă, se pot pierde obiecte cu o anumită valoare sentimentală, cu o anumită valoare legată de forma lor și nu se pot pune, la fel, înapoi. Eu asta am spus, dacă este vorba de nuanțe. Dar, dincolo de asta, domnule senator, nu trebuie să inoculăm oamenilor sentimentul că statul este dator să poarte singur de grijă oamenilor. Oamenii sunt datori să-și poarte de grijă. Ei trebuie să se asigure și statul le dă o parte. Nicăieri în lumea asta, statul nu preia, integral, consecințele existenței unui dezastru. Acesta este și motivul pentru care, acum, introducem și o legislație în domeniu, ca oamenii să știe că dacă nu-și poartă singuri de grijă, nimeni nu le va purta de grijă până la capăt. Acum, dacă doriți să facem și o explicație economică! Statul nu trebuie, prin lege, să fie dator să compenseze acolo unde cetățeanul nu a avut grijă să și-o poarte singur. Și nu mă refer aici la satele necăjite din Oltenia sau Tulcea. Gândiți-vă că vine un cutremur, gândiți-vă că vine o inundație într-un oraș! Cetățeanul se poate asigura, domnule senator! Deci, nu mă refer la cei foarte necăjiți, dar legea, în principiu, nu trebuie să prevadă că statul preia toate riscurile și elimină toate efectele, pentru că atunci negăm tot progresul făcut de piețele financiare și de emanciparea mentalităților.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc, domnule președinte. Domnul senator Dinescu, vă rog.

 
   

Domnul Valentin Dinescu:

Domnule președinte, în forma în care ea este, cu diminuarea, termenul este, în accepțiunea noastră, peiorativ. Peste tot, în lume, este consacrat, în schimb, termenul "înlăturarea", înlăturarea efectelor cutremurului, înlăturarea efectelor seismului, înlăturarea efectelor taifunului ș.a.m.d. "Atenuare" ar însemna o diminuare a responsabilității statului și ca să-i răspund domnului senator Vosganian și sub aspect economic, în ceea ce privește eliminarea efectelor, statul are, totuși, niște atribuțiuni bine determinate. Nu-l obligăm spunând să elimine aceste efecte, mai mult decât i se permite. Dar pentru că nu putem face amendamente în plen, insistăm asupra eliminării "efectelor" și nu "atenuării", pentru că nu spunem absolut nimic prin atenuare. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc. Îl rog pe domnul secretar de stat să prezinte punctul de vedere.

 
   

Domnul Ioan Andreica:

Domnule președinte, referitor la primul aspect. Inițial am scris "pot finanța", pentru că singurele venituri ale Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului sunt cele realizate de pe Legea nr.10/1995, venituri care au, după aceea, ca și element de cheltuială o destinație specială pentru clădiri publice, pentru consolidări în cazul alunecărilor de teren sau în caz de seisme. Nu puteam finanța locuințe. De aceea, în această ordonanță creăm doar permisiunea, adică pot finanța. Sumele alocate se stabilesc prin hotărâre de Guvern. Deci, nu finanțăm prin ordonanțe, prin ordonanțe am creat numai calea legală. De aceea am scris "pot finanța". Aspectul numărul 2 cred că a fost suficient de bine prezentat de domnul președinte al Comisiei economice, industrii și servicii și nu am nimic de adăugat. Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc. Vă rog să reflectați asupra propunerii legislative până la ședința viitoare și pe cele două amendamente care sunt de fond și nu sunt de formă. Cum se realizează finanțarea, pentru că una este optativă iar alta este obligatorie iar în cea de-a doua chestiune este importantă în plan juridic "eliminarea" sau "atenuarea", pentru că, în mod cert, înseamnă doar compensarea în parte a efectului inundațiilor. Este altceva și a avut dreptate.

 
Intrebări și interpelări adresate Guvernului de către senatori:  

Vă mulțumesc. Intrăm în ultimul punct de pe ordinea de zi, respectiv "Întrebări, interpelări și răspunsuri".

  Angel Tîlvăr

La întrebări îl invit la tribună pe domnul senator Angel Tîlvăr. Vă rog, aveți cuvântul.

   

Domnul Angel Tîlvăr:

Mulțumesc, domnule președinte. Către domnul Călin Popescu Tăriceanu, prim-ministru al Guvernului României. Aș vrea să spun că multe din persoanele internate în Spitalul județean Vrancea s-au plâns de foarte multe ori că în multe ocazii mâncarea pe care această instituție o pune la dispoziția pacientului este de foarte slabă calitate. Având în vedere acest lucru, îl întreb pe domnul ministru dacă are în vedere demararea unei anchete pentru verificarea problemei prezentate mai sus și care sunt măsurile pe care le va lua în cazul în care aspectele semnalate se vor confirma?

Și am și o interpelare adresată domnului ministru Mihail Hărdău. Deși a fost alocată o sumă de 260 de mii de RON pentru reabilitarea școlii din satul Bahnele, comuna Vintileasca, nici până la această dată lucrările nu au început. Având în vedere că din cauza aspectelor prezentate mai sus, 60 de elevi din 3 sate sunt nevoiți să învețe în condiții mai mult decât improprii, vă întreb care sunt motivele pentru care lucrările de reabilitare la unitatea școlară menționată nu au început nici până la acest moment și cine se face responsabil de această stare de lucruri?

La ambele intervenții doresc răspuns scris. Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
  Paul Păcuraru

Îl invit la tribună pe domnul senator Paul Păcuraru, Grupul parlamentar al Alianței Dreptate și Adevăr - PNL-PD. Microfonul 2.

   

Domnul Paul Păcuraru:

Vă mulțumesc, domnule președinte, am o întrebare adresată doamnei Sulfina Barbu, Ministerul Mediului.

Conform raportului sectorial pentru perioada 1 ianuarie 2005 - 30.III.2006, una din măsurile de întărire a capacității instituționale în domeniul mediului a fost pregătirea documentelor statistice pentru absorbția fondurilor structurale.

Vă rog să-mi comunicați, doamna ministru, care este strategia ministerului în privința absorbției fondurilor post aderare, care sunt prioritățile pentru perioada post-aderare și în ce stadiu se află cele 50 de proiecte privind infrastructura de mediu în perioada 2007-2013?

A doua întrebare o adresez prefectului Capitalei și domnului ministru Vasile Blaga. Ea vizează programul de reparații pentru cele 40 de străzi din cel 6 sectoare ale Capitalei care au intrat în lucru în luna septembrie.

Care este finalitatea? Când este termenul de finalizare al acestor lucrări? Care este valoarea contractelor încheiate cu firmele de reabilitare și reparație a străzilor? Au fost reziliate până în prezent contractele cu firme câștigătoare ale licitațiilor?

Dacă-mi permiteți, domnule președinte, am și o interpelare adresată domnului Laszlo Borbely. Dacă-mi permiteți să o adresez acum. Vă mulțumesc.

Interpelarea vizează contractul cu firma turcă Cenk Vefa Kucuk pentru Casa Radio și vizează care este valoarea totală a prețului de amenajare a Casei Radio, care este termenul de finalizare a acestui proiect, care sunt sancțiunile stipulate în caz de nerespectare a datelor de execuție a lucrărilor și care sunt consecințele ce decurg din modificarea cotei de participare a statului la acest proiect, de la 10 la 15%?

Aștept răspuns electronic. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
  Petre Daea

Îl invit la tribună pe domnul senator Petre Daea, Grupul parlamentar PSD. Interpelare adresată Ministerului Agriculturii.

Din sală: Nu suntem la întrebări?

   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Păi întrebare are. Este trecut la întrebare. Domnul senator Daea și dumneavoastră. Aveți cuvântul, domnule senator.

 
   

Domnul Petre Daea:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Întrebarea mea se adresează domnului ministru Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, pădurii și dezvoltării rurale.

Cu respectul cuvenit, domnule ministru, vă adresez următoarea întrebare:

Care este situația angajării personalului în APIA pe total țară și județe, specificându-se specialitatea fiecărui angajat.

Solicit răspuns scris și oral. Vă mulțumesc.

 
  Dan Gabriel Popa

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnul senator Dan Gabriel Popa. Vă rog. Întrebarea adresată Ministerului Sănătății Publice.

   

Domnul Dan Gabriel Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Unul din domeniile în care România se situează încă departe de standardele internaționale îl constituie investigațiile radiologice datorită faptului că multe din aparatele roentgen folosite în rețeaua publică au o vechime mergând până la peste40 de ani. De asemenea, există reglementări interne, inclusiv ordinul Ministerului Sănătății publice nr.888/19.07.2006 prin care, începând cu sfârșitul lunii octombrie 2006, se interzice efectuarea micro-radiofotografiilor pentru depistarea tuberculozei pulmonare.

Din informațiile pe care le am, circa 220 de aparate radiologice pentru MRF pulmonar la nivel național vor fi scoase din uz, fiind necesară înlocuirea lor cu aparatură pentru radiografie pulmonară standard.

Cinci dintre aceste aparate se află la dispensarele TBC din Argeș, respectiv Pitești, Câmpulung, Curtea de Argeș, Mioveni și Costești.

Vă întreb, domnule ministru, ce strategie are Ministerul Sănătății Publice pentru dotarea dispensarelor TBC și când se va pune în practică astfel încât pacienții suspecți de TBC pulmonar să poată fi examinați radiologic?

Solicit răspuns scris și oral. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
  Valentin Dinescu

Domnul Valentin Dinescu, Grupul PRM, microfonul 1 sau central. Vă rog, domnule senator. Întrebare.

   

Domnul Valentin Dinescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Am două întrebări.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Adresate domnului prim-ministru.

 
   

Domnul Valentin Dinescu:

Adresate ambele domnului prim-ministru.

În mass-media se susține că în timpul guvernării Alianței Dreptate și Adevăr - PNL-PD, a crescut substanțial gradul de îndatorare a țării.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați cu cât a crescut datoria publică externă și internă în anul 2005 și pe primele 8 luni ale acestui an.

Solicit răspuns scris și oral.

A doua întrebare este adresată, de asemenea, domnului prim-ministru.

Având în vedere apropiata privatizare a CEC, vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați pentru toate persoanele din conducerea CEC, respectiv președinte, vicepreședinți și directori, care au fost câștigurile nete obținute în anul 2005 și pe primele 8 luni ale acestui an, reprezentând salarii, indemnizații, sporuri, premii etc.?

De asemenea, solicit răspuns scris și oral.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
  Ovidiu Teodor Crețu

Invit la tribună pe domnul senator Ovidiu Teodor Crețu, Grupul PSD. Întrebări formulate pentru Ministerul Finanțelor Publice. Microfonul 3.

   

Domnul Ovidiu Teodor Crețu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cetățeanul Moldovan Sabin, domiciliat în Bistrița, s-a adresat Biroului senatorial fiind nemulțumit că răspunsul primit din partea sucursalei CEC Bistrița-Năsăud la petiția adresată acestei bănci în luna iulie a.c.

Petentul reclamă faptul că posedă un număr de 12 carnete CEC cu dobândă și câștiguri în autoturisme al căror sold nu a fost actualizat, deși acești bani au stat la dispoziția CEC, constituind capitalul acestuia din 1972 până în prezent.

Domnul Moldovan Sabin este nemulțumit de faptul că banii au rămas în administrarea CEC, unitatea fiind obligată să-și informeze clienții asupra situației soldurilor, a dobânzilor la zi, a tuturor pericolelor ce pot apare pentru deponenți ca urmare a apariției unor fenomene pe care aceștia nu le pot prevedea.

Așa cum CEC a știut să se folosească de banii săi începând din 1972 trebuia să-l avertizeze și asupra pericolului devalorizării. Dacă nu a făcut acest lucru, CEC ar trebui să-i recalculeze suma care a utilizat-o în acești ani, este de părere petentul.

Domnule ministru, doresc să vă aduc la cunoștință faptul că petentul este handicapat fizic din naștere, este pensionat pe caz de boală și așa cum a declarat a adunat cu multă greutate acești bani.

Cu siguranță că asemenea situații mai există în țară și vă rog să analizați și să găsiți o soluție care să mulțumească toți deponenții.

Solicit răspuns scris. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
  Gheorghe Funar

Domnul senator Gheorghe Funar. Întrebare adresată Ministerului Muncii și Ministerului Administrației și Internelor. Sau întrebări, sunt două.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Sunt două. Prima adresată ministrului muncii, domnului Gheorghe Barbu.

După cum cunoașteți, în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr.4/2005 privind recalcularea pensiilor se precizează că întregul act normativ se subordonează principiului "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie". Numeroși pensionari ne-au semnalat faptul că, în realitate, casele județene și teritoriale de pensii nu respectă acest principiu și nici prevederile legale, ajungându-se la numeroase contestații ale pensionarilor, rămase deocamdată fără efect pe cuponul de pensii. Am exemplificat în această întrebare cazul domnului Vana Ioan, din comuna Băișoara nr.211, județul Cluj, care a lucrat ca miner în subteran.

Vă solicit, domnule ministru, să-mi răspundeți la următoarea întrebare. Veți dispune sau nu recalcularea corectă a pensiei domnului Vana și a celorlalți mii de pensionari care au depus contestații, reclamând aplicarea greșită a legii?

A doua întrebare este adresată, din nou și cu același obiect, domnului ministru Vasile Blaga, Ministerul Administrației și Internelor.

În ziua de 7 septembrie am înregistrat la Senat o întrebare pentru domnul ministru în legătură cu inscripționarea "poliția rurală" pe autoturisme.

Răspunsul primit în data de 18 septembrie din partea domnului secretar de stat Alexandru Mircea nu mă mulțumește, dânsul susținând că inscripționarea "poliția rurală" pe autoturisme se datorează cererilor primite de la comunitățile locale, fără a-mi preciza care este temeiul legal.

Pentru aflarea adevărului și, mai ales, pentru respectarea legii, vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați următoarele:

  1. Care este temeiul legal pentru inscripționarea "poliția rurală" pe autoturisme fără să existe inscripționări ca de pildă "poliția orășenească" sau "poliția municipală" sau "poliția federală" sau "poliția republicană" sau "poliția mondială"?
  2. Copii după toate cererile pe care le-ați primit din partea comunităților locale, așa cum susține domnul secretar de stat? Eu am convingerea că nu s-a primit nici o cerere.
 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

La nivel de țară?

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

La nivel de țară, bineînțeles. Pe localități. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
  Otilian Neagoe

Îl invit la tribună pe domnul senator Otilian Neagoe, Grupul PSD. Întrebare adresată Ministerului Muncii. Microfonul 3, vă rog.

   

Domnul Otilian Neagoe:

Întrebarea este adresată domnului Gheorghe Barbu, ministrul muncii, solidarității sociale și familiei.

Tot mai mulți pensionari reclamă faptul că indexarea procentuală a punctului de pensie conduce la accentuarea decalajelor dintre pensiile mari și mici.

Având în vedere costurile tot mai mari ale vieții, vă rugăm, domnule ministru, să prezentați măsurile preconizate de ministerul muncii, solidarității sociale și familiei pentru ca diferențele dintre pensiile mari și mici să nu ajungă la dimensiuni foarte mari, iar pensionarii să poată trăi omenește într-o perioadă în care creșterile de prețuri și tarife au sufocat bugetele de familie.

Solicit răspuns scris și oral. Vă mulțumesc.

 
  Ioan Corodan

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Întrebare, domnul senator Ioan Corodan. Îl invit la microfonul 1. Este adresată Ministerului Finanțelor Publice. Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Ioan Corodan:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am o primă întrebare adresată Ministerului Educației și Cercetării, domnului ministru Mihail Hărdău.

Între multele probleme ale cadrelor didactice este și cea a angajatorului. S-a ajuns în această situație după ce dascălii au cerut să li se deconteze contravaloarea analizelor medicale în urma controlului medical periodic obligatoriu la începutul anului școlar.

Legislația stipulează faptul că toate costurile pe care le implică aceste examinări medicale trebuie suportate de angajator. Cu toate acestea, cadrele didactice sunt nevoite să le suporte din buzunarul propriu pe motiv de dublă subordonare.

Inspectoratul Școlar, când dascălii au apelat la inspectoratele școlare pentru decontare, au trimis dascălii la primării să ceară consiliilor locale să prindă aceste sume în buget, pe motiv că primăriile se ocupă de salarizarea cadrelor didactice.

Având în vedere că nu primăriile încheie contractele de muncă ale dascălilor, iar deciziile de numire ale cadrelor didactice sunt semnate de inspectoratele școlare județene și școlile sunt subordonate inspectoratului școlar județean, vă solicit să ne comunicați cine este angajatorul cadrelor didactice și cine are

datoria să deconteze contravaloarea analizelor medicale obligatorii la începutul anului școlar?

A doua întrebare este adresată Ministerului Finanțelor Publice, domnului ministru Sebastian Vlădescu.

Beneficiarii ajutorului social sunt familiile și persoanele sărace fără nici un fel de venit sau cu venituri foarte mici. Scopul acestui ajutor este combaterea marginalizării sociale și a familiilor defavorizate. Având în vedere acest aspect, doresc să mi se comunice care sunt elementele de calcul pentru venitul minim garantat.

De asemenea, vă rog să-mi comunicați care este venitul minim garantat actual și care este cel preconizat pentru 1 ianuarie 2007?

Solicit răspuns scris și oral. Senator PRM de Maramureș, Ioan Corodan.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
  Adrian Păunescu

Mai sunt întrebări? Dacă nu, trecem la interpelări. Întrebare? Domnul senator Adrian Păunescu. Aveți cuvântul, domnule senator. Microfonul 4.

   

Domnul Adrian Păunescu:

Cum sunt la intersecția întrebărilor cu interpelările, mi-aș permite să vă rog să fac și interpelările.

Adresez această întrebare premierului Călin Popescu Tăriceanu.

Domnule prim-ministru, ce se poate face pentru a se rezolva pe fond problema municipiului Brad din județul Hunedoara, și a tuturor localităților care, prin dezindustrializare, au ajuns ca sezonul rece să le creeze coșmaruri. Oamenii nu au bani pentru achitarea subvenției aferente energiei termice, livrată populației în iarna anterioară, și faptul va conduce, implicit, la incapacitatea asigurării necesarului de păcură pentru iarna care urmează.

Se vede treaba că suntem, din acest punct de vedere și din altele, un popor nerentabil, dar, din păcate, aceasta nu este problema poporului, ci a celor care îl conduc și care ar trebui să acționeze pentru ca toți cetățenii să-și poată câștiga banii pentru căldură, pentru pâinea de toate zilele și pentru celelalte.

Care este, domnule prim-ministru, modalitatea de acordare a unui sprijin real și neîntârziat municipiului Brad și tuturor municipiilor și orașelor aflate în această situație grea?

Aștept răspuns oral, dar și scris.

O a doua întrebare, pe care tot municipiul Brad mi-o furnizează.

Gara CFR din municipiul Brad este înscrisă în lista monumentelor istorice și se află în administrarea SNCFR. Imobilul a fost construit în 1890 și reprezintă o copie fidelă a gării din Tirol.

Din 1990, nimeni nu s-a mai preocupat de întreținerea clădirii, ea degradându-se și, acum, aflându-se în pericol de prăbușire.

Neglijența celor ce utilizează și administrează clădirea a atins cote maxime după punerea în aplicare a programului de restructurare a SNCFR, când întregul patrimoniu al societății s-a împărțit în cinci divizii și de atunci nimeni nu mai manifestă nici o răspundere față de această clădire istorică. De altfel, nici administrația publică locală a municipiului Brad nu se poate implica în reabilitarea clădirii, având în vedere situația juridică a acesteia.

Care este, domnule prim-ministru, modalitatea practică prin care se poate reabilita acest obiectiv de importanță istorică?

Calea ferată îngustă dintre Târgu Mureș și Sovata este, domnule prim-ministru, în momentul de față, în paragină, cu gări devastate și kilometri întregi de șină furată. Ea a fost reabilitată în 1994. Tronsonul feroviar a fost închis în 1997, ca nerentabil - mereu nerentabil, totul e nerentabil -, navetiștii care foloseau acest mijloc de transport relativ ieftin rămânând să se descurce cum pot.

Cum vedeți, domnule prim-ministru, reabilitarea și repunerea în funcțiune a acestei importante căi de legătură din zona Târgu Mureș - Sovata?

Și ultima problemă, care e foarte importantă și despre care am vorbit și la declarația politică, dar nu o pot lăsa fără să aștept un răspuns, tot către premierul Călin Popescu Tăriceanu.

Domnule prim-ministru,

Fostul președinte al Academiei Române, marele cărturar Eugen Simion, acuză actuala conducere a Academiei că a blocat proiectul editării manuscriselor facsimilate ale lui Mihai Eminescu.

Nu s-a mai făcut nimic, este un blocaj total în acest punct de interes național. "Academia Română stagnează lucrurile. Sunt absolut dezolat - zice cărturarul Simion - de această problemă. De 9 luni de zile suntem într-o discuție fără sfârșit. Bani pentru facsimilarea manuscriselor există în bugetul Academiei Române, însă, probabil, se vor pierde."

Și noi, senatorii, știm că sunt bani, pentru că și noi ne-am bătut pentru acești bani.

Motivul stagnării este legat de faptul că, până în prezent, manuscrisele erau tipărite la Regia Autonomă "Monitorul Oficial", singura tipografie capabilă să le tipărească la standardele cerute. Academia a schimbat, însă, lucrurile în ultima clipă și s-a ajuns la situația ca una dintre cele mai nobile, mai curajoase, mai durabile acțiuni ale generației noastre, și anume, editarea atât de mult dorită de toți cărturarii acestei țări, de-a lungul vremii, editarea caietelor lui Eminescu, facsimilate, să se amâne.

Vă cerem, domnule prim-ministru, să ne dați un răspuns și, mai ales, să interveniți, pentru ca lucrurile să meargă normal, așa cum începuseră să meargă.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Viorel Arion

Îl invit la tribună pe domnul senator Viorel Arion, Grupul parlamentar Dreptate și Adevăr PNL-PD. Interpelare adresată Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului.

Microfonul central.

   

Domnul Viorel Arion:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea se adresează domnului ministru Radu Berceanu.

Lucrările de modernizare a drumului național Simeria - Petroșani, în lungime de 80 de kilometri, au început în aprilie 2003 și trebuia să fie încheiate în iunie 2006, valoarea totală a proiectului fiind de 46 milioane euro, conform unui comunicat de presă al ministerului, deținut, la acea vreme, de domnul Miron Mitrea.

În 19 martie 2003, Administrația Națională a Drumurilor, actuala Companie Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale, a contractat această lucrare cu trei constructori: Italstrade, pentru sectorul Petroșani - Baru, Proodeftiki și Contransimex, pentru tronsonul Hațeg - Baru Mare, iar pentru segmentul Hațeg - Simeria, CCCF SA București.

Nici până la această dată, lucrările contractate nu au fost finalizate, ele fiind mult întârziate.

Vă rog să-mi comunicați ce măsuri a luat Ministerul Transporturilor și Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale pentru urgentarea lucrărilor, ce sancțiuni s-au aplicat pentru întârzieri, care sunt noile termene de finalizare a lucrărilor și cum justificați situația în care s-a ajuns.

De asemenea, vă rog să-mi comunicați dacă sunt modificări în derularea contractelor și care sunt acelea.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Verginia Vedinaș

Invit la tribună pe doamna senator Verginia Vedinaș. Interpelare adresată primului-ministru. Microfonul 2.

   

Doamna Verginia Vedinaș:

Da, domnule președinte de ședință, Grupul parlamentar PRM, Verginia Vedinaș.

Interpelarea privește scandalul referitor la construcția care se edifică în apropierea Catedralei Romano-Catolice, care a atins proporții uriașe, care au depășit de mult granițele țării. România riscă să provoace o reacție de adversitate din partea Sfântului Scaun și a țărilor catolice din Uniunea Europeană, cu consecințe catastrofale pentru ea.

În calitate de membru al Comisiei speciale pentru investigarea condițiilor de legalitate și oportunitate privind construcția imobilului Cathedral Plaza, îmi exprim nedumerirea și revolta față de pasivitatea pe care a manifestat-o, până în prezent, Guvernul român, care nu a înțeles necesitatea de a interveni pentru a soluționa această problemă.

Ca senator și membru al acestei comisii speciale, vă solicit, domnule prim-ministru, să vă implicați în soluționarea acestei probleme și să mă informați cu privire la măsurile întreprinse.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Doina Silistru

Invit la tribună pe doamna senator Doina Silistru, Grupul parlamentar PSD.

Interpelare adresată Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.

   

Doamna Doina Silistru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului ministru al agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale, Gheorghe Flutur.

Domnule ministru, prin Ordinul nr.607/2006, publicat în Monitorul Oficial nr.743 din august 2006, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale a aprobat culturile agricole și speciile de animale care beneficiază de plăți naționale directe complementare după data aderării României la Uniunea Europeană.

Întrucât, în conformitate cu reglementările europene, speciile de porc și pasăre, care dețin, conform datelor statistice, 64,2% din producția de carne în viu din România, nu vor beneficia de fonduri europene și nici de plăți naționale directe complementare, vă rog să-mi precizați ce măsuri a stabilit ministerul pentru susținerea acestor specii începând cu anul 2007, ținând cont că producția internă de porc și pasăre a scăzut în ultimii ani, iar importurile au crescut substanțial.

Solicit acest lucru și pentru informarea corectă și în timp util a producătorilor din aceste domenii, în vederea stabilirii unor strategii care să-i salveze de la faliment.

Solicit răspuns scris și oral.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
  Silvia Adriana Țicău

Doamna senator Moisuc, aveți de formulat o întrebare sau o interpelare? Nu. Mulțumesc.

Invit la tribună pe doamna senator Silvia Adriana Țicău. Interpelare adresată Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei.

Aveți cuvântul.

   

Doamna Silvia Adriana Țicău:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea este adresată domnului ministru al muncii, solidarității sociale și familiei.

Prețul de referință al gigacaloriei, aprobat de ANRE pentru județul Galați, pentru această iarnă, este de 120 lei/gigacalorie, ceea ce reprezintă o creștere de 20% față de valoarea aprobată în luna octombrie 2005.

Avnd în vedere că iarna se apropie și că 80% din pensionarii din municipiul Galați au pensii sub 500 lei, vă rugăm a clarifica următoarele aspecte:

  • dacă în această iarnă se mai modifică prețul de referință aprobat de ANRE în luna octombrie 2006?
  • modalitatea în care vor fi acordate ajutoarele pentru încălzirea locuințelor;
  • dacă se va simplifica procedura de acordare a ajutoarelor pentru încălzire?

Menționăm că acum dosarul pentru ajutoarele de încălzire este extrem de stufos, o cerere are șase pagini și sunt multe alte formulare de completat.

Având în vedere că pierderile de căldură din instalațiile de distribuție a energiei termice sunt de trei ori mai mari decât în alte țări iar pentru înlocuirea conductelor uzate din municipiul Galați sunt necesare aproximativ 90 milioane euro, care este modalitatea prin care autoritățile locale sunt sprijinite pentru modernizarea instalațiilor de distribuție a energiei termice?

Stimate domnule ministru, consider că trebuie să vă implicați mai mult în asigurarea încălzirii locuințelor din această iarnă. Ca urmare, vă solicit răspuns scris și oral cu privire la măsurile întreprinse sau planificate de ministerul dumneavoastră pentru soluționarea problemelor semnalate anterior.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Gheorghe Funar

Invit la tribună pe domnul senator Gheorghe Funar. Interpelare adresată primului-ministru.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea este adresată domnului Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu, primul-ministru al României.

După cum ați aflat, în sfârșit, premierul Ferenc Gyurcsany, al Ungariei, a recunoscut că a mințit încontinuu în ultimii doi ani.

Citez: "Era de-a dreptul clar că ceea ce spuneam nu este adevărat" - închei citatul - a recunoscut premierul Ungariei.

Cu toate că dumneavoastră și membrii Guvernului român știați că aveți de-a face cu un mare mincinos, premierul Ungariei, totuși, cu încălcarea Constituției României, l-ați invitat la București și ați ținut, în premieră mondială, o ședință comună a celor două guverne.

La masa ministerială au stat, de o parte, mincinoșii din Guvernul de la Budapesta și, de partea cealaltă, cei care i-au amăgit pe români cu "dreptatea și adevărul".

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați ce argumente mai aveți și dacă la mijlocul lunii noiembrie anul curent veți merge în capitala Ungariei, la o nouă ședință comună, cu participarea Guvernelor de la Budapesta și București, respectiv, să stați din nou la masă cu mincinoșii unguri și să semnați alte acorduri înrobitoare și înjositoare pentru români, cum a fost cel privind jefuirea averii Fundației private Gojdu.

Vă mulțumesc. Solicit răspuns scris și oral.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Ioan Corodan

Invit la tribună pe domnul senator Ioan Corodan. Interpelare adresată Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor.

Aveți cuvântul. Microfonul 1.

   

Domnul Ioan Corodan:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am o interpelare adresată Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor, doamnei ministru Sulfina Barbu.

În cadrul Conferinței Naționale pentru Știința Solului, la sfârșitul lunii august, au avut loc aplicații asupra solului din Maramureș, efectuate de cei 200 de pedologi români și din alte țări europene, și chiar din Japonia. Rezultatele măsurătorilor au fost publicate în "Ghidul aplicațiilor privind managementul și utilizarea resurselor de sol, protecția mediului și dezvoltarea rurală", din care aflăm că solurile din depresiunea Baia Mare sunt puternic poluate cu metale grele, după cum urmează: cupru - 175mg/kg, plumb - 570 mg/kg, zinc - 288 mg/kg, cadmiu - 4,06 mg/kg.

Metalele grele împrăștiate de poluatori sunt acumulate de sol și apoi sunt translocate în plante. Din analiza plantelor din depresiunea Baia Mare, rezultă că și vegetația conține metale grele în exces: cupru - de trei ori mai mult decât cel admis, plumb - de cinci ori peste nivelul normal, cadmiu - de patru ori.

Având în vedere că poluarea cu metale grele afectează nu doar solul și plantele, ci și animalele, implicit omul, media de viață în județul nostru fiind de 62 de ani, față de 70 de ani, durata medie de viață în România, vă solicit, doamnă ministru, să-mi comunicați dacă cunoașteți această situație și, dacă da, ce posibilități există pentru îmbunătățirea ei și ce măsuri intenționați dumneavoastră să luați.

Solicit răspuns scris și oral. Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Îi consult pe cei doi colegi, domnul senator Daea și domnul senator Neagoe, dacă mai au de formulat interpelări. Nu? Mulțumesc.

 
Din partea Guvernului au primit răspunsuri: Doina Silistru - de la Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale;

Îl invit pe domnul ministru Gheorghe Flutur să ofere răspuns colegilor prezenți.

   

Domnul Gheorghe Flutur - ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Agricultorii sunt prezenți, chiar dacă este ora 19.00.

 
   

Domnul Gheorghe Flutur:

Dar și ministrul agriculturii este prezent. Am răspuns la patru interpelări.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Gheorghe Flutur:

Pentru doamna senator Doina Silistru sunt pregătite două răspunsuri.

Stimată doamnă senator, la interpelarea formulată de dumneavoastră și înregistrată la Senat în 14 septembrie, vă comunicăm următorul răspuns.

În vederea eficientizării activității de cercetare agricolă, de orientare mai pregnantă a acesteia spre nevoile societății, în general, și a sectorului agricol, agroalimentar și rural, în special, a fost necesară o nouă abordare a activității de cercetare în România.

Urmare a evoluțiilor din agricultură, cercetarea agricolă se află în plin proces evolutiv de restructurare și adaptare, sub aspectul dotărilor tehnice prin programe naționale și internaționale, respectiv, cele finanțate de Banca Mondială, în vederea acreditării și creșterii gradului de competitivitate după integrare în Uniunea Europeană.

Aș vrea, pentru că răspunsul este foarte scurt, să vă spun câteva dintre măsurile pe care le-am luat. Am și convenit cu dumneavoastră.

Fondurile alocate de la bugetul de stat se utilizează și pentru finanțarea planurilor sectoriale în completarea resurselor financiare ale unităților beneficiare, în scopul realizării unor activități de cercetare pe cont propriu sau în colaborare cu alte unități de cercetare.

În acest sens, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, în calitatea sa de autoritate publică finanțatoare, a elaborat cu avizul Ministerului Educației și Cercetării planul sectorial de cercetare-dezvoltare, pe perioada 2006-2010, cu un buget total în sumă de 102.435.000 RON, din care pentru 2006 e vorba de 8.000.000 RON.

De asemenea, rezultatele pe care preconizăm să le obținem în perioada următoare sunt creșterea competitivității producătorilor agricoli și procesatorilor de produse agricole, în condițiile aderării României la Uniunea Europeană, întărirea capacității sistemului național de cercetare, de a furniza cunoștințe și informații și de a crea deprinderi agricole pe baza nevoilor subsectorului agroalimentar, conform cerințelor Uniunii Europene, creșterea capacității specialiștilor în cercetare, dezvoltare și siguranța alimentară, accesul sporit al agricultorilor și procesatorilor la cunoașterea tehnologiilor de producție, control a calității, siguranței alimentare, prelucrare și desfacerea alimentelor.

Atribuirea contractelor de care dumneavoastră ați întrebat, de finanțare pentru realizarea proiectelor cuprinse în planul sectorial al Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, se va face imediat după publicarea ordinului de aprobare a acestuia, în sistem competițional sau în mod direct, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.1266/2004 pentru norme metodologice privind contractarea, finanțarea, monitorizarea și evaluarea proiectelor din planurile sectoriale de cercetare dezvoltare.

Acesta este primul răspuns.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Dați-mi voie să consult pe doamna senator dacă este mulțumită de răspunsul oferit.

Vă rog, doamna senator Doina Silistru.

 
   

Doamna Doina Silistru:

Domnule ministru,

Am înțeles din răspunsul dumneavoastră că sunteți numai în faza de scoatere la licitație a programului respectiv și a alocării banilor pentru cercetare. Suntem la sfârșitul lunii septembrie. Credeți că până la sfârșitul anului 2006 va avea parte cercetarea științifică din agricultură de acești bani? Eu nu cred.

În al doilea rând, suma alocată prin buget pentru cercetarea științifică din agricultură de la Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale era de 28.035 RON.

Dumneavoastră ați spus că veți aloca 8.000 RON, deci 8.000.000.

 
   

Domnul Gheorghe Flutur:

Doamna senator, în primul rând, programele acestea de cercetare pe care le avem cu Banca Mondială au fost negociate. Zilele acestea avem a doua rundă de negocieri cu Banca Mondială pentru că nu mergem neapărat pe anii calendaristici. Problema negocierii cu Banca Mondială știți că are niște proceduri care depind și de instrucțiunile Băncii Mondiale, dar avem tot interesul ca până la sfârșitul anului să cheltuim o parte din bani.

În al doilea rând, legat de fondurile care sunt alocate cercetării, vreau să vă reamintesc programul de restructurare fundamentală pe care îl avem în cercetarea din agricultură, care merge concomitent cu alocarea acestor resurse.

 
   

Doamna Doina Silistru:

Consider că, dacă au fost fixați bani prin buget pentru cercetarea științifică de la Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, acești bani trebuiau alocați până la această dată. Și, oricum, suma pe care ați spus-o că o veți da până la sfârșitul anului este mult mai mică decât cea prevăzută în buget.

 
   

Domnul Gheorghe Flutur:

Aș vrea să vă spun un singur lucru, dacă îmi permiteți, domnule președinte.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Flutur:

Pentru că suntem într-o discuție, eu trebuie să vă dau răspuns la o interpelare.

Strategia Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale este de reorganizare și de restructurare a cercetării din agricultură. Știți foarte bine că în momentul de față avem 70 de stațiuni și institute care au circa 69.000 ha de teren. Pentru bugetul anului viitor, am prevăzut sume expres pentru cercetare, ca cercetarea să fie finanțată de la bugetul de stat, iar cea mai mare parte a terenurilor să fie retrocedate. Și asta face obiectul noii legi care modifică Legea nr.290/2002 privind cercetarea.

În acest context, acționăm și cu finanțarea.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, alte răspunsuri.

 
   

Domnul Gheorghe Flutur:

A doua interpelare este adresată tot de doamna senator Silistru. La întrebarea formulată de dumneavoastră, care a fost înregistrată, în data de 14 septembrie, la Senat, vreau să vă comunic următorul răspuns.

Proiectul de modernizare a sistemului de informare și cunoaștere în agricultură MAKIS, finanțat printr-un împrumut contractat de statul român de la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, BIRD, este destinat, printre altele, sprijinului reformei cercetării în cinci institute naționale de cercetare atât prin acordarea de asistență tehnică necesară întocmirii și implementării planurilor de reformă, cât și prin finanțarea unor investiții directe, cheltuieli de capital și lucrări civile destinate îmbunătățirii capacității respectivelor institute de a răspunde cerințelor de piață, existente odată cu intrarea în Uniunea Europeană.

Cele cinci institute naționale de cercetare din domenii prioritare sunt: Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horitcultură Ștefănești, și vă spun și suma pentru Ștefănești - este de 740.000 euro; este Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare pentru Pedologie.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule ministru, numai puțin. Am sentimentul că ați oferit răspunsul și în scris. Doamna senator spune că este mulțumită.

 
   

Doamna Doina Silistru:

Domnule ministru, am să studiez materialul, știu că este un material lung și, dacă o să observ ceva, voi veni cu o nouă interpelare sau mă voi adresa personal.

 
   

Domnul Gheorghe Flutur:

Vă mulțumesc.

Înțeleg că răspunsul este acceptat.

 
  Petre Daea - de la Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale;

Domnule președinte, am un răspuns la o interpelare formulată de domnul senator Sever Șter. Văd că nu este în sală, dar mi-a comunicat că a primit răspunsul și este mulțumit. E vorba de silvicultură, amenajarea pădurilor private.

   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Alte răspunsuri, dacă mai aveți.

 
   

Domnul Gheorghe Flutur:

Ultimul răspuns este pentru domnul senator Daea la întrebarea formulată în data de 7 septembrie, referitor la situația exploatațiilor agricole din România, răspuns care a necesitat o lucrare laborioasă. E vorba de situația privind structurile dimensionale ale exploatațiilor din zootehnie și din vegetal. Vreau să vă spun că vă putem comunica în momentul de față situația în domeniul zootehniei, iar în ceea ce privește vegetalul, având în vedere sprijinul care s-a acordat în această perioadă și inventarul pe care îl facem, vă rugăm să fiți de acord ca să vi-l elaborăm în perioada următoare.

Este un material foarte laborios pentru că e vorba... aici, să vă dau un exemplu, 1.600.000 de exploatații pentru vaci cu lapte. E vorba de ferme pentru creșterea porcilor. Și atunci ni s-a cerut această situație pe județe, v-am întocmit-o la zootehnie, iar la vegetal, în câteva zile, o vom finaliza și vă vom comunica.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Punctul de vedere al domnului senator. Microfonul 3.

 
   

Domnul Petre Daea:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Sigur, este, cum mă așteptam, un răspuns tehnic și un volum de muncă care impune prelucrarea datelor.

De aceea, admit și poziția pe care a avut-o domnul ministru aici, înțelegând ca în etapa următoare să-mi comunice restul de date. Vă mulțumesc.

Sunt mulțumit de răspunsul pe care mi l-a dat.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mai aveți răspunsuri? Nu. Altcineva, vă rog. Domnul secretar de stat, microfonul 8.

 
  Silvia Adriana Țicău - de la Ioan Andreica, secretar de stat în Ministerul Construcțiilor, Transportului și Turismului;

Domnul Ioan Andreica - secretar de stat în Ministrul Construcțiilor, Transporturilor și Turismului:

Am o interpelare a doamnei senator Silvia Adriana Țicău și a domnului senator Otilian Neagoe.

   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, sunt prezenți amândoi colegii.

 
   

Domnul Ioan Andreica:

Pentru doamna senator Silvia Adriana Țicău.

Interpelarea se referă la un domeniu pe care îl gestionează ministerul nostru, respectiv situația locuințelor celor care au fost evacuați din case, ca urmare a procesului de retrocedare.

În conformitate cu prevederile programului de guvernare, procesul de descentralizare început în 1998 a fost relansat, avându-se în vedere ca, în principiu, Guvernul să-și limiteze sfera de intervenție în actul de guvernare local, sprijinind doar anumite programe, acolo unde capacitatea financiară a autorităților publice locale nu reușește să rezolve problemele.

În principiu, locuințele prin care se dezvoltă fondul locativ de stat sunt cele realizate sau care se realizează prin programul de construcții locuințe pentru tineri, de stat, închirieri, conform Legii nr.152/1998 privind înființarea A.N.L. și care se realizează prin programul de construcții locuințe sociale, conform Legii locuinței, nr.114/1996.

Deci, sunt cele două programe prin care ministerul nostru sprijină autoritățile publice locale.

Prin modificările aduse sistematic legislației, la această oră, se permite ca autoritățile publice locale să repartizeze și locuințe acestor familii sau locuințe din fonduri pentru închiriere să se repartizeze acestor familii evacuate sau în curs de evacuare din locuințele care au aparținut foștilor proprietari.

În plus, pot participa la programul de locuințe cu credit ipotecar, acordându-se și acestor familii subvenții de până la 20%, ca și altor categorii sociale.

Deci, în principal, prin aceste două pârghii, ministerul nostru sprijină familiile care vor fi sau sunt evacuate deja din locuințele aparținând foștilor proprietari.

Vom trimite în detaliu răspunsul în scris.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Consult pe doamna senator dacă este de acord cu răspunsul oferit.

 
   

Doamna Silvia Adriana Țicău:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Aștept răspunsul scris, cu rugămintea de a preciza toate acele modificări legislative despre care vorbeați și care, de asemenea, specifică exact procentajul în care aceste persoane pot primi o cotă parte din locuințele sociale care sunt construite pentru tineri.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Dacă mai aveți și alte răspunsuri?

 
   

Domnul Ioan Andreica:

Vă vom trimite în detaliu răspunsul. Repartiția o va face autoritățile publice locale, noi stabilim doar cadrul și, din total fond destinat pentru închirieri, un minim de 20% să fie repartizat unor asemenea genuri de familii.

Vă mulțumesc.

 
  Otilian Neagoe - de la Ioan Andreica, secretar de stat în Ministerul Construcțiilor, Transportului și Turismului;

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Am înțeles că doriți să oferiți răspuns și domnului senator Otilian Neagoe.

   

Domnul Ioan Andreica:

Pentru domnul senator Otilian Neagoe, referitor la lucrările de pe DN 1, Brașov - Sibiu, domnia-sa se interesează care este stadiul lucrărilor, care sunt termenele de finalizare și, respectiv, constructorii.

Fac precizarea că lucrarea a fost împărțită în trei tronsoane, ordinul de începere a fost emis în data de 3 iulie 2006, termen de execuție 24 de luni, deci, trebuie să termine în 3 iulie 2008.

La această oră, constructorii sunt în grafic.

Cele trei tronsoane sunt Brașov - Șercaia, Șercaia - Arpașu și, respectiv, Arpașu de jos - Vestem.

Deci, lucrările sunt abia începute, termenul de execuție este de doi ani.

Vă vom înainta răspunsul în scris.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Vă rog, domnule senator.

 
   

Domnul Otilian Neagoe:

Domnule ministru, întrebarea era mai precisă. Se referea la lucrările care au început la podurile dintre Mândra și Voila, care este logica pentru care aceste poduri au fost atacate în același timp, sunt decopertate pe jumătate din porțiunea acestor poduri și nu se lucrează acolo. De astă vară sunt decopertate pe jumătate din porțiunea fiecărui pod și nu lucrează nimeni. Nu sunt nici utilaje, nici oameni. Eu nu cred că se pot face lucrări fără utilaje și fără oameni. Cine verifică?

De aceea am întrebat și cine este constructorul pentru că situația este de-a dreptul dezastruoasă. Pe DN 1 sunt cozi de autovehicule care stau. Nu se putea aborda pod după pod? În felul acesta nu se dădea peste cap tot traficul în această zonă. Aceasta era întrebarea.

Din păcate, nu am primit un răspuns care să mă lămurească.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog.

 
   

Domnul Ioan Andreica:

Dacă îmi permiteți, domnule senator, este vorba de localitățile Mândra și Voila. Eu nu am răspunsul, nu coordonez eu activitatea. Răspunsul este global pe cele trei tronsoane. Nu cunosc cazul particular. Vom reformula, eventual să facem referiri și la cele două puncte concrete. Dar contractul este...

 
   

Domnul Otilian Neagoe:

Între timp, au mai fost atacate și alte poduri. Deja, se lucrează de la Codlea, pe aceeași logică - decopertate pe jumătate de porțiune și, ici-acolo, lucrează câte un muncitor sau câte un utilaj.

Deci, acum sunt vreo opt poduri care sunt în construcție și lipsesc efectivele de oameni și de utilaje.

Cred că ar fi timpul să-i verificați pe cei care lucrează acolo, altfel tot traficul pe DN 1, pe această porțiune, este dat peste cap. Vine iarna, vine frigul, vin zăpezile, nu știu ce se va întâmpla, va fi un dezastru.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule senator.

Vă rog, domnule secretar de stat, să dispuneți verificări și să oferiți răspunsurile concrete.

 
   

Domnul Ioan Andreica:

Din informările pe care le avem, sunt în grafic. Noi o să dispunem din nou verificări, dar nu s-au făcut grafice pe fiecare operație în parte. Sunt lucrări de câte 60 de km acordate unui singur constructor, sunt lucrări mari.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

În situația aceasta, ajunge greu... Totuși, dacă este un singur muncitor pe 60 de km, îi trebuie câteva săptămâni bune să-i parcurgă. Dacă au plecat pe urmele lui Badea Cârțan... Altă interpelare.

 
   

Domnul Ioan Andreica:

La un moment dat, era la alt pod când domnul senator a verificat unul din poduri. Vom veni cu completări, domnule senator.

 
  Gheorghe Funar - de la Ioan Andreica, secretar de stat în Ministerul Construcțiilor, Transportului și Turismului;

Dacă-mi permiteți, mai avem un răspuns pentru domnul senator Funar. Am înțeles că nu este pe lista de astăzi, dar fiind prezent, dacă-mi este permis...

   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnul senator Funar nu poate să fie absent. Nu știe acest cuvânt "absent"!

Vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Ioan Andreica:

Interpelarea formulată de domnul senator Funar vizează pe domnul ministru Laszo Borbely, ministrul delegat pentru lucrări publice, în care ni se cere să prezentăm numărul de construcții, blocuri de locuințe, hale, case de toate tipurile construite ilegal.

Domnule senator, dacă-mi permiteți, nu deținem asemenea bază de date, ministerul nostru nu are nici o competență în acest sens, competențele sunt la Inspecția de Stat pentru Construcții cu filiale teritoriale și, respectiv, autoritățile publice locale. Noi, numai în situația în care suntem sesizați în anumite cazuri, dăm consultanță de specialitate, în rest nu depunem baza de date, îmi pare rău.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, domnule senator.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte de ședință,

Onorat Senat, eu sunt surprins de acest răspuns și de faptul că ministerul respectiv al construcțiilor nu are o bază de date privind construcțiile ilegale. S-a ajuns la un fenomen în toată țara și, mai ales, la Cluj Napoca unde de doi ani se construiesc ilegal blocuri de locuințe sunt firme care au realizat 10-15 blocuri de locuințe, fără nici o autorizație de construire și eu am solicitat această situație pe țară, pe județe și cu referire specială la Cluj Napoca, pentru că s-a ajuns în situația să se elibereze autorizație de construire pentru blocurile aflate la acoperiș - astăzi s-a eliberat autorizație de construire și peste trei zile s-a eliberat dovada de luare în folosință - așa s-a lucrat, șpaga am aflat că este două apartamente într-un bloc de locuințe.

Dau de lucru și Parchetului pe tema aceasta, dar vă rog, dumneavoastră de la minister să vă puneți la punct. Nu întâmplător a apărut o greșeală în adresarea către domnul ministru, dumneavoastră ați citit repede "ministru de legat" pentru că sunt mulți care fac ilegalități în domeniul construcțiilor, iar dumneavoastră la minister nu aveți nici o bază de date referitoare, nici la construcțiile legale, nici cele ilegale.

Ar trebui schimbată denumirea ministerului, dar insist și solicit răspunsul la interpelarea formulată.

Nu mă trimiteți în altă parte, la Inspectoratul de Stat în Construcții și la alte instituții.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Andreica:

Domnule președinte,

Domnule senator,

Cu toată părerea de rău, și noi suntem nemulțumiți că Inspecția de Stat în Construcții nu mai este la ministerul nostru, noi promovăm legislație în domeniu, dar nu putem verifica calitatea în construcții.

Nu avem nici competență, nici direcții de specialitate, nici oameni care să se mai ocupe de această bază de date.

Mulțumim.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Mai aveți vreun răspuns de oferit colegilor?

 
   

Domnul Ioan Andreica:

Nu, domnule președinte. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

 
  Viorica Georgeta Pompilia Moisuc - de la Anton Niculescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe;

Microfonul 9, vă rog. Vă rog să precizați căruia dintre colegi doriți să oferiți răspuns.

   

Domnul Anton Niculescu - secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe:

Mă numesc Anton Niculescu și am de oferit răspuns la interpelarea formulată de doamna senator Viorica Georgeta Pompilia Moisuc în data de 11 Septembrie 2006 privind "Sprijinirea etnicilor români din regiunea Cernăuți-Ucraina".

Referitor la interpelarea dumneavoastră, precizez următoarele:

În cursul anul 2006, Ministerul Afacerilor Externe prin Departamentul pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni, a alocat suma de 131.900 RON pentru derularea de proiecte în beneficul Comunității Românești din Ucraina.

Printre acestea se numără și proiectele propuse de Editura Alexandru cel Bun, la care vă referiți dumneavoastră, din Cernăuți, de exemplu, editarea caietelor literare și a volumului "Un sat bucovinean de pe Valea Siretului- Pătrăuții de Jos", "Mărturii spirituale", Colecția folclorică a profesorului Valeriu Zmoșu, precum și organizarea Salonului de Carte de la Cernăuți și dotarea acestuia cu aparatură de birotică.

Menționăm că editura este un partener care s-a bucurat de sprijinul nostru constant și pe care îl apreciem pentru activitățile de promovare a limbii și culturii române.

Înființarea unei filiale a Institutului Cultural Român la Cernăuți face parte din proiectele aflate în atenția Ministerului Afacerilor Externe din anul 2005, fiind abordat deja în cadrul întâlnirilor oficiale.

Un astfel de proiect se realizează pe bază de reciprocitate și va constitui unul dintre subiectele aflate pe agenda celei de-a V-a sesiuni a Comisiei mixte ce urmează să aibă loc în această toamnă.

În ceea ce privește Tratatul, relațiile de bună vecinătate și cooperare dintre România și Ucraina, acesta nu conține prevederi referitoare la înființarea unei universități multiculturale la Cernăuți.

Aceasta a fost o solicitare a comunității românești abordată constant în dialogul bilateral.

Protocolul celei de-a III-a sesiuni a comisiei mixte pe problemele respectării drepturilor minorităților naționale între România și Ucraina prevede înființarea de linii complete cu predare în limbile română la Universitatea "Iuri Fetcovici" din Cernăuți și ucraineană la Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava.

La ora actuală avem în vedere reluarea discuțiilor asupra conceptului de universitate multiculturală, cu toate aspectele care trebuie avute în vedere în prezent, urmând să identificăm partenerii și modalitățile prin care acesta poate fi pus în practică.

Vă sigur că Ministerul Afacerilor Externe, prin Departamentul pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni, va acorda și în viitor conaționalilor noștri din Ucraina atenția și sprijinul necesare în demersul de afirmare a identității naționale, în conformitate cu standardele europene în vigoare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. O consult pe doamna senator dacă este mulțumită de răspunsul oferit de domnul secretar de stat.

 
   

Doamna Viorica Georgeta Pompilia Moisuc:

Domnule președinte și domnule secretar de stat, eram săptămâna trecută într-un sat din județul Neamț când am primit mai multe telefoane de la românii din Ucraina, din Cernăuți și din Suceava, care știau că am făcut o interpelare și mi-au spus: ei, bine, s-au deblocat fondurile?

Vreau să vă spun, domnule secretar de stat, că acele proiecte despre care am întrebat dacă au fost sau nu puse în aplicare nu erau nici măcar luate în discuție în luna septembrie când am făcut interpelarea, iar Salonul de carte era pus pe linia moartă din cauza tocmai a dezinteresului total al Departamentului pentru românii de pretutindeni.

În ceea ce privește Editura Alexandru cel Bun, am specificat în interpelare că în momentul de față - editură pe care înțeleg că o apreciază foarte mult, îi apreciază activitatea - spuneam în interpelare, că nu are, în momentul de față, nici un calculator, nici un scanner, nici un copiator și întrebam dacă ministerul sau departamentul este în măsură să doteze această editură cu asemenea aparatură de birotică ultra-performantă, ca să zic, pentru că în momentul de față se lucrează acasă la fiecare.

Înțeleg că o apreciați foarte mult.

Ați mai fost dumneavoastră, odată, pus de mine într-o situație cumva, delicată, anul trecut când mi-ați răspuns, era vorba despre o discuție mai la obiect că "nu este în parohia dumneavoastră și că nu puteți să-mi dați răspunsul".

Presupun că nici acum nu mi-l puteți da, înțeleg situația în care sunteți, dar aș vrea să-i comunicați domnului ministru Ungureanu din partea mea că ar trebui să ia exemplu de la domnul ministru Flutur care se ostenește să vină în fața Senatului și să dea răspunsuri complete și cât mai tehnice posibil celor care îi adresează întrebări și interpelări.

În altă ordine de idei, aș vrea să vă spun că problema universității acesteia multiculturale de la Cernăuți a fost adusă în discuție demult, de când Convenția a încheiat Tratatul cu Ucraina, a fost reluată și cu domnul președinte Constantinescu și, ulterior, cu domnul președinte Iliescu, fiecare a spus - probabil fără să știe unul de celălalt, însă eu știu că au fost aceeași oameni la discuțiile de la Palatul Cotroceni - "nu avem la spate un sac de bani ca să finanțăm această universitate multiculturală!"

Știu că în momentul de față nici nu se pune problema unei asemenea universități din partea ucraineană, în ceea ce privește Institutul Cultural de la Cernăuți.

Ei bine, știu mai multe decât mi-ați spus dumneavoastră, știu că nici nu se are în vedere așa ceva și că este, probabil, în discuție un Institut Cultural la Kiev, ceea ce pentru români nu are absolut nici un fel de relevanță, dată fiind existența lor într-o anumită zonă a Ucrainei și nu la Kiev.

Așa încât, iată, domnule secretar de stat, vă rog să comunicați că voi reveni asupra acestor probleme într-o altă interpelare pentru că răspunsul a fost diplomatic și destul de vag.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, dacă doriți să comentați?

 
   

Domnul Anton Niculescu:

Nu, mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mai aveți și alte răspunsuri?

 
   

Domnul Anton Niculescu:

Nu.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumim.

 
  Ioan Corodan - de la Cătălin Ionel Dănilă, secretar de stat în Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei.

Vă rog, să precizați căruia dintre colegi oferiți răspuns.

   

Domnul Cătălin Ionel Dănilă - secretar de stat în Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei:

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Am un răspuns pentru domnul senator Ioan Corodan. Referitor la evaluarea "coșului zilnic de consum lunar", a fost aprobată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.217/2000, iar evaluarea "coșului minim de consum lunar" se face trimestrial de către Institutul Național de Statistică.

Menționăm că valorile "coșului minim de consum lunar" au fost aprobate, potrivit art.2 din Ordonanța de urgență nr.217/2000, numai pentru intervalul Trim. IV al anului 2000 - Trim. II 2003.

Prin litera "a" a art. 23 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.11/2004 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale a fost abrogat art.2 din Ordonanța de urgență nr.217/2000, astfel încât, de la data intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.11/2004, aprobarea valorii "coșului minim de consum lunar" prin Hotărâre de Guvern și, respectiv, publicarea acesteia în Monitorul oficial al României nu mai sunt obligatorii.

Menționăm că informațiile suplimentare legate de coșul minim de consum lunar se pot obține de la Institutul Național de Statistică și, aș spune mai mult, există o metodologie care este monitorizată de Institutul Național de Statistică.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumim. Consult pe domnul senator dacă este mulțumit de răspuns.

 
   

Domnul Ioan Corodan:

Îi mulțumesc domnului Cătălin Dănilă că a făcut efortul de a veni și de a ne informa că nu se ocupă dânșii de această problemă.

Eu îl cred, o să revin cu întrebarea acolo unde considerăm că este necesar, dar așa avea o problemă, nu legată de domnul secretar de stat, ci legată în primul rând de niște întrebări care trebuiau să ni se dea astăzi.

După cum se știe, se solicită amânare la multe dintre întrebările pe care le-am adresat noi și m-aș referi, în primul rând, la întrebarea adresată Ministerului Economiei și Comerțului, domnului ministru Codruț Sereș, referitor la ceea ce înseamnă mineritul din Maramureș, care este soarta acestui minerit din Maramureș și ce se va întâmpla cu oamenii care sunt în momentul de față angajați în sistemul minier, lucru pe care toată lumea îl așteaptă.

Nici liderii de sindicat, nici administrația nu știe ce se va întâmpla cu acest minerit și cu acești oameni.

Știm foarte bine că în 2006, în decembrie, expiră Ordonanța de urgență a Guvernului nr.8/2003 ceea ce înseamnă disponibilizarea personalului și toată lumea așteaptă un răspuns clar.

Dânsul este reprezentantul Maramureșului în Senatului României și a ajuns promovat din Circumscripția electorală nr.26 - Maramureș. Lumea trebuie să știe care va fi soarta acestor oameni și se pare că nu se dorește răspunsul la aceste întrebări, deși noi știm foarte bine, conform Constituției și a Regulamentului, în termen de două săptămâni trebuie să primim răspuns scris.

Au trecut două săptămâni, nici măcar răspunsul oral nu au venit să ni-l prezinte și sunt foarte indignat și supărat pe ceea ce se întâmplă și referitor la finanțarea și modul de rezolvare a drumurilor din Maramureș.

Eu vin și ridic aceste probleme nu în nume propriu, ci le ridic în numele celor care ne-au trimis aici și aș ruga, domnule președinte, să se facă ceva ca să ni se ofere răspunsurile cerute.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Mai aveți și alte răspunsuri?

 
   

Domnul Cătălin Ionel Dănilă:

Nu.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Îi rog pe colegii senatori să verifice dacă au fost înaintate răspunsurile în scris și să solicităm, prin intermediul Ministerului pentru Relația cu Parlamentul, pentru o ședință viitoare, răspunsurile cel puțin în scris.

Vă mulțumesc.

Dați-mi voie să declar încheiată ședința Senatului, nemaifiind alte întrebări, interpelări sau răspunsuri la acestea.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 19.20.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 18 aprilie 2021, 18:40
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro