Plen
Ședința Camerei Deputaților din 17 octombrie 2006
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.152/27-10-2006

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
14-10-2019
08-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2006 > 17-10-2006 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 17 octombrie 2006

  Declarații politice și intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 8,30.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de doamna Daniela Popa, vicepreședinte al Camerei Deputaților, și, în a doua parte, de domnul Miron Tudor Mitrea, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Gheorghe Albu și Ioan Munteanu, secretari.

   

Doamna Daniela Popa:

Bună dimineața, stimați colegi,

Deschidem ședința consacrată declarațiilor politice.

Începem cu Grupul parlamentar al P.S.D.

 
  Vasile Mocanu - declarație politică intitulată Bugetul zimbrului dispărut;

Dau cuvântul domnului deputat Vasile Mocanu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Vasile Mocanu:

Vă mulțumesc.

Doamna președinte,

Declarația mea politică de astăzi am intitulat-o: "Bugetul zimbrului dispărut".

Am trăit s-o vedem și pe asta!

Ministrul de finanțe a comparat România cu "zimbrul tânăr care a început să alerge bine". Începi să devii optimist în ceea ce privește viitorul când ești comparat cu o specie pe cale de dispariție.

Ministrul nu ne-a comunicat, însă, în ce direcție fuge zimbrul și de ce? Noi credem că fuge când vede culoarea portocalie! Și când aude de bugetul României pentru anul 2007!

Este evident pentru oricine - mai puțin pentru Alianța "DA" - că proiectul de buget este unul umflat și total nerealist. Actuala formulă de buget este incapabilă să furnizeze o strategie autentică de dezvoltare a României. Protecția socială este trecută în plan secund, la fel și reforma atât de trâmbițată în ultimii doi ani.

Aderăm la concluzia specialiștilor potrivit cărora, în forma actuală, bugetul va avea drept rezultat doar producerea unor grave dezechilibre economice, ce se vor solda cu scăderea nivelului de trai pentru cea mai mare parte a populației.

În acest mod, departe de a se însănătoși, economia românească va intra pe un trend descendent.

Este adevărat, putea fi și mai rău: ca România să fie comparată cu un dinozaur. Atunci chiar că nu mai aveam nici o șansă!

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Emil Strungă - declarație politică intitulată Coreea de Nord - un pericol nuclear;

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L., dau cuvântul domnului deputat Emil Strungă.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Emil Strungă:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Titlul declarației politice pe care o susțin astăzi în fața dumneavoastră este: "Coreea de Nord - un pericol nuclear".

Prin testul nuclear subteran efectuat luni, 9 octombrie 2006, Coreea de Nord este a opta țară care a efectuat experiențe cu arme nucleare, alături de Statele Unite, Rusia, Franța, Marea Britanie și China, care sunt părți constitutive ale Tratatului de Neproliferare Nucleară (TNP), India și Pakistan, care sunt puteri nucleare de facto.

De la explozia primei bombe atomice în deșertul New Mexico, la 16 iulie 1945, și până în prezent, puterile nucleare mondiale au efectuat 2.047 de teste explozive atomice.

Statele Unite sunt singura țară care au folosit arma nucleară împotriva unei țări inamice.

Tema pericolului nuclear la adresa umanității și a vieții pe pământ este extrem de sensibilă și cunoscută. Tratatul privind interzicerea completă a testelor nucleare, adoptat de ONU la 10 septembrie 1996, a pus capăt, teoretic, testelor nucleare efectuate în lume după 1945.

Iată, însă, că Phenianul atentează la garantarea păcii și stabilității globale și regionale.

Prin demararea acestui act provocator și responsabil, comunitatea internațională a reacționat vehement în urma ultimului test nuclear și a trimis un mesaj clar și ferm regimului nord-coreean.

Cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate (China, Statele Unite, Franța, Marea Britanie, Rusia), plus Japonia, au dat o rezoluție la New York.

În urma efectuării testului nuclear, Coreea de Nord s-a situat în afara interdicțiilor impuse de Tratatul de neproliferare nucleară și, în consecință, Consiliul de Securitate al O.N.U. a impus sâmbătă, 14 octombrie 2006, sancțiuni economice și comerciale Republicii Democrate Populare Coreene și i-a cerut să revină la negocieri, abținându-se de la alte experimente similare. Consiliul a luat această decizie în Rezoluția nr.1.718, adoptată în unanimitate de către cei 15 membri. Documentul prevede un embargo asupra armelor și materialelor conexe, materialelor legate de tehnologia nucleară sau cea a rachetelor, precum și asupra produselor de lux.

Pe plan regional, testul nuclear a dat o lovitură serioasă politicii de apropiere, inițiată de Seul cu vecinul său.

Prin vocea ministrului de externe al României, Mihai Răzvan Ungureanu, țara noastră condamnă efectuarea testului, apreciind că acesta reprezintă: "un act grav de provocare la adresa regimului internațional de neproliferare nucleară".

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Ștefan Baban - declarație politică intitulată Încă o iarnă grea;

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., domnul deputat Ștefan Baban.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Ștefan Baban:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația mea politică se intitulează: "Încă o iarnă grea".

Autoritatea Reglementării în Domeniul Energiei (ANRE) a publicat o listă cu prețurile de referință la energia termică pentru 22 de localități din țară, prețuri care vor fi practicate de autoritățile locale. Surpriza este imensă, românii din zonele cele mai sărace ale țării vor plăti cele mai mari prețuri, creșterile fiind cuprinse între 60% și chiar 90%. La polul opus se află orașele cunoscute ca având cele mai mari venituri pe locuitor, creșterea fiind aproape nesemnificativă.

Ideea Guvernului de a înlocui prețul național de referință pentru energia termică, cu prețurile locale de refeirnță stabilite de ANRE și ANRSC (Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală), în colaborare cu administrațiile locale, s-a dovedit a fi un adevărat fiasco pentru români și, în special, pentru pensionari, care își duc zilele cu greu.

Creșterea fulminantă pentru localitățile sărace a acestor costuri la energia termică se datorează și lipsei banilor pentru investiții în infrastructură, deteriorarea sistemelor de producere a energiei termice reflectându-se acum în costurile mari de producție ce vor arde la buzunare, și așa ciuruite, ale locuitorilor acestor zone. În acest moment, având în vedere că nu se poate previziona cât va dura anotimpul rece și mai ales cu ce fenomene meteorologice ne vom confrunta, un calcul exact al facturii la încălzire este greu de făcut. Și asta pentru că acest preț este doar unul orientativ, autoritățile locale putând majora sau diminua această valoare, în funcție de schimbările intervenite în procesul de producție.

La nivelul județului Botoșani, creșterea prețului de referință al energiei termice pentru iarna 2006-2007 este de 75%. Și asta în condițiile în care, totuși, autoritățile locale au făcut investiții serioase în cadrul sistemului centralizat de producere și distribuție a energiei termice. Nu va mira, cred, pe nimeni, dacă la iarnă botoșănenii, dintr-un salariu minim pe economie, vor reuși să-și achite parțial căldura consumată, astfel că la vară vor munci tot pentru plata căldurii din iarnă.

Ca urmare, solicit atât Guvernului României, cât și ANRE și ANRSC să prezinte care au fost criteriile pe care s-au bazat în fundamentarea prețului de referință pentru administrațiile locale și cum pot fi ajutați cei din zonele sărace să depășească această iarnă, în condițiile în care debranșarea individuală nu mai este legal posibilă.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Viorel Pupeză - declarație politică intitulată Ciocoii vechi și... portocalii;

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Viorel Pupeză.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Viorel Pupeză:

Bună dimineața, doamna președintă.

Bună dimineața, stimați colegi.

Declarația mea politică se intitulează: "Ciocoii vechi și ... portocalii".

Ciocoiul, acel parvenit și slugarnic al vremurilor de odinioară, a revenit în actualitate, fiind prototipul omului politic îmbrăcat în salopete portocalii, slugărnicind la trei Palate, poate o prinde ciolanul aruncat de la masa boierului. El are trei caracteristici: puterea de dragul puterii; absența oricărui ideal; și disprețul pentru mase.

Ciocoii de astăzi și de ieri se joacă cu destinele poporului, cu cinismul celui care-și construiește averea pe necazul celor pe care i-a ajutat să nu trăiască bine. Ei ciugulesc câte un pic din bucățica de pâine a fiecărui amărât, pentru a ajunge să mănânce caviar cu polonicul prin restaurantele cu renume din București, unde se pune la cale viitorul României.

Ciocoii uită întotdeauna de unde au plecat, votul electoratului fiind doar un mijloc care scuză scopul final: înavuțirea.

Pentru ciocoii actuali politica este o afacere. Unii au făcut avere folosindu-se de statutul de demnitar, alții s-au folosit de acest statut pentru a-și proteja agoniseala.

Ciocoii vremurilor noastre s-au făcut peste noapte doctori în științe și universitari, au sărit de pe punte direct pe un fotoliu călduț de președinte. Pozează în omul providențlial, care este ba primar general, ba șef de partid, ba premier, ba șef de stat, adică tot ce vrea el să fie, anunțând că doar el poate face ordine în țara asta.

Situația nu este doar o caracteristică pentru vârful clasei politice de la București. La fel se întâmplă și în județul Bistrița-Năsăud, unde ciocoism înseamnă să devii într-o noapte avocat, cum i s-a întâmplat pe vremuri unui lider democrat, sau doctor în științe economice, în timp ce județul este falimentat prin boicotarea activității administrației locale. Cum poate fi oare numit un lider politic liberal care, cu buzunarele doldora de bani, le transmite celor peste 5000 de profesori din județ să-și mai aștepte salariile până consilierii Alianței vor binevoi să vină la ședințele Consiliului Județean pentru a vota rectificarea bugetului. Coicoismul definește și fuziunea dintre relațiile economice și cele de rudenie, practicate la numirile în funcție de la serviciile deconcentrate sau în consiliile de administrație ale unor societăți aflate în subordinea autorităților locale. Cumetri, fini, nași și nepoți au parvenit în funcții publice, prin concursuri de fațadă, eliminând orice formă de promovare după criteriul valorilor.

Termenul poate fi blând pentru cei care, în numele Alianței portocalii, vin în județe și anunță cu mândrie că au mai rezolvat câteva miliarde pentru reabilitarea școlilor sau pentru o uliță din sat. Se aruncă cu banii publici, "fără număr", în manieră discreționară, de parcă s-ar da de pomană, nu din taxele și impozitele "rândașului". În mai toate orașele, primarii asfaltează străzile ce duc la conacul sau la neamurile lor, de la proiect, până la piatră sau borduri, totul colorându-se în portocaliu. Ciocoii locali nu umblă pe jos, sunt prea grele buzunarele umplute cu comisioane din credite bancare, ce împovărează bugetele locale și oamenii peste 30 de ani.

Stăpâni pe moșia statului român, guvernanții portocalii și-au făcut o biblie din "Ciocoii vechi și noi". Aceasta îi va costa, vor da cu capul de pragul de sus și-l vor vedea pe cel de jos.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Becsek-Garda Dezso-Kalman - intervenție având ca temă aniversarea a 50 de ani de la izbucnirea revoluției anticomuniste din Ungaria;

Din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., domnul deputat Garda Dezideriu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Becsek-Garda Dezso-Kalman:

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În ziua de 23 octombrie vom aniversa 50 de ani de la izbucnirea revoluției anticomuniste din Ungaria. Mișcarea socială a început cu o demonstrație pașnică a studenților din Budapesta, în semn de solidaritate cu poporul polonez. Demonstranților li s-au alăturat și muncitorii din capitala maghiară. O parte dintre demonstranți au dărâmat statuia lui Stalin, ceilalți însă au solicitat în fața Radioului transmiterea în direct a revendicărilor. Reprezentanții serviciului securității au deschis focul asupra demonstranților din fața Radioului, fapt care a contribuit la izbucnirea insurecției.

În ziua de 24 octombrie au apărut coloane de tancuri sovietice în capitala Ungariei. În ziua următoare, trupele sovietice au deschis focul asupra demonstranților neînarmați, ajungându-se la un adevărat măcel. Din acest moment, insurecția populară n-a putut fi oprită nici la Budapesta, nici în orașele din provincie.

Sub presiunea luptelor de stradă, Ernő Gere, secretarul general al partidului unic, și-a dat demisia.

În ziua de 27 octombrie 1956 s-a format guvernul condus de Imre Nagy, iar în ziua următoare trupele sovietice au părăsit capitala Ungariei. În ziua de 1 noiembrie Imre Nagy a acceptat majoritatea revendicărilor populare solicitate de revoluționari și a hotărât ieșirea Ungariei din Tratatul de la Varșovia și a declarat neutralitatea țării.

După această decizie istorică, János Kádár s-a refugiat la ambasada sovietică, de unde a ajuns la Moscova. De aici a inițiat formarea unui guvern comunist contrarevoluționar, care în ziua de 4 noiembrie, cu ajutorul trupelor sovietice s-a instalat la Budapesta. Deși insurgenții au luptat cu eroism împotriva trupelor de ocupație, rezistența lor a fost zdruncinată în câteva zile. Luptele răzlețe de ariergardă și grevele politice au continuat, însă, și la începutul anului 1957.

Reprezentanții puterii comuniste din România s-au folosit de evenimentele revoluționare din Ungaria, pentru a restrânge drepturile minorității maghiare. Represaliile s-au îndreptat și împotriva intelectualilor români din marile centre urbane care, sub influența ideilor revoluționare din Ungaria, au formulat pentru prima dată necesitatea introducerii autonomiei universitare.

Numărul celor întemnițați era de peste 10.000, dar numeroși savanți, profesori universitari și studenți au fost deportați și obligați la muncă silnică. Teroarea și atrocitățile oficialităților comuniste au contribuit la restrângerea drepturilor cetățenești din România.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Petru Movilă - declarație politică intitulată Legea privind aplicarea legii;

Din partea Grupului parlamentar al P.D., domnul deputat Petru Movilă.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Petru Movilă:

Declarația mea politică de astăzi se numește: "Legea privind aplicarea legii".

Stimați colegi,

Stau și mă întreb dacă toată activitatea noastră din Parlament înseamnă ceva pentru cineva? Discutăm proiecte de lege, discutăm articole din legi, fiecare în parte, încercăm să prevedem orice situație pe care o poate naște acel articol sau articolele legislative, aprobăm aceste legi pentru o bună guvernare, pentru așa-numita ordine în stat. Și mai departe? Nimic.

Legea se aplică după bunul plac sau după cum o cer interesele unei persoane sau a unui grup de persoane. Pachetul de legi funciare a ajuns să fie interpretat după cum îi taie capul pe cei puși să vegheze la aplicarea legislației - bună, rea - așa cum a fost votată.

Începând cu primarii, consilierii locali, membrii comisiilor de aplicare a Legii fondului funciar, și terminând cu magistrații, fiecare are propria interpretare a legii și nici una din aceste interpretări nu se pliază pe litera actului normativ. Legea privind vânzarea spațiilor cu destinație cabinete medicale este redefinită în fiecare comunitate după interesele locale. Nici măcar lista cabinetelor ce urmează a fi scoase la vânzare nu a fost aprobată de către consiliile locale din țară. Vorba aia: "Atâtea bordeie, atâtea obiceie".

Codul fiscal a ajuns "ciuca scandalurilor" în mai toată țara. Una este definiția dată de contribuabil, o cu totul alta cea emanată de inspectorii fiscali.

Statul român a fost obligat să plătească milioane de euro despăgubiri celor cărora Curtea Drepturilor Omului le-a dat dreptate. Cum s-a ajuns la această situație absurdă, în care străinii să interpreteze legea românească mult mai bine decât magistrații noștri? Răspunsul este tranșant de simplu: ei au aplicat litera legii, judecătorii români au interpretat litera legii.

Zeci de mii de români s-au luptat prin instanțe pentru obținerea dreptății. Înarmați cu o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, ba pe deasupra și investită cu titlu executoriu, au crezut că l-au prins pe Dumnezeu de un picior. Eroare! Acea hotărâre s-a dovedit și se dovedește a fi "apă de ploaie". De ce? Pentru că fiecare a interpretat cum a vrut litera legii, iar hotărârile judecătorești au ajuns să fie luate în derâdere.

Lista unor astfel de exemple este foarte lungă. Și, de aceea, mă întreb dacă toată activitatea noastră în Parlament înseamnă ceva pentru cineva? Or, poate, este nevoie de o lege privind respectarea legii? Una în care articolul unic să sune cam așa: "Legea este făcută pentru a fi respectată de toți cetățenii români, fără excepții, așa cum a fost ea votată. În caz contrar, se vor aplica măsurile prevăzute de lege". Iar măsurile vor face parte din normele metodologice de aplicare a Legii privind respectarea legii.

Dar chiar și atunci se vor găsi unii care să interpreteze legea după bunul plac.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Dumitru Bentu - declarație politică intitulată Restaurantul;

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Dumitru Bentu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Dumitru Bentu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Declarația mea politică de astăzi am intitulat-o: "Restaurantul".

Una din legendele care s-a născut din asprele raporturi ale navigatorilor cu marea este cea a "Olandezului zburător". Subiectul, preluat și de Wagner în opera cu același nume, se referă la un căpitan olandez care jurase că va naviga în jurul Capului Bunei Speranțe, chiar dacă îi va lua o viață întreagă acest lucru și chiar mai mult. Condamnat de diavol să navigheze la nesfârșit, are voie să debarce de pe corabia fantomă, pentru scurt timp, la fiecare 7 ani, căutând acea femeie a cărei dragoste adevărată îl va izbăvi de blestem. Frumoasă și plină de semnificații legendă.

Provenit profesional din același mediu marin, președintele Traian Băsescu nu este nici fantomatic, precum nava batavului, nici dornic de a se izbăvi de vreun blestem. Este viu și natural, creator la rândul său al unui alt personaj în curs de "legendizare" - președintele jucător. Din această ipostază autoasumată emite aprecieri, judecăți de valoare, comparații surprinzătoare și "memorabile". Ultima asemenea ispravă s-a petrecut în urmă cu câteva săptămâni, când pe un post de televiziune se străduia să ne explice, aidoma eroului lui Bacalbașa, ce este Uniunea Europeană și ce va să zică ea.

Ar fi putut recurge la o comparație sau, de ce nu, la o metaforă din specificul meseriei sale. Iată, de exemplu, intrarea în Uniunea Europeană poate fi asemuită cu acceptarea unei nave mai mici și mai necăjite în ansamblul unei flote puternice, majestuoase și, de ce nu, îngăduitoare?

Dar cum atunci când aude de flotă fuge de acest termen, ca o tenebroasă creatură de tămâie, s-a inspirat dintr-o lume pentru care deține expertiza: restaurantul.

Chiar dacă de 5 stele, Uniunea Europeană - în viziunea domniei sale tot un local de alimentație publică rămâne. Evident, intri, comanzi, consumi, iar dacă nu plătești, nu-i nimic, vei pierde doar respectul comesenilor, ba, mai mult, nu vei fi dat afară cu argumente de tip Potcoava. Originală și idilică viziune. "Subtilă" și "onorantă" comparație pentru cea mai reușită construcție politică și economică a Europei ultimelor secole.

Nu mai suntem de mult nici surprinși, nici consternați, nici măcar interesați de panseurile prezidențiale. Stilul e omul, iar omul e președinte. Restul e politică - de birt, de cârciumă, de restaurant...

Mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Costache Mircea - posibile răspunsuri la întrebarea Ce ducem noi în Uniunea Europeană?;

Dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Costache Mircea, Grupul parlamentar al P.R.M.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Costache Mircea:

Mulțumesc, doamna președinte.

Una din întrebările care stăruie în mentalul colectiv în aceste momente, este și reversul intrării noastre în Uniunea Europeană, și anume: unii caută răspuns la întrebarea "Ce se va întâmpla concret cu viața românilor și ce ducem noi în Uniunea Europeană?"

Prea obișnuiți cu vitregiile istoriei, nu e de mirare că din ce în ce mai mulți români nu mai sunt chiar atât de euro-optimiști, pe cât erau mai deunăzi. Ca să se vadă câtă dreptate au, să se teamă că vor ieși iar în pierdere, este nevoie de un mic efort de memorie, spre a ne aminti ce jertfe am dat în cel de-al doilea război mondial, ca la sfârșit, când s-a tras linie, să ieșim tot noi datori vânduți, și cu răni care nu se vor cicatriza curând.

După 1989, am dat, pe ce-o fi, pe ce-o n-o fi, mai mult gratis, industria, economia, rezervele naturale, energia, și acum așteptăm să vedem ce vom primi: produse scumpe, restricții, standarde, legi europene.

Dar legile vor fi bune, că bune au fost și până acum la noi, cele mai multe dintre ele, dar cine o să le aplice?

Ce, până acum noi n-am avut legi? Le-a respectat cineva? Și se mai pune o întrebare: ce va veni dinspre Uniunea Europeană, vom vedea, dar cu ce îi vom procopsi noi pe europeni? Cu câte procente va crește economia neagră și infracționalitatea la nivel continental?

Pentru că la capitolul "învârteli, combinații mafiote, escrocherii cu bani publici", nu ne întrece nimeni. Altfel, cum se explică faptul că la noi medicamentul este de cinci ori mai scump decât în țările de origine, kilometrul de asfalt este de trei ori mai scump ca în Austria, cum se face că îndată ce ajunge unul primar, prefect, președinte de județ, toate neamurile își înregistrează la repezeală firme de reparat străzi, de borduri, de alimentare cu gaze, cu apă, de construcții, de consolidări, de poduri și podețe, de stropit mașinile cu apă chioară contra gripei aviare.

Chiar așa! De ce migrează mereu primarii către partidele de la putere? Ei le spun sătenilor că se duc după bani, ca să facă mai multe minuni în comună pentru cetățeni. Aiurea! Nu pentru cetățeni se duc ei buluc, ca haita de câini la măcelărie! Păi, dacă au trecut toți în sfera puterii, banii fiind aceiași, cui să-i dea mai întâi? Până la urmă nu primește nimeni nici un ban în plus pentru binele cetățenilor, rostul migrației fiind unul singur: când ești de partea puterii poți fura liniștit pentru tine și pentru ai tăi, că nu te controlează nimeni. Și atunci, de ce se mai bat cei de sus pentru cohortele de primari migratori de jos? Pentru că cei de jos fură și pentru cei de sus. Ei lucrează împreună, într-o perfectă armonie, ca să trăiască ei bine. Iar cel mai mare furt pe care cei de jos îl fac cadou stăpânilor lor este frauda electorală.

Și, aici e aici! Acum să-i vedem noi pe înalții funcționari europeni. Vor mai sta ei cu mâinile în sân să le transfere românașii această hoție fără margine, în spațiul Uniunii? Vor asista ei pasivi la furtul furturilor, votul de conștiință al cetățeanului, ca până acum?

Dacă mai este vreun naiv care să creadă că exagerăm vorbind de fraudarea sistematică a alegerilor și a scrutinurilor constituționale, îi dau câteva cifre extrase din Monitorul Oficial, cu rezultatele alegerilor din noiembrie 2004. Și constatăm că numai în județul Buzău, din 230.000 de alegători prezenți la urne, 32.500 - aproximativ 15% - au fost pe liste suplimentare, pe T1 și T2 - oameni în tranzit sau presupuși în tranzit.

Tot aici s-au înregistrat 48.000 de voturi nule, adică aproximativ 20%, din care: 19.000 de voturi nule la Camera Deputaților; 18.000 voturi la Senat; 11.500 voturi la Președinție.

Chiar crede cineva că n-au mai știut oamenii să voteze între cei câțiva candidați la președinție? Și ale cui au fost voturile declarate nule, ale celor de la Putere, care organizau alegerile, sau ale P.R.M.?

Nu mai este nici un dubiu. Cifrele oficiale arată clar proporțiile inimaginabile ale fraudei. Oamenii primarului, bine păziți de șeful de post, fură voturile pe rupte, din 1990 încoace, văzând că nu li se întâmplă nimic, ba, mai mult, fiind recompensați cu fel de fel de avantaje.

Degeaba se mai vaită unii că o duc greu. Cine ajută mafioții să fure bani publici, să fure economia, îi ajută să fure și voturi.

Aceasta este România reală, stimați comisari europeni, hoție și iar hoție pe toată linia. Pregătirea de alegeri în România, anticipate sau la termen, înseamnă pregătirea pentru fraudă.

Pentru asta au cei de la Putere nevoie de primari. Primarii sunt coordonatorii jafului, și nu numai în banii publici, nu numai în fondul funciar, ci și tot ei sunt campionii furtului la urne.

Atenție Europa, venim!

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Kerekes Karoly - declarație politică referitoare la necesitatea asumării părților negative ale istoriei;

Dau cuvântul domnului deputat Kerekes Karoly, Grupul parlamentar al U.D.M.R.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Kerekes Karoly:

Mulțumesc, doamna președinte.

Declarația mea politică de astăzi se referă la necesitatea asumării părților negative ale istoriei.

În data de 9 octombrie, și la București s-a comemorat Holocaustul, ocazie cu care s-a pus piatra de temelie a monumentului dedicat memoriei Holocaustului din România.

La eveniment a participat președintele Traian Băsescu, încă vizibil marcat de amintirea imaginilor văzute anul trecut la Muzeul închinat Holocaustului din Washington despre Holocaustul din România. Atunci domnul președinte a plâns.

Pe 9 octombrie, domnia sa a afirmat că românii ar trebui să-și asume realitățile istorice și să privească în față atrocitățile trecutului. Trebuie să recunosc faptul că reacția președintelui, de anul trecut, m-a impresionat. Iar faptul că a vărsat lacrimi în timpul vizitării muzeului, mi-a confirmat părerea că este un om de stat cu o sensibilitate deosebită.

Totodată, nu am putut să nu mă gândesc că lacrimile președintelui se leagă de o perioadă întunecată a istoriei României, când evreii au avut o soartă tragică, provocată de autoritățile române. Și mai m-am gândit că tot în acea perioadă, și tot autorităților române li se datorează și atrocitățile îndreptate împotriva maghiarilor din Ardeal.

În toamna anului 1944, după pătrunderea armatei române în Ardealul de Nord, mii de cetățeni de naționalitate maghiară au fost internați în Lagărul de la Feldioara, județul Brașov, în care, din cauza tratamentului inuman, au murit în jur de 300 de persoane, iar supraviețuitorii au fost deportați în fosta URSS, de unde mulți nu s-au mai întors.

Mă gândesc totodată la execuțiile comise cu cruzime în satele secuiești de autoritățile române provizorii, cunoscute sub denumirea de "gărzile Maniu". În Ardealul de Nord mai mulți cetățeni de naționalitate maghiară au fost omorâți prin împușcare, iar în localitatea Aita Seacă, județul Covasna, menționat ca un fapt ieșit din comun, două persoane au fost ucise după metode medievale de decapitare.

Azi, la Feldioara și în numeroase alte locuri din Ardeal, se înalță monumente care amintesc de aceste fapte, monumente ridicate de populația maghiară, și nu de autoritățile române, care nici până azi nu și-au exprimat în vreun fel regretul față de evenimentele tragice din toamna lui '44.

Pe mine, personal, m-ar impresiona un gest pios al Președintelui la Memorialul de la Feldioara, ce va avea loc și în acest an în noiembrie, ...la urma urmei, și aceste victime au fost cetățeni ai României. Aș interpreta-o ca pe o intenție sinceră de a recupera realități istorice care trebuie să se sedimenteze în conștiința națională, ar fi așadar un gest de înclinare în fața istoriei și un gest de reverență în fața victimelor și a durerilor suferite de acestea.

De asemenea, mi-ar plăcea să aflu că prin grija Ministerului Educației și Cercetării, în manualele de istorie, aceste evenimente dureroase și-au găsit locul cuvenit. Aș vrea să văd simple gesturi de înțelegere a traumelor și de regret în fața unor tragedii trecute.

Au fost odată niște oameni care au suferit profund. Au fost concetățenii noștri. Cele trăite de ei fac parte din istoria națională și ar trebui comemorate cum se cuvine.

Mulțumesc pentru atenție.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Aledin Amet - declarație politică intitulată Pentru o dezvoltare a componenței culturale în mediul rural;

Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, domnul deputat Aledin Amet. Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Aledin Amet:

Mulțumesc, doamnă președintă.

Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează: "Pentru o dezvoltare a componentei culturale în mediul rural".

Nu spunem o noutate când afirmăm că elementele de bază ale spiritualității unei națiuni produc un lucru aparent paradoxal, atât prin păstrarea vechilor valori, dar și prin construirea unora noi, necesare continuării progresului benefic. Această hrană a spiritului, cultura, nu trebuie însă neglijată, definirea ei corectă și mai ales privilegierea ei constituind conduite drepte.

Din păcate, în cele mai multe sate, comune și chiar orașe din România spiritul creator nu mai este promovat, în primul rând, din cauze materiale. Unele cămine culturale au devenit ruine, altele au căpătat destinații noi, bibliotecile și-au restrâns drastic activitatea, acțiunile specifice destinate unui public cât mai numeros rămânând simple amintiri.

Dacă ne propunem să performăm în domeniu, aceasta, performanța trebuie să înceapă de la bază. Un edificiu trainic se construiește ținând cont de materialele folosite, un edificiu trainic reprezintă dorința omului, preocupat pentru o soartă mai sigură.

Indiscutabil, instituțiile culturale din localitățile amintite au nevoie de sprijin, ca și școlile din mediul rural. Dacă vom continua să omitem această importantă componentă din viața respectivilor locuitori, va veni timpul când, pentru a o reclădi, ne va fi cu mult mai greu și va trebui să suportăm costuri cât mai mari. Dar, ceea ce este mai grav, prin stagnare se vor pierde câțiva ani importați, într-o lume a competițiilor, inclusiv culturale.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Andrian-Sirojea Mihei - declarație politică intitulată Importanța alegerii europarlamentarilor români trebuie promovată din timp;

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Andrian Mihei, deputat fără apartenență la grup parlamentar. Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Mulțumesc, doamnă președintă.

Declarație politică: "Importanța alegerii europarlamentarilor români trebuie promovată din timp".

Până la 31 decembrie 2007, România trebuie să organizeze alegeri pentru a trimite 35 de europarlamentari la Parlamentul European. Cu cât mai repede, cu atât mai bine, aș spune, astfel încât României să îi fie reprezentate legitim interesele încă de la primii pași.

Dat fiind faptul că în viitor Parlamentul European va fi implicat în realizarea a 95% din legislația europeană, importanța acestor alegeri este evidentă, iar persoanele care vor reprezenta România în Parlamentul European trebuie să fie profesioniști, fără probleme de imagine, necontroversați, care să reprezinte cu adevărat interesele României în fața Europei.

Jonathan Scheele, reprezentantul Comisiei Europene, a subliniat că "important este să aveți parlamentari buni", referindu-se la criteriile de alegere a europarlamentarilor. "Sper ca tinerii să participe dar este nevoie de ei și pentru întinerirea politicii din România", a mai spus dumnealui, care a făcut și un scurt profil al candidatului ideal, spunând că acesta ar trebui să fie familiar cu problematica europeană, ar trebui să știe cel puțin o limbă de circulație europeană, să aibă abilități de comunicator și ar trebui să fie și un călător rezistent, desele transferuri între capitale fiind foarte obositoare.

Ministrul integrării, doamna Anca Boagiu, a declarat că alegerile pentru desemnarea viitorilor europarlamentari ar trebui să fie organizate cât mai curând, "Aceste alegeri trebuie să aibă loc cât mai repede, într-un moment cât mai apropiat de momentul aderării".

Indiferent pentru ce variantă legislativă se va opta pentru organizarea acestor alegeri - că vor fi alegeri la nivel regional sau la nivel de circumscripție națională -, două probleme trebuie tratate cu deosebită atenție: modul de organizare a alegerilor și, anterior alegerilor, promovarea importanței acestora, dat fiind faptul că Uniunea Europeană impune ca pragul electoral să fie de maxim 5%.

Sunt voci care spun că, pentru a determina cetățenii să participe la vot, alegerile europarlamentarilor ar putea fi asociate cu alegerile anticipate. Acest lucru cred că nu ar fi benefic pentru România. În primul rând, pentru că alegerile anticipate nu sunt o certitudine și, în al doilea rând, pentru că ar diminua interesul cetățenilor și însemnătatea pe care aceștia o asociază cu alegerile europarlamentare.

Trebuie să învățăm din experiența altor țări, unde participarea populației la alegerile pentru Parlamentul European a fost scăzută, deseori aproape de pragul electoral, și să prevenim o astfel de situație, printr-o pregătire corespunzătoare a evenimentului.

Cele zece state membre integrate în Uniunea Europeană în mai 2004 au organizat alegeri pentru europarlamentari în aproximativ o lună și jumătate de la data integrării. Conform procedurilor europene, până ce vom organiza aceste alegeri, cei 35 de actuali euroobservatori români capătă statutul de europarlamentari interimari, având inclusiv drept de vot. Domnul Jonathan Scheele spunea că: "Exista o tradiție în România ca alegerile să nu se organizeze imediat după ce vin facturile mari la electricitate și căldura din iarnă". Însă în acest caz, sunt convins că românii vor înțelege diferența și importanța acestor alegeri pentru țara noastră, mai ales dacă instituțiile implicate vor face demersuri susținute în acest sens.

De aceea, consider că Ministerul Integrării, Guvernul și toate instituțiile implicate trebuie să pregătească organizarea acestor alegeri și să facă toate eforturile pentru promovarea importanței pe care acestea o au. Deoarece doamna Boagiu dorește ca aceste alegeri să fie făcute cât mai curând, ar fi cazul ca acțiunile de promovare să înceapă deja și, încă o dată, subliniez seriozitatea cu care aceste acțiuni trebuie să fie tratate.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Mihai Dumitriu - declarație politică intitulată Degringolada din învățământ;

Din partea Grupului parlamentar PSD, dau cuvântul domnului deputat Mihai Dumitriu. Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Mihai Dumitriu:

Mulțumesc, doamnă președintă.

Declarația politică de astăzi se intitulează: "Degringolada din învățământ".

În intervenția de astăzi, vă aduc în atenție doar câteva dintre disfuncțiile învățământului preuniversitar românesc, care, pe fondul neimplicării și iresponsabilității guvernanților portocalii, se adâncesc, prevestind un dezastru.

În primul rând, în ultimul an, cooperarea și colaborarea între Ministerul Educației și Cercetării și Parlamentul României au fost inexistente. În cele două Comisii pentru învățământ, de la Senat și Camera Deputaților, nu s-a prezentat ministrul educației sau alți factori responsabili din Ministerul Educației, pentru a prezenta o strategie de dezvoltare și modernizare a învățământului preuniversitar românesc pe termen scurt, mediu și lung, strategie care să fie dezbătută, agreată și susținută de toate partidele politice, strategie care să fie în consens cu situația socială, economică și politică din țară și în perspectiva integrării României în Uniunea Europeană.

În al doilea rând, structurile de organizare centrale și locale ale învățământului preuniversitar, programele și manualele școlare, metodele și dotările nu corespund etapei actuale, nu sunt corelate cu schimbările survenite în societatea românească după 1990 și nu răspund cerințelor Consiliului Europei.

În al treilea rând, Parlamentul României înregistrează o mare avalanșă de acte normative, care au scopul de a modifica articole din Legea nr.84/1995, modificată, și Legea nr.128/1997. Majoritatea dintre ele sunt pentru satisfacerea intereselor unor grupuri de persoane care aparțin actualei Puteri Portocalii: transferuri de cadre didactice, transferuri de elevi, admiteri pe toate palierele ciclului școlar, concursuri de titularizare și de suplinire, concursuri de directori și inspectori, transferuri de proprietate etc. Altfel spus, se promovează fără jenă corupția prin acte normative pentru satisfacerea poftelor unor grupuri de interese ale actualei Alianțe D.A.

În al patrulea rând, nu este respectată Lege învățământului privind școlarizarea tuturor copiilor de 3-6/7 ani din lipsă de spațiu în grădinițe și norme didactice, școlarizarea tuturor absolvenților de clasa a VIII-a, promoția 2005-2006, din cauza desființării școlilor de arte și meserii din multe comune și lipsei mijloacelor de transport pentru a parcurge cei 10-15 km zilnic.

Mai mult, și în acest an școlar, 2006-2007, absolvenții de școli de arte și meserii care urmează anul de completare, clasa a XI-a, nu au dreptul la bursă, deoarece Hotărârea de Guvern nr.1.488/2004, ce prevede burse "Bani de liceu", nu a fost corectată, chiar dacă am interpelat în scris, de doua ori, Ministerul Educației și Cercetării. Indolența, nepăsarea, iresponsabilitatea Portocaliilor din Ministerul Educației îi va determina pe elevi să abandoneze școala și anul acesta, după cum s-a întâmplat și în anul școlar precedent.

Metodologiile privind organizarea testărilor naționale și a examenelor naționale pentru anul școlar 2006-2007, chiar dacă au fost publicate după 1 septembrie 2006, reliefează cel mai bine degringolada care există în învățământul preuniversitar. Testările la clasa a VIII-a - am spus-o și la moțiunea din iunie 2006 - sunt ilegale, deoarece sunt date în mijlocul unui ciclu de învățământ obligatoriu și trebuiau înlocuite cu alte forme de evaluare, care să permită repartizarea elevilor de clasa a VIII-a în școlile de arte și meserii și în licee, după cum precizează Legea învățământului, modificată. De asemenea, modificarea structurii și susținerii examenului de bacalaureat de 3 ori în ultimii 5 ani a bulversat atât pe absolvenții de liceu, cât și pe părinți și cadre didactice, demonstrând o lipsă totală de coerență în aplicarea actelor normative și generând situații ce conduc la încălcarea legii.

Cele câteva aspecte de mai sus arată amatorismul celor care conduc învățământul românesc, chiar și în producerea legilor și a actelor normative, încălcarea flagrantă a celor existente, și reprezintă modul de guvernare al Alianței Portocalii "D.A." Astfel, învățământul preuniversitar românesc este condus de oameni mediocri, dar nu este mediocru, așa cum afirma Președintele României, Traian Băsescu, datorită celor 80% de cadre didactice de la catedră, care, prin dăruire și pasiune, își fac datoria de dascăl, pentru sufletul nobil al copilului, și nu pentru salariile de mizerie pe care le primesc de la guvernații Portocalii.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Mircia Giurgiu - declarație politică intitulată Unde au ajuns banii pentru sănătatea clujeană?;

Din partea Grupului parlamentar PRM, domnul deputat Ioan Aurel Rus. Citiți declarația politică sau o predați în scris? Da, deci, o depuneți în scris.

Din partea deputaților fără apartenență la grup parlamentar, domnul deputat Mircia Giurgiu. Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulțumesc, doamnă președintă.

Stimați colegi,

Astăzi o să mă refer la problemele cu care se confruntă sănătatea clujeană. Doar trei probleme o să enumăr, restul o să le depun în scris.

Este vorba de Clinica de Medicină a Muncii din Cluj, la care, la începutul acestui an, salariații nu au mai primit salariile, nu au bani pentru ustensile și pentru tot ceea ce ține de o clinică de medicină a muncii. Vina o poartă Ministerul Sănătății și Ministerul Muncii, care, nici până acest moment, nu au reușit să pună în practică o lege pe care au propus-o la sfârșitul anului 2005.

O altă problemă este cea cu care se confruntă salariații de la Centrul de Diagnostic și Tratament din Cluj. Lipsesc dotările necesare, lipsește finanțarea și lipsesc ustensilele de care au nevoie. Este vorba de medicamente, care nu sunt. Și, de asemenea, pacienții, care sunt peste 3.000 în fiecare zi, aici sunt și copii mici, nu pot să fie tratați, fiindcă Casa de Sănătate din Cluj nu virează banii la timp.

Și, o a treia problemă, este cea a farmaciilor. Cu toate că, tot timpul, ministerul ne promite că problema se va rezolva, la fiecare început de lună, pensionarii și ceilalți bolnavi sunt nevoiți să stea la coadă.

Vă mulțumesc.

(Declarație politică consemnată conform materialului depus de domnul deputat la secretariatul de ședință.)

"Unde au ajuns banii pentru sănătatea clujeană?"

Din 1990 și până în prezent s-a pus mereu problema banilor. Bugetul de stat este insuficient pentru fiecare minister în parte. Banii nu ajung pentru educație, drept pentru care profesorii amenință cu boicotarea anului școlar, bursele sunt prea mici, așa că studenții amenință cu greva, salariile și sporurile nu se plătesc în sănătate, prin urmare medicii și asistentele dau în judecată instituțiile la care sunt angajați, farmaciile nu dispun de fonduri pentru medicamente, cei care suferă sunt pacienții, ce au atâta nevoie de tratament.

Din păcate, datorită lipsei banilor, mor oameni. Un astfel de caz s-a întâmplat, recent la Cluj. Din cauza complicațiilor, a birocrației ori, pur și simplu, a nepăsării autorităților repsonsabile cu dotarea spitalelor, trei copilași nevinovați au decedat la scurt timp de la naștere, iar cel de-al patrulea se luptă pentru viața sa.

Angajații Clinicii de Medicina Muncii din Cluj-Napoca primesc, de la începutul acestui an, doar jumătate de salariu în fiecare lună. Este, din nefericire, o situație unică la nivel național. La Spitalul Județean din Cluj nu mai sunt bani pentru materiale sanitare și nici analizele medicale nu se mai fac.

La Centrul de Diagnostic și Tratament din Cluj-Napoca există aparate de radilogie vechi de câteva decenii, care pun în pericol atât viața medicilor, cât și a pacienților care au nevoie de analize de specialitate.

Recent, s-a vehiculat în mass-media că farmaciile folosesc, din această lună, fondurile alocate pentru anul 2007. Anul viitor le vor utiliza pe cele din 2008? Până când va dura această situație anormală din sănătate?

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Vasile Filip Soporan - declarație politică intitulată În privința descentralizării administrative, istoria se repetă;

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnule deputat, Gheorghe Chiper, doriți să vă...? Gheorghe Ciper mai e în sală? Nu.

Domnul deputat Vasile Filip Soporan. Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Vasile Filip Soporan:

Vă mulțumesc, doamnă președintă.

Stimați colegi,

Aș dori să prezint în fața dumneavoastră declarația politică: "În privința descentralizării administrative, istoria se repetă".

Tema descentralizării a fost și este una din temele intens dezbătute atunci când este vorba de reforma statului, modernizarea și eficientizarea administrației publice, în sensul apropierii de nevoile cetățeanului.

În România, această discuție are particularități specifice și prin faptul că apariția și consolidarea statului nu a apărut ca dorință și confruntare între comunități locale puternice, ci, mai mult ca năzuință națională și mai puțin ca însumare de modele de dezvoltare locală.

Afirmațiile și preocupările președintelui Băsescu față de descentralizare, ale premierului Călin Popescu-Tăriceanu și ale ministrului administrației și internelor Vasile Blaga nu sunt singulare în istorie, singulară poate fi confruntarea și competiția între părți, pentru inițiativă și pentru bună apreciere din partea celor care ne judecă performanța administrativă.

Analizând situația României în perioada ultimilor 150 de ani, constatăm că sunt câteva elemente călăuzitoare, și anume: dezvoltarea s-a făcut în general pe cale centralizată, aprecierea actului administrativ se face prin reușita de atragere a resurselor financiare de la autoritatea centrală, existența unei diferențe dintre exprimarea dorinței de descentralizare și concretețea acțiunilor de centralizare a distribuției resurselor financiare.

Apelând la istorie, amintesc primului-ministru Călin Popescu-Tăriceanu că legea de temelie a țării, Constituția din 1866, a stabilit, la art. 107, că legile care se vor face să dea o descentralizare mai completă și o independență, neatârnare comunală. Conducătorul de atunci, fruntașul Ion C. Brătianu, scria, în 1867: "Trebuie să dăm comunei și județului viață proprie, care să le facă să iasă din lâncezeală. Astfel, înseși libertățile noastre politice sunt primejduite. Autonomia locală exercitată cu inteligență va face din fiecare județ o unitate puternică și toate împreună vor face din România un stat tare și asigurat prin singurele sale mijloace".

Ce s-a întâmplat, în fapt? Conform analizei făcute în 1929 de doctorul Aurel Dobrescu: "Politicienii lacomi nu au putut admite ca satele și orașele să poată hotărî ele de soarta gospodăriei lor, căci ar fi scăpat din gheare cel mai bogat izvor de câștig lesnicios. Comunelor și județelor li s-au încătușat în așa fel mâinile încât nu mai puteau lua nici o măsură gospodărească fără aprobarea de sus".

Același doctor Aurel Dobrescu, făcând o analiză a Legii unificării administrative din 1924, arăta: "Liberalii, dacă ar fi fost oameni de bună-credință, iar nu cum sunt, oameni dornici de a avea puterea în mână pentru a pune gheara pe toate bogățiile țării, ar fi trebuit să ia tot ceea ce a fost mai bun în orânduirile Ardealului, Basarabiei și Bucovinei, iar din legiuirile Vechiului Regat să fi păstrat numai așezămintele vrednice, și astfel, ar fi putut da României noi o lege care să ne pună alături de țările luminate ale Apusului. Dar liberalii au lucrat ca sluga netrebnică din Sfânta Scriptură, care a îngropat din răutate talanții dați de Domnul. Ei au păstrat din toate legiuirile de dincoace și de dincolo de Carpați și de Prut tot ce au găsit mai meșteșugit, mai viermănos, mai potrivit pentru a încătușa mulțimea în folosul Partidului Liberal.

Rând pe rând, prin legi și mai ales prin ordonanțe ministeriale, rele și nepricepute, au stricat rânduielile comunelor și județelor, pe primari, notari și întreaga administrație au vârât-o în vârtejul politicei de partid, silindu-i în multe părți la tâlhăria furtului de urne.

Apoi, au stricat buna rânduială a aruncuturilor, dărilor comunale, după care fiecare plătea după averea lui și știa omul cât trebuie să plătească. În locul aruncutului comunal au introdus cotele adiționale, care nu sunt făcute după o cheie dreaptă, căci tocmai oamenii cu bani mulți nu plătesc nimic. Veniturile din accize le-au luat de la comune și le-au trecut la stat. Apoi, au îngrămădit asupra comunelor fel de fel de sarcini: perceptorii rurali, întreținerea jandarmilor, drumurile de țară, guarzii comunali, îngrijirea școlilor primare. Ce li s-a dat comunelor în schimb? Răspunsul dat de liberali e batjocoritor: să trăiască din taxe, din pedepse și crâșme!

De aceea, au pornit asupra satelor potopul de taxe, care sunt pe o formă de mari pentru sărac ca și pentru bogat. Cu totul, sunt 49 de taxe, stabilite prin Legea maximului: taxa pentru focari, pentru guarzi, taxe pe pășune, pe ferestre, pe apă, pe vite, pe câini, pe mărfuri, prestații și altele și altele.

Una din pricinile care duc la rău este puterea prefecților, a primarilor, a guvernului, prea nemăsurată față de consiliile comunale și județene. Cerința expresă exprimată era legată de schimbarea din temelie a orânduirii centraliste, introdusă de liberali, cu codița lor, averescanii, schimbare care să-i dea prefectului, pretorului și funcționarilor guvernului numai atâta drept să se amestece în trebile comunale cât să nu strice buna regulă și orânduirea de stat. Se cere o nouă lege, care să taie din rădăcină pricina răului făcut de legea liberală și să dea țării descentralizarea administrativă".

Am redat fragmente importante din analiza doctorului Aurel Dobrescu, pentru a demonstra faptul că descentralizarea nu este o temă nouă, pentru actualitatea și justețea ideilor susținute și pentru a arăta că timpul trece, problemele rămân, iar lupul își schimbă părul, prin coafura încâlcită a Convenției și portocalie a Alianței, dar năravul rămâne același, de a utiliza sofisticat puterea administrativă, pentru creșterea puterii economice.

Cum stau lucrurile în momentul de față, când teoretizarea este mai importantă decât procedura de descentralizare administrativă? Starea de fapt se caracterizează prin următoarele: aroganța de a crede că sunt primii care au pornit procesul de descentralizare, neglijând sau eliminând legislativ elementele care îi deranjau în procesul de preluare a puterii. Procesul de transferare a puterilor la nivelurile inferioare este departe de a fi finalizat, competențele diferitelor niveluri de guvernare nu au fost clarificate și nu au fost însoțite de transferurile corespunzătoare de proprietate și de resurse financiare. Autonomia locală financiară este limitată de capacitatea inadecvată a autorităților locale de a-și genera propriile venituri. Progres scăzut cu privire la conceptul, ritmul de implementare și eficacitatea reformei funcției publice - și, aici, mă refer la separarea rolului politicului de cel al administrației, selecția deschisă, dezvoltarea ocupațională și mobilitatea funcționarului, lipsa unui sistem unitar de salarizare în instituțiile statului, lipsa de progrese în structura carierei, promovarea și procedurile de evaluare, lipsa de claritate și de înțelegere în ceea ce privește responsabilitatea Guvernului asupra angajării în sectorul public.

Am amintit aceste elemente, unele dintre ele cuprinse și în analizele făcute de Uniunea Europeană, pentru a arăta festivismul ce a cuprins actuala Putere când este vorba de descentralizare. Nu se face o analiză serioasă, ci se poartă o discuție formală, scopul nefiind legat de rezolvarea problemelor, ci mai mult de mediatizarea actorilor, fie că este președinte, premier sau ministru de interne.

Sunt multe probleme care trebuie să-și găsească rezolvarea, dar structura executivă nu acționează în această direcție. Exemplul cel mai bun este dat de modul în care se aplică legea cadru a descentralizării, Legea nr. 195/22 mai 2006.

Pentru a vă edifica asupra aplicării acestei legi, solicit primului-ministru un răspuns la următoarele întrebări: care sunt competențele transferate de la autoritățile centrale spre autoritățile locale? Care sunt analizele de impact realizate în baza unor studii specifice și a unor sisteme de indicatori de monitorizare? Care sunt fazele pilot realizate în vederea testării și evaluării impactului soluțiilor propuse pentru descentralizarea competențelor? Care sunt standardele de calitate îndeplinite la furnizarea serviciilor publice descentralizate? Care sunt strategiile privind transferul competențelor către autoritățile publice locale? Care sunt standardele de cost pentru finanțarea unor servicii publice? Care sunt politicile generale de descentralizare? Cum se asigură coordonarea tehnică și monitorizarea procesului de descentralizare? Care este politica de descentralizare financiară și fiscală? Care este activitatea Comitetului tehnic interministerial pentru descentralizare, condus de ministrul administrației și internelor? Care sunt activitățile grupurilor de lucru pentru descentralizarea competențelor constituite la nivelul administrației publică centrale? Care sunt termenele limită propuse Guvernului pentru elaborarea strategiei generale de descentralizare a strategiilor sectoriale de standardizare și a standardelor de cost și calitate în furnizarea serviciilor publice și de utilitate publică descentralizate? Până la urmă, răspunsul la aceste întrebări este esențial pentru aprecierea capacității modului în care s-a realizat descentralizarea.

Și mai este necesar un răspuns, care va fi dat prin maniera în care se construiește bugetul central și bugetele autorităților locale.

Așteptăm, stimați guvernanți, cel mai autentic răspuns, cel al faptelor, răspuns de care are nevoie România. Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Petru Călian - declarație politică cu titlul Păgubiții Caritas, victime ale unui sistem crud;

Dau cuvântul domnului deputat Călian Petru, Grupul parlamentar al Partidului Conservator. Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Petru Călian:

Vă mulțumesc.

Declarația mea politică de astăzi are titlul "Păgubiții Caritas, victime ale unui sistem crud".

Ca și mulți alții, prefer să cred despre noi, românii, că suntem un popor de idealiști, că suntem încrezători, dincolo de orice limită rațională, în bunătatea semenilor noștri, că încă mai credem în minuni înfăptuite peste noapte. Mă refer aici la oamenii de rând, la cei care, cu speranța unui trai mai bun, ajung să se încreadă în promisiunile unora sau altora care le flutură visul bogăției înaintea ochilor.

Dacă încă nu ați ghicit, vreau azi să susțin cauza păgubiților Caritas, una dintre cele mai mari escrocherii financiare din 1990 și până azi. Deși în urma acestei escrocherii s-au câștigat sume imense de bani, sunt foarte mulți cei care nu s-au ales decât cu o pagubă serioasă. Este vorba despre 300.000 de persoane care au plătit cu economiile strânse din greu în avuția visului de a trăi mai bine.

Fac precizarea că aceste 300.000 de persoane sunt constituite ca parte civilă în procesul intentat contra Caritas.

"300.000" este o cifră mult prea mare pentru a putea cuantifica speranțele distruse ale celor cărora nu le-a mai rămas decât să ceară dreptate instanțelor judecătorești.

Sistemul le-a răspuns pe toate căile că banii nu mai există, că s-au pierdut odată cu falimentarea Băncii Agricole, acolo unde Stoica îi depusese, că nu mai există nici o posibilitate de returnare a lor, că e vina oamenilor că și-au pierdut economiile în jocul Caritas.

Nici unul dintre răspunsurile de mai sus nu este adevărat. În primul rând, banii păgubiților, depuși la Banca Agricolă, nu au fost pierduți în momentul falimentării acestei instituții bancare. Și asta pentru că cineva a știut, cu destulă vreme înainte de declararea falimentului, că va urma acest moment și a transferat cei aproximativ 500 de miliarde de lei vechi, conform unor estimări ale Uniunii pentru Salvarea României, (fac precizarea că această instituție este reprezentant al păgubiților în procesele intentate contra Caritas), într-un cont, așadar, la CEC. Inutil pentru păgubiți să se întrebe cine a făcut această manevră cu banii lor. Probabil nu se va afla niciodată. Cert este faptul că Uniunea pentru Salvarea României deține probe ce adeveresc existența acestor bani în contul CEC, însă, deși probele deținute sunt autentice și clare, nici o instanță din cele cărora li s-a adresat nu a avut curajul să includă aceste documente în probatoriul de judecată.

În al doilea rând, jocul Caritas a funcționat cu permisiunea statului, cu autorizațiile în regulă și cu acceptul nostru tacit. Prin urmare, statul nu poate acuza acești oameni de naivitate și nici nu poate răspunde cu o altă întrebare întrebărilor lor justificate.

Astfel, sistemul judiciar în care păgubiții Caritas și-au pus ultimele speranțe de recuperare a banilor lor, se transformă într-un sistem crud, care nu face altceva decât să prelungească supliciul la care sunt supuse aceste persoane și care durează încă de la deschiderea primului proces contra domnului Stoica.

Statul nu s-a implicat deloc în soluționarea acestei chestiuni, prin una dintre instituțiile sale. Ba, mai mult, prin CEC, instituția bancare care păstrează acești bani, Statul devine complice la suferința păgubiților Caritas.

Contul cu suma pentru despăgubirea celor 300.000 de persoane constituite parte civilă în procesul contra Caritas trebuie identificat urgent de instituțiile abilitate, iar banii returnați titularilor de drept, în baza chitanțelor pe care aceștia le dețin.

Ministerul Justiției și Ministerul Finanțelor trebuie să se implice activ în soluționarea acestei cauze și să ceară instanțelor aplicarea normelor de drept în vederea despăgubirii părții civile. În sens contrar, statul riscă să fie arătat cu degetul, ca un hoț de drept comun, pierzând orice pretenție de a se numi stat democratic.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Ioan Aurel Rus - declarație politică intitulată Traiul bun și nesimțirea;

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., dau cuvântul domnului deputat Ioan Aurel Rus.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Ioan Aurel Rus:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Declarația mea politică se intitulează "Traiul bun și nesimțirea".

După tragicul accident din București, în care solistul Teo Peter a fost ucis, fiind bietul vinovat că s-a aflat într-un taxi, bețivul pușcaș marin a spălat putina și dus a fost.

Justiția americană l-a absolvit pe criminal de orice vinovăție. Însă, să nu uităm, cu complicitatea unor experți români, experți care s-au lăsat cumpărați în dolari S.U.A., ascunzând, practic, adevărul (a se vedea viteza cu care circula criminalul). Starea de ebrietate n-a mai constatat-o nimeni.

Un caz similar s-a produs și la Constanța, scenariul și regia fiind deja cunoscute. Ce te faci, însă, că zilele trecute, mai precis în noaptea de joi spre vineri, adică 12/13 octombrie, în jurul orei 23,00, la un local public situat pe Str.George Coșbuc din municipiul Bistrița, a izbucnit un scandal între un grup de români și unul de pușcași militari americani. Mai bine zis, 5 pușcași americani, aghezmuiți nevoie mare, și-au arătat mușchii. Violenți și agresivi, oamenii unchiului Sam au crezut că totul este posibil pentru ei, inclusiv să-și stingă țigările pe mocheta de pe dușumeaua localului. A fost nevoie de intervenția oamenilor de ordine și a poliției pentru a aplana situația. Polițiștii au acționat slab. Sub pretextul unei așa-zise imunități, i-au lăsat pe vagabonzi să plece, în loc să-i depoziteze în arest, cum ar fi făcut cu un român neaoș.

Cum era de așteptat, militarii americani "au șters-o" dimineața de la Bistrița, ca nu cumva onoarea armatei americane să fie pătată. Noi putem muri sau ne pot omorî în voie, nimeni nu o să miște un deget.

Scandalul nu s-a produs în vreo unitate militară, ci într-un local public, unde legislația românească trebuie să-și spună cuvântul și vinovații trebuie pedepsiți, oricine ar fi.

Sper să nu rămân cu gustul amar că în România, și nepedepsirea acestor vagabonzi este posibilă.

Ministerul Administrației și Internelor trebuie să intervină și să dea exemplu de profesionalism, chiar dacă indivizii sunt pușcași marini americani. Pe teritoriul României, nimeni nu este mai presus de lege!

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Ioan Munteanu - declarație politică cu titlul Politicieni de miză mare;

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., dau cuvântul domnului deputat Ioan Munteanu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Ioan Munteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, doamnă președinte.

Declarația mea se intitulează "Politicieni de miză mare".

Platforma politică a dizidenților din P.N.L., lansată duminică, 15 octombrie, la Pitești, confirmă din nou - dacă mai era nevoie - cât de șubredă a fost, este și va fi așa-zisa unitate a forțelor de centru-dreapta din România.

Atacurile dure vizând Guvernul reflectă de fapt incapacitatea partidelor aflate la putere de a rezolva numeroasele probleme din țară și de a materializa promisiunile din campania electorală.

La preluarea puterii, în 12 decembrie 2004, președintele anunța că "peste 6 luni tragem linie, adică facem bilanțul realizărilor". Cum, însă, nu avea ce realizări să scoată în evidență, domnul Băsescu a găsit scuza că "Parlamentul este prea ocupat cu frământările interne" și n-are timp de bilanț.

Probabil, pentru decembrie 2006 se preconizează din nou o analiză a marilor împliniri portocalii, dar se va întâmpla la fel ca în anul 2005.

Anticipând momentul acesta, îmi permit, ca simplu cetățean, să observ ce s-a întâmplat sub înțeleapta conducere a președintelui Băsescu.

Atacul lui Stolojan a dat ocazia posturilor de televiziune să reia episodul "Dragă Stolo, dragă prietene", când președintele, cu lacrimi în ochi, își asigura contracandidatul că Alianța va face totul pentru ca românii să trăiască bine.

În spiritul acelorași bune intenții de la începutul mandatului, președintele declara: "Relația mea cu primul-ministru este foarte bună. Va dura tot mandatul. Eu nu voi fi în conflict cu primul-ministru. În toată campania pe care am făcut-o împreună prin țară, nu am avut nici măcar un ușor diferend. Vom rezista la mize mari, pentru că amândoi suntem politicieni de mize mari" - spunea în ianuarie 2005.

Dar n-a fost să fie așa. În februarie 2005, vorbind despre necesitatea alegerilor anticipate, Traian Băsescu cerea deja demisia lui Tăriceanu care - spunea - "în mod cert n-are capacitatea de a pune interesul național deasupra celui personal".

Tăriceanu se face că demisionează în 7 iulie 2005, pentru ca apoi să se răzgândească, sub pretext că România, lovită de inundații, are nevoie de sprijinul său.

Lucrurile par a se normaliza, familiile Tăriceanu și Băsescu petrec pe terasa Cireșica, dar două zile mai târziu, în 8 august 2005, președintele se dezlănțuie din nou, reproșându-i premierului că a renunțat la demisie, sfătuit de Sorin Roșca Stănescu, Dinu Patriciu și Peter Imre, că este direct responsabil de corupția din vămi și din spitale, că este victima cercurilor de interese de la Palatul Victoria.

Urmează ședința de la sediul Guvernului - condusă de Traian Băsescu, în lipsa premierului, aflat la Bratislava - și telefonul dat de Tăriceanu procurorului general, cu ocazia anchetării lui Dinu Patriciu, evenimente care au zdruncinat și mai mult relația dintre cei doi politicieni de miză mare.

Și, iată că, în iunie 2006, Băsescu vine cu o afirmație șocantă care caracterizează perfect ruptura: "O să regret foarte mult că l-am desemnat premier". Și, ca să arate cât de mult contează un premier în luarea deciziilor importante, președintele dispune suspendarea ministrului apărării din România.

Urmând șirul declarațiilor șocante cu care ne-a obișnuit, Băsescu declară că "În ceea ce privește P.N.L., în totalul său, eu nu am atacat niciodată acest partid și nici nu o voi face pe viitor". Peste puțin timp se răzgândește, însă, și, la mijlocul lui septembrie 2006, șeful statului îi îndeamnă pe liberali "să nu mai conteze pe el la următoarele alegeri și să-și caute un candidat propriu la Președinție".

În aceste condiții, este normal ca politicienii din Alianță să-l atace dur și să-i reproșeze ipocrizia și lipsa de consecvență. După liderul conservatorilor, liberalul Crin Antonescu a ajuns să afirme că "Traian Băsescu nu ne mai reprezintă, iar, dacă persistă, devine un adversar politic pentru noi". Reacția la afirmația președintelui că nu are nici o antipatie față de P.N.L., a fost tranșantă "este o maximă ipocrizie tipică lui Băsescu".

Și iată-ne acum, la aproape doi ani de conducere portocalie, constatând că președintele, care ar trebui să fie factor de echilibru și de cooperare, stârnește nemulțumiri și stupoare în rândul aliaților. După ce a îngropat P.N.Ț.C.D., Partidul Democrat, prin persoana președintelui, în primul rând, se pregătește să lichideze și Partidul Liberal.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Marian Sorin Paveliu - referire la aplicarea reglementării privind declarația de avere a managerilor de spitale;

Dau cuvântul domnului deputat Marian Sorin Paveliu, Grupul parlamentar al P.N.L.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Marian Sorin Paveliu:

Vă mulțumesc mult, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Astăzi vreau să aduc în discuție o situație care s-a întâmplat în campania electorală, în urmă cu doi ani de zile.

Unul dintre colegii de competiție, de la partid, care astăzi se află în opoziție, îmi spusese, într-o emisiune televizată, faptul că în fișa lui de senator nu se găsesc prea multe intervenții sau interpelări la adresa Guvernului și nici declarații politice țintite către Guvern, pentru că nu e normal, atunci când te afli la Putere, să-ți critici propriul Guvern.

Eu cred că noi avem datoria, cel puțin eu cred că am datoria, în calitate de reprezentant al unui partid aflat la guvernare în acest moment, de a spune lucrurile tranșant, inclusiv de la acest microfon, pentru că, altfel, toate sloganurile pe care le-am utilizat în campania electorală riscă să rămână vorbă goală.

În mod concret, în urmă cu o săptămână, unul dintre jurnaliștii din județul Gorj mi-a semnalat faptul că întâmpină greutăți în aplicarea Legii nr.544 a accesului la informațiile publice și mi-am făcut datoria de onoare de a-i spune că dacă cumva acest lucru, demersul lui nu se va finaliza rapid și într-un mod legal, voi face această intervenție, ceea ce și fac, de fapt, în momentul de față.

În mod concret, este vorba de aplicarea Legii nr.95/2006, legea reformei sanitare, care impune, printre altele, ca toți managerii de spitale și conducerile spitalelor să-și întocmească o declarație de avere și de interese și aceste două declarații să devină publice.

În fapt, jurnaliștii respectivi au încercat să obțină o copie sau măcar informațiile din aceste declarații de avere și li s-a replicat în scris că aceste înscrisuri sunt trimise la București, așa cum au fost solicitați și, drept urmare, ele nu mai sunt disponibile, decât dacă se adresează direct Ministerului Sănătății.

De aceea, de la acest microfon, îi atrag atenția colegului meu, ministrul sănătății, că bunele intenții ale noastre, ale tuturor, de a face reformă, de a impune mai multă transparență în scopul de a împiedica tot ceea ce înseamnă corupție, trafic de influență, venituri necuvenite și așa mai departe, s-ar putea să se ducă pe apa sâmbetei, pentru simplul motiv că o măsură care nu este pusă în practică și care nu este ulterior urmărită dacă se menține în spiritul și litera legii, riscă să cadă în desuetudine și chiar să dispară de la sine.

Drept urmare, îi solicit ca să ia cunoștință de această încălcare, din punctul meu de vedere, a legii și să ia măsurile care se impun, inclusiv măsurile administrative și cele coercitive.

Vă mulțumesc frumos.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
   

Au depus în scris declarațiile politice următorii domni și doamne parlamentari: din partea Grupului parlamentar al P.S.D. - Manuela Mitrea, Mirela Adomnicăi, Emil Radu Moldovan, Gabriela Nedelcu, Doina Drețcanu, Vasile Pușcaș, Gheorghe Chiper, Vladimir Mănăstireanu, George Băeșu, Lucian Cătălin Matei; din partea Grupului parlamentar al P.N.L., domnii deputați Emilian Frâncu, Adrian Semcu și Ioan Hoban; din partea Grupului parlamentar al P.D., domnii deputați: Aurel Olărean, Dumitru Ioan Puchianu, Daniel Buda, Mircea Man, Constantin Traian Igaș, Marius Rogin, Dan Grigore; din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator: Daniela Popa, Bogdan Ciucă, Cornelia Ardelean, Ioan Țundrea și Ionica Popescu, iar din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, domnul deputat Ovidiu Ganț.

Mai sunt colegi parlamentari care doresc să-și susțină declarația politică? Mai sunt în sală? Nu sunt.

În aceste condiții, încheiem ședința de astăzi, consacrată declarațiilor politice, urmând ca la ora 10,00, să demareze ședința în plen.

Vă mulțumesc tuturor.

 
     

(Următoarele intervenții și declarații politice au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la secretariatul de ședință)

 
    Adrian Gheorghe Miuțescu - intervenție pe tema Perspectiva Argeșului în Uniunea Europeană;

Domnul Adrian Gheorghe Miuțescu:

"Perspectiva Argeșului în Uniunea Europeană"

Domnule Președinte,

Stimați colegi deputați,

Înainte de toate, țin să îmi exprim bucuria în ceea ce privește succesul repurtat de statul român în aceste zile. Acum suntem siguri: la 1 ianuarie 2007 vom fi membri ai Uniunii Europene.Urmare a unor eforturi constante, a consecvenței cu care s-a urmărit realizarea reformei interne, presărate pe alocuri cu compromisuri politice, iată-ne astăzi că doar 90 de zile ne despart de Europa.

Sigur, 1 ianuarie 2007 nu constituie însă un sfârșit de drum, ci doar sfârșitul unei etape, poate chiar un nou început, începutul integrării. România și românii mai au mult de lucru până a deveni, din toate punctele de vedere, un stat la standarde europene.

Spun acest lucru, și am siguranța că nu sunt singurul care gândește astfel, deoarece suntem conștienți că nu am atins nici pe departe standardele de viață ale Uniunii Europene. Sunt orașe și comune în țara noastră în care situația financiară a oamenilor este mai mult decât precară, în care redresarea economică locală pare imposibilă; pentru toți acești oameni acest succes nu înseamnă mare lucru. Înseamnă totuși o speranță.

Județul pe care îl reprezint, Argeș, are asemenea zone defavorizate: Câmpulung Muscel și zona de sud a județului Argeș. No, cei din Argeș, cunoaștem situația acestor zone; cunoaștem și motivele pentru care Muscelul și sudul județului, altădată zone prospere, au astăzi majore probleme economice. Fără doar și poate, în cazul municipiului Câmpulung, acest motiv îl reprezintă eșecul ARO, caz pe care, nu demult, îl semnalăm de la tribuna Parlamentului. În ceea ce privește sudul județului, lipsa acută de investiții, privatizările nereușite, precum și proasta gestionare a unei moșteniri comuniste, și așa deficitară, nu au făcut decât să acutizeze starea accentuată de subdezvoltare.

Vreau să remarc însă că în ultimii doi ani, Guvernul și-a îndreptat privirea și către Muscel. Urmare a unor eforturi susținute, municipiul Câmpulung a beneficiat de fonduri guvenamentale. Vorbim de câteva zeci de miliarde, bani folosiți pentru infrastructura municipiului. Sunt însă convins că executivul va continua să aducă bani în această zonă fie că aceștia vor fi pentru infrastructură, dezvoltarea turismului sau pentru crearea unor noi locuri de muncă.

Câte astfel de zone sunt însă în România?

Sunt argeșean și mă aflu aici să reprezint argeșenii. Din acest motiv vreau ca Argeșul să intre cu adevărat în Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007. De aceea voi face tot ce îmi stă în putință să atrag în continuare fonduri pentru Argeș, fie că sunt pentru Muscelul păgubit de devalizatorii ARO sau pentru dezvoltarea zonei de sud a județului (predominant agricolă), fie că sunt pentru oricare altă localitate din acest județ.

Vom simți, cu toții, roadele integrării în Uniunea Europeană în câțiva ani. Să sperăm că vor fi cât mai puțini, însă avem acum certitudinea că vom fi ajutați să trăim mai bine.

Să nu uităm însă: depinde de noi, românii.

Am văzut că Guvernul are și voința politică și capacitatea necesare aplicării în continuare a măsurilor de reformă necesare îndeplinirii angajamentelor asumate. În acest context, continuarea cu succes a pregătirii pentru aderare este esențial să se desfășoare într-un climat de stabilitate politică internă, în care acțiunea Guvernului să fie sprijinită de Parlament, de toate forțele politice, de societatea civilă și de mass-media, care trebuie să se implice în mod responsabil în crearea cadrului necesar aderării în bune condiții.

Doar așa România va putea să beneficieze, deplin și în cel mai scurt timp cu putință, de avantajele aderării.

    Alecsandru Știucă - declarație politică cu titlul «Autostrada Golden Blitz!»;

Domnul Alecsandru Știucă:

Autostrada "Golden Blitz"!

Respectând prețioasele indicații prezidențiale primite cu ocazia instalării în fruntea Ministerului Transporturilor, domnul Berceanu a decis "să lucreze mai strâns" cu firmele de construcții românești, pentru ca acestea să aibă acces la lucrările finanțate din bani europeni. De aceea era satisfăcut domnul ministru în ziua în care anunța că licitația pentru primul tronson al autostrăzii București-Brașov a fost câștigată de niște firme românești asociate chiar în acest scop.

Nu întâmplător, una dintre aceste firme este controlată de iluștri oameni de afaceri, patronii de la Golden Blitz, amici ai președintelui Băsescu, care își vede astfel atins interesul de a promova anumiți constructori români.

Aceiași distinși patroni de restaurant recunoșteau, în luna mai 2006, faptul că, deși câștigă deseori licitații publice nu prea dispun totuși de utilaje, fiind nevoiți să le închirieze, lucru constatat la momentul respectiv și de Corpul de Control al Ministerului Transporturilor.

Ni s-a părut extrem de dubios că aceeași firmă, care s-a "abonat" la contractele Primăriei Municipiului București și la alte lucrări de reabilitare a Autostrăzii București-Pitești, reușește să descalifice firme importante din Uniunea Europeană (Austria, Franța, Ungaria), cu mare experiență în domeniul construcției de autostrăzi. Diferența prea mare între ofertele firmelor concurente era cea care ridica semne de întrebare. Ofertele firmelor străine cu experiență și tradiție, care operează cu exigențe tehnice și de calitate la nivel occidental, nu au coborât sub 230 de milioane de euro, iar românii oferă cu mult mai puțin. Dețin aceștia vreo tehnologie secretă, care le permite costuri foarte mici de execuție a lucrărilor? Nu cumva se miza, de fapt, pe formula consacrată a "adiționalelor", caz în care ne așteptăm să vedem costurile crescând de la lună la lună, ajungând în final la dublul sumei licitate?

Răspunsul ni l-a dat chiar domnul ministru, care a recunoscut, într-un moment ulterior de sinceritate, faptul că autostrada o să coste mult mai mult decât suma stabilită la licitație. Domnia sa este convins că în domeniul construcțiilor de drumuri "se va mânca o pâine bună" în următorii ani în România. Așa este, domnule ministru. Veți trăi bine... din banii Uniunii Europene.

Cert este că, dacă ținem cont de ceea ce se va pierde "pe de lături", din cei 200 de milioane de euro vor mai rămâne poate 100 milioane, din care se va construi o autostradă de proastă calitate și cu materiale ieftine, tocmai bună de reparat în fiecare an, conform bunei tradiții de până acum, și, eventual, tot cu amicii Partidului Democrat de la Golden Blitz. Argumentul ofertei mai avantajoase nu este decât un blitz, care vrea să "ia ochii" opiniei publice din România.

La așa guvern, așa autostradă!

    Aurel Olărean - intervenție având ca subiect Conferința Comunităților Românești din Europa - podul unificării spirituale a românilor de pretutindeni;

Domnul Aurel Olărean:

"Conferința Comunităților Românești din Europa - podul unificării spirituale a românilor de pretutindeni"

Săptămâna care a trecut a găzduit, în această clădire, o manifestare de excepție organizată de Ministerul Afacerilor Externe sub patronajul Primului Ministru al României: prima Conferință a Comunităților Românești din Europa. Din păcate, evenimentul nu a fost suficient mediatizat, și spun asta gândindu-mă la importanța unei astfel de întâlniri. Să nu uităm că numai în ultimii ani, peste 3 milioane de români au ales să trăiască pe alte meleaguri, fără a-i mai pune la socoteală și pe cei alungați de prigoana comunistă. Mulți dintre ei, personalități marcante în viața culturală sau științifică, au preferat să înceapă o nouă viață în lumea largă, dar nu au uitat unde s-au născut și unde au copilărit. Este, deci, de datoria noastră să nu-i uităm și să-i încurajăm în noua lor viață.

Reuniunea din acest an se vrea a fi prima dintr-un șir de întâlniri anuale, la care sunt invitați să participe reprezentanții celor mai importante asociații culturale și etnice românești din jurul granițelor și din Balcani, precum și personalități marcante din diaspora europeană.

Conferința, încheiată duminică, a permis dialogul direct al membrilor marcanți ai comunităților românești din afara granițelor cu autoritățile române, precum și dezbateri privind problematica specifică și soluții viabile în contextul procesului de aderare a României la Uniunea Europeană. Ca teme principale de discuție Ministerul Afacerilor Externe a ales, pentru această primă reuniune, două subiecte de importanță majoră pentru invitați, respectiv " Comunitățile românești în statele din vecinătate și Balcani" și "Emigrația românească în spațiul european"

Organizarea, în premieră, a unei asemenea conferințe este demnă de întreaga noastră apreciere, permițând un dialog direct între delegații românilor din peste 20 de țări și reprezentanții din mediul academic, cultural, mass media și al societății civile din România.

Noi cei care trăim în România și românii din diaspora avem nevoie unii de alții, legăturile de limbă și cultură fiind permanente chiar dacă ne despart mii de km distanță. Dar abordarea legăturilor cu românii din afara granițelor țării implică a analiză diferențiată a problemelor specifice, în funcție de factori istorici, de dimensiunea și afirmarea lor ca entitate etnică și de fenomenele sociale apărute mai ales în ultimii ani. Rezultatele se vor vedea în timp, dar important este să înțelegem și să nu uităm un lucru: nu există români din România și români din afara granițelor, noi toți suntem români și trebuie să continuăm să trăim și să gândim românește indiferent de țara care ne-a adoptat!

    Cătălin Lucian Matei - declarație politică cu titlul Învățământul românesc, pe cale să devină o rușine națională;

Domnul Cătălin Lucian Matei:

"Învățământul românesc, pe cale să devină o rușine națională"

Stimați colegi,

Apreciez că domnul ministru al educației și cercetării, Mihail Hărdău, s-a revoltat în nenumărate rânduri împotriva primului-ministru Călin Popescu-Tăriceanu pentru a obține banii necesari învățământului românesc. După lungi șiruri de proteste, se pare însă că domnul ministru nu este capabil să gestioneze nici o criză.

Odată cu testele naționale s-a declanșat și primul scandal de proporții al mandatului actualului ministru, demonstrându-se că securitatea subiectelor era redusă. Cum s-a ajuns la o asemenea concluzie? Simplu! Un jurnalist de la un cotidian central a obținut subiectele testului de istorie de la examenul de capacitate, domnul ministru Mihail Hărdău devenind cu această ocazie mărul discordiei în coaliția puterii.

A urmat scandalul legat de cumpărarea de către un jurnalist a subiectelor de limba română de la bacalaureat, dar niciun vinovat nu a fost găsit.

În toamnă, noul an școlar nu a fost deschis pentru toți școlarii în aceeași zi, deoarece școlile se confruntau cu mari probleme.

Ne reamintim cu toții că domnul ministru al educației și cercetării, Mihail Hărdău, anul trecut s-a angajat în fața electoratului, a Guvernului și în fața sindicatelor că va construi proiecte viabile de dezvoltare a infrastructurii din învățământ, pe care urma să le înainteze Guvernului pentru a obține finanțare.

Din păcate însă din toate aceste promisiuni nu a fost trimisă Guvernului decât o simplă listă, lipsită de informații precise, neatașând proiectele necesare obținerii finanțării, solicitând însă foarte mulți bani de la buget.

Domnul ministru nu a reușit nimic din ceea ce și-a propus din cauză că trebuia să ceară și să obțină de la autoritățile locale și de la cele de specialitate informații concrete despre necesitățile de finanțare. Apoi, împreună cu aceste instituții trebuia să pună la punct proiecte de finanțare care să cuprindă studii de fezabilitate, indicatori economici și tot ce mai este nevoie.

Ministrul educației și cercetării a mai promis și subvenții consistente pentru grădinițe, însă în afara faptului că nu au primit nimic, părinții plătesc totul, inclusiv alimentația și orele suplimentare.

Deoarece nu există programe, banii alocați din buget pentru învățământ rămân neconsumați. Culmea ironiei!

Pe niciun membru al Guvernului și nici măcar pe Traian Băsescu nu-i doare inima de grija școlii și a sistemului de învățământ din România. Acești domni își scot ochii pentru orice alte interese, în afara celor din învățământ, sănătate și în special a celor relaționate cu socialul.

Ați afirmat că trebuie să avem încredere în învățământul românesc. Stați liniștit! În el avem încredere, însă în modul dumneavoastră de a conduce ministerul nu mai avem încredere deloc. Ați fost criticat de colegii liberali de alianță pentru viteza redusă a reformei, chiar v-au acuzat că nu aveți abilități de negociator în relația guvern - sindicate.

Ne întrebăm ce scuză va mai inventa ministrul Hărdău pentru a fugi de responsabilitate.

Domnule ministru, cu toată decența de care ar fi trebuit să dați dovadă până acum, ar trebui să vă dați urgent demisia din guvern, pentru a demonstra că sunteți în stare, măcar o dată, să vă asumați răspunderea.

Credem că v-ar sta mult mai bine în postura de bunic, care își plimbă liniștit nepoțeii prin parc, decât în aceea de om care pierde în fiecare zi încrederea celor ce i-au acordat-o fără vina lor.

Vă mulțumesc.

    Claudius Mihail Zaharia - referire la planurile de dezvoltare a municipiului București;

Domnul Claudius Mihail Zaharia:

Domnule președinte, stimați colegi,

Zilele acestea am fost surprins, și nu neapărat într-un mod plăcut, de planurile de dezvoltare a municipiului București propuse de administrația locală și susținute financiar atât de bugetul local, cât și de fonduri de la instituții centrale.

Cu toate că perspectiva unor drumuri încăpătoare menite să fluidizeze traficul, a unor construcții moderne de locuințe și a unor arene sportive la standarde europene mă bucură nespus, acest sentiment dispare brusc în momentul în care îmi sunt prezentate eforturile și constrângerile pe care trebuie să le suport eu, ca locuitor al Bucureștiului.

Astfel, în modul în care sunt planificate, acțiunile mai sus menționate transformă bucureșteanul într-un dublu plătitor pentru fiecare realizare a autorităților locale: o dată prin taxele și impozitele achitate și în al doilea rând prin costurile suplimentare de timp și bani pe care le determină aglomerația și blocajele determinate de aceste lucrări.

Să luăm spre exemplu situația dezvoltării infrastructurii în municipiul București, un program absolut necesar pentru transformarea capitalei României într-o capitală europeană. Acest program, prin modul în care a fost demarat și în care se implementează a devenit de multă vreme un motiv de supărare și de stres.

Cu toții suntem de acord că infrastructura Bucureștiului este învechită și că nu mai face față numărului mare de autovehicule, însă de aici și până la a fi în totalitate de acord cu decizia administrației locale de a închide sectoare întregi de drum care transformă traficul din oraș în calvar este un pas destul de mare. În timp ce în țările membre a Uniunii Europene, autoritățile caută permanent soluții astfel încât să eficientizeze permanent serviciile oferite și să încurce cât mai puțin cetățenii în activitățile zilnice, în România pare a fi exact invers.

Încă nu am înțeles de ce în București, o capitală la fel de aglomerată ca multe din capitalele europene nu se lucrează noaptea, pe porțiuni mai restrânse și mai eficient sau, în cazul în care lucrarea cere închiderea totală, de ce nu sunt identificate, marcate și aduse la cunoștința populației soluțiile alternative de deplasare?

Doresc să atrag atenția autorităților locale că este necesară schimbarea modului de îndeplinire a responsabilităților publice și că Bucureștiul, în calitatea sa de capitală europeană, are nevoie de o administrație care gândește și funcționează european.

Înainte de a încheia aș mai dori să menționez o problemă care la momentul de față mi se pare eronat abordată, și anume reabilitarea din bani publici a arenelor sportive. Suntem cu toți conștienți de faptul că România are nevoie de arene sportive moderne care să poată găzdui competiții la standarde europene, însă ca acest lucru să se realizeze acum și din bani publici este incorect față de cetățeni și față de prioritățile acestora.

Subliniez faptul că fondurile publice trebuie îndreptate către proiecte care să corespundă agendei populației și nu alocate în mod direct reconstrucției de stadioane. Pentru acest tip de proiecte pot fi găsite soluții alternative de susținere din partea statului, însă fără a implica banii publici.

Pentru ca aceste situații să fie ameliorate sau chiar evitate solicit prefecților ca prin aparatul propriu să monitorizeze mai atent modul în care primarii și consiliile locale gestionează proiectele locale astfel încât acestea să fie gestionate în favoarea cetățeanului.

Vă mulțumesc,

    Cornelia Ardelean - afirmarea necesității ca administrațiile locale să adopte Planurile Urbanistice Generale;

Doamna Cornelia Ardelean:

Modernizarea localităților, atragerea unor investiții cu mare potențial care să ridice nivelul de trai sunt obiective strategice. Ne place să vorbim despre ele, mai ales în localitățile mai mici, care ne dorim să se dezvolte exploziv în următorii ani. Și totuși, se fac atât de puține lucruri pentru a crea premisele dezvoltării acestor localități!

Planurile Urbanistice Generale (PUG-urile) sunt - sau mai bine spus ar trebui să fie! - hărțile de dezvoltare ale acestor localități. Sunt planurile prin care autoritățile publice, comunitatea, la urma urmei, demonstrează că dezvoltarea unei comune, a unui oraș, nu sunt lăsate la voia întâmplării. Că există o logică urbanistică și edilitară în devenirea comunităților locale.

Din păcate, realitatea din teritoriu nu justifică o viziune optimistă. Din diferite motive, foarte multe localități nu au aprobat Planurile Urbanistice Generale. Fie că, așa cum este cazul unor localități din județul Arad, anumite firme de proiectare nu își onorează la timp comenzile, fie pur și simplu din neglijență sau lipsă de viziune, sunt administrații locale care nu au reușit să adopte un PUG.

Consider că Ministerul Administrației și Internelor, ca și conducerile Consiliilor Județene și ale Prefecturilor, ar trebui să se implice temeinic în rezolvarea acestor probleme. Administrațiile locale trebuie sprijinite, prin aportul de informați și/sau financiar dacă este cazul, pentru a reuși să adopte PUG-urile.

Așteptăm ca administrațiile locale să fie pregătite, de anul viitor, să acceseze fondurile puse la dispoziție de Uniunea Europeană, pentru investiții în infrastructură. Așteptăm ca, după 1 ianuarie 2007, comunele și orașele din România să atragă mai multe investiții, care să ridice nivelul de trai din țară. Pentru aceste deziderate, este însă important ca primăriile, consiliile locale să fie pregătite. Fondurile europene vor putea fi atrase în mod eficient doar în condițiile în care comunitățile locale vor demonstra că au o concepție, o viziune despre dezvoltare. De aceea, e nevoie de un efort concentrat pentru ca administrațiile locale să adopte Planurile Urbanistice Generale, care le creionează concepția de dezvoltare.

    Corneliu Ciontu - propunere privind formarea unei comisii speciale care să aibă în vedere problemele infrastructurii în domeniul sportului;

Domnul Corneliu Ciontu:

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Nu e tocmai rău să fii român în aceste zile. Am început - ca națiune - să respirăm, să scoatem capul în lume, să trăim într-un ritm susținut al satisfacțiilor. Intrăm în Europa. Găzduim reuniunea francofoniei. Suntem membri activi în alianțele puternice ale lumii. Sunt lucruri care deunăzi ar fi părut puțin plauzibile. Dar se întâmplă.

Concomitent cu aceste evenimente de înaltă politică, avem un motiv parcă mai viu și mai autentic de satisfacție: am revenit pe harta lumii sportive. Naționala de rugby s-a calificat la Campionatul Modial; polo-ul românesc uimește; handbalul feminin și masculin au crescut enorm și - mai presus de toate - am redevenit o mică putere fotbalistică. Veți spune că sunt performanțe mai vulgare și neînsemnate decât Sommetul Francofoniei, de pildă. Totuși, dacă priviți jurnalele de știri, veți vedea că relatările despre sosirea lui Raul și Ronaldo le-au surclasat pe cele privind sosirea lui Jacques Chirac. Românii par să se bucure mai mult de parteneriatul nostru cu Europa atunci când aceasta presupune o seară de fotbal bun decât o după-amiază la Consiliul Europei.

Pe scurt, din punct de vedere sportiv suntem deja în Europa, iar fotbalul pare a deschide drumul. Jucăm în Liga Campionilor și privim cu relaxare grupele Cupei UEFA. Se discută - în limbaj european - de contracte avantajoase, de sponsori, de marketing profesionist. Totuși, pentru că schimbarea s-a petrecut foarte rapid, suntem asemeni unui proaspăt îmbogățit care poartă pantofi descusuți la un costum scump. Ne luptăm cu Real Madrid, dar avem stadioane sovietice. Dăm piept cu PSG, dar peluza rapidistă se prăbușește. Dinamo primește mari echipe ale Europei într-o magherniță construită prin 1950. E grav... Și - atenție! - vina nu este a investitorilor, care au înțeles că și-ar amortiza rapid cheltuielile în infrastructură. Vina este a noastră, a inerțiilor și ezitărilor noastre între proprietatea publică și cea privată.

Vi se pare normal ca Ministerul de Interne să ofere, din banii noștri, milioane de dolari pentru refacerea Stadionului din Ștefan cel Mare? De ce? Care e interesul public în acest caz? Au acces copiii noștri pe teren, la o miuță? Pot toți angajații ministerului să alerge pe pistă? E intrarea la meci gratuită? Nu! Atunci, de ce nu se acceptă varianta concesionării? De ce să nu cheltuiască acționarii, care - repet - sunt dispuși să o facă? De ce să cheltuiească steliștii pentru dinamoviști? Dar dinamoviștii pentru steliști? De ce la Timișoara, de pildă, autoritățile locale refuză să investească în stadion - dar nici nu lasă clubul de fotbal să o facă? Într-o țară cu reguli logice și sănătoase, nu am putea întâlni gestul generos al patronului Stelei, care a investit bani într-un stadion care nu-i aparține nici măcar sub formă de concesiune. Pentru că țările normale respectă proprietatea, încurajează investițiile și dezvoltarea infrastructurii.

Am început să ne mândrim cu aspectul occidental al Stadionului Ghencea, dar facem asta deși, chiar noi, statul, reprezentanții statului, nu am făcut nimic în acest sens. Dimpotrivă, statul a blocat orice investiție în propriile arene, de parcă aceste ruine ar fi cine știe ce comori. Nu aș vrea să credeți că pledez cauza unui sau altui patron de club. Toți sunt în aceeași situație, iar stadioanele nu reprezintă decât vârful vizibil al unui fenomen mult mai larg. Sunt în discuție toate bazele sportive, inclusiv pentru sportul de masă, care astăzi sunt în paragină din pricina primăriilor, ministerelor sau regiilor care și le dispută. Nu ar fi mai simplu să trasăm o lege clară a bazelor sportive care să interzică clar demolarea unei baze sportive fără a construi alta în loc ? Nu ar fi mai ușor să concesionăm stadioanele, obligând în schimb fiecare patron să construiască câte o mică bază pentru sportul de masă ?

Vă mărturisesc că privesc această problemă ca pe un mister, în fața căruia fac supoziții de amator. Să fie oare vreo luptă ascunsă pentru terenurile aferente stadioanelor? Dar o astfel de problemă se rezolvă ușor, cu un contract care limitează clar dreptul de concesiune. Să fie oare vorba de valoarea arenelor? Bine, dar aceste arene sunt demodate, incomode, lipsite de facilități decente. Ar fi mai ieftin să construiește de la zero, conform principiilor moderne, decât să cârpești bătrânele noastre ovale de beton. Să fie la mijloc orgolii? Rivalități? Nu știu. Știu doar că, din acest punct de vedere, trăim în plin absurd. Lucrurile nu pot continua astfel, într-o perpetuă improvizație și târguială.

Propunerea mea către colegii deputați interesați de problemă este formarea unei comisii speciale care să se aplece asupra problemei și care să găsească o soluție coerentă, practică și echitabilă. În joc e demnitatea noastră de gazdă și de țară europeană. În joc sunt viitoarele talente, care nu se pot forma pe maidan. În joc e civilizația, care uneori se măsoară cel mai bine pe stadioane.

Vă mulțumesc și aștept reacțiile colegilor.

    Costică Macaleți - declarație politică cu titlul Criză de profesori în școlile botoșănene;

Domnul Costică Macaleți:

"Criză de profesori în școlile botoșănene"

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ca și alte județe din țară și județul Botoșani, pe care îl reprezint în Parlament, se confruntă cu o gravă criză a învățământului.

Pe lângă problemele legate de infrastructură - școli aflate într-o stare avansată de degradare și cu o "dotare" sub orice critică - învățământul din județ se confruntă cu acută criză de personal. Astfel, s-a ajuns la situația în care zeci de cadre didactice care au ieșit la pensie vor fi menținute la catedră în anul școlar 2006-2007 din cauza deficitului de profesori calificați. Mai exact, Inspectoratul Școlar Județean Botoșani a fost nevoit să angajeze, prin cumul, 82 de pensionari, pentru ca activitatea din mai multe școli, în special din mediul rural, să nu fie afectată.

Cele mai deficitare catedre sunt cele de limbă română, limbă engleză și limbă franceză din școlile din comunitățile rurale, în special cele aflate la distanță mai mare de municipiul Botoșani.

Oficialii Inspectoratului Școlar susțin că, în același timp, probleme sunt și la angajarea profesorilor calificați în informatică, pe motiv că, de cele mai multe ori, aceștia își găsesc locuri de muncă mai bine plătite în alte sectoare de activitate.

Pe lângă revolta care ne-o provoacă o astfel de știre trebuie însă să facem și o analiză concretă a factorilor care au contribuit la o astfel de situație critică. Nu este un secret pentru nimeni faptul că salariile din învățământ sunt unele sub orice critică și, în ciuda eforturilor profesorilor și chiar a promisiunilor guvernului, condițiile de recompensare a dascălilor pentru efortul depus au rămas dintre cele mai precare. Însă un alt factor decisiv al acestei situații îl reprezintă starea infrastructurii. Astfel, profesorilor care ar trebui să predea în comunele din județ le-ar fi deosebit de dificil să ajungă să profeseze în respectivele locații din motive ce țin de o infrastructură mai mult decât precară mai ales în condiții de iarnă care, ne place sau nu, ne bate la ușă.

Ce ne intrigă de asemenea sunt domeniile deficitare: limba română, limba engleză, limba franceză și informatica. Mai precis, pe lângă faptul că ai noștri copii sunt privați de studiul lui Eminescu și Creangă, tocmai acum, în prag de integrare a României în Uniunea Europeană, elevii nu pot să învețe nici limbi străine și nici informatică, domenii fără de care progresul și concurența pe piața muncii rămân o vorbă în vânt. Inspectoratul Școlar Botoșani vine însă și ne "liniștește" anunțându-ne că pentru a acoperi posturile libere a apelat și la 161 de învățători și profesori necalificați. Într-adevăr o măsură de avarie, dar care nu ne poate determina să nu ne întrebăm: cum îi vor privi și primi europenii pe copiii noștri pregătiți în astfel de condiții, domnilor guvernanți?

    Cristian Mihai Adomniței - declarație politică: Și doar credința...;

Domnul Cristian Mihai Adomniței:

"Si doar credința..."

Aș dori să-l parafrazez pe filozoful Petre Țuțea care spunea că "Rusia și Spania sunt țări gravide de creștinism". Oricine ar fi vizitat Iașul săptămâna care a trecut ar fi fost ferm convins că aceste locuri sunt "gravide" de ortodoxism.

Sfânta Cuvioasa Parascheva își continua lucrarea vieții sale, mântuindu-ne an de an pe noi, locuitorii acestui oraș atât de încercat. Oare știe "Sfânta" câtă nevoie avem de ea pentru a putea ieși din cochilia rece și respingătoare în care este prins acest oraș, blamat de o țară întreagă pentru scandalurile și acuzațiile de corupție neîntrerupte.

Această sărbătoare religioasă a făcut ca ochii multora să se întoarcă binevoitor spre noi. Înalți politicieni și oameni de stat, înalți prelați, personalități ale vieții publice, deopotrivă ieșeni, ardeleni, munteni, moldoveni, credincioși sau doar negustori, copii sau vârstnici sunt toți primiți și omeniți de acest oraș așa cum poate el mai bine, pentru că ieșenii sunt oameni extrem de primitori, calzi și binevoitori.

Vă chemăm pe toți, din toată țara la această sărbătoare creștină pentru ca Iașul este centrul cultural al României în cea mai pură formă de cultură - spiritualitatea. Iașul este centrul ortodoxismului european în aceste zile și doar credința ne poate arăta pioșenia atunci când uităm de vremelnicia noastră.

Vă primim pe toți la Iași pentru a vă aduce aminte sau poate pentru a vedea pentru prima dată tradiții și meșteșuguri populare de la cele mai sofisticate tehnici de încondeiere a ouălor până la cioplitul în lemn, de la înnobilarea iilor și cămășilor populare la împletitul coșurilor din nuiele sau confecționarea măștilor populare.

Acesta este Iașul pe care vreau să vi-l prezint, stimați colegi. Nicicând Iașul nu va fi altceva. Un oraș care are o astfel de sărbătoare în calendarul sau nu va putea fi niciodată polul sărăciei sau polul corupției din România.

Și doar credința... oamenilor din acest oraș ne va întări și ocroti de fiecare dată.

    Dan Grigore - declarație politică cu titlul Managementul fondurilor publice - o problemă reală a administrațiilor locale;

Domnul Dan Grigore:

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi se intitulează: "Managementul fondurilor publice - o problem reală a administrației locale"

Realizarea unor obiective de investiții de maximă importanță pentru comunitățile locale cu respectarea criteriilor de eficiență economică dar și cu utilizarea principiilor unui management performant și adaptat exigențelor și permanentelor schimbări identificabile în spațiul public, ar trebui să reprezinte un imperativ pentru orice autoritate a administrației publice locale care potrivit prerogativelor cu care este învestită prin lege administrează fonduri publice.

Realitatea pe care, din păcate, o percepem la nivelul administrației publice din România contrazice și încalcă flagrant principiile de care aminteam anterior.

Un exemplu în acest sens îl reprezintă modul în care executivul dar și Consiliul local al municipiului Slobozia înțelege să administreze și să gestioneze eficient bugetul local în acord cu interesul și nevoile cetățenilor. In 1998 Consiliul Local Slobozia, în calitate de autoritate contractantă, a încheiat un contract de achiziție publică care avea ca obiect cumpărarea de centrale termice pentru blocuri a căror valoare se ridică la 5,4 miliarde. Anul trecut, în luna iulie, primarul propune Consiliului Local sub forma unui proiect de hotărâre, aprobarea Studiului de Fezabilitate pentru reabilitarea sistemului centralizat de încălzire prin echiparea cu centrale termice, proiect respins de consilierii Alianței D.A. întrucât investiția nu era rentabilă și în același timp implica riscuri financiare majore datorate neplății serviciului de către beneficiari. O lună mai târziu același proiect de hotărâre este din nou supus dezbaterii. Primarul propune consilierilor achiziționarea de centrale termice pentru două blocuri la care procentul de branșare este mai mare de 20%. Proiectul de hotărâre cu amendamentul propus de primar este votat de consilieri, 3 dintre consilierii Alianței abținându-se. In mod anormal, pentru achiziționarea centralelor nu s-a organizat licitație publică ci s-a încheiat un act adițional la contractul din 1998. Valoarea celor două centrale stipulată în actul adițional este de 170.000 euro. Cert este că din studiile efectuate pentru justificarea achiziționării acestor centrale reiese că vor funcționa sub 20% din capacitate, în condițiile în care în unul din cele 2 blocuri există un singur apartament care nu are centrală proprie. Mai mult la data semnării actului adițional pentru livrarea celor două centrale termice, celelalte centrale achiziționate anterior de Primărie nu mai funcționau din cauza datoriilor acumulate într-o singură lună de beneficiarii de servicii. In mod surprinzător, în lista de investiții a Primăriei pe anul 2006 se regăsește obiectivul centrale termice, valoarea menționată fiind de 2,1 miliarde.

Este inadmisibil faptul că în administrația publică din România fondurile publice sunt utilizate defectuos pentru realizarea unor investiții nerentabile, lipsite de sustenabilitate. De asemenea, fundamentarea unor decizii privind realizarea de investiții fără o riguroasă cercetare prealabilă a tuturor indicatorilor economici și mai ales fără determinarea riscurilor este o gravă eroare pe care multe autorități ale administrației publice locale o comit.

Exemplul pe care vi l-am supus atenției este o dovadă palpabilă din care reiese că astfel de greșeli există. Acestea ar trebui remediate, cu atât mai mult cu cât în numai două luni administrația publică locală se va alinia standardelor europene atât de drept cât și de fapt.

    Daniel Buda - declarație politică cu titlul Diplomatic Park și România de dincolo de hotare;

Domnul Daniel Buda:

Diplomatic Park și România de dincolo de hotare

În ultima vreme, suntem martorii unor articole de presă apărute în unele ziare occidentale care îi înfierează vehement pe români, fiindcă ar fi ba hoți, ba proxeneți, ba criminali pentru un pumn de mărunțiș. Prin limbajul utilizat, aceste articole au și o reală tentă rasială, fapt care nu poate face nicidecum cinste autorilor sau redacțiilor.

Multă vreme după 1989 am fost considerați "oaia neagră" a Europei. Imaginea românilor în imaginarul colectiv occidental se rezuma la cerșetori și la hoți, eventual la copiii părăsiți în Leagănele ceaușiste. Proverbiala poveste a românilor care au mâncat lebedele de pe lacul din Viena a fost multă vreme pe buzele tuturor. Imaginarul cetățeanului occidental a înregistrat mai degrabă unele imagini frapante, pe care nu le-a mai văzut nicăieri și multe din șabloanele de imagine s-au întipărit în mintea occidentalului datorită realităților cotidiene: fie că a văzut cerșetori români în metrou sau în gară, fie ca a văzut sau citit reportaje incendiare despre traficul de minori români. De aici și până la a generaliza aceste lucruri la scara întregii Românii este însă o cale destul de lungă. În plus, unele fapte disparate de acest tip nu justifică porniri xenofobe, indiferent despre ce ziar ar fi vorba și indiferent în ce țară ar apărea el.

Pe de altă parte, defăimările la adresa românilor sunt nedrepte. Nu o dată românii au fost lăudați pentru hărnicia lor sau pentru priceperea lor profesională. În Spania, într-o anumită regiune, politicienii băștinași le solicită chiar votul. Ba mai mult, atât în Italia cât și în Spania există cazuri de români aleși în administrația locală.

Dincolo de luminile și umbrele care conturează imaginea românilor în Occident, un lucru este adevărat: pentru imaginea mai puțin bună a conaționalilor noștri avem și noi partea noastră de vină, în sensul că nu am făcut cât trebuia pentru a fi percepuți altfel.

Ministerul de interne a făcut eforturi considerabile pentru a stopa migrația clandestină și exportul de infracționalitate în Uniunea Europeană. În fond, fără aceste eforturi n-am fi primit undă verde la aderare, având în vedere stegulețele roșii de la justiție și afaceri interne.

Problema este însă alta. În primul rând, diaspora românească este, după cum știm cu toții, destul de dezbinată și în plus a fost tentată, cel puțin până în 2004, să aibă o atitudine ostilă față de puterea de la București și implicit și față de cei aflați în ambasade și consulate. Ne amintim scenele rușinoase în care Președintele Iliescu era huiduit sau bombardat de conaționalii noștri de peste hotare cu diverse produse alimentare.

În fond, mulți dintre românii fugiți în Occident înainte de 1989 erau filați de "băieții noștri cu ochi albaștri" din ambasadele și consulatele României Socialiste. Unii dintre ei au rămas acolo și după 1989. Această adversitate s-a tradus într-o lipsă de comunicare între diaspora română și reprezentanții noștri diplomatici.

Vorbind despre aceștia, ajungem la o altă durere. La întâlnirea cu membrii corpului diplomatic român care a avut loc la București, premierul Tăriceanu le-a cerut acestora să lase acasă limbajul de lemn. Poate ca ar fi fost mai potrivit ca să nu-i mai lase să se reîntoarcă la post. Avem un corp diplomatic îmbătrânit în rele, cu mentalități antedecembriste, iar multe din ambasadele și consulatele noastre sunt niște veritabile cimitire ale dinozaurilor politici - ca la Jurasic Park-, funcțiile diplomatice fiind niște sinecuri politice. Ne amintim de venerabilul Oliviu Gherman care, după ce a moțăit patru ani la șefia Senatului, a fost trimis de Ion Iliescu să moțăie și la Paris. Complicele în recursuri în anulare, Joița Tănase, a fost răsplătit de același Ion Iliescu, primind funcția de consul la Strasbourg. Și exemplele ar putea continua.

Mulți dintre diplomații noștri odată ajunși la post uită pentru ce au fost trimiși acolo: fie se consideră în vacanță, fie se ocupă de tot felul de afaceri oneroase. În loc să fie principalii vectori de imagine ai României și să fie factorul de coagulare între Guvernul de la București și diaspora românească, acești diplomați de salon nu se pot reprezenta nici măcar pe sine și nicidecum România.

Consider că e nevoie de o strategie de imagine din partea Ministerului de Externe. În fond, ambasadele noastre trebuie să fie preocupate primordial de imaginea României în lume și de apărarea intereselor acesteia. Nu se poate ca Ministerul să nu aibă o reacție vehementă la articolele defăimătoare din ziarele occidentale. N-am auzit să fi dat nici măcar un drept la replică. În al doilea rând, este nevoie de un nou sistem de cuantificare a activității diplomaților noștri.

Ceea ce s-a întâmplat în unele ziare occidentale este grav, în perspectivă. Poate cineva are interesul ca România să intre în Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007 cu o pată pe obraz, pentru a avea capul plecat înaintea Bruxelles-ului. De-a lungul amarei noastre istorii am avut multă vreme capul plecat în fața Înaltei Porți, a Orientului. Acum nu mai trebuie să avem capul plecat în fața Occidentului. Avem nevoie de Occident, după cum și acesta are nevoie de noi. Pentru aceasta trebuie să fim percepuți așa cum suntem și nu pe baza unor clișee prefabricate. În fond, clișeele de mentalitate sunt cel mai greu de schimbat și tocmai de aceea trebuie să ne preocupe în mod deosebit imaginea noastră în ochii celor din Uniunea Europeană.

    Dumitru Avram - declarație politică intitulată Spaimele țăranului român;

Domnul Dumitru Avram:

Spaimele țăranului român

Ani buni după aderarea la Uniunea Europeană, cei mai mulți români vor trăi extrem de greu. Puterea încearcă să minimalizeze dificultățile mari care se conturează de pe acum, temându-se ca nu cumva să se întâmple, și la București, ceea ce se petrece de câteva săptămâni la Budapesta, mai cu seamă că guvernanții noștri, deși încurajați la Bruxelles, sunt înjurați vârtos în România. Într-un mare bucluc îi aruncă aderarea pe cei din mediul rural. Pe bună dreptate, un țăran teleormănean, șugubăț, dar cu mintea limpede a românului care de veacuri ține pe umeri această țară, unul dintre urmașii celor imortalizați de Zaharia Stancu sau Marin Preda, rostea o frază memorabilă: "Ascultați-mă pe mine, ne bagă-n Europa desculți și în izmene".

O asemenea reflecție amară nu-i deloc o simplă metaforă, ci o crudă realitate a satului nostru ruinat, împins acum la noi și mari sacrificii pentru un dram de civilizație. Ca să realizezi o schimbare radicală în satul românesc, în urma căreia milioane de țărani să-și însușească modul de muncă și de viață al fermierului occidental, este nevoie ca, pe lângă fondurile comunitare, care neîndoielnic vor trece prin multe site mafiote, țăranul însuși să investească mult.

Dar de unde bani, când din veniturile-i modeste țăranul român nu-și mai poate cultiva nici peticul pe pământ pe care l-a redobândit după destrămarea cooperativei agricole? Cum să nu fie cuprins de îndoieli, ba chiar de spaime, auzindu-l pe comisarul european Jonathan Scheele, care afirma recent că "marea agricultură va fi impulsionată, dar micii fermieri vor trebui să se adapteze sau să dispară". Cu alte cuvinte, vor fi sprijiniți și se vor adapta noii moșieri "încropiți" peste noapte (câteva mii), iar 9-10 milioane de țărani vor pieri. Ar fi o performanță tragică pe care n-a reușit s-o atingă nici cooperativizarea forțată din perioada 1949-1962.

Într-adevăr, speranțele sau frisoanele celor mai mulți politicieni stau sub semnul mult-invocatelor alegeri anticipate, care devin aproape certe după 1 ianuarie 2007. Aderarea va crea convulsii și în sânul partidelor obligate să-și elaboreze noi strategii, noi programe, dar mai ales să mediteze asupra unor noi alianțe politice. Cu siguranță că semnarea Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană va fi cântecul de lebădă al Alianței portocalii, care s-a decolorat de multă vreme.

Toate disensiunile, mai mult sau mai puțin transparente, care au măcinat pe dinăuntru această nefirească încrengătură politică, vor erupe de acum frontal, cu vicleana contribuție a Palatului Cotroceni, unde se plămădește, cu aluat cam vechi și expirat, o alianță de tip nou, cea dintre democrați și social-democrați, în vederea unui nou executiv, chiar a unui guvern minoritar, preconizat de primul pirat al țării. Sau poate, cine știe, democrații sunt interesați de experiența vastă a social-democraților în mânuirea fondurilor publice!

Mulți observatori politici sunt însă de părere că o combinație între "prea cinstiții democrați" și "ticăloșiții" pesediști este sortită de la bun început eșecului. Într-adevăr, este greu de crezut că PSD va accepta să intre în preconizata coaliție guvernamentală, dacă nu i se va oferi postul de premier. Pe de altă parte, toată această rocadă politică, inițiată de Traian Băsescu, are drept principal scop înscăunarea ca prim-ministru a lui Theodor Stolojan, cel mai proaspăt alungat din PNL.

    Ioan Dumitru Puchianu - declarație politică intitulată Lipsă de respect și nepăsare față de valorile istorice ale neamului românesc;

Domnul Ioan Dumitru Puchianu:

Lipsa de respect și nepăsare față de valorile istorice ale neamului românesc.

Periodic, peste cultura și istoria României se abate, ca un blestem, tăvălugul demolărilor haotice. Indiferent de an sau de epocă, indiferent de regimul politic, cei puși să vegheze la conservarea și păstrarea valorilor culturale și istorice ale acestui neam, uită care este rolul lor în aceste funcții înalte și mai șterg o pagină de istorie.

Așa au făcut comuniștii, când, sub pretextul unei modernizări urbane și rurale prost înțeleasă, au dărâmat, fără nici o noimă, obiective culturale și istorice inestimabile și care nu au mai putut să fie refăcute sau restaurate și ce nu s-a putut dărâma, a fost ascuns privirilor românilor sub un strat gros de ciment, chipurile ctitorilor acestui neam fiind definitiv îngropate și sortite anonimatului.

Am crezut și am sperat ca toate acestea să fie de domeniul trecutului, am vrut să uităm această perioadă neagră în cultura națională. Dar, din păcate, istoria se repetă în zilele noastre, când nici măcar nu mai există scuza că un dictator paranoic decide de unul singur asupra importanței și valorii unui obiectiv istoric. Pur și simplu incompetența și lipsa de interes de care dau dovadă tocmai cei puși să apere moștenirea istorică a României, fac posibilă distrugerea și degradarea unor astfel de monumente.

Pe ruinele fostei capitale a dacilor, Sarmisegetuza, pasc astăzi turme de vaci și oi. Zona a fost săpată și brăzdată cu șanțuri și gropi de cei dornici să găsească o parte din comorile dacilor, fără ca cineva să-i împiedice sau să mai refacă arealul distrus. Asta în timp ce statul român, total dezinteresat, a ajuns să primească semnale din Paris sau Londra că piese din patrimonial arheologic dacic au apărut pe aceste piețe, fiind oferite spre vânzare de diverși particulari.

Cu o săptămână în urmă au început la București lucrările de demolare a Podului CFR Băneasa, acesta urmând a fi refăcut și modernizat din temelii. Acțiunea în sine a fost larg mediatizată, mai ales datorită gravelor probleme de trafic pe care le implică și totuși nimeni dintre cei de la Ministerul Culturii și Direcția de Patrimoniu a Municipiului București nu s-a sesizat că acest pod, construit pe vremea lui Carol al II-lea, avea stâlpii de susținere împodobiți cu basoreliefuri reprezentând stemele provinciilor istorice ale României Mari. Podul a fost demolat, basoreliefurile distruse cu târnăcopul, și totuși vorbim despre un obiectiv aflat pe lista B poziția 517 a monumentelor istorice din capitala țării!

Constructorii își văd în continuare de treabă, podul a fost dărâmat, și nimeni nu s-a interesat ca măcar aceste basoreliefuri să fie conservate și amplasate în altă locație. Tot la fel de liniștiți își văd de treabă și cei plătiți de Ministerul Culturii să vegheze la protecția și conservarea patrimoniului istoric național. În fond, nici nu mai au motive să se grăbească: totul a fost distrus și nimic nu se mai poate recupera. S-a mai șters o pagină de istorie!

    Emilian Valentin Frâncu - declarație politică cu titlul Liberalii europeni au onorat România;

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

"Liberalii europeni au onorat România"

La mijlocul lunii octombrie a trecut aproape neobservat un eveniment destul de important pentru destinul european al țării noastre. Între 12 și 13 octombrie 2006 a avut loc la București primul congres al unui grup politic semnificativ din Parlamentul European și mă bucur că tocmai noi, liberalii, am avut acest privilegiu.

Al 27-lea Congres al Partidului European Liberal Democrat și Reformist (ELDR), desfășurat timp de 2 zile în România, a reprezentat un moment politic de excepție, o recunoaștere a faptului că țara noastră a devenit "de facto" un partener respectat în Europa, iar manifestarea a fost un prilej deosebit pentru ca aproape 500 de reprezentanți ai celor 49 țări membre a ELDR să se întâlnească cu un număr egal de lideri liberali români.

Lucrările Congresului au fost deschise de către Annemie Neyts-Uyttebroeck, președinte al Internaționalei Liberale și de către Călin Popescu Tăriceanu, vicepreședinte. Printre personalitățile politice marcante europene participante la această importantă manifestare ar trebui amintite Graham Watson, liderul grupului Alianței Europene Liberale și Democrate (AELD), avocat de succes pentru demersul românesc de aderare la UE, Androula Vassiliou din Cipru, președinta Organizației Europene a Femeilor Liberale, fost membru al Parlamentului European, Aidan McQuade din Marea Britanie, director al organizației Antisclavie, membru al grupului de experți pentru stoparea traficului de persoane al Uniunii Europene, Karin Riis-Jorgensen, Danemarca, membru al Parlamentului European, vicepreședinte ALDE.

PNL Vâlcea a fost reprezentat la acest Congres de o delegație de 15 persoane condusă de doamna profesoară Zvetlana Preoteasa, vicepreședintă națională a OFL.

Pe parcursul celor 2 zile ale lucrărilor Congresului, pe lângă ședințele de plen, au avut loc ședințe pe comisii de specialitate și seminarii precum și întâlnirea de lucru a reprezentantelor Organizației Europene a Femeilor Liberale. Femeile liberale au avut o implicare deosebită în diversificarea și susținerea tematicilor abordate, mai ales pe componenta găsirii unor soluții care să diminueze discriminarea sexuală în țările europene. În cuvântul său, președinta ONFL, senatorul Norica Nicolai a făcut referire la politica guvernului României pentru a asigura egalitatea de șanse și pentru combaterea traficului de persoane, menționând că "femeile din țara noastră sunt pregătite să devină membre ale Uniunii Europene". Profesoara Zvetlana Preoteasa, reprezentanta județului Vâlcea, a susținut necesitatea tratării fără nici un fel de discriminare a femeilor din România care aleg să muncească legal în țările Uniunii Europene și a menționat că țara noastră, ca și celelalte țări europene, condamnă exploatare sexuală a femeilor și copiilor.

Luând în considerare faptul că anual între 600000 și 800000 de femei, bărbați și copii cad victimă traficului de persoane în Europa, acest flagel devenind a treia sursă ilegală de venit după droguri și arme, Congresul Liberalilor Europeni a cerut statelor membre UE ratificarea și punerea în practică a Protocolului pentru combaterea traficului de persoane semnat la Palermo, Italia în decembrie 2000 și a hotărârii Consiliului Europei pentru stoparea traficului de ființe umane, semnată la Varșovia în mai 2005. De asemenea, Congresul a cerut tuturor partidelor liberale europene să elaboreze cât mai repede un sistem de prevenire, protejare și reintegrare socială a victimelor, pentru asigurarea deplină a drepturilor omului în țările europene. S-a propus înființarea unei rețele de adăposturi în întreaga Europă unde victimele care cer ajutor, să fie consiliate, protejate și sprijinite material și moral. Pentru depistarea rapidă a acestora se va înființa o linie de telefon unică și gratuită în întreaga Europă, unde cei care cer ajutor să fie imediat preluați și sprijiniți.

Sâmbătă, 14 octombrie, delegația liberalelor europene a vizitat în București un centru pentru femei, victime ale traficului de persoane, demonstrând că România a făcut progrese și în acest domeniu, aliniindu-se rapid politicii europene.

În timpul congresului s-a vorbit mult despre țara noastră, despre realizările spectaculoase ale Guvernului Tăriceanu. În seara zilei de 12 octombrie toți delegații au participat la un dineu oficial, un adevărat spectacol de muzică și lumină. A fost un bun prilej pentru ca mulți să se cunoască direct, să discute probleme interesante și chiar să facă schimb de adrese. Delegația Vâlcii a luat astfel contact cu elite europene, s-a integrat rapid evenimentului și s-a simțit excelent.

Sub deviza "Lucrând împreună pentru Europa sigură și liberă", Congresul ELDR a fost o reușită, toți cei prezenți angajându-se că vor sprijini în continuare România pe calea dezvoltării și reformelor.

    Florin Iordache - declarație politică cu titlul Agenția Națională de Integritate - rămășița unui vis demult apus;

Domnul Florin Iordache:

"Agenția Națională de Integritate - rămășița unui vis demult apus"

Stimați colegi parlamentari,

"Potrivit proiectului de lege, Agenția Națională de Integritate, controlul averilor, cercetarea conflictelor de interese și constatarea incompatibilităților în exercitarea funcției era un organism independent, cu personalitate juridică, ce urma să funcționeze la nivel național, ca structură unică, fiind condusă de un președinte, ajutat de un vicepreședinte, care sunt numiți pentru un mandat de 4 ani." Cam aste se putea spune despre proiectul de lege " ANI" considerat de gurile rele a fi numit și proiectul "Macovei".

Săptămâna trecută, faimosul și mult râvnitul proiect a trecut prin acele ascuțite ale Comisiei juridice a Camerei Deputaților și aplicându-i-se tratamentul cu acupunctură, a ieșit un pic cam "șifonat" din ședința Comisiei. Aceasta a fost momentul marii dezamăgiri macoveniene. Ce a vrut doamna ministru să facă și ce a ieșit la final. O diferență cam mare. De ce? Pentru că, spre deosebire de ceea ce crede doamna ministru despre parlamentarii poporului, noi mai și gândim și anticipăm demersurile mai puțin ortodoxe ale doamnei ministru.

Știm și o înțelegem, parțial, pe doamna ministru pentru efortul depus de a scoate o lege, cum alta nu-i în Uniunea Europeană, lege pe care, în credința domniei sale, statele membre ale Uniunii ar fi preluat-o imediat și ar fi încercat să creeze și ele o instituție similară, în toată Uniunea Europeană, iar numele Macovei ar fi dăinuit peste vremuri.

În realitate, știm cu toții că ANI nu era altceva decât praf în ochi pentru presă și pentru acei oameni simpli de acasă care mai au încă tăria să creadă în poveștile cu zâne prezentate de doamna ministru. Nu cred că ar fi o greșeală să considerăm că intenționat doamna ministru nu a dorit să ne bucure cu prezența sa la ședința Comisiei de săptămâna trecută, întrucât ieri, răsfoind ziarele, am citit în paginile marii majorități a cotidienelor că doamna ministru nu își mai recunoaște legea. Ca și cum "Legea ANI" era Legea domniei sale și nu a unui Guvern, încă, în funcțiune. Prilejul ideal de a poza în victimă în fața electoratului.

Ceea ce vreau să subliniez prin această declarație politică este tocmai faptul că, în Comisia juridică a Camerei, pe parcursul mai multor ședințe, s-a dezbătut o lege de maximă importanță pentru actualul Guvern, dar fără sorți de izbândă în fața unei legislații care ne permite să intervenim mai mult sau mai puțin asupra unei legi, în fața unei Constituții care nu ne permite să creăm instituții doar de dragul unor miniștri și mai ales în fața unei etape extrem de importante pentru țara noastră, aderarea la Uniunea Europeană, moment care nu poate fi pierdut din cauza unei legi care nu constituie o prioritate a Uniunii.

Vreau să vă atenționez pe toți, stimați colegi, chiar și pe cei din coaliție, că nu întotdeauna un proiect inițiat de un ministru în funcțiune este unul bun și nu întotdeauna ceea ce își propune un ministru este definitiv, pentru că nu trebuie să uităm că, în viață totul este perfectibil, chiar și "Legea ANI"

    George Băeșu - declarație politică cu titlul Flutur înțelenește România;

Domnul George Băeșu:

"Flutur înțelenește România"

Țăranilor le-a fost luată bucuria trecutei toamne și a primăverii lui 2006, după ce foarte mulți dintre ei au fost nevoiți să lase pământul nelucrat. Le-a fost luată și bucuria verii, după ce prețul de batjocură oferit pentru grâu i-a lipit și mai tare de sărăcie.

Țăranilor le este luată și bucuria acestei toamne în care trebuie să vândă 5 kg. de porumb pentru a-și cumpăra o pâine. Și în care nădejdea că vor avea spor la bani de pe urma strugurilor le este spulberată de aceleași prețuri mici, care nu acoperă cheltuielile.

Fără bani cu care să-și are pământurile, fără perspectiva că vor putea vinde recoltele la prețuri rezonabile, țăranii lasă pârloagă o mare parte din pământuri. Suprafețe întinse de terenuri agricole se înțelenesc și nu le vor mai putea desțeleni nici impozitete, nici amenzile cu care guvernul vrea să relanseze agricultura românească.

Țăranii, bătrâni, neputincioși și rămași singuri după ce le-au plecat copiii prin străinătăți, nici măcar nu pot fi executați silit pentru impozite sau amenzi neplătite. Cine să le cumpere sărăcia scoasă la mezat de oamenii fiscului?

Oficial, ei o duc bine. Au aflat despre binele lor și comisarii europeni care au dat undă verde integrării agriculturii românești în marea agricultură europeană. Realitatea se încăpățânează să arate, însă, pe dos față de statisticile guvernamentale.

Țăranii români, bătrâni și neputincioși, au aflat mai nou că sunt fermieri și că guvernul va face și va drege pentru ei. Până acum, nici guvernul și nici foarte vocalul ministru Gheorghe Flutur nici nu au dres, nici nu au făcut. Poate, doar, să trecem în contul performanțelor ministrului omorârea păsărilor de prin ogrăzile satelor, operațiune care ar putea fi reluată cu succes în săptămânile ce vin. Dacă ar fi fost în stare să facă, nu ar mai fi continuat înțelenirea unor terenuri care ar trebui să aducă bunăstare și bucurie țăranilor.

Din curiozitate sau pur și simplu, din întâmplare, priviți ce se întâmplă pe câmp într-o vreme în care trebuia terminat semănatul orzului și începută însămânțarea grâului. Dacă veți constata că terenurile nu sunt arate și că nu lucrează mai nimeni la semănat, nu gândiți rău despre țărani! Ei nu au nici îndemn, nici putere să are și să semene.

Poate cei care i-au făcut fermieri cu pământ înțelenit au o explicație. Ba chiar sunt obligați să o aibă după ce le-au furat, una după alta, țăranilor bucuriile, mințindu-i cu program și băgându-le în gospodării belșug de sărăcie.

    Gheorghe Dragomir - declarație politică cu titlul Bugetul primului an european al României;

Domnul Gheorghe Dragomir:

"Bugetul primului an european al României"

Pentru prima data după 16 ani, guvernul Tăriceanu a reușit să schimbe filosofia bugetară a României, prin propunerea unui buget axat pe priorități și proiecte de dezvoltare și nu pe pomeni electorale sau pe servirea clientelei politice, așa cum proceda PSD.

Construcția acestui buget pleacă de la o realitate politico-economică ce nu poate fi contestată: la 1 ianuarie 2007 țara noastră va deveni membru cu drepturi depline al Uniunii Europene și de aceea bugetul pe anul 2007 poate fi considerat primul buget european al României.

Cea mai mare provocare cu care ne confruntăm este aceea a planificării resurselor publice care trebuie să se facă într-o modalitate care să mențină stabilitatea macroeconomică dar care, în același timp, să susțină creșterea și competitivitatea în următoarea etapă de dezvoltare națională.

Din acest punct de vedere și având în vedere angajamentele asumate prin programul de guvernare, bugetul pe anul 2007 va asigura finanțarea contribuției României la bugetul Uniunii Europene, precum și sumele necesare continuării reformelor structurale din sănătate, învățământ, cercetare-dezvoltare, pensii, agricultură și dezvoltare rurală.

Prioritățile bugetare ale României sunt, pentru 2007, alocațiile pentru investiții ce trebuie intensificate, mai ales în infrastructură precum și asigurarea cofinanțării proiectelor beneficiare de fonduri europene pentru a se realiza o absorbție cât mai mare a acestora.

Evident, există și alte necesități financiare care nu sunt neapărat legate de aderare, dar care au fost neglijate în ultimii ani și anume dezvoltarea capitalului uman prin cheltuieli publice mai mari în educație, cercetare și dezvoltare, reforma în sănătate și sistemul de pensii.

Pentru anul 2007 se estimează un buget general consolidat , cu o creștere de 2,2 puncte procentuale față de 2006 și o pondere în PIB și mult mai mare față de anii precedenți. Această proiecție are la bază atât măsurile fiscale adoptate în 2006 și care vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2007, continuarea armonizării cu legislația comunitară dar și performanța colectării veniturilor bugetare ca urmare a întăririi administrației fiscale și a controlului fiscal.

    Horea Dorin Uioreanu - reiterarea necesității de realizare a Autostrăzii Transilvania;

Domnul Horea Dorin Uioreanu:

Readuc în discuția Camerei Deputaților un "of" etern al nostru, al ardelenilor, pentru că mi se pare normal să spun, pentru a câta oară, că ne dorim Autostrada Transilvania și că acesta nu este un moft, ci este o utilitate publică necesară tuturor românilor.

În timp ce domnii Berceanu și Băsescu își radicalizau declarațiile vizavi de compania americană Bechtel, amenințând cu rezilierea contractului, în urmă cu o săptămână, un amic care venea de la București la Cluj pomenea toți sfinții, după ce a trebuit să parcurgă această distanță în opt ore. Numai lovindu-se de această situație neplăcută, amicul meu bucureștean a înțeles de ce vorbim noi, trimișii ardeleni, cu atâta patos despre construirea unei autostrăzi care să lege vestul țării de București.

În acest context, am urmărit declarațiile domnului ministru al transporturilor, reluate câteva zile mai târziu de președintele României, prin care aceștia "luau de urechi", ca să folosesc un termen atât de drag colegilor mei, pe reprezentanții firmei americane care construiesc Autostrada Transilvania.

Înainte de a ne cufunda în discuții tehnice, apreciez preocuparea domnilor Berceanu și Băsescu pentru bunul mers al lucrărilor de construire a Autostrăzii Transilvania, dar le amintesc faptul că întârzierile la care s-au referit sunt cauzate, în principal, de activitatea deplorabilă a fostului ministru Gheorghe Dobre, colegul de partid al domnului Berceanu, care a întârziat cu inconștiență, timp de un an de zile, continuarea lucrărilor la Autostrada Brașov-Borș. În acest sens, blocarea lucrărilor din timpul ministeriatului "de succes" al domnului Dobre, predecesorul domnului Berceanu, a determinat ridicarea șantierului din punctele de lucru și risipirea forței de muncă calificate.

De asemenea, îl sfătuiesc pe domnul ministru PD Radu Berceanu să privească această lucrare ca pe un parteneriat între Ministerul Transporturilor, Compania americană Bechtel și ardeleni. În acest sens, consider că doar o bună comunicare și o colaborare matură între acești trei factori poate să conducă la un rezultat convenabil pentru toate cele trei părți implicate și interesate de un rezultat pozitiv. Recomand domnului Berceanu, în acest sens, pentru bunul mers al proiectului, o atitudine de înțelegere și îl sfătuiesc să nu pună bețe în roate prin declarații de amenințare care nu fac decât să tensioneze situația, în detrimentul Ardealului. În acest sens, îi reamintesc faptul că așteptările populației ardelene pentru realizarea Autostrăzii Brașov-Borș sunt extrem de mari.

Nu în ultimul rând, am un mesaj pentru toți cei care răspund direct sau indirect de crearea acestei punți de legătură între București și Ardeal: să vorbim mai puțin și să facem mai mult! Apelez la înțelepciunea dumneavoastră în acest sens.

    Ioan Ghișe - declarație politică cu titlul Lupta barourilor de avocați, expresie a unui sistem neconstituțional și neprincipial;

Domnul Ioan Ghișe:

"Lupta barourilor de avocați, expresie a unui sistem neconstituțional și neprincipial"

Recenta grevă a Uniunii Naționale a Barourilor din România a evidențiat o față a crizei care se manifestă în sistemul judiciar din România.

Blocarea instanțelor judiciare, haosul și dezordinea au paralizat o săptămână Justiția din țara noastră. Principalii păgubiți au fost cetățenii onești, părți în procese și contribuabili ai sistemului public. Principali beneficiari au fost unii dintre infractorii periculoși.

Practic, se luptă grupările de avocați între ele, în afara legii și a instituțiilor. De regulă, grevele se fac de către angajați în relația lor cu angajatorii. Se pune întrebarea: avocații împotriva căror angajatori au făcut greva?

De data aceasta greva avocaților s-a manifestat față de așa-numita "lipsă de implicare a Ministerului public" în a soluționa numeroasele plângeri penale formulate împotriva avocaților din Baroul Constituțional.

Surprinzător, principalele puteri executive din stat au rămas spectatoare fără a prezenta atitudini publice și, mai grav, fără a oferi soluții.

UNBR solicită de mai mult timp să se interzică practicarea avocaturii și accesul în instanțe a membrilor Baroului Constituțional. UNBR se bazează pe legea privind practicarea profesiei de avocat. Baroul Constituțional se bazează pe Constituție și pe decizii definitive și irevocabile ale instanțelor prin care s-au înregistrat barourile care i s-au asociat.

Analizând mai la rece, detașat și constructiv putem găsi că paradoxal, ambele părți au dreptate, atât UNBR cât și BCR. Apar în logic întrebări de genul: Cum este posibil? Ce este de făcut?

Fără a avea pretenții de a fi atoateștiutori, afirmăm cu claritate și tărie că soluția este promovarea unei legi cadru a profesiilor liberale, lege care să respecte atât conceptul european de profesie liberală cât și Constituția României.

Un astfel de proiect de lege l-am propus de câteva luni și acum este în dezbaterea Senatului.

Problema de fond a profesiilor liberale care se practică azi în țara noastră este că cele mai multe dintre ele s-au privatizat prin crearea unui cadru legal care ignoră două drepturi constituționale fundamentale și anume acela de liberă practică a unei profesii liberale și libera asociere a persoanelor.

Prostul obicei care s-a dezvoltat în țara noastră a fost ca să se promoveze prin Ordonanță de Guvern norma specifică pentru practicarea unei profesii liberale. Apoi, după câțiva ani, această ordonanță s-a adoptat ca și lege, eventual cu puține modificări. După alți câțiva ani, prin hotărâre de guvern s-a adoptat Regulamentul de Organizare și Funcționare a Corpului profesional al respectivei profesii, așa zise "liberale".

Eroare de fond este că aceste corpuri profesionale sunt denumite prin chiar textul legii sau al ordonanței de guvern prin care s-a creat cadrul legal de înființare a lor: "organizație profesională de utilitate publică!!??" Adică un fel de organizație public-privată!?

Prin ignorarea Constituției, art. 116-117, se instituie prin lege organisme de specialitate care combină caracterul public al responsabilității cu cel privat al activității.

Pentru orice organizație cu caracter nelucrativ care se înființează, asociație sau fundație, utilitatea publică se recunoaște prin hotărâre de guvern după trei ani de funcționare.

Pentru ca această persoană juridică, asociație sau fundație să se înființeze este necesară hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, în condițiile OG 26/2000, completată și modificată prin OG 37/2003, dar pentru anumite asociații, anume cele numite prin ordonanță de guvern "organizație profesională de utilitate publică", nu mai este nevoie de o decizie în justiție pentru a fi înființate.

O astfel de persoană juridică se înființează prin efectul legii, nu prin hotărâre judecătorească și nici prin voința unor persoane fizice care se asociază în mod constituțional și prin liberul lor consimțământ, ci prin voința puterii politice, Guvern și apoi majoritate parlamentară, adică prin lege. "Curat constituțional, coane Fănică" ar spune Ghiță Pristanda, polițaiul din piesa lui Caragiale.

Mai grav, aceste "organizații profesionale stabilite de către Guvern din start ca fiind de utilitate publica (adică ilegal!?)", așa cum le declară totdeauna Guvernele, fac evaziune fiscală corespunzător execuției unor bugete anuale de peste 10 milioane de Euro. Cum? Simplu. Ele, corpurile profesionale, nu plătesc impozit pe venit sau pe profit, pentru că nu sunt înregistrate ca și comercianți, agenți economici.

Colectează atât cotizații cât și taxe pentru prestări servicii obligatorii pentru membrii corpului profesional, sute de miliarde de lei, bani care scapă oricărui control public al Curții de Conturi sau Ministerului de Finanțe pentru că aceste "organizații profesionale de utilitate publică!?" sunt un fel de struțo-cămile, organisme public-private care s-au constituit în fapt în adevărate structuri de tip caste profesionale. Altfel spus, aceste corpuri profesionale sunt și funcționează ca stat în stat.

Mai mult, în cadrul acestor corpuri profesionale se practică învățământ profesional în afara cadrului legal. Tot felul de funcționari din aparatul de stat predau colegilor lor de profesie, cursuri pentru care se percept taxe și pentru care lectorii sunt plătiți.

Totul se desfășoară într-o generală evaziune fiscală care este de domeniul penalului, iar instituțiile responsabile ale statului nu se sesizează pentru că tocmai șefii acestor instituții fac pe profesorii și câștigă bani predând astfel de cursuri fără a fi profesori. Adică se practică învățământ privat în afara cadrului legal, dar se percep bani mulți și ilegal!?

Prin lobby politic la nivel guvernamental și parlamentar aceste corpuri profesionale și-au creat un cadru legal neconstituțional prin care exercită și cumulează puteri de legiferare normativă în cadrul profesiei, puteri de sancționare disciplinară mergând până la excludere din profesie și puteri pentru stabilire de taxe și cotizații obligatorii pentru practicanții profesiei, indiferent de opțiunea și acceptul lor.

Mai mult, în unele cazuri, conducerile județene ale acestor corpuri profesionale stabilesc cu de la sine putere și în baza legii lor speciale câți practicanți ai profesiei vor fi admiși pe piață în viitorul an. Practic, aceste corpuri profesionale folosesc un cadru legal dar neconstituțional și abuziv față de interesul public. Piața liberă și concurența pentru practicarea profesiilor liberale și a serviciilor dependente de acestea sunt îngrădite în baza legii. Astfel, s-au creat adevărate caste, grupuri profesionale privilegiate, care de multe ori primesc în interior, pentru practică și stagiatură, tinerii specialiști doar în baza unor șpăgi de câte 10-15 000 de euro.

Practic, funcționează o corupție profesională instituționalizată în baza legii!? Efectul este că tinerilor absolvenți de facultăți care au probat capacitate profesională la standardele necesare le este îngrădit dreptul de exercitare liberă a practicării unei profesii liberale. Starea de fapt duce la aceea că serviciile care decurg din practicarea profesiilor liberale sunt foarte scumpe și practicate de către un număr limitat și controlat de către specialiști mai vechi în profesie.

Cei mai afectați de acest sistem diabolic sunt tinerii profesioniști, dar mai ales cetățenii defavorizați, cei cu venituri mici, șomeri, pensionari care nu pot plăti astfel de servicii scumpe.

În acest fel, mulți cetățeni nu își pot exercita drepturi constituționale pe care le au pe hârtie, dar de care nu pot beneficia, neavând suficienți bani.

Pentru schimbarea în bine a stării de fapt, există o soluție care funcționează cu succes în toate statele lumii civilizate, și anume existența unei legi-cadru privind profesiile liberale.

O astfel de lege-cadru, bazată pe Constituție, trebuie să garanteze oricărui cetățean dreptul de a exercita în mod liber și neîngrădit o profesie liberală.

Apoi trebuie să se separe rolul asociațiilor profesionale, pentru a propune standarde profesionale și criterii pentru exercitarea unei profesii, și să se țină seama de rolul statului de control pentru exercitarea în cadru legal a profesiei.

Rămâne ca doar justiția să poată limita sau interzice, în baza legii speciale, exercitarea dreptului de liberă practică al unei profesii liberale.

Până când se vor corecta anomaliile sistemului în sensul celor propuse mai sus, rămâne că oricând pot face grevă, pentru exact aceleași motive ca și avocații, practicanții tuturor celorlalte profesii ale căror legi speciale s-au creat prin ignorarea prevederilor Constituției privind libera asociere și exercitarea liberă a unei profesii.

Soluția pentru astfel de situații este una simplă și clară, adoptarea Propunerii legislative privind profesiile liberale.

    Ioan Țundrea - declarație politică intitulată ...escu în 2008, va fi conservator!;

Domnul Ioan Țundrea:

Declarație politică intitulată: "...escu în 2008, va fi conservator!"

După fiecare vizionare a celebrei piese de teatru scrisă de Tudor Mușatescu, jucată admirabil de actorii Teatrului de Comedie, trăiesc o senzație străină de bună dispoziție pe care o remarc și pe fețele altor spectatori.

Asemănarea dintre spectatorii prezenți în sală și alegători pe de-o parte, și scena politică românească și actori este izbitoare, românii devenind tot mai resemnați la gândul că aceste tipologii de conducători sunt o predestinare.

Constantele piesei, la care de 16 ani asistăm uluiți, par să fie actorii, terminația numelui lor, demagogia discursului pe care îl practică și sărăcia tot mai accentuată a spectatorilor, de fiecare dată întrebându-ne retoric care ar fi modelul prezidențiabil care ar curma această parodie.

Dar un amic îmi readuce buna dispoziție, spunându-mi la finalul spectacolului că "soluția stopării acestei parodii ar putea fi alegerea unui președinte universitar".

În acel moment am realizat că există multe asemănări între doi din dintre cei trei "escu" postdecembriști care evoluează pe scena noastră politică, din punct de vedere al comportamentului neconform cu standardele de eleganță europene.

Acești doi "escu", au, de asemenea, profesiuni asemănătoare, apa fiindu-le singurul amic, ambii vâslind înainte de '89 în tulbureala unui comunism de care au profitat din plin și de care metabolic nu se pot dezbăra, indiferent cu cât parfum de trandafir l-ar îmbălsăma.

Al treilea "...escu" postdecembrist este universitar, și dacă alternanța se păstrează în 2008, românii fiind un popor conservator, se presupune ca vor alege tot un profesor.

Și cum singurul președinte de partid profesor universitar de pe eșichierul politic este al nostru, adică al conservatorilor, sper, dragi colegi, ca pentru binele românilor să avem în 2008 un "escu" conservator care să ne reprezinte.

Cu siguranță, doar un președinte conservator poate pune capăt acestei dramolete ieftine postdecembriste, care ne-a anulat în 16 ani speranțele și zâmbetele, știut fiind că istoria noastră modernă și-a început zidirea cu reputați profesori conservatori, și nu cu sailor- mani.

    Ion Luchian - comentarii cu privire la aderarea României la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007;

Domnul Ion Luchian:

Anunțarea faptului că România este pregătită să adere la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007 reprezintă cel mai mare succes colectiv al acestei țări din ultimele decenii.

Integrarea este un succes al actualei guvernări, pentru că datorită reformelor susținute desfășurate în domeniile sensibile a putut fi menținută data de 1 ianuarie, însă este, în primul rând un succes al României și al tuturor românilor care și-au făcut bine treaba zi de zi la locurile lor de muncă și care au susținut cu putere acest proiect major.

Unii au afirmat că integrarea noastră nu a fost obținută pe merit, ci a fost mai degrabă un gest politic făcut de Bruxelles. În opinia mea, o asemenea afirmație este complet greșită, în primul rând pentru că România a îndeplinit efectiv toate criteriile de integrare, așa cum au fost ele stabilite de Uniune la Copenhaga, și în al doilea rând pentru că o astfel de decizie ar fi fost complet contrară principiilor și modului de acțiune ale Uniunii.

De asemenea, imediat după publicarea raportului de țară au existat anumite voci, ale unor analiști și oameni politici, care s-au grăbit să evidențieze greutățile pe care le vom întâmpina de la 1 ianuarie, din punct de vedere economic și social. Nu neg că ar fi posibile aceste greutăți, însă ar trebui să se evidențieze și oportunitățile pe care le vom avea.

Integrarea în Uniune ne oferă ocazia de a lua parte la un proiect uriaș, un proiect al libertății și prosperității pe un întreg continet, un proiect cu atât mai important astăzi, în contextul actualei situații internaționale - mă refer la lupta contra terorismului -, un proiect la care ne putem aduce și noi contribuția. Nu în ultimul rând, integrarea în Uniune ne oferă ocazia de a ne definitiva dezvoltarea economică și instituțională, ne oferă ocazia de a reveni, după decenii de pauză, la normalitate.

Este adevărat însă că mai degrabă de noi depinde realizarea tuturor acestor lucruri, decât de Uniune ca întreg, de capacitatea noastră de a realiza proiecte și de a le pune în practică, de capacitatea noastră de a cheltui cu folos banii primiți, de capacitatea noastră de a progresa, din toate punctele de vedere, într-o lume aflată într-o continuă mișcare.

Așa cum se spune, mingea este în terenul nostru.

    Liviu Câmpanu - declarație politică intitulată «Mica schismă și marele Fâs»;

Domnul Liviu Câmpanu:

Declarație politică intitulată «Mica "schismă" și marele fâs».

La sfârșitul săptămânii trecute, într-un cadru mai mult sau mai puțin festiv, mai mult sau mai puțin sobru, a fost lansată mult trâmbițata platformă pentru relansarea Dreptei românești. Această inițiativă a avut ca forță motrice doi foști președinți liberali: Valeriu Stoica și Theodor Stolojan, ultimul dintre ei reprezentând probabil administrația prezidențială sau societatea civilă. Având în vedere ideile lansate de către domnul Theodor Stolojan, am înclina să credem că prezența lui acolo a fost rezultatul unei tematici prezidențiale, pentru că, la un moment dat, te întrebai cine cui i-a furat ideile: Stolojan lui Băsescu sau invers.

Înființarea unei organizații, a unei structuri, a unui pol politic ar trebui să aibă la bază programe cu planuri de acțiune bine definite, cu oameni care să coordoneze aceste acțiuni, o logistică bine pusă la punct, o strategie. Ce am văzut noi că au inițiatorii platformei: simțăminte refulate, nemulțumiri personale, acuze strict personale la adresa unor membri ai conducerii PNL-ului și ipoteze. Cum poți să ai încredere în "genialul" Valeriu Stoica care, ca președinte de partid, a reușit performanța de a-l duce dintr-o extremă în alta a credibilității în fața electoratului. A avut minunata idee de a scoate PNL-ul din Convenția Democrată, dar și proasta inspirație de a-l conduce în anul 2002 la un procent de 4,7% în sondajele de opinie. Cum poți avea încredere în tehnocratul Stolojan care, după ce a muncit doi ani buni în folosul liberalismului românesc, se retrage, fără explicații credibile, din cursa prezidențială, lăsându-i loc "lupului de mare", iar după câștigarea alegerilor s-a aciuat la "sânul" acestuia, având ca predilectă preocupare acuzarea liberalilor și a conducerii lor.

S-a sperat ce, prin această acțiune? Ruperea PNL-ului? Realizarea visului măreț a lui Băsescu și Stolojan de a creea un partid prezidențial care să-i sufle vânt în pânzele unei noi candidaturi la președinție? Aducerea lui Becali lângă Stolojan pentru a întări dreapta românească? S-ar putea pune nenumărate întrebări și am pute găsi la fel de multe răspunsuri. Din păcate, avem de a face cu un comportament de piroman, care nu găsește altceva mai bun decât să dea foc casei pe care tocmai a părăsit-o. Spun că a părăsit-o, pentru că, din punctul meu de vedere, Stolojan nu a fost dat afară din partid, ci s-a exclus pas cu pas, zi de zi, prin comportamentul față de colegii cu care, la un moment dat, forma o echipă. Acest mod de acțiune nu pot să-l asimilez decât celui al unor maidanezi care, după ce sunt fugăriți de oameni, se mai opresc la colțul blocului ca să mai latre puțin.

    Mihai Sandu-Capră - declarație politică intitulată Primul buget european;

Domnul Mihai Sandu Capră:

Declarație politică intitulată "Primul buget european".

Aderarea la Uniunea Europeana permite, dar și obligă. Iar Guvernul Tăriceanu acționează în consecință. Pentru al doilea an consecutiv, avem de-a face cu o nouă filosofie bugetară, cu un buget bazat pe proiecte și priorități de dezvoltare.

Politicile liberale în domeniul bugetar, începând cu introducerea și menținerea cotei unice de impozitare de 16% și terminând cu întărirea controlului fiscal, reflectă voință politică a Guvernului de îndeplinire, într-o manieră europeană, a Programului de guvernare.

Proiectul de buget pentru anul 2007, cel mai important din ultimii ani, având în vedere certitudinea integrării României în Uniunea Europeană, ține seamă atât de prioritățile României, cât și de obligațiile în raport cu cerințele Uniunii. Bugetul primului an de integrare europeană va asigura sumele necesare continuării reformelor structurale din educație, sănătate, cercetare-dezvoltare și a reformei pensiilor, precum și contribuția României la bugetul Uniunii Europene.

Domenii precum educația sau sănătatea vor avea parte, pentru prima dată în perioada postdecembristă, de o creștere a alocării bugetare, ce le va apropia semnificativ de nivelele din Uniunea Europeană. Educația va beneficia de o finanțare egală cu 5,2% din PIB, sumă care reprezintă o creștere mai mare cu 40.000 de miliarde de lei față de anul 2006. Fondurile vor fi destinate investițiilor în infrastructura educației, urmărindu-se consolidarea și reabilitarea de unități școlare, dotarea laboratoarelor, precum și finanțarea de bază a învățământului superior de stat și susținerea cercetării. De asemenea, pentru anul 2007, sănătății i se alocă cel mai mare buget de până acum, 4 % din PIB, dublu față de bugetul alocat de PSD în 2004.

Totodată, anul 2007 este al doilea an consecutiv când se realizează reduceri ale contribuțiilor de asigurări sociale, cu circa 2 puncte procentuale. Suma alocată pentru asigurări și asistență socială în 2007, 11,2 miliarde euro, reprezentând 10,34% din PIB, este aproape dublă față de cea acordată în 2004.

Astfel, bugetul propus de Executiv pentru anul 2007 reflectă o situație de normalitate, și anume creșterea nivelului de trai, bazată pe o creștere economică semnificativă, sintetizând în același timp calitatea actului de guvernare.

    Mircea Ciopraga - informare privind cea de-a 28-a Reuniune a Comisiei pe probleme legale și politice a Adunării Parlamentare pentru Cooperare Economică la Marea Neagră (APCEMN);

Domnul Mircea Ciopraga:

Informare asupra celei de-a 28-a Reuniuni a Comisiei pe probleme legale și politice a Adunării Parlamentare pentru Cooperare Economică la Marea Neagră (APCEMN)

În perioada 11 - 12 octombrie 2006 am participat la Chișinău la reuniunea Comisiei pe probleme legale și politice a Adunării Parlamentare pentru Cooperare Economică la Marea Neagră (APCEMN).

În calitate de președinte al Delegației Române la Adunarea Parlamentară pentru Cooperare Economică la Marea Neagră voi face, prin declarația politică de astăzi, așa cum v-am obișnuit deja, o scurtă informare asupra programului acestei reuniuni, a recomandărilor adoptate și a propunerilor înaintate de către Delegația Română.

Comisia pe probleme legale și politice a APCEMN s-a reunit pentru a discuta și aproba proiectele de raport și de recomandare cu tema "Consolidarea cadrului legislativ pentru protecția proprietății intelectuale în statele membre ale Organizației Cooperării Economice la Marea Neagră" (OCEMN).

La lucrările acestei comisii am fost desemnat cu calitatea de raportor și am avut astfel oportunitatea de a monitoriza și evalua îndeaproape situația respectării proprietății intelectuale în țările membre ale organizației. O concluzie de bază a raportului prezentat a fost că în pofida îmbunătățirii cadrul legislativ din statele membre ale OCEMN, în conformitate cu cerințele și standardele internaționale ale protecției drepturilor intelectuale, tendința de violare a lor este totuși în creștere. Mai mult, încălcarea protecției intelectuale cunoaște astăzi o dimensiune internațională și reprezintă o amenințare serioasă pentru economiile naționale.

Astfel, analizând datele existente din toate statele membre, Comisia a conchis că, având în vedere amploarea internațională a problemei este necesară o abordare la toate nivelurile, prin dezvoltarea și implementarea standardelor naționale, regionale și internaționale și inițierea de programe menite să aducă la cunoștința opiniei publice potențiale pagube și pericole pe care încălcarea proprietății intelectuale le poate aduce atât la nivel macro, cât și la nivel micro, chiar și în cazul bunurilor de larg consum.

În consecință, Comisia pe probleme legale și politice a Adunării Parlamentare pentru Cooperare Economică la Marea Neagră recomandă parlamentelor și guvernelor statelor membre OCEMN să acțiuneze unitar, să îmbunătățească cadrul instituțional necesar lărgirii cooperării în domeniul protecției drepturilor de proprietate intelectuală în regiunea Mării Negre, să facă cunoscute opiniei publice importanța protecției proprietății intelecuale și riscurile, pierderile economice și implicațiile sociale, prin campanii susținute împreună cu societatea civilă și organizații neguvernamentale.

Mai mult, parlamentele trebuie să pună accent pe problemele proprietății intelectuale pentru adoptarea unei legislații adecvate, să continue armonizarea legislației în domeniu, cu standarele internaționale și ale Uniunii Europene, și să îndemne instituțiile naționale implicate să dezvolte relații de cooperare și o mai bună comunicare cu organismele internaționale.

În cadrul aceleiași comisii, urmând procedura organizației, Delegația României a prezentat și propunerile țării noastre de modificare a Regulamentului APCEMN.

Delegația României a înaintat două propuneri considerate ca fiind oportune și necesare datorită contextului important care determină rolul prezent și viitor al organizației. Propunerile pregătesc din punct de vedere instituțional organizația pentru a face față provocărilor generate de evoluțiile regionale și internaționale.

Prima propunere se referă la exercitarea simultană a președințiilor cele două organizații, APCEMN și OCEMN, în aceeași perioadă de timp și de către aceeași țară, propunerea având următoarele argumente: o astfel de formulă ar elimina neconcordanțele curente dintre cele două organizații și ar corela mai bine activitatea lor, printr-o cooperare optimă. Ca urmare, responsabilitatea țării care deține președințiile celor două organizații ar crește, armonizând astfel strategiile și proiectele parlamentului și guvernului.

De asemenea, președinția simultană ar facilita absorpția fondurilor europene în vederea dezvoltării regiunii Mării Negre și ar consolida astfel relația dintre Uniunea Europeană și cele două organizații. În vederea implementării acestei propuneri, Delegația Română a propus comisiei spre adoptare un calendar punctual de trecere la această formulă.

Cea de-a doua propunere prevede introducerea pe agenda APCEMN a unei reuniuni periodice a președinților parlamentelor naționale din statele membre, după modelul altor organizații, dar mai ales ca oportunitate în contextul lărgirii Uniunii Europene și a unei viitoare colaborări între APCEMN și Parlamentul European.

Ambele propuneri s-au bucurat de acceptul delegațiilor celorlalte țări urmând a fi discutate în amănunt și eventual adoptate într-o formă finală, anul viitor la București.

    Mircea Man - declarație politică intitulată Producerea alcoolului - tradiție și accize;

Domnul Mircea Man:

"Producerea alcoolului-tradiție și accize"

Președintele Autorității Naționale de Administrare Fiscală, domnul Sebastian Bodu, a efectuat o vizită în județul Maramureș la sfârșitul săptămânii trecute, unde a susținut o conferință de presă în cadrul căreia a fost prezentată situația Maramureșului din punct de vedere al încasărilor la buget, precum și a situației Direcției Generale a Finanțelor Publice a acestui județ, ocazie cu care șeful ANAF a confirmat faptul că din punct de vedere al finanțelor obiectivele au fost realizate în toate localitățile maramureșene.

Cu prilejul susținerii conferinței de presă, președintele ANAF a mai declarat că se dorește ca producătorii tradiționali de băuturi alcoolice să fie scutiți de la plata acizei pe alcool, dar numai în cazul în care aceștia folosesc la producerea băuturii fructele din proria gospodărie.

Presa locală din Maramureș a preluat trunchiat declarația domniei sale și a informat greșit că va urma scutirea de la plata accizelor la băuturile alcoolice. Acesta este un lucru ce necesită a fi clarificat. Domnul Bodu s-a referit la o intenție viitoare, cuprinsă într-un proiect legislativ, având drept scop limitarea evaziunii fiscale în producția de alcool, ceea ce nu presupune eliminarea accizelor.

Inițiativa șefului ANAF vine la puțin timp după ce accizarea alcoolului de consum obținut din distilarea fructelor a generat un protest general din partea țăranilor, deoarece în cadrul negocierilor de aderare la UE țara noastră a acceptat ca și acest produs să fie accizat la fel ca orice alt produs alcoolic.

Sunt exceptate de la plata accizelor doar țuica și rachiurile din fructe fabricate de persoana fizică și consumate de către aceasta și membrii familiei sale, cu condiția ca acestea să nu fie vândute, în limita cantității de 300 l, cu concentrație alcoolică de 40% în volum, pentru fiecare gospodărie individuală la nivelul unui an calendaristic. Atunci când se depășește limita de producție, cantitatea respectivă este supusă accizelor în vigoare.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal este interzisă prestarea de servicii către populație de către deținătorii de cazane care nu dețin autorizație de antrepozit fiscal, iar fapta constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani.

Într-adevăr, producătorii tradiționali de pălincă din Maramureș sunt de părere că intrarea în Uniunea Europeană le va aduce numai necazuri, dar proiectul de lege inițiat și transmis Ministerului Finanțelor Publice urmărește să limiteze categoria celor care se fac vinovați de evaziune fiscală în comercializarea alcoolului.

Nu trebuie să uităm că Maramureșul are o tradiție veche în producerea alcoolului, că producătorii acestuia folosesc strict fructele ca materie primă și că acesta este destinat consumului propriu și nu comercializării, deci proiectul de lege inițiat nu va îngrădi producerea acestuia.

    Ovidiu Ioan Silaghi - declarație politică intitulată Liderii ELDR apreciază acțiunile PNL;

Domnul Ovidiu Ioan Silaghi:

Declarație politică "Liderii ELDR apreciază acțiunile PNL".

După cum se știe, săptămâna trecută, PNL a avut onoarea de a organiza Congresul Partidului European Liberal Democrat și Reformist (ELDR). Constat cu satisfacție că oficialii ELDR au salutat progresele realizare de România și contribuția Cabinetului Tăriceanu în procesul aderării. De asemenea, am reținut că lideri ai liberalilor europeni sunt cu totul de acord cu deciziile luate de conducerea centrală a PNL, legate de așa-zisele probleme interne ale partidului.

Chiar președintele ELDR, doamna Annemie Neyts-Uyttebroeck a apreciat drept juste măsurile dure luate de conducerea PNL. Într-o poziție exprimată oficial, domnia sa a afirmat că "Nu poți lucra pentru o companie și să o critici în public. Aceasta este una din regulile de bază pentru funcționarea unei organizații. Și să spui că democrația înseamnă dreptul de a insulta, dreptul de a bârfi, dreptul de a răspândi minciuni, dreptul de a submina o organizație? Nu, acesta nu este o democrație, este egoism". Doamna Annemie Neyts-Uyttebroeck a demonstrat că este o bună cunoscătoare a realităților din ultimii 15 ani din România și a menționat că "vreau să fie foarte clar că sunt suficient de familiarizată cu istoria din ultimii 15 ani a României pentru a ști că actualul prim-ministru a împins mult mai multe reforme decât predecesorii săi. Domnul Stolojan, spre exemplu, a întârziat de fapt reforma. Sub guvernul său, românii au pierdut ani și ne-a părut foarte rău când am văzut acest lucru întâmplându-se".

Persoanele care critică PNL pentru excluderea unor membri ai săi trebuie să știe că disciplina de partid este aceeași pe toate meridianele. Președintele ELDR, doamna Annemie Neyts-Uyttebroeck a precizat că astfel de sancțiuni nu sunt singulare și a dat un exemplu "Partidul meu a exclus un senator deoarece, în alte circumstanțe, a făcut exact același lucru, încercând, de ani întregi, să stea cu un picior în partid și cu altul în afara partidului. Iar acest lucru nu merge". Țin să menționez că persoana la care a făcut referire doamna Annemie Neyts-Uyttebroeck este o personalitate publică extrem de populară în Belgia, un idol în lumea sportului, un personaj cu priză la electorat, dar respectarea principiilor democrației a primat în acest caz. De asemenea, țin să reamintesc că, și în cazul în care este vorba de aceeași familie politică, liderii europeni nu au obiceiul nici să laude și nici să critice fățiș unele acțiuni interne ale unui partid dintr-o țară anume. Dar atunci când se fac unele aprecieri, să zicem categorice, acest aspect nu înseamnă în nici un caz o dovadă de curtoazie față de aceste acțiuni, ci reflectă o poziție față de o situație evidentă. De aceea, nu trebuie să mire pe nimeni declarațiile și aprecierile făcute de doamna Annemie Neyts-Uyttebroeck, de domnul Graham Watson, care a avut o poziție similară.

PS: Am înțeles că reprezentanții PSD din Comisia parlamentară special constituită pentru elaborarea legislației electorale propun, nici mai mult, nici mai puțin, să nu se organizeze alegeri pentru Parlamentul European în 2007 și să așteptăm alegerile generale din Europa din 2009. Ca observator în Parlamentul European precizez că o astfel de idee, și numai la stadiul de propunere, ar însemna o imensă palmă la adresa imaginii României. Țin să-i asigur pe adversarii ideii alegerilor pentru Parlamentul European că nu există nici un fel de incompatibilități pentru perioada în care euroobservatorii din România și Bulgaria vor activa ca europarlamentari pînă la momentul alegerilor, care trebuie să se țină în 2007.

    Relu Fenechiu - declarație politică intitulată Proletcultismul și demagogia, legile de bază ale PSD;

Domnul Relu Fenechiu:

"Proletcultismul și demagogia, legile de bază ale PSD"

Credeam că odată cu apropierea zilei de 1 ianuarie 2007, anumiți politicieni din România vor lăsa la garderobă ținuta de mahala dâmbovițeană și vor îmbrăca hainele civilizației europene. M-am înșelat amarnic. Mai mult, zilele trecute am asistat prin intermediul mass-media la o întoarcere în timp, la perioada imediat postdecembristă, de care cu toții vrem să uităm.

Aflat în plină campanie electorală internă pentru păstrarea poziției de președinte al PSD, domnul Mircea Geoană și ortacii săi au îmbrăcat haina proletcultistă și au relansat sloganul lui Ion Iliescu din 1990, "Vin moșierii". Iată ce declară liderul PSD: "Cum este posibil ca Guvernul Romaniei, acest Guvern de dreapta, lipsit de orice sensibilitate socială, să-și propună să dea înapoi marilor industriași ai acestei țări dinainte de comunism câteva sute de milioane de euro, numai pentru fostul industriaș Auschnitt?"

Vin, la rândul meu, și pun următoarele întrebări: Cum este posibil ca un lider de partid parlamentar, fie el și de Opoziție, să susțină o astfel de aberație, cu două luni înainte de aderare? Cum este posibil să susții că reprezinți un partid modern, european și să negi dreptul la proprietate consfințit de Constituție? Cum este posibil să te împotrivești unor despăgubiri legale, exact în zilele în care curg pe bandă rulantă informații privind procesele pierdute de statul român la CEDO, tocmai pentru încălcarea drepturilor privind despăgubirile?

Domnul Geoană se comportă ca un vajnic agitator - politruc nu pot să-l numesc, pentru că acești indivizi nu se coborau să propage printre precupețe marxism-leninismul - al anilor '50 și le spune celor puțini care sunt dispuși să-i acorde atenție că sumele care urmează să fie acordate ca despăgubiri "marilor industriași" ar fi trebuit să fie utilizate pentru medicamente sau pensii.

Nu iau în calcul ultradoza de demagogie și populism a domnului Geoană, dar vreau să-i atrag atenție domniei sale și colegilor săi de partid că prin aceste luări de poziție își merită din plin, poate și mai mult, porecla cu care l-a cadorisit Ion Iliescu. Pentru că numai un om prost informat poate susține că Guvernul va da 320 de milioane de euro drept despăgubiri pentru foștii "mari industriași". Cred că și cel mai neinformat parlamentar știe că NU se acordă despăgubiri în bani în baza Legilor retrocedărilor, acolo unde restituirea în natură nu mai este posibilă, ci totul se reglează prin Fondul "Propietatea". Îi recomand domnului Geoană să studieze Legea nr.10/2001, republicată în 2005 cu modificările de rigoare. Va afla astfel că suma respectivă reprezintă evaluarea fostelor proprietăți, și această evaluare se va trece pe un certificat de investitor la Fondul "Proprietatea". Sper ca domnul Geoană să nu aibă un șoc, peste câteva luni, pentru că este posibil ca suma respectivă să crească de câteva ori după listarea la bursă a Fondului "Proprietatea".

PS Următoarea exprimare "marilor industriași ai acestei țări, dinainte de comunism", mă face să cred că pentru domnul Geoană, perioada interbelică este una de condamnat, iar comunismul societatea ideală. Nimic nu mă mai miră

    Tiberiu Bărbulețiu - considerații pe marginea proiectului minier de la Roșia Montană;

Domnul Tiberiu Bărbulețiu:

România este pusă din nou la colț, pe nedrept, în legătură cu un subiect despre care am mai vorbit și despre care voi mai vorbi - proiectul minier de la Roșia Montană.

Recent, a început difuzarea în America a unui film documentar (Mine your own business) tendențios și jignitor la adresa României și românilor recent intrați în UE; urmează ca filmul să fie vizionat în această toamnă și în Europa. Imagini din lumea a treia sunt puse împreună cu cele din România, din Roșia Montană mai exact, pentru a sluji unei campanii denigratoare la adresa militanților ecologiști, care prin acțiunile lor (culmea!) "stopează progresul și întrețin subdezvoltarea în zonă".

Paralela nefericită trasată între România și Africa este supărătoare din mai multe motive. Clădiri părăsite și oameni încălzindu-se lângă un cazan sunt imagini pe carele poți întâlni și la periferia New-York-ului, dar faptul că o companie străină, care se vrea un mare investitor pentru țara noastră, se folosește, pentru a convinge, de astfel de materiale, pe mine, ca simplu român, mă face să mă îndoiesc de onestitatea și bunele intenții ale acestei firme.

Nu vreau să fiu părtinitor, nu mă poziționez apriori de partea organizațiilor ecologiste, mult prea pătimașe, uneori, în încercările lor de a atrage atenția asupra eventualelor dezastre; ceea ce nu pot să admit este "comanda" unui film denigrator pentru România. Spun asta pentru că acest gen de documentar, înainte de a-și atinge scopul, aduce mari deservicii de imagine României. Dovadă este faptul că "The Telegraph", cotidian englez, titra în ediția sa din 1 octombrie...."Industria mineritului aurifer recrutează șomeri din mineritul românesc în bătălia cu ecologiștii". Tristă imagine și puțin ofertantă ne creăm cu astfel de "ambasadori". Până o să reușim să concepem un brand de țară (oare când?!), renumele nostru se clădește, din păcate, pe subiecte precum: situația copiilor din orfelinate, discriminări etnice, câini vagabonzi și cerșetori români pribegiți prin capitalele europene. La acestea se poate adăuga acum și imaginea satelor românești aflate pe aceeași treaptă de subdezvoltare cu cele din Africa.

Pe un cal alb vin, însă, cavalerii binelui de la Gabriel Resources, care, altruiști, oferă locuri de muncă, bunăstare și o exploatare care nu distruge mediul; reversul e înfricoșător - spectrul sărăciei absolute pentru localnicii care vor refuza proiectul.

Și dacă asta nu ar fi de ajuns, există voci și la Bruxelles care ne atacă în legătură cu acest proiect. Recent, europarlamentarul maghiar Gyula Hegyi a avertizat, în cadrul unei conferințe de presă organizată la PE, asupra pericolelor proiectului minier de la Roșia Montană. A fost, din nou, pus pe tapet dezastrul ecologic din 2000, când o companie australiană ce opera la Baia Mare a poluat Someșul-Tisa-Dunărea; s-a atras atenția că față de Baia Mare, exploatarea de la Roșia Montană este de aproximativ de 40 de ori mai mare! Îngrijorarea ungurilor este justificată pentru că acest proiect de exploatare pe bază de cianuri are un impact transfrontalier major, România fiind obligată de normele europene să ceară părerea țărilor riverane. Din exterior suntem percepuți ca indiferenți față de cursul acestui proiect care, după părerea europarlamentarului maghiar, a ajuns într-o fază prea avansată. Este deranjant să fim arătați cu degetul pentru un proiect care nu ne aparține și care nu ne aduce, deocamdată, decât imense prejudicii de imagine și credibilitate.

Pe de altă parte, am înțeles că specialiștii maghiari au transmis Ministerului Mediului Român 122 de observații critice la Studiul de Impact depus de Gabriel Resources, solicitând ministrului Sulfina Barbu să nu emită acordul de mediu pentru începerea exploatării la Roșia Montana. Așteptăm răspunsul doamnei ministru; lipsa de reacție și "tactica struțului" nu ne ajută (ca țară) cu nimic.

Nu înțeleg cât și de ce, noi ca popor, trebuie să mai suportăm loviturile venite din exterior, pentru un proiect ale cărui beneficii (în afara locurilor de muncă promise localnicilor și care, între noi fie vorba, nu sunt prea multe!) nu sunt evidente, însă neajunsurile sunt atât de mari.

România, pe drumul început în Europa, are destule probleme de rezolvat, astfel încât să-și mai permită "luxul" unei "bombe cu ceas" gen Roșia Montană.

Am mai spus-o și o repet... mulți investitori străini mari și zeflemitori vin și își pornesc afaceri în România, din două considerente majore: forța de muncă ieftină și inabilitatea autorităților române de a implementa legislația (în special pe cea de mediu). Nu vreau să dau eu verdicte, dar în spatele acestei inabilități stă uneori nepăsarea, alteori incompetența și de multe ori stau interese de ordin material.

Acesta e crudul adevăr; e un naiv cine crede că aceste companii sunt interesate în primul rând de bunăstarea oamenilor, și nu de maximizarea profitului (ceea ce din punctul de vedere al economiei de piață e corect!). Problema e că în acest drum spre atingerea cu orice preț a obiectivului propus, ele disprețuiesc, în egală măsură, localnici și autorități.

Și dacă este așa... de ce trebuie să suporte România toate acestea?

    Vasile Cosmin Nicula - declarație politică intitulată Noe la Cotroceni;

Domnul Vasile Cosmin Nicula:

"Noe la Cotroceni"

Corabia tranziției, după furtuni dătătoare de fiori reci pe șira spinării și de speranțe portocalii, a urcat pe firul apei și a ajuns la Cotroceni. Acolo, marinarul de cursă lungă a debarcat peștișorii, guguștiucii, pupezele și alte perechi de lighioane amintite de legenda biblică și le-a răspândit potrivit soiului, vocației și folosinței lor, în grădina raiului portocaliu pentru măcar un mandat întreg. Pentru unele vietăți însă, care se aflau mai aproape de ochiul magic al lui Noe, viața a devenit destul de grea, întrucât vajnicul cârmaci, deprins cu apucături rele prin porturile lumii, se ștergea cu ele prin părțile rușinoase și le făcea zile fripte. Văzând atâta lipsă de simțire și de recunoștință, rând pe rând au început să părăsească arca și să se lipească de funcții de prim rang la universități umaniste, în lumea afacerilor sau în fruntea Fundației pentru o Societate Deschisă, cu certificat de expert și aură de victimă a toanelor prezidențiale. Dar există și excepții.

Ultimul guguștiuc prezidențial, cu nume derivat din localitatea care găzduiește cantonamentul echipei naționale de fotbal de la Săftica și prenume de împărat roman (supranumit și Claudius Zeul), a fost lansat în travesti pe post de porumbel voiajor, pentru a culege și îngropa informații compromițătoare din străinătate, eventual de la Anvers ori de prin locurile pe unde a mai trecut Noe. Așa a ajuns director SIE. Porumbița a rămas în cuib. Pentru a atenua un eventual scandal, la SRI a fost băgat la înaintare George Maior, pe post de iepure, pentru a-i asigura un finiș strălucit. Acesta nu avea nevoie de proteze pentru a ocupa o funcție atât de importantă. Calculele au fost perfecte, iar Parlamentul a validat cu o majoritate confortabilă mutarea. În acest mod fericit și avantajos a luat sfârșit criza Serviciilor.

Următoarea mutare, la fel de inspirată, a fost cea din Procuratura Generală. Fiind de gen feminin, acesteia i-a fost pusă în frunte o distinsă doamnă, care poartă la gât o cruciuliță creștinească pentru a o feri de relele în care s-ar putea băga sau le-ar putea cauza și pentru a mai salva ceva din prestigiul celei mai controversate și hulite instituții. Trebuie să sperăm că măcar aici a nimerit-o, dacă mutarea nu ne pregătește o nouă capcană care vizează catapultarea unei porumbițe prezidențiale pe post de comisar personal în UE. Candidatele gânguresc european! Vor fi departajate la limbi.

Se pare că Noe a avut mână bună la femei, care s-au dovedit deosebit de active și performante, așa cum sunt celebritățile feminine lansate în politică - Anca Boagiu și Mioara Mantale. Poate o recuperează și pe Mona Muscă, dacă o mută la Cotroceni ori o transferă la PD și îi clătește puțin dosarul de la CNSAS. Așteptăm surprize-surprize!

În ce privește partea bărbătească de la Cotroceni, s-ar zice că este în grea suferință. Mitul Stolo a apus de mult, așa cum au apus și cele ale lui Petre Roman, Valeriu Stoica, Emil Constantinescu, Victor Ciorbea, Radu Vasile, Victor Ciumara, Dinu Patriciu, Theodor Meleșcanu etc. Degeaba mai dau ei din aripa tânără! Până și cel căruia i s-a ridicat statuie în centrul capitalei a intrat în anonimat și nu mai este amintit decât la parastase. Asta înseamnă că au fost surogate sau fantome politice. Suntem cu ochii pe ei!

Morala: După Noe - Potopul!

    Vladimir Alexandru Mănăstireanu - declarație politică intitulată Ești deștept, ai casă;

Domnul Vladimir Alexandru Mănăstireanu:

Declarație politică: "Ești deștept, ai casă"

De la apariția ANL, mii de tineri au sperat că o parte din problemele lor vor lua sfârșit prin obținerea unei locuințe.

Astfel, ei au făcut eforturi imense pentru a-și aduna acte și dovezi pentru a obține un punctaj bun în cursa pentru o casă dată de Agenție. Între timp, mulți dintre acești tineri ori au renunțat să mai spere, ori au depășit vârstă legală, de 35 de ani, pentru a primi astfel de locuințe.

Unul dintre motivele pentru care visul unei locuințe a fost spulberat pentru tinerii cu venituri reduse care au optat pentru obținerea unui credit ipotecar în vederea cumpărării unei locuințe a fost ratele lunare care ar fi trebuit plătite. Aceste rate se ridică la cel puțin 400 de euro/lună.

Apoi, felul în care aceste locuințe erau repartizate de consiliile locale a fost un alt motiv pentru care tinerii au renunțat să mai aștepte case de la ANL.

În afară de faptul că prin ANL s-au construit mult prea puține locuințe, față de numărul cererilor, accesul tinerilor "de rând" la o astfel de casă s-a dovedit a fi doar un vis frumos.

Agenția Națională a Locuințelor a fost concepută ca o gigantică agenție imobiliară, care să rezolve la nivel național problema locuințelor.

Pornit inițial ca un proiect menit să vină în sprijinul tinerilor care vor să-și cumpere o locuință cu credit, sau să beneficieze de o chirie modică, ANL s-a transformat într-un distribuitor de locuințe pentru tinerii specialiști, sau mai bine spus, pentru cei care au relații, părinți influenți sau amici sus-puși și se numesc specialiști.

Scandalul privind beneficiarii caselor obținute prin ANL nu a ocolit marile orașe unde ANL a construit.

Nu contestă nimeni faptul că avem nevoie de specialiști, dar nu putem ignora latura protecției sociale a unor tineri care nu au perspectiva de a-și cumpăra o casă.

Aș menționa faptul că primăria Tulcea intenționează să ofere un bloc de locuințe angajaților proprii, deoarece potrivit normelor de acordare a locuințelor sociale, prioritate au doar tinerii specialiști, în timp ce un număr mare de tineri au o situație locativă plasată mult sub condiția umană.

Criza locuințelor se face resimțită tot mai mult, nu numai în municipiul Tulcea, ci și în toată România, și inevitabil ne întrebăm ce ne facem cu tinerii care și-au terminat studiile și sunt nevoiți sa se desprindă de casa părintească, să-și întemeieze o familie și să-și creeze un rost în viață?

Poate că edilii ar trebui să se gândească să construiască locuințe accesibile și pentru muritorul de rând, nu numai pentru specialiști.

    Daniela Popa - declarație politică: Programul de solidaritate socială în favoarea pensionarilor cu venituri reduse;

Doamna Daniela Popa:

Declarație politică: "Programul de solidaritate socială în favoarea pensionarilor cu venituri reduse"

Confirmarea aderării României la Uniunea Europeană, începând cu 1 ianuarie 2007, plasează țara noastră la finalul unui proces îndelungat de reforme și, totodată, la începutul unei perioade pline de speranță pentru un trai mai bun.

Un argument important pentru decizia Uniunii Europene de a ne primi în marea familie europeană este cel economic. Trebuie să admitem faptul că, în pofida unor perioade dificile pentru populație, economia românească, în prezent, este pe o cale ascendentă.

Deși în ultimii ani se constată o creștere economică, există categorii largi de populație care trăiesc la limita sărăciei, fapt evidențiat nu doar de discursuri politice, ci mai ales de statistici.

Societatea românească relevă situații contradictorii: pe de o parte, categoria oamenilor de afaceri care au prosperat, iar, pe de altă parte, categorii de populație care trăiesc la limita sărăciei. Un exemplu în acest sens sunt pensionarii.

Accentuarea diferenței de nivel de trai între păturile sociale distruge solidaritatea socială și reduce capacitatea societății românești de a face față cerințelor integrării în Uniunea Europeană. Principiul solidarității sociale prevede că întreaga comunitate participă la sprijinirea persoanelor care nu își pot asigura singure nevoile sociale.

În virtutea acestui principiu, întărirea solidarității sociale se face și prin implicarea acelor operatori economici care de-a lungul timpului au prosperat și au obținut profit. Programul de solidaritate socială inițiat printr-o propunere legislativă înregistrată la Biroul Permanent al Camerei Deputaților presupune instituirea unei taxe de solidaritate socială aplicată operatorilor economici, persoane juridice plătitoare de impozit pe profit. Cuantumul taxei de solidaritate socială este de 1% din profitul anual al fiecărui operator economic, plătitor de impozit pe profit, cu o cifră de afaceri mai mare de 100.000 Euro și se plătește anual. Sumele acumulate prin plata taxei de solidaritate socială se constituie ca sursă a bugetului asigurărilor sociale de stat și vor fi folosite pentru creșterea cuantumului tuturor pensiilor mai mici decât salariul minim pe economie. Prevederile propunerii legislative au o aplicabilitate de 3 ani.

Modelul social european presupune o economie performantă, un nivel înalt al protecției sociale, investiții majore în educația permanentă, dialog social eficient. Considerăm că este o datorie morală ca acei agenți economici care au prosperat în țara noastră să acorde sprijin persoanelor defavorizate economic, astfel încât populația să simtă mai puțin costurile integrării în structurile europene.

În acest sens, facem un apel la toate grupurile parlamentare și la colegii noștri din Executiv de a susține prin votul lor propunerea legislativă, conștienți fiind de faptul că avem o responsabilitate deosebită față de persoanele în vârstă cu venituri reduse.

    Bogdan Liviu Ciucă - declarație politică intitulată Din nou despre pensionari;

Domnul Bogdan Liviu Ciucă:

Declarație politică intitulată "Din nou despre pensionari"

Revin astăzi și aduc în discuție problema pensionarului român, care afectează câteva milioane de persoane cu pensii de mizerie care au probleme dintre cele mai diverse. Ținerea acestei categorii de oameni în pragul sărăciei afectează credibilitatea și respectul pe care statul român îl are față de cetățenii săi. Trebuie găsită neapărat o formulă care să permită scoaterea pensionarilor din mizeria socială în care se află, prin politici de protecție socială menite să ducă la majorarea pensiilor, ori prin subvenționarea de către stat a cheltuielilor bătrânilor cu pensii mici, pentru facturile la energia electrică, la gaze și la întreținere.

Toate deciziile de recalculare și recorelare a pensiilor luate de guvernele de după 1989, indiferent de partidele care le-au alcătuit, nu au reușit să aducă echitatea dorită între pensionari. Guvernele de până acum nu au reușit să clarifice această problemă într-o manieră clară, de-a lungul timpului luându-se numeroase măsuri, legislația fiind modificată până la punctul în care a bulversat pur și simplu funcționarii de la casele de pensii.

Noi, reprezentanții Partidului Conservator, am inițiat două propuneri legislative care vizează îmbunătățirea nivelului de trai, una dintre ele se referă la pensionarii din agricultură, al căror cuantum al pensiilor și celelalte drepturi și asigurări sociale va fi cel puțin salariul minim net pe economie în vigoare în perioada respectivă, iar cea de-a doua referitoare la majorarea fondului de pensii cu 1% din profitul societăților cu cifra de afaceri de paste 100.000 de Euro. Credem că 8% din p.i.b. este insuficient pentru a acoperi nevoile acestor oameni în condițiile în care în țările din U.E. au alocat în medie 20% din p.i.b. pentru această categorie de persoane.

    Marius Iriza - referire la sistemul de sănătate, bulversat de ministrul Eugen Nicolăescu;

Domnul Marius Iriza:

Traian Băsescu, până de curând, un viguros susținător al reformei din sănătate și al ministrului sănătății domnul Eugen Nicolăescu, declara în anul 2005: "Pachetul de legi din sănătate dovedește curajul ministrului și este cel mai important moment de la instalarea actualei puteri". Acum, după doar un an, vizibil îngrijorat datorită rezultatelor dezastruoase, afirmă: "Ministrul sănătății, Eugen Nicolăescu, trebuie sa-și schimbe total legile reformei".

Ce a determinat această schimbare de poziție? Mai mult ca sigur fostul marinar a observat ceea ce Partidul România Mare anticipa încă de la instalarea ministrului sănătății. Strigătele de deznădejde și huiduielile pensionarilor par să-l fi făcut pe Traian Băsescu să își dea seama că locul unui contabil nu este în fruntea Ministerului Sănătății, iar o reformă în sănătate făcută după statistici nu poate duce decât la o criză de proporții, așa cum se întâmplă astăzi.

Declarațiile și reacțiile acestui ministru, pe cât sunt de haioase și edificatoare în stabilirea unei păreri despre forța sa de înțelegere a sistemului de sănătate, pe atât sunt de îngrijorătoare în perspectiva unei continuități a domnului Nicolăescu la conducerea Ministerului Sănătății.

La mai puțin de doi ani de când se află în fruntea ministerului, Eugen Nicolăescu a bulversat întregul sistem de sănătate, iar criticile aspre ale cadrelor medicale, ale specialiștilor în domeniu și ale pensionarilor confirmă prognozele sumbre pe care specialiștii Partidului România Mare le făceau încă de la numirea acestuia.

Dacă Eugen Nicolăescu se mai află acum în fruntea Ministerului Sănătății, acest lucru se datorează doar faptului că se bucură în continuare de protecția conducerii Partidului Național Liberal care, împreună cu Partidul Democrat, în campania electorală, care i-a adus la guvernare, au condamnat aspru politica sistemului de sănătate a "înaintașilor lor" iar acest lucru a cântărit enorm în votul dat de către electoratul de vârsta a treia.

Ce s-a schimbat în acest domeniu din 2004 până în prezent? Au rămas aceleași cozi la medicamente, pe care le vedem la începutul fiecărei luni. Guvernele se schimbă, însă bătrânii rămân din ce în ce mai puțini.

    Manuela Mitrea - declarație politică: Un trai decent pentru oameni ce nu cunosc lumina!;

Doamna Manuela Mitrea:

"Un trai decent pentru oameni ce nu cunosc lumina!"

Cuprinși de grijile cotidiene uităm să apreciem faptul că suntem sănătoși, că avem picioarele și mergem, că avem mâinile și le folosim, că avem urechile și auzim, că avem ochii și vedem.

Plăcerea de a face mișcare, de a asculta muzica ce ne place, de a vedea un răsărit sau un apus de soare, de a privi cerul înstelat și atâtea alte minunății, nu le apreciem decât atunci când nu le mai avem. Acest aspect se vede și din faptul că nu avem nici un fel de grijă față de cei care nu se pot bucura de aceste lucruri naturale, firești.

Cunoaștem oare chinurile la care sunt supuși oamenii cu nevoi speciale? Cunoaștem zbuciumul din sufletele lor, lupta eternă de a învinge nevăzutul, labirintul printre lumini și umbre, încercările de a defini lumea înconjurătoare?

Din păcate, de cele mai multe ori nu li se respectă nici drepturile legale - ca să nu le mai amintesc de cele morale. Nu ne văd, dar ne simt. Ne simt indiferența și nepăsarea cu care îi tratăm.

Ca și noi, ei își doresc să muncească chiar dacă domeniile de activitate în care li se permite accesul, sunt foarte limitate. Cu toate acestea, pentru cei peste 80 000 de nevăzători, cât numără Asociația Nevăzătorilor din România, banii nu reprezintă totul. O vorbă bună contează mult mai mult pe lumea asta decât orice recompensă pecuniară.

O vorbă dulce triplează în sufletul acestor oameni subvenția primită de la stat, care este aproape inexistentă în comparație cu cheltuielile cotidiene.

Puțini știu că principalele surse de venit sunt cotizațiile membrilor și donațiile ce vin de la oamenii sufletiști care s-au îndurat a-i ajuta pe cei năpăstuiți de soartă.

Chiar dacă părinții lor se confruntă cu asemenea probleme, copiii nevăzători învăță în cele șapte școli de profil din România și participă la olimpiade școlare, la concursuri sportive naționale și internaționale, devenind campioni la popice, șah sau la alte discipline sportive specifice.

15 octombrie este Ziua Internațională a Nevăzătorilor, motiv pentru care atrag atenția că această categorie de cetățeni trebuie să se bucure de toate drepturile care li se cuvin.

Viața în întuneric este o povară prea mare pentru nevăzători ca să mai îndure și alte umilințe!

Domnilor guvernanți, orbi sunt cei care refuză să vadă realitatea ce îi înconjoară!

    Bogdan Liviu Ciucă - declarație politică cu titlul Protestele personalului auxiliar din instanțe;

Domnul Bogdan Liviu Ciucă:

Declarație politica:"Protestele personalului auxiliar din instanțe".

Justiția română este într-un proces de reînnoire și revitalizare care presupune organizarea pe noi baze a actului de justiție în contextul integrării în U.E.

Cu toții știm că volumul de muncă din instanțele românești este foarte mare raportat la numărul de judecători, procurori și personal de specialitate existent în instanțele românești. Aceștia din urmă se confruntă cu mari probleme în ceea ce privește atât salarizarea, cât și condițiile de muncă care lasă de dorit în peste 80% din instanțe. Lipsa spațiului de muncă, lipsa calculatoarelor și clădirile șubrede sunt tot atâtea probleme care îngreunează activitatea acestor oameni și implicit randamentul lor profesional.

O justiție dintr-o țară care este cu un picior în comunitatea europeană nu-și poate permite să nu fie performantă și eficientă. Or, cu astfel de condiții pentru cei care ajută la înfăptuirea actului de justiție nu se poate aspira la prea multe, în condițiile în care fondurile europene pe domeniul acesta sunt considerabile și în prezent și vor fi și mai considerabile după integrare.

Nu ne putem permite să ne batem joc de acești oameni care preiau 75% din volumul de muncă al judecătorilor și pe care Ministerul Justiției îi disprețuiește și umilește. Am aflat că există la Ministerul Justiției un proiect de act normativ care vizează mărirea cuantumului salarial, dar din păcate se tergiversează adoptarea lui.

    Gheorghe Chiper - declarație politică: O explicație plauzibilă a necultivării terenurilor;

Domnul Gheorghe Chiper:

Declarație politică: "O explicație plauzibilă a necultivării terenurilor".

Este cert faptul că a cultiva terenurile agricole cu cereale sau plante furajere constituie astăzi, la noi, o "afacere" păguboasă, la propriu și la figurat, indiferent de statutul agricultorului - fie el țăran cu gospodărie mică, de subzistență, fermier cu activitate bine dimensionată economic și corespunzător dotată, fie chiar mare societate agricolă, care practică o agricultură modernă și la parametri ridicați.

Din cauza prețurilor de vânzare a produselor agricole, fiecare din cei menționați mai sus se vede și în această toamnă pus în situația de a renunța - nu fără dezamăgire - la înființarea culturilor din noul an agricol. Pe de o parte, se știu cheltuielile care trebuie angajate imediat - sămânță la prețuri duble față de acum doi ani, materiale, combustibil și tarife la lucrări care echivalează în cereale cu de 2-3 ori mai mult decât prețul lor din 2004.

Pe de altă parte, este tot mai sigur faptul că, nici la anul, prețurile de valorificare a producției nu vor acoperi costurile, iar cumpărătorii vor fi tot mai puțini. Vor fi, desigur, ofertanți mai mulți (din import) care produc la randamente superioare și cu subvenții substanțiale.

Este drept, sunt și la noi societăți, asociații sau persoane fizice care se încumetă să reia ciclul de producție - cei mai mulți temerari și împătimiți ai pământului - care dispun de activități integrate, având posibilități de creștere a animalelor, procesare și desfacere pe piață a produselor prelucrate de pe propriile terenuri agricole.

Aș spune că și cei mai mulți din țăranii cu loturi mici pot să-și facă astfel de calcule: este necesar și se rentează economic să cultivi cereale și furaje pentru a crește animale și păsări în gospodăria proprie, pentru autoconsum, dar și pentru piață.

Dar, la noi se știe, acestea sunt interzise pentru vânzare în târguri și oboare de mult timp, ceea ce creează un blocaj comercial pentru cea mai mare parte dintre țărani.

Urmarea firească a acestei situații? Renunțarea la animale și abandonarea cultivării terenurilor și, implicit, diminuarea drastică a resurselor lor materiale și financiare. Totul datorită unei măsuri administrative care nu are nici o justificare, pentru că prevenirea îmbolnăvirilor la animale (motivație invocată adesea ca venind din partea U.E.) nu se face pe această cale, iar comercializarea lor în piețe este de abia acum mai justificată, când avem animale crotaliate în cea mai mare parte. Sau, probabil, și această evidență din sectorul animalier este doar pe hârtie operațională, neputând asigura o urmărire reală la mișcării animalelor?

    Vasile Pușcaș - declarație politică privind necesitatea continuării procesului de pregătire pentru aderarea la Uniunea Europeană;

Domnul Vasile Pușcaș:

Declarație politică privind necesitatea continuării procesului de pregătire a României pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Intenționez să insist astăzi asupra unei chestiuni importante pentru finalizarea procesului de aderare a României la Uniunea Europeană. Acest proces nu s-a încheiat. Aș dori să rețineți faptul că acest proces se încheie doar la 1 ianuarie 2007. Există numeroase semnale din partea liderilor europeni care nu sunt deloc măgulitoare. Cei mai mulți dintre aceștia își pun deja întrebarea dacă soluția admiterii României și a Bulgariei în U.E. nu a fost una pripită.

După trei săptămâni de la prezentarea de către Comisia Europeană a Raportului de Monitorizare a României și Bulgariei, liderii politici olandezi își exprimă regretul că au permis aderarea celor două țări în Uniunea Europeană. Mai mult, ministrul olandez de externe sublinia că U.E. ar fi trebuit să se concentreze pe calitatea și sustenabilitatea pregătirilor de aderare, iar nu pe respectarea unor termene.

Ben Bot a promis legislativului din Haga că, pe viitor, modul în care România și Bulgaria au aderat la U.E. nu se va mai repeta vreodată.

Un alt semnal a fost transmis, recent, de către Comisia de Politică Externă a Parlamentului European, când a decis amânarea prezentării raportului Comisiei, de la 11 octombrie, spre finalul lunii noiembrie a.c. Motivul: se așteaptă progrese mai mari în pregătirea României pentru aderare, până la sfârșitul anului, pentru îndeplinirea criteriilor de aderare.

Aș vrea să vă reamintesc faptul că publicarea Raportului Comisiei Europene la 26 septembrie a.c., nu înseamnă că procesul de pregătire internă s-a încheiat.

Potrivit procedurii comunitare, Parlamentul European va trebui să se pronunțe cu privire la acest document. Or, criticile liderilor politici europeni cu privire la gradul de pregătire a României pentru aderarea la U.E. devin din ce în ce mai acute.

În cadrul discuțiilor privind ratificarea Tratatului de Aderare din Parlamentul german, liderii CDU susțin necesitatea ca România și Bulgaria să demonstreze progrese reale până la finele acestui an.

Comisia Europeană a reconfirmat, la 26 septembrie a.c., data de 1 ianuarie 2007 pentru aderarea României la U.E., fiindcă a dorit să-și păstreze angajamentul de la finalizarea negocierilor și din Tratatul de Aderare. Însă, acest fapt nu înseamnă că România nu mai trebuie să își respecte angajamentele asumate. Or, ceea ce se așteaptă de la România este tocmai respectarea acestor angajamente.

De aceea, solicităm autorităților care au ca misiune gestionarea procesului de pregătire a aderării la Uniunea Europeană să aibă în vedere respectarea calendarului asumat de către România, astfel încât la 31 decembrie a.c., să avem o pregătire adecvată pentru a deveni membri ai U.E.

    Mihăiță Calimente - relatarea unui eveniment important: cel de-al XXVII-lea Congres al Partidului European Liberal Democrat și Reformist (ELDR) desfășurat la București;

Domnul Mihăiță Calimente:

Săptămâna care a trecut a avut loc, la București, Congresul Partidului European Liberal Democrat și Reformist.

Cel de-al XXVII-lea Congres al Partidului European Liberal Democrat și Reformist (ELDR), organizat joi și vineri la București, este cel mai mare din istoria acestui grup politic european, la eveniment luând parte peste 1.000 de delegați ai celor 49 de partide membre, a declarat președintele P.N.L., Călin Popescu-Tăriceanu, vicepreședinte al ELDR.

Desfășurarea acestui eveniment la București reprezintă un aspect deosebit de important pentru Partidul Național Liberal, dar și pentru România, în general. Trebuie arătat faptul că liberalii europeni au avut o contribuție importantă la aderarea la Uniunea Europeană (U.E.), la 1 ianuarie 2007, a României și Bulgariei, atât în cadrul țărilor lor de origine, cât și în Uniune.

Cu ocazia acestei manifestări, Annemie Neyts-Uyttebroeck, președinta ELDR, a apreciat prestația actualului guvern român, declarând că "Pot arăta puțini foști prim-miniștri care s-au aflat pe prima pagină a ziarelor din România, care au avut o contribuție atât de mare la reforme ca premierul Tăriceanu".

Poate cea mai măgulitoare afirmație a doamnei Annemie Neyts-Uyttebroeck, a fost aceea potrivit căreia "liberalii români ne-au învățat valoarea libertății, iar aceasta este contribuția-tribut, de durată, pe care au făcut-o".

Liberalii români au adus familiei europene liberale "această mărturie vie a ceea ce înseamnă să fi trăit sub un regim autoritar, să fi crescut sub un regim autoritar, să fi obținut un spațiu personal cât de mic pentru tine fără a renunța la niște principii de bază".

Aceste afirmații ne confirmă faptul că suntem pe calea cea bună, atât ca partid, cât și din punct de vedere al guvernării.

Noi, liberalii români, suntem mândri că noi, dreapta din România, suntem cei care am reușit integrarea României în Uniunea Europeană, fapt apreciat de partenerii noștri europeni.

Vă mulțumesc.

    Gabriel Sandu - declarație politică cu titlul De ce trebuie să reziste Alianța D.A.;

Domnul Gabriel Sandu:

"De ce trebuie să reziste Alianța D.A."

Doresc să încep prin a spune că Alianța D.A. și-a îndeplinit principalul scop: aderarea României la 1 ianuarie 2007.

La fel de importantă este și gestionarea României după 1 ianuarie 2007, pentru că acest moment nu este un final, ci un început de drum.

Evoluția României în primii ani, ca membru cu drept deplin al Uniunii Europene, este extrem de importantă. Să nu uităm că vom mai avea celebrele clauze de salvgardare de care să ne temem.

Meritul acestei victorii este al Alianței D.A. Îmi pare rău că trebuie să constat că Alianța D.A. merge mai greu la bine decât a mers la rău.

Dacă în ultimii doi ani am reușit să depășim neînțelegerile dintre noi, consider că, după 1 ianuarie, va trebui să încercăm de două ori mai mult să le depășim, pentru că am reușit examenul integrării, dar trebuie să demonstrăm că merităm din plin statutul de membru al Uniunii Europene.

Din păcate, integrarea va fi partea ușoară, iar partea dificilă va veni când, în sfârșit, economia românească va trebui să facă față unei piețe libere. În primul rând, trebuie să realizăm că economia va ieși de sub protectoratul politicilor interne și va trebui să evolueze într-un mediu a cărui duritate va elimina de pe piață tot ce este neperformant.

Chiar dacă Uniunea Europeană a alocat aproape 30 de miliarde de euro României, va trebui ca acești bani să fie meritați și să fie accesați doar în baza unor proiecte cu adevărat viabile.

După aderare, în nici un caz nu vom învăța cum să stăm, ci din contra, vom învăța cum să muncim.

Singurul mod prin care putem asigura României o evoluție bună este stabilitatea politică și Alianța D.A. trebuie să redevină garantul acestei stabilități.

Consider că România are nevoie de Alianța D.A. mai mult decât oricând, pentru că este singura formațiune politică din istoria postdecembristă a României care a meritat să guverneze și care a adus rezultate concrete, iar Alianța D.A. trebuie să-și îndeplinească promisiunile făcute cetățenilor acestei țări și să funcționeze ca un organism unitar și coerent.

    Gabriela Nedelcu - declarație politică cu tema Guvernarea PNL-PD: un război pierdut de cetățean;

Doamna Gabriela Nedelcu:

"Guvernarea P.N.L.-P.D.: un război pierdut de cetățean"

Ca tânăr parlamentar, încerc un sentiment de frustrare și de revoltă când asist, ca oricare cetățean, la discursurile demagogice ale reprezentanților Puterii. Dincolo, pe străzi, în apartamente, în case, în bordeie și chiar în canale, lumea trăiește din ce în ce mai prost, puterea de cumpărare este din ce în ce mai mică, iar oamenii sunt obligați să se umilească la locul de muncă, muncind pentru un salariu de mizerie.

Încep să cred că guvernanții noștri trăiesc într-o realitate paralelă, în realitatea construită de ei pe bani publici la televiziuni și în presă. Din nefericire, constat că reprezentanții partidelor aflate la Putere nu-și asumă actul guvernării. Politicienii preferă politica în detrimentul actului guvernării.

Stimați colegi, haideți să analizăm împreună ce au însemnat cei doi ani, de când Puterea este în mâna Alianței: privatizări scandaloase, falimentul sistemului de sănătate publică și bătaie de joc la adresa profesorilor și a educației. În afara acestor realități crunte, falimentare, am asistat cu toții la un circ politic, care nu m-ar mira să aflu că a fost regizat pentru a deraia atenția opiniei publice de la impotența actului de guvernare.

Președintele României este un show-man; uneori, e chiar un one-man show. Traian Băsescu face parte din categoria personajelor care există plenar prin excentricitate și prin scandal. Și-a construit și și-a consolidat cariera de politician jucând roluri greu predictibile chiar dacă, în realitate, acestea sunt pregătite intens în background. Printr-o atitudine demagogică și prin marketing politic, Băsescu a devenit mai puternic ca niciodată. Simțindu-și poziția amenințată, Tăriceanu a lăsat baltă guvernarea care-l făcea un personaj nepopular și lupta să devină și el un Băsescu mai mic. Ambii vor puterea, pentru că au de protejat un întreg sistem ticăloșit și un grup de oameni de afaceri care, după ce au cotizat în campania electorală, așteaptă acum să le fie întors serviciul. Așa că economia țării a fost practic concesionată unor grupuri de interese care converg către Palatele Cotroceni și Victoria. De aici, lupta încrâncenată dintre cele două palate, de aici atacurile dure între cei doi lideri politici. Puțin le păsa de interesul național: oamenii contează doar ca număr de voturi, nu ca și persoane care se confruntă cu probleme.

Haideți să recunoaștem, stimați colegi, că atât Președintele Traian Băsescu, cât și premierul Călin Popescu Tăriceanu au fost marea păcăleală a alegerilor din 2004. Până la alegeri, populația a fost păcălită că doar P.S.D.-ul poate fi identificat cu corupția. Dar ce dezamăgire! Europa ne arată că și în perioada actuală corupția este la un nivel înalt. Dacă este să facem o operațiune logică, ajungem la o concluzie tristă: liderii Aianței au preluat puterea de la P.S.D. și acum se luptă între ei pentru locul fruntaș în domeniul corupției. Nici Băsescu și nici Tăriceanu nu au dovedit că sunt mai buni decât oricare membru al P.S.D.

Cert este însă că războiul l-a pierdut cetățeanul.

    Ionel Palăr - declarație politică: București VS București;

Domnul Ionel Palăr:

"București VS București"

Anul 2007 va constitui o premieră pentru România, și nu pentru că va fi anul aderării la Uniunea Europeană. Pentru prima dată, după decembrie 1989, România va avea un buget cu adevărat european, dimensionat și adecvat nevoilor pe care o țară ca România le are.

În primul rând, cel mai important aspect care trebuie menționat este că bugetul pe 2007 a fost structurat în așa fel încât să urmeze patru mari direcții prioritare: învățământul, sănătatea, infrastructura și agricultura. Sunt domeniile care au nevoie urgentă de fonduri și, de aceea, Executivul a hotărât transformarea lor în priorități de finanțare. Pentru prima dată de după revoluție, învățământul va primi peste 5% din p.i.b., sumă care urmează să acopere mare parte din necesitățile de investiții direcționate către unitățile de învățământ. Totodată, alocările bugetare vor ajuta și la creșterea salarială mult așteptată de sutele de mii de profesori.

Este limpede pentru oricine că, indiferent care ar fi bugetul de stat, vor exista întotdeauna voci, de regulă din rândul Opoziției, care vor declama insuficiența banilor, superficialitatea cu care Guvernul alege să trateze un domeniu ca fiind prioritar, în defavoarea altuia etc. Acestor voci trebuie să li se răspundă cu cifrele pe masă. Este, indiscutabil, cel mai consistent buget pe care l-a avut România în ultimii 17 ani, iar contestatarii ar face bine să se gândească de două ori înainte de a-l critica, pentru a nu cădea în penibil.

Și, dacă cifrele și faptele concrete nu sunt suficiente, ar fi bine să ascultăm, din când în când, mesajul oficialilor europeni, mult mai obiectivi decât noi înșine, care își transmit, cu fiecare ocazie, încurajările Guvernului Tăriceanu și ne asigură de sprijin. Bruxelles-ul știe că Executivul face acum reformele care ar fi trebuit făcute acum 10 ani. Mai rămâne ca și Bucureștiul să-și dea seama, în sfârșit, că este pe drumul cel bun și să evite ocoliri nedorite.

    Adrian Semcu - declarație politică cu titlul Românii au prieteni adevărați în Europa;

Domnul Adrian Semcu:

"Românii au prieteni adevărați în Europa"

După gustul amar pe care, iată, ni l-au lăsat ecourile, a se înțelege protestele unor organizații din Europa referitor la modul în care s-au făcut invitațiile la Reuniunea diasporei din Europa, organizată la București, de către Departamentul pentru Relații cu Românii de Pretutindeni (DRRP) din M.A.E., în perspectiva apropiatei noastre integrări, simt nevoia evocării a două semnale extrem de importante și încurajatoare, primite din partea liberalilor europeni.

Primul dintre acestea - organizarea, modul de desfășurare și conținutul discuțiilor în ansamblu, purtate la București, cu prilejul Congresului Partidului Liberal European.

Al doilea - atitudinea fără echivoc pro România și pro români manifestată în toată această perioadă din urmă de către liderul Grupului liberal din Parlamentul European, domnul Graham Watson, cel care nu s-a sfiit să afirme, în emisiunea "Pro Vest", de duminică, faptul că va lupta pe toate căile pentru ca, imediat după integrare, și cetățenilor români să li se acorde șanse egale pe piața muncii în Regatul Unit al Marii Britanii.

Sunt semnale importante nu numai pentru noi, liberalii, și pentru simpatizanții noștri, ci mai ales pentru România, ca țară aflată într-un moment decisiv al istoriei sale, în care are nevoie de prieteni adevărați, poate mai mult ca niciodată.

    Emil Radu Moldovan - considerente pe marginea lumii concepute de președintele Băsescu;

Domnul Emil Radu Moldovan:

În lumea percepută de președintele Băsescu, totul este în deplină armonie, situația este roză, oamenii sunt mulțumiți de starea de lucruri.

Iar dacă cineva are curajul să perturbe această stare de fapt prin întrebări care să exprime nemulțumirea referitor la o situație concretă este automat gratulat cu apelativul de dușman de clasă, om răutăcios sau chiar găozar.

De altfel, întrebarea adresată de ziarist președintelui, dacă mai sunt securiști în SRI, nici nu era de interes național, ea nu prezintă o importanță foarte mare în rândul populației, ceea ce face ca enervarea și, implicit, reacția președintelui să fie și mai ciudate.

Dar dacă aruncăm o privire în timp asupra evoluției președintelui, vom observa că, de la a se considera genial cu ceva timp în urmă și a se simți deranjat de orice întrebare care nu îi este pe plac nu este decât un pas foarte mic pe care președintele nu a ezitat să-l facă.

Dacă la o întrebare care nu avea prea mare importanță a reacționat jignindu-l pe ziarist, atunci mă întreb cum va reacționa când oamenii simplii care l-au votat se vor simți înșelați în așteptările lor și vor începe să-l întrebe despre promisiunile neonorate, despre incompetența actualei guvernări?

Afirm cu toată răspunderea că, prin atitudinea sa, președintele a jignit oamenii de bun simț din această țară, amintindu-le de vremuri de mult apuse, când, de asemenea, nimeni nu trebuia să-l deranjeze pe marele conducător cu vreo întrebare incomodă.

Neacceptarea nici unei critici, a unor opinii diferite denotă faptul că președintele nu acceptă principiile democratice. Chiar din contră, prin atitudinea sa foarte vehementă împotriva oricui îndrăznește să aibă altă opinie decât a sa, demonstrează foarte bine că a intrat, cu succes, în rolul de mic dictator, și nu vrea să se oprească aici.

În aceste condiții, cred că este de datoria președintelui să ne lămurească care este adevăratul Traian Băsescu, cel care ține lecții de democrație, dându-se pe sine drept exemplu, sau cel care mimează respectarea principiilor democratice doar pentru a ajunge la putere, înșelându-i astfel pe români.

    Rareș Șerban Mănescu - prezentarea unei acțiuni din cadrul programului Din suflet, pentru suflet, organizată de Fundația Internațională pentru copii România;

Domnul Rareș Șerban Mănescu:

La sfârșitul săptămânii trecute, 18 copii instituționalizați au avut ocazia, pentru câteva clipe, să privească viața "altfel", de la înălțime, survolând zona Băneasa, cu un elicopter M.A.I.

Evenimentul a fost organizat de două structuri ale Ministerului Administrației și Internelor - Brigada Specială de Intervenție "Vlad Țepeș" a Jandarmeriei Române și Unitatea Specială de Aviație - în parteneriat cu Fundația Internațională pentru copii "România" (FICR).

Denumită generic "Să dăm aripi copiilor", activitatea nu este singulară, personalul Ministerului Administrației și Internelor, respectiv jandarmii Brigăzii Speciale de Intervenție "Vlad Țepeș", fiind deja "prietenii" acestor copii de care s-au apropiat sufletește pe parcursul diverselor manifestări dedicate acestora.

Acțiunea ce s-a desfășurat vineri este integrată într-un program social inițiat de Brigada Specială de Intervenție a Jandarmeriei și Fundația Internațională pentru copii "România", program denumit - "Din suflet, pentru suflet".

Anul acesta, sub titulatura "Din suflet pentru suflet", au fost derulate mai multe activități menite să dezvolte capacitatea copiilor de formare a unor deprinderi de viață independentă.

Salutăm inițiativa Ministerului Administrației și Internelor și sperăm ca, pe viitor, să existe cât mai multe astfel de acțiuni pentru copiii instituționalizați, acțiuni de care aceștia au atâta nevoie.

    Ioan Hoban - declarație politică intitulată Libera circulație a persoanei;

Domnul Ioan Hoban:

"Libera circulație a persoanei"

A început numărătoarea inversă. 1 ianuarie 2007, data aderării României la Uniunea Europeană, se apropie cu pași repezi. Așteptările românilor sunt mari: să trăiască mai bine, să le fie remunerată munca, să beneficieze de standardele de civilizație ale țărilor dezvoltare. Și nu în ultimul rând, să poată circula liber, fără nici un fel de discriminare.

România va fi țară membră a Uniunii Europene, iar românii vor fi cetățeni europeni. Cu toate acestea, există voci care îngrădesc libera circulație a persoanei. Și pentru noi, și pentru alții. Trebuie remarcat că Regatul Unit și Republica Irlandei au optat pentru neaplicarea noilor măsuri privind libera circulație a persoanelor, prevăzute prin Tratatul de la Amsterdam. Danemarca, deși semnatară a Acordurilor Schengen, are rețineri în ceea ce privește aplicarea Metodei Comunitare în domeniul liberei circulații a persoanelor și nu va aplica toate deciziile adoptate în acest domeniu.

Guvernul României și instituțiile abilitate cred că ar trebui să-și intensifice efortul pentru informarea cetățenilor vizavi de piața internă europeană și acquis-ul comunitar care acoperă cele patru mari domenii: recunoașterea reciprocă a calificărilor profesionale, drepturile cetățenilor, libera circulație a lucrătorilor și coordonarea schemelor de protecție socială.

Cetățenii trebuie să știe că există legături între acest capitol și capitolele referitoare la celelalte libertăți de circulație (a bunurilor, capitalului și serviciilor), precum și cu capitolul "Politica socială și ocuparea forței de muncă". În cadrul campaniei în vederea integrării României în Uniunea Europeană a avut loc un seminar cu privire la politica socială și ocuparea forței de muncă, dar nu cred că este suficient.

Nu mai este mult și vom vedea cum sunt recunoscute calificările profesionale. Chiar dacă, prin sistemul general de recunoaștere reciprocă, Uniunea Europeană încearcă să elimine obstacolele din calea alegerii și urmării unei profesii recunoscute, acceptând principiul că o persoană pe deplin calificată pentru a practica o profesiune recunoscută într-un stat membru ar trebui să aibă dreptul de a o practica oriunde în cadrul Uniunii, reacțiile adverse deja se văd. Exemplele cele mai concludente sunt cele privitoare la formarea profesională pentru arhitecți și unele categorii de personal din domeniul sănătății. Mai ales dacă se iau în considerare directivele specifice.

Soluția găsită de Uniunea Europeană urmărește, pe de o parte, să garanteze integritatea profesiilor în Uniunea Europeană și să-i protejeze pe cetățenii Uniunii Europene, dar și să pună în practică aceste drepturi.

Consider că trebuie încurajate eforturile pentru introducerea structurilor administrative necesare și a programelor de educare și formare profesională, în scopul de a garanta nivelul de competență cerut de directivele Uniunii Europene pentru persoanele calificate.

Punctul central îl constituie, însă, libera circulație a forței de muncă. Aspectul politic și practic al acestui domeniu al acquis-ului, sensibilitățile și incertitudinile care înconjoară mobilitatea forței de muncă au determinat Uniunea Europeană să propună o perioadă de tranziție.

Trebuie să vedem ce se va întâmpla după această perioadă, dar mai ales cât va dura aceasta. Să nu uităm că aplicarea acquis-ului privind coordonarea sistemelor de protecție socială impune existența unor structuri și a unei capacități administrative suficient dezvoltate.

Pentru a evita surprizele, de cele mai multe ori neplăcute, românul trebuie să știe mult mai mult decât știe acum despre dreptul de a locui, de a munci, de a căuta un loc de muncă, de a călători; despre drepturile, obligațiile și oportunitățile Pieței interne europene.

    Marius Rogin - declarație politică intitulată Importanța descentralizării pentru România;

Domnul Marius Rogin:

Declarație politică intitulată "Importanța descentralizării pentru România".

O să încep această declarație de astăzi referindu-mă la una dintre cele mai importante probleme pe care ne propunem s-o rezolvăm într-un timp cât mai scurt și de rezolvarea căreia depind foarte multe alte probleme. Am să încep folosindu-mă de un citat celebru, care mie îmi place foarte mult, pentru că în el se regăsește un adevăr pe care mulți îl recunosc, se mai și împopoțonează cu el, dar nu prea îl pun în practică: "Un guvern puternic nu este cel care dorește să păstreze toată puterea la îndemâna sa, ci cel care știe să cedeze această putere acelora care pot să o folosească mai eficient, în numele cetățenilor și pentru cetățeni".

Am să mă refer astăzi la descentralizare. Ne dorim această descentralizare, vorbim despre ea de mai bine de 16 ani și cred că a venit vremea ca în sfârșit să o și realizăm și, chiar mai mult, să o și punem în practică. Pentru a realiza însă acest lucru, va trebui realizată o adevărată revoluție în tot ceea ce înseamnă administrație publică. Reforma ce a fost începută în acest domeniu a fost foarte bine primită de către Comisia Europeană, lucru pe care l-am putut constata în ultimul raport pe țară prezentat la finele lunii septembrie. Datorită realizărilor obținute de către Ministerul Administrației și Internelor, astăzi, în acest moment, nu mai avem absolut nici o restanță la acest capitol, rămânându-ne doar să continuăm ceea ce am început.

Ceea ce s-a început este tocmai ceea ce-și dorește fiecare cetățean al acestei țări: o apropiere de cetățean a deciziilor ce privesc comunitatea, indiferent de cât de mică este aceasta. S-a început acest lucru prin adoptarea pachetului de legi privind reforma în administrație, inițiat de Ministerul Administrației și Internelor, pachet care cuprinde: Legea finanțelor publice locale, Legea privind modificarea Statutului funcționarilor publici, Legea, revizuită, a administrației publice locale, precum și noul Statut al prefecților, prin care aceștia au devenit înalți funcționari publici. Acest pachet a fost supus unei dezbateri publice fără precedent, în care au fost implicați toți actorii administrației publice și care putem spune că pune bazele celei mai ample reforme administrative realizate vreodată în România.

Este foarte important ca efectele acestei descentralizări să fie unele cât se poate de vizibile în funcționarea administrației românești, cum la fel de important este și faptul că cetățeanul trebuie să recapete acea încredere în funcționarul public, pe care în prezent nu o mai are. Descentralizarea nu înseamnă nimic altceva decât un transfer al competențelor de ordin administrativ și financiar, în ceea ce privește furnizarea serviciilor publice, de la nivelul administrației publice centrale la cel al administrației publice locale. Nu putem vorbi despre descentralizare decât în condițiile în care competențele trecute în sarcina autorităților locale (primării, consilii locale sau consilii județene) sunt însoțite de alocările bugetare corespunzătoare.

Când vorbim despre descentralizare trebuie să ținem cont de un adevăr ce nu poate fi contestat: cele mai abilitate autorități în rezolvarea problemelor cetățenești și cele mai în măsură să găsească soluții pentru rezolvarea acestora sunt autoritățile locale, pentru că ele sunt și cele care cunosc aceste probleme în profunzimea lor. Toate atribuțiile legate de furnizarea sau administrarea unor servicii publice la nivel județean sau local trebuie transferate autorităților administrației publice locale de la nivelul județelor, orașelor sau comunelor, cu excepția celor considerate de importanță strategică sau națională.

România are în față, în acest moment, cea mai mare provocare. Calitatea de membru al Uniunii Europene, pe care o vom avea începând cu 1 ianuarie 2007, ne dă posibilitatea să atingem o rată cât se poate de ridicată în ceea ce privește absorbția fondurilor europene. Depinde doar de noi cum vom reuși sau, mai bine zis, cât de pregătiți vom fi să accesăm aceste fonduri care pot veni în sprijinul autorităților locale și în rezolvarea problemelor cu care se confruntă. Trebuie să scăpăm odată pentru totdeauna de acea comoditate cu care noi, românii, ne-am obișnuit de atâta timp, prin care doar așteptăm ca Guvernul să ne pună banii pe masă, pentru anumite probleme, iar noi să trecem abia apoi la treabă. E timpul să facem încercări și să rezolvăm noi acele probleme care sunt de interes local. Fraza cu "para mălăiață" nu va mai ține nici o secundă în Uniunea Europeană.

    Constantin Traian Igaș - declarație politică intitulată Descentralizarea - obiectiv de interes național;

Domnul Constantin Traian Igaș:

Declarație politică: "Descentralizarea - obiectiv de interes național".

Unul dintre obiectivele principale ale politicii de după Revoluția din 1989, obiectiv stabilit odată cu depunerea cererii oficiale de a adera la Uniunea Europeană, integrarea a fost privită de foarte mult timp ca una dintre soluțiile salvatoare pentru toate problemele existente. În perioada care va urma, fiecare dintre noi trebuie să realizăm faptul că unul dintre domeniile în care trebuie să realizăm o adevărată revoluție este cel al administrației publice locale. Acesta este unul dintre domeniile în care trebuie impusă o reformă cât se poate de profundă, și acest lucru nu se poate realiza decât printr-o descentralizare. În perioada scursă de după Revoluție, aceasta a fost adesea invocată, pomenită, dorită, însă, din păcate, niciodată n-a fost pusă în practică.

În aceste momente, când ultimul Raport de țară al Comisiei Europene a fost unul favorabil, se impune ca descentralizarea să fie pusă în practică, dar nu numai atât: ea trebuie declanșată cât se poate de repede, corect și cu efecte vizibile în funcționarea administrației românești. Cu toții ne dorim ca prin această descentralizare competențele administrative și financiare în ce privește furnizarea serviciilor publice centrale să fie transferate la nivelul administrației publice locale. Numai atunci putem spune cu certitudine că descentralizare s-a și realizat.

Primul pas în această direcție a și fost inițiat, prin adoptarea pachetului de legi privind reforma în administrație, pachet inițiat de către Ministerul Administrației și Internelor și în care regăsim Legea finanțelor publice locale, Legea privind modificarea Statului funcționarilor publici, Legea revizuită a administrației publice locale, precum și noul statut al prefecților, prin care aceștia au devenit înalți funcționari publici. Acest proiect este unul amplu, chiar fără precedent am putea spune, și sperăm ca el să fie unul cu rezultate cât se poate de vizibile, întrucât în elaborarea lui au fost implicați toți actorii administrației publice și pot chiar să spun că declanșează cea mai amplă reformă administrativă declanșată în România.

Pentru că pomeneam de rezultatele acestei descentralizări, pe care cu toții ni le dorim cât mai evidente, trebuie să mai precizăm unele lucruri. În primul rând, nu cred că putem vorbi despre descentralizare decât în momentul în care competențele trecute în sarcina autorităților locale (primării, consilii locale sau județene) sunt însoțite de alocări bugetare corespunzătoare. De asemenea, nu trebuie pierdut din vedere faptul că, pentru a realiza această descentralizare, cele mai indicate autorități, în măsură să răspundă necesităților cetățenilor, sunt autoritățile publice locale, și spun acest lucru din două motive: sunt cele care cunosc în profunzime problemele cu care se confruntă cetățenii unei anumite comunități și, implicit, cunosc și cele mai potrivite căi pentru rezolvarea acestora.

Când vorbim despre descentralizare, mă refer cu precădere la o apropiere de cetățean și în ceea ce privește anumite decizii ce vizează un anumit grup social sau chiar individ. Mă gândesc, de exemplu, la trecerea școlilor, a spitalelor de interes local în administrarea primăriilor, odată cu sumele de care acestea au nevoie și care, în prezent, sunt gestionate de către Guvern, lucru care ne dorim să înceteze cât mai curând posibil. În ceea ce privește atribuțiile legate de furnizarea sau administrarea unor servicii publice la nivel județean sau local, sunt de părere că acestea trebuie transferate autorităților administrației publice locale de la nivelul comunelor, orașelor și județelor, mai puțin cele considerate de importanță strategică sau națională.

Această mare provocare la care ne-am angajat poate fi privită și ca o modernizare a administrației pe care o avem în prezent. Calitatea de membru al Uniunii Europene, pe care o vom avea începând cu 1 ianuarie 2007, atrage după sine posibilitatea de a accesa un număr cât se poate de ridicat al fondurilor europene, însă acest lucru nu poate fi realizat fără a duce la bun sfârșit tot ceea ce presupune descentralizarea, în adevăratul sens al cuvântului.

    Ovidiu Victor Ganț - creionarea a trei pași importanți necesari pentru aderarea României la Uniunea Europeană;

Domnul Ovidiu Victor Ganț:

Din data de 26 septembrie avem confirmarea faptului că România va deveni membru al Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007. Fiind dat acest semnal, trebuie să luăm de urgență primele măsuri organizatorice.

Un prim pas îl constituie numirea unui candidat pentru funcția de comisar european. Este obligatoriu ca acesta să cunoască foarte bine problematica pe care ar urma să o gestioneze. În caz contrar, riscăm să ne facem de rușine, candidatul fiind respins în urma audierilor din Parlamentul European, o procedură de loc formală. Totodată, este esențial să cunoască foarte bine cât mai mult limbi străine, pentru o mai bună comunicare, atât în cadrul Comisiei Europene, cât și cu parlamentarii europeni. Evident că trebuie să aibă un trecut imaculat și o carieră profesională și politică ireproșabilă. Același lucru este valabil și pentru celelalte instituții europene unde vom avea reprezentanți.

Al doilea pas urgent este definitivarea Legii pentru organizarea de alegeri europene în România și stabilirea unei date cât mai apropiate pentru acestea. Orice interimat este dezavantajos României. Trebuie să oferim celor aleși cât mai mult timp de adaptare și intrare în rol, pentru a putea fi jucători activi în Parlamentul European, și nu doar o prezență importantă prin numărul lor (35). Unii din ei vor ocupa funcții de răspundere în comisii și în grupurile politice, și aici cred că este bine să fie folosită experiența observatorilor, care după părerea mea ar fi normal să se regăsească în bună măsură pe lista partidelor politice care vor participa la alegeri. Și în acest caz, cunoașterea unor limbi de circulație europeană este absolut necesară. Negocieri și discuții politice importante nu se poartă niciodată cu ajutorul traducătorilor!

Al treilea pas la care vreau să mă refer este transformarea Comisiei pentru integrare europeană a Parlamentului României în Comisie pentru Afaceri Europene, după modelul celor existente în Parlamentul țărilor membre. Este vorba în primul rând de conferirea atribuțiilor în acest domeniu, toate actele normative europene ce urmează a fi transpuse în legislația română urmând să treacă prin această comisie. Ea va fi, totodată, elementul de legătură și comunicare cel mai eficient între Parlamentul României, parlamentarii europeni români și instituțiile europene.

În toate aceste discuții trebuie să se ajungă la rezultatele cele mai bune, dincolo de interesele politice înguste, care sper că de această dată nu vor prevala.

    Mihaela Adriana Rusu - declarație politică intitulată Studenții și învățământul românesc;

Doamna Mihaela Adriana Rusu:

"Studenții și învățământul românesc"

Mediocritatea din învățământul universitar românesc a fost recunoscută atât de Președinte cât, și de Primul-Ministru al României. S-a pus accent în principal pe modul de acumulare a cunoștințelor studenților, pe faptul ca profesorii universitari predau la mai multe facultăți, și nu s-a atins deloc modul în care învață un student. Discursurile politice nu i-au încântat pe mulți studenți. Gândurile lor erau în acel moment îndreptate spre situația lor reală în care se aflau, mulți dintre ei nereușind să-și ocupe un loc la cămin și care deocamdată erau pe stradă, cu lucrurile pe care le-au adus de acasă. Alții se gândeau la camerele de cămin neprimitoare. Acesta consider că este unul dintre criteriile de mediocritate în învățământul universitar românesc, de care nu s-a discutat. S-a discutat doar de amintiri din studenție, de "studenți care nu trebuie să fie transformați în papagali!", cu lecții precise studenților, de a nu învăța pe dinafară niște cursuri. Fără condiții minime de a studia, aceștia vor putea învăța lecția? Nimeni nu s-a gândit la acei studenți care ori nu au loc în cămin, ori nu au bani pentru a locui în gazdă, ori au așteptat ore întregi până au fost cazați în cămine.

Aceasta este situația reală a multor studenți la început de an universitar. Mediocritatea învățământului universitar românesc i-a determinat pe mulți părinți să-și dea copiii la studii în străinătate. Aceștia sunt cei cu bani, și nu mulți dintre noi ne permitem așa ceva. Și totuși, an de an avem destui specialiști cooptați de companiile din străinătate. Cum se explică acest fapt?

Mediocritatea poate fi definită și prin alocarea deficitară a fondurilor pentru Educație. Probabil unii politicieni recunosc faptul că procentul de 6% din p.i.b. promis Educației în campania electorală nu a fost realizat.

    Emil Radu Moldovan - declarație politică intitulată Falimentul Justiției;

Domnul Emil Radu Moldovan:

"Falimentul Justiției"

Greva avocaților a pus degetul pe rană și ne-a arătat încă o dată dacă mai era cazul, situația cu totul și cu totul dezastruoasă în care este justiția.

Reformele prin care ministrul justiției, Monica Macovei, anunță cu atâta fast modernizarea sistemului judiciar au rămas la stadiul de simple declarații, ele nematerializându-se până în acest moment. De altfel, acest lucru este foarte bine evidențiat și de celebrele legi ale justiției, care au fost atât de mult lăudate de susținătorii portocaliilor și care după numai câteva luni și-au dovedit totala inutilitate practică, încât însuși ministrul justiției a cerut modificarea lor, prin asumarea răspunderii Guvernului.

În acest timp în care Monica Macovei pregătește noi reforme din sferele înalte de unde se află, realitatea devine tot mai cenușie. Situația a ajuns într-o fază foarte avansată de degradare dacă și avocații, care sunt o parte componentă a sistemului judiciar, au ajuns la concluzia că pentru rezolvarea unei situații conflictuale interne apărute în cadrul breslei lor este necesar să declanșeze greva generală, deoarece urmarea căilor legale nu duce la nici un rezultat.

Soluție care poate părea extremă, însă când te gândești că Parchetul a făcut uitat dosarul aproape trei ani, situația se schimbă.

Din această ecuație lipsește doamna Macovei, care atunci când trebuie să explice măsurile pe care le va lua domnia sa în viitor este atotprezentă, dar atunci când trebuie să găsească soluții la o problemă concretă, se face nevăzută. O rezolvare la tergiversarea dosarelor în instanță trebuie cât mai repede găsită, însă acest lucru nu pare posibil în viitorul apropiat dacă avem în vedere totala lipsă de reacție a persoanei care este cea mai în măsură, prin natura funcției pe care o ocupă, să vină cu soluții.

Având în vedere situația de fapt existentă, în care dosarele sunt tergiversate cu anii, destinul unor oameni este călcat în picioare de indiferența magistraților, haosul este omniprezent în actul de justiție, ar trebui ca persoana care coordonează acest sector, ministrul justiției, Monica Macovei, să vină în acel mai scurt timp cu un set de măsuri care să ducă la rezolvarea problemelor existente sau dacă situația o depășește să-și ceară scuze românilor că a ocupat degeaba până acum un post de ministru pe banii lor și să plece lăsând locul liber pentru a fi ocupat de persoanele care știu și pot să găsească un răspuns acestor probleme.

    Doina Micșunica Drețcanu - comentariu legat de proiectul bugetului de stat;

Doamna Doina Micșunica Drețcanu:

Guvernul României a aprobat forma finală a bugetului pe anul 2007, înainte de a fi trimis către Parlament, pentru a fi dezbătut și adoptat.

Din proiectul de buget, la care s-au referit mai mulți specialiști, rezultă că la câteva capitole vor fi majorări sensibile față de anul precedent, de acest lucru beneficiind domenii importante cum ar fi învățământul, sănătatea, transporturile. Fără îndoială că acest lucru este bun, dar așa cum rezultă din structura bugetului, sunt domenii foarte importante, care privesc viața oamenilor, cum ar fi cel social și agricultura și cărora li s-a repartizat puțin față de anii anteriori.

Ar fi bine să se revadă bugetele alocate pentru aceste domenii și altele care se referă direct la nivelul de trai, întrucât vom intra în Uniunea Europeană și diferențele sunt enorme. Am să dau un singur exemplu, cel al indemnizațiilor pentru creșterea copilului, care nu numai că nu înregistrează creșteri, dar chiar scade cu aproape 2 milioane lei, ceea ce va afecta foarte serios femeile mame, familiile lor și ce este foarte grav, indicele demografic, care și așa este foarte scăzut.

În aceeași ordine de idei, apreciez că este de neadmis ca un alt sector, agricultura, prioritar pentru economie, dar mai ales pentru asigurarea securității alimentare a populației, nu beneficiază de sporuri bugetare față de anii anteriori.

Grija pentru creșterea nivelului de viață al populației trebuie să reprezinte o prioritate pentru orice guvernare. Acest lucru se impune cu atât mai mult cu cât un procent mare al populației din țara noastră trăiește și muncește în agricultură, iar nivelul de trai al oamenilor de la sate este dintre cel mai scăzut, fapt pentru care se impune o creștere a bugetului pe anul 2007 pentru acest sector.

Am sesizat aceste probleme prin declarația de față și apreciez că atât Guvernul, cât și Parlamentul vor lua în dezbatere suplimentarea bugetului pentru aceste două sectoare.

    Daniela Popa - declarație politică privind sprijinirea producătorilor români din domeniul acvaculturii;

Doamna Daniela Popa:

Declarație politică privind sprijinirea producătorilor români din domeniul acvaculturii.

Dezvoltarea acvaculturii presupune modernizarea activității de acvacultură, dezvoltarea acvaculturii marine, implementarea de tehnologii noi de creștere a peștelui și a altor viețuitoare acvatice în sisteme intensive, introducerea de specii cu valoare economică ridicată, înființarea de ferme familiale piscicole în vederea valorificării terenului pe care sunt amplasate acestea și promovarea activităților de turism piscicol, creșterea producției pentru acoperirea necesităților pieței, promovarea formării profesionale a personalului din domeniul pescăresc.

În România, se înregistrează în prezent 84.500 ha crescătorii piscicole, 15.500 ha pepiniere piscicole, 300 de ferme piscicole, 60 de crescătorii salmonicole cu o suprafață de 24 ha. Acest potențial trebuie susținut de o serie de măsuri care să vină în sprijinul producătorilor din acvacultura românească, mai ales că, după aderarea la Uniunea Europeană, competiția va fi una acerbă. Producătorii români sunt dezavantajați ca urmare a unor categorii de costuri de producție care grevează costurile totale de producție dar care nu se întâlnesc în costurile de producție ale producătorilor din acvacultura țărilor membre ale UE. Aceste costuri se referă la plata apei utilizate în acvacultură și plata redevenței pentru terenul din domeniul privat al statului pe care sunt construite amenajări piscicole.

Referitor la apa utilizată în acvacultură se menționează că producătorii din UE sunt scutiți de plata acesteia tocmai ca măsură indirectă a guvernelor țărilor membre ale UE pentru încurajarea dezvoltării acvaculturii, în situația în care stocurile de pești din mări și oceane înregistrează o scădere drastică care impune măsuri speciale de protecție și acces la resursele pescărești. Trebuie să avem în vedere și aportul producătorilor din acvacultură la protecția mediului, deoarece prin natura profesiei sunt primii care au de suferit dacă apare o poluare și primii care monitorizează mediul prin supravegherea calității apei pe care o folosesc.

Costurile cu plata redevenței pentru terenul pe care sunt construite amenajările piscicole nu se regăsesc la producătorii din țările UE pentru simplu motiv că proprietarul unei amenajări piscicole este și proprietarul terenului pe care a fost construită respectiva amenajare piscicolă, situație diferită în România, iar faptul că proprietarul amenajării piscicole nu este și proprietarul terenului poate fi un factor de constrângere a dezvoltării acestui sector. Amenajarea piscicolă și terenul pe care aceasta a fost construită reprezintă elemente inseparabile ale proprietății.

La Biroul Permanent al Camerei Deputaților am înregistrat o propunere legislativă care prevede furnizarea gratuită a apei pentru activități de acvacultură, indiferent de sursă și administratorul statului și posibilitatea vânzării terenurilor proprietate privată a statului pe care sunt construite amenajări piscicole către proprietarii acestor amenajări piscicole, în vederea reducerii costurilor de producție, urmărindu-se astfel asigurarea condițiilor de compatibilitate în privința costurilor de producție între producătorii din acvacultura românească și producătorii din țările membre ale Uniunii Europene.

Considerăm că adoptarea acestor prevederi va contribui esențial la creșterea investițiilor, alinierea costurilor de producție în acvacultura românească cu costurile producătorilor din țările membre ale Uniunii Europene, la asigurarea unui mediu economic și concurențial echitabil și, în final, la creșterea investițiilor, a productivității și a profitului în domeniu.

    George Scutaru - declarație politică cu titlul Pretextul Puterii;

Domnul George Scutaru:

"Pretextul Puterii"

De aproape o lună, Ministerul Apărării nu mai are ministru. De aproape două săptămâni, decizia de neîncepere a urmăririi penale dată de Parchetul Militar în favoarea ministrului Teodor Atanasiu este ignorată, cu grație prezidențială, de Traian Băsescu.

Garant declarat al respectării necondiționate a legii, primul cetățean al țării refuză totuși să accepte decizia Parchetului, căutând portițe și căi felurite ca să evite repunerea în funcție a celui decapitat fără prea multe deliberări.

Dacă înainte de NUP-ul Parchetului, președintele afirma că legea îl obligă să revoce decretul de suspendare, în cazul unui verdict de neîncepere a urmăririi penale dat de Parchet, recent, Președintele a început eschivele, prelungind revocarea sub pretextul că se așteaptă eventualele contestări ale deciziei Parchetului Militar din partea celor doi reclamanți, consilierul prezidențial Adriana Săftoiu și deputatul P.S.D. Eugen Bejinariu. Mai exact, până când absolut toate căile de atac vor fi epuizate.

Se pare că încrederea președintelui în mecanismele justiției, altminteri oarbă când hotărârile îi servesc interesele, se clatină când dreptatea nu mai e de partea sa. Făcându-și un titlu de glorie din apărarea celor neajutorați, un consilier presupus a fi fost calomniat și un deputat deranjat de presupuse activități subterane ale ministrului, președintele n-a stat prea mult pe gânduri și a semnat suspendarea unui ministru incomod.

Teodor Atanasiu a deranjat. A deranjat, ca să folosim o expresie dragă președintelui, grupurile de interese din armată, cocoloșite cu multă grijă ani la rând și tolerate, în continuare, sub imperiul lui "Arde-i pe corupți", promisiune atât de uzitată în campanie de actualul președinte.

Nu putem să nu ne întrebăm dacă aceleași tratamente le-ar fi primit un ministru non-P.N.L. nu putem să nu ne întrebăm dacă Președintele ar fi revocat de mult decretul de suspendare, în condițiile în care ministrul ar fi aparținut unei alte formațiuni politice, preferabil purtătoare de simboluri vegetale cu spini.

Președintele Traian Băsescu ar trebui să lase la o parte orice urmă de ranchiună și să anuleze decretul de suspendare a ministrului Teodor Atanasiu, pentru a dovedi că respectă orice decizie a justiției, chiar una care nu-i este convenabilă și că este, cu adevărat, președintele tuturor românilor.

    Viorel Oancea - declarație politică cu titlul P.S.D. în 2007, un produs expirat;

Domnul Viorel Oancea:

"P.S.D. în 2007, un produs expirat".

În ultimul timp am auzit tot felul de supoziții despre degringolada din P.S.D., unii au spus că ar fi creată artificial pentru a servi unor interese de grup, alții spun că este o degringoladă profitabilă în cele din urmă pentru P.S.D., deoarece va duce la o curățenie în partid.

Părerea mea este că această degringoladă este firească pentru un partid care a apărut din specificul unei tranziții chinuitoare și îndelungate. Structura numită acum P.S.D., PDSR și FSN cu câțiva ani în urmă, a fost creată special pentru a se putea face o distribuire a avuției naționale către anumite grupuri de interese.

Primii oameni ai partidului, precum Ion Iliescu, au intuit imediat după Revoluție faptul că românilor le este frică de schimbare, că mentalitatea nu s-a schimbat și românul este încă dependent de stat. Fiind conștienți de aceste realități, și-au ascuns jafurile din vistieria țării în spatele unor ajutoare care au vrut să pară a fi protecție socială.

Acum însă, la mai mult de 16 ani de la Revoluție, mentalitățile s-au schimbat. Încet, dar sigur. Românul începe să aibă conștiința întreprinzătorului, iar discursul electoral bazat pe promisiuni de protecție socială nu își mai regăsește adepții. Realitățile României sunt altele în momentul de față, iar Partidul Social Democrat nu își mai regăsește baza electorală care până acum îi era favorabilă.

Odată cu pierderea unei mari părți din electorat, P.S.D.-ul și-a pierdut și liderii care au ținut partidul în picioare. De aceea, consider că degringolada din P.S.D. este una firească, anticipată de mult timp de cei care analizează mentalitatea maselor.

Aflat într-o iremediabilă criză de idei, bâjbâind pe întuneric, Partidul Social Democrat încearcă timid și în zadar, după părerea mea, să își îmbunătățească imaginea de produs al cărui termen de valabilitate a expirat.

Declarațiile de genul celei făcute de vicepreședintele partidului, Mihai Tănăsescu, că P.S.D. nu va vota proiectul de buget pe 2007 deoarece este mincinos și nerealist, nu impresionează pe nimeni. P.S.D. nu mai este o forță politică în România de azi, viitoare membră a Uniunii Europene.

    Minodora Cliveti - declarație politică cu titlul Sărăcia creează inegalitate de șanse;

Doamna Minodora Cliveti:

"Sărăcia creează inegalitate de șanse".

Adunarea Generală a Națiunilor Unite a declarat ziua de 17 octombrie - "Ziua internațională de eradicare a sărăciei". Pentru această zi, Națiunile Unite invită statele membre, atât guvernele cât și ONG-urile, să desfășoare activități care să aducă în atenția opiniei publice pericolul pe care îl reprezintă sărăcia în rândul categoriilor de persoane vulnerabile, precum copiii și pensionarii.

Dreptul la un trai decent, prevăzut și de Constituția României la art.47, este un drept fundamental al tuturor oamenilor, iar statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică și de protecție socială de natură să garanteze acest drept.

În România, 25% din populație este săracă și se estimează că, din acest procent, 8,6% trăiesc la nivelul de sărăcie extremă.

Sărăcia se manifestă sub diferite forme: lipsa veniturilor ori venituri insuficiente pentru un trai decent, lipsa accesului la educație, lipsa accesului la serviciile de sănătate, lipsa medicamentelor, a hranei corespunzătoare, a unei locuințe decente.

Banca Mondială a definit sărăcia absolută ca fiind situația în care un om trăiește cu mai puțin de doi dolari pe zi (ulterior ridicând pragul la patru dolari). Conform unui studiu al Institutului Național de Statistică, cel mai mare grad de sărăcie se înregistrează în gospodăriile care au ca persoană de referință un agricultor, iar cei mai mulți săraci ai țării sunt în zona de nord-est.

Astfel, rata sărăciei în mediul rural de 13,9% este de 4 ori mai mare decât cea din mediul urban. Mai mult, s-a constatat că în România se poate trăi și cu 0,8 dolari, ceea ce înseamnă un procent de 28-34% din rândul persoanelor active.

În această situație se creează o inegalitate de șanse între diverse categorii de populație care trăiesc în mediul rural și cel urban, dar și între diverse categorii de vârstă, cei mai afectați fiind pensionarii, și, nu în cele din urmă, se perpetuează inegalitatea între femei și bărbați.

Diferențe notabile se înregistrează atât între veniturile salariale, cât și între cele realizate din activități neagricole independente, de femei și bărbați din mediul rural și urban, în defavoarea femeilor.

Pensionarii reprezintă 5.828.000 (trimestrul I, 2006, INS), cu o pensie medie de 289 lei, dintre aceștia 4.621.000 sunt pensionari în cadrul sistemului asigurărilor sociale de stat, cu o pensie medie de 302 lei, iar puțin peste 1.000.000 sunt cei din cadrul asigurărilor sociale pentru agricultori, cu o pensie medie de 112 lei.

În condițiile în care sărăcia reprezintă un adevărat flagel în România și se estimează că peste 4 milioane de persoane trăiesc în sărăcie și chiar sub pragul de sărăcie, guvernul promovează legi, înființează comisii și comitete care nu rezolvă problemele acute cu care se confruntă populația României, dar care se ocupă de aspecte teoretico-administrative, fără să aibă capacitatea de a elimina adevăratele cauze generatoare de sărăcie.

Proiectul de lege, elaborat de Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei privind protecția drepturilor persoanelor vârstnice reprezintă o altă dovadă a incapacității actualului executiv de a aborda cu seriozitate fenomenul.

În condițiile în care societatea se confruntă cu îmbătrânirea populației, fapt ce îngrijorează guvernanții din statele europene și determină o regândire a politicilor publice în ansamblul lor, Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei inițiază o lege cu un pronunțat caracter demagogic și populist, fără consistență și suport real în practică.

Legea prevede, printre altele, și dreptul la prestația de dependență pentru persoanele vârstnice, în cuantum de 400 lei/lună, în condițiile în care, după o viață de muncă, pensia medie este de 289 lei/lună.

Astfel, proiectul departe de a proteja vârstnicii, îi consideră pe aceștia ca fiind lipsiți de capacitatea de exercițiu și le îngrădește dreptul la proprietate și la cel de a dispune de patrimoniul lor. Proiectul încalcă drepturile fundamentale, încurajează nemunca și perpetuează măsurile pasive de asistență pentru populație.

Reamintesc guvernanților că laitmotivul zilei pentru eradicarea sărăciei este: acolo unde oamenii sunt condamnați să trăiască în mizerie, drepturile omului sunt violate.

    Filip Georgescu - declarație politică legată de pregătirile în vederea aderării din județul Argeș;

Domnul Filip Georgescu:

Au mai rămas două luni și jumătate până la 1 ianuarie 2007, dată la care România și Bulgaria vor fi primite în Uniunea Europeană. Senatul Republicii Franceze a adoptat la începutul acestei luni, cu unanimitate de voturi, legea de ratificare a Tratatului de Aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană. Astfel, până în prezent, Tratatul a fost ratificat de 22 de state membre. Potrivit declarațiilor miniștrilor de externe și ai integrării europene, implicați direct în acest proces, procedurile de ratificare a Tratatului de Aderare se află într-un stadiu avansat și în celelalte trei state membre UE.

Până la momentul propriu-zis al intrării țării noastre în Uniunea Europeană, în localitățile patriei au apărut panouri de diferite dimensiuni care conțin informații despre avantajele și costurile integrării României în Uniunea Europeană. De asemenea, în diferite orașe au loc simpozioane având ca principală temă integrarea europeană.

Ca deputat de Argeș țin să vă aduc la cunoștință că sâmbătă, 14 octombrie, a avut loc la Pitești simpozionul cu tema "Fondurile Europene: o imensă oportunitate pentru România". Organizat de Consiliul Județean Argeș, în colaborare cu Consiliul pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia și Comunitatea Europeană, în cadrul simpozionului au fost dezbătute aspecte referitoare la integrarea României în Uniunea Europeană, strategiile de dezvoltare sectoriale în contextul integrării în UE. De asemenea, au fost evidențiate experiențele unor regiuni europene în accesarea fondurilor structurale și de coeziune.

Cu satisfacție vreau să remarc aici faptul că, prin strădania sa, Consiliul Județean Argeș a reușit să finalizeze și să adopte Programul Operațional Multianual al județului Argeș pentru perioada 2007-2013, fiind primul program de acest gen din țară. Programul prevede necesitatea folosirii fondurilor europene în dezvoltarea rețelelor de canalizare, a celor de cale ferată, în sporirea numărului de stații de epurare a apei, pentru dezvoltarea comunității locale, în general. Toate studiile sunt efectuate de specialiști în domeniu și au la bază constatările făcute de ei la fața locului, precum și recomandările Uniunii Europene pentru fiecare obiectiv în parte.

Dezbaterea s-a bucurat de un real succes și datorită faptului că au participat reprezentanți de seamă ai Uniunii Europene, Ministerului Integrării Europene și Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor. De asemenea, la dezbateri au participat cadre universitare, precum și reprezentanți ai administrației publice locale care, prin intervențiile lor, au evidențiat necesitatea finanțărilor externe pentru realizarea tuturor proiectelor din domeniile urbanistice, de mediu, infrastructurii etc.

    Constantin Tămagă - comentariu legat de huliganismul de pe stadioane.

Domnul Constantin Tămagă:

Fotbalul nostru a ajuns o gravă problemă nu numai pentru forurile de specialitate, pentru cluburi și pentru societatea românească, ci și pentru Parlament. Din nou spectacole de mahala balcanică pe stadioanele noastre, oferite de acei derbedei care se infiltrează permanent, cu sutele, printre adevărații spectatori. Ca atare, echipele bucureștene Dinamo, Steaua și Rapid, angajate în mari competiții europene, au fost nevoite să susțină întâlnirile de campionat, din etapa a 11-a, cu tribunele goale, într-un cadru dezolant, miile de spectatori nemaiputând să se bucure de victoriile favoriților, dar nici să mai ofere reprezentații degradante de huliganism, de genul celei petrecute la întâlnirea România-Belarus.

Este greu să-și închipuie cineva că în vreo altă țară europeană ar fi putut să aibă loc ceea ce s-a întâmplat la 7 octombrie, pe stadionul Ghencea. În timp ce jucătorul numărul unu al reprezentativei noastre, Adrian Mutu, se afla în afara gazonului, unde medicul încerca să-i oprească sângerarea de la cap, survenită în urma unei ciocniri cu un adversar, zeci de susținători steliști au început să-l huiduie și să-l înjure pe jucătorul nostru accidentat, chipurile fiindcă ar fi exagerat cu driblingurile și că ar fi contribuit la golul marcat de adversari.

Toți acești mahalagii incurabili n-au găsit un cuvânt de apreciere la adresa lui Mutu pentru aportul său în teren, pentru golul marcat încă din primele minute. În loc de aprecieri și încurajări - fluierături și înjurături, înrăiții spectatori uitând cu totul că în nebunia lor îl molestează pe golgheterul echipei noastre naționale.

De același tratament golănesc s-a bucurat și portarul Coman, care a apărat în acest meci în mod excepțional. Dacă cineva are a le reproșa ceva jucătorilor, pentru prestația lor în teren, acela este doar antrenorul echipei reprezentative și nicidecum spectatorii. Dacă aceștia sunt nemulțumiți de comportarea unora dintre jucători, nu-i obligă nimeni să aplaude, dar nici să huiduie ca pe maidan.

Scânteia care a declanșat reacția oribilă a galeriei steliste de pe Ghencea are rădăcini mai adânci. Se știe că Mutu a fost jucătorul lui Dinamo, iar Coman este al Rapidului, rivalele de moarte ale Stelei. Uitând că se află la o întâlnire importantă pentru Euro 2008 a echipei noastre naționale, scandalagii de profesie n-au ezitat să-și facă numărul obișnuit, pentru care vin la stadion.

Dacă vom merge și mai departe și ne vom reaminti de frecventele declarații scandaloase ale patronilor, acționarilor, managerilor și antrenorilor celor trei cluburi bucureștene, dar și ale altora ca FC Național, CFR Cluj, Universitatea Craiova ori Politehnica Timișoara, vom vedea că spectacolele degradante din tribunele stadioanelor noastre sunt, de fapt, rezultatele fotbalului aflat sub puterea, pe cât de benefică, pe atât de nefastă, a banului. Până când această luptă oarbă și imorală între cei ce investesc bani în fotbal, nu pentru performanță, ci pentru câștiguri cât mai mari, nu va dispare, lăsând loc cu adevărat întrecerii sportive, nu vom avea liniște pe stadioane.

Forurile diriguitoare ale fotbalului nostru au obligația să recurgă la cele mai drastice măsuri pentru a stârpi huliganismul, inclusiv la dispoziția disputării unora dintre meciuri în absența spectatorilor. Așa cum spuneam, un meci de fotbal cu tribunele goale este dezolant, semănând cu o cursă de maraton, în care atleții aleargă prin pustiu. Dar dacă astfel nu se poate, va trebui să alergăm și prin Sahara.

     

- Pauză -

 
  Dezbaterea Proiectului de Lege privind modificarea alin.(1) al art.4 din Legea nr.469/2002 privind unele măsuri pentru întărirea disciplinei contractuale (rămas pentru votul final).  

Ședința a început la ora 10,05.

Lucrările au fost conduse de domnul Miron Tudor Mitrea, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Gheorghe Albu și Ioan Munteanu, secretari.

   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Doamnelor și domnilor deputați,

Bună dimineața!

Reluăm ședința de azi a Camerei Deputaților și vă anunț că din totalul celor 331 de deputați, și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 172; sunt absenți 159, din care 28 participă la alte acțiuni parlamentare.

Primul proiect pe ordinea de zi este Proiectul de Lege privind modificarea alin.1 al art.4 din Legea nr.469/2002 privind unele măsuri pentru întărirea disciplinei contractuale.

Vom lucra pe raportul comisiei.

Din partea comisiei sesizate în fond, are cuvântul reprezentantul.

 
   

Domnul Lakatos Petru:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare a întocmit raportul asupra Proiectului de Lege privind modificarea alin.1 al art.4 din Legea nr.469/2002 privind unele măsuri pentru întărirea capacității contractuale.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Comisiei pentru industrii și servicii, avizul favorabil al Consiliului Legislativ și a ținut cont de recomandările făcute de consiliu.

Practic, proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea alineatului amintit.

Potrivit prevederilor art.61 din Regulamentul Camerei Deputaților, membrii comisiei au examinat, în cadrul ședinței din 10 octombrie și au hotărât, cu 23 de voturi pentru, din totalul de 24 de voturi, propunerea de adoptare a proiectului de lege.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă, la dezbateri generale, există colegi care vor să intervină? Înțeleg că nu.

Trecem la dezbaterea textului.

Nr.crt.1 din raport, articolul unic.

Comisia ne-a propus o reformulare, așa cum este în raport.

Dacă există intervenții? Nu există.

Voturi pentru, vă rog? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Nu avem.

Articolul unic a fost adoptat în unanimitate.

Trecem proiectul de lege la vot final; ședința de voturi finale.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea art.20 din Legea Societății Naționale de Cruce Roșie din România nr.139/1995 (rămas pentru votul final).  

Trecem la Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea art.20 din Legea Societății Naționale de Cruce Roșie din România nr.139/1995.

Dacă, din partea inițiatorilor, vrea să ia cineva cuvântul? Nu?

Domnul Mircea Ifrim, președintele comisiei. Aveți microfonul.

   

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Această lege vine să îmbunătățească activitatea Crucii Roșii. Se pune de acord ceea ce există la noi în țară cu cele ce există în Uniunea Europeană și pe plan internațional, așa încât, vă rugăm, stimați colegi, să votați legea în forma propusă de comisie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc, domnule președinte.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul la dezbateri generale? Înțeleg că nu.

Raportul comisiei nr.crt.1. Comisia propune adoptarea unui amendament, așa cum îl avem în raport. Dacă există intervenții? Nu există.

Vă propun, pentru a merge mai repede, să mergem pe vot deschis.

Este cineva împotrivă? Nu. Vă mulțumesc.

Voturi pentru formularea comisiei? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abțineri? Nu avem.

Art.1, adoptat în unanimitate.

Nr.crt.2 din raport. Articolul unic. Comisia ne propune o modificare.

Cine este de acord cu textul comisiei?

Voturi pentru, vă rog? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abțineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

Nr.crt.3. Comisia ne propune o reformulare. Dacă dorește cineva să intervină? Nu.

Voturi pentru textul comisiei? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abțineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

Nr.crt.4. Comisia ne propune o reformulare. Dacă vrea cineva să intervină? Nu.

Voturi pentru textul comisiei? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abțineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

Nr.crt.5 din raport. Comisia ne propune o reformulare. Dacă există intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Vă mulțumesc.

Nr.crt.5. Comisia ne propune o reformulare. Există și un amendament respins. Dacă amendamentul respins este susținut? Nu. Dacă la textul comisiei există intervenții? Nu.

Voturi pentru textul comisiei? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Nr.crt.6. Comisia ne propune un text nou. Dacă există intervenții? Nu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abțineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

Nr.crt.7. Comisia ne propune o reformulare. Dacă există intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abțineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

Proiectul de lege a fost adoptat pe articole; vot final la sesiunea de la ora 12,30.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru sprijinirea producătorilor agricoli în vederea achiziționării de motorină în anul 2006, cu finanțare de la bugetul de stat (rămasă pentru votul final).  

Următoarea propunere legislativă este pentru sprijinirea producătorilor agricoli în vederea achiziționării de motorină în anul 2006, cu finanțare de la bugetul de stat.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul? Domnul Mocanu.

   

Domnul Vasile Mocanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Această propunere legislativă vine să întregească seria de propuneri legislative făcute de Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat din Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, din departamentul de agricultură, pentru a veni în sprijinul real al producătorilor agricoli.

Regretul nostru este că toate aceste propuneri legislative făcute de către noi au ajuns în dezbaterea plenului Camerei Deputaților cu o mare întârziere, nemaiavând o mare eficiență la această dată. Bucuria pe care o avem este că, oricum, prin aceste propuneri legislative noi am forțat Guvernul, Ministerul Agriculturii, să ia anumite măsuri pentru a susține producătorii agricoli.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc. Domnul președinte al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, sau alt reprezentant.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice.

 
   

Domnul Vasile Mocanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Propunerea legislativă a fost respinsă cu 8 voturi pentru și 7 voturi împotrivă, în ședința din 19.09, din următorul motiv: sprijinul acordat producătorilor agricoli pentru achiziționare de motorină în vederea efectuării lucrărilor agricole mecanizate, pentru primăvara anului 2006, a fost reglementat prin Ordonanța Guvernului nr.44/2006. Ceea ce vă spuneam și eu mai înainte.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă, la dezbateri generale, dorește cineva să ia cuvântul?

Domnul Timar. Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Liviu Timar:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Această inițiativă legislativă, după cum a spus și colegul meu Mocanu, a fost depusă încă din iarnă, din luna ianuarie. Fiindcă poporul român are foarte multe proverbe și unul dintre proverbe, care este legat de agricultură, este că iarna să-ți faci car și vara - sanie.

Deci, acest proiect de lege trebuia să fie dezbătut mult mai repede, având în vedere că în luna martie începea campania agricolă de primăvară și alta era situația, din moment ce se adopta acest act normativ încă din primăvară, fapt care se reflectă, după cum am mai spus de la acest microfon, în producțiile foarte mici pe care le-a obținut România în acest an.

Am inițiat acest act normativ, având în vedere situația foarte critică în care se afla agricultura României după un an - 2005 - foarte greu. De asemenea, având în vedere prețul foarte ridicat al motorinei, România era la începutul primăverii și avea prețul la motorină printre cele mai ridicate din Europa, pentru agricultură. De asemenea, am avut în vedere situația parcului de tractoare și mașini agricole. De ce? Noi știm că, la această dată, în România, pe un tractor există între 50 și 60 de hectare.

Dacă ar fi să comparăm cu cei din Vest, unde există un tractor la 15 - 20 de hectare, vă dați dumneavoastră seama încă ce departe suntem. Dar, ce este mai critic, trebuie să avem în vedere, făcând o analiză a parcului de tractoare, fiindcă în România sunt folosite peste 70 - 80 % din tractoare, care au o perioadă de funcționare de peste 10 - 15 ani. Iar consumul de motorină la aceste tractoare este foarte mare. Și cu atât mai mult mă surprinde faptul că actualul Guvern și se vede că cei la Ministerul Agriculturii nu cunosc situația reală care există în agricultură, vin și dau anumite consumuri pe tractor. Este ca și cum ai veni și-i spui omului să bea o singură dată apă pe zi, nu de mai multe ori. Fiindcă un tractor nu consumă 5,7 litri, un tractor U650, la discuit, fiindcă acest consum de motorină este, într-adevăr, la tractoarele foarte performante, care există la această dată în Uniunea Europeană și nu în România, fiindcă un tractor la disc consumă în jur de 8 - 9 litri, nu 5,7 litri. Nu mai vorbesc de semănat, nu mai vorbesc de arat.

De aceea, eu cred că actualul Guvern vrea să ia mult mai repede în discuție acest lucru și a venit în această toamnă, la sfârșitul campaniei de însămânțări - în perioadă optimă, vorbesc - cu această subvenție la motorină. Și este păcat, fiindcă nu subvenționează și executarea arăturilor. Fiindcă România iarăși va intra în Uniunea Europeană fără a avea executate arăturile de toamnă și acest lucru iară va determina ca, în primul an al României după aderare, România să se situeze cu producțiile medii pe hectar pe ultimul loc în Europa. Mare păcat!

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc.

Dacă mai există alte intervenții la dezbaterile generale?

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, situația este reglementată prin Ordonanța Guvernului 44/2006, dar pe fond, PSD-ul are dreptate.

Și vreau să vă spun că acest proiect de lege, cu toate că la ora actuală poate nu este oportun datorită reglementării prin ordonanța sus-numită, acest proiect de lege trebuie să prefigureze discuțiile de la buget, pentru că la anul, dacă noi nu vom acorda un buget pe care eu și alți specialiști, să zicem, sau oameni implicați în agricultură îl apreciem ca fiind necesar, de cel puțin patru ori mai mare decât cel de anul acesta, nu vom putea vorbi de agricultura României integrate în Europa.

Deci repet, acest proiect, indiferent cum îl veți vota, luați-l ca o chestiune premergătoare la discuțiile pentru bugetul agriculturii pe anul viitor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă există alte intervenții? Nu mai există. În acest caz, ținând seama că avem de-a face cu un raport de respingere, o să supun votului dumneavoastră raportul de respingere pe care l-a prezentat Comisia de agricultură.

Vă rog să vă înregistrați prezența. Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

(Conform afișajului, se înregistrează 86 prezenți, 61 voturi pentru, 23 împotrivă, 1 abținere, 1 deputat nu a votat.)

 
   

Trimitem legea la vot final. N-avem voturi ca să rezolvăm problema acum.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind organizarea și funcționarea cooperației meșteșugărești (rămas pentru votul final).  

Trecem la Proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea cooperației meșteșugărești.

Din partea inițiatorului, dacă vrea cineva să ia cuvântul? Nu. Din partea comisiei sesizate în fond, vă rog.

   

Domnul Mircea Ciopraga:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Cred că este ziua proiectelor dezbătute tardiv, având în vedere că acest proiect de lege a fost aprobat de Senat în 1998 și de atunci se găsește în Camera Deputaților. Comisiile reunite, deci, Comisia pentru industrii și servicii și Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare au hotărât la ședința comună să propună respingerea prezentului proiect de lege, având în vedere că, între timp, prin Legea nr. 1/2005, se creează condițiile pentru înființarea și dezvoltarea de societății cooperative în alte domenii de activitate, drept urmare acest proiect de lege este depășit, nu-și mai are obiectul.

Propunem respingerea.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Dacă la dezbateri generale există intervenții? Nu sunt.

Fiind vorba de un raport de respingere, neavând cvorum, îl trimitem la vot final, ora 12,30.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr.290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietatea personală a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de Pace între România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, și a Titlului VII din Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente (rămas pentru votul final).  

Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietatea personală a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de Pace între România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, și a Titlului VII din Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente.

Dacă, din partea inițiatorului, dorește cineva să ia cuvântul?

Domnul deputat Chiper.

   

Domnul Gheorghe Chiper:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Este vorba de o inițiativă legislativă privind completarea Legii 290 pentru acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța și, de asemenea, Titlului VII din Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniul proprietății și justiției.

Ca motivație, vreau să arăt faptul că sunt foarte puțini cetățeni din cei care sunt îndreptățiți, conform Legii 290, care au beneficiat până acum de drepturile care li se cuvin în baza acestei legi.

De asemenea, în anul 2005, așa cum spuneam, a apărut pachetul de legi 247, care, la Titlul VII, prevede înființarea Fondului proprietatea și care, din păcate, omite acești cetățeni români care ar fi îndreptățiți să beneficieze de prevederile acestei legi și se adresează numai pentru o altă serie de cetățeni îndreptățiți conform Legii 10, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94, de asemenea, a Legii 18, Legea 1, Legea 169 ș.a.m.d.

Acest lucru consider că este o discriminare pentru cetățenii îndreptățiți să beneficieze de despăgubiri și compensații în baza Legii 290.

De asemenea, vreau să arăt că inițiativa legislativă a fost respinsă de Senat fără să fie inițiatorii invitați la susținerea punctului nostru de vedere, iar raportul Comisiei juridice pe fond propune respingerea acestei inițiative legislative, respingere ale cărei motivații le consider nejustificate, respectiv solicitarea drepturilor de a beneficia de acțiuni pe baza Fondului proprietatea sunt opționale - noi propunem posibilitatea acestor cetățeni de a apela la Fondul proprietatea - și, în al doilea rând, se justifică prin dimensionarea fondului. Dar, chiar în textul Legii 247, la Titlul VII, art. 10, se prevede că acest Fond proprietatea va fi dimensionat atât la înființare, cât și pe parcurs, la nivelul necesarului de fond.

Ca atare, vă adresez rugămintea să acordați votului dumneavoastră, în mod deosebit, la votul final pentru susținerea acestor drepturi ale cetățenilor.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea comisiei sesizate în fond. Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, domnul Fenechiu.

 
   

Domnul Relu Fenechiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul negativ al Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, avizul negativ al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, avizul negativ al Comisiei pentru buget, finanțe, bănci, punctul de vedere negativ al Guvernului.

Prin obiectul de reglementare propunerea legislativă se încadrează în categoria legilor ordinare. Comisia de administrație publică a hotărât respingerea acestei propuneri legislative, pe motiv că, potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr.882 privind actualizarea limitei valorii zilnice pentru produsele lactate și de panificație acordate pentru elevii din clasele I - IV din învățământul de stat și pentru copii preșcolari din grădinițele de stat cu program normal de patru ore, precum și pentru modificarea ...

Din sală:

Comisia juridică.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte, ați luat alt dosar.

 
   

Domnul Relu Fenechiu:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

290/2003, legea. Este altă lege, nu este aceasta.

Este adevărat, numai că în hârtia din fața mea scrie Comisia pentru administrație publică, domnule Popescu.

 
   

Domnul Relu Fenechiu:

Deci eu îmi cer scuze, este și greșeala mea dar este și greșeala președintelui.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Este adevărat că este și greșeala mea.

 
   

Domnul Relu Fenechiu:

Raportul este al Comisiei juridice. Oricum, a fost respins de Comisia juridică, pot să vă spun eu.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule Popescu, vă rog să vedeți să nu se mai întâmple asemenea lucruri care nu sunt deloc grave, până la urmă. N-au nici un fel de gravitate.

Așa este, raportul este al Comisiei juridice, raport de respingere. La dezbateri generale dacă există intervenții? Domnule deputat, aveți microfonul.

 
   

Domnul Paul Magheru:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Am participat la o mică bășcălie juridică. S-ar părea că și finalitatea proiectului de lege în discuție să fie tot o bășcălie politică, în sensul că, deși cu cele mai bune intenții făcute, aș vrea să vă spun că sâmbăta trecută, participând la sărbătorirea orașului Vașcău, din județul Bihor, un posibil beneficiar al acestei propuneri legislative m-a rugat să susțin în Camera Deputaților această propunere legislativă. Ca dovadă că cei interesați urmăresc viața politică și ordinea de zi a Camerei Deputaților. Știa că în săptămâna aceasta va fi pe ordinea de zi.

M-au impresionat relatările dumnealui și pierderile materiale, pentru unele familii, imense. Pierderi materiale, morale, de ordin psihologic, încât i-am promis că voi susține această inițiativă legislativă. Am și asentimentul Grupului parlamentar al PRM să susțin această inițiativă legislativă, înțeleg că este vorba de o despăgubire și o compensație, adică este vorba din Fondul proprietatea. Aș vrea să vă spun că regret că fondul acesta nu a fost inventat înainte de despăgubirea ex-regelui Mihai, care nici măcar nu s-a mulțumit cu despăgubire în echivalent, ci obligatoriu cere și a cerut în continuare despăgubiri în natură.

Propun, cu ocazia aceasta, ca în continuare, eventualele revendicări de felul acesta, inclusiv dacă vor mai fi din partea ex-regelui Mihai, să fie dirijate spre fondul acesta Proprietatea.

N-am mare încredere în fondul acesta. Cred că, până la urmă, se va dovedi o despăgubire amăgitoare dar, oricum, pentru cetățenii aceștia reparația va fi măcar de ordin moral.

În sensul acesta și pentru aceasta, noi, Grupul parlamentar al PRM, susținem această legislativă a colegilor noștri din PSD.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale. La dezbateri generale se fac declarații politice, stimate coleg. De aceea sunt declarații generale ca să fie dezbateri politice.

Vă rog, dacă sunt alte intervenții la dezbateri generale? Înțeleg că nu.

Trimitem proiectul la vot final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice (rămas pentru votul final).  

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice.

Domnul Chiper.

   

Domnul Gheorghe Chiper:

Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum a fost anunțat, am solicitat, printr-o inițiativă legislativă, modificarea și completarea Legii 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice.

Motivația care ne-a determinat să inițiem această modificare este legată de ceea ce se întâmplă tot mai des cu privire la cazurile de ofensă adusă însemnelor și simbolurilor naționale.

Propunerea se înscrie în punctul de vedere al Guvernului cu privire la unele situații de respectare a prevederilor legislației, respectiv nerestrângerea sau restrângerea, în anumite situații, a drepturilor și libertăților cetățenești. Și aș da ca exemplu aici precedentul care există, aprobarea prin lege a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob și apreciez că tot așa trebuie să se bucure de respect și însemnele naționale.

De altfel, Legea 75/1994 vreau să precizez că nu cuprinde un capitol de infracțiuni și contravenții, ci numai o trimitere la art. 236 din Codul Penal, ceea ce este insuficient și, din acest motiv, se întâmplă câte se întâmplă astăzi vizavi de drapelul național, de imn ș.a.m.d.

Deci solicit, în această situație, cu respect votul dumneavoastră la votul final pentru a dovedi când suntem interesați de respectarea însemnelor naționale.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Comisia juridică, raportul. Comisia juridică, vă rog, un reprezentant al Comisiei juridice pentru a citi raportul.

Domnul Buda, vă rog, că nu este altcineva.

 
     

Domnul Daniel Buda (din sală):

Ce punct era?

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Pct.20 pe ordinea de zi.

Domnule Buda, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Daniel Buda:

Mulțumesc, domnule președinte.

Prezentul proiect de lege privește propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii 75/94 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere cu această propunere legislativă. De asemenea, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibrului ecologic, cu avizul nr. 26/1999, a respins propunerea legislativă. Guvernul, prin punctul lui de vedere, a transmis cu adresa nr. 1853 că nu susține adoptarea prezentului proiect de lege. De asemenea, Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu observații și propuneri această inițiativă legislativă.

Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea Legii 75/94 privind arborarea drapelului și intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de câtre autoritățile și instituțiile publice, în sensul instituirii unor infracțiuni și contravenții pentru comiterea acestor fapte privind drapelul României și imnul național.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, membrii comisiei au examinat proiectul de lege mai sus menționat în ședința din 2 octombrie 2006. Cu acest prilej, membrii comisiei au constatat că propunerea legislativă, faptele propuse pot constitui o formă de exprimare a unui mesaj, atitudini, idei politice și, în această situație, pot fi incidente dispozițiile art. 29 și 30 din Constituția României republicată, care garantează libertatea conștiinței, respectiv libertatea de exprimare. De asemenea, faptele prevăzute în textul normei de la art. 191 nu au nici o legătură cu obiectul reglementat, Legea 75.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi și un vot împotrivă, să propună plenului Camerei Deputaților respingerea propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii 74/94, privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice. Din numărul total de 26 de membri ai Comisiei juridice, de disciplină și imunități, au participat la ședință 14 membri.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Dacă la dezbateri generale există intervenții din partea grupurilor parlamentare.

Domnul deputat.

 
   

Domnul Ioan Aurel Rus:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am rămas surprins și sunt surprins și acum că nici unul din staff-ul Comisiei juridice n-a venit să prezinte acest raport. Nu că am eu ceva cu colegul Buda, dar un președinte, doi vicepreședinți și doi secretari, unul trebuia să fie aici.

Nu știu pe cine deranjează această inițiativă care vine să reglementeze un fapt care se petrece pe teritoriul României.

Știm că la Consiliul județean din Sf. Gheorghe drapelul tricolor românesc nu este arborat. A fost dat jos chiar de președintele de acolo. Cunoaștem că un domn senator, de Ziua României, și-a pus brasardă neagră. Mai știm că, la momente festive, sunt duse coroane de flori cu tricolor și cu panglică neagră. Și tocmai această inițiativă venea să reglementeze acest sens, ca simboluri naționale: drapelul tricolor, imnul de Stat (a fost de multe ori la televiziuni dat pe alt ritm muzical), vine tocmai să reglementeze. Și, totuși, se găsesc colegi care nu vor să facă o treabă bună.

Pe cine lezează această inițiativă? Cere cumva bani de la Guvern? Nu cere, ci ea vine să reglementeze o stare de fapt, o stare conflictuală, putem să o numim.

De aceea, stimați colegi, vă rog să vă aplecați mai mult asupra acestei inițiative, să vă dați votul, pentru că așa cum spunea colegul Chiper, această inițiativă reglementează și partea finală, adică pedepsirea celor care încalcă tocmai aceste simboluri naționale.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Dacă există alte intervenții? Domnul deputat.

 
   

Domnul Nicolae Popa:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor colegi,

Eu cred că tricolorul și imnul național trebuie să reprezinte simboluri sfinte pentru fiecare român. Din păcate, în ultima vreme, se pare că au fost uitate și, în mod deliberat, alți concetățeni de-ai noștri chiar le-au sfidat și au încălcat aceste simboluri sfinte, arborând propriile drapele, din țara pe care o simpatizează.

Acest proiect de lege la care am achiesat și eu, fiind deputat de Alba și venind din partea Ardealului, categoric vine să reglementeze și să determine un anumit comportament față de aceste simboluri sfinte.

Am observat la foarte multe instituții publice arborarea în batjocură și în derâdere a acestor simboluri naționale, a steagului tricolor. Steaguri decolorate, șifonate, steaguri care nici nu mai reprezintă culorile României. Noi am venit cu acest proiect de lege pentru a atenționa și a restricționa, totuși, acest comportament față de simbolurile naționale. Nu este vorba numai de noi românii, este vorba de instituțiile publice, instituțiile publice care, de fapt, sunt obligate și tocmai ele sunt cele care cad în greșeală de fiecare dată.

Ca atare, noi, cei din Grupul conservator, vom susține acest proiect de lege, pentru că este necesar și este binevenit în momentul de față.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă există alte intervenții la dezbateri generale? Nu există. Vă mulțumesc.

Ținând seama că este vorba de o propunere de respingere, o trimitem direct la votul final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.48 din 16 ianuarie 2002 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.69/31 ian. 2002 (rămas pentru votul final).  

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.48 din 16 ianuarie 2002 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare.

Inițiatorul, dacă dorește să ia cuvântul? Nu.

Comisia juridică, vă rog.

   

Domnul Cornel Știrbeț:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond pentru modificarea și completarea Legii nr.48 din 2002 pentru aprobarea Ordonanței de urgență Guvernului nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare.

Consiliul Legislativ a avizat negativ propunerea legislativă, Guvernul, prin adresa înaintată, nu susține adoptarea acestei propuneri legislative, iar Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în ședința din 29 august 2006.

În urma discuțiilor purtate de membrii comisiei, s-a hotărât cu unanimitate de voturi să se propună plenului Camerei respingerea propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.48 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare.

Prin obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă, la dezbateri generale, există intervenții? Nu.

Proiectul de lege merge la votul final, datorită faptului că este raport de respingere.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind autorizarea și activitatea traducătorilor jurați (rămas pentru votul final).  

Trecem la propunerea legislativă Propunerea legislativă privind autorizarea și activitatea traducătorilor jurați.

Inițiatorul dacă dorește să ia cuvântul? Nu.

Comisia juridică, vă rog.

   

Domnul Cornel Știrbeț:

Sesizată în fond cu această propunere legislativă, Comisia juridică, având în vedere și faptul că a fost avizată negativ de către Consiliul Superior al Magistraturii, există obiecții și din partea Consiliului Legislativ, iar Senatul a respins această propunere legislativă, cu unanimitate de voturi, Comisia propune respingerea propunerii privind autorizarea și activitatea traducătorilor jurați.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc. Sunteți și inițiator. O situație mai specială.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă la dezbateri generale există intervenții, vă rog, la acest proiect de lege? Nu există, vă mulțumesc.

Datorită faptului că avem propunere de respingere, trimitem propunerea legislativă la vot final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.96/2002 privind acordarea de produse lactate și de panificație pentru elevii din clasele I-IV din învățământul de stat (rămas pentru votul final).  

Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.96/2002 privind acordarea de produse lactate și de panificație pentru elevii din clasele I-IV din învățământul de stat.

Inițiatorul? Nu vrea să vorbească.

Comisia avizată în fond, vă rog. Administrația, mă scuzați.

   

Domnul Traian Constantin Igaș:

Mulțumesc, domnule președinte.

La întocmirea raportului s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizele negative din partea Comisiei de învățământ, Comisiei juridice și Comisiei pentru buget, finanțe și punctul de vedere negativ al Guvernului.

Propunerea legislativă a fost dezbătută și avizată în fond, în procedură obișnuită, în ședința din 3 octombrie 2006 și avizul este unul negativ pentru proiectul de lege.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă la dezbateri generale există intervenții din partea grupurilor parlamentare, vă rog. Nu sunt.

Ținând seama că avem un raport de respingere, trimitem propunerea legislativă la votul final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea și modificarea OUG nr.45/2003 privind finanțele publice locale (rămas pentru votul final).  

Urmează Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 45/2003 privind finanțele publice locale.

Inițiatorul dacă dorește să ia cuvântul? Nu dorește.

Domnul Tănăsescu din partea comisiei sesizate în fond.

Aveți microfonul, domnule președinte.

   

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Această propunere legislativă care are ca obiect de reglementare modificarea alinm.4 al art.59 din Ordonanța Guvernului nr. 45/2003 privind finanțele publice locale. din punctul nostru de vedere, nu mai are obiect de activitate, nu mai are obiect în sensul că această prevedere, această propunere parțial a fost introdusă în Legea finanțelor publice locale.

De aceea, în cadrul discuțiilor avute în cadrul comisiei noastre, propunerea legislativă a fost respinsă și, de aceea, vă propunem, stimați colegi, să nu votăm această propunere fiindcă, repet, ea a fost cuprinsă în legea care deja a fost publicată în Monitorul Oficial.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă din partea grupurilor parlamentare la dezbaterea generală, dorește cineva să ia cuvântul? Înțeleg că nu. Datorită faptului că avem de-a face cu un raport de respingere, trimitem propunerea legislativă la votul final de la 12,30.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea art.7 din OUG nr.4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat (rămas pentru votul final).  

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art.7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat.

Inițiatorul? Comisia sesizată în fond?

   

Domnul Alexandru Mocanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru muncă, la redactarea raportului, a avut în vedere și avizele pe care le-a primit de la celelalte comisii care au fost sesizate pentru aviz și toate sunt negative, inclusiv avizul de la Consiliul Economic și Social, precum și punctul de vedere al Guvernului.

În această situație, cu 12 voturi pentru și 4 abțineri, comisia vă propune respingerea acestei inițiative legislative.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și, eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă la dezbaterile generale există colegi care doresc să ia cuvântul din partea grupurilor parlamentare. Nu sunt.

În acest caz, având de-a face cu un raport de respingere; trimitem propunerea legislativă la votul final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Decretului-Lege 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri (rămas pentru votul final).  

Propunerea legislativă pentru modificarea Decretului-lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Comisia, vă rog.

   

Domnul Alexandru Mocanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Inițiativa face parte din categoria legilor organice, are aviz negativ de la Comisia pentru buget, finanțe și bănci, de al Comisia juridică de disciplină și imunități, de la Comisia pentru drepturile omului, culte și probleme naționale, precum și punct de vedere negativ din partea Guvernului. Pentru toate aceste considerente cu 12 voturi pentru și 4 abțineri, Comisia pentru muncă și protecție socială vă propune respingerea.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea grupurilor parlamentare există colegi care să ia cuvântul la dezbateri generale? Nu avem.

În acest caz, avem de-a face cu o propunere de respingere. Trimitem propunerea legislativă la votul final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea lit.b) a art.1 din Legea nr.44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război (rămas pentru votul final).  

Urmează propunerea legislativă pentru completarea lit.b) a art.1 din Legea nr.44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război.

Inițiatorul?

Comisia sesizată în fond? Aveți cuvântul.

   

Domnul Alexandru Mocanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru muncă și protecție socială a fost sesizată în fond în procedură obișnuită în vederea examinării și întocmirii raportului pentru această propunere legislativă. Aceasta a primit avize negative de la CES, de la Comisia pentru buget, finanțe și bănci, de la Comisia pentru apărare, ordinea publică și siguranță națională, precum și punctul de vedere negativ din partea Guvernului. Cu 9 voturi pentru, 3 împotrivă și o abținere, comisia vă propune respingerea acestei inițiative legislative.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă din partea grupurilor parlamentare există colegi care vor să intervină la dezbaterile generale? Nu. În acest caz, propunerea legislativă merge la vot final, având raport de respingere.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr.309/2002 privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961 (rămas pentru votul final).  

Urmează Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.309/2002 privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950-1961.

Inițiatorii, vă rog.

Comisia sesizată în fond, vă rog.

   

Domnul Alexandru Mocanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aceasta este o inițiativă legislativă care se repetă aproape ciclic în fiecare legislatură și în fiecare sesiune parlamentară. și de această dată o astfel de inițiativă nu a avut soriți de izbândă. Ea are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr.309/2002 privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961 în unități de muncă necombatante, altele decât detașamentele de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii.

A primit aviz negativ din partea Consiliului Economic și Social, din partea Comisiei pentru buget, finanțe și bănci și, de asemenea, are punct de vedere negativ din partea Guvernului.

Cu 9 voturi pentru, un vot împotrivă și 2 abțineri, comisia vă propune respingerea inițiativei.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

La dezbateri generale, dacă sunt intervenții.

Domnule deputat Rus, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Ioan Rus:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Colegul nostru de la comisia de muncă a spus că ciclic această inițiativă vine în Parlamentul României, în Camera Deputaților. Este foarte adevărat, pentru că nu se încearcă să se rezolve o situație de fapt. Unii militari au fost chemați în perioada 1950-1961 să lucreze în direcțiile de muncă. Doar știm că la căi ferate, la atâtea combinate, la Călan, în alte locuri ale țării, unde au lucrat aceștia și nimeni nu vrea să se îndrepte o stare de fapt. Este vorba de a le fi recunoscut și lor dreptul că au prestat această muncă în timpul satisfacerii serviciului militar și, ca tare, trebuie să plătească și pensia la timpul respectiv. Au votat unii colegi, 9, împotrivă, pentru respingere, unul s-a abținut, 3 au votat pentru. Dar, haideți să vedem, există starea de fapt? Acești militari trăiesc astăzi, așteaptă îndreptarea situației lor? Guvernul nu susține, de ce nu susține, nu este un efort financiar nu știu cât de mare. Aici trebuie puțină voință politică și reglementăm această situație, mai ales că foarte mulți dintre noi în campania electorală le-am promis cetățenilor când ne-am întâlnit cu ei că ne vom încerca pentru a îndrepta această stare. Și astăzi aici am venit și îi uităm ușor.

PRM, grupul parlamentar al nostru, nu respinge, ci susține adoptarea acestei inițiative legislative.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul deputat Márton.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Ori de câte ori UDMR-ul, din întâmplare, susține o idee a PRM-ului încep fel și fel de declarații față de această unire, nu este nici o unire și noi am depus astfel de proiecte de legi, cum foarte mulți colegi de-ai noștri din diferite grupuri parlamentare vor să reglementeze această situație.

Ca atare, nici UDMR-ul nu va vota respingerea acestui proiect de lege. Important este ce conține legea și nu cine a propus legea respectivă. Și noi credem că această problemă trebuie să fie rezolvată. Și dacă acest proiect de lege nu va cădea, vom colabora, vom încerca să creăm poate din toate grupurile parlamentare o comisie de inițiativă, să facem o lege care să treacă. Mai ales dacă, după cum s-a preconizat, în sfârșit va apărea și condamnarea comunismului și a actelor pe care acesta le-a făcut împotriva cetățenilor acestei țări să găsim o realizare a acestui deziderat, acestor persoane care au suferit foarte multe în aceste diferite detașamente, chiar dacă nu în cadrul acelui detașament care într-adevăr a intrat în litera legii. Dar, spiritul legii trebuie să fie respectat și trebuie să fie corectată și litera.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

La dezbaterile în fond, dacă mai sunt intervenții?

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Mihai Radan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sunt Mihai Radan din partea minorităților.

Stimați colegi,

Consider că se face o mare dreptate cu această lege, deoarece sunt persoane care au servit stagiul militar la unități care se considerau militare, dar în fond erau detașamente de muncă și pe toată perioada serviciului militar au muncit.

Cred că nu firma contează, ci conținutul firmei.

Vă mulțumesc. Noi vom susține această inițiativă legislativă.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul Călian.

 
   

Domnul Petru Călian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sincer, nu cunosc inițiatorul acestui proiect de lege, însă și în opinia mea și a Grupul parlamentar al Partidul Conservator este un proiect de lege bun.

Vă amintiți cu toții de acele vremuri în care era un termen la modă atunci să faci armata la "Diribau" dacă țineți minte. Este o realitate și nu trebuie să ne fie rușine, trebuia să fie rușine acelui regim de tristă amintire. Însă, din păcate, circa 25% cred, din totalul militarilor din perioada care a decurs până la revoluție își satisfăceau stagiul militar în asemenea unități militare, unde nu făceau instrucție, unde se antrenau, unde practic se perfecționau din punct de vedere militar cu carabina acelor vremuri. Ei numai armată n-au făcut. Au fost foarte multe situații în care am avut și pierderi de vieți omenești, pentru că foarte mulți militari, în special, la canal, dar și în alte zone, în zona construcțiilor și-au pierdut viața. Cred că astăzi, această lege vine să aducă puțină lumină în rândurile acestor victime, spun eu, ale regimului comunist.

În consecință, Grupul parlamentar al Partidului Conservator susține acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Viorel Oancea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Armata a fost, să zic, calul de bătaie al regimului comunist și a fost trimisă în toate muncile grele ale marii revoluții socialiste din perioada respectivă. A fost obligată să muncească la canal, la transfăgărășan, la toate barajele care s-au construit în țara aceasta pentru diferite hidrocentrale și alte lucrări, a fost folosită la Casa Poporului, în toate lucrările, la munci agricole. deci, dacă ar fi să facem dreptate, ar trebui ca întreaga armată care a fost folosită în aceste munci, nu numai cele în detașamentele respective, pentru că și acestea n-au fost detașamente, dar au fost tot un fel de detașamente de muncă forțată, au murit oameni și la transfăgărășan, au murit și la canal și în alte zone.

Cred că deja exagerăm în a face așa zisa dreptate și cred că bugetul României nu permite să tot dăm, să tot dăm. Cred că este o lege care stipulează foarte clar cine să fie recompensat bănește pentru suferințele care s-au făcut în regimul comunist și cred că exagerarea deja nu-și are locul.

De aceea, PNL votează pentru respingerea acestui proiect de lege.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc.

Vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Tamaș Sandor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am venit la microfon pentru susținerea acestui proiect de lege. Și vă spune și de ce. Probabil că și dumneavoastră foarte mulți și de foarte multe ori țineți audiențe cu cetățenii.

Nu de mult a venit un cetățean cu numele de Kerekes Ienő la mine care și-a adus livretul militar și mi-a povestit următorul lucru pe care vreau să vă spun succint, foarte, foarte pe scurt. Deci el împreună cu prietenul său de copilărie, în anii 50, s-au dus în armată. Aceeași baracă au avut, aceeași muncă forțată au făcut cu lopata în mână. Prietenul lui primește acum subvenția sau ajutorul acordat de stat prin legea respectivă, iar el, domnul Kerekes, nu primește. Și nu înțelege omul de ce.

Eu i-am cerut livretul și în livretul dânsului scrie o unitate militară obișnuită, iar livretul prietenul colegului conține acele elemente în livret care-i permite aceste drepturi. Deci, spuneți-mi și mie ce să-i spun acestui cetățean? De ce nu este el cuprins în legea respectivă? I-am spus, domnule, nu vă supărați, știți că în legislația în vigoare etc. Și știți ce m-a întrebat? Da, domnule deputat, cine face legile pentru noi? dumneavoastră ce ați fi răspuns?

Deci, eu cred că a fost foarte, foarte înțelept omul acesta simplu care a muncit cu greu în anii 50 și nu înțelege, pentru că e ilogic, nu înțelege de ce nu poate să beneficieze de această lege. Deci, eu personal, și cum s-a exprimat și colegul meu, Márton Árpád, UDMR-ul susține această inițiativă legislativă și aș vrea să vă rog și pe dumneavoastră să reflectați și să votați ca atare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Doamna Aura Vasile.

 
   

Doamna Aurelia Vasile:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Grupul parlamentar al PSD susține acest proiect de lege, deci vom vota pentru el și vrem să facem următoarea remarcă. Acei băieți, în anii respectiv, acești bărbați în ziua de astăzi cu o anumită vârstă au muncit și vă rog să mă credeți că i-am văzut la această construcție, că în fiecare dimineață câteva mii de bărbați începeau programul la orele 7 dimineață și finalizau programul seara la orele 19, iar alții începeau programul la orele 19 și lucrau până la 6 dimineața. I-am văzut pe acești bărbați tineri la momentul respectiv la Canalul Dunărea-Marea Neagră, i-am văzut pe toate șantierele din București și pe alte șantiere din țară. Cred că este o corecție pe care trebuie să o aducem acestor oameni care teoretic au muncit mai greu decât cei care beneficiază astăzi, decât cei care și-au făcut stagiul militar, ei muncind altfel decât trebuia în acel moment. Deci, Grupul parlamentar al PSD va susține acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

Dezbaterile generale fiind încheiate, trimitem propunerea legislativă la vot final la orele 12,30.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind angajarea pensionarilor în sectorul public de stat (rămas pentru votul final).  

Urmează Propunerea legislativă privind angajarea pensionarilor în sectorul public de stat.

Inițiatorul, vă rog.

Comisia vă rog.

   

Domnul Alexandru Mocanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Inițiativa legislativă respectivă a primit aviz negativ din partea Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, de asemenea și un punct de vedere negativ din partea Guvernului. Această inițiativă are ca obiect de reglementare interzicerea dreptului pensionarilor de a ocupa o funcție în sectorul public de stat, inclusiv în administrație, cu excepția funcțiilor eligibile.

Comisiei pentru muncă și protecție socială a respins această inițiativă legislativă și a făcut un raport ca atare și vă propune și dumneavoastră respingerea inițiativei.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc.

Dacă la dezbateri generale există intervenții? Nu sunt.

În acest caz, propunerea legislativă merge la votul final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale (rămasă pentru votul final).  

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Inițiatorul, vă rog.

Comisia, vă rog.

   

Domnul Alexandru Mocanu:

Vă mulțumesc.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art.73 alin.(3) din Constituție. Ea a primit aviz negativ din partea CES-ului, din partea Comisia pentru buget, finanțe și bănci, din partea Comisiei juridice de disciplină și imunități, din partea Comisiei pentru egalitate de șanse și punct de vedere negativ din partea Guvernului.

Propunerea legislativă are ca obiect reglementarea corespondenței între grupele I, a IIa și a III-a de muncă prevăzută în legislația anterioară intrării în vigoare a Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și grupele de muncă reglementate de această lege.

Raportul comisiei a fost de respingere și adoptat cu unanimitatea voturilor celor prezenți.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc.

Dacă la dezbateri generale există intervenții? Nu sunt.

În acest caz, propunerea legislativă merge la votul final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale (rămasă pentru votul final).  

Continuăm cu propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale. Inițiatorul? Nu este.

Comisia?

   

Domnul Alexandru Mocanu:

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. La lucrările comisiei au fost prezenți 17 deputați din totalul de 19 ai comisiei. Raportul a fost adoptat cu 15 voturi pentru și un vot împotrivă. Raportul comisiei este de respingere și de asemenea, avizele de respingere au fost date de către CES, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică de disciplină și imunități, Comisia pentru egalitate de șanse și, de asemenea, punct negativ din partea Guvernului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc.

Dacă la dezbateri generale există colegi care vor să intervină? Nu sunt.

În aceste condiții, propunerea legislativă merge la sesiunea organizată de voturi finale.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind aprobarea curricum-ului social pentru persoanele cu dizabilități (rămasă pentru votul final).  

Propunerea legislativă privind aprobarea curriculumului social pentru persoanele cu dizabilități.

Inițiatorul? Nu este.

Comisia, vă rog.

   

Domnul Alexandru Mocanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare aprobarea curriculumului social pentru persoanele cu dizabilități, propunerea cuprinde prevederi privind interzicerea discriminării hărțuirii și victimizării persoanelor cu handicap, diagnosticarea evaluarea și revizuirea dizabilității, dreptul la educație și recuperare, înființarea tipurilor de centre rezidențiale pentru această categorie de persoane, precum și prevederi privind drepturile persoanelor cu dizabilități.

Este un raport comun, împreună cu comisia de sănătate și familie. Propunerea aceasta legislativă face parte la rându-i din categoria legilor organice. Raportul comun al comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc.

Stimate coleg, la dezbateri generale. Cu inițiatorul am trecut, vă rog luați cuvântul la dezbateri generale.

 
   

Domnul Mircia Giurgiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Îmi cer scuze că nu eram în sală. Este vorba de un proiect de lege pe care l-am făcut și l-am propus împreună cu asociațiile persoanelor cu dizabilități și l-am depus anul trecut. Dar, așa cum se mai întâmplă uneori, Guvernul a venit cu o propunere aproximativ la fel. La începutul acestui an a trimis-o și în procedură de urgență și astfel o lege pe care Consiliul Legislativ, în punctul de vedere despre legea pe care am inițiat-o, spunea că, prin adoptarea acestei legi, rapoartele de țară ale comisiei europene referitoare la România ar reflecta pozitiv această nouă abordare a problemelor persoanelor cu dizabilități, așadar, iată că datorită acelui proiect cu care a venit ulterior Guvernul, această lege a inclus o parte în el și va fi respinsă propunerea. Totuși, dacă anumite aspecte dina ceastă lege nu vor fi trecute în noul proiect o să-mi permit să vin cu modificări la acest proiect.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc.

Alte dezbateri? Nu sunt. Propunerea legislativă merge la sesiunea de vot final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind organizarea activității comisiilor care se ocupă de privatizarea activelor statului (rămasă pentru votul final).  

Ultima, propunerea legislativă privind organizarea activității comisiilor care se ocupă de privatizarea activelor statului.

Inițiatorul?

Comisia?

   

Domnul Mihai Tudose:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare a fost sesizată spre dezbatere și avizare în fond cu propunerea legislativă privind organizarea activității comisiilor care se ocupă de privatizarea activelor statului, Camera Deputaților fiind cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere: avizul negativ de la Comisia juridică, de disciplină și imunități, avizul negativ de la Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, avizul favorabil al Consiliului Legislativ cu anumite recomandări.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare organizarea activității comisiilor care se ocupă de privatizarea activelor statului, în sensul instituirii interdicției ca din comisiile de privatizare ale activelor statului să poată face parte miniștrii, secretarii de stat, președinții, vicepreședinții consiliilor județene, primarii și viceprimarii, precum și stabilirea cuantumului indemnizației membrilor acestei comisii între 100 și 1000 de roni pe lună.

La dezbaterea proiectului de lege au fost prezenți reprezentanții AVAS-ului, precum și ai Ministerului Finanțelor.

Potrivit prevederilor regulamentare, acest proiect a fost examinat în ședința din 10 octombrie 2006. La lucrările comisiei au fost prezenți 23 de deputați din 24 de membri, iar raportul comisiei a fost adoptat în unanimitate de voturi, propunând respingerea proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc.

Dacă există intervenții la dezbaterile generale din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt. În acest caz, propunerea legislativă merge la votul final.

Stimați colegi,

Am fost foarte eficienți, am terminat ordinea de zi. Nu mai avem nici un proiect de lege pe ordinea de zi. Luăm o pauză până la 12,30 și la 12,30 vă rog să fiți în sală pentru sesiunea de voturi finale.

 
     

- pauză de la ora 11,15 la ora 12,35 -

 
Supunerea la votul final:  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Doamnelor și domnilor colegi,

Vă propun să începem sesiunea de voturi finale. Vă rog să vă înregistrați prezența. Vă rog să luați loc.

Vă mulțumesc.

Avem o sesiune de voturi finale destul de mare. O să încercăm să fim eficienți.

  Propunerea legislativă privind unele reguli de protecție în cazul evacuării persoanelor din imobilele restituite în natură foștilor proprietari (nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptare);

1. Propunerea legislativă privind unele reguli de protecție în cazul evacuării persoanelor din imobilele restituite în natură foștilor proprietari.

Lege organică. Camera Deputaților este Cameră decizională. Propunerea comisiei, de respingere, nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptarea respingerii.

Se supune votului adoptarea propunerii legislative, potrivit art.104 alin.3 din Regulament. Deci, votăm pentru aprobarea acestei propuneri legislative. Vă rog votați.

Se votează pentru adoptarea proiectului de lege.

Cu 107 voturi pentru, 3 abțineri, și 114 voturi împotrivă, propunerea legislativă nu a întrunit numărul de voturi necesar adoptării.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia (nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptare);

2. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia.

Lege organică. Cameră decizională. Propunerea comisiei, de respingere, nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptarea respingerii.

De aceea, supun votului dumneavoastră adoptarea propunerii legislative. Vă rog votați.

Cu 101 voturi pentru, o abținere și 136 voturi împotrivă, propunerea legislativă nu are voturile necesare pentru adoptare.

  Propunerea legislativă privind prorogarea termenului de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România și a chiriilor pentru imobilele retrocedate pe baza Ordonanței de urgență nr.94/2000 cu legiferările și reglementările ulterioare (nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptare);

3. Propunerea legislativă privind prorogarea termenului de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România și a chiriilor pentru imobilele retrocedate pe baza Ordonanței de urgență nr.94/2000 cu legiferările și reglementările ulterioare. Lege organică. Cameră decizională.

Propunerea comisiei, de respingere, nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptarea respingerii.

Ca atare, supun votului dumneavoastră adoptarea propunerii legislative. Vă rog votați. Vă mulțumesc.

Cu 112 voturi pentru, 2 abțineri și 132 voturi împotrivă, propunerea legislativă nu a întrunit voturile necesare adoptării.

  Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.102/1992 privind stema țării și sigiliul statului (adoptată propunerea de respingere);

4. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.102/1992 privind stema țării și sigiliul statului. Lege organică. Cameră decizională.

Comisia propune respingerea. Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Vă rog, votați. Vă mulțumesc.

Cu 212 voturi pentru, 4 abțineri, și 23 de voturi împotrivă, Camera a adoptat raportul de respingere.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.571/2003 privind Codul Fiscal (adoptată propunerea de respingere);

5. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.571/2003 privind Codul Fiscal. Lege ordinară.

Cameră decizională. Comisia propune respingerea. Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Vă rog, votați. Vă mulțumesc.

Cu 167 de voturi pentru, 81 voturi împotrivă, nici o abținere, propunerea de respingere a fost adoptată.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.571/2003 privind Codul Fiscal (adoptată propunerea de respingere);

6. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.571/2003 privind Codul Fiscal.

Lege ordinară. Cameră decizională. Comisia propune respingerea. Vă rog, votați. Vă mulțumesc.

Cu 166 de voturi pentru, 3 abțineri și 79 de voturi împotrivă, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă pentru modificarea art.295 din Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal (adoptată propunerea de respingere);

7. Propunerea legislativă pentru modificarea art.295 din Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal.

Lege ordinară. Cameră decizională. Comisia propune respingerea. Vă rog, votați.

Cu 233 de voturi pentru, 4 abțineri și 10 voturi împotrivă, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii 571/22 decembrie 2003 privind Codul fiscal (adoptată propunerea de respingere);

8. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii 571/22 decembrie 2003 privind Codul fiscal. Lege ordinară.

Cameră decizională. Comisia propune respingerea. Vă rog, votați.

Cu 225 de voturi pentru, 21 de abțineri și 3 voturi împotrivă, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal (adoptată propunerea de respingere);

9. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal. Lege ordinară.

Cameră decizională. Comisia propune respingerea. Vă rog, votați.

Cu 241 de voturi pentru, 3 abțineri și un vot împotrivă, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă pentru completarea art.258 și modificarea art.295 alin.(1) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal (adoptată propunerea de respingere);

10. Propunerea legislativă pentru completarea art.258 și modificarea art.295 alin.(1) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal. Lege ordinară.

Cameră decizională. Comisia propune respingerea. Vă rog, votați.

Cu 168 de voturi pentru, 2 abțineri și 81 de voturi împotrivă, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.571/2003 de aprobare a Codului Fiscal (adoptată propunerea de respingere);

11. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.571/2003 de aprobare a Codului Fiscal. Lege ordinară.

Cameră decizională. Comisia propune respingerea. Vă rog, votați.

Cu 245 de voturi pentru, 2 abțineri și un vot împotrivă, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal (adoptată propunerea de respingere);

12. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal. Lege ordinară.

Cameră decizională. Comisia propune respingerea. Vă rog, votați.

Cu 162 de voturi pentru, 3 abțineri și 83 de voturi împotrivă, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă privind sprijinirea persoanelor singure și a familiilor afectate de inundațiile din anul 2005 (adoptată propunerea de respingere);

13. Propunerea legislativă privind sprijinirea persoanelor singure și a familiilor afectate de inundațiile din anul 2005. Lege ordinară

Cameră decizională. Comisia propune respingerea. Vă rog, votați.

Cu 155 de voturi pentru, 4 abțineri și 89 voturi împotrivă, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă pentru modificarea art.9 din Legea nr.578/2004 privind acordarea unui ajutor lunar pentru soțul supraviețuitor (adoptată propunerea de respingere);

14. Propunerea legislativă pentru modificarea art.9 din Legea nr.578/2004 privind acordarea unui ajutor lunar pentru soțul supraviețuitor. Lege ordinară.

Cameră decizională. Comisia propune respingerea. Vă rog, votați.

Cu 226 voturi pentru, 4 abțineri și 19 voturi împotrivă, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă pentru modificarea Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public (adoptată propunerea de respingere);

15. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public. Lege organică.

Cameră decizională. Comisia propune respingerea. Vă rog, votați.

Cu 195 voturi pentru, 34 de abțineri și 17 voturi împotrivă, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă privind promovarea surselor regenerabile și neconvenționale de energie termică (adoptată propunerea de respingere);

16. Propunerea legislativă privind promovarea surselor regenerabile și neconvenționale de energie termică. Lege organică.

Cameră decizională. Comisia propune respingerea. Vă rog, votați.

Cu 230 voturi pentru, 6 abțineri și 10 voturi împotrivă, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe (nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru respingere; retrimisă comisiei);

17. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe. Lege organică.

Cameră decizională. Comisia propune respingerea. Vă rog, votați.

Cu 162 de voturi pentru, 2 abțineri, 85 voturi împotrivă, propunerea legislativă nu a fost respinsă. Se întoarce la comisie pentru a fi dezbătută pe articole și a reveni în plen.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.14/2003, Legea partidelor politice (adoptată propunerea de respingere);

18. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.14/2003, Legea partidelor politice. Lege organică.

Cameră decizională. Comisia propune respingerea. Vă rog, votați.

Cu 240 voturi pentru, 4 abțineri, 7 voturi împotrivă, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea OUG nr.45/2003 privind finanțele publice locale (adoptată propunerea de respingere);

19. Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea OUG nr.45/2003 privind finanțele publice locale. Lege ordinară "

Cameră decizională. Comisia propune respingerea. Vă rog, votați.

Cu 247 voturi pentru, 3 abțineri și un vot împotrivă, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență nr.60 din 25 aprilie 2001 privind achizițiile publice (adoptată propunerea de respingere);

20. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență nr.60 din 25 aprilie 2001 privind achizițiile publice. Lege ordinară.

Cameră decizională. Comisia propune respingerea. Vă rog, votați.

Cu 245 voturi pentru, o abținere și 2 voturi împotrivă, propunerea legislativă a fost respinsă.

Propunerea legislativă de la nr.crt.17 care a fost retrimisă la comisie, termenul pe care-l stabilim este de o săptămână.

  Propunerea legislativă cu privire la acordarea unui ajutor bănesc populației cu venituri reduse în vederea susținerii unei părți din cheltuielile necesare pentru achiziționarea de centrale termice sau arzătoare automatizate cu consum de gaze naturale în regim economic (adoptată propunerea de respingere);

21. Propunerea legislativă cu privire la acordarea unui ajutor bănesc populației cu venituri reduse în vederea susținerii unei părți din cheltuielile necesare pentru achiziționarea de centrale termice sau arzătoare automatizate cu consum de gaze naturale în regim economic. Lege ordinară.

Procedură de urgență. Cameră decizională. Comisia propune respingerea. Vă rog să votați.

Cu 150 voturi pentru, o abținere și 105 voturi împotrivă, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă de modificare a Legii nr.142/1998 privind acordarea tichetelor de masă, cu modificările și completările ulterioare (nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru respingere; retrimisă comisiei);

22. Propunerea legislativă de modificare a Legii nr.142/1998 privind acordarea tichetelor de masă, cu modificările și completările ulterioare. Lege organică.

Cameră decizională. Comisia propune respingerea. Vă rog, votați.

Cu 147 voturi pentru, o abținere și 105 voturi împotrivă, propunerea legislativă nu a fost respinsă. Se duce înapoi la comisie pentru a fi dezbătută pe articole. Termen o săptămână.

  Propunerea legislativă pentru modificarea literei t) a alineatului (1) al articolului 8 din Legea nr.248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate (adoptată propunerea de respingere);

23. Propunerea legislativă pentru modificarea literei t) a alineatului (1) al articolului 8 din Legea nr.248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate. Lege organică.

Cameră decizională. Comisia propune respingerea. Vă rog, votați.

Cu 218 voturi pentru, 23 abțineri și 5 voturi împotrivă, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Proiectul Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic (adoptat);

24. Proiectul Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic. Lege organică.

Prioritate legislativă a Uniunii Europene. Cameră decizională. Vă rog, votați.

Cu 231 de voturi pentru, 11 abțineri și 5 voturi împotrivă, proiectul de lege a fost adoptat.

   

Domnul deputat dorește să-și justifice votul.

Aveți microfonul.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Am avut mari îndoieli dacă să votăm sau să nu votăm acest proiect de lege. Este un proiect foarte important care face pași foarte importanți în sprijinul proprietarilor de fonduri forestiere.

Totodată, însă nu reglementează îndeajuns modul prin care vor fi despăgubiți acei proprietari de fonduri agricole care au suferit de pe urma animalelor sălbatice.

Având totodată speranța că hotărârea de Guvern prin care se va reglementa această modalitate de despăgubire să fie într-adevăr una care să aducă această soluție, o parte dintre noi ne-am abținut, alții au votat pentru acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii fondului cinegetic și a protecției vânatului nr.103/1996 (respins);

25. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii fondului cinegetic și a protecției vânatului nr.103/1996. P.L.26. Lege organică.

Procedură de urgență. Cameră decizională. Comisia propune respingerea. Vă rog, votați. Votăm respingerea proiectului de lege.

Cu 219 voturi pentru, 2 abțineri, și 6 voturi împotrivă, proiectul de lege a fost respins.

  Proiectul de Lege privind modificarea Legii nr.656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism (adoptat);

26. Proiectul de Lege privind modificarea Legii nr.656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism. Lege organică.

Procedură de urgență. Prioritate legislativă a Uniunii Europene. Cameră decizională. Vă rog, votați.

Cu 242 voturi pentru, o abținere, și 2 voturi împotrivă, proiectul de lege a fost adoptat.

  Proiectul de Lege privind finanțarea asistenței pentru dezvoltare din cadrul politicii naționale de cooperare internațională pentru dezvoltare (adoptat);

27. Proiectul de Lege privind finanțarea asistenței pentru dezvoltare din cadrul politicii naționale de cooperare internațională pentru dezvoltare. Lege ordinară

Prioritate legislativă. Cameră decizională. Vă rog, votați.

Cu 240 voturi pentru, 3 abțineri și nici un vot împotrivă, proiectul de lege a fost adoptat.

  Propunerea legislativă privind înființarea comunei Suhurlui, județul Galați (nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru respingere; retrimisă comisiei);

28. Propunerea legislativă privind înființarea comunei Suhurlui, județul Galați. Lege organică.

Prima Cameră sesizată. Comisia propune respingerea. Vă rog, votați.

Cu 154 voturi pentru, 6 abțineri și 84 de voturi împotrivă, legea se întoarce la comisie pentru a fi dezbătută pe articole. În 20.X. se împlinește termenul constituțional pentru dezbatere și vot final. Deci, termen de întoarcere de la comisie pentru dezbaterea în fond, cel târziu până în 19.X.

  Propunerea legislativă pentru completarea articolului 5 din Legea nr.73/1993 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ (adoptată);

29. Propunerea legislativă pentru completarea articolului 5 din Legea nr.73/1993 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ. Lege organică.

Prima Cameră sesizată. Vă rog să votați.

Cu 239 voturi pentru, 5 abțineri și nici un vot împotrivă, propunerea legislativă a fost votată.

   

Vă rog.

 
   

Doamna Minodora Cliveti:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să mulțumesc colegilor pentru felul în care au votat această inițiativă legislativă care va fi, după părerea mea, dând atribuții sporite Consiliului Legislativ, de real folos pentru reglementarea și organizarea mai bună a "pieței" actelor normative publicate în Monitorul Oficial.

Consider că este un pas foarte bun în mărirea vizibilității Consiliului Legislativ, în sporirea atribuțiilor acestuia în procesul legislativ.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

 
  Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii (nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptare);

Urmează la nr.crt.30 de pe ordinea de zi, pentru votul final, sigur, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. Lege organică.

Propunerea comisiei, de respingere, nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptarea respingerii.

Ca atare, supun votului dumneavoastră adoptarea propunerii legislative. Vă rog să votați.

Cu 94 voturi pentru, 5 abțineri și 149 voturi împotrivă, propunerea legislativă nu a îndeplinit numărul de voturi necesare pentru adoptare.

   

Data la care se împlinește termenul constituțional pentru dezbatere și vot final - 1.11.2006.

Vă rog, domnule Ponta.

 
   

Domnul Victor Viorel Ponta:

Foarte scurt, domnule președinte. Încerc să-i conving pe colegii care poate nu știu ce au votat, că vroiam pur și simplu s-o ajutăm pe doamna ministru Macovei, care a spus că nu vrea bani fără să muncească, să nu mai primească indemnizație de membru C.S.M., nefiind prezentă la lucrările C.S.M.

Sigur, era o inițiativă foarte bună a unor senatori P.R.M., chiar dacă Grupul P.R.M. din Cameră n-a fost de acord și a votat împotriva inițiativei senatorilor P.R.M., dar nouă ni s-a părut, în dorința noastră sinceră și constantă de a o ajuta pe doamna ministru, să nu mai încaseze bani pe care nu-i merită, motiv pentru care am votat pentru această inițiativă și vream să informez și pe colegi că ați votat împotriva intereselor legitime ale doamnei Monica Macovei.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției Națiunilor Unite cu privire la imunitățile de jurisdicție ale Statelor și ale bunurilor acestora, adoptată la 2 decembrie 2004 la New York, semnate de România la New York la 15 septembrie 2005 (adoptat);

Nr.crt.31. Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției Națiunilor Unite cu privire la imunitățile de jurisdicție ale Statelor și ale bunurilor acestora, adoptată la 2 decembrie 2004 la New York, semnate de România la New York la 15 septembrie 2005. Lege ordinară.

Prima Cameră sesizată. Vă rog, votați.

Cu 238 voturi pentru, 3 abțineri și un vot împotrivă, proiectul de lege a fost adoptat.

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Polonia privind protecția reciprocă a informațiilor clasificate, semnat la București la 5 iulie 2006 (adoptat);

32. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Polonia privind protecția reciprocă a informațiilor clasificate, semnat la București la 5 iulie 2006. Lege ordinară.

Prima Cameră sesizată. Vă rog, votați.

Cu 243 voturi pentru, 2 voturi împotrivă, proiectul de lege a fost adoptat.

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Indonezia privind cooperarea în domeniul prevenirii și combaterii criminalității organizate transnaționale, a terorismului și a altor tipuri de infracțiuni, semnat la București la 10 iulie 2006 (adoptat);

33. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Indonezia privind cooperarea în domeniul prevenirii și combaterii criminalității organizate transnaționale, a terorismului și a altor tipuri de infracțiuni, semnat la București la 10 iulie 2006. Lege ordinară.

Prima Cameră sesizată.

Vă rog, votați.

Cu 244 voturi pentru, o abținere și un vot împotrivă, proiectul de lege a fost adoptat.

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940 (adoptat);

34. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940. Lege ordinară.

Cameră decizională.

Cu 237 voturi pentru și două abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

  Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței Guvernului nr.15/1996 privind întărirea disciplinei financiar-valutare (respinsă);

35. Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței Guvernului nr.15/1996 privind întărirea disciplinei financiar-valutare. Lege ordinară.

Cameră decizională. Vă rog, votați.

Cu 106 voturi pentru, 8 abțineri și 128 de voturi împotrivă, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă pentru modificarea si completarea Legii nr.126/1995 privind regimul materiilor explozive (adoptată);

36. Propunerea legislativă pentru modificarea si completarea Legii nr.126/1995 privind regimul materiilor explozive. P.L.591. Lege organică. Cameră decizională. Vă rog, votați.

Cu 240 de voturi pentru, o abținere și 2 voturi împotrivă, propunerea legislativă a fost adoptată.

  Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.126/1995 privind regimul materiilor explozive (adoptată propunerea de respingere);

37. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.126/1995 privind regimul materiilor explozive. P.L.593. Lege organică. Cameră decizională..

Comisia propune respingerea.

Vă rog, votați respingerea.

Cu 241 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.126/1995 privind regimul materiilor explozive (adoptată propunerea de respingere);

38. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.126/1995 privind regimul materiilor explozive. P.L.599. Lege organică. Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog, votați.

Cu 241 voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Proiectul de Lege pentru modificarea alin.(1) al art.4 din Legea nr.469/2002 privind unele măsuri pentru întărirea disciplinei contractuale (adoptat);

39. Proiectul de Lege pentru modificarea alin.1 al art.4 din Legea nr.469/2002 privind unele măsuri pentru întărirea disciplinei contractuale.

Lege ordinară.

Cameră decizională.

Vă rog votați.

Cu 241 voturi pentru și o abținere, propunerea legislativă, proiectul de lege a fost adoptat.

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii Societății Naționale de Cruce Roșie din România nr.139/1995 (adoptat);

40. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii Societății Naționale de Cruce Roșie din România nr.139/1995.

Lege ordinară.

Cameră decizională.

Vă rog votați.

Cu 240 voturi pentru și un vot împotrivă, proiectul de lege a fost adoptat.

  Propunerea legislativă pentru sprijinirea producătorilor agricoli în vederea achiziționării de motorină în anul 2006, cu finanțare de la bugetul de stat (adoptată propunerea de respingere);

41. Urmează propunerea legislativă pentru sprijinirea producătorilor agricoli în vederea achiziționării de motorină în anul 2006, cu finanțare de la bugetul de stat.

Lege ordinară.

Procedură de urgență.

Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați.

Cu 143 voturi pentru, 9 abțineri și 90 voturi împotrivă, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea cooperației meșteșugărești (adoptată propunerea de respingere);

42. Proiectul de lege privind organizarea și funcționarea cooperației meșteșugărești.

Lege organică.

Comisia propune respingerea.

Vă rog votați.

Cu 237 voturi pentru, 6 abțineri și 3 voturi împotrivă, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietatea personală a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de Pace între România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, și a Titlului VII din Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente (nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptarea propunerii de respingere formulată de comisie);

43. Urmează propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietatea personală a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord, Ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de Pace între România și puterile aliate și asociate, semnat la Paris, la 10 februarie 1947, și a titlului VII din Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente.

Lege organică.

Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog, votați.

Cu 150 voturi pentru, 3 abțineri și 94 voturi împotrivă, propunerea comisiei, de respingere, nu a fost adoptată.

   

Ca urmare, propunerea legislativă se întoarce la comisie pentru a fi discutată pe articole.

Termen: două săptămâni.

 
  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice (nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptarea propunerii de respingere formulată de comisie);

44. Urmează propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice.

Lege organică.

Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog, votați.

Cu 126 voturi pentru și 123 voturi împotrivă, propunerea de respingere, a comisiei, nu a fost adoptată.

   

Ca urmare, propunerea legislativă se întoarce la comisie pentru a fi dezbătută pe articole.

Termen: două săptămâni.

 
  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.48 din 16 ianuarie 2002 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.69/31 ian. 2002 (adoptată propunerea de respingere);

45. Urmează propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.48 din 16 ianuarie 2002 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a I nr.69/31 ianuarie 2002.

Lege ordinară.

Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog, votați.

Cu 242 voturi pentru și 7 voturi împotrivă, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă privind autorizarea și activitatea traducătorilor jurați (adoptată propunerea de respingere);

46. Urmează propunerea legislativă privind autorizarea și activitatea traducătorilor jurați.

Lege ordinară.

Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog, votați.

Cu 233 voturi pentru, 2 abțineri și 7 voturi împotrivă, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.96/2002 privind acordarea de produse lactate și de panificație pentru elevii din clasele I-IV din învățământul de stat (adoptată propunerea de respingere);

47. Urmează propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.96/2002 privind acordarea de produse lactate și de panificație pentru elevii din clasele I-IV din învățământul de stat.

Lege ordinară.

Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog, votați.

Cu 151 voturi pentru, 3 abțineri și 87 voturi împotrivă, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea OUG nr.45/2003 privind finanțele publice locale (adoptată propunerea de respingere);

48. Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea OUG nr.45/2003 privind finanțele publice locale.

Lege ordinară.

Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog, votați.

Cu 238 voturi pentru, o abținere și un vot împotrivă, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art.7 din OUG nr.4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat (adoptată propunerea de respingere);

49. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art.7 din OUG nr.4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat.

Lege organică.

Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog, votați.

Cu 240 voturi pentru, 4 abțineri și 3 voturi împotrivă, propunerea legislativă a fost resinsă.

  Propunerea legislativă pentru modificarea Decretului-Lege 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri (adoptată propunerea de respingere);

50. Urmează propunerea legislativă pentru modificarea Decretului-lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri.

Lege ordinară.

Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog, votați.

Cu 221 voturi pentru, 8 abțineri și 13 voturi împotrivă, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă pentru completarea lit.b) a art.1 din Legea nr.44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război (adoptată propunerea de respingere);

51. Urmează propunerea legislativă pentru completarea lit.b) a art.1 din Legea nr.44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război.

Lege ordinară.

Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog, votați.

Cu 135 voturi pentru, 2 abțineri și 110 voturi împotrivă, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.309/2002 privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961 (nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptarea propunerii de respingere formulată de comisie);

52. Urmează propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.309/2002 privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul direcției generale a serviciului muncii în perioada 1950-1961.

Lege ordinară.

Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog, votați.

Cu 112 voturi pentru, 2 abțineri și 133 voturi împotrivă, propunerea de respingere făcută de comisie nu a fost adoptată.

   

Ca urmare, proiectul de lege se întoarce la comisie pentru a fi dezbătut pe articole.

Termen: două săptămâni.

Vă rog, domnule Rus, explicația votului.

 
   

Domnul Ioan Aurel Rus:

Domnule președinte,

Cred că sunteți într-o eroare. Nu este vorba de o lege organică. Este o lege ordinară, ea urmează cursul.

 
   

Domnul Tudor Miron Mitrea:

Nu sunt în nici o eroare, stimate coleg. Este vorba de o lege ordinară, care are mai multe voturi pentru respingere decât pentru adoptare.

Deci, propunerea de respingere are 112 voturi ...

Domnilor, dați-mi voie să vă contrazic. Propunerea legislativă a avut un raport de respingere.

Ca raportul de respingere să fie adoptat la o lege ordinară, trebuie să aibă mai multe voturi pentru decât contra.

În cazul acesta are mai multe voturi contra.

Deci, respingerea nu a fost adoptată.

Nefiind adoptată respingerea, așa cum am anunțat mai devreme, proiectul de lege se întoarce la comisie, pentru a fi dezbătut pe articole, și se întoarce în maximum două săptămâni, termen pe care l-am stabilit conform regulamentului Camerei, ca și președinte de ședință, pentru a fi dezbătut.

Sunteți de acord? Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Vă rog, procedură, domnule Marcu.

Vă rog, păstrați liniștea în sală.

 
   

Domnul Tudor Marcu:

Atâția simpatizanți n-are nici Băsescu, cât am eu.

Domnule președinte,

Este un motiv de contestație pe care-l facem noi acum, pentru că a fost la comisie, fiecare a adus argumentele pe care le-a adus, și am luat în considerare și amendamente - câte au fost - s-a luat o hotărâre în comisie.

Acum luăm din nou în discuție exact aceleași lucruri pe care le-am mai luat o dată? Unde este corectitudinea? Ce să fac eu în plus?

Să zic acum că dacă dumneavoastră n-ați vrut, mă determinați pe mine - la comisie - să fac la fel.

Păi, îmi forțați mâna fără un argument suplimentar, față de primele discuții. Nu înțeleg care este sistemul.

 
   

Domnul Tudor Miron Mitrea:

Domnule deputat,

Pentru că și eu fac parte dintre simpatizanții dumneavoastră, dar în mod foarte onest, am să vă citesc art.104 alin.3 din regulamentul Camerei Deputaților, care spune: în cazul în care un proiect sau o propunere legislativă care are raport de respingere nu este respinsă, deci raportul de respingere nu îndeplinește voturile, se va supune adoptării, după ce se reîntoarce la comisie ș.a.m.d., este în regulamentul Camerei.

Vă rog foarte mult, mai sunt vreo câteva probleme în regulament care și mie mi se par ilogice. Faceți o propunere și o dezbatem.

Vă mulțumesc.

 
  Propunerea legislativă privind angajarea pensionarilor în sectorul public de stat (adoptată propunerea de respingere);

53. Propunerea legislativă privind angajarea pensionarilor din sectorul public de stat.

Lege organică.

Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog, votați.

Cu 227 voturi pentru, 2 abțineri și 7 voturi împotrivă, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale (adoptată propunerea de respingere);

54. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul de public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Lege organică.

Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog, votați.

Cu 231 voturi pentru, 2 abțineri și 2 voturi împotrivă, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale (nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptarea propunerii de respingere formulată de comisie);

55. Urmează propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Lege organică.

Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog, votați.

Cu 147 voturi pentru, 2 abțineri și 88 de voturi împotrivă, propunerea de respingere, făcută de comisie, nu a fost adoptată.

   

Ca urmare, proiectul de lege se întoarce la comisie pentru a fi dezbătut pe articole.

Termen: două săptămâni.

 
  Propunerea legislativă privind aprobarea curricum-ului social pentru persoanele cu dizabilități (adoptată propunerea de respingere);

56. Propunerea legislativă privind aprobarea curriculum-ului social pentru persoanele cu dizabilități.

Lege organică.

Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog, votați.

Cu 226 voturi pentru, 10 abțineri și 5 voturi împotrivă, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă privind organizarea activității comisiilor care se ocupă de privatizarea activelor statului (adoptată propunerea de respingere).

57. Urmează propunerea legislativă privind organizarea activității comisiilor care se ocupă de privatizarea activelor statului.

Lege ordinară.

Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog, votați.

Cu 223 voturi, 2 abțineri și 16 voturi împotrivă, propunerea legislativă a fost respinsă.

   

Stimate colege și colegi, vă mulțumesc pentru ziua de astăzi.

Vă urez o după-amiază plăcută.

Vă mulțumesc.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 13,24.

 
       

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 15 octombrie 2019, 2:16
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro