Plen
Ședința Camerei Deputaților din 14 noiembrie 2006
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.172/24-11-2006

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2006 > 14-11-2006 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 14 noiembrie 2006

  Declarații politice și intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 9,40.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul Miron Tudor Mitrea, vicepreședinte al Camerei Deputaților, și, în a doua parte, de domnul Bogdan Olteanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Gheorghe Albu și Ioan Munteanu, secretari.

   

Domnul Tudor Miron Mitrea:

Bună dimineața!

Doamnelor și domnilor deputați,

Am o listă a deputaților care au depus declarațiile politice în scris.

 
  Ștefan Baban - declarație politică cu titlul Bugetul 2007 - buget fantasmagoric;

Conform obiceiului, trebuie să încep cu Opoziția. Unul dintre colegii de la PRM care dorește să prezinte?

   

Domnul Ștefan Baban:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Am avut răbdare, în speranța că totuși voi putea să-mi exprim câteva puncte de vedere asupra "Bugetului pe anul 2007, un buget fantasmagoric".

Pozițiile pro și contra asupra proiectului bugetului de stat pentru anul 2007 arată că Guvernul a elaborat, aprobat și înaintat forului legislativ mai mult promisiuni electorale și mai puțin un buget bine articulat și fundamentat cum se cuvenea să fie el în primul an de după aderarea în Uniunea Europeană.

Proiectul de buget pentru anul 2007 înaintat Parlamentului se bazează pe un deficit bugetar de 2,8% din P.I.B., pe o creștere economică de 6,4%, o rată a inflației de 4,5%, pe un nivel al datoriei publice de sub 60% din P.I.B. și pe un curs valutar de 3,53 lei pentru un euro.

Acestea sunt reperele principale ale unui buget deosebit de important, după părerea mea, deoarece este primul buget după integrare. Curios este un lucru: în timp ce se discută bugetul pentru anul viitor, se așteaptă o a patra rectificare a bugetului pentru anul acesta, o premieră ce se pare că aduce la suprafață greșelile în elaborarea celor trei rectificări de până acum.

Caracteristica principală a bugetului pe anul 2007 este reprezentată de lipsa concretizării unei strategii post-aderare la Uniunea Europeană, de integrarea propriu-zisă în structurile și politicile curente ale Uniunii Europene. România intrată în Uniunea Europeană va trebui să contribuie la bugetul unional cu circa 1,1 miliarde de euro. Cum a fost materializată această obligație în actualul buget? Mai mult ca o dorință, decât ca o realitate sau realizare, guvernanții concentrându-se pentru absorbirea fondurilor nerambursabile de circa 2 miliarde de euro în anul viitor. Dacă nu va reuși să și obțină cu proiecte concrete și credibile de investiții, peste 55% din sumele nerambursabile, România va deveni sponsor, nu beneficiar al Uniunii Europene). Sumele prevăzute în proiectul de buget pentru investiții (doar 6,7% din p.i.b. ) sunt din start mici pentru a atrage suficient de mult din banii promiși de Bruxelles, pentru a nu fi un sponsor, ci un beneficiar.

Alte deficiențe majore ale acestui proiect de buget, care a fost pasat Parlamentului, în speranța că cele aproape 800 de amendamente vor încerca să-l ajusteze, se referă la sumele mici alocate IMM-urilor (sub 0,02% cât prevede legea!), majorarea deficitului comercial, accentuarea deficitului de cont curent, toate având ca rezultat nefast afectarea stării de stabilitate financiară a României din perioada post aderare. Acest buget, așa cum arată în acest moment, prezintă exagerări atât la capitolul venituri, cât și la capitolul cheltuieli, în principalele sectoare economice și sociale.

Cu toate explicațiile încurajatoare date de oficialități referitoare la domeniul social, datele înscrise în buget nu conving că acesta este o prioritate în politica economică și socială a actualului guvern, deoarece se află la un nivel inferior celor din 2004. Valoarea punctului de pensie a scăzut în raport cu venitul mediu, recorelarea pensiilor nu a adus mai nimic pentru peste jumătate din pensionarii acestei țări, iar fantasticele promisiuni de indexare a pensiilor nu le va face viața mai ușoară.

Nu mai vorbim și de reducerea unor venituri, prin dispariția TVA-ului în vamă, după aderare, ceea ce vine în sprijinul afirmațiilor anterioare vis a vis de supradimensionarea veniturilor. Atunci, ca unică soluție și pentru menținerea deficitului bugetar în limitele stabilite, principala modalitate va fi reprezentată de renunțarea la cota unică de impozitare. Ceea ce va antrena la rândul ei, ca un bulgăre de zăpadă, evaziunea fiscală în domeniul forței de muncă, sau mai rău, integrarea ilegală a românilor pentru a munci în străinătate, chiar dacă țările membre ale Uniunii Europene deja au început demersurile de îngrădire a libertății de mișcare a celor ce provin din acele două țări admise în 2007.

Majorările de prețuri din ultimele luni ale acestui an, precum și creșterea dobânzilor obligatorii, sunt resimțite de populație și au fost aplicate tocmai pentru a nu se mai lua astfel de măsuri la începutul anului viitor, când frenezia aderării nu trebuie să fie umbrită, tot din motive electorale, de scumpiri și alte vești triste aduse românilor.

Toate aceste aspecte arată și confirmă, dacă mai era cazul, că guvernul a elaborat și înaintat legislativului nu un buget fundamentat pe realitățile și posibilitățile reale ale României, ci pe promisiuni electorale și fantasmagorii.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Petru Călian - declarație politică intitulată Poliția română are dotările materiale europene, dar încetineala balcanică;

Domnul deputat Călian.

   

Domnul Petru Călian:

Vă mulțumesc.

Titlul declarației mele politice de astăzi: "Poliția română are dotările materiale europene, dar încetineala balcanică".

Mai avem aproximativ 45 de zile până când România va fi declarată țară europeană, în sensul aderării la Uniune. Chiar dacă am fost europeni din totdeauna, prin așezare geografică și prin istorie, simple coincidențe ale evoluției după cum se pare, românii nu vor fi cu adevărat europeni nici după 1 ianuarie 2007. Avem nevoie de ceva mai mult timp și de ceva mai mult efort până să putem simți cu adevărat "europenismul", dacă îmi permiteți să numesc așa suma principiilor și valorilor împărtășite de statele europene moderne, precum și sentimentul apartenenței la o comunitate de națiuni care transcend granițele fizice.

Am ascultat recent un fel de scurtă dare de seamă, neoficială, a Ministerului de Interne, care s-a lăudat cu dotări ale Poliției române de circa 12 milioane de euro. Dotări cu atât mai importante cu cât sunt exclusiv la nivelul palierului criminalistic, adică acel punct nevralgic al Poliției, ținta celor mai numeroase critici la adresa acestei instituții. Criminaliștii români se pot lăuda acum cu sisteme dintre cele mai performante, cu aparatură de ultimă generație, care toate creează senzația omului de rând că investigația criminalistică se învecinează cu vrăjitoria, dat fiind că posibilitățile oferite de noile echipamente deținute de Institutul de Criminalistică depășesc orice imaginație.

Este mai mult decât îmbucurător acest fapt, cu atât mai mult cu cât, de acum. încolo, poate, rezultatele anchetelor vor fi mai aproape de adevăr și mai prompte decât până anii trecuți, când polițiștii foloseau metode a la Sherlock Holmes. Dar iată că, deși noile echipamente sunt mult prea europene, dacă îmi este permisă licența, lentoarea polițiștilor români este mult prea balcanică, mult prea tipică pentru alte vremuri și alte situații.

Nu vreau să dau alt exemplu decât cel al fetiței de 5 ani din Hoghiz, dispărută de acasă de aproape două săptămâni. Polițiștii, jandarmii și echipele specializate un au în acest moment alte detalii și piste decât cele pe care le avea și la finalul primei zile de cercetări.

Nu vreau să se înțeleagă prin acest demers al meu că aș critica cumva faptul că s-au investit 12 milioane de euro în sistemul criminalistic al Poliției române. Consider că acest sistem, Poliția română, în general, are nevoie încă de multe investiții, dintre cele mai urgente, în vederea ridicării standardelor actuale. Ce consider însă extrem de deranjant, nu numai la nivelul Poliției române, ci la nivelul tuturor instituțiilor statului, este lentoarea. Acea lentoare caracteristică statelor balcanice, foste comuniste, care te împiedică să rezolvi chiar și cele mai simple probleme, dacă acestea pot aștepta și până a doua zi. Este deranjantă birocrația și amânarea sarcinilor și a rezolvării acestora, până când exasperarea unora sau altora creează presiuni menite să miște lucrurile.

Este deranjant că nici un Guvern de până acum nu și-a propus să creeze măsuri menite să educe mentalitatea poporului. Mai mult, toate măsurile și politicile implementate au adus doar o cosmetizare a balcanismului nostru fundamental.

Prin urmare, cred că mentalitatea românească va deveni europeană nu la 1 ianuarie 2007, ci mult mai târziu, după ce ne vom reconsidera prioritățile și vom conștientiza cu toții ce înseamnă să fii european.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc și eu, domnule coleg.

 
  Andrian-Sirojea Mihei - declarație politică: 128 de ani de la reintegrarea Dobrogei în România, 134 de ani de învățământ de marină sub spiritul și semnul lui Mircea cel Bătrân!;

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Mihei Andrian - Grupul parlamentar al PNL.

Declarație politică: #171;128 de ani de la reintegrarea Dobrogei în România, 134 de ani de învățământ de marină sub spiritual și semnul lui "Mircea cel Bătrân!" »

Vreau să încep prin a vă spune că astăzi este o zi memorabilă pentru Dobrogea, a cărei importanță pentru dobrogeni, dar și pentru întreaga noastră țară este greu de cuprins în cuvinte. Astăzi se împlinesc 128 de ani de la reintegrarea Dobrogei în România.

Vă voi cita un fragment din Proclamația Domnească adresată de regele Carol către dobrogeni, datată 14 noiembrie 1879, care, în sine, era o afirmare, era o asigurare și era un îndemn:

"Locuitori de orice naționalitate și religie, Dobrogea, vechea posesiune a lui Mircea cel Bătrân și a lui Ștefan cel Mare, de astăzi face parte din România. Voi de acum atârnați de un Stat unde nu voința arbitrară, ci numai legea dezbătută și încuviințată de națiune hotărăște și ocârmuiește. Cele mai sfinte și mai scumpe bunuri ale omenirii: viața, onoarea și proprietatea sunt puse sub scutul unei Constituții pe care ne-o râvnesc multe țări străine. Religiunea voastră, familia voastră, pragul casei voastre vor fi apărate de legile noastre și nimeni nu le va putea lovi fără a-și primi legitima pedeapsă. În numele și cu învoirea Europei noi luăm astăzi în stăpânire provincia Dobrogrea, care provine și este țara română și, transmițându-vă domneasca noastră salutare, vă rugăm ca această zi să devie, pentru această partea a României, începutul unui viitor de pace și înflorire, începutul bunului trai și al înfrățirii între fiii aceleiași țări".

Frumoase și mândre vorbe... care au călăuzit de-a lungul anilor spiritul dobrogenilor și care astăzi răsună încă în sufletele noastre, căutându-și parcă o a doua împlinire, au fost scrise de marele om politic liberal Mihail Kogălniceanu, părintele reformei și al primei modernizări a României.

În același timp, era redactat Domnescul ordin către ostașii care, după o lungă perioadă de dominație otomană, intrau în Dobrogea: "Marile puteri europene, prin Tratatul de la Berlin, au unit cu România Dobrogea, posesiunea vechilor noștri domni. Voi nu intrați în Dobrogea ca cuceritori, ci ca amici, ca frați ai unor locuitori acre de acum sunt concetățenii noștri. Ostași! În noua Românie, veți găsi o populație în cea mai mare parte română. Dar veți găsi și locuitori de alt neam, de altă religie, toți aceștia devenind deopotrivă membri ai Statului român, au dreptul deopotrivă la protecția, la iubirea voastră".

Totodată, pe data de 17 noiembrie, se împlinesc 134 de ani de istorie a învățământului de marină. Totul a început prin înființarea Școlii Flotilei, la Galați, în 1872, care a reprezentat, în contextul creșterii rolului Flotei Militare și Civile ca factor de putere navală, primul pas spre instituționalizarea unor forme de instruire a cadrelor de marină. Pe parcursul a doi ani de studiu, în această instituție s-au pregătit ofițeri și subofițeri care au îndeplinit diferite funcții la bordul navelor Marinei Militare, dar și ale Flotei Comerciale Române.

Ideea apariției unei școli superioare de profil a fost susținută multă vreme, iar materializarea a venit în anul 1909, prin înființarea Școlii Navale Superioare, la Constanța. Începând cu anul 1910, denumirea școlii s-a schimbat în "Școala Militară de Artilerie, Geniu și Marină", iar planul de învățământ a cuprins explicit disciplina "navigație".

În 1938 a fost înființată Secția Marină de Comerț, în cadrul aceleiași instituții. Necesitatea asigurării unor condiții optime de instruire practică a impus achiziționarea unei nave școală. Construit în perioada 1937-1939 la Șantierele Navale "Blohm & Voss" din Hamburg - Germania, Bricul "Mircea" a intrat în dotarea Marinei Militare Române la 17 mai 1939, fiind un velier cu trei catarge înalte de 44 de metri și 23 de vele, ce însumează o suprafață de 1.750 mp. Bricul "Mircea" poartă cu cinste pavilionul național pe mările lumii și a creat un spirit care îi unește sub semnul său pe toți aceia care și-au desăvârșit ucenicia la bordul său.

Începând cu anul 1948, Școala Navală primește numele de Școlile Marinei Militare, având în compunere atât școala de ofițeri, cât și pe cea de maiștri militari. Din 1950, instituția devine Școala de Ofițeri de Marină, apoi din 1954 Școala Superioară de Ofițeri de Marină, moment în care a fost inclusă în sistemul învățământului politehnic românesc. În anul 1969, școala a primit numele voievodului "Mircea cel Bătrân", iar în 1973 devine Institutul de Marină "Mircea cel Bătrân". După anul 1989, conducerea școlii a inițiat demersuri, care s-au dovedit fructuoase, pentru înființarea Academiei Navale "Mircea cel Bătrân", ca "instituție militară de învățământ superior de specialitate", destinată pregătirii și perfecționării ofițerilor ingineri pentru Forțele Navale și Marina Comercială.

Spațiul educațional european convenit cu ocazia Acordului de la Bologna, în 1999, pune în concordanță obiectivele învățământului de marină cu cerințele beneficiarilor academiei, Ministerul Apărării Naționale și Autoritatea Navală română. Începând din acel an, prin planurile de învățământ pe care Academia Navală "Mircea cel Bătrân" le pune în aplicare, se răspunde exigențelor Consiliului Național de Evaluare Academică și Acreditare.

În același timp, calitatea de națiune membră a NATO a impus adaptarea planurilor de învățământ militar la cerințele de compatibilitate și interoperabilitate între aliați. Cei peste 15 000 de ofițeri absolvenți se ridică la "Nivelul de pregătire mondial", fapt atestat și de orientarea selectivă a companiilor maritime străine pentru recrutarea de personal navigant brevetat provenit de pe băncile instituției.

Numeroși licențiați ai acestei academii au urcat pe cele mai de sus trepte în ierarhia militară și socială, devenind comandanți de armă, comandanți de unități, amirali, academicieni sau oameni de știință, comandanți de cursă lungă, ba chiar și un președinte.

Obiectivele Academiei Navale "Mircea cel Bîtrân" sunt: pregătirea ofițerilor-ingineri pentru nevoile Forțelor Navale și ale Poliției de Frontieră, pregătirea inginerilor și a inginerilor economiști pentru Marina Civilă și companiile de exploatări portuare și exploatare nave, pregătirea ofițerilor fluviali și maritimi pentru marina civilă, perfecționarea pregătirii personalului militar și civil prin forme ale învățământului postuniversitar, precum cursuri de masterat, cursuri postuniversitare, cursuri de carieră.

Academia Navală a devenit și va rămâne un nume emblematic pentru școala superioară românească. Învățământul superior de marină, o adevărată pepinieră de ofițeri, trebuie să reprezinte nu doar o prioritate a politicii interne, ci, în contextul globalizării, constituie un fenomen de care toate autoritățile din domeniu trebuie să țină seama. Și, totodată, în contextul globalizării, consider că ar fi benefică reunirea unităților de învățământ de profil, astfel încât în cadrul larg, al competiției internaționale din domeniu, să fie creat un brand al ofițerilor de marină român.

Trebuie să se acorde atenție deosebită calității pregătirii teoretice și practice a absolvenților astfel încât, pe lângă formarea profesională, școala să formeze caractere puternice, care să poată face față vicisitudinilor unui domeniu extrem de solicitant.

Pe de altă parte, poate că va veni un moment când politicul va înțelege că țara noastră are nevoie de o flotă și va lua măsurile adecvate, evitând pierderea unei îndelungi tradiții în domeniu. Până atunci, însă, avem ofițerii de marină, recunoscuți și respectați pe unde se duc, fiecare dintre ei reprezentând un adevărat ambasador al învățământului și culturii românești.

Urez Academiei Navale "Mircea cel Bătrân" mulți ani înainte, în formarea de viitori lupi de mare care să poarte cu mândrie imaginea României pe meleagurile străine și să reprezinte cu cinste și profesionalism învățământul superior de marină românesc. Sper ca autoritățile române să acorde atenția și resursele necesare dezvoltării continue a acestei școli și totodată meseriei în sine, și nu în ultimul rând protejării intereselor celor care sunt absolvenții academiei, în contextul globalizării.

Vă mulțumesc.

  Becsek-Garda Dezsö-Kálmán - apel adresat ministrului Gheorghe Flutur pentru stoparea abuzurilor și infracțiunilor în domeniul silvic;

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule coleg, aveți reprezentant de la UDMR?

Vă rog.

   

Domnul Becsek-Garda Dezsö-Kálmán:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Din primăvara anului 2004 încerc să opresc ilegalitățile din zona Mélypatak. Atunci, domnul Potcovaru a blocat cercetările infracțiunilor. În toamna anului 2005, domnul Iordache a fost cel care a făcut imposibilă verificarea defrișărilor ilegale în această zonă. La începutul verii anului 2006, Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții a solicitat verificarea infracțiunilor la Mélypatak din partea Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic și de Vânătoare Brașov. Atunci, inspectorii au constatat infracțiuni pe mai multe sute de hectare, care însă erau mușamalizate de controlor. Când am aflat că șeful Ocolului de Regim a raportat infracțiuni numai pe 47 de ha, prin mijloace parlamentare am întrebat pe domnul ministru Gheorghe Flutur despre consecințele declarațiilor false din partea unor șefi de ocoale prin care dau rapoarte false superiorilor lor din cadrul ministerului.

Ca urmare a adresei nr.173777/2006 a domnului ministru Gheorghe Flutur, privind distrugerea fondului forestier național privat în zona Mélypatak din U.P. VII. Remetea, u.a. 11-24, 115, 116 în raza de activitate al Ocolului Silvic de Regim Gheorgheni și a Ocolului Silvic de Stat Toplița în subordinea Direcției Silvice, Miercurea Ciuc trebuie să precizez următoarele:

1. De la înființare, Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni a pus în valoare un volum de 27530 metri cubi masă lemnoase persoanelor fizice în baza cotelor aprobate. Volumul menționat mai sus, în opinia mea, este recoltat de pe o suprafață de peste 70 de ha.

Atunci, pot să formulez întrebarea: domnule ministru, cu ocazia aplicării tratamentelor prin punerea în valoare a masei lemnoase de către inginerul silvic, nu era obligat să respecte Ordinul Ministrului nr.635/2002 privind respectarea normelor de exploatare a masei lemnoase pusă în valoare din vecinătatea suprafețelor unde era în curs sau terminată exploatarea masei lemnoase din aceeași zonă?

Totodată, precizez: în asemenea exploatare haotică care a avut loc în acea zonă, s-a reținut și garanție de reîmpădurire potrivit legislației, cum se va realiza acest lucru? S-a reținut de la așa ziși proprietari din nou o sumă de bani care vor fi furați ca și în parcelele din U.P.I. Ditrău, u.a. 59, 60 și 62 din cadrul conducerii fostului Ocol Silvic de Stat Gheorgheni, actuala conducere a Ocolului Silvic de Regim Gheorgheni.

2. În adresa nr.1337/04 septembrie 2006, Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni, prin care a informat Inspecția Silvică și de Vânătoare Harghita este total întârziată fiindcă aceste distrugeri repetate din zona respectivă era obiectul declarației mele politice în Parlamentul României, Camera Deputaților la 27 iunie 2006, și am precizat personalul silvic implicat în aceste distrugeri repetate în frunte cu șeful de district, Incze Jozsef. După acest demers, am făcut o altă sesizare la Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și de Vânătoare Brașov. Instituția respectivă, prin adresa nr.8089 din 24 iulie 2006, confirmă cele sesizate cu mențiunea că se vor lua măsurile legale împotriva celor vinovați de aceste tăieri ilegale. Se pare ciudat că, începând din luna iunie 2006, activitatea profesională a organelor în drept nu a avut nici un efect, iar, recent când a căzut zăpadă și nu se poate evalua prejudiciul exact, se vor lua măsuri? Suprafețele defrișate, brăcuite cu aproximație care nu corespund realității prin această adresă, unde volumul de masă lemnoasă tăiată ilegal este de peste 20 000 metri cubi, față de care organele silvice de control nu au luat nici o măsură.

Consider că suntem sub incidența Legii nr.15/88 cap.II. art.13, lit.b), c), d), f), k) și art.14 lit.b), g), h) și a Legii nr.26/1996 titlul III, art.72 și în ultimul rând încălcarea gravă a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 139/2005 art.35, din cadrul conducerii ambelor ocoale silvice. În conținutul textului din care rezultă că se vor lua măsuri drastice cu cei care aduc prejudiciu pădurii este ridicolă, fiindcă personalul silvic angajat se face vinovat pentru aceste distrugeri, cei care au defrișat versanți întregi și au comercializat în mod fraudulos masa lemnoasă obținută pentru firmele căpușe ale lor și a firmelor de proprietate personală coordonate din umbră.

Domnule ministru Gheorghe Flutur,

Eu sunt deja obișnuit cu răspunsurile dumneavoastră, în care menționați că se vor lua măsurile ce se impun față de personalul silvic implicat.

Totodată, consider că în timp util veți face o verificare reală la cele două ocoale menționate despre activitatea profesională privind combaterea fenomenului infracțional împotriva persoanelor care au încălcat Legea nr.26/1996 potrivit Titlului IV art.104 și a Legii nr. 427 din 2001 privind Statutul personalului silvic, art.40 alin.1.

Îmi pare rău că și prin ultimul răspuns al dumneavoastră trimis Parlamentului României, adresa nr.173777/2006, sprijiniți în continuare pe infractori.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Cu multă plăcere.

 
  Vasile Mocanu - declarație politică cu tema «În Iași funcționează o agenție guvernamentală secretă»;

Grupul parlamentar al PSD, domnul deputat Mocanu.

   

Domnul Vasile Mocanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi am intitulat-o «În Iași funcționează o agenție guvernamentală "secretă" ».

În 2005, Guvernul a hotărât înființarea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, al cărei scop era gestionarea fondurilor destinate dezvoltării agriculturii. În Ordonanța Guvernului nr. 103 din 2005 nu se spunea însă nimic de faptul că această agenție va funcționa ca un veritabil serviciu secret, ce va derula acțiuni dintre cele mai puțin transparente.

De ce spun aceste lucruri? Recent, toate eforturile unui ziar local de a afla - pe baza Legii nr.544/2001 - amănunte despre organigrama instituției, mai precis despre numele angajaților, posturile și salariile acestora, s-a lovit de refuzul ferm al conducerii APIA. Nu poate rezulta de aici decât faptul că agenția pentru agricultură lucrează cu informații clasificate și cu secrete de stat. Probabil acesta este și motivul pentru care țăranii ieșeni habar n-au de această instituție care ar trebui să-i ajute.

De altfel, nu cu mult timp în urmă, presa ieșeană a scris despre modul cât se poate de dubios în care se desfășoară concursurile APIA. De fiecare dată, câștigătorii posturilor au fost pilele actualei Puteri.

Să ne mai întrebăm de ce merge atât de prost agricultura românească?

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Cu multă plăcere, domnule deputat.

 
  Petre Străchinaru - prezentarea apelului Forumului Civic al Românilor din Covasna și Harghita în preajma sărbătorii naționale a României;

Domnul Petre Străchinaru:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Stimați reprezentanți ai mass-media.

În numele și din încredințarea Consiliului director al Forumului civic al românilor din Covasna și Harghita, permiteți-mi să vă prezint o chemare adresată în preajma sărbătorii naționale a României tuturor celor care rezonează la semnificația istorică și contemporană a zilei de 1 Decembrie, asemenea românilor pe care această organizație neguvernamentală și-a asumat responsabilitatea să-i reprezinte în această zonă a țării. "Acum în aceste zile când ne apropiem tot mai mult de 1 Decembrie, ziua națională a României, din inima României, îmbrățișată de arcul carpatic, adresăm o chemare de suflet mai marilor țării și tuturor cetățenilor ca, începând din acest an, să facem ca la sărbătoarea noastră națională să se bucure toți fiii patriei comune, indiferent de etnie, credință sau stare socială. Dacă Bucureștiul reprezintă pentru noi toți capitala constituțională de fiecare zi a României, iar Alba-Iulia este și va rămâne capitala de conștiință a Marii Uniri, credem că este normal și moral ca în fiecare an reședințele de județ să devină pe rând, pentru o zi la, 1 Decembrie, Capitala simbolică a țării".

În acest spirit, Forumul civic al românilor din Covasna și Harghita aduce cuvenita rugăminte autorităților publice centrale, Președinției, Parlamentului, Guvernului, clasei politice și reprezentanților societății civile ca, în acest an, festivitățile de rang național ale zilei de 1 Decembrie să fie organizate la Sfîntu Gheorghe, reședința județului Covasna. Ne exprimăm convingerea că inițiativa noastră va găsi ecoul de conștiință cuvenit la toate nivelele de decizie și la toți compatrioții noștri.

În ajunul integrării României în Uniunea Europeană, de ziua națională vă așteptăm cu drag la Sfântu Gheorghe, în Ardeal, în inima României.

Făcându-mi o datorie de suflet din a vă adresa și dumneavoastră această chemare, în calitate de deputat de Covasna, vă îndemn să-i dați curs în spiritul promovării, începând chiar cu acest an, a unui proiect național generos, pe măsura sufletelor și a conștiințelor curate din care acesta a izvorât.

Vă mulțumesc.

   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc.

 
   

Stimați colegi,

Azi a avut loc o mică neînțelegere privind ședința, a început mai târziu. De aceea am și dat cuvântul mai liber, așa, din partea grupurilor. Dacă mai există vreun coleg care ține neapărat să țină în fața plenului declarația politică, pentru că am ieșit din program?! Dacă nu, vă mulțumesc pentru înțelegere.

O pauză de cinci minute. La zece și un sfert începem a doua parte a ședinței noastre.

Mulțumesc.

 
     

(Următoarele declarații politice și intervenții au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la secretariatul de ședință)

 
    Alecsandru Știucă - declarație politică intitulată «Alianța Fumul și Ceața»;

Domnul Alecsandru Știucă:

Declarație politică: «Alianța "Fumul și Ceața" »

Există miniștri care își fac datoria așa cum le solicită funcția în care au fost învestiți, dar există și miniștri care se află într-o continuă campanie electorală, oameni care acum pozează în membri ai executivului, peste 5 minute sunt lideri de partide, peste alte cinci minute ieftinesc biletele la călătoria cu avionul, mai încolo promit transparență totală în derularea licitațiilor publice, apoi se îngrijesc ca o licitație de sute de milioane de euro să fie câștigată de un amic (iar firmele străine cu experiență și seriozitate să piardă); fac pe necruțătorii, amenință, declară, atacă și contraatacă, aruncă cu epitete în aliați și dușmani, bărbați și doamne, deopotrivă.

Acești oameni, care au preluat exemplul de succes al fostului primar Traian Băsescu, fac mai multă larmă decât treabă. Iar puțina treabă pe care o efectuează, au grijă să fie profitabilă clientelei de partid. În tot acest timp, au grijă să ne asurzească cu zgomotul și cu limbajul lor colorat.

Recent, opinia publică a descoperit că instituțiile statului au modificat în ultimul moment documentele licitației pentru primul tronson al autostrăzii București-Ploiești, botezată de români Autostrada Golden Blitz, pentru a permite participarea la licitație a firmei românești PACO International. Explicația pe care factorii implicați au furnizat-o este că s-a urmărit "punerea pe picior de egalitate" a participanților. Adică trebuie să acordăm aceleași șanse atât firmelor serioase cu vechime și autoritate în domeniu, care au în portofoliu lucrări impresionante realizate în toată lumea, cât și firmelor prietenilor noștri, care nu au construit nici măcar un kilometru de autostradă până în acel moment. Culmea este că domnul ministru însuși "descoperă" ulterior că firma în cauză nici măcar să repare autostrăzi nu se pricepe, declanșând, chipurile, nemulțumirea domniei sale.

Suntem nerăbdători să ne explice domnul ministru, care se grăbește să acorde atâta încredere unor firme românești - însă pe banii Uniunii Europene - cum motivează modificarea documentelor acestei licitații de stat. Credem, însă, că domnia sa nu va avea timp, deoarece se străduiește să apară tot timpul la televizor sau în presa scrisă. La urma urmei, același tip de comportament neserios le-a adus altora cea mai înaltă demnitate în stat.

    Aledin Amet - intervenție cu tema Geamia Esmahan Sultan din Mangalia trebuie reconsolidată;

Domnul Aledin Amet:

"Geamia Esmahan Sultan din Mangalia trebuie reconsolidată"

Cu siguranță, este necesară dezvoltarea unui plan consistent de refacere a monumentelor istorice. Parte a patrimoniului național, acestea definesc identitatea națională, preocuparea pentru o păstrare a lor în condiții corecte, însemnând datorie și respect.

În niciun caz nu trebuie neglijată această zonă a culturii, extrem de importantă. Alocarea sumelor necesare restaurării obiectivelor religioase, monumentelor de artă reprezintă o cerință, indiferent de țară, indiferent de guvernare.

În România există multe astfel de valori. Pe lângă îndeplinirea unei datorii de onoare față de trecut, acțiunea poate produce și un efect benefic în domeniul turismului cultural.

Este și cazul geamiei Esmahan Sultan din orașul Mangalia, județul Constanța. Monument istoric, acest lăcaș religios, datând din secolul XI, înseamnă, pentru toți locuitorii urbei de la malul Mării Negre, un simbol și o dovadă a diversității religioase. Geamia are nevoie, însă, în momentul de față, de lucrări intense, în scopul consolidării, zona cea mai afectată fiind minaretul. Au existat, de-a lungul anilor, în acest sens, mai multe sesizări, din păcate, nepuse în practică.

Efortul financiar este unul deosebit, dar salvarea unei astfel de construcții oferă o satisfacție morală de nemăsurat.

Dincolo de latura pur istorică, demersul poate constitui și o parte a susținerii turismului local. Conjugarea eforturilor autorităților responsabile este soluția sigură, unică și eficientă.

    Cornelia Ardelean - apel adresat Executiv pentru a găsi cele mai bune soluții pentru revendicările sindicaliștilor;

Doamna Cornelia Ardelean:

În prag de sărbători și de integrarea în Uniunea Europeană, România este afectată din nou de greva de avertisment a funcționarilor publici. Lucrătorii din finanțe, pensii, protecția muncii, vămi și alte sectoare fundamentale de activitate și-au oprit activitatea din cauza faptului că nu există o lege a salarizării care să permită creșteri salariale. Mai mult, sindicaliștii amenință cu declanșarea grevei generale, începând din 20 noiembrie, în cazul în care revendicările nu le vor fi soluționate.

Consider că Guvernul trebuie să răspundă într-un fel la cererea sindicaliștilor de a prezenta un proiect al legii salarizării care să respecte creșterile salariale și sporurile solicitate de funcționarii publici. Este de neînțeles să transformăm de fiecare dată sărbătorile de iarnă în zile cu acțiuni de protest, iar Guvernul să nu facă nimic în acest sens, mai ales acum, în preajma aderării României la Uniunea Europeană. Pe lângă faptul că nu reușim să fim consecvenți cu noi înșine, greva funcționarilor publici ne aduce prejudicii de imagine și în ochii europenilor care ne vizitează țara.

Astfel, greva de avertisment a vameșilor arădeni afiliați la Alianța Federativă Sed Lex a afectat ieri dimineață traficul în vămile de la frontiera cu Ungaria, unde s-au format cozi de mașini absolut nefirești pentru această perioadă. Vameșii au oprit parțial controlul specific la frontieră, asigurând doar treimea impusă de lege, controlând vehiculele care au ieșit și intrat din România într-un ritm mult mai lent decât de obicei.

Dincolo de aceste neajunsuri, cei care suferă din cauza acestor acțiuni revendicative sunt, ca de obicei, cetățenii de rând, prin bulversarea activităților de relații cu publicul ale instituțiilor publice. Populația este cea mai afectată pentru că se închid ghișeele la care se plătesc impozitele, amenzile sau alte taxe, formându-se cozi de ore întregi, ca pe vremea lui Ceaușescu.

Consider că toate autoritățile statului, de la Guvern la funcționarii publici care se consideră nedreptățiți, trebuie să dea dovadă de maturitate și de spirit civic, pentru a rezolva amiabil aceste nemulțumiri. Activitatea unor instituții publice de strictă necesitate pentru buna funcționare a societății nu poate fi paralizată, iar Executivul trebuie să adopte cele mai bune soluții pentru a soluționa revendicările sindicaliștilor de comun acord cu aceștia.

    Aurel Olărean - declarație politică: Revendicările sindicale în pragul aderării sunt bine venite sau nu?;

Domnul Aurel Olărean:

"Revendicările sindicale în pragul aderării sunt binevenite sau nu?"

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Pe măsură ce ne apropiem de 1 ianuarie 2007, data aderării oficiale a României la UE, sindicatele agită tot mai mult fragilul echilibru economico-social în care ne zbatem. Nu știu dacă aceste mișcări fac parte sau nu dintr-o campanie intenționată de destabilizare, dar efectele finale cam acestea ar putea să fie. Revendicări de genul "vrem dublarea salariilor" sau "creșteri salariale de 70%" au devenit leit-motivurile acestei toamne, iar multe dintre ele vin din rândul zonei bugetare.

În fond, este dreptul democratic al oamenilor de a-și arăta nemulțumirea și de a solicita mai mulți bani pentru a acoperi dezechilibrul produs de creșterea aberantă a prețurilor. Funcționari publici, cadre medicale sau din învățământ, toți vor creșteri salariale substanțiale, imediate, retroactive dacă se poate, și toți amenință cu greva dacă aceste revendicări nu sunt soluționate.

Interesant este însă momentul ales: sfârșit de an și cu un buget, pe anul în curs, aproape epuizat. Oare acești lideri sindicali, aleși în aceste funcții tocmai pentru că au o viziune mai largă asupra realităților economice ale unei țări în comparație cu o infirmieră de spital să zicem, oare aceștia nu înțeleg că pretențiile lor sunt nerealiste? Cum poți acum, la final de an bugetar, să ceri sume astronomice? De unde să fie plătite? Din noi impozite și taxe?

Situația celor angajați la patron este diferită. Ei pot oricând să acuze că sunt exploatați, că alții se îmbogățesc pe spinarea și pe munca lor, dar când ești angajat la stat pe cine mai acuzi? Statul nu este și nu va fi niciodată un patron. Statul nu se va îmbogăți sau nu va sărăci de pe urma muncii funcționarilor săi. El va avea întotdeauna un buget din care își va plăti slujbașii și va avea grijă ca aceștia să primească periodic măriri de salariu, cum a făcut și până acum, căci spre deosebire de angajații din mediul privat, unde patronii vor reuși sau nu să le indexeze salariile angajaților, salariile celor de la stat vor fi corelate cu noile prețuri.

În loc să anticipeze acest lucru, liderii sindicali continuă să incite inutil la grevă profitând tocmai de șansa pe care au avut-o de a prinde un loc de muncă la stat și nu la patron. Pentru că un patron după ce ar fi discutat politicos cu liderii sindicali și le-ar fi explicat cât de aberante sunt cererile lor, i-ar fi poftit pe poartă afară și a doua zi ar fi angajat alți oameni poate mai bine pregătiți decât primii, dar care nu au avut șansa să găsească un loc de muncă. Când ești însă angajat la stat, regulile jocului sunt altele, căci statul nu dă oameni afară de la locul de muncă și sindicatele știu asta și profită din plin, nu pentru interesul salariaților, ci pur și simplu pentru a-și justifica într-un fel activitatea. Pentru ca să nu credeți că liderii sindicali nu sunt remunerați și că ar face această muncă gratuit și din filantropie.

Majorările salariale sunt necesare, ca și corelarea veniturilor cu prețurile pieței, dar modul în care se procedează și șantajul la care statul este supus în prezent nu fac cinste celor care au avut șansa să ocupe un loc de muncă plătit din fonduri bugetare.

    Aurel Vlădoiu - declarație politică intitulată Atentat la pâinea noastră cea de toate zilele;

Domnul Aurel Vlădoiu:

Declarație politică: "Atentat la pâinea noastră cea de toate zilele"

Politica dusă de Guvernul condus de Călin Popescu Tăriceanu a adus, în pragul iernii, o serie de scumpiri pentru o mare parte a populației țării, și așa încercată din greu în ultima vreme. Astfel, grație modului de lucru pompieristic și necorect al guvernanților, pâinea se va scumpi cu 15 la sută începând cu luna noiembrie.

În fiecare zi, milioane de români care trăiesc dintr-un salariu minim sau din pensii de nici 2 milioane de lei vor trebui să plătească, în plus, câte 300-1.000 lei vechi pentru o pâine. O spun cu toată tăria: este un atentat la pâinea noastră cea de toate zilele, este un atac direct la viața noastră de zi cu zi. În timp ce țăranii au hambarele pline de grâu și alte cereale, nimeni nu s-a gândit la acest lucru, fiind încurajată bursa de speculă. Revin și spun că se întâmplă așa deoarece Cabinetul Tăriceanu nu are o politică coerentă în domeniul agrar, ca de altfel în alte domenii importante ale economiei naționale.

Consider că, în urma scumpirilor din ultima vreme, cei peste 4 milioane de pensionari români nu vor suporta și mărirea prețului pâinii, aliment de bază. Din păcate, cu câteva luni înaintea intrării țării noastre în Uniunea Europeană, la noi încercări este supus poporul, foarte asuprit, în ultimii doi ani, din cauza impotenței guvernamentale.

Cu deosebită considerație,

    Bogdan Liviu Ciucă - declarație politică cu titlul Țăranul român și pariul european;

Domnul Bogdan Liviu Ciucă:

Declarație politică: "Țăranul român și pariul european"

În România, agricultura, la ora actuală, are multe necunoscute iar țăranul român trăiește în confuzie și incertitudine. Județul Galați deține capul de listă din punct de vedere al producției agricole și zootehnice. Zootehnia e cel dintâi teren de încercare. Aici, cu deosebire, e nevoie de transformări radicale. Ceea ce nu înseamnă că sunt demne de luat în seama prorocirile ce se tot vântură în vremea din urmă, că vom vedea stingându-se o tradiție: creșterea animalelor și păsărilor în gospodăriile țărănești pentru comercializare. Gospodăria țărănească va continua să aibă un rol important în aprovizionarea pieței alimentare cu lapte, brânzeturi, ouă și chiar carne. Numai că, tot mai mult, vor avea căutare numai produsele în realizarea cărora vor fi respectate rețete ecologice.

La fel stau lucrurile și în cultivarea pământului. Este cert că țăranii cu spirit gospodăresc s-ar putea îmbogăți practicând o agricultură în stil tradițional, cu îngrășăminte naturale, dar punând la lucru și știința modernă. Produsele obținute ar putea să fie vândute pe bani grei în toata lumea, din Europa până în America.

Statul ar trebui să-i ajute. Nu cum a făcut-o până acum, prin structuri birocratice și hipercentralizate, ci prin legi bune și structuri de piață, care să-i stimuleze pe țărani și să le îndrepte atenția către preocupări de acest fel. Există la noi chiar o experiență notabilă, din perioada interbelică, numeroși țărani fiind antrenați atunci în cultivarea unui tutun de o calitate specială. Când stimulentele și preocuparea au dispărut, imediat după război, s-a năruit și cultura acestui tip de tutun. Astăzi, lucrurile nu s-au schimbat prea mult, la noi, desigur, căci în vremurile noastre, în țările dezvoltate, prin libera inițiativă, dar și prin intervenții de stat, dinamizarea pieței este determinată de organizarea unor companii suple și eficiente, cu scopul comercializării produselor agricole. Toate urmăresc să obțină profit din tranzacții, având ca obiect munca fermierilor. O întreagă rețea de servicii agricole îl susțin însă pe fermier, de la arat, semănat și recoltat până la vânzarea produselor, îngrijindu-se să-i revină un câștig optim, pentru că dacă fermierul dă faliment, întreaga rețea dă faliment. Când profitul nu e îndestulător intervin subvențiile.

La noi însă se bâjbâie. În locul fermierului se află țăranul român, despărțit de piață fie de intermediari, fie de stat. A primit pământ, dar sprijinul pe care-l primește ca să producă e palid. Nu se bucură nici de infrastructură, nici de prețuri stimulative de achiziție, nici de rețele de servicii, nici de subvenții și nici de credite. Iar intermediarii din piețele orășenești, hărțuiți acum de autorități, nu sunt decât niște bieți amatori, ce nu înțeleg bine nici măcar dependența lor fundamentala de munca țăranului și de profitul lui.

Fără o reformă radicală, făcută cu fața la viitor, agricultura noastră nu poate supraviețui. O reformă a structurilor de producție, a relațiilor producție-consum, a mentalităților ar fi singura șansă ca agricultura noastră să reziste în fața concurenței din Uniunea Europeană.

    Cătălin Lucian Matei - declarație politică cu titlul Președintele României mai presus de Constituție;

Domnul Cătălin Lucian Matei:

"Președintele României mai presus de Constituție"

Președintele României, Traian Băsescu, a semnat la 6 noiembrie a.c. decretele de acordare a grațierii individuale pentru doi traficanți de droguri, Popa Cristian Claudiu și Mezea Radu Cristian, aceștia nemaiexecutând restul de pedeapsă rămasă din condamnarea de 11 ani și, respectiv, 10 ani.

Pe baza acestor fapte demne numai de președintele Traian Băsescu se poate constata cu ușurință că președintele României și-a depășit competența în cazul grațierii celor doi condamnați pentru trafic de droguri, nesocotind decizia instanței de recurs. Domnia sa a precizat că motivul grațierii l-a constituit faptul că judecătorii care au majorat pedepsele nu au ținut cont de circumstanțele personale ale celor doi tineri.

Dincolo de afirmațiile domnului Președinte Traian Băsescu se află o situație de fapt care nu poate fi trecută cu vederea, și anume încălcarea Constituției. Prin grațierea celor doi tineri traficanți de droguri, Președintele României a încălcat principiul separației puterilor în stat și a încercat să se substituie unei instanțe judecătorești. În comunicatul de presă în care Administrația Prezidențială anunța gestul de clemență al președintelui se preciza că cei doi tineri, Claudiu Cristian Popa și Radu Cristian Mezea, au fost judecați și condamnați la 11, respectiv 10 ani de închisoare pentru trafic de droguri, deși în dosarele lor nu existau probe temeinice care să justifice această acuzație.

Chiar și Consiliul Superior al Magistraturii a considerat că precizările președinției reprezintă, practic, o "rejudecare a cauzei prin reevaluarea probelor", procedură care ar fi "neconstituțională" și care ar "înfrânge principiul separației puterilor în stat". Reacțiile de la Cotroceni față de acuzațiile Consiliului Superior al Magistraturii au fost foarte scurte. "Decizia președintelui s-a bazat pe referatele trimise de Ministerul Justiției". Astfel, pentru fiecare dintre tinerii grațiați de Președintele României pe 6 noiembrie a.c. a existat câte un referat semnat de ministrul justiției, Monica Macovei, care cuprindea o serie de observații. Deci, domnul președinte acționează din nou sub influența unui ministru care se subrogă instanțelor de judecată și face precizări pe care le consideră necesare și edificatoare, deși instanța de recurs a fost de altă părere. Dacă lucrurile stau așa, atunci nu mai avem nevoie de instanțe, ci doar de ministrul justiției care să rezolve problemele în maniera sa proprie.

Consider că în asemenea situație nu se mai poate vorbi despre o reformă a justiției, ci, mai degrabă, despre o tendință către dictatură. Dacă doamna ministru acuză parlamentarii, ori de câte ori are ocazia, că nu sunt capabili să înțeleagă intențiile domniei sale, putem afirma și noi acum, cu certitudine, că are dreptate! Nu putem înțelege toate subterfugiile și jongleriile caracteristice domniei sale, întrucât sunt acte ce nu țin de procesul justiției, așa cum ar trebui.

Se pare că domnul Președinte Traian Băsescu, de când se crede acreditat de electorat să facă ceea ce vrea, a ajuns să pună în libertate și oameni deosebit de periculoși, doar pentru că domnia sa este Președintele României și atât. Cred, totuși, că ar trebui să îi amintim domniei sale că justiția nu se face la Cotroceni, ci doar jocurile de cărți pe care le amestecă întotdeauna cu multă dibăcie și pricepere.

Vă mulțumesc.

    Claudius Mihail Zaharia - referire la revendicările salariale ale sindicatelor funcționarilor publici;

Domnul Claudius Mihail Zaharia:

Domnule președinte, stimați colegi,

Situația din țara noastră referitoare la nemulțumirile diferitelor categorii sociale față de o problemă sau alta ne situează perfect în următorul cadru: "încă o zi, încă o poveste" sau mai bine spus "încă o zi, încă un nemulțumit".

Recent, o nouă grupare sindicală a intrat în grevă pentru a obține dublări ale salariilor, dacă e să calculăm măririle de salarii, primele de concediu, sporurile și celelalte beneficii cerute de sindicaliști. Mă refer la sindicaliștii funcționari publici, plătiți din banii contribuabililor și a căror activitate trebuie să vină în folosul cetățeanului.

Pentru a descrie cât mai complet contextul în care au fost lansate solicitările enunțate mai sus, trebuie să reamintesc, pentru că este important, faptul că, în ziua de astăzi, funcționarii publici au cele mai stabile locuri de muncă și sunt printre puținele categorii sociale care beneficiază de protecție asigurată prin lege în ceea ce privește păstrarea locului de muncă.

De asemenea, salariile au crescut anul acesta cu peste 11%, în cadrul celor două majorări alocate de Guvern, procent care depășește rata inflației. Acestor majorări se adaugă promisiunea Guvernului de acordare de noi majorări începând cu anul 2007. De asemenea, în administrația publică se beneficiază și de cel mai accesibil sistem de prime, fiecare funcționar public de conducere având la dispoziție diferite variante de acordare de prime pentru stimularea subordonaților.

Cu toate acestea, cele prezentate mai sus nu trebuie considerate ca o încercare de a dovedi faptul că salariile funcționarilor publici nu sunt mici și că ei nu au motive să fie nemulțumiți. Ele sunt foarte mici, iar funcționarii publici au tot dreptul să solicite prin manifestații sindicale creșterea lor, mai ales că Guvernul și Parlamentul răspund pentru reglementarea salariilor în domeniul public.

Însă, chiar dacă fiecare dintre părți are argumentele sale, nu cred că este cazul ca tot cetățeanul să fie cel care are de suferit în urma acestor neînțelegeri. Este ca și când un angajator (cetățeanul) este nevoit să își întârzie rezolvarea problemelor sale, pentru care plătește, din cauză că cei pe care i-a angajat sunt atât de preocupați să se certe între ei încât renunță să mai facă lucrurile pentru care sunt plătiți. Este o situație anormală, dar, totodată, din nefericire, reală la noi în țară.

Stimați colegi, în munca pe care o trebuie să o depunem pentru realizarea interesului cetățeanului, angajatorul nostru, nu ne putem rezolva problemele dacă încercăm să ne punem unii pe ceilalți sub presiune. Dacă dumneavoastră credeți că pot fi crescute salariile, iar noi nu facem asta pentru că nu vrem sau pentru că ne dorim să vedem cum dumneavoastră, profesorii, pensionarii, cadrele medicale și toți ceilalți români cum trăiesc de pe o zi pe alta, vă spun că nu este așa.

În aceste condiții de protest agresiv care produce efecte directe, soluțiile pentru încheierea grevei vor fi tot o serie de promisiuni și majorări etapizate, pentru că altfel o majorare directă, așa cum este cerută de dumneavoastră, va conduce în mod direct la creșterea inflației și ca urmare la transformarea inexistentă a majorării salariale acordate.

Ca o concluzie de final, vă rog să încercăm să abordăm metoda diplomatică de negociere cu reprezentanții Guvernului și să căutăm împreună o soluție de dialog care să nu mai transforme cetățeanul în victimă a tuturor acestor neînțelegeri între dumneavoastră și Guvern, respectiv Parlament.

Vă mulțumesc.

    Constantin Traian Igaș - intervenție cu tema Democrații, parte a familiei politice europene!;

Domnul Constantin Traian Igaș:

Declarație politică: "Democrații, parte a familiei politice europene!"

Doamnelor și domnilor deputați,

În aceste zile, Partidul Democrat a reușit să ducă la bun sfârșit unul dintre obiectivele pe care noi toți, cei care facem parte din acest partid, n-i l-am propus. Zilele trecute, după cum bine știți, Partidul Democrat a primit un nou statut: acela de membru, deocamdată asociat, al Partidului Popular European, prin decizia care a fost luată săptămâna trecută la Bruxelles.

Aș vrea să-mi permiteți să marchez acest eveniment în evoluția Partidului Democrat, cu atât mai mult, cu cât, de la 1 ianuarie 2007, odată cu aderarea țării noastre la Uniunea Europeană, vom deveni și membri cu drepturi depline ai acestui Partid Popular European.

Este evident că acest lucru ne onorează extrem de mult și, în același timp, ne aduce o satisfacție deosebită. România va avea o reprezentare în structurile europene, fiind parte a celui mai important grup politic din Parlamentul European, acolo unde, începând cu 1 ianuarie 2007, și România își va delega europarlamentarii ei.

Așa după cum am mai spus, lucrul ne onorează extrem de mult, dar, în același timp, ne și obligă, pentru că nu puțini erau cei care nu vedeau cu ochi buni această asociere.

În anul 2005, Partidul Democrat și-a exprimat dorința de a deveni parte în marea familie politică europeană, moment în care unele partide politice n-au gustat prea bine această soluție, propunând mai întâi pentru noi doar statutul de observator. Avizul pozitiv pe care l-am primit săptămâna trecută, ne obligă în fața celorlalte partide politice care încă privesc cu neîncredere această asociere. Partidul Democrat trebuie să demonstreze că este capabil să-și rezolve acele probleme interne la care făceau referire unii lideri politici și că deține resurse importante cu ajutorul cărora să-și poată îndeplini toate acele responsabilități care-i revin.

Sperăm însă ca Partidul Popular European să trateze în mod egal toate partidele care s-au asociat la această formațiune. Sperăm ca și Partidul Democrat să primească același tratament de care se bucură și celelalte partide care reprezintă România în acest mare pol politic european. Semnalele pe care le-am primit până acum ne fac să credem că acest lucru se poate realiza. Eforturile pe care Partidul Democrat le-a făcut spre o mai bună colaborare cu celelalte partide care au aderat la o doctrină populară n-au trecut neobservate, astfel că și aprecierile pe care Partidul Popular European le-a făcut la adresa noastră au fost pozitive.

Ele, sunt sigur că vor continua și în viitor, Partidul Democrat fiind dispus întotdeauna spre colaborări cât se poate de eficiente cu alte formațiuni politice și sunt sigur că rezultatele nu vor întârzia să apară atâta timp cât această colaborare vine și din partea celorlalte partide.

Vă mulțumesc.

    Cornelia Ardelean - referire la măsurile anunțate de Executiv pentru reorganizarea activității vămilor;

Doamna Cornelia Ardelean:

Măsurile anunțate de Executiv pentru reorganizarea activității vămilor vor afecta semnificativ județul Arad. Potrivit ultimelor decizii anunțate de Guvern, în Transilvania și Banat vor mai rămâne doar două direcții regionale, iar Direcția Regională Vamală Arad va fi mutată la Timișoara. Edificatoare este declarația liderului de sindicat al lucrătorilor vamali din Arad, Gheorghe Gligor, care susține că din cei 385 de angajați care lucrează în prezent la punctele de frontieră vor mai rămâne doar aproximativ 85! Astfel, în vămile din județul Arad, Nădlac, Vărșand, Turnu și Curtici, vămuirea va fi asigurată doar de către partea maghiară. Spațiile deținute în prezent de Vamă vor fi preluate de Poliția de Frontieră, iar vameșii români vor mai opera doar la Zona Liberă Arad-Curtici, Aeroport și Vama de Interior.

Mi se pare cel puțin surprinzătoare lipsa de viziune economică și de strategie care caracterizează deciziile luate cu privire la vămile din Arad. Mă refer la faptul că nu cu mult timp în urmă în sediul Direcției Regionale Vamale Arad s-au investit sume uriașe, de zeci de miliarde de lei, pentru ca acum sediul acestei instituții să fie mutat la Timișoara! Aceeași lipsă de viziune a făcut, probabil, ca reorganizarea sistemului să nu fie bine pregătită, determinând astfel producerea unor efecte negative atât în plan social, cât și în ceea ce privește buna desfășurare a activității din vămile arădene.

Consider că o astfel de reorganizare, care este de așteptat să conducă numai în județul Arad la concedierea a peste 300 de persoane, necesită o serie de măsuri pregătitoare. Cred că se impune creionarea unei strategii care să preîntâmpine problemele sociale inerente și, în același timp, să facă față inerentelor proteste sindicale, cu atât mai mult cu cât se apropie perioada sărbătorilor de iarnă, în care vămile din vestul țării sunt supra-aglomerate. În opinia mea și a altor arădeni de bună-credință, astfel de măsuri guvernamentale radicale trebuie să fie luate cu respectarea realității concrete, nu să fie doar rezultatele calculelor hârtiei. Aflat în plină expansiune economică, județul Arad are nevoie ca de aer de continuarea activității Direcției Regionale Vamale Arad, fie și numai pentru cele mai ridicate valori de tranzit spre și dinspre România, care se înregistrează prin punctele sale de frontieră. În consecință, îmi exprim convingerea că Guvernul României va analiza posibilitatea ca mutarea Direcției Regionale Vamale Arad la Timișoara să nu determine apariția unor consecințe sociale grave în zonă.

    Corneliu Ciontu - declarație politică cu titlul Iresponsabilitate diplomatică;

Domnul Corneliu Ciontu:

Declarație politică: "Iresponsabilitate diplomatică"

Doamnelor și domnilor deputați,

Am citit recent, ca orice spectator al lumii politice, declarațiile pe care președintele Traian Băsescu le-a făcut în problema dependenței Europei față de resursele de gaze ale Rusiei. Și, pe măsură ce citeam, aveam conștiința acută a erorii ireparabile, a gafei strategice. A acelui tip de greșeală care poate afecta o țară pentru foarte mult timp.

Sigur, suntem cu toții de acord cu faptul că există o problemă majoră a gazelor în Europa. Suntem de acord cu ideea că monopolul rusesc are consecințe nefericite la nivel politic, obligându-ne să acceptăm tot soiul de evoluții interne "originale" în Rusia. Suntem de acord cu faptul că prețurile preferențiale sau discriminante practicate de Rusia sunt o metodă de șantaj politic și, în același timp, de dictat economic, dar - tocmai pentru că suntem toți de acord - o declarație precum cea a președintelui Băsescu pare lipsită de sens. De ce spune Băsescu ceea ce știu deja și românii, și englezii, și germanii? Crede cumva că această problemă nu se află pe agenda statelor europene? Crede că va deschide ochii șefilor de stat din Vest? Cu siguranță, nu.

Traian Băsescu își asumă responsabilitatea de a spune un lucru arhicunoscut, dar sensibil și cu potențial exploziv. Când face un astfel de gest, un șef de stat urmărește un scop special. Transmite un mesaj cu bătaie lungă, anunță un eveniment misterios, bate șeaua să priceapă iapa. Întrebarea e: ce mesaj subtil ar putea transmite gigantului rusesc președintele unui stat mai degrabă sărac și lipsit de influență? Avem noi posibilități reale de a contracara Rusia pe plan energetic? Avem posibilități reale de a conduce o cruciadă anti-monopol? Avem, în ultimă instanță, vreo posibilitate, de orice tip? Nu! În raport cu problema care a ridicat-o Traian Băsescu, România este neputincioasă.

Ne-au mai rămas două posibilități: fie președintele Băsescu transmite un mesaj în numele unei mari puteri europene, fie el se trezește, pur si simplu, vorbind, fără un scop anume, dintr-un soi de iresponsabilitate diplomatică. În prima variantă, în care România ar fi solul unui mesaj european, vom suporta, probabil, soarta oricărui sol cu vești proaste: vom fi "uciși". Dacă Germania sau Franța se tem să muștruluiască Rusia frontal, de ce trebuie să fim tocmai noi pionul de sacrificiu? De ce să ne asumăm noi riscurile pe care o putere mai mare nu și le asumă? Primim ceva în schimb? Puțin probabil, pentru că nici un avantaj nu poate compensa sumele pe care le pierdem iritând Rusia. Plătim deja un preț exorbitant pentru gaz, motivul fiind antipatia cu care ne privește vecinul de la Răsărit în urma unor declarații în maniera președintelui Băsescu. Cât mai vrem să plătim? Cât mai vrem să perpetuăm propriul nostru război rece cu Rusia? Statele din fostul lagăr sovietic au reușit, într-un fel sau altul, să conserve o relație decentă cu fostul aliat sovietic. Numai diplomația românească pare să nu înțeleagă butoanele pe care trebuie să apese pentru a menaja Kremlinul.

Din punctul meu de vedere, Traian Basescu nu a vorbit în numele Europei în această problemă. Și asta pentru că, dacă ar fi făcut-o, s-ar fi dovedit un diplomat ușor de manipulat și de păcălit. Ceea ce nu este. Nimic în lume nu ar putea convinge un politician inteligent să atace fără un avantaj mai mare decât pierderile estimate. Din punctul meu de vedere, în schimb, Traian Băsescu poate ataca pe oricine, oricând, indiferent de preț, dacă așa are chef. Și dacă e convins că are dreptatea de partea sa - așa cum se întâmplă în acest caz. Dar, din păcate, acest tip de franchețe costă enorm în relațiile dintre state. Poți fi direct și onest cu colegii de vapor. Poți fi sincer cu soția și prietenii. Poți vorbi bărbătește cu electoratul, spunând lucrurilor pe nume. Dar când torni adevărul în fața unui stat precum Rusia, asta nu mai e bărbăție, nici sinceritate. E inconștientă.

Rusia e și va fi mereu orgolioasă, sensibilă și însetată de putere. Rusia va avea mereu vocația fratelui mai mare. Ea nu iartă insolențele și ciupiturile unor state pe care, cândva, le conducea de la telefon. Totul se contabilizează. Și totul se plătește. În facturi uriașe la gaze. În blocarea de facto a comerțului bilateral. În evitarea noastră ca partener diplomatic. Iar dacă cineva crede că Occidentul va refuza Rusiei anumite concesii de dragul României, se înșeală. Între o Românie puternică și o Rusie liniștită, Occidentul va alege, în vecii vecilor, a doua variantă.

Iată de ce îi recomand președintelui Băsescu un cenzor în materie de politică externă. Sau metode naturiste de calmare în contexte diplomatice, atunci când unele cuvinte se cer înghițite. Altfel, Traian Băsescu riscă să intre în istoria României, alături de Antonescu sau Carol al II-lea, ca un lamentabil gestionar al politicii externe.

Vă mulțumesc.

    Costică Macaleți - declarație politică: Elevii tremură de frig în clase și pentru că ministrului Hărdău îi arde de politizarea învățământului;

Domnul Costică Macaleți:

Declarație politică: "Elevii tremură de frig în clase și pentru că ministrului Hârdău îi arde de politizarea învățământului"

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Revin la același subiect dezbătut pe larg în societatea românească: situația din învățământ. Precum am precizat și în declarația mea politică anterioară, politica Guvernului în domeniul educației nu poate fi caracterizată decât ca una mai mult decât găunoasă, pe lângă ridicolul diferitelor situații, aflându-ne acum în starea deplorabilă în care copiii noștri nu mai pot frecventa cursurile din cauza frigului din sălile de clasă.

Încercând să identific cauzele acestei situații, pentru început, am crezut că vina aparține incompetenței actualilor responsabili din învățământ, în frunte cu onorabilul ministru Hârdău. Se pare însă că această explicație e cât se poate de reală, dar nu și suficientă. Și am să justific în continuare de ce.

Studiind mai în amănunt problema, am aflat unele informații potrivit cărora ministrul educației a primit un raport despre "Administrare și practici lipsite de integritate în școală", realizat de către Centrul Educația 2000+, ca urmare a unor anchete efectuate în teritoriu. Autorii materialului în cauză au semnalat ministrului influența politicului asupra educației. Acest fenomen se petrece la mai multe niveluri și include numirea inspectorilor, numirea directorilor, influențarea evaluării, investițiile, finanțarea și selectarea profesorilor.

Referitor la inspectorii școlari se precizează că, în majoritatea județelor, aceștia au fost schimbați după alegerile generale din 2004. Autorii raportului precizează explicit că etica, competența și continuitatea proiectelor sunt criterii secundare de selecție a respectivei categorii de personal. Drept consecință, în perioada imediat următoare alegerilor din 2004, a avut loc și înlocuirea inspectorilor de specialitate și a directorilor de școli.

Raportul confirmă o realitate strigătoare la cer, conform căreia rata de schimbare a directorilor a urcat în fiecare județ până la 90% din total! Desigur că nu mai este un secret pentru nimeni faptul că se practică pe scară largă sistemul "delegărilor", directorii actuali nefiind numiți prin concurs, ci delegați pe post prin ordin al inspectoratului. Colac peste pupăză, toate persoanele intervievate au confirmat că motivația schimbărilor este una politică!

Deci, iată încă o cauză a defecțiunii majore din învățământ: politizarea până în cele mai mici amănunte a sistemului, împânzirea lui cu oameni loiali actualei puteri, selectați nu după criterii de competență și profesionalism ci pe bază de apartenență la unul din partidele aflate la guvernare. Păi cum să ne mai mire faptul că școlile sunt în paragină, frigul bântuie prin clase și aproximativ 70% din școli nu au apă curentă și toaletă în incinta unității de învățământ?!

    Cristian Mihai Adomniței - declarație politică cu titlul A doua modernizare a României;

Domnul Cristian Mihai Adomniței:

Declarație politică: "A doua modernizare a României"

Partidul Național Liberal se află într-un moment istoric pentru trecutul său și pentru viitorul României. Ca și în perioada 1877-1938, când PNL a constituit forța politică care a contribuit fundamental la crearea statului modern, și acum, după 130 de ani, istoria ne regăsește la guvernare și ne încredințează o nouă misiune: a doua modernizarea a României.

Ne asumăm cu responsabilitate acest rol și credem cu tărie că "strategie" pe termen mediu și lung este cuvântul de ordine al zilelor noastre. Nu putem relaxa tempoul de dezvoltare economică în primul rând, de democratizare a societății și structurilor ei, de liberalizare a pieței. Statutul de țară europeană ne obligă extrem de mult, chiar mai mult decât pe alții pentru a putea schimba imaginea de "cetățeni de mâna a doua", imagine care ne afectează mult în aceste zile.

Orizontul de timp pe care îl are PNL în vedere vizează într-o primă etapă intervalul 2007-2013, ulterior având în vedere intervalul până în 2020. Strategia PNL are în vedere obiective economice și sociale, bazându-se pe continuitatea reformelor deja implementate în ceea ce privește politica fiscal-bugetară, îmbunătățirea climatului de afaceri, întărirea sistemului public de pensii, modernizarea și dezvoltarea infrastructurii, dezvoltarea rurală în ansamblu. Creșterea competitivității societății românești în contextul european trebuie să plece de la aprofundarea procesului de integrare europeană, așa cum am mai spus-o, România este încă campioană la "forme fără fond".

Cred că măsura patriotismului și identitatea națională trebuie să se evidențieze după 1 ianuarie 2007 prin efortul conjugat de afirmare pozitivă a țării noastre în noua casă europeană, prin ierarhia de valori pe care societatea noastră o va promova, iar dimensiunea economică trebuie să ne redea demnitatea și să ne întărească puterea la masa negocierilor, în raport cu toate celelalte state europene.

Mândria de a fi român trebuie să fie echivalentă cu mândria de a fi un cetățean onorabil al Europei. Mândria PNL de a fi forța politică conducătoare a statului roman este echivalentă cu responsabilitatea noastră de a construi o Românie europeană.

    Cristian Silviu Bușoi - intervenție cu tema Internaționala liberală salută aderarea României și Bulgariei la Uniunea Europeană;

Domnul Cristian Silviu Bușoi:

"Internaționala Liberală salută aderarea României și Bulgariei la Uniunea Europeană"

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați reprezentanți ai mass-media,

În perioada 8 - 11 noiembrie 2006 a avut loc la Marakech, în Maroc, Congresul Internaționalei Liberale. Partidul Național Liberal este încă din 1997 membru cu drepturi depline al acestui for. Congresul a reunit lideri ai partidelor liberale din toată lumea, președinți, miniștri, parlamentari europeni, parlamentari din toate aceste țări, lideri de opinie liberali. Tema acestui congres a fost "Democrație și dezvoltare".

Internaționala Liberală a organizat în cadrul Congresului o dezbatere special dedicată integrării României și Bulgariei în Uniunea Europeană. Dezbaterea s-a bucurat de o audiență numeroasă și distinsă, care a salutat succesul acestor două țări, la care liberalii au avut o contribuție decisivă, prin reformele inițiate, dar și prin sprijinul la nivel european pe care l-au primit de la familia liberală din care fac parte.

Exemplele României și Bulgariei, care au realizat reforme liberale în economie, în justiție, în organizarea societății, au fost prezentate ca exemple de succes, demne de a fi urmate și de alte țări din Europa sau din alte continente. Un exemplu de reformă liberală care în România a avut succes și care a fost îndelung comentată și apreciată a fost introducerea cotei unice de impozitare de 16%. Introducerea cotei unice a dus la dezvoltare economică, creșterea veniturilor la bugetul de stat, reducerea ponderii economiei informale, stimularea investițiilor și a creării locurilor de muncă, și nu în ultimul rând mai multă echitate în impozitarea veniturilor.

România și Bulgaria sunt exemple de țări care au reușit ca într-un timp foarte scurt să facă reforme radicale și să progreseze astfel încât să fie primite în familia europeană. Multe dintre aceste reforme au fost inițiate și susținute de liberali. Internaționala Liberală a salutat integrarea în Uniunea Europeană a celor două țări, cât și succesul liberalilor, exemple de urmat pentru liberalii din toată lumea.

    Dan Ștefan Motreanu - declarație politică cu subiectul PSD dă apă la moară adversarilor integrării;

Domnul Dan Ștefan Motreanu:

Declarație politică: "PSD dă apă la moară adversarilor integrării"

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Am aflat ieri că PSD intenționează să depună o moțiune de cenzură după ce se va vota bugetul pe 2007 în Parlament. Este dreptul legitim și constituțional al oricărui partid să ceară socoteală Guvernului prin intermediul acestui instrument democratic al luptei parlamentare, moțiunea de cenzură. Din acest unghi de vedere, nu voi comenta intenția PSD.

Am însă serioase obiecții în privința temei pentru care este atacat Cabinetul Tăriceanu: Guvernul nu a reacționat împotriva proiectului de autonomie teritorială promovat de Uniunea Democrată Maghiară din România. În primul rând, vreau să atrag atenția că această temă este una caducă, din două motive: nu există un proiect propriu-zis, toate referirile la chestiunile privind autonomia teritorială fiind pur declarative, și nu de ieri de azi, ci de aproape 15 ani. În al doilea rând, atrag atenția că, în această problemă, premierul Tăriceanu a anunțat în repetate rânduri că nu se vor admite acțiuni împotriva prevederilor Constituției. Deci, reacție a existat, acuzațiile aduse Guvernului sunt nefondate.

În anunțul făcut ieri de purtătorul de cuvânt al PSD, după terminarea ședinței conducerii acestui partid, mai există însă o problemă care deranjează și care demonstrează că PSD este un partid în care demagogia este literă de lege. "Guvernul ar fi avut obligația să promoveze și să încurajeze în Camera Deputaților adoptarea unui statut al minorităților naționale european, modern, consecvent principiilor europene. "Această așteptare nu a fost întrunită", a declarat ieri senatorul Cristian Diaconescu. Pentru cine nu cunoaște realitățile din Camera Deputaților, această acuzație, dacă ar fi adevărată, ar putea fi foarte gravă atât în plan intern, cât, și, mai ales, în plan european, deoarece se știe că problemele legate de minorități reprezintă chestiuni extrem de sensibile la nivelul Uniunii Europene.

O astfel de afirmație făcută într-o declarație publică și trecută eventual într-un document oficial, pentru că moțiunea de cenzură este un astfel de document, într-o perioadă în care în Parlamentul European se dezbat amendamentele la Raportul de țară reprezintă un act de iresponsabilitate. Probabil că pentru adversarii din Parlamentul European ai aderării României la Uniunea Europeană sau pentru cei care intenționează să ne șicaneze, astfel de afirmații le vin mănușă. Și îmi este teamă de o serie de consecințe negative. Pentru că este greu de crezut că, în anumite cercuri, la Parlamentul European, se cunoaște că de fapt proiectul de lege al minorităților naționale bate pașii pe loc în Camera Deputaților tocmai din cauza boicotului sistematic al deputaților PSD și al aliaților din PRM.

Iar declarația de ieri a unui coleg din PSD, că deputații acestui partid vor continua să nu vină la lucrările comisiilor reunite unde se dezbate statutul minorităților, reprezintă adevărata față a intențiilor acestui partid. Din păcate, o moțiune de cenzură împotriva unui partid de opoziție nu se poate depune. Nu-mi rămâne decât să apelez la proverbul, "hoțul strigă, prindeți hoțul"! Se potrivește 100% PSD!

    Dumitru Avram - decflarație politică cu titlul Strategii sinucigașe;

Domnul Dumitru Avram:

"Strategii sinucigașe"

Ceea ce se întâmplă acum cu PNL este revelator pentru soarta oricărei formațiuni politice care abandonează idealurile naționale și soarta celor mulți. Restituirile făcute cu inconștiență - cum este cazul Castelului Bran, una dintre puținele noastre bijuterii medievale -, concesiile față de UDMR și guvernul de la Budapesta, în care prima victimă a fost inestimabila Moștenire Gojdu, și, nu în ultimul rând, sfâșierile interne fără precedent fac din componenta liberală a actualei Puteri un perdant sigur. Promisiunea tânărului nostru ministru de externe, potrivit căreia în anii ce urmează România va deveni unul dintre tigrii economici ai Europei, trebuie luată ca o glumă.

Pe o structură economică mai mult decât firavă, noi avem probleme cu justiția și corupția, ca să nu mai vorbim de faptul că adaptarea la standardele europene înseamnă încetarea unor activități care nu vor mai fi competitive în fața unor companii din Vest. La PNL, despre care vorbim, au apărut două, sau trei, noi probleme: operația la genunchi a premierului motociclist, recuperarea lui Theodor Stolojan și păstrarea la distanță a lui Valeriu Stoica, asistent de fapt la un fenomen unic în politica românească - fracturarea unui partid aflat la putere. Acesta, un politician plin de farmec caragialesc, care anunța în octombrie, când se punea la cale o improvizație liberală, se pregătea apariția unui partid de dreapta (de parcă PNL ar fi altceva), dar unul în afara tradiționalei doctrine a formațiunii conduse (încă) de Călin Popescu-Tăriceanu. Ceva în genul Partidului Popular European, în care și-au găsit adăpost toate înjghebările politice de pripas, atâtea curente dizidente fără viitor, din rândul cărora nu lipsesc iredentiștii maghiari. De unde, așadar, o dreaptă majoritară și, pe deasupra, capabilă să se unească într-o federație de partide?

În România, dreapta a pierdut trenul încă înainte de război, întrucât reprezentanții săi, care au jecmănit țara, atunci ca și azi, n-aveau cum să se bucure de simpatie. Un popor flămând, o nație săracă și umilită nu poate, în nici un caz, să-și manifeste adeziunea față de partidele politice al căror principal scop îl constituie acapararea, pe căi necinstite, a unor averi cât mai mari, atunci când se află la putere. De altfel, PNL n-a fost niciodată un partid de masă, ci unul de lideri, care a supraviețuit prin cohorte de industriași, moșieri sau bancheri și prin aportul activiștilor locali, proțăpiți și ei în diferite funcții publice.

Forța politică a PNL n-a constituit-o niciodată numărul adepților, ci elementele cu mari resurse financiare și cele legate, prin interese politice și economice, de monarhie, de marea birocrație civilă și militară. Semnificativ în această privință este faptul că la alegerile din 1927, din cei 287 de deputați liberali, 130 erau avocați, 25 moșieri, 13 mari proprietari de imobile, de firme comerciale și de transport, 7 industriași, 10 directori de bancă, 3 rentieri, restul fiind persoane din fruntea unor organizații locale și unele personalități ale vieții științifice și culturale, menite să confere o aureolă umanistă unui partid atât de distant față de oameni.

Unde era clasa politică de mijloc atât de invocată de liberali și cât de reprezentată era ea în Parlament? Într-un discurs ținut în fața unor asemenea aleși ai neamului, Nicolae Iorga remarca: "Îmbogățiții de război au simpatie pentru Partidul Liberal". Cât despre unitate în jurul liberalilor de ieri și de azi, doar vorbe-n vânt.

În întreaga sa existență, PNL a fost teatrul unor dispute intestine, dictate de interese economice, care au dat naștere multor curente și disidențe și mai apoi aripilor separatiste. Înșiși Brătienii au avut, în unele perioade, partidulețele lor desprinse din PNL. Spectacolele pe această temă din ultimul deceniu și jumătate sunt bine cunoscute. După ce a contribuit la dispariția de pe scena politică a partidului istoric fondat de Iuliu Maniu și Ion Mihalache, prin retragerea din fostul conglomerat pasager CDR (acea coaliție constituită contra naturii politice, atinsă până la isterie de morbul puteri), PNL avea să plătească din greu din cauza imaturității și nechibzuinței sale de a declanșa lupta împotriva a milioane de români, acuzați că au colaborat cu regimul trecut.

Iată că isteria din urmă cu 6-7 ani, care a spulberat CDR de pe scena publică, se repetă și în cadrul Alianței DA, al cărei viitor sinucigaș este mai mult decât previzibil...

    Dumitru Ioan Puchianu - declarație politică: Partidul Democrat, recunoscut ca popular european;

Domnul Dumitru Ioan Puchianu:

"Partidul Democrat - recunoscut ca popular european"

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Așa cum probabil că deja știți, Partidul Democrat este, începând de săptămâna trecută, membru asociat al Partidului Popular European, și, conform procedurilor interne, de la 1 ianuarie va deveni automat membru cu drepturi depline în PPE. Acceptarea democraților în rândul marii familii a PPE s-a făcut cu 68 de voturi "pentru" și un singur vot "contra", și acesta fiind, ca o ironie a sorții, acordat tocmai de reprezentanții României, mai exact ai PNȚCD. Iată că mânați de interese obscure și orgolii politice, românii au reușit, din nou, să uite că aceasta este, în primul rând, o recunoaștere națională și de-abia apoi o recunoaștere a Partidului Democrat.

Să nu uităm că, prin această recunoaștere, democrații vor face parte din cel mai important partid politic al Europei și vor participa direct la luarea deciziilor politice ce vor influența destinul european și, implicit, pe cel românesc și să nu uităm, de asemenea, că PPE are cel mai numeros grup de membri din Parlamentul European, că zece șefi de stat și de guvern din țări membre UE fac parte din formațiuni afiliate popularilor europeni și că nouă din cei 25 de comisari europeni sunt membri PPE. Partidul Popular European este o forță politică și trebuie să fim mândri că am fost acceptați.

Orgoliile politice nu își au rostul într-o astfel de situație, iar faptul că un partid politic românesc, indiferent care este el, a reușit să ajungă în cercul celor de unde pleacă deciziile europene, ar trebui să fie un motiv de mândrie și de speranțe de viitor. Rămâne să vedem și dacă vom reuși să fim capabili să ducem la bun sfârșit ceea ce așteaptă europenii de la noi.

    Emil Radu Moldovan - declarație politică cu titlul Guvernarea prin și din întâmplare;

Domnul Emil Radu Moldovan:

"Guvernarea prin și din întâmplare"

Cu fiecare zi ce trece, prăpastia dintre guvernarea portocalie și populație devine din ce în ce mai mare. În timp ce în țară situația devine tot mai grea, guvernanții devin tot mai zâmbitori și mai preocupați de propriile lor probleme decât de cele ale populației.

Pentru unii, preocuparea principală este cum să scape de cel de lângă el pentru a acapara toată puterea și a se folosi după bunul plac de ea fără a fi deranjat de nimeni. Iar pentru alții grija care nu le dă pace încă de la preluarea puterii este cum să facă să rămână cât mai mult la putere, dacă se poate până la pensie.

Din această ecuație lipsește cu desăvârșire populația. Problemele cu care se confruntă, tot mai numeroase și mai grave, nu se regăsesc printre prioritățile guvernanților.

În această perioadă în care românii sunt asaltați de scumpiri, autoritățile sunt tot mai tăcute, când de fapt vocea lor ar trebui să domine spațiul public, propunând măsuri de protecție socială pentru pensionarii care nu-și mai pot plăti întreținerea și sunt aruncați în stradă, pentru oamenii cu venituri mici care vor petrece această iarnă în frig datorită imposibilității achitării facturilor exorbitante la căldură.

Dar așa cum ne-au obișnuit, guvernanții sunt foarte buni atunci când e vorba de promisiuni, proiecte și măsuri abracadabrante, însă atunci când e vorba de a găsi soluții la problemele concrete cu care se confruntă cetățeanul, tactica pe care o abordează adesea este tăcerea și lansarea prin intermediul a tot felul de interpuși, a altor subiecte care să distragă atenția de la problemele reale și să facă uitată incompetența lor în gestionarea țării.

În această perioadă de guvernare portocalie dominată de haos și incertitudine, principalele coordonate au fost promisiunile de-a dreptul halucinante și circul care trebuia să limiteze eșecul datorat neîmplinirii promisiunilor alianței.

Iar situația nu pare a avea o rezolvare prea rapidă deoarece, în continuare, măsurile Guvernului au la bază orice altceva numai o strategie coerentă nu.

    Valentin Emilian Frâncu - declarație politică cu tema Prea multe otrăvuri în hrana noastră cea de toate zilele;

Domnul Valentin Emilian Frâncu:

"Prea multe otrăvuri în hrana noastră cea de toate zilele"

Doamnelor și domnilor deputați,

În declarația mea politică de astăzi am sa mă refer la un aspect care unora le-ar putea părea anecdotic, iar altora le-ar stârni chiar o umbră de zâmbet. Din păcate, anecdota nu este comică, iar zâmbetul ar trebui să fie numai unul amar.

Din ce în ce mai des, groparii marilor cimitire, acolo unde criza locurilor de veci impune deshumarea morților la împlinirea a șapte ani pentru a face loc în groapa sicriului unui nou decedat, semnalează un fenomen prin care România a intrat, deja, în rândul țărilor europene.

Morții nu mai putrezesc, fiind găsiți întregi, mumificați, spre uimirea rudelor și a preoților care oficiază slujbele de parastas. Nu este vorba de o înmulțire a numărului de sfinți pe cap de locuitor în România post-decembristă și nici nu ne aflăm în prezența unui fenomen paranormal de amploare. Conform specialiștilor citați de presă, cauza ar constitui-o cantitatea exagerată de substanțe chimice conservante pe care populația a ajuns să o ingereze în alimentele consumate de-a lungul vieții. Este vorba despre unele din așa-numitele E-uri, compuși sintetici utilizați în industria alimentară, care prelungesc de la câteva zile la câteva luni perioada de garanție a produselor cumpărate din magazine.

Asemenea substanțe se folosesc peste tot în lume. Fără ele, pâinea nu și-ar mai păstra prospețimea a doua zi după ce a ieșit din cuptor, lactatele s-ar altera în două zile pe raftul din supermarket, salamul, cremvurștii și parizerul ar trebui consumate în mai puțin de o săptămână de la data fabricării și așa mai departe.

Din păcate, spre deosebire de alte țări, unde producătorii au într-o mult mai mare măsură conștiința responsabilității față de sănătatea consumatorilor, la noi primează interesul convergent al lanțului de producție și desfacere în realizarea unui câștig cât mai mare, prin reducerea la zero, dacă s-ar putea, a perisabilității.

Deoarece populația nu consumă la fel de mult și la fel de des ca în țările mai bogate, comercianții nu mai achiziționează decât produse alimentare cu termene de valabilitate nefiresc de lungi, iar producătorii au luat aminte la acest comportament și au procedat în consecință, modificând rețetele și introducând în alimente cantități sporite de conservanți.

Din același motiv care ține de puterea de cumpărare încă redusă a majorității populației, comercianții preferă produsele mult mai ieftine, dar și mai slabe calitativ. Concentrația de ingrediente naturale a scăzut, adeseori, atât de mult, încât am putea spune fără să greșim că românii au ajuns să mănânce parizer cu 10% carne și 90% înlocuitori care dau gust și culoare așa-zis "identic naturale", legați între ei prin substanțe chimice care conferă în mod mincinos o consistență sau o afânare la fel de "identice" cu ale produselor tradiționale.

În toate aceste cazuri, producătorii nu au nici o obligație de a respecta în rețetele de fabricație alte cantități decât cele omologate de ei înșiși, iar singurele sancțiuni pe care le pot primi sunt cele cu privire la neînscrierea vreunui ingredient pe eticheta produsului. În rest, metaforic vorbind, ar putea să ne ofere și iaurt cu șoricioaică, dacă au grijă ca șoricioaica să fie "corect" trecută pe ambalaj.

Spuneam, la început, că morții nu mai putrezesc în morminte. Aș vrea să adaug acum că ar trebui să aruncăm o privire și pe crucile din cimitire. Tot mai mulți oameni tineri, din ce în ce mai tineri, ajung acolo, foarte mulți dintre ei după ce s-au îmbolnăvit de cancer digestiv, semn că agresiunea chimică asupra organismului uman își spune cuvântul, și asta tot prin intermediul alimentelor.

Mai ales în ultimii 15 ani, situația a devenit îngrijorătoare. Luați statisticile de la starea civilă și din spitale, stați de vorbă cu un medic nutriționist, citiți etichetele produselor alimentare și îmi veți da dreptate. Repet, nu este vorba de a elimina ingredientele respective, ci doar de a le utiliza în doze corecte, nedăunătoare pentru sănătatea populației.

A venit momentul ca, mai presus de bunăstarea producătorilor, distribuitorilor și comercianților detailiști de produse alimentare, să stabilim un set de reguli prin care să avem certitudinea că ceea ce mâncăm nu ne face rău. Și nu numai să le stabilim, ci și să le impunem cu fermitate, prin asta înțelegând și capacitatea de a efectua oricând o analiză a produselor respective, de a putea confrunta rezultatele analizelor cu rețeta producătorului și, în funcție de neconcordanțele constatate, să putem da sancțiuni care să meargă chiar până la privarea de libertate.

Nu ar strica să impunem prin lege ca termenul de valabilitate la produsele alimentare să nu depășească un prag rezonabil. Este limpede că o maioneză ce expiră abia peste șase luni, ca să dau doar acest exemplu, nu este sănătoasă pentru organism, tocmai din pricina excesului de substanțe conservante.

Nu puțini vor sări ca arși, invocând libertatea și libera inițiativă, acuzând birocrația aprobării rețetarului de odinioară și înfierând asprimea pedepselor care îi așteaptă. Dar nu trebuie să ne lăsăm impresionați. În fond, sănătatea a milioane de oameni este mult mai importantă decât menținerea actualelor profituri pe spinarea actualelor riscuri.

Iar întrebarea dacă preferăm un pahar cu lapte, așa-zis sănătos, de la o vacă îndopată cu somatotropină, în detrimentul unui pahar cu suc doldora de substanțe chimice, sau al unei sticle de bere cu termen de valabilitate exagerat de lung, ar trebui sa dispară cu totul, și cât mai repede, din mintea noastră.

Vă mulțumesc pentru atenție.

    Florin Iordache - declarație politică: Un buget cu numele D.A.;

Domnul Florin Iordache:

"Un buget cu numele D.A."

Deși bugetul de stat pe anul 2007 este unul net mai mare decât cel de anul trecut, sumele suplimentare au cunoscut, încă de la început, o destinație precisă.

La dezbaterile care au avut loc pe parcursul celor două săptămâni s-a ajuns la o concluzie sigură și certă - banii alocați pentru fiecare minister în parte au fost destinați unor direcții care poartă numele D.A.

Toate amendamentele depuse de membrii opoziției, și nu numai, au fost respinse pe motiv că nu sunt bani suficienți la buget pentru solicitările prezentate în amendamente. Cred că bugetul ar fi trebuit clădit în raport de priorități și nu în funcție de autorul amendamentului. Nu credeam că, și de această dată, nevoile oamenilor trebuie să poarte numele Alianței D punct A punct.

Nu este posibil ca, la un pas înainte de votarea bugetului, funcționarii publici să intre în grevă, pentru că, așa cum s-au obișnuit, drepturile lor sunt uitate cu fiecare buget nou elaborat. Este și firesc să fie nemulțumiți atâta timp cât de activitatea lor depinde întreg sistemul public și tocmai ei sunt cei lăsați în voia sorții și obligați să servească interesele statului în schimbul unor salarii care de-abia îi situează la limita de existență!

S-ar putea trage o concluzie firească din toate acțiunile întreprinse de liderii guvernării referitoare la bugetul de stat pe anul 2007, și anume electoratul ar trebui să se roage să fie beneficiarul unei conduceri locale aparținând coaliției de la guvernare, în caz contrar, sumele alocate de la bugetul de stat la bugetele locale vor ocoli cu siguranță localitatea lor.

Păcat că bugetul nu se construiește în raport de necesitățile oamenilor, pentru a li se oferi un trai mai bun, ci ține cont de apartenența politică a omului care a fost ales.

Vă mulțumesc.

    Gheorghe Dragomir - declarație politică cu tema Dreptul la educație;

Domnul Gheorghe Dragomir:

Declarație politică: "Dreptul la educație"

Revine în opinia publică problema salarizării profesorilor la doar câteva zile după ce comisiile de buget-finanțe din Camera Deputaților și Senat au votat proiectul de buget pentru anul 2007 referitor la învățământ.

Sindicatele nemulțumite de suma alocată anunță proteste de amploare după ce amenințaseră cu boicotarea începerii anului școlar la începutul lunii septembrie 2006.

În urma negocierilor dintre Guvern și sindicate s-a ajuns la o creștere salarială de 16% pentru anul 2007 și un buget de 5,2% din p.i.b. Dar sindicatele nu au vorbit nici o clipă de situația alarmantă în care se află sistemul de învățământ din România, mai ales în mediul rural unde chestiuni normale precum încălzirea școlilor sau realizarea unor facilități sanitare normale rămân un deziderat.

Consider această situație inadmisibilă pentru anul 2006, cu două luni înainte de integrare, în condițiile în care numărul angajaților din sistem a scăzut cu peste 4%, iar rata abandonului școlar a crescut în mediul rural, în special al ciclului primar și gimnazial.

Dacă până acum câțiva ani ne obișnuisem să auzim numai vorbe de laudă despre eficacitatea sistemului de învățământ românesc, acum avem o situație în care elevii români din școala primară sunt clasificați printre cei mai slabi, iar rezultatul cel mai dezastruos este acela în domeniul alfabetizării.

De asemenea, rata de absolvire a învățământului liceal cu examen de bacalaureat a scăzut alarmant în ultimii ani. Aceasta poate fi foarte bine corelată cu o creștere a ratei șomajului pentru tinerii cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani, care au un nivel redus de educație.

Consider că trebuie revăzută întreaga strategie a învățământului românesc către specializarea unităților de învățământ, astfel încât tinerii noștri să aibă posibilitatea de a părăsi sistemul de învățământ cu experiență acumulată în producție și găsirea mai ușor a unui loc de muncă.

În calitate de deputat înțeleg foarte bine doleanțele profesorilor referitoare la cererile salariale, dar în calitate de părinte a doi copii aflați în sistemul de învățământ sunt îngrijorat de scăderea progresivă a calității actului de educație în România.

    Monica Maria Iacob-Ridzi - declarație politică: Recâștigarea demnității României în Europa;

Doamna Monica Maria Iacob-Ridzi:

Declarație politică: "Recâștigarea demnității României în Europa"

De la 1 ianuarie 2007 vom fi membri cu drepturi depline în Uniunea Europeană. Este, practic, momentul în care, în sfârșit, România culege toate roadele unui trecut marcat mai mult de sacrificiu și de pierderi de istorie. Este momentul în care, în sfârșit noi vom putea trăi cu adevărat mai bine și nu vom mai trebui să le spunem copiilor noștri că fac parte dintr-o generație de sacrificiu. Șirul de generații pierdute se încheie aici. De acum înainte începe șirul generațiilor câștigătoare.

De aceea, aderarea României la Uniunea Europeană trebuie să fie și un prilej de redobândire a mândriei și a mentalității de învingători. Avem nevoie să intrăm în rândul statelor europene cu capul sus, să privim de la aceeași înălțime pe oricare dintre partenerii noștri europeni. Pentru că așa cum ne vom prezenta, așa vom fi tratați.

Da, în acest moment, România se confruntă cu un tratament discriminatoriu în ceea ce privește accesul pe piața de muncă a unor state europene. De asemenea, România este obiectul unei campanii de lobby destul de agresive în ceea ce privește problema reluării adopțiilor internaționale. Sunt probleme care au fost spuse deschis de partenerii noștri europeni care, prin aceasta, așteaptă de la noi răspunsuri și soluții. Ce le oferim în schimb? Discursuri autocompătimitoare, zvonuri și reacții politice destul de palide.

În afară de declarațiile politice recente ale Președintelui României cu privire la problema accesului românilor pe piața de muncă britanică, declarații foarte clare, care exprimă o poziție demnă de un stat european, nu am mai auzit nici un fel de reacție similară din partea noastră, a politicienilor sau din partea Guvernului României. În schimb, presa centrală deja scrie articole în care românii sunt prezentați ca victime sigure ale unor politici europene așa-zis potrivnice României. Nimic mai fals: statele europene își apără interesele și așteaptă de la noi același lucru.

Stimați colegi,

Odată cu aderarea la Uniunea Europeană de la 1 ianuarie 2007, nu ne-am câștigat dreptul de a primi bani, de a beneficia de oportunități sau de a avea de-a gata proiecte pentru dezvoltarea noastră viitoare. Ne-am câștigat în schimb dreptul de a vorbi liber, de a ne susține punctele de vedere, de a lupta pentru promovarea lor la nivel european și de a negocia împreună cu partenerii noștri europeni un loc cât mai favorabil pentru țara noastră în rândul statelor europene.

De aceea, nu avem nevoie de discursuri de autocompătimire. Nu avem nevoie de scenarii catastrofice. În schimb avem obligația de a ne face auzită vocea cât mai puternic și de a ne apăra interesele cât mai bine. Avem obligația de a ne negocia cât mai bine noua noastră traiectorie europeană.

    Ioan Aurel Rus - declarație politică cu titlul ANI poate face nani;

Domnul Ioan Aurel Rus:

Declarație politică: "ANI poate face nani"

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Prezentată cu surle și trâmbițe înainte de-a se naște, Legea privind Agenția Națională de Integritate a amuțit. Nu e în comă, e în convalescență. Legea s-a îmbolnăvit, și nu inițiatorul, Guvernul României, făcut preș la multe conferințe de presă de doamna "procuror comunist" Monica Luisa Macovei, care n-a reușit să-și promoveze "avortonul" - legea ANI. Spun avorton pentru că mi se pare cea mai bună catalogare a unei golăneli feminine. Dumnezeu a creat femeia din dragoste și pentru dragoste. Femeia se simte împlinită în apropierea bărbatului, dar nu toate sunt la fel. Un parlamentar, un membru al guvernului, un vorbitor în public de gen feminin impune respect și admirație de cele mai multe ori. Așa trebuie să fie. Ce te faci cu femeile care-și etalează răutatea spirituală prin grimasele feței? Această atitudine impune repulsie și dezagreabilitate din partea ascultătorilor. Acesta este motivul pentru care doamna Macovei nu vine în fața Parlamentului să-și susțină "avortonul".

Această femeie bolnavă de idei preconcepute sfidează cică tot ce poate. Sfidează și C.S.M.-ul prin neprezentarea la ședințele acestuia, dar nu și statele de plată ale acestuia. Leafa e mare și trebuie încasată, nu cumva să fie returnată la bancă.

În comisia juridică a Camerei Deputaților, legea privind ANI a fost cosmetizată, ajustată și adaptată societății în care trăim și nu pretențiilor Luisei. Plenul a decis! Conform raportului Comisiei de specialitate, cu amendamentele admise, legea a trecut de Camera Deputaților.

Până a ajunge la vot, doamna Macovei dorea să-și retragă "avortonul". După umilințele din plen, unde nici n-a catadicsit să fie prezentă, putea să o facă. Cică n-a vrut fiindcă are o înțelegere tacită cu Puiu Hașotti, liderul alianței "igen" din Senat, să treacă "avortonul" și nu legea în forma adoptată de Camera Deputaților. Încă o dovadă a nesimțirii umane. Omul de multe ori e mai prejos decât necuvântătoarele. Totul este posibil în mintea unora. Inclusiv să-ți sluțești propria ființă, să te anulezi practic prin neghiobie. Să-ți scoți prostia în față și să o faci politică de partid.

Noroc mare avem cu Bunul Dumnezeu care mai poartă de grijă neamului românesc. Altfel, ne catadicseam cu un procuror comunist pe post de comisar european. Oricum, nu ne este totuna nici cu Leonard Orban, "agent al altei firme de pază a societății românești" ce se vrea integrată în Comunitatea Europeană.

Vosganian n-a fost bun. El era agent KGB și vânzător de căciuli de astrahan. Cestălalt cică e omul congresmanului Lanțos și elevul lui Söröș. Așadar sluțită mai e democrația românească, vorba doamnei senator Verginia Vedinaș.

Din cei peste douăzeci de milioane de locuitori nu s-a găsit un român neaoș pentru funcția înaltă de comisar european. Cred că PNL-ul nu mai are oameni. Păcat! Brătienii au crezut că urmașii lor se vor ridica la valoarea înaintașilor. Acum se răsucesc în mormânt. PNL-iștii au doar oameni de talia afacerilor tip Megapower sau vânzători ai Romtelecom, din categoria taxă pe scaun, aer etc., comisionari ai Citroen sau vânzători ai bunurilor fundației Gojdu. Ce să faci? Asta e situația. Vai de PNL-ul lor!

ANI așadar face nani. Și asta pentru că în fața românilor nu te poți prezenta cu ciorne de legi și baliverne. Nu te poți prezenta nici măcar cu scuza că bugetul nu intră în dezbaterea plenului Parlamentului, fiindcă Guvernul României are ședință la Budapesta, cu cel al Ungariei. Argumente puerile.

Români, treziți-vă! Încă nu e prea târziu sau poate vă trezesc noile prețuri care au luat-o razna.

Doamne, ocrotește-i pe români!

    Ioan Țundrea - obiectul declarației politice Armonizarea regională în tempo european prin trecerea la mimarea socialistă la sinceritatea autentic conservatoare;

Domnul Ioan Țundrea:

Obiectul declarației politice: "Armonizare regională în tempo european prin trecerea de la mimarea socialistă la sinceritatea autentic conservatoare"

Vizionând spectacolul lui Alexandru Dabija de la Odeon, conștientizezi că integrarea într-un spațiu geografic, oricare ar fi el, înseamnă, în primul rând, obligația fiecărui trăitor din acel spațiu de a trece de la ritmul dictat în care mimezi la reînvățarea mersului corelat cu ceilalți în care trebuie să fii exact și sincer.

Pentru existența noastră latino mioritică ar putea fi trecerea de la consumul telenovelistic la lumea lui Bunuel sau Marquez, depășind veacurile de singurătate care ne-au marcat.

Îndepărtarea măștilor dictate, este singura soluție pentru depășirea neonorantului loc 60 ocupat de România în Human Development Report 2006, întocmit de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) și a avertismentului dat de Bruxelles, pentru că nu am prezentat până acum Comisiei Europene planurile de dezvoltare regională.

Politica regională europeană consacră mai mult de o treime din bugetul Uniunii Europene pentru reducerea inegalităților în materie de dezvoltare între regiuni, dorindu-se ca această contribuție să ducă la revitalizarea regiunilor rămase în urmă, să restructureze zonele industriale aflate în criză, să diversifice zonele agricole supuse declinului sau să revitalizeze cartierele defavorizate din orașe.

Așadar să ne corelăm pașii pierduți în sistemul inert și inept în care am mimat mișcarea spre nicăieri la ritmul normal și firesc al redescoperirii necesității armonizării spațiului românesc în toate cele 8 regiuni ale cetății.

Și pentru că pașii conservatorilor au creat un spațiu integrat și durabil peste veacurile de înzidire care ne-au încremenit, ar trebui cel puțin să ne reamintim de ritmul acelor vremuri care, atunci ca și acum, ne-au reacordat la universul în care locuitorii comunică privindu-se în ochi.

Vă mulțumesc.

    Manuela Mitrea - declarație politică cu titlul Guvernul a picat examenul susținut cu studenții!;

Doamna Manuela Mitrea:

"Guvernul a picat examenul susținut cu studenții!"

Cehov spunea că "Universitatea scoate la iveală toate însușirile noastre, inclusiv incapacitatea."

De doi ani de zile, de când a luat conducerea țării, actuala coaliție se străduiește să ne demonstreze că ne-a procopsit cu un Guvern de incapabili.

Uniunea Studenților din România a realizat un bilanț între măsurile propuse în 2004 și realizările actualului Executiv în ceea ce privește educația și tineretul, acordând nota 2.

Crizele prin care trece întreaga societate românească au cuprins și sistemul național de educație, iar rezultatele se regăsesc în calitatea învățământului de astăzi de la toate nivelurile și este generat și de disprețul arătat de guvernanți față de cadrele didactice și față de generația de mâine.

În timp ce studenții au întocmit "Cartea Neagră a Educației", ministrul Mihail Hărdău găsește vinovații acolo unde aceștia nu există, în propriii subordonați.

Având în vedere nota obținută de "portocalii" la examenul susținut cu studenții, pot să afirm că actualii guvernanți au picat în mod rușinos și le cer să meargă acasă să se mai pregătească un ciclu electoral.

Aceeași idee o îmbrățișează și mulți studenți ai Centrului Universitar din Drobeta Turnu Severin, unul din centrele noi din țară dar cu rezultate notabile.

Faptul că 17 noiembrie este Ziua Internațională a Studenților ar trebui să intereseze și pe actualii guvernanți nu numai pe studenți. Să nu uităm că studenții de azi sunt specialiștii de mâine iar România are nevoie de tineri cât mai bine pregătiți!

Exodul "creierelor" trebuie să înceteze, domnilor guvernanți!

Studenții români au nevoie de un trai decent și de un învățământ care să le asigure performanța și competiția! Numai așa vom progresa!

    Marius Rogin - declarație politică: Despre noul statut al Partidului Democrat;

Domnul Marius Rogin:

Declarație politică: "Despre noul statut al Partidului Democrat"

Doamnelor și domnilor deputați,

Partidul Democrat se află, în aceste momente, în fericita postură de membru asociat al Partidului Popular European. Începând de săptămâna trecută, când la Bruxelles celelalte partide politice au votat cu majoritate covârșitoare în favoarea acestei asocieri, am devenit, deocamdată cu statut de asociat, membru în cel mai puternic for politic european. Sperăm însă ca acest lucru să se schimbe de la 1 ianuarie 2007, atunci când România va deveni membră a Uniunii Europene, moment în care și Partidul Democrat va deveni membru cu drepturi depline al acestui Partid Popular European.

Ne bucură în mod deosebit acest eveniment, cu atât mai mult cu cât Partidul Democrat și-a exprimat dorința de a face parte din acest partid, schimbându-și doctrina, sau mai bine zis aderând la cea populară. Decizia noastră a fost privită de mulți cu circumspecție, dovadă și faptul că inițial am fost acceptați doar cu statut de observator. Semnele de întrebare care ținteau deasupra noastră veneau și din cauza câtorva probleme interne cu care partidul nostru se confrunta la acea vreme. Partidul Democrat a reușit însă să treacă peste aceste probleme, mare parte din ele a știut să și le gestioneze și iată, la mai puțin de două luni de zile până la aderarea la Uniunea Europeană, statutul nostru să se schimbe, Partidul Democrat fiind, în acest moment, membru asociat al celei mai puternice formațiuni politice europene.

Este evident faptul că nu se puteau rezolva chiar toate problemele, dar încrederea pe care europenii ne-au acordat-o săptămâna trecută nu face altceva decât să întărească încrederea crescută pe care aceștia o acordă Partidului Democrat. Suspiciuni vor mai exista din partea altor partide politice. Într-o anumită măsură, este și normal să existe. Ele pot fi însă diminuate numai prin colaborare. Din partea Partidului Democrat, această colaborare va exista întotdeauna. Nu se poate spune că am fost vreodată închiși sau nedispuși la colaborări cu alte partide. Acest lucru trebuie să vină însă din ambele părți.

Nu putem vorbi despre colaborări atâta timp cât ele vin dintr-o singură direcție. Atâta timp cât ele sunt condiționate de anumite chestiuni, deja putem spune că vorbim de cu totul și cu totul altceva decât colaborări. Acest nou statut ne aduce însă pe lângă o mulțime de avantaje și o serie de responsabilități. Trebuie să demonstrăm celor care ne-au oferit această șansă că suntem un partid responsabil, că suntem capabili să ducem la capăt obiectivele care ne-au fost trasate și că suntem receptivi la tot ce ne este sugerat.

Sunt sigur că putem dovedi aceste lucruri și că încrederea ce ne-a fost acordată nu va fi trecută cu vederea. Ne dorim însă ca același tratament care li se aplică celorlalte partide politice să ne fie acordat și nouă, să nu existe nici un fel de discriminare și din semnalele pe care deja le-am primit sunt sigur că așa va fi.

Vă mulțumesc.

    Mihai Dumitriu - declarație politică intitulată Profituri fabuloase din prețuri crescute impus;

Domnul Mihai Dumitriu:

"Profituri fabuloase din prețuri crescute impus"

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În intervenția de astăzi vă aduc în atenție scumpirile impuse de Guvernul Portocaliu gazelor naturale, energiei electrice, implicit pâinii și a uleiului comestibil.

Corupția instrumentată de ani de zile în sistemul energetic, un sistem care rulează anual sute de milioane de euro, reliefat de vânzările mascate de energie electrică de la Hidroelectrica, a realizat transferul de profit din sectorul de stat în cel particular. Numai în primul trimestru al anului 2006, profitul a fost de cel puțin 6 milioane de euro.

De semenea, negociatorii români, incredibil, dar au acceptat, cererea și impunerea OMV-ului, care a preluat exploatarea și furnizarea gazelor de sondă din producția internă a României de a livra gazele la "paritate" cu prețul gazului din import, chipurile la presiunea UE.

Aceste adevăruri cunoscute stau la baza scumpirii energiei electrice cu 4,72% începând cu 1 decembrie 2006, scumpire devansată cu o lună de zile.

Profiturile fabuloase rezultate din prețuri crescute impuse și nu din situații de piață, din exploatarea resurselor românești de gaze de către firme străine și nu de statul român a dus la scumpirea drastică a gazelor cu 8,5% începând cu 11 noiembrie 2006.

La acest val de scumpiri, lumea se zgribulește mai tare decât o face apropierea frigului. Te înfrigurezi și mai tare când te arde la buzunar.

Premierul portocaliu Tăriceanu motivează că scumpirea gazelor s-ar datora inflației. Primul bărbat din stat explică că este o majorare semnificativă, dar că ne va fi mai ușor să dăm acum de trei ori mai mult decât cu țârâita în trei rate.

Acest gen de argumentație l-am mai auzit și anul tercut, în vara lui 2005. S-a luat de cu vară o cotă mărită la întreținere ca să te scutească la iarnă de cheltuieli suplimentare. Atâta doar că le-au mai majorat odată de cum a venit iarna. Probabil se mizează nu atât pe memoria scurtă a oamenilor sau pe prostie, cât pe lehamitea care e mai ceva ca o boală.

Nu s-a schimbat în actuala guvernare a Alianței D.A. modul de a trata masa amorfă numită ba populație, ba popor, ba electorat. Mulțimea neștiută și mută de săraci trăiește într-o mizerie cruntă. Scumpirile anunțate vor duce la scumpirea pâinii cu 10-12% și a uleiului cu 5%.

Este haos, antiomenie și lipsă de respect. Aceasta este situația dramatică în care a ajuns biata Românie în urma unei Guvernări liberale-democrate-udemeriste și a unor privatizări nepotrivite și antinaționale care, din păcate, continuă. Interesele de grup ale politicienilor Coaliției portocalii primează.

Stimați colegi,

Într-o țară cu majoritatea cetățenilor cu venituri modeste sau fără venituri trebuie evitat abuzul poziției dominante, extragerea de rente într-un termen scurt. Nu puține necazuri ale cetățenilor rezultă din incapacitatea statului român de a formula o politică coerentă și fermă față de furnizorii interni de energie. Trebuie să fii în măsură să-ți protejezi cetățenii și interesul național.

Statul slab se constată în funcționarea administrației publice, în acte normative, în aplicarea legilor, în incoerențe ale politicii publice.

Intrăm în UE cu o fragilitate a statului care se poate răzbuna. Va veni o perioadă mai puțin bună și atunci slăbiciuni flagrante vor fi mai dureroase.

Vă mulțumesc.

    Mihai Sandu-Capră - intervenție având ca subiect deschiderea Centrului de Afaceri Bucovina;

Domnul Mihai Sandu-Capră:

Însoțit de ministrul agriculturii, domnul Gheorghe Flutur, premierul Călin Popescu-Tăriceanu a participat la Suceava la deschiderea Centrului de Afaceri Bucovina, un proiect care face parte din Strategia de dezvoltare regională Nord - Est pentru perioada 2007 - 2013, contribuind la dezvoltarea mediului de afaceri de pe piața regională.

Realizarea Centrului de Afaceri Bucovina a fost posibilă cu sprijinul fondurilor accesate de autoritățile locale prin Programul PHARE Coeziune Economică și Socială 2001. Proiectul de mare anvergură, în valoare de 4.999.777,36 euro, a avut ca scop îmbunătățirea infrastructurii, în vederea creșterii și promovării activităților desfășurate de IMM-urile din zonă, constituind, totodată, un atu important pentru dezvoltarea economică regională.

Centrul economic, aflat în apropierea aeroportului Suceava, se întinde pe o suprafață de 49.300 mp. Acesta dispune de o clădire centrală care include sală de expoziție, magazin, restaurant, sală de conferințe, birouri, 8 pavilioane pentru birouri, un centru de afaceri pentru centru de informare, birouri, săli de conferințe, o platformă pentru expoziții și alte evenimente, rețea de canalizare, rețea de apă potabilă.

Centrul de Afaceri Bucovina reprezintă o investiție în sprijinul și folosul comunității locale, fiind un pilon în dezvoltarea mediului de afaceri din zonă. Este un proiect ce trebuie implementat și în alte zone, deoarece un astfel de demers aduce o revigorare și dezvoltare a economiei din regiune.

    Mircia Giurgiu - declarație politică: O casă - o utopie pentru cei mai mulți;

Domnul Mircia Giurgiu:

Declarație politică: "O casă - o utopie pentru cei mai mulți"

Una dintre cele mai mari probleme cu care s-a confruntat România după 1989 a fost retrocedarea proprietăților foștilor deținători. Anul 1990 a reprezentat începutul unui calvar pentru unii sau o simplă formalitate pentru alții. Astfel, cei mai mulți dintre foștii proprietari ai unor terenuri sau imobile și-au căutat și, de cele mai multe ori, chiar au găsit dreptatea la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Stasbourg. Marea majoritate, însă, caută să-și dobândească, de mai bine de 16 ani, proprietățile în instanțele românești. Probabil că și ei vor ajunge la CEDO. Și statul român va trebui să îndeplinească sentințele emise de Curtea Europeană.

Dar mai este o categorie de persoane care locuiesc în imobilele naționalizate și care au reușit, prin mari sacrificii, să cumpere apartamentele. Problema a apărut în momentul în care fostul proprietar a obținut în instanță imobilul, iar chiriașii sunt obligați să părăsească locuința pe care au achiziționat-o legal, credeau ei. Instanța le-a dovedit contrariul și acum se văd nevoiți să își facă bagajele și să plece. Unde? Nimeni nu știe. Unde vor putea, pentru că în locuința achiziționată de la statul român, reprezentat prin primării, nu mai au dreptul legal de a sta.

Și, din păcate, astfel de cazuri se întâlnesc din ce în ce mai des, cel puțin în Transilvania, unde cultele religioase au intrat în posesia imobilelor deținute înainte de naționalizare. Și cine este de vină în acest caz? Cine trebuie să plătească pentru faptul că sute de oameni nu mai au unde să locuiască? Primăriile, care au vândut, pe bani buni, imobilele, neluând în considerare posibilitatea că nu deține legal dreptul asupra lor? Statul român? Instanțele, care au retrodedat în baza actelor doveditoare, acele imobile proprietarilor de drept?

Cert este că sute de oameni se văd dați afară din locuințe și, cei mai mulți, fără nici o posibilitate de achiziționa o alta. Cine îi va ajuta pe acești oameni năpăstuiți de soartă?

    Miron Ignat - lansarea unui apel în sprijinul reparațiilor și consolidărilor lăcașurilor de cult din toată țara;

Domnul Miron Ignat:

Stimate colege, stimați colegi,

România este o țară cu credință puternică în Dumnezeu. Suntem cu toții credincioși, rugându-ne la bunul Dumnezeu în orice moment dificil al vieții noastre și apelând la mila și bunătatea Lui ori de câte ori ne aflăm în impas. Credința noastră în bunul Dumnezeu ne îndreaptă spre rugăciune la bisericile din întreaga țară.

Sunt credincios ortodox de rit vechi și particip constant la slujbele bisericești la diferite biserici din țară. Cu aceste ocazii am observat starea jalnică în care se află bisericile noastre. Unele lăcașuri de cult sunt monumente arhitecturale sau istorice ce necesită întreținere specială și renovări. Altele sunt construcții din lemn din perioada celor două războaie, sau chiar dinaintea primului război mondial, care necesită consolidare. În ceea ce privește bisericile din Delta Dunării, acestea necesită consolidare, reparații și întreținere specială, datorită condițiilor meteorologice specifice, a umezelii și a izolării.

Din păcate, multe biserici supraviețuiesc doar din suportul financiar al enoriașilor, însă aceste fonduri sunt insuficiente pentru reparații sau consolidări. Mai sunt și situații unde lucrările de construcție a noilor biserici au fost stopate din lipsă de fonduri.

În plus, se apropie iarna, iar frigul din lăcașele de cult își va face simțită prezența. Puține sunt bisericile care dispun de încălzire termică centrală, majoritatea sunt încă încălzite cu sobe de lemne. Iar problemele cu lăcașele noastre de cult nu se opresc aici.

Consider că este timpul să ne îndreptăm atenția către sprijinirea bisericilor în ceea ce privește reparațiile și consolidările necesare. Este nevoie de elaborarea unor strategii guvernamentale concrete, care să soluționeze situația gravă în care se află majoritatea lăcașelor de cult.

Este nevoie de fonduri suplimentare la dispoziția Ministerului Culturii și Cultelor sau din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, care să fie destinate reparațiilor și consolidărilor bisericilor ce au nevoie urgentă de acest sprijin.

Doresc să mai menționez că, fiind desemnat de Camera Deputaților să reprezint Parlamentul României la Adunarea Interparlamentară a Ortodoxiei, am putut constata importanța globală acordată religiei și credinței în Dumnezeu. De aceea, această importanță nu trebuie acordată doar prin vorbe, ci și prin fapte. Să începem cu sprijinul acordat construcțiilor, reparațiilor și consolidărilor bisericilor noastre.

Vă mulțumesc.

    Ioan Ovidiu Silaghi - declarație politică cu tema Liberalii europeni susțin deschiderea pieței muncii pentru români;

Domnul Ovidiu Ioan Silaghi:

Declarație politică: "Liberalii europeni susțin deschiderea pieței muncii pentru români"

Nu îmi stă în caracter să utilizez spațiul afectat pentru declarații politice, pentru a aborda festivist o serie de probleme. Voi face astăzi o excepție, deoarece la nivelul Parlamentului European, ziua de ieri a fost una fastă pentru România. În calitate de euroobservator, am fost foarte mândru, ieri seară, când România a fost felicitată la Strasbourg, iar aderarea la Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007 a fost susținută în dezbaterile ce au avut loc în Comitetul pentru Afaceri Externe al Parlamentului European pe marginea proiectului de raport prezentat de raportorul Parlamentului European pentru România, Pierre Moscovici.

Ieri seară au fost depuse 36 de amendamente la proiectul de raport, iar votul final este prevăzut pentru 23 noiembrie Comitetului pentru Afaceri Externe al Parlamentului European, după care mai pot fi depuse și alte amendamente doar până la 29 noiembrie, când va avea loc votul final în plenul Parlamentului European.

Îmi exprim, fără falsă modestie, satisfacția pentru faptul că baroneasa Emma Nicholson reprezentantă a grupului parlamentar ALDE, la care este afiliat și Partidul Național Liberal, a propus un amendament prin care încurajează statele membre să-și deschidă piața muncii pentru cetățenii români după 1 ianuarie 2007, adresând foarte multe felicitări țării noastre.

Ca membru al PNL nu pot decât să salut faptul că grupul ALDE și liberalii europeni susțin deschiderea pieții muncii pentru cetățenii români, opunându-se cu vehemență unor luări de poziție contrare din parlamentele unor țări.

Remarc și faptul că raportorul PPE-DE, Francisco Millan Mon, autor și el al unor amendamente favorabile, a reliefat contribuția excelentă a euroobservatorilor români.

Mă simt obligat să trec în revistă și părțile mai puțin plăcute ale reuniunii de ieri seară de la Strasbourg: reforma justiției și lupta împotriva corupției, gestionarea fondurilor comunitare și securitatea alimentară, reprezintă domenii prin care ni se cer continuarea eforturilor începute pe parcursul integrării. De asemenea, nu trebuie omise și amendamentele europarlamentarilor Kinga Gal și Istvan Szent-Ivanyi, care cer autorităților române să țină cont de cererile privind autonomia din rândul minorității maghiare, implementarea legislației privind restituirea proprietăților și renunțarea la proiectul Roșia Montană.

    Emil Radu Moldovan - declarație politică intitulată Un ministru în vacanță;

Domnul Emil Radu Moldovan:

Declarație politică: "Un ministru în vacanță"

În comisia de învățământ a Camerei Deputaților, ministrul Hărdău a fost de acord cu transferarea a 420 milioane lei de la capitolul investiții la fondul de salarii. Ulterior, în comisiile reunite de buget finanțe ministrul s-a opus amendamentului. Astfel ne întâlnim cu o premieră, primul ministru al educației care e împotriva dascălilor. Catalogat de sindicate drept un trădător, ministrul se afla mai degrabă în concediu decât la serviciu atunci când a creat această confuzie dând speranțe deșarte profesorilor, deoarece, după propria lui declarație, au foarte multe zile de concediu plătite, iar un ministru informat și documentat ce își face bine treaba nu declară într-o zi ceva ca peste câteva zile să facă cu totul altceva. De altfel, dacă analizăm întreaga sa activitate de la minister, nu observăm nici măcar o cât de mică realizare, ci mai degrabă un concediu bine plătit de români.

Însă atât ministrul, cât și Guvernul, care se află și el într-un concediu prelungit, prin acțiunile lor pun în pericol calitatea din actul de învățământ din România, deoarece investiția, nu atât în salarii, cât în resursele umane din învățământ, este cel mai important factor al dezvoltării durabile a actului de învățământ. În aceste condiții, întocmirea unei strategii pe termen mediu și lung privind resursele umane se impune cu necesitate.

Se pare că ministerul are alte priorități. Care sunt însă acestea, nimeni nu știe. Lucru ciudat, deoarece Guvernul strigă pe la toate colțurile că pentru anul viitor educația are alocat un buget record, iar bani pentru salariile profesorilor nu sunt. Totul devine și mai ciudat dacă avem în vedere fabuloasa sumă alocată anul acesta pentru investiții în infrastructură și în paralel ne uităm la felul în care arată majoritatea școlilor din România și cum elevii trebuie să învețe în frig. Este evident că acești bani nu au fost cheltuiți și este foarte puțin probabil ca și anul viitor să se reușească să se cheltuiască o așa sumă.

Însă, cu toate acestea, ministrul și implicit Guvernul nu au fost de acord ca o parte din acești bani să fie investiți în resursele umane din învățământ. De ce? Poate pentru că acești bani nu există decât pe hârtie sau ei trebuie trecuți prin niște firme pentru a se înfrupta și clientela politică portocalie din ei, lucru care nu este posibil decât dacă sunt păstrați pentru investiții în infrastructură.

    Radu Lambrino - declarație politică cu subiectul Problema funcționarilor din instituțiile administrației publice a județului Timiș;

Doamna Radu Lambrino:

"Problema funcționarilor din instituțiile administrației publice a județului Timiș"

Doamnelor și domnilor deputați,

Necesitatea unei descentralizări reale a actului de administrație publică în România este resimțită astăzi din ce în ce mai acut. Odată cu 1 ianuarie 2007, România va fi parte dintr-o structură în care instituțiile administrației publice sunt concepute și gestionate pentru a servi interesele cetățenilor contribuabili ale căror probleme trebuie să le rezolve. Instituțiile nu sunt însă niște realități abstracte. Instituțiile funcționează cu oameni și sunt conduse de oameni, iar capacitatea instituțiilor de a-și îndeplini rolul public depinde de pregătirea, moralitatea și angajamentul oamenilor care lucrează pentru ele.

Situația județului Timiș este, din acest punct de vedere, una specială. S-a spus adesea că nivelul investițiilor străine atrase de județul Timiș este, printre altele, un rezultat al deschiderii și pregătirii angajaților administrației publice locale, al corectitudinii și transparenței acestora în relațiile cu mediul de afaceri. Într-un mod oarecum paradoxal, nivelul investițiilor private din județ și dezvoltarea fără precedent a pieței forței de muncă din regiune a condus la un efect pe cât de neașteptat pe atât de periculos.

Mai întâi trebuie spus că este de înțeles atracția pe care o reprezintă pentru un funcționar public un loc de muncă într-o companie privată cu toate avantajele salariale inerente. Îngrijorarea apare însă în momentul în care presiunea exercitată de mediul privat asupra pieței forței de muncă devine atât de mare încât aceasta ridică probleme pentru instituțiile administrației publice sub cel puțin două aspecte. Mai întâi este vorba de dificultatea motivării și fidelizării funcționarilor publici cu experiență pentru a rămâne în administrația publică. În al doilea rând, trebuie găsite soluții pentru atragerea tinerilor absolvenți ai instituțiilor de învățământ de profil înspre o carieră în administrația publică locală.

Situația din acest moment nu este nici pe departe una de natură a ne liniști. Într-o regiune cu șomaj zero și în care chiar investitorii privați au ajuns deja să perceapă concurența pe piața forței de muncă calificată, mai este oare de mirare că instituțiile administrației publice nu reușesc să angajeze funcționari pregătiți corespunzător cerințelor postului chiar după două sau trei anunțuri publice? Pericolul este așadar real în condițiile în care forța de muncă calificată tinde să migreze înspre sectorul privat sau să nu mai fie interesată să urmeze o carieră în administrația publică. Este vorba de un pericol care afectează în primul rând calitatea actului administrativ și capacitatea acestuia de a rezolva problemele comunității.

Soluțiile nu sunt ușor de găsit. Creșterile salariale în sectorul bugetar, pentru funcționarii publici implicit, sunt în funcție de creșterea veniturilor la bugetul public de stat și o aducere a acestora în apropierea salariilor oferite de sectorul privat se poate realiza doar parțial și treptat.

Scopul principal al acestei declarații politice este înainte de toate acela de a trage un prim semnal de alarmă și de a propune pe agenda publică această problemă față de care, în calitate de deputat de Timiș, nu pot să nu îmi exprim astfel îngrijorarea. În al doilea rând însă, propun factorilor responsabili o discuție pe această temă și invit astfel la dialog nu doar reprezentanții administrației publice. Mediul universitar ar trebui de asemenea responsabilizat pentru a-și adapta propunerile educaționale acestei situații. Oamenii de afaceri nu trebuie de asemenea ignorați întrucât aceștia sunt direct interesați de o administrație performantă, ca o condiție absolut necesară pentru un mediu de afaceri sănătos. Îmi exprim speranța că, împreună, vom reuși demararea unui program coerent prin care instituția funcționarului public să redevină o opțiune credibilă în planurile de carieră ale tinerilor performanți din județul Timiș, pentru o administrație publică atentă la probleme comunității, eficientă și conștientă de misiunea ei în slujba cetățeanului.

    Relu Fenechiu - declarație politică cu titlul O diversiune tolerată: Liviu Turcu;

Domnul Relu Fenechiu:

"O diversiune tolerată: Liviu Turcu"

Săptămâna trecută, românii au asistat la un spectacol grotesc, la o farsă sinistră. Un securist al fostului regim - chiar dacă a activat în Centrala pentru Informații Externe, tot securist a fost - s-a plimbat pe la mai multe televiziuni, prin paginile mai multor ziare, și, ceea ce este mai grav, a susținut și "prelegeri" la CNSAS.

Nu a fost de ajuns că numitul Liviu Turcu a pus umărul, printr-o diversiune de zile mari, la compromiterea candidaturii lui Varujan Vosganian pentru funcția de comisar european, contribuind totodată la periclitarea imaginii externe a României. A venit - a fost adus? - în țară și a făcut ceea ce a învățat în anii în care s-a aflat sub steagul Securității: a continuat cu acțiunile diversioniste.

Nu comentez așa-zisa listă prezentată de Turcu, din două motive: nu a prezentat absolut nici o dovadă concretă în sprijinul afirmațiilor sale, doi, nu sunt eu persoana competentă să mă pronunț în domeniul respectiv.

Subiectul Turcu nu a fost însă abordat din alte unghiuri. În primul rând, se pune întrebarea, ce a căutat Liviu Turcu la CNSAS? Din unele declarații apărute în presă a reieșit că fostul (actualul?) securist s-a aflat în două rânduri în sediul din Dragoslavele nr.2, unde a dat "lecții", membrilor Colegiului CNSAS. Să fim bine înțeleși, membrii Colegiului CNSAS sunt persoane cu rang de secretar de stat, au un aparat de specialitate care cunoaște aspectele muncii de cercetare/verificare a arhivelor fostei Securități. Tocmai din această cauză, nu era permis ca acești demnitari să se alinieze și să ia notițe după dictare de la Liviu Turcu, totuși, un personaj dubios, fără credibilitate și plecat din țară de 17 ani. Se mai impune și altă întrebare: în ce calitate a fost invitat Liviu Turcu la CNSAS? La aceste întrebări, membri Colegiului CNSAS ar trebui să răspundă, iar colegii noștri din Comisia parlamentară de control a activității SRI ar trebui să se autosesizeze privind cele două întrevederi dintre membri Colegiului CNSAS și Liviu Turcu. Nu în ultimul rând, ar fi bine de știut dacă reprezentanții CNSAS l-au deranjat pe Liviu Turcu cu întrebări concrete privind activitatea sa. Oricum, prin ceea ce s-a întâmplat săptămâna trecută, imaginea CNSAS a avut enorm de suferit.

Mai este un unghi de vedere, din care trebuie privit subiectul Turcu. Așa cum el singur a recunoscut, înainte de 1989 s-a ocupat inițial de zona America de Nord și, ulterior de o zonă europeană. Nu știu dacă pentru imaginea externă a României, este benefic faptul că o persoană care a spionat, a coordonat acțiuni împotriva actualilor noștri aliați din NATO și UE, vine în țară, este primit de unele oficialități, iar în anumite locuri este privit chiar ca un erou.

În încheiere, consider că este absolut necesar ca autoritățile competente să prezinte un punct de vedere față de consecințele "vizitei" lui Liviu Turcu în România.

    Valeriu Ștefan Zgonea - declarație politică cu titlul Așa DA incompatibilitate!;

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

"Așa DA incompatibilitate !!!"

Săptămâna trecută, primarul municipiului Craiova, Antonie Solomon, a anunțat că Serviciul Public al Poliției Comunitare din municipiul Craiova va fi condus de către domnul Radu Theodor, fost ofițer în Poliția Română, actualmente consilier local al PD. Argumentele aduse de primarul urbei mai sus amintite, în legătură cu această numire au privit profesionalismul și experiența domnului Radu Theodor în acest domeniu.

Poliția Comunitară a fost înființată prin Legea nr.371/2004, constituindu-se prin reorganizarea Corpului Gardienilor Publici pe unități administrativ-teritoriale. Printre competențe, la articolul 7 sunt enumerate următoarele: asigurarea ordinii și liniștii publice, asigurarea pazei obiectivelor stabilite de consiliul local (parcări piețe, cimitire, etc). Angajații Poliției Comunitare au calitatea de funcționar public și li se aplică reglementările prevăzute de Statutul funcționarului public. Fiind în subordinea consiliului local și în special a comisiei locale de ordine publică, Poliția Comunitară nu poate fi încredințată unui consilier local, chiar dacă acesta a lucrat anterior în domeniu. Atât timp cât Legea nr.371/2004 asimilează personalul Poliției Comunitare ca fiind funcționar public, iar Statutul funcționarului public interzice cu desăvârșire ocuparea oricărei alte funcții publice, cu excepția celei de cadru didactic, ne aflăm în fața unui caz tipic de incompatibilitate, iar faptul că acest lucru a fost îngăduit de consiliul local este de nepermis.

Așadar, domnul consilier municipal Radu Theodor trebuie să se decidă și să renunțe la una din cele două demnități publice pe care le deține în acest moment. O fi dânsul fericitul membru al unui partid virat cameleonic de la albastru la portocaliu, de la stânga la dreapta, zburat din Internaționala Socialistă și bulucit peste popularii europeni, însă nimic din toate astea nu îi conferă distinsului consilier dreptul de a fi mai "democrat" decât alții și mai presus de lege.

Consider că este nevoie atât în fruntea Poliției Comunitare din municipiul Craiova cât și la conducerea altor servicii publice de persoane competente recunoscute pentru profesionalism, independente din punct de vedere politic, astfel încât aceste servicii publice să se afle în slujba cetățeanului și să nu fie simple instrumente dirijate politic, aflate la cheremul grupurilor de interese ale Partidului Democrat.

Având în vedere că de la 1 ianuarie vom deveni membri cu drepturi depline ai Uniunii Europene, propun o abordare mult mai abilă în privința administrației publice locale, întrucât a sosit momentul să ne despărțim de vechile metehne ale unei epoci demult apuse, de care unii mai tind să abuzeze și astăzi.

    Vasile Pușcaș - declarație politică privind situația pensionarilor din România;

Domnul Vasile Pușcaș:

Declarație politică privind situația pensionarilor din România.

Doresc să aduc în atenția dumneavoastră situația dramatică a unei categorii sociale marginalizate - pensionarii. La finele săptămânii trecute, am participat împreună cu alți colegi parlamentari, la o întâlnire cu reprezentanți ai pensionarilor din județul Cluj.

Vă rog să mă credeți că auzind expusă fiecare situație în parte a pensionarilor prezenți la întâlnire, am constatat că până acum nu s-a făcut ceva cu adevărat substanțial pentru acești oameni. Și aici mă refer la ultimii 16 ani, perioadă în care viața lor s-a degradat tot mai mult, ajungând ca astăzi să fie într-o situație, cum spuneam la început, disperată. Oameni care nu-și pot cumpăra medicamentele pentru a-și trata bolile care odată cu vârsta s-au agravat. Oameni care au muncit o mare parte a vieții lor și au plătit contribuțiile stabilite de lege la fondul de asigurări sociale și care acum stau la mila unui sistem incapabil să gestioneze situația.

M-am cutremurat auzind, în expunerea unuia dintre pensionarii prezenți la dezbatere, că, statistic vorbind, perioada pentru care beneficiază un pensionar de pensie în România este 9 ani; acești oameni cer statului, față de care ei au fost corecți, plătindu-și contribuțiile, să le asigure un venit sigur și decent care să le permită să trăiască civilizat, așa cum se pretinde în societatea noastră la începutul secolului 21.

Ne îndreptăm cu pași repezi către momentul în care vom intra în clubul țărilor membre ale UE; nu trebuie să uităm însă că și pensionarii, una dintre categoriile sociale cu grad mare de risc în ceea ce privește costurile aderării, trebuie să fie în atenția noastră, prin măsuri de protecție socială activă. Considerăm că un asemenea subiect ar trebui supus dezbaterii publice, astfel încât să poată genera soluții din partea tuturor zonelor cu potențial, administrație, societate civilă, asociații profesionale, mediul de afaceri, asociații ale pensionarilor.

Pensiile private reprezintă o posibilă alternativă pentru cei care se află acum încă în perioada activă a vieții, dar pentru pensionarii actuali nu este o rezolvare. Va trebui, probabil, gândit fie un sistem de pensii unitar la nivel de țară sau poate un sistem de salarizare unitar care să permită colectarea de fonduri suplimentare cu destinație fondul de asigurări sociale sau identificarea unor alte surse de finanțare, ținând cont și de prevederile legale cât și de propunerile care sunt deja pe rol.

Cu siguranță că situația de față nu mai poate continua fără a se lua niște măsuri concrete. Timpul curge, din păcate, în defavoarea pensionarilor pentru care fiecare zi este un calvar al luptei mizere pentru supraviețuire, într-o societate care nu-i respectă pe ei și efortul pe care l-au făcut pe parcursul vieții profesionale.

Facem un apel public la factorii responsabili din Ministerul Muncii, Ministerul de Finanțe, Casa Națională de Pensii ca împreună cu asociațiile care reprezintă pensionarii, să gândească o soluție viabilă și rezonabilă pentru ca pensiile din sistemul de stat să devină ceea ce ar trebui să fie, răsplata după o viață de muncă.

    Viorel Oancea - declarație politică cu titlul Marian Vanghelie, primarul PSD-ist, gata să dea lecții de furat;

Domnul Viorel Oancea:

"Marian Vanghelie, primarul PSD-ist, gata să dea lecții de furat"

Membrii Partidului Social Democrat s-au dat în spectacol încă o dată în cadrul unei adunări convocate de Mircea Geoană. Tot felul de personaje mai mult sau mai puțin pitorești s-au perindat prin fața microfonului, încântând audiența formată din PDS-iști, dar uimind presa și cetățenii simpli care au auzit discursurile respective.

Declarațiile acestor agramați ne-au stârnit râsul, dar în același timp, ne-au inspirat și milă. Cum altfel am fi putut privi declarațiile războinice ale unui partid aflat pe cale de dispariție, de genul "Geoană să ia buzduganul în mână și să-i croiască pe boierii vicleni" sau "Ați văzut cifrele noastre, ați văzut cât de puternici suntem. (...) Nimeni nu se joacă cu PSD-ul. Suntem prea puternici și prea uniți"?

Unul dintre discursurile care ne-a șocat de-a dreptul a fost cel al primarului din Ferentari, Marian Vanghelie. Începându-și recitalul cu un atac virulent la adresa membrilor actualei guvernări, primarul sectorului 5 al capitalei și-a arătat încă o dată, dacă mai era nevoie, nivelul cultural la care se află.

Pentru domnul Vanghelie politica se face prin cuvinte injurioase și insulte. Dacă nu ești în stare să aduci argumente și să participi la o dezbatere de idei, atunci apelezi la violența verbală, aflată la mare rang în Partidul Social Democrat.

,,Acești hoți proști care sunt acum la conducere nici nu știu să conducă, nici nu știu să fure!" este una dintre declarațiile primarului Vanghelie, care se pare că vrea să dea lecții de furat. Suntem siguri că este un profesor foarte bun, dar aceste cursuri noi nu dorim să la urmăm.

Dacă știm sau nu să conducem, va decide cetățeanul simplu, dar cu siguranță nu știm să furăm. Așa că acceptăm criticile domnului Vanghelie și îl rugăm să dea în continuare lecții în acest domeniu propriilor membri de partid. Noi preferăm să chiulim de la astfel de ore.

Eu am fost primar al Timișoarei patru ani și nu am învățat să fur. Cu siguranță nu doresc să încep să învăț acum și în nici un caz să accept vreun sfat în acest sens din partea domnului Vanghelie. Sunt convins că dumnealui stăpânește toate tehnicile necesare unei astfel de activități, dar noi, membrii Partidului Național Liberal, îi mulțumim frumos și îl rugăm să păstreze pentru sine cunoștințele despre cum trebuie să furi.

    Minodora Cliveti - declarație politică cu titlul Ce urmări au grevele în România guvernată de Alianța D.A.?;

Doamna Minodora Cliveti:

"Ce urmări au grevele în România guvernată de Alianța D.A.?"

La 13 noiembrie, funcționarii publici au protestat folosindu-se de greva de avertisment, ca modalitate sindicală neproducătoare de prejudicii materiale pentru instituțiile unde își desfășoară activitatea. Au adoptat această modalitate japoneză de protest pentru a atenționa guvernul asupra problemelor majore cu care se confruntă această categorie de bugetari, în special în legătură cu neîndeplinirea obligațiilor asumate de guvernanți în campania electorală, acolo unde funcționarii publici, factori esențiali ai bunului mers al instrumentului social numit"stat",au fost captați cu promisiuni de creșteri salariale importante.

Pentru un stat de drept, rolul funcționarilor este esențial, funcționarii publici, persoane în majoritate cu pregătire superioară, aflați în permanență în contact cu publicul, reprezentând "autoritatea" însăși. În România, însă, funcționarii publici sunt umiliți de salariile pe care le primesc, de neplata la vreme, sau chiar deloc, a unor drepturi colaterale: tichete de masă, premii etc. În schimb, statul român le cere EXCELENȚĂ, mai ales că, din 1 ianuarie 2007, vor deveni funcționari ai Europei Unite!

Funcționarii au ieșit în stradă, chiar dacă în manieră japoneză.

În oricare stat al UE, știrea ar zgudui mass-media. S-ar vorbi despre întâlniri decise rapid cu reprezentanți ai autorităților, de măsuri luate degrabă, de demisii ale miniștrilor. În loc de toate acestea, știrea s-a strecurat timid printre accidentele rutiere, starea vremii sau sinuciderea unui bătrân bolnav.

Și atunci, îmi amintesc de alte asemenea greve: cea a profesorilor (care au mai anunțat una, cât de curând), a grefierilor, a avocaților, a pensionarilor sau a studenților, toate anunțate cu oarecare plictiseală de către presă, toate comentate politicos, toate bifate de către guvernanți ca fiind cu final așteptat.

România este o țară atipică, nici la capitolul "democrație" nu suntem ca alții. În timp ce în Europa se vorbește, din ce în ce mai mult, de "democrația participativă", în care cetățenii sunt invitați să ia parte activă la treburile cetății, la noi, românii care exercită democrația sunt considerați demodați, banali, de vreme ce acțiunile greviste, de pildă, sunt banalizate, mai ales de către guvernanți.

Cine nu a făcut greve în România ultimilor doi ani? Și ce anume s-a rezolvat în urma multiplelor acțiuni greviste? Cârpeli guvernamentale, soluții însăilate cu ață albă, promisiuni pentru la "Sfântul Așteaptă!"

Intrarea în UE va avea efecte și asupra modului în care se exercită democrația în România. Grevele vor trebui să fie apreciate la adevărata lor valoare, dreptsemnale puternice de ajungere"a cuțitului la os", drept motive de îngrijorare pentru guvernanți, drept momente de instabilitate pentru o țară membră a Uniunii!

De aceea, cer guvernanților să trateze cu responsabilitate aceste manifestăriși să negocieze rezolvarea cu bună credință și cu dorința de soluționare a acestor conflicte sociale.

Pentru că și acestea fac parte din cartea de vizită a României!

    Mircea Man - declarație politică cu titlul Toleranță fără frontiere;

Domnul Mircea Man:

"Toleranța fără frontiere"

Proclamată solemn de către ONU la inițiativa UNESCO la 16 noiembrie 1995, Ziua Internațională a Toleranței are ca scop promovarea toleranței și non-violenței prin intermediul programelor și instituțiilor din domeniile sociale, educație, cultură.

La data de 12 decembrie 1996, Adunarea Generală ONU a invitat statele membre să sărbătorească Ziua Internațională pentru Tolerență la 16 noiembrie, prin activități la care să participe atât instituțiile de învățământ cât și publicul larg.

În Declarație, statele dau definiția toleranței și afirmă voința lor de a combate intoleranța și de a promova toleranța, care stă la baza drepturilor omului, a pluralismului si a democrației. A practica toleranța înseamnă a renunța la violență. Toleranța, drepturile omului și pacea sunt strâns asociate.

Acceptarea și integrarea în societatea românească a categoriilor defavorizate constituie o problemă majoră a României contemporane.

Trebuie să întindem o mână organizațiilor nonguvernamentale ce desfășoară programe de susținere a persoanelor marginalizate, copii abandonați, adulți și copii cu handicap, persoane cu venituri mici, minorități naționale și refugiați.

Filozoful danez Kirkegard spunea: "Tu trebuie să faci propria alegere ca să devii persoană umană și să-ți asumi propria responsabilitate". Suntem diferiți după felul nostru de a gândi, după aspectul exterior, limbă, comportament, valori și trebuie să ne respectăm reciproc aceste drepturi ce țin de propria individualitate.

Putem deveni oameni, putem deveni mai buni, dar pentru aceasta trebuie să respectăm demnitatea fiecărei persoane, să construim relații bazate pe toleranță, întelegere și solidaritate.

O societate tolerantă va tinde spre a fi creativă și inovativă, deoarece este deschisă față de noi descoperiri, iar principiul toleranței contribuie la binele comun și la crearea unei societăți mai umane. Toleranța este înțelegere și intoleranța nu duce la nimic bun, de toleranță avem nevoie la orice pas.

Toleranța are o putere infinită, nu are nici "mândrie", nici "vanitate"de apărat.

    Kiraly Andrei Gheorghe - declarație politică despre starea procesului educațional în România;

Domnul Király Andrei Gheorghe:

Declarație politică despre starea procesului educațional în România.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În calitate de membru al Comisiei pentru învățământ a Camerei Deputaților, am avut dese și repetate întâlniri cu diverși reprezentanți ai sindicatelor de ramură, atât în cadrul, cât și în afara lucrărilor comisiei, încercând de fiecare dată aprofundarea analizei ce privește starea actuală a învățământului și situația, nu numai a cadrelor didactice, dar, implicit, și a celuilalt factor al procesului educațional, cea a elevilor.

De la început doresc să vă spun că înainte de a deveni deputat am petrecut 30 de ani în școlile județului și municipiului Arad ca profesor, dar și ca director. Ca atare, pot să afirm că am avut ocazia să fac cunoștință chiar din interior cu acele probleme cu care se confruntă sistemul și care îngreunează sau câteodată par să facă imposibilă funcționarea lui. Din aceleași motive, nu am cum să mă aliniez acelor păreri din exterior care afirmă că salariul cadrelor didactice ar fi îndestulător. În această privință, sindicatele au dreptate: cadrele didactice sunt într-adevăr plătite prost.

Am greși însă dacă problema salariilor am trata-o separat de întregul complex de probleme. Cred că putem conveni că un salariu decent se cuvinte în schimbul muncii care produce rezultate.

Este din ce în ce mai evident că rezultatele învățământului de astăzi din România sunt cel puțin îndoielnice. Din păcate, astăzi, sistemul educațional permite rareori ca munca dascălilor să fie eficientă și să producă valori. Ce se poate face, în condițiile în care cadrul muncii în școli este un plan de învățământ supradimensionat, între 26-28 de ore săptămânal pentru copiii de clasa a IV-a și 34-36 de ore pentru clasele a VII-a și a VIII-a? Putem avea rezultate, când materiile predate supun elevii doar unor rafale de informații și date seci lexicale? Nu mai este timp de explicații, de exersare, de aprofundare.

Ca rezultat, elevul nu își mai găsește locul în acest sistem, se simte de prisos, un accesoriu de care, la urma urmei, școala s-ar și putea lepăda. Deplângem indisciplina care s-a instaurat în școlile noastre, lipsa de respect din partea elevilor față de dascăli și față de instituție. Elevi bătuți de colegi până la spitalizare, profesori umiliți, corupție, școli în care singurii care se mai simt acasă sunt poate dealerii de droguri.

Exemplele în acest sens sunt numeroase și bine-cunoscute. Sistemul este slab, rezultatele produse sunt slabe, la fel. Ca o consecință logică, salariul celor care lucrează în acest sistem nu poate fi altfel decât slab, de asemenea.

Ce se mai poate face, stimați colegi? Singura salvare poate fi o transformare a întregului sistem, o transformare care să aibă ca rezultat reașezarea tuturor actorilor procesului de învățământ pe locurile lor de odinioară, cu scopul ca școala să devină din nou ce a fost cândva: locul unde, în primul rând, se face educație. Să fie din nou acel Alma Mater, care este menit să se ocupe de mintea, dar și de sufletul celor pe care ne place să îi numim "fundamentul societății viitoare".

Modul în care acționăm, drumul ce îl avem de parcurs, trebuie să le găsim împreună. Dar s-o facem urgent! Poate nu luăm exemplul sistemului educațional din Islanda, unde, până la terminarea clasei a VIII-a, elevii nu petrec mai mult de 16-18 ore pe săptămână la școală, și acest timp, relativ scurt, fiind consacrat, pe lângă însușirea unor noțiuni și aptitudini de bază, educației spirituale și fizice a copiilor.

În acest proces, un rol important trebuie să își asume sindicatele, care, pe lângă eforturile - lăudabile, de altfel - pe care le depun pentru atingerea scopurilor salariale, trebuie să se aplece cu o la fel de mare atenție și asupra acestor aspecte. Altfel spus, să se ocupe și de viitor, nu numai de prezent. Activitatea lor, așa, ar căpăta o adevărată credibilitate!

    Mihaela Adriana Rusu - declarație politică cu tema Bugetul anului 2007;

Doamna Mihaela Adriana Rusu:

Declarație politică: "Bugetul anului 2007".

Bugetul anului 2007 are un vădit caracter amatorist și este construit pe o bază fantezistă. Un buget european este un buget cu viziune în timp, care presupune multianualitatea și este bazat pe programe. Bugetul anului 2007 este unul limitat și nefundamentat, bazat pe cheltuieli, pe consum imediat și fără nici un orizont.

Veniturile sunt previzionate cu un optimism exagerat, nejustificat. Baza de impozitare va scădea, din cauza fenomenului de emigrație, deoarece vor fi mai puține venituri din taxarea salariilor și a asigurăilor sociale, a tarifului vamal comun extern, ceea ce va determina mai puține taxe vamale la buget, pierderea de competitivitate, cauzată de comerțul liber, care va duce la falimentul multor agenți economici. Creșterea încasărilor se sprijină prea mult pe creditul de consum, iar surplusul bugetar este cauzat nu de venituri prea mari, ci de amânarea cheltuielilor.

Urmare a excedentului bugetar înregistrat la 31 octombrie 2006, Guvernul a reacționat în consecință: "Se impune urgent ca ordonatorii principali de credite să analizeze cauzele subutilizării alocațiilor bugetare și să acorde o atenție specială folosirii acestora, inclusiv prin realocarea lor către domeniile și acțiunile care necesită fonduri suplimentare și au un potențial maxim de absorbție până la sfârșitul anului sau să propună trecerea la fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului a sumelor ce nu pot fi cheltuite până la finele lunii decembrie 2006".

Emisarii Fondului Monetar Internațional au avertizat asupra lipsei de orizont a bugetului, a neprofesionalismului în execuția și provizionarea cheltuielilor și veniturilor bugetare, a faptului că execuția bugetară nu este graduală. Deficitul rezultat în final este doar rezultatul subminării interesului național, prin lipsa unui sistem viabil de prioritizare și a unor indicatori de eficiență și eficacitate.

Bugetul pe 2007 atrage atenția prin discrepanțe care au adus discuția bugetului României și pe masa Comisiei Europene, care a cerut măsuri radicale de corectare a acestora. Dacă doi dintre principalii indicatori economici: p.i.b.-ul și rata inflației sunt estimați voit eronat, doar pentru ca actuala guvernare să iasă bine în fotografie, nu putem pune bazele pe un buget amatorist, făcut într-un mod iresponsabil și incompetent.

    Emil Strungă - declarație politică intitulată Centrala din belene: un proiect îngrijorător;

Domnul Emil Strungă:

"Centrala din Belene: un proiect îngrijorător"

Guvernul bulgar a aprobat construirea celei de-a doua centrale nuclearo-electrice, la Belene, în depresiunea Belene-Svishtov. Construcția a început în 1981, a fost oprită în 1991, din lipsă de fonduri și ca urmare a protestelor ecologiste. Perioada de construcție menționată urmează a fi de 60 de luni, iar perioada de funcționare urmează să nu depășească 60 de ani. Raportul evaluării impactului asupra mediului menționează ca dată posibilă a intrării în funcțiune anii 2012-2014.

Proiectul este extrem de important pentru Guvernul bulgar, pentru că centrala va asigura rolul principal pe piața regională de electricitate, după închiderea centralei de la Kozloduy în decembrie 2006.

Un proiect de o asemenea amploare generează multiple critici, atât din partea organizațiilor ecologiste, cât și din partea statelor vecine, printre care se numără și România.

Proiectul presupune construirea a două grupuri energetice de câte 1000 MW și va funcționa cu reactoare rusești de tip VVR 1000. Organizația Terra Mileniul III trage un semnal de alarmă în legătură cu faptul că aceste echipamente sunt depășite tehnic și moral și reprezintă un pericol în regiune, putând oricând produce un accident nuclear asemănător celui de la Cernobîl, 1986. Această organizație a strâns 50.000 de semnături împotriva demarării acestui proiect și a adresat o scrisoare deschisă ministrului mediului, Sulfina Barbu, în care evidențiază mai multe puncte care fac din acest proiect un caz îngrijorător.

Pe lângă echipamentul depășit, amplasamentul centralei este extrem de periculos, situându-se într-o zonă seismică activă, unde cutremurul din 1977 a făcut victime umane. Investiția se va realiza în dreptul km 571 al fluviului Dunărea, pe malul brațului Belene, la o distanță de 13,6 km de Zimnicea și 32 de km de Turnu-Măgurele. Distanța față de frontiera cu România este de 7 km. Aproximativ 900 km2 de teritoriu românesc se înscriu în raza de 30 km. Aproximativ 900 km2 de teritoriu românesc se înscriu în raza de 30 km, iar în raza de 100 km depărtare se află chiar capitala României, București. Belene va produce deșeuri radioactive și va pune în pericol dezvoltarea activităților agricole și turistice.

Uniunea Europeană nu are putere de decizie asupra programelor energetice naționale, însă, în concordanță cu legislația română, bulgară și cu cerințele Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, evaluarea impactului fiecărei centrale nucleare trebuia să abordeze trei zone distincte: o zonă de protecție împotriva radiațiilor (până la 3 km), o zonă pentru măsuri urgente de protecție (până la 30 km), o zonă monitorizată în jurul centralei (între 30 și 100 km).

În concluzie, deși nimeni nu poate nega dreptul unui stat în dezvoltarea propriilor programe energetice, mai ales în cazul Bulgariei, care nu dispune de resurse proprii de acest tip, trebuie ca un asemenea proiect să fie desfășurat având în vedere toate implicațiile sale ecologice, economice și de siguranță, nu numai în ce privește propriul teritoriu, cât și cel al țărilor vecine.

    Ioan Stan - declarație politică intitulată În preajma sărbătorilor de iarnă, Guvernul ne face cadou un nou val de scumpiri;

Domnul Ioan Stan:

"În preajma sărbătorilor de iarnă, Guvernul ne face cadou un nou val de scumpiri"

Procesul de umilire a cetățeanului român a devenit tot mai accentuat și diversificat, prin adoptarea unui pachet nou de măsuri disprețuitoare și nedemocratice la adresa populației.

Devansarea creșterii prețurilor și avalanșa scumpirilor la gazele naturale, la energia electrică și termică, a transportului feroviar, ca și explozia de prețuri care va urma la produsele de bază, lovesc tot mai puternic în demnitatea cetățeanului român.

Toate acestea produc efecte catastrofale asupra standardului de viață a majorității populației și în special a pensionarilor și vârstnicilor, care acum își dau seama tot mai mult de marea înșelătorie din campania electorală a Alianței Portocalii.

Tratamentul umilitor și valul de scumpiri anunțat de guvernanți pentru iarna și anul viitor mă îndreptățesc să dau crezare articolului apărut în ziarul "Gândul" din data de 6 noiembrie 2006, precum că: "În iarna asta, jumătate dintre pensionari vor pieri".

O situație statistică arată că 70% dintre locatarii blocurilor sunt pensionari și vârstnici. Întrebarea este: cu ce-i ajută pe pensionari subvențiile pentru energia termică alocate de Guvern, știind că majoritatea apartamentelor de la bloc sunt debrașate de la acest sistem și, în acest caz, nu mai primesc subvenții. Fiind debranșați, au optat fie pentru a se încălzi de la flacăra aragazului, fie pentru a-și mai pune o haină în plus. Cum și gazele se scumpesc, nu își vor mai permite nici acest lux, și a nu ne mira dacă pe unii dintre ei îi vom găsi înghețați în apartamente.

Domnilor guvernanți,

Toată această încâlceală politică, cât și incapacitatea Guvernului actual condus de premierul Tăriceanu, au ieșit și de această dată în evidență. Și, pentru a vă convinge, vă rugăm a consulta nu sondajele laudative comandate politic, ci statisticile oferite de unele instituții centrale și locale (ministere, departamente, trusturi mass-media, direcții de strategii și programe etc).

Veți vedea că rămâneți în istorie cu aplicarea celor mai mari prețuri la utilități, la produsele de bază, cu cele mai multe taxe și impozite asupra populației și cu cel mai înalt grad de erodare a nivelului de trai. Dacă ne referim și la scena politică actuală, vom vedea că agenda politică a Guvernului nu este ocupată de prioritățile României, ci de efecte de imagine și scandaluri politice, iar crizele de fond - învățământul, sănătatea, asigurările sociale, pensionarii, tinerii nu sunt în atenția Guvernului.

În numele cetățenilor din județul Suceava solicit cât mai grabnic sistarea devansării creșterilor prețurilor la gazele naturale și energie electrică și menținerii acestora, pe cât posibil, în limitele cotelor accesibile pentru populație.

    Iuliu Ioan Furo - propuneri pentru bugetul de stat pe anul 2007;

Domnul Iuliu Ioan Furo:

Introducerea impozitului de 16% a dus la scăderea în 2005, față de anul anterior, cu 1% din p.i.b. a sumelor obținute din impozitarea veniturilor personale și ale firmelor.

În plus, un studiu al F.M.I. arată că, după adoptarea cotei unice, ponderea deținută de impozitul pe venit în formarea p.i.b. a scăzut de la 3% în 2004 la 2,3% în 2005, față de 2,7% în 2004.

Se pare că per total, bugetul ar fi pierdut 1 miliard de dolari din cauza cotei unice; în concluzie, specialiștii F.M.I., cât și analiștii economici consideră această măsură ca fiind una nesustenabilă.

Cota unică nu a dus la un avans al veniturilor bugetare, ci la creșterea consumului; acest fapt a dus la creșterea deficitului de cont curent, ceea ce este foarte periculos, întrucât poate influența, în mare măsură, inflația.

Ponderea importurilor este mai mare față de cea a exportului în 7 luni/2006. Deficitul balanței comerciale s-a adâncit, fiind cu 41% mai mare decât în aceeași perioadă a anului precedent. Pentru 2007, fondurile alocate pentru promovarea programelor de export sunt de 403,9 milioane lei, față de 423,4 milioane în acest an.

Pentru sfârșitul acestui an, se estimează un deficit comercial de circa 15 miliarde euro, de la 10,3 miliarde în 2005, ponderea importurilor este mai mare față de exporturi.

Pensiile pentru agricultori vor crește, în anul 2007, față de septembrie 2006, cu 50%.

Motivare: sumele necesare pentru finanțarea pensiilor de agricultori se vor redistribui în mod corespunzător prin reducerea cheltuielilor de la fondul de rezervă la dispoziția Guvernului și de la Secretariatul general al Guvernului.

În anul 2007, din bugetul asigurărilor sociale de stat se va suporta diferența dintre valoarea biletului de tratament balnear sau de odihnă, contribuția beneficiarilor de astfel de bilete, pentru un număr de până la 700000 de locuri, din care 600000 de locuri la tratament balnear și 100000 de locuri de odihnă.

Motivare: suplimentarea numărului de bilete la 700000, din care 600000 de locuri la tratament balnear și 100000 de locuri de odihnă, ceea ce reprezintă asigurarea posibilității de a utiliza bilete de tratament pentru 10% dintre pensionari și bilete de odihnă pentru 10% dintre salariații bugetari.

Propun ca pentru anul 2007, numărul de posturi maxim finanțat prin bugetul asigurărilor pentru șomaj să se mențină la nivelul actual de 3430 persoane și să nu se reducă cu 114 posturi, la 3316 persoane.

Menținerea numărului maxim de posturi în anul 2007 la 3430 persoane și majorarea fondurilor de salarii pe anul 2007 cu 1414 mii lei, de la 41036 la 42450 mii lei.

Motivare: asigurarea funcționării optime a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) și a agențiilor locale presupune menținerea numărului de posturi. Reducerea numărului de posturi conduce la scăderea capacității administrative a instituțiilor și scăderea calității serviciilor șomerilor, persoane în căutarea unui loc de muncă, agenților economici, administrației locale și altor clienți ai agenției.

Suma totală care poate fi utilizată pentru acordarea de credite, conform art. 87 din Legea nr. 76/2006 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare, este de 70,0 milioane lei.

Motivare: propunem creșterea sumelor cu destinație acordare de credite de la 45,0 mil. lei la 70,0 mil. lei pentru a stimula mai puternic crearea de locuri de muncă, prin creditele care se acordă din bugetul de șomaj.

Cuantumul fix al indemnizației pentru însoțitor, în cazul pensionarilor de invaliditate încadrați în gradul I de invaliditate, drept ce se acordă potrivit prevederilor art. 61 alin.(1) din Legea nr.19/2000, cu modificările și completările ulterioare, se stabilește, în anul 2007, la nivelul salariului mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2007.

Motivare: considerăm că este echitabil ca indemnizația pentru însoțitor să fie la nivelul salariului mediu brut, și nu la nivelul salariului de bază minim brut pe țară.

Valoarea punctului de pensie, stabilit potrivit prevederilor art. 80 din Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, pentru anul 2007, este de 571,5 lei și se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2007.

Motivare: propunem ca valoarea punctului de pensie să fie de 571,5 lei, adică 45% din salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2007. Proiectul de lege ne propune reducerea punctului de pensie de la 31,5%, cât este în anul 2006, la 31,2% în anul 2007, față de salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Tichetele de călătorie pentru pensionari, neutilizate în anul 2006, la cererea titularilor, în primul trimestru din anul 2007, se vor deconta în bani. Valoarea unui tichet de călătorie pentru pensionari, neutilizat, și la care se face decontarea spre pensionari, va fi de 20% din valoarea punctului de pensie în vigoare în anul în care se face plata acestora.

Motivare: pentru sprijinirea pensionarilor care, din diverse motive, nu utilizează tichetele de călătorie, se asigură echitate pentru decontarea tichetelor neutilizate.

    Mihai Adrian Mălaimare - declarație politică intitulată Despre cine dă și cine primește;

Domnul Mihai Adrian Mălaimare:

"Despre cine dă și cine primește".

În săptămânile care au trecut am fost martorii unui adevărat război de presă și al declarațiilor în ceea ce privește accesul românilor pe piața muncii din Europa. Am preferat să las o vreme subiectul să se domolească înainte de a-l aduce în discuție în Parlamentul României.

Disputa s-a concentrat în primul rând asupra Marii Britanii, deși multe sunt țările care au impus asemenea restricții pentru România și Bulgaria, și altele o vor mai face până la 1 ianuarie 2007.

Sigur, ceea ce s-a scris în presă este perfect adevărat. Marea Britanie nu a acționat corect. Nici celelalte țări care impun asemenea restricții. Piața liberă este nucleul dur al Uniunii Europene. Iar piața liberă înseamnă, printre altele, și libera circulație a forței de muncă.

După valul de aderare din 2004, țările care au permis accesul muncitorilor din țările proaspăt intrate au avut numai de câștigat. Dar asta numai pentru cine are ochi să vadă, nu și pentru cine are chef doar să stârnească scandal și controverse.

Celebrul cotidian "The Sun", cel în care a avut loc o adevărată campanie de denigrare a românilor și a României, a scris doar aberații. Dar de ce ne-am mirat atât de tare? Nu avem și noi o "Libertatea"? Tabloidele fac asemenea lucruri pete tot în lume. Presa serioasă din Marea Britanie - The Guardian, The International Herald Tribune, The Economist - a criticat la unison decizia guvernului Blair și au avertizat că ea nesocotește regulile unei economii libere.

Presa tratează lucrurile cu pasiune, politicienii ar trebui să o facă la rece. Altfel spus, noi, oamenii politici, nu ar trebui să judecăm Europa în funcție de ce am dori să fie, ci după ceea ce ea este cu adevărat. Iar omul politic realist și atent observă cu ușurință că Uniunea Europeană este departe de ceea ce își propune a fi.

Aceasta nu este o critică adusă Bruxellesului. Lucrurile solide nu se construiesc peste noapte. Uniunea Europeană mai are multe de realizat. Ceea ce vreau să spun este că spiritele în rândul politicienilor s-au inflamat degeaba.

Oamenii politici nu ar fi trebuit să reacționeze cu patos și mai ales nu ar fi trebuit să amenințe Marea Britanie cu repercusiuni. Oamenii politici ar fi trebuit să știe la ce oră bate ceasul în Europa și să știe că asemenea măsuri erau cât se poate de probabile și că strigătele României, oricât de puternice, nu le-ar fi putut împiedica. Eram datori să le explicăm românilor de ce Uniunea reacționează astfel, să le arătăm mecanismele ei greoaie și în curs de perfecționare și să-i avertizăm că nu trebuie să se deziluzioneze. Aceste restricții vor dispărea în câțiva ani. Oamenii politici au datoria să gândească pe termen lung, și nu să joace teatru de ochii electoratului.

Și ar mai fi de menționat un lucru. Poziția etică și morală de pe care România a urlat că este nedreptățită era una tare slabă. Când era vorba să îndeplinim condițiile de aderare, nu ne-am mișcat prea alert, iar când am făcut-o adesea a ieșit prost. Ce s-a întâmplat cu Legea ANI? Dar cu mult trâmbițata descentralizare? Dar cu corupția? Dar cu comisarul european? Să nu ne prefacem că nu știm. În clipa în care a fost vorba să luăm parte la împărțirea cașcavalului, însă, am sărit primii de pe scaun.

Să fim sinceri. România nu a intrat în Uniunea Europeană pentru merite excepționale. Undeva în cancelariile de la Bruxelles, oameni politici adevărați au înțeles că dacă așteaptă până România va îndeplini cu adevărat condițiile de aderare vor mai trece 20 de ani. Intrată în Uniunea Europeană, această țară a noastră se va dezvolta mult mai repede, va avea acces la fonduri și astfel va ajunge mai repede să stea cu capul sus printre ceilalți membri ai Uniunii Europene

Atunci, acei oameni politici adevărați au ales să închidă ochii și să permită României să adere mai repede decât ar fi fost capabilă. Oamenii aceia nu au luat decizii electorale, pentru că mulți dintre compatrioții lor se opuneau aderării. Nu! oamenii aceia au gândit în viitor, așa cum fac adevărații conducători. Îmi pare rău să o spun, dar politicienii aceia de la Bruxelles s-au gândit mai mult la România decât cei care șed astăzi în fotoliile acestui Parlament. Și atunci, vă întreb, cu ce drept urlăm noi că am fost nedreptățiți?

Este drept, politicienii Europei puteau să facă o treabă mai bună. Dar pentru că au acționat totuși cu mai multă viziune și mai multă hotărâre decât toată clasa politică românească din ultimii 16 ani, ar trebui pentru o vreme să tăcem rușinați, măcar în semn de respect, și nu să facem scandal și balcanism de îndată ce ne-au primit în casa lor.

Deocamdată sănătos ar fi să mulțumim frumos pentru ușa deschisă, să luăm cele 30 de miliarde de euro pe care o să-i primim, să nu-i risipim și să nu-i furăm, să facem din România o țară mai bună și din români un popor mai demn. Fiți pe pace! Va veni și vremea să ne cerem toate drepturile.

    Dumitru Bentu - declarație politică intitulată Guguvi;

Domnul Dumitru Bentu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi poartă numele "Guguvi".

Chiar dacă rata participării populației între 15-24 de ani la educație prezintă o tendință de creștere (37,3% în 2000 - 46,1% în prezent) ea este sub media Uniunii Europeane, de 59%.

Alte date statistice arată că în anul 2005 numai 1,6% din adulții români cu vârste între 25 și 64 de ani au participat la educație și formare, media U.E. fiind de 10,8%, iar nivelurile statelor performante trec de 19%.

Grupa de vârstă între 15-24 ani furnizează 30% din numărul total al șomerilor din România, cu diferențieri consistente între tinerii din mediul urban și cei din mediul rural.

Din totalul populației în vârstă teoretică de absolvire, doar 33% termină cursurile învățământului superior.

Sunt convins că vă veți întreba ce se ascunde dincolo de aceste cifre.

Răspunsul este la fel de simplu și de dezarmant: calitatea precară a pregătirii pentru cei care intră în posesia diplomei universitare. Conjunctural, unii dintre aceștia ajung să dețină funcții administrative importante, dobândite, evident, printr-un adecvat suport politic.

Putem concretiza prin exemplul recent destituitului președinte al AVAS, Răzvan Orășanu, produs, probabil tipic, al "elaboratului" "Curriculum" - de școală nouă. Expresiile cuprinse în sumarele interviuri acordate în această calitate, dar mai ales cele din ultima intervenție jurnalistică, sunt edificatoare: "nu a existat întâlnire la care să nu se fi produs un memo", "ministrul X mi-a trimis doi guguvi în prima săptămână", "mi-am luat înjurături în mod egal de peste tot", "am oprit o grămadă de șmenuri", "s-a răspândit ștampila că nu le fac jocurile". Baleiaj mediocru între argou și jargou, "elevat", "elegant", dar și relevant pentru profilul intelectual al unui tânăr înalt funcționar public.

Între timp, sindicatele l-au declarat pe actualul ministru al învățământului "un simplu slujbaș al Guvernului, care și-a arătat adevărata față", opunându-se măririi salariilor profesorilor, și domnia sa ne povestește ce frumos arată învățământul românesc sub înțeleapta păstorire a domniei sale.

Îi recomandăm și domnului ministru și Guvernului din care face parte o vizită la Berlin, pentru că în aceste zile se desfășoară în celebra capitală europeană "Zilele basmului", ediția a 17-a.

P.S. Guguv = guguștiuc guvernamental (?)

    Ion Luchian - declarație politică intitulată Liviu Turcu - Securistul care strigă securiștii;

Domnul Ion Luchian:

"Liviu Turcu - securistul care strigă securiștii"

Stimați colegi,

În ultimele săptămâni am fost martorii unei adevărate campanii de manipulare care l-a avut în prim plan pe Liviu Turcu, fost șef de serviciu în CIE-DIE al Securității comuniste, care în numele unui ideal nobil, acela al deconspirării fostei Securități, a vrut să ne facă să credem orice spune, chiar dacă nu are nici cea mai mică dovadă.

După ce a provocat un scandal de presă, odată cu nominalizarea lui Varujan Vosganian la funcția de comisar european, pe care l-a acuzat fără să aibă nici o dovadă, în afară de cuvântul său, că a fost colaborator al Securității, fapt ce a provocat retragerea acestuia din cursă, domnul Turcu a publicat acum câteva zile o listă cu 11 nume de oameni politici importanți care, potrivit afirmațiilor nesusținute ale acestuia, au colaborat sau au fost agenți ai Securității.

Or, tocmai în acest mod de a acționa constă manipularea, pentru că domnul Turcu încearcă să convingă o țară întreagă de justețea afirmațiilor sale, tocmai folosindu-se de imaginea sa de fost ofițer de Securitate fugit din țară în 1989 pentru că, nu-i așa, un fost securist trebuie să-i știe pe ceilalți securiști.

Este interesant faptul că pe lista celor nominalizați de domnul Turcu până acum se află numai politicieni de la PSD și de la PNL, precum și câteva persoane retrase între timp de pe scena politică, precum domnii Radu Vasile și Gelu Voican Voiculescu. Dacă ne gândim și prin intermediul cărui trust de presă a preferat domnul Turcu să-și facă cunoscute opiniile, precum și momentul de pe scena politică în care s-a decis să vorbească, este clar faptul că atacul său este direcționat împotriva celor două partide pe care le-am pomenit mai sus, în beneficiul altor jucători de pe scena politică.

Domnul Turcu spune că singura probă pe care o oferă în sprijinul afirmațiilor sale este credibilitatea sa. Or, aceasta este o probă foarte subțire pentru că, dacă ne uităm atent, vedem că domnul Turcu este un fost ofițer al Securității, nu este un Simon Wiesenthal aflat la vânătoare de naziști, este un fost beneficiar al sistemului comunist, pe care l-a slujit timp de mulți ani, nu este o victimă a acestuia.

În acest sens, în tot mai desele sale apariții publice din ultimul timp, nu l-am văzut pe domnul Turcu căindu-se pentru activitatea desfășurată înainte de 1989.

    Mihai Cristian Apostolache - anunțarea depunerii unei Propuneri legislative pentru completarea Legii educației fizice și sportului;

Domnul Mihai Cristian Apostolache:

Stimați colegi,

În câteva zile voi depune la Secretariatul Camerei Deputaților o propunere legislativă pentru completare Legii educației fizice și sportului.

Prin această propunere legislativă voi încerca, și, cu sprijinul dumneavoastră, sunt convins că voi reuși, să realizez o reparație morală și financiară față de campionii mondiali universitari, ale căror merite nu au fost recunoscute, fiind omiși din prevederile legii, prezentată anterior, care stipulează că "Sportivii de performanță care au obținut o medalie de aur, argint sau bronz în probele olimpice din cadrul Jocurilor Olimpice, Campionatelor Mondiale sau Campionatelor Europene de seniori au dreptul la rentă viageră",

Campionii mondiali universitari sunt sportivi - studenți care au obținut medalia de aur la Jocurile Mondiale Universitare, organizate de Federația Sportului Universitar, la care este afiliată și Federația Sportului Universitar din România, reușind să se împartă între performanța în sport și carte și oferindu-ne satisfacții morale prin imaginea pe care o prezintă lumii întregi, confirmând dictonul "Mens sana in corpore sano".

Stau și mă întreb prin ce diferă laurii obținuți de campionii mondiali universitari față de cei obținuți de campionii europeni, de exemplu?

Nu credeți că s-a făcut o mare nedreptate atunci când s-au acordat niște drepturi unor sportivi care au obținut un titlu european, ignorându-se meritul altor sportivi, care au obținut un titlu mondial, fie el și universitar? Eu cred că da.

Oare nimeni nu și-a pus problema că prin această nedreptate vom desființa Sportul Universitar, vom desființa "senior", categorie superioară, pe cale de dispariție în mai toate sporturile?

Nimeni nu mă convinge că o medalie de aur obținută la Campionatele Europene este mai valoroasă decât una obținută la Jocurile Mondiale Universitare.

Nu trebuie omis faptul că în sporturile olimpice, marile centre universitare din Anglia, Franța, Italia etc. dacă ne raportăm la Europa, sau cele din SUA, care au o adevărată tradiție, au dat marii campioni, care păstrează la loc de cinste în palmaresul lor titlul de campion mondial universitar.

Foștii campioni mondiali universitari, care în fapt trăiesc o mare nedreptate făcută de societatea care până ieri i-a aplaudat, sunt extrem de nemulțumiți pentru faptul că mulți dintre ei au renunțat la concursuri de Grand prix, competiții plătite cu mii de euro, pentru a se pregăti și participa la un nivel ridicat la aceste campionate mondiale universitare, care acum sunt privite ca fiind lipsite de valoare de către cei care au stat drepți și au judecat strâmb.

De aceea, stimați colegi, fac apel la dumneavoastră pentru a susține acest demers, în așa fel încât și acestor campioni mondiali universitari să li se recunoască meritele, deoarece și pentru aceștia a cântat imnul României, și performanțele lor au avut răsunet în întreaga lume.

Vă mulțumesc.

    Rareș Șerban Mănescu - scurtă prezentare a Programului Poduri și podețe;

Domnul Rareș Șerban Mănescu:

Stimați colegi,

Guvernul a repartizat, în ședința de săptămâna trecută, a doua tranșă de fonduri în cadrul Programului de dezvoltare a infrastructurii din spațiul rural, suma totală pentru finanțarea proiectelor fiind de 100.698.000 lei.

Această inițiativă a Guvernului este binevenită, având în vedere infrastructura rurală existentă - drumuri comunale, poduri, podețe, ce fac legătura cu drumurile județene -, scopul programului fiind diminuarea decalajelor existente între zona rurală și cea urbană.

În plus, programul cuprinde măsuri esențiale, menite să transforme mediul rural românesc și să-l pregătească pentru aplicarea Politicii Agricole Comune, precum și măsura de legare a tuturor localităților la rețeaua de drumuri publice prevăzută în "Strategia în domeniul infrastructurii rutiere".

Este de înțeles faptul că acest proict a avut un ecou important în rândul autorităților locale. De la lansarea programului, 2.028 de localități au depus proiecte de dezvoltare a infrastructurii către Comisia de evaluare. Este și normal, dacă ne gândim că scopul Programului "Poduri și podețe" îl reprezintă modernizaea infrastructurii rurale, care reprezintă o premisă importantă a creșterii dinamicii de dezvoltare umană în mediul rural românesc. Prin dezvoltarea infrastructurii în mediul rural, executivul urmărește creșterea pieței agricole și atragerea de investiții pe plan local, îmbunătățirea stării de sănătate a populației, printr-un acces mai facil și mai frecvent la serviciile medicale, creșterea nivelului de educație, prin facilitarea frecvenței școlare și scăderea abandonului școlar la sate.

Prin programul "Poduri și podețe", facem un pas important pentru locuitorii din mediul rural, care se vor putea bucura în curând de o infrastructură demnă de o țară membră a Uniunii Europene.

    Ionel Palăr - declarație politică intitulată Violența - soluția la îndemâna românului modern;

Domnul Ionel Palăr:

"Violența - soluția la îndemâna românului modern"

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Săptămâna trecută a fost marcată de incidente care ar trebui să ne pună pe gânduri. Sau, măcar să ne facă să ne oprim o clipă din nebunia zilnică, din goana după scopuri de neatins, și să gândim soluții. Până mai ieri, scene în care o altercație banală de stradă se rezolva cu focuri de armă erau specifice filmelor americane. Era unica asociere care se putea face, apanajul exclusiv al ghetourilor insalubre sau al lumii interlope. Astăzi, însă, România noastră, altminteri neprihănită și neîntinată de astfel de orori, se dovedește a fi gazdă promițătoare pentru violențe. Astăzi, violența pare a fi cheia unei comunicări non-verbale la care recurg oameni din cele mai variate categorii sociale. Astăzi, prea multe conturi ajung să fie reglate cu pumnul, sau, după caz, cu pistolul.

O altercație banală într-un club a omorât un copil, săptămâna trecută, la Cluj. În timp ce protagnoniștii bătăii exersau, cu mulți pumni și destulă furie, preludiul unei morți neașteptate, gardienii clubului respectiv priveau, amuzați, de la margine. Tot săptămâna trecută, nervii unui șofer au fost întinși în trafic suficient cât acesta să-și defuleze acumulările isteroide cu focuri de armă. Vă amintiți, desigur, cum cu câteva luni în urmă, încălcarea proprietății a fost prilej de arme descărcate în capetele infractorilor. Protagoniștii erau persoane publice, al căror statut pe scara socială a "motivat" pe deplin decizia executărilor ad-hoc. În școli, pumnul este soluția tuturor problemelor, de la absențe nemotivate și note de corigență, până la iubiri neîmpărtășite.

Este tardiv să căutăm vinovați, în afara celor direct implicați în evenimentele evocate mai sus. Este, asemenea, imposibil să dăm filmul înapoi și să vedem exact momentul în care România a apucat-o pe un drum greșit. Totuși, ceea ce putem face este să regândim noțiunea de prevenție. De la instituțiile statului și până la celula societății, familia, totul trebuie regândit, reeducat și reformat.

Vă mulțumesc.

    Gheorghe Chiper - declarație politică intitulată În bugetul anului 2007 - proiecte mărețe pentru un viitor îndepărtat și incert;

Domnul Gheorghe Chiper:

"În bugetul anului 2007 - proiecte mărețe pentru un viitor îndepărtat și incert"

În general, când se construiește un buget, se face totul la timpul viitor, pentru o perioadă următoare, dar și pentru a se stabili termene și responsbilități pentru proiectele viitoare. Tot ca o considerație de ordin general, parametrii viitorului buget - indiferent de nivelul la care ne raportăm - au la bază rezultatele perioadei curente, realizările cumulate, dar și estimările privind evoluțiile viitoare, posibilitățile și condițiile următoare, extrapolările și modelele proiectate pe baze teoretice, fundamentate riguros și temeinic.

Studiind modul cum este structurat și conceput noul buget consolidat al statului, precum și legăturile sale cu bugetele locale, se poate aprecia faptul că ceea ce am arătat în primul paragraf - inspirat desigur dintr-o bază teoretică reală - se potrivește prea puțin actualului proiect de buget, care se va supune dezbaterilor din Parlament.

Se pote reține în acest sens supraestimarea veniturilor fiscale (de aproape 28%), ceea ce deformează baza de stabilire a cheltuielilor viitoare. Se pot constata, de asemenea, proiecte mărețe, o nouă serie de obiective de investiții, mai ales din domeniul social-cultural, care urmează să înceapă, dar nu la anul, ci într-o perioadă următoare, anul viitor fiind doar pentru pregătiri, pentru documentații, pentru licitații, dacă este posibil. Este interesant faptul că cele mai multe dintre ele nu se știe când vor fi gata - important este că se vorbește de ele, că vor fi făcute de actuala putere, că până acum n-a îndrăznit nimeni să le "atace" și să ne "fericească" cu ele. În județul Arad se furnizează asemenea informații iluzorii despre școli, chiar campusuri școlare, despre spitale, chiar clinici de specialitate, despre o autostradă în zonă, chiar cea despre care spunea președintele Băsescu că are absolută prioritate față de cea din Transilvania.

Ce prevede bugetul anului 2007 în acest sens? Trebuie spus că - ducând raționamentul pe exemplul aceluiași județ - proiectul de buget cuprinde unele sume pentru toate aceste proiecte grandioase; dar ele sunt tot pentru documentații - ca și în acest an -, iar termenele de începere și finalizare, mai ales pentru viitoarele școli, sunt fie incerte, fie îndepărtate în timp. Sunt ceva bani prevăzuți pentru continuarea pregătirilor la autostrada Nădlac-Lugoj, dar intrigă faptul că timp de doi ani nu s-a făcut nimic în acest sens, de ce s-ar face totul în anul viitor? S-au alocat bani pentru continuarea lucrărilor la Spitalul din Ineu, 95 miliarde lei vechi, ca și în anul acesta, dar nici aceștia nu au fost virați și utilizați, de ce s-ar schimba practica aceasta în anul viitor?

Toate acestea sunt elemente care conduc la o singură concluzie: se continuă și la anul afișarea unor proiecte și angajamente nerealiste, fără condiții de realizare, alocându-se sume mici pentru obiective mari, ale căror termene de finalizare sunt îndepărtate în timp sau pur și simplu sunt fără astfel de termene. În aceeași măsură, se abandonează unele alocări de fonduri pentru investiții mari, de importanță națională, cum este cazul magistralei de gaze Arad-Szeged - investiție despre care am prezentat recent o interpelare ministrului de resort. Să așteptăm răspunsul!

    Vladimir Alexandru Mănăstireanu - declarație politică: Învățăm în stil european în fabrici de diplome.

Domnul Vladimir Alexandru Mănăstireanu:

Declarație politică: "Învățăm în stil european în fabrici de diplome!"

Școala este un prestator de serviciu public care asigură educația comunității, dar eșecul masiv la concursurile pentru intrarea în profesie scoate în evidență nereușita sistemului de învățământ românesc. Promoții întregi ratează atestarea profesională sau ocazii de angajare în urma studiilor încheiate, pentru că au trecut printr-un sistem școlar haotic.

Se pare că așa stau lucrurile din moment ce locurile de muncă stau neocupate iar angajatorii se plâng că există un minus sever în ceea ce privește forța de muncă specializată și de modul cum actualul sistem de învățământ înțelege să pregătească resursa umană pentru piața muncii.

Școala românească nu mai pregătește demult ceva care să răspundă cerințelor actuale de pe piața forței de muncă și fie ele licee sau facultăți, expulzează grămezi de învățați care odată ajunși în fața "noului" oferit de piața muncii bâjbâie dezorientați și ajung fie șomeri cu diploma, fie tarabagii, sau în cele mai fericite cazuri fac ceea ce nu credeau că vor face, cu un salariu minim pe economie.

Ar mai fi o posibilitate pentru acești tineri absolvenți și totuși nepregătiți; să plătească bani grei pentru cursurile de specializare, care să le asigure propulsarea în lumea celor bine pregătiți, a adevăraților profesioniști.

Nu s-a făcut nimic pentru a se începe reforma propusă în campania electorala de actualul Guvern și totuși guvernanții se laudă ca învățăm "europenește", deși nici o universitate din România nu este inclusă în clasamentul primelor 500 de universități din lume sau în primele 100 din Europa.

Prin urmare, este și normal ca mulți tineri valoroși să prefere emigrarea peste hotare în vederea absolvirii unei facultăți prestigioase, considerând că emigrarea este unica șansă de realizare profesională.

Concluzia acestui fapt este una singură: o bună parte din liceele și facultățile românești nu sunt altceva decât fabrici de diplome, bucăți de hârtie fără acoperire în cunoștințe și abilități bune doar de păcălit tinerii naivi, soluția fiind aceea ca, pe viitor, angajatorii interesați în pregătirea forței proprii de muncă să-și înscrie angajații la cursuri pentru eficientizarea muncii.

Și atunci mă întreb: care mai este rolul acestor fabrici de anonimi pe piața muncii ?!

Vă mulțumesc.

     

(Pauză între orele 10,10-10,25)

 
Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art.94 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat.  

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă invit să luați loc în bănci pentru a putea începe lucrările ședinței.

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și anunț că, din totalul celor 331 de deputați, și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 225. Sunt absenți 106, din care 37 participă la alte acțiuni parlamentare.

Pentru început, în conformitate cu prevederile art.94 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, vă informez că au fost distribuite tuturor deputaților următoarele documente: ordinea de zi pentru marți, 14 noiembrie 2006; programul de lucru pentru perioada 13-18 noiembrie 2006; lista legilor pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente; lista rapoartelor depuse în perioada 9-13 noiembrie 2006, de comisiile permanente sesizate în fond; sumarul privind conținutul fiecărui Monitor Oficial al României, Partea I.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea art.14 din Legea nr.187/1999 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea securității ca poliție politică (rămasă pentru votul final).  

Intrăm în ordinea de zi și urmează să luăm în dezbatere inițiativele legislative înscrise pe ordinea de zi.

Vă reamintesc, la ora 12,30, avem programat votul final.

La pct.2 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea art.14 din Legea nr.187/1999 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea securității ca poliție politică.

Legea are caracter organic. Raport comun de adoptare din partea Comisiilor juridică și de apărare.

Suntem primă Cameră sesizată.

Dacă inițiatorul dorește să susțină proiectul. Nu dorește.

Comisia, vă rog. Domnul vicepreședinte Iordache.

   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, domnule președinte.

Voi prezenta raportul comun al celor două comisii, Comisia juridică și Comisia pentru apărare.

S-a ținut cont în elaborarea raportului favorabil pe care l-am înaintat, de avizul Consiliului Legislativ cât și de avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale.

La amendamentele admise, cele două comisii au ținut cont de precizările pe care le-a făcut și Guvernul cât și de prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.16 pentru renumerotare.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât să propună plenului adoptarea inițiativei legislative pentru completarea Legii nr.187/1999, cu amendamentele admise prevăzute în anexă la prezentul raport.

În raport cu conținutul și obiectul său, prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor organice.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă există vreun punct de vedere al Guvernului. Nu se prezintă. Favorabil.

Intervenții la dezbateri generale? Nu sunt intervenții la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole. Nu există amendamente respinse.

Pe anexa cu amendamente admise, pct.1, obiecții, observații, comentarii? Nu sunt. Adoptată.

Pct.2. Adoptat. Pct.3. Adoptat.

Am finalizat dezbaterea pe articole. Rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind înființarea comunei Sânpetru German, jud.Arad (rămasă pentru votul final).  

Pct.3. Propunerea legislativă privind înființarea comunei Sânpetru German, județul Arad.

Legea are caracter organic.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru administrație publică.

Suntem primă Cameră sesizată.

Dacă inițiatorul dorește să susțină proiectul.

Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt de acord cu observațiile comisiei. Am și făcut demersurile necesare la Arad pentru a primi actele care lipsesc din proiectul de lege.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Doar să prezentați, atunci, că este respingere, domnule președinte.

 
   

Domnul Relu Fenechiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă nu îndeplinește condițiile prevăzute de Legea nr.351/2001 și nici cele ale Legii nr.3/2000, astfel că, Comisia propune plenului Camerei Deputaților respingerea propunerii legislative.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dacă există intervenții la dezbateri generale. Nu sunt.

Nu există amendamente admise sau respinse.

Propunerea rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind înființarea comunei Otelec prin reorganizarea comunei Uivar, județul Timiș (rămasă pentru votul final).  

Propunere legislativă privind înființarea comunei Otelec, prin reorganizarea comunei Uivar, județul Timiș.

Legea are caracter organic. Raport de respingere din partea Comisiei pentru administrație.

Suntem primă Cameră sesizată.

Dacă inițiatorul dorește să intervină.

Domnul deputat Toro.

   

Domnul Toró Tiberiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Comuna Uivar se situează în județul Timiș, pe cele două părți ale Canalului Bega, în apropierea frontierei cu Serbia. Două dintre satele componente ale acestei comune și anume, Otelec și Iohannisfeld - Ionel, se situează pe partea stângă a râului Bega și sunt două localități cu vechi tradiții administrative înființate după recucerirea Banatului de către trupele habsburgice de la Imperiul Otoman.

Otelec și Iohannisfeld - Ionel, cum este numit, au fost comune de sine stătătoare până în anul 1968, data ultimei reorganizări administrative teritoriale a României. Acest lucru, bineînțeles, înseamnă că în cele două comune, sate actualmente, există o infrastructură administrativă și civică stabilă, sediul primăriei, dispensar, școală, grădiniță, sediul poliției, cămin cultural și așa mai departe.

Locuitorii comunei Uivar se pronunță prin referendum încă de anul trecut, în primăvara anului trecut, asupra despărțirii comunei în două și a înființării unei noi comune formate din cele două foste comune Otelec și Iohannisfeld - Ionel.

Referendumul este valabil, după cum vedeți și dumneavoastră din documentația depusă, în prezența a 59% din populația întregii comune, și cu o majoritate covârșitoare de 96% s-au pronunțat pentru înființarea noii comune.

Din păcate, cu câteva zile după organizarea acestui referendum, cele două localități sunt lovite de cele mai cumplite inundații din istoria celor două localități, inundațiile din Banat, când râul Timiș care are cursul la circa 20-25 de kilometri de cele două localități, se revarsă și distruge aproape două treimi din cele două localități. Aceasta a fost neșansa celor din cele două localități.

În perioada următoare, în anul următor, practic, prin eforturi deosebite, sunt reconstruite majoritatea caselor, respectiv, domeniul public din cele două localități, din fonduri guvernamentale majoritatea sau din fondurile Consiliului județean, dar cu un efort deosebit și din partea unor fonduri particulare din țară și străinătate. Astfel, sunt reconstruite 36 de case în comuna Otelec și 285 de case în comuna Ionel. Respectiv, sunt reabilitate mai toate clădirile din domeniul public. Acesta este norocul locuitorilor din cele două localități.

Din documentele pe care le-ați primit și dumneavoastră se poate observa că sunt îndeplinite toate condițiile cerute de lege, respectiv de anexa 4 din Legea nr.351/2001 privind organizarea teritoriului, mai puțin una singură, și anume, acea condiție care la momentul organizării referendumului, încă nu exista în lege, pentru că această condiție a apărut prin modificarea legii din vara anului 2006, în sesiunea trecută. Și anume, această condiție este afișarea concretă a delimitării granițelor celor două comune după despărțire.

După cum se vede, la data organizării referendumului, acest punct nu a fost încă în vigoare, această condiție, dar cu toate acestea, acesta este motivul principal pentru ca Comisia de administrație publică să dea un raport negativ și să ceară de la dumneavoastră respingerea acestui proiect.

Eu cer bunăvoința colegilor din Camera Deputaților pentru a respinge această respingere și de a da șansă celor două localități să se înființeze într-o comună nouă. Dat fiind tocmai că atunci, la momentul respectiv, au fost îndeplinite toate condițiile legii, totodată, în această perioadă decursă de atunci, de mai mult de un an, acești oameni au făcut niște eforturi deosebite pentru a se pune în picioare și de a da o perspectivă acestor localități.

Pe de altă parte, știu că nu prea ar fi corect ca să-i mai punem încă o dată, să organizăm un referendum, să nu vorbim doar de cheltuielile inutile suplimentare care înseamnă organizarea unui nou referendum.

Deci, încă o dată, cer insistent votul dumneavoastră pozitiv, de a da șansă în una dintre ședințele următoare, să abordăm pe articole această inițiativă și, până la urmă, s-o votăm.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Comisia. Domnul președinte Fenechiu.

 
   

Domnul Relu Fenechiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să mă adresez inițiatorului și să-i spun că, într-adevăr, au mai fost situații și cred că devine o cutumă parlamentară dacă acest referendum, în situația unei comune, făcut înainte de intrarea în viitoare a Legii nr.308/2006, putem să-l considerăm valabil. În acest moment, nu există marcarea hotarelor administrativ-teritoriale și a limitelor intravilanului. Acest lucru trebuie făcut pentru ca această nouă împărțire teritorială să poată să intre în vigoare.

Se poate face în Senat. Noi, în Camera Deputaților, nu putem încălca legea, așa încât Comisia nu poate susține propunerea legislativă și propune respingerea acesteia.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă există punct de vedere al Guvernului. Nu se susține.

Dezbateri generale. Nu există intervenții la dezbateri generale.

Proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.82/2006 pentru recunoașterea meritelor personalului armatei participant la acțiuni militare (rămas pentru votul final).  

La pct.5, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.82/2006 pentru recunoașterea meritelor personalului armatei participant la acțiuni militare.

Legea are caracter ordinar. Raport de adoptare din partea Comisiei pentru apărare.

Suntem în procedură de urgență. Primă Cameră sesizată.

Domnul secretar de stat Dobrițoiu, vă rog să prezentați proiectul.

   

Domnul Corneliu Dobrițoiu (secretar de stat, Ministerul Apărării Naționale):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Cu prilejul îndeplinirii angajamentelor asumate de România față de organismele internaționale de securitate, Alianța Nord-Atlantică și Uniunea Europeană precum și față de alți parteneri, Ministerul Apărării participă cu personal militar și civil la o gamă variată de misiuni militare.

Specific pentru aceste acțiuni militare este gradul mare de risc asumat de gradele militare, soldații și gradații voluntari sau personalul civil implicat în asemenea evenimente interne sau internaționale.

Lipsa unor norme legale menite să evidențieze meritele personalului armat participant la astfel de acțiuni, precum și întoarcerea recentă în țară a răniților cu handicap, ca urmare a participării la acțiuni de luptă pe teatrul de operații de luptă în Afganistan și Irak, are efecte negative majore asupra moralului trupelor, factor determinant pentru îndeplinirea cu succes a misiunilor asumate de statul român.

În aceste condiții, a fost necesară crearea în regim de urgență a cadrului legal care să aibă ca obiect de reglementare recunoașterea meritelor personalului armatei prin: acordarea unor titluri onorifice celor care au luat parte la acțiuni militare timp de patru luni consecutiv sau cumulativ precum și celor care au suferit o invaliditate; crearea posibilității de a menține, încadra ori reîncadra la cerere, în funcții specifice stabilite prin ordin al ministrului apărării, personalul militar sau civil clasat inapt pentru serviciul militar de către comisiile de expertiză medico-militare, din cauza afecțiunilor fizice dobândite ca urmare a participării la acțiuni militare.

Totodată, demersul legislativ reprezintă un act de echitate, o manifestare a spiritului de solidaritate cu cei care au avut de suferit în urma îndeplinirii obligațiunilor militare asumate de România, constituindu-se în același timp într-un vector al stabilității carierei militare.

În acest sens, vă adresăm rugămintea de a acorda votul dumneavoastră favorabil prezentului proiect de lege.

Și nu în ultimul rând, doresc să vă informez că și în alte armate aliate răniții cu handicap sunt păstrați în cadrul forțelor active, ca un imbold moral pentru cei care îndeplinesc misiuni în afara granițelor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule secretar de stat.

Din partea comisiei, domnul deputat Săniuță. Vă rog.

 
   

Domnul Marian Florian Săniuță:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În urma dezbaterii, în ședința din 7 noiembrie acest an, comisia propune plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.82/2006 pentru recunoașterea meritelor personalului armatei participant la acțiuni militare, cu un amendament de modificare a articolului unic al acestei legi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Dacă există intervenții la dezbateri generale. Da.

Din partea Grupului P.S.D., domnul deputat Marian Săniuță.

 
   

Domnul Marian Florian Săniuță:

Mulțumesc din nou, domnule președinte.

Dați-mi voie să salut această inițiativă care vine din partea Ministerului Apărării, pentru recunoașterea până la urmă a meritelor, eforturilor și sacrificiilor pe care militarii noștri le depun în teatrele de operațiuni.

Vin însă aici cu o rugăminte. Nu mi se pare firesc ca acest proiect de lege să se adreseze numai unităților Ministerului Apărării Naționale. În misiuni externe, sunt cuprinși și militarii și în special jandarmii din cadrul Ministerului Administrației și Internelor. Și aceștia pot călca pe mine, și aceștia pot fi împușcați, și aceștia pot fi schilodiți și așa mai departe.

Faptul că acest proiect de lege sau, dacă vreți, această ordonanță de urgență a trebuit să răspundă unor comandamente în ceea ce privește rapiditatea adoptării sale pentru rezolvarea unor probleme imediate, rog de la această tribună oficialii Ministerului Administrației și Internelor să promoveze, dacă nu o ordonanță, măcar un proiect de lege asemănător cu acesta pentru că sper că acum, sub aceeași umbrelă de partid, Ministerul Administrației și Ministerul Apărării să găsească punctul comun de colaborare, ceea ce nu s-a întâmplat până acum.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Alte intervenții la dezbateri generale.

Vă rog, domnule deputat Calimente, din partea Grupului parlamentar al P.N.L.

 
   

Domnul Mihăiță Calimente:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Și Grupul Partidului Național Liberal subscrie la această lege, este un act normal atât de recunoștință cât și de onoare în a recunoaște meritele celor care, sigur, fac acest sacrificiu în numele României.

Vreau să vă aduc aminte că în alte țări aceste lucruri se petrec de foarte multă vreme. Un singur exemplu: în timpul celui de al doilea război mondial, a existat un celebru pilot de vânătoare britanic, pe nume Bader, care a pilotat un avion cu proteze la ambele picioare. Deci, acest lucru este pe deplin realizabil.

De asemenea, mă alătur și eu inițiativei colegului meu, domnul Marian Săniuță, pentru ca și celelalte arme și mă refer aici la Jandarmerie și Poliție care participă la operațiuni militare în Kosovo și în Balcani sau în alte părți, să fie supuși aceluiași regim și să primească același tip de recompense pentru efortul pe care-l fac.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Alte intervenții.

Vă rog, domnule deputat Valeriu Tabără, din partea Grupului parlamentar democrat.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Partidul Democrat susține inițiativa legislativă și, în același timp, amintesc și eu că ne raliem propunerii domnului deputat Săniuță pentru o inițiativă legislativă mai largă care să rezolve și situațiile pentru alte categorii de militari și personal, de altfel, pentru că este și personal civil acolo, pentru situațiile care se pot ivi.

Cred că este un act de dreptate și eu cred că încă nu facem suficient de mult pentru cei care, de fapt, ne reprezintă într-o zonă de importanță capitală pentru ceea ce va însemna liniștea lumii, până la urmă și liniștea noastră.

Mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Alte intervenții. Nu sunt alte intervenții.

Nu avem amendamente respinse, avem doar un amendament admis mai curând de tehnică legislativă.

Dacă există obiecții, observații, la acest amendament de tehnică legislativă. Nu sunt.

Vă mulțumesc.

Proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.191/1998 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Protecție și Pază, cu modificările și completările ulterioare (rămasă pentru votul final).  

Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.191/1998 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Protecție și Pază, cu modificările și completările ulterioare.

Legea are caracter organic. Raport de respingere din partea Comisiei pentru apărare.

Suntem primă Cameră sesizată.

Dacă inițiatorul dorește să susțină proiectul. Domnul deputat...Grupul Conservator?! Nu se susține.

Comisia, vă rog frumos. Domnul deputat Săniuță.

   

Domnul Marian Florian Săniuță:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art.14 din Legea nr.191/1998, în sensul stabilirii prin lege a categoriilor de persoane îndreptățite să beneficieze de protecție.

În urma dezbaterii în ședința din 7 noiembrie acest an, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională propune plenului Camerei Deputaților respingerea propunerii legislative.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Intervenții la dezbateri generale. Nu sunt intervenții la dezbateri generale.

Fiind propunere de respingere, rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între România și Comunitatea Europeană privind anumite aspecte ale serviciilor aeriene, semnat la Salzburg la 5 mai 2006 (rămas pentru votul final).  

La pct.7, Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre România și Comunitatea Europeană privind anumite aspecte ale serviciilor aeriene, semnat la Salzburg, la 5 mai 2006.

Legea are caracter ordinar.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru industrii.

Prioritate legislativă.

Suntem primă Cameră sesizată.

Dacă inițiatorul dorește să prezinte proiectul. Nu este necesar.

Comisia. Vă rog frumos. Domnul președinte Iulian Iancu.

   

Domnul Iulian Iancu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată pentru dezbatere în fond cu Proiectul de Lege privind ratificarea Acordului între România și Comunitatea Europeană, pe anumite aspecte ale serviciilor aeriene.

Acordul semnat între România și Comunitatea Europeană are drept scop corectarea incompatibilităților de natură juridică dintre legislația comunitară și unele dispoziții ale acordurilor bilaterale încheiate de România cu statele membre ale Comunității Europene.

În urma dezbaterilor în comisie, comisia propune adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de inițiator.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Intervenții la dezbateri generale. Nu sunt intervenții la dezbateri generale.

Nu există amendamente admise sau respinse.

Proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria privind protecția reciprocă a informațiilor clasificate, semnat la București la 13 aprilie 2006 (rămas pentru votul final).  

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria privind protecția reciprocă a informațiilor clasificate, semnat la București, la 13 aprilie 2006.

Legea are caracter ordinar.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru apărare.

Suntem primă Cameră sesizată.

Dacă inițiatorul dorește să-l susțină. Nu este cazul.

Comisia, vă rog frumos. Domnul deputat Săniuță.

   

Domnul Marian Florian Săniuță:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Astăzi văd că avem o activitate împreună foarte laborioasă și sper că la fel de fructuoasă.

Acordul supus ratificării creează bazele legale pentru realizarea schimbului de informații clasificate și stă la baza activităților ce implică schimbul unor asemenea informații între cele două state, România și Bulgaria, efectuat prin îndemnul instituțiilor publice sau private.

În urma dezbaterii, în ședința din 7 noiembrie 2006, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională propune plenului Camerei Deputaților adoptarea acestui proiect de lege în forma prezentată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Intervenții la dezbateri generale? Nu avem intervenții la dezbateri generale.

Nu există amendamente admise sau respinse.

Rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind consacrarea zilei de 13 decembrie ca sărbătoare a etniei tătare din România (rămas pentru votul final).  

Pct.9, Proiectul de Lege privind consacrarea zilei de 13 decembrie ca sărbătoare a etniei tătare din România.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul. Domnul deputat Amet Aledin.

   

Domnul Aledin Amet:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

În țara noastră trăiesc astăzi, conform statisticilor oficiale, 25.000 de tătari. Cetățeni români născuți și educați în România, membrii Comunității tătare și-au păstrat identitatea etnică și identitatea religioasă, având îndatoriri și drepturi.

Aș dori să evidențiez un aspect, și anume, faptul că etnia tătară ocupă un loc important în ceea ce privește numărul intelectualilor raportat la numărul populației. Prin acest proiect de lege, noi, autorii, ne-am propus să marcăm data de 13 decembrie ca zi de sărbătoare, de bucurie a Comunității tătare.

Propunerea legislativă a primit votul favorabil din partea plenului Senatului, precum și votul pentru din partea Comisiei de cultură, Comisiei pentru administrație și Comisiei pentru drepturile omului.

Doamnelor și domnilor colegi,

Rugămintea mea este să oferiți această sărbătoare comunității tătare, o comunitate respectată și, în egală măsură, respectuoasă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Comisia. Domnule vicepreședinte Varga, vă rog.

 
   

Domnul Varga Attila:

Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a fost sesizată, în fond, spre dezbatere, a proiectului de Lege privind consacrarea zilei de 13 decembrie ca sărbătoare a etniei tătare din România.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 13 septembrie 2006, Camera Deputaților fiind Cameră decizională.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În conformitate cu prevederile art.61 din Regulament, membrii Comisiei au examinat proiectul de lege în ședința din 11 octombrie 2006. La lucrările comisiei au fost prezenți 13 deputați din totalul de 15 membri ai comisiei.

Cu ocazia dezbaterilor, membrii comisiei au concluzionat că proiectul de lege adoptat Senat poate fi acceptat într-o formă amendată, având în vedere amendamentele propuse de Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă și potrivit opiniilor exprimate de inițiatori și de unii membrii ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Prin urmare, supunem spre dezbatere și aprobare inițiativa legislativă privind consacrarea zilei de 13 decembrie ca sărbătoare a etniei tătarilor din România.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Dacă există intervenții la dezbateri generale.

Vă rog, domnule deputat Moisoiu.

 
   

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu vreau să subliniez că este o bucurie pentru noi ca să aprobăm prin votul nostru acordarea acestei zile de sărbătoare pentru una dintre populațiile din România, pentru tătari, pentru minoritatea tătară din România de a avea o sărbătoare a sa proprie.

Grupul parlamentar al Partidului România Mare va susține necondiționat această inițiativă legislativă, mai ales că și în rândurile sale fac parte deputați de această etnie, în rândurile sale sunt consilieri locali și județeni din județele în care aceștia trăiesc și considerăm că se face astăzi un act de dreptate în acest sens.

De asemenea, am o rugăminte, dacă s-ar putea, domnule președinte, și anume, să se grăbească în măsura în care cred că toți colegii din sală vor vota favorabil această inițiativă parlamentară, să se grăbească demersurile pentru ca să se urgenteze la Senat, pentru votarea ei și la Senat, astfel ca 13 decembrie 2006 să fie pentru prima oară ziua în care etnia tătară să-și serbeze ziua sa.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Miron Ignat.

 
   

Domnul Miron Ignat:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Acest proiect de lege a fost adoptat în Senat și de Comisia drepturilor omului, minorități și culte.

Implementarea acestei legi, după câte am constatat, nu implică nici cheltuieli guvernamentale, nici cheltuieli de la bugetele organelor locale, ci va fi o sărbătoare a etniei noastre, etniei tătare, care va recunoaște acest act istoric, prin ce a trecut și această etnie.

Declararea zilei de 13 - să fie o zi cu noroc, nu cu ghinion, cum sunt zilele de 13 - nu face altceva decât va recunoaște ceea ce ei sărbătoresc de ani și ani de zile.

Grupul parlamentar al minorităților naționale va vota favorabil acest proiect de lege.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Magheru, domnul deputat Săniuță și domnul deputat Fotopolos. Aceasta este ordinea, îmi pare rău.

 
   

Domnul Paul Magheru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am motive personale să intervin în legătură cu dezbaterile și, categoric, adoptarea acestei inițiative legislative. Lumea și astăzi mai confundă încă două minorități destul de apropiate, turcă și tătară, este adevărat că au o istorie relativ comună, un spațiu geografic relativ comun. În ce mă privește pe mine, ca locuitor al orașului Oradea, aș vrea să vă spun că mă leagă istoric de evenimentele din secolul al XIII-lea, faptul că în deplină expansiune mongolo-tătară, orașul Oradea, până astăzi, deține cea mai veche cetate din lemn, ridicată împotriva năvălirii tătarilor.

În legătură cu acest proiect de lege, aș vrea să vă spun că, cunosc și apreciez istoria, cultura acestei minorități, a favorizat în zona geografică și culturală, unde au fost inclusiv, contrar unor considerații istorice, a favorizat cultura, inclusiv cultura persană, apoi cultura țărilor învecinate. Aș vrea să vă mai spun, în legătură cu această minoritate, că eu spun, mai în glumă, mai în serios, colegilor mei din Parlament, din Grupul minorităților naționale altele decât cea maghiară, că fără minorități n-ar exista România Mare. Într-adevăr, România Mare există și prin aceste minorități.

Eu mă alătur sentimentelor exprimate de până acum și, categoric, și personal, și din partea Grupului parlamentar, mă bucur de bucuria minorității tătare din România.

Doresc și eu ca cifra fatidică 13 să le aducă numai noroc.

Deci, îi felicit pentru această inițiativă și vă promitem că ne vom bucura, alături de ei, prețuindu-i pentru istoria, pentru cultura și mai ales pentru ceea ce au reușit să lichideze din mentalul românesc. De regulă, în mentalul nostru, când auzeai de cuvântul turc și tătar, te apuca groaza. Ei, de data aceasta, te apucă cinstea, considerația și respectul față de această minoritate.

Îi felicit și mă bucur încă o dată de bucuria lor!

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Marian Săniuță.

 
   

Domnul Marian Florian Săniuță:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Dați-mi voie ca și eu, la rândul meu, să salut această inițiativă. Până la urmă, regimul minorităților în România reprezintă un model, dincolo de toate pasiunile care s-au pus de-a lungul vremii și, în special, în ultima sută de ani, vizavi de ce se întâmplă, ce s-a întâmplat și mi-aș permite să spun, ceea ce se va întâmpla într-o Românie europeană.

Ca parlamentar de stânga, însă, ca membru al Internaționalei socialiste, dați-mi voie să ridic o problemă: 13 decembrie este, în egală măsură, ziua tipografilor. 13 decembrie, în perioada imediat postbelică, după primul război mondial, a reprezentat un eveniment în care muncitorii tipografi, ieșiți în stradă, să-și câștige drepturile, împreună cu sindicatele, împreună cu formațiunile profesionale, au fost brutal reprimați de conducerea de atunci a țării.

Din acest punct de vedere, iată, vom asista la două sărbători într-o singură zi: una care să fie, să spun așa, plină de zâmbete, este vorba de sărbătoarea colegilor din minoritatea tătară, într-o Românie europeană, și una care comemorează, până la urmă, morții din piața teatrului, muncitorii tipografi, sindicaliștii care au picat atunci, doar pentru faptul că și-au cerut drepturile.

Din acest punct de vedere, eu cred că, dați-mi voie să-mi exprim acest punct de vedere, eu cred că atunci când proclamăm și dorim astfel de zile trebuie să ținem cont dacă în acea zi se mai întâmplă ceva, dacă există și alte conotații istorice, și sunt obligat să spun: ziua tipografilor și morții din piața teatrului ne pun în situația pe noi, parlamentarii de stânga, să reflectăm o dată în plus atunci când discutăm despre 13 decembrie, ca o altă zi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Fotopolos, domnul deputat Mihei și domnul deputat Márton.

 
   

Domnul Sotiris Fotopolos:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Dacă-mi permiteți, astăzi este lăsata secului. În numele comunității elene, vă dorim petrecere plăcută și, foarte pe scurt, un obicei care se poartă de mii de ani în Grecia: finii se duc la nași cu tot ce trebuie și petrec până mâine dimineață.

Este un moment în care, pentru mine, acest proiect de lege reprezintă o dublă semnificație: comunitatea greacă din România are relații superbe cu comunitatea tătară și comunitatea turcă, sunt perfect de acord, mi-aș permite, colegului nostru deputat al minorității tătare că, pe 13 decembrie să ne invite la această sărbătoare, să elaborăm împreună o sărbătoare multietnică, dar cu majoritate românească în casa noastră.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Andrian Mihei.

 
   

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cred că este o dată de bun augur, când discutăm astăzi, 14 noiembrie, despre acest proiect de lege care sper să primească votul dumneavoastră final, pentru că, inevitabil, discutând despre etnia tătară, trebuie să discutăm despre Dobrogea, model de conviețuire multiculturală.

Astăzi, 14 noiembrie, se împlinesc 128 de ani de când Dobrogea a revenit României. Este de remarcat faptul că marele om politic liberal, Mihail Kogălniceanu, părintele reformei și al primei modernizări a României, a redactat Proclamația domnească pe care a rostit-o regele Carol când Dobrogea a revenit României.

Cred că este o zi de sărbătoare și trebuie să subscriem cu toții că acest meleag dobrogean întotdeauna a fost un cămin și pe etnia tătară.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Arpád Márton.

 
   

Domnul Márton Arpád-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Ne bucurăm, iată, că suntem la un al doilea proiect de lege, care consacră o zi care pentru o minoritate din România este o zi importantă.

Noi am susținut și prima inițiativă, cea legată de comunitatea romilor, am susținut-o și pe aceasta, chiar participând la ajustarea din punct de vedere al textului, din punctul de vedere al necesităților legislative.

Ca atare, ne bucurăm că va fi votat și sper că va fi votat. Chiar mai mult, îi rog pe colegii noștri din Partidul Social Democrat, deși am înțeles problema dânșilor, să voteze acest proiect de lege, pentru că astfel de zile sunt legate pentru fiecare comunitate, de un eveniment istoric concret. Că aceste evenimente istorice concrete, de-a lungul secolelor s-ar putea să fie în aceeași zi, este o problemă pe care nu o putem rezolva și vă rog să nu interpretați altfel, dar nici când s-a decis în Parlamentul României, mi se pare, cu unanimitate, ziua națională pe 1 decembrie, nu s-a gândit nimeni, haideți să nu o punem pe 1 decembrie, pentru că mai există o zi internațională în aceeași zi.

Eu cred că astfel de suprapuneri, în data istorică pe care o avem acum, sunt inevitabile.

Și, dacă această comunitate, cea tătară, consideră că cea mai reprezentativă pentru dânșii este această zi, atunci, să susțineți și să votați pentru acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Alte intervenții la dezbateri generale? Domnule deputat Săniuță, tot la dezbateri generale? Vă rog.

 
   

Domnul Marian-Florian Săniuță:

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu doresc să iau cuvântul pentru a crea un diferent. Văd că există în continuare pasiuni.

Vreau să spun, însă, extrem de clar, un singur lucru: atunci când am luat cuvântul și am sesizat că 13 decembrie este ziua în care români, conaționali de-ai noștri au fost împușcați în Piața teatrului, m-am gândit că într-o astfel de zi este o zi în care îi comemorăm pe acești oameni.

Sigur, cred că suntem la fel de români ca să-i comemorăm pe cei care au picat în Piața teatrului pe 13 decembrie și mai puțin să ne bucurăm. Or, dacă dăm dovadă că suntem cu toții români, indiferent de naționalitate, de minoritatea căreia îi aparținem, trebuie să acceptăm, stimați colegi, că istoria este una singură, aceea a României și românilor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Preda.

 
   

Domnul Ion Preda:

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Aici nu este vorba de poziția stângii sau a dreptei. Este vorba de istoria reală a României, care ne spune că la 13 decembrie 1918 a fost o încercare de puci, pusă la cale de Comintern.

Nici măcar social-democrația din România nu a sprijinit-o! Așa încât, pentru susținerea proiectului de lege care se discută nu este, din acest punct de vedere, nici un impediment.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnule deputat Frâncu, doriți să luați cuvântul? Îmi cer scuze, dar v-am văzut doar prezența, nu și mâna ridicată.

 
   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Cred că discuția a luat-o pe o cale greșită, nu se pune aici problema de a compara importanța a două evenimente.

Important este că, pe 13 decembrie, în Crimeea, comunitatea tătară și-a votat Constituția și, pentru această comunitate, această zi este o zi importantă și este o zi de sărbătoare.

Sunt unul dintre coautorii legii și am semnat, alături de colegul Aledin Amet, această lege, pentru că eu cunosc și respect cultura acestei minorități.

Vreau să vă spun că tătarii sunt printre puținele minorități care nu au corespondent în stat național și este firesc ca, spre deosebire de celelalte minorități, care-și pot serba o zi națională o dată cu conaționalii lor din statele respective, comunitatea tătară să aibă și ea, așa cum am stabilit și pentru comunitatea romă, pentru minoritatea romă, deci să aibă o zi de sărbătoare.

Și cred eu că este important pentru noi, tocmai pentru că am demonstrat întotdeauna o deschidere largă spre această problemă a minorităților naționale și am fost, poate, printre puținele state din lume care am avut o legislație în acest domeniu model pentru alte state, să fim cu toții de acord și să le oferim colegilor noștri această posibilitate de a avea o zi în care, practic, 25.000 de persoane să își serbeze o zi a lor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Ujeniuc, domnul deputat Mălaimare.

 
   

Domnul Dragoș Ujeniuc:

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu n-am înțeles un singur lucru: care este grija Grupului P.S.D.? Că în ziua de 13 decembrie, tătarii nu vor putea participa la sărbătoarea tipografilor, la comemorarea acestei zile pentru lupta tipografilor din 13 decembrie?

Părerea mea sinceră este că am început să ne facem că lucrăm! Continuăm în aceeași manieră, pe o problemă falsă, să purtăm discuții, iată, de aproape o jumătate de oră. Cele două sărbători: comemorarea zilei de 13 decembrie de către tipografi și sărbătoarea tătarilor nu sunt incompatibile, dacă sunt în aceeași dată. Haideți să fim puțin serioși și să abandonăm această problemă falsă.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat Mălaimare.

 
   

Domnul Mihai Adrian Mălaimare:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Eu cred că n-ar trebui, evident, să amestecăm lucrurile, deși istoria le rezolvă așa cum trebuie și sunt convins că tot ceea ce a spus colegul nostru de la P.S.D. este în consens cu ceea ce este și în sufletul nostru, al tuturor.

Doar că vreau să vă relatez o scurtă întâmplare. În cadrul unei manifestări pe care am organizat-o la teatrul pe care-l conduc am avut în scenă, în fața a 1.500 de oameni, câți erau în amfiteatrul nostru, copiii comunității tătarilor și care ne-au cerut, m-au rugat să le permit, deși nu era în program, să cânte și să danseze un cântec al lor, despre oamenii care nu au o țară. M-au rugat, crezând că o să le interzic așa ceva. Le-am permis să o facă, 20 de copii și o profesoară au cântat plângând și 1500 de oameni s-au ridicat în picioare și nu au îndrăznit să aplaude. Aceasta este povestea. Aceasta este întâmplarea și eu salut în comunitatea tătarilor nevoia culturii noastre profunde, a unei culturi combinate, a unei culturi în care tătarii, cu tot ceea ce au ei bun și cu tot ceea ce înseamnă ei valoros sunt ai noștri.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Dragoș Dumitriu.

 
   

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Nu credeam să ajung să aud vreodată atâta patetism pe seama tătarilor.

lumea, până la urmă, în mare parte, este de acord cu această lege, stăm pe loc de aproape o oră pentru o chestie pe care o puteam vota în două minute.

Chiar trebuie să facem propagandă electorală și declarații politice până și pentru tătari?

Mulțumesc frumos.

Hai să trecem la vot!

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Rus.

Vreau să întreb dacă mai este vreunul dintre colegi care încă nu a vorbit, ca să pot să vă ofer cuvântul?

 
   

Domnul Ioan Aurel Rus:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor colegi,

Atunci când la Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități naționale a venit această inițiativă pentru aviz, am stat și am calculat toți colegii și am găsit de bine să avizăm favorabil și putem merge cu argumentele mai departe.

În România se sărbătorește de două ori ziua de Paște. Sunt confrații noștri catolici, reformați, cultele protestante, care-și sărbătoresc Paștele la o dată, și este dreptul lor, pe urmă este Paștele ortodox și sărbătorim altă dată.

Nu încurcă nici unul pe ceilalți, ci, dimpotrivă, ne bucurăm și la o sărbătoare și la cealaltă.

Este foarte adevărat ce spunea colegul nostru Săniuță, că în 13 decembrie comemorăm tipografii care s-au jertfit, dar tot atât de adevărat este că și comunitatea tătară are dreptul la o zi de sărbătoare. Așa că, haideți să dăm un vot pentru această sărbătoare, să se bucure și confrații tătari, ne bucurăm și noi împreună și în această conlucrare să se arate că într-adevăr vrem să facem ceva util aici, în Parlamentul României.

Mulțumim.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Alte intervenții la dezbateri generale? Stimați colegi, dar insist. Nu mai sunt.

Trecem, atunci, la dezbaterile pe articole. Nu avem amendamente respinse. Lucrăm pe raportul cu amendamente admise.

Punctul 1. Obiecții, observații, comentarii? Nu sunt.

Punctul 2. Nu sunt. Adoptate.

Punctul 3. Obiecții, observații, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 4. Obiecții, observații, comentarii? Varianta comisiei. Nu sunt. Adoptat.

Am finalizat dezbaterea pe articole. Rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.64/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare (rămas pentru votul final).  

La punctul 10, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 64/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare.

Legea are caracter ordinar; proiect adoptat de Senat.
Raport de adoptare din partea Comisiei pentru muncă.

Procedură de urgență.

Prioritate legislativă de integrare.

Suntem Cameră decizională.

O rog pe doamna secretar de stat Katalin Kibedi să prezinte proiectul, după care îl invit pe domnul deputat Mocanu să prezinte raportul comisiei.

   

Doamna Kibedi Katalin Barbara (secretar de stat, Ministerul Justiției):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Distinsă Cameră,

În momentul adoptării Legii privind Statutul funcționarilor publici din sistemul penitenciar s-a realizat demilitarizarea acestui personal. Într-un mod firesc atunci, Legea nr. 80 din 1995, devenind inoportună pentru a fi aplicată unei categorii demilitarizate, însăși prevederile Legii privind statutul au obligat la elaborarea unei legi speciale de salarizare.

Sigur că drepturile câștigate au fost păstrate în acest nou sistem, însă gradele militare trebuiau înlocuite cu grade profesionale.

Ceea ce aduce nou, totuși, acest sistem de salarizare este ca, atât stabilirea coeficienților de salarizare, cât și accesul la gradele profesionale, să se realizeze pe criterii de profesionalism și de merit, și nu neapărat unul automat, conferit prin ani de vechime, care sigur că și ei își găsesc până la urmă o răsplată, prin acele sporuri care se cuvin tuturor categoriilor de funcționari publici.

În aceste condiții, având și votul Comisiei pentru muncă, căreia îi mulțumim pentru contribuțiile aduse la discutarea acestei ordonanțe, care este supusă aprobării dumneavoastră, vă rog să vă dați votul, pentru a deveni o lege definitivă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Mocanu:

Stimați colegi,

În conformitate cu prevederile art. 95 și 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru muncă și protecție socială a fost sesizată în fond în procedură de urgență, în vederea examinării și întocmirii raportului, cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 64/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, ce ne-a fost trimis de la Biroul permanent.

La întocmirea acestui raport, comisia a avut în vedere trei avize favorabile, respectiv cele ale Consiliului legislativ, ale Comisiei juridice, de disciplină și imunități, precum și cel al Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea unui sistem de salarizare propriu sistemului penitenciar, un sistem de salarizare care să fie în concordanță cu nivelul și complexitatea atribuțiilor acestei categorii de personal.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, conform prevederilor art. 73 alin. 1 din Constituția României, republicată.

La lucrările comisiei au fost prezenți 17 deputați din totalul de 19, iar raportul a fost adoptat de către comisie, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, motiv pentru care vă propunem admiterea acestuia, fără modificări, așa cum l-am primit de la Senat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Intervenții la dezbateri generale? Nu sunt intervenții la dezbateri generale, nu avem dezbateri pe articole, neexistând amendamente admise sau respinse; o intervenție din partea domnului deputat Ujeniuc.

 
   

Domnul Dragoș Ujeniuc:

Mulțumesc, domnule președinte.

Propun, pentru o mai corectă formulare din punct de vedere juridic și lingvistic, să se folosească următoarea exprimare: "în aplicarea prezentei ordonanțe, Ministerul Justiției va emite norme metodologice în termen de 30 de zile" și textul curge, în loc de: "în aplicarea prezentei ordonanțe se vor emite norme metodologice de către Ministerul Justiției".

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

O să vă rog, împreună cu comisia și cu reprezentantul ministerului, dacă puteți cădea de acord cu o formulare de natură tehnico-legislativă, sunt convins că plenul nu va avea nici o obiecție.

Vă mulțumesc foarte mult.

Proiectul rămâne la vot final, într-o formulare care se va găsi la acea normă de trimitere.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.21/2006 privind regimul concesionării monumentelor istorice (rămas pentru votul final).  

Punctul 11, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 21/2006 privind regimul concesionării monumentelor istorice.

Legea are caracter ordinar. Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru cultură.

Suntem în procedură de urgență.

Prioritate legislativă de integrare.

Suntem Cameră decizională.

A luat deja cuvântul reprezentantul inițiatorului, domnul secretar de stat Onisei.

   

Domnul Ioan Onisei (secretar de stat, Ministerul Culturii și Cultelor):

Bună ziua, domnule președinte,

Bună ziua, doamnelor și domnilor deputați,

Este vorba de o ordonanță specifică, care reglementează concesionarea monumentelor istorice, astfel încât acestea să fie cât mai bine valorizate, să fie cât mai bine protejate și introduse, eventual, în circuitul civil și în circuitul turistic. Sunt măsuri specifice.

Mulțumesc Comisiei pentru cultură, care ne-a fost de mare ajutor, pentru că ordonanța inițială se baza pe Legea nr. 219 privind concesiunea monumentelor. Între timp aceasta a fost abrogată și Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență, de reglementare a acestui regim general, în acord cu directivele Uniunii Europene.

Așadar, Ordonanța Guvernului nr. 21 este, așa cum vedeți din raportul comisiei, pusă de acord cu această ordonanță de urgență-cadru.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule secretar de stat.

Domnul președinte Micula.

 
   

Domnul Cătălin Micula:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Voi dau citire raportului asupra proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 21/2006 privind regimul concesionării monumentelor istorice.

Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a fost sesizată, în fond, cu această inițiativă legislativă.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului privind regimul concesionării monumentelor istorice a fost transmis spre avizare Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisiei pentru buget, finanțe și bănci și Comisiei juridice, de disciplină și imunități, care au avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia a ținut cont de avizul Consiliului legislativ, care a avizat favorabil proiectul de lege.

Potrivit prevederilor art. 73 din Constituția României, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului privind regimul concesionării monumentelor istorice face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul a aprobat proiectul de lege în ședința din 30 martie 2006; respectiv Camera Deputaților este Cameră decizională.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului privind regimul concesionării monumentelor istorice a fost dezbătut în ședințele comisiei din zilele de 30 mai, 14 iunie, 13 - 16 septembrie și 2, 18, 24 octombrie.

În conformitate cu prevederile art. 54 din Regulamentul Camerei Deputaților, din partea Guvernului a participat la lucrările comisiei domnul Ioan Onisei, secretar de stat în Ministerul Culturii și Cultelor.

La lucrările comisiei au fost prezenți 19 deputați din totalul de 21 de membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitatea voturilor celor prezenți în sală în momentul votării.

În urma dezbaterii, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, propune adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 21/2006 privind regimul concesionării monumentelor istorice, cu amendamente.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Da. Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Constantin Tudor:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Legea pe care Grupul deputaților conservatori o va vota astăzi este binevenită și mai mult decât necesară. Ca unul care am lucrat 6 ani în domeniul culturii și ca un român care știm că nu avem prea multe monumente istorice, cred că normele impuse prin această ordonanță, așa cum a fost ea amendată în comisia de specialitate, vor determina o mai mare grijă pentru monumentele istorice.

Îl rog pe domnul secretar de stat Onisei de la Ministerul Culturii să fie, însă, foarte atent atunci când se concesionează aceste monumente istorice și, mai ales, ca prevederile din proiectul de lege amendat să fie aplicate întocmai. Mă refer la regimul contravențiilor și mai ales al infracțiunilor, acolo unde este cazul, pentru că, este adevărat, prea ne-am bătut joc mulți ani de monumentele istorice.

Noi vom susține acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Vă rog, poftiți.

 
   

Domnul Gheorghe Firczak:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mă alătur și eu celor prezentate de colegul antevorbitor. în calitatea mea de istoric și de muzeograf nu pot decât să salut orice inițiativă care vine în sprijinul protejării monumentelor istorice. Și credeți-mă că este foarte mare nevoie de o îmbunătățire a legislației și de o grijă mult mai mare pentru monumentele istorice.

Cred că votarea acestei legi nu face decât să îmbunătățească starea, în unele situații deplorabilă, a monumentelor istorice din România.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Márton.

 
   

Domnul Márton-Árpád Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Mi se pare că este foarte important ca, atunci când vorbim de un proiect de lege, să vorbim exact despre ceea ce dorește să facă proiectul de lege respectiv. În cazul de față este într-adevăr un proiect foarte important, pentru că, din reglementarea generală a concesionării, se apleacă asupra unei reglementări specifice, cea legată de monumente. Statul, nu, întotdeauna, are posibilitatea - statutul, în general, deci, organele centrale -, nici autoritățile publice locale nu au această posibilitate de a-și menține această bogăție pe care o au în administrare într-o stare bună, nu pot să folosească util, câteodată, o clădire monument istoric.

Și atunci, soluția este tocmai concesionarea acestor clădiri către unele persoane fizice sau juridice care sunt interesate în a folosi acea clădire, care, totodată, trebuie să se supună anumitor cerințe legate de aceasta. Ei vor veni cu bani, nu bani publici, ci bani din propriul buzunar, vor pune în valoare această clădire și o vor folosi într-o formă acceptabilă și din punct de vedere al clădirii monument istoric. Deci, este un instrument util și foarte important.

Grupul nostru parlamentar, prin cei doi deputați pe care îi avem în această, comisie, a participat activ la o îmbunătățire a acestui proiect de lege. Avem în continuare anumite rezerve, dar sperăm că, până una alta, rezervele noastre, prin hotărârile Ministerului Culturii, vor fi rezolvate și acest proiect de lege nu va fi un instrument de blocare a acestor concesionări, blocare inutilă, evident, din cauza birocrației care se impune.

Spun de ce, pentru că o clădire care nu poate fi concesionată util, s-ar putea să se dărâme, din cauză că autoritățile publice locale sau centrale nu au banii necesari pentru restaurarea acestei clădiri.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Amarie.

 
   

Domnul Constantin Amarie:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Este o lege, aș putea să spun, venită în al doisprezecelea ceas, pentru că noi știm că la nivel de națiune monumentele istorice sunt într-o mare suferință și, prin aceasta, suferă istoria noastră națională. Este o lege binevenită, pentru că va rezolva, presupun, în mare parte această chestiune.

Știm ce importanță acordă fiecare națiune propriei sale istorii. Nu la fel s-a întâmplat și la noi, cel mai adesea, foarte multe dintre monumentele cu adevărat valoroase sunt astăzi în ruină.

Se face legătura și cu viitorul națiunii noastre, cu turismul pe care toată lumea îl clamează, dar pentru care se face foarte puțin. Pentru că cei care ne vor vizita vor veni pentru trecutul nostru istoric și cred că mai puțin pentru prezent, poate, pentru "Micul Paris", cât a mai rămas din el.

De aceea, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat va vota această lege.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Vainer, domnul deputat Bolcaș.

 
   

Domnul Aurel Vainer:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aș dori să susțin necesitatea, utilitatea, oportunitatea, actualitatea, cum doriți dumneavoastră, adoptării aceste legi. Vreau să spun, din două rațiuni: în lumea modernă, se dezvoltă foarte mult parteneriatul public-privat, acolo unde el este posibil și acceptat, este foarte benefic; în al doilea rând, mă interesează în mod special, ca reprezentat al populației evreiești din România, noi fiind aceia care avem circa 100 de sinagogi, de pe vremuri în care, în România, trăiau 800 de mii de evrei, și astăzi sunt 10 mii.

Ei, bine, unele dintre acestea sunt monumente istorice agreate ca atare, iar posibilitatea de a le da o utilizare apropiată de ceea ce era o sinagogă e foarte binevenită. Noi avem prime rezultate în această privință, în diferite zone ale țării, și dacă legea ne va permite mai bine va fi foarte bine.

De aceea, verau să vă spun că susțin în totalitate această lege și v-aș ruga să o votați și dumneavoastră. Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Lucian Bolcaș.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Stimați colegi,

Cuvântul meu va fi unul de avertisment, de data aceasta. Apreciem, asupra aceste legi, și vom vota pentru, datorită faptului că ea reprezintă, în acest moment, singura modalitate de salvare a unor monumente istorice.

Problema care rămâne, de ce s-a ajuns în această situație? Pentru că noi, adică statul, suntem responsabili de propria noastră istorie.

În al doilea rând, nu știu dacă această soluție, despre care un coleg spunea că este luată în al doisprezecelea ceas, este cea mai eficientă soluție de salvare. Nu vreau să fac o paralelă nedemnă între gestiunea de afaceri care a dominat ansamblurile hoteliere ale litorarului și care a dus la distrugerea lor și regimul unei concesionări, care este, undeva, apropiat, mai ales dacă este pe un termen de 49 de ani.

Dar nu pot să fiu de acord cu distinși colegi, care au vorbit despre monumente, care, la ora actuală, se află în paragină și care, prin aceasta, vor fi salvate. Concesionarea este o afacere comercială, și nu una istorică, nu una de salvare a patrimoniului, acele obiective care sunt în paragină nu vor forma obiectul concesionărilor, pentru că nu vor prezenta interes pentru nimeni. Aceasta este o problemă care ne rămâne și, dacă vreți, rămâne în portofoliul Ministerului Culturii, în continuare.

Vă rog să-mi iertați scepticismul, este o lege pentru care vom vota, dar, vă rog, luați seamă și la acest avertisment, care poate să fie, uneori, constructiv. Vă dau un exemplu: Cetatea Râșnovului, la ora actuală, ca ansamblu muzeal, gestionată privat, este un exemplu extraordinar de ce se poate realiza bine, dar, în același timp, să ne gândim ce se întâmplă acolo unde aceste obiective nu sunt realizate.

Rămâne o mare responsabilitate a Ministerului Culturii, care, odată cu votul nostru pentru, trebuie să și-o asume.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă nu mai există alte intervenții la dezbateri generale, trecem la dezbaterile pe articole.

Tot la dezbateri generale? Vă rog frumos.

 
   

Domnul Gheorghe Firczak:

Domnule președinte,

Îmi cer scuze că revin a doua oară, sigur că ceea ce a prezentat distinsul coleg, domnul Bolcaș, în principiu, este adevărat, dar sunt și excepții care întăresc regula. De exemplu, Cetatea Devei, ca să vin cu un exemplu concret, este în paragină, și s-au găsit doritori să concesioneze teritoriul respectiv, Dealul Cetății, și să repare cetatea și, totuși, nu s-a putut realiza această concesionare, pentru că nu exista cadrul legislativ.

Dar, sigur, cu toate acestea, în principiu, domnul deputat Bolcaș are perfectă dreptate. Sunt însă și excepții care întăresc regula.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat. A fost o excepție de la Regulament, suntem totuși în procedură de urgență, nu mai facem altele.

Trecem la dezbaterile pe articole, pe anexa cu amendamente admise.

Dacă, de la pct. 1 la pct. 5, există obiecții, observații, comentarii? Nu sunt. Adoptate.

De la pct. 6 la pct. 10? Adoptate.

De la pct. 11 la pct. 15? Adoptate.

De la pct. 16 la pct. 20? Vă rog, domnule deputat, să prezentați niște modificări, înțeleg că sunt de ordin tehnic.

 
   

Domnul Cătălin Micula:

Domnule președinte,

Am fost sesizați ulterior cu două modificări de tehnică legislativă, pentru unitate terminologică.

La alin. 3 de la pct. 12, dorim ca în loc de "autorități locale" să se consemneze "concedentul". Este mai precis, mai exact, de "concedent" vorbim, atunci când vorbim de autorități.

Iar la alin. 4, în loc de "costul studiului", "costul studiului de oportunitate", pentru a se ști cu exactitate despre ce este vorba.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Guvernul? De acord.

Observații? Nu sunt.

Atunci, ne însușim aceste modificări de natură tehnico-legislativă.

De la pct. 16 la pct. 20, repet? Adoptate.

De la pct. 21 la pct. 27? Adoptate.

Am finalizat dezbaterea pe articole, proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.34/2006 privind obligația transportatorilor aerieni de a comunica date despre pasageri (rămas pentru votul final).  

Pct. 12, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.34/2006 privind obligația transportatorilor aerieni de a comunica date despre pasageri.

Legea are caracter ordinar. Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru industrii.

Procedură de urgență.

Prioritate legislativă de integrare.

Suntem Cameră decizională.

Domnule secretar de stat Mircea Alexandru, vă rog.

   

Domnul Alexandru Mircea (secretar de stat, Ministerul Administrației și Internelor):

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Prin ordonanța Guvernului supusă aprobării, s-a realizat transpunerea Directivei nr. 82/2004 cu privire la obligația transportatorilor de a comunica datele pasagerilor. Scopul reglementării îl constituie alinierea la practicile europene în domeniu, respectiv, în scopul combaterii terorismului, a migrației ilegale și a altor forme de crimă organizată.

Concret, a fost instituită obligația pentru transportatori ca, înainte de încheierea formalităților de înregistrare a pasagerilor pe care îi vor transporta către un punct de trecere a frontierei de stat române, să transmită, la cererea autorităților competente pentru verificarea persoanelor la trecerea frontierei, datele referitor la acești pasageri. Datele transmise urmează a fi folosite pentru pregătirea controlului la frontieră, în principal, în scopul combaterii formelor de crimă despre care am vorbit.

În raport este un amendament cu care suntem de acord.

Având în vedere toate aceste aspecte, vă adresez rugămintea de a adopta proiectul de lege supus dezbaterii. Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnul președinte Iulian Iancu.

 
   

Domnul Iulian Iancu:

Da, domnule președinte, mulțumesc.

Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată pentru dezbaterea în fond cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței nr.34/2006, care, așa cum s-a menționat, prevede practic transpunerea unei directive europene, respectiv, Directiva nr.82/2004 privind obligația transportatorilor de a comunica date despre pasageri.

Vreau că acest proiect de lege a primit avizul, atât al Comisiei pentru apărare, cât și al Comisiei pentru drepturile omului.

Iar, în urma dezbaterilor în comisie, Comisia pentru industrii și servicii propune adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dacă există alte intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

Trecem la dezbaterile pe articole, pe anexa cu amendamente admise, nu avem amendamente respinse.

De la pct. 1 până la pct. 5, obiecții, observații, comentarii? Nu sunt.

De la pct. 6 la pct. 10, obiecții, observații, comentarii? Nu sunt.

De la pct. 11 la 16, obiecții, observații, comentarii? Nu sunt.

Am finalizat dezbaterea pe articole, trecem la vot final, la ora 12,30.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.178/2000 privind produsele cosmetice (rămas pentru votul final).  

La pct. 13, Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.178/2000 privind produsele cosmetice.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru sănătate.

Suntem în procedură de urgență.

Proiectul are caracter de prioritate de integrare.

Suntem Cameră decizională.

Rog, inițiatorul? Nu.

Comisia, vă rog frumos. Domnul deputat Brînzan.

   

Domnul Ovidiu Brînzan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul Legii privind produsele cosmetice se referă la toate aspectele care țin de producerea, inscripționarea, autorizarea, punerea pe piață a acestor produse cosmetice. El, practic, este un proiect de armonizare legislativă, preluând o serie de noutăți în domeniul legislativ european. Este și motivul pentru care legea constituie prioritate legislativă și se dezbate în procedură de urgență.

Dacă îmi permiteți, profit de ocazie, pentru a vă propune, fiind procedură de urgență, timp de 5 minute, neexistând foarte multe probleme și un singur amendament respins.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă există obiecții, observații la termenul de dezbatere? Nu sunt.

Dezbateri generale? Domnul deputat Lucian Bolcaș. Vă rog.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Simt nevoia să vă împărtășesc, și în această legislatură, marele semn de întrebare pe care l-am avut în legislatura trecută, când s-a adoptat legea a cărei modificare vă este supusă dezbaterii. Există o problemă pe care noi - și, din păcate, și Guvernul - o ignorăm cu desăvârșire, există un anume domeniu rezervat reglementărilor legislative și un domeniu care este rezervat reglementărilor administrative, prin hotărâri ale Guvernului. Normele tehnice din această lege propusă se încadrează categoric în normele de tehnică pe care Guvernul trebuia să le elaboreze și să le emită, nefiind vorba despre o lege.

Din acest punct de vedere, aș dori ca, în continuare - nu vom face obiecții la aceste modificări, cum nu am făcut nici la această lege, pentru că este o lege de armonizare, ca și la Camera Deputaților, cu concursul celor care se ocupă de legislația în vigoare, să departajăm mai bine aceste două domenii de reglementare care ne sunt puse la dispoziție de Constituție.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Alte intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

Dacă se susține amendamentul respins? Nu se susține.

Am finalizat dezbaterile pe articole, proiectul rămâne la vot vinal.

 
Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.19/2006 privind creșterile salariale ce se vor acorda personalului militar și funcționarilor publici cu statut special din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională (rămasă pentru votul final).  

La pct. 14, Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.19/2006 privind creșterile salariale ce se vor acorda personalului militar și funcționarilor publici cu statut special din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională.

Legea are caracter ordinar.

Reexaminată de Senat.

Raport comun de adoptare, din partea Comisiei pentru apărare și Comisiei pentru muncă.

Prioritate legislativă.

Suntem Cameră decizională.

Domnule secretar de stat Dobrițoiu, vă rog.

   

Domnul Corneliu Dobrițoiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Ministerul Apărării este de acord cu conținutul Legii pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.19/2006 privind creșterile salariale ce se vor acorda personalului militar și funcționarilor publici cu statut special din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, în forma adoptată de Senat.

În acest sens, vă adresăm rugămintea de a acorda votul dumneavoastră favorabil prezentului proiectului de lege. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Comisia? Domnule deputat Săniuță, vă rog.

 
   

Domnul Marian Florian Săniuță:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia pentru muncă și protecție socială au fost sesizate în fond, în vederea reexaminării, cu Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.19/2006 privind creșterile salariale ce se vor acorda personalului militar și funcționarilor publici cu statut special din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională.

Nu au fost sesizate comisii pentru avizare.

În temeiul art. 77 alin. 2 din Constituția României, Președintele României s-a adresat Parlamentului cu cererea de reexaminare a dispozițiilor art. 3 din Ordonanța Guvernului nr. 19/2006.

Membrii comisiilor au constatat obiectivitatea solicitării de reexaminare, exprimându-și acordul cu forma adoptată de Senat, Camera Deputaților fiind Cameră decizională.

În urma reexaminării, la cererea Președintelui României, a Legii pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.19/2006 privind creșterile salariale ce se vor acorda personalului militar și funcționarilor publici cu statut special din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, în ședințele din 7 și respectiv 31 octombrie, cu unanimitate de voturi pentru, comisiile propun plenului Camerei Deputaților adoptarea acesteia, în forma adoptată de Senat.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Vă rog, domnule deputat Bolcaș.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Problema pusă în cererea de reexaminare este de generalitate, și nu de imediată aplicabilitate la proiectul de lege care a fost înfățișat. E vorba de sporul de confidențialitate.

Ar trebui să fim foarte atenți la existența acestui spor de confidențialitate, în condițiile în care confidențialitatea, pentru funcționarii publici care au depus jurământul, pentru cadrele militare care au depus jurământul, constituie o clauză, nu numai a contractului lor de muncă, ci și a jurământului depus.

De fapt, sporul de confidențialitate este privit acum ca o modalitate de augmentare a unui salariu. Și eu spun că nu este dintre cele mai fericite, pentru că măsura discriminatorie are consecințe foarte neplăcute. Cei care primesc sporul de confidențialitate pentru o activitate pe care o desfășoară eventual și alții se bucură de un avantaj; cei care nu primesc acest spor de confidențialitate se pot prevala de faptul că nu sunt în categoria celor vizați de aceste sporuri și nu au această obligație de confidențialitate. Este o interpretare absurdă, dar discriminarea vine din stabilirea acestor categorii.

Va trebui să stabilim în viitor dacă este cazul să mai păstrăm ideea acestui spor de confidențialitate, față de noul statut al funcționarilor publici și a intervenției jurământului pentru toate celelalte categorii de personal încadrat la stat, și să apreciem că discriminarea nu poate să subziste: ori îl dăm la toată lumea, și confidențialitatea este obligația tuturor (în limitele activității respective), ori nu-l dăm nimănui, neputând încuraja prin aceasta, de fapt, neglijența.

Vom vota pentru forma Senatului, totuși, pentru cazul în speță.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Alte intervenții la dezbateri generale? nu sunt.

Neexistând amendamente admise sau respinse, fiind cerere de reexaminare, rămâne la vot final.

 
Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii privind modificarea Legii nr.112/1995 pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinație de locuințe trecute în proprietatea statului (rămasă pentru votul final).  

Pct. 15, Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii privind modificarea Legii nr.112/1995 pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinație de locuințe trecute în proprietatea statului.

Legea are caracter organic.

Reexaminată și respinsă de Senat.

Raport de respingere a legii, din partea Comisiei juridice.

Suntem Cameră decizională.

Rog ințiatorul. Vă rog, domnule deputat Călian.

   

Domnul Petru Călian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sunt convins că vă amintiți cu toții că, în urmă cu circa 4 luni de zile, 254 de deputați au votat pentru acest proiect de lege, care s-a transformat în lege și a ajuns pentru promulgare în fața domnului președinte Traian Băsescu.

Concret, sunt două reglementări vizate de aceste modificări, prima se referă la ridicarea interdicției de înstrăinare a imobilelor obținute în baza Legii nr. 112, mai precis, cumpărate în baza Legii nr. 112. Din momentul cumpărării, foștii chiriași au devenit proprietari și au obținut, așadar, un drept, au câștigat un drept, însă, prin această interdicție acest drept este îngrădit și, în opinia mea, este o prevedere total neconstituțională.

O a doua prevedere se referea la terenurile aferente acestor construcții, terenuri care, în baza Legii nr. 112, nu au fost acceptate spre cumpărarea proprietarilor imobilelor. iarăși, un lucru deosebit de grav, deoarece doar proprietarul apartamentelor sau al caselor respective poate să beneficieze de acele terenuri aferente.

S-au adus multe argumente atunci când s-a votat și, printr-un vot zdrobitor, acest proiect de lege a devenit lege. Vreau să mai aduc doar câteva. Fac precizarea că mulți dintre proprietarii în baza Legii nr. 112 sunt oameni în vârstă, sunt oameni bolnavi, care, pur și simplu, nu știu dacă vor mai ajunge să devină într-adevăr proprietari și să aibă dreptul să facă ce doresc cu aceste imobile.

Mi se pare absurd și, de doi ani de zile, de când sunt deputat, nu am întâlnit o cerere de rexaminare a unei legi, în baza căreia legea să fie respinsă în totalitate.

În concluzie, stimați colegi, resping această cerere de respingere a legii și solicit, pentru a nu intra în istorie ca primă cerere de reexaminare de respingere care să fie admisă, cer, așadar, în numele meu, ca inițiator, dar și al Grupului parlamentar al PC, ca această lege să fie retrimisă la comisie, să se găsească amendamente adecvate, astfel încât legea să rămână în vigoare, însă, să fie adaptată, cel puțin parțial, solicitărilor venite din partea Președintelui României.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea comisiei, domnul vicepreședinte Florin Iordache.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt două chestiuni. În primul rând, nu suntem de acord cu retrimiterea la comisie, acest proiect de lege a fost discutat împreună cu inițiatorul în două ședințe ale comisiei. Noi propunem plenului, prin raportul pe care îl aveți, stimați colegi, la casetă, respingerea legii.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Dezbateri generale.

Domnul deputat Tabără.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

N-aș fi luat cuvântul, dacă nu ar fi fost în discuție acum, aici, niște drepturi câștigate constituțional, prin ceea ce însemna legea.

Părerea mea este că este greșit să abordăm problema din acest punct de vedere, pentru că, atunci când s-a elaborat această lege, au fost principii extrem de clare și nu s-a elaborat chiar în niște condiții deosebite și, mai ales că, pe parcurs, legea respectivă, sub infuența unor sentințe judecătorești, nu de puține ori a fost încălcată.

Eu cred că, atunci când stabilim reguli clare printr-o lege legată de proprietate, trebuie să le păstrăm pe intervalul respectiv. Și cred că nici într-o țară cu un sistem democratic clar nu s-au schimbat regulile în timpul jocului. Mergem pe un astfel de principiu, în loc să mergem până la capăt.

În al doilea rând, cred că problema aceasta a terenurilor care sunt afectate locuinței, trebuie s-o privim într-adevăr sub o altă poziție, pentru că, în general, și în cărțile funciare și în registrele agricole și oriunde am întâlni, mai ales pe zona Banatului, a Transilvaniei, casa de locuit a fost însoțită întotdeauna de o suprafață de teren. A le rupe înseamnă a crea probleme deosebite în comunitate.

Dar, repet încă o dată: cred că retrimiterea legii la Camera Deputaților de către Președintele României a fost justificată din punctul de vedere pe care l-am spus.

Haideți, să avem răbdare, să treacă acest interval care este fixat prin lege și după care să se intre în totalitatea drepturilor pe care le impune proprietatea asupra unui obiect.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Alte intervenții la dezbateri generale? Nu mai sunt alte intervenții la dezbateri generale.

Avem o propunere procedurală, de retrimitere la comisie, însă. Și o s-o supun votului dumneavoastră.

Supun votului dumneavoastră... o să vă rog să vă folosiți cartelele... propunerea domnului deputat Petru Călian, de retrimitere la comisie a acestui proiect.

Vă rog să votați.

 
   

(Conform afișajului, sunt înregistrați 135 de deputați prezenți; 15 voturi pentru, 116 voturi împotrivă, două abțineri.)

Vă mulțumesc.

Propunerea de retrimitere a fost respinsă.

Proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.49/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr.203/1999 privind permisele de muncă (rămas pentru votul final).  

La pct.16, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.49/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr.203/1999 privind permisele de muncă.

Legea are caracter ordinar, adoptată de Senat; raport de adoptare din partea Comisiei pentru muncă și protecție socială; prioritate legislativă, suntem Cameră decizională.

Inițiatorul, vă rog frumos, prezentarea proiectului. Și, după aceea, rog comisia.

   

Doamna Daniela Nicoleta Andreescu (secretar de stat, Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei):

Bună ziua!

Prezentul proiect de lege are ca obiect modificarea Legii privind permisele de muncă, într-o manieră în care să fie în conformitate cu recomandările Comisiei Europene. Are în vedere trei puncte: primul - care dă posibilitatea ca cetățenii străini care sunt detașați pe teritoriul României să poată să aibă o durată maximă de detașare, în cazurile în care funcționează ca agenți privați care au un interes deosebit legat de dezvoltarea economiei românești până la 3 ani, modificându-se, astfel, termenul maxim de la 1 până la 3 ani, în aceste situații; în al doilea rând, se dă posibilitatea ca membrii de familie ai cetățenilor români, de la data aderării, să poată să lucreze în muncă fără permis de muncă, pentru a nu exista un motiv de discriminare și, de asemenea, posibilitatea ca cei care lucrează în muncă, pe bază de permis de muncă, să prezinte cazier judiciar numai în condițiile prevăzute de legislație pentru a îndeplini o astfel de condiție.

În raport de cele de mai înainte, Ministerul Muncii supune și, în același timp, susține modificările Legii permiselor pe cele trei puncte.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Mocanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, ale Consiliului Economic și Social și ale Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr.203/1999 privind permisele de muncă, republicată, cu modificările ulterioare, și anume, în sensul măririi perioadei de detașare cu până la 3 ani a cetățenilor străini la angajatori persoane juridice cu sediul în România, sau la sucursale, filiale sau reprezentanțe din România ale societăților comerciale cu sediul în străinătate.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat. La lucrările comisiei au participat 17, din totalul celor 19 membri ai comisiei.

Comisia propune plenului Camerei Deputaților aprobarea proiectului de lege, în vederea armonizării legislației care reglementează accesul și încadrarea în muncă a străinilor pe teritoriul României, cu politica Guvernului de a stimula dezvoltarea mediului de afaceri din țara noastră, precum și cu recomandările Comisiei Europene de reglementare a statutului lucrătorilor detașați pe teritoriul României, de angajatori stabiliți într-unul dintre statele membre ale Uniunii Europene sau într-unul dintre statele semnatare ale Acordului privind spațiul economic european.

Încă o dată, propunem admiterea, fără modificări, a proiectului de lege, în forma în care v-a fost și dumneavoastră prezentată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Nu există intervenții la dezbateri generale.

Neexistând amendamente admise sau respinse, rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.130/1999 privind unele măsuri de protecție a persoanelor încadrate în muncă (rămas pentru votul final).  

La pct.17, Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.130/1999 privind unele măsuri de protecție a persoanelor încadrate în muncă.

Legea are caracter ordinar; proiect adoptat de Senat; raport de adoptare din partea Comisiei pentru muncă și protecție socială; prioritate legislativă; suntem Cameră decizională.

Rog inițiatorul.

Vă rog, doamna secretar de stat Muga.

   

Doamna Maria Muga (secretar de stat, Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr.130/1999 privind unele măsuri de protecție a persoanelor încadrate în muncă, cu modificările și completările ulterioare.

Prin proiect, se dorește clarificarea situației angajatorilor care au înființat sedii secundare și care vor trebui să depună actele necesare completării și verificării înscrierilor efectuate în carnetele de muncă la inspectoratul teritorial de muncă unde-și desfășoară activitatea sediul secundar.

Modificările vin în sprijinul acțiunilor întreprinse de către inspecția muncii, în vederea combaterii muncii fără forme legale.

Astfel, gestionarea la nivelul inspectoratelor teritoriale de muncă, în a căror rază teritorială își desfășoară activitatea sediile secundare ale angajatorilor, a documentelor specifice evidenței muncii va permite inspectorilor de muncă verificarea operativă a aspectelor constatate pe teren, cu datele existente la inspectoratul teritorial de muncă.

Față de cele prezentate mai sus, Ministerul Muncii susține aprobarea acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, doamna secretar de stat.

Domnul deputat Mocanu.

 
   

Domnul Alexandru Mocanu:

Vă mulțumesc.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, Consiliului Economic și Social, Comisiei juridice, de disciplină și imunități, precum și Comisiei pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați.

Obiectul de reglementare v-a fost prezentat ceva mai înainte de doamna secretar de stat și, cu permisiunea dumneavoastră, n-am să-l mai repet.

Comisia propune plenului aprobara proiectului de lege, întrucât modificările și completările introduse vin în sprijinul acțiunilor întreprinse de către inspecția muncii pentru combaterea muncii fără forme legale și pentru o verificare operativă a aspectelor constatate pe teren, cu datele existente la inspectoratul teritorial de muncă.

La lucrările comisiei au participat 17 deputați din totalul de 19; raportul a fost adoptat cu unanimitate de voturi și propunem plenului admiterea, fără modificări, a acestui proiect de lege, în forma în care ne-a fost trimisă de la Senat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Nu sunt. Nu există amendamente admise sau respinse.

Rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.57/2006 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinței, precum și a unor facilități populației pentru plata energiei termice (rămas pentru votul final).  

La pct.18, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.57/2006 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinței, precum și a unor facilități populației pentru plata energiei termice.

Legea are caracter ordinar. Proiectul a fost adoptat de Senat; raport de adoptarea din partea Comisiei pentru muncă și protecție socială; procedură de urgență.

Am finalizat dezbaterile generale. Suntem la dezbateri pe articole.

Lucrăm pe raportul comisiei.

Avem o serie de amendamente respinse. Să vedem dacă se susțin.

Amendamentul de la pct.1 din anexa cu amendamente respinse, se susține? Nu se susține.

Amendamentul de la pct.2? Nu se susține. Pct.3? Nu se susține. Pct.4? Nu se susține. Pct.5? Nu se susține. Pct.6? Nu se susține. Pct.7? Nu se susține. Pct.8? Nu se susține. Pct.9? Nu se susține. Pct.10, anexa? Nu se susține.

În aceste condiții, nesusținându-se nici unul dintre amendamentele respinse, nu avem amendamente admise.

Rămâne la vot final.

Dezbaterea Proiectului de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.41/2006 pentru modificarea Legii nr.109/1997 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social (rămas pentru votul final).  

Pct.19, Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a guvernului nr.41/2006 pentru modificarea Legii nr.109/1997 privind organizrea și funcționarea Consiliului Economic și Social.

Legea are caracter organic; proiect adoptat de Senat; raport de adoptare din partea Comisiei pentru muncă și protecție socială; suntem în procedură de urgență; Cameră decizională.

Rog inițiatorul, dacă dorește să intervină?

Doamna secretar de stat Muga. Vă rog.

   

Doamna Maria Muga:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Pentru a răspunde cerințelor Uniunii Europene, se impune, în regim de urgență, o reconfigurare a componenței Consiliului Economic și Social, astfel încât aceată instituție să poată desemna câte cinci reprezentanți ai organizațiilor sindicale și ai organizațiilor patronale reprezentative la nivel național, în cadrul Comitetului Economic și Social European.

În vederea realizării acestui deziderat, prin proiectul de lege se prevede modificarea componenței Consiliului Economic și Social, în sensul majorării numărului de membri care să constituie plenul consiliului.

Față de cele prezentate mai sus, Ministerul Muncii susține adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, doamna secretar de stat.

Domnul deputat Mocanu.

 
   

Domnul Alexandru Mocanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, Consiliului Economic și Social, Comisiei juridice, de disciplină și imunități, precum și cel al Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare.

Obiectul de reglementare îl constituie modificarea componenței Consiliului Economic și Social, în sensul majorării numărului de membri care să constituie plenul consiliului, astfel încât să fie asigurate atât participarea la CES-ul european, cât și cvorumul de ședință al CES-ului național.

La dezbaterea proiectului de lege au fost prezenți 18 membri din totalul de 19 ai comisiei.

Raportul a fost adoptat cu unanimitatea voturilor celor prezenți și comisia propune plenului Camerei Deputaților admiterea, cu modificări, a proiectului de lege, așa cum aveți în anexa la raport.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Intervenții la dezbateri generale? Nu sunt intervenții la dezbateri generale.

Dezbatem pe articole.

Nu există amendamente respinse.

Dacă, pe anexa cu amendamente admise, de la pct.1 la pct.5, există obiecții, observații, comentarii? Nu sunt.

Pct.6 și pct.7? Nu sunt. Adoptate.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

Proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.39/2006 pentru modificarea și completarea Legii Arhivelor Naționale nr.16/1996 (rămas pentru votul final).  

La pct.20, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.39/2006 pentru modificarea și completarea Legii Arhivelor Naționale nr.16/1996.

Legea are caracter ordinar; proiect adoptat de Senat; raport de adoptare din partea Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă; procedură de urgență; suntem Cameră decizională.

Rog inițiatorul.

   

Doamna Maria Muga:

Domnule președinte.

Prezentul proiect de lege ține cont de faptul că preluarea acestei activități de arhivare de către casele de pensii poate conduce și la grevarea fondului bugetelor asigurărilor sociale de stat alocate activității de bază de către o activitate nespecifică, prin utilizarea resurselor materiale și umane finanțate de la aceste fonduri.

Față de cele prezentate, Ministerul Muncii propune plenului adoptarea acestui act normativ.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, doamna secretar de stat.

Domnul președinte Micula.

 
   

Domnul Cătălin Micula:

Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a fost sesizată în fond, în procedură de urgență, cu acest proiect de lege, spre avizare fiind transmis Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisiei pentru muncă și protecție socială și Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Comisia a primit avize favorabile în forma adoptată de Senat, din partea celor trei comisii.

În redactarea raportului, comisia a ținut cont de Avizul nr.708 emis de Consiliul Legislativ.

Potrivit prevederilor din Constituția României, republicată, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Proiectul de lege a fost dezbătut în ședințele comisiei din zilele de 6 septembrie, 2, 11 și 31 octombrie 2006.

În conformitate cu prevederile art.54 din Regulamentul Camerei Deputaților, la dezbateri au luat parte, din partea Guvernului, domnul Ioan Onisei, secretar de stat în Ministerul Culturii și Cultelor, domnul Cătălin Ionel Dănilă, secretar de stat, și doamna Georgeta Bratu, director, în Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, domnul Alexandru Mircea, secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor, domnul Tudor Rățoi, director adjunct al Arhivelor Naționale, domnul Nicolae Dincă, șef serviciu în Ministerul Finanțelor Publice, și domnul Cătălin Sandu, vicepreședinte al Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului.

Ordonanța de urgență nr.39/2006 privind modificarea și completarea Legii arhivelor nr.16/1996 a fost promovată în regim de urgență datorită lichidării unui număr mare de societăți, ale căror documente care privesc drepturile individuale ale cetățenilor se află în iminența deteriorării și distrugerii, agenții economici lichidați nemaiavând interesul să protejeze aceste înscrisuri.

Având în vedere că înscrisuri ce urmează a fi preluate și arhivate de către casele teritoriale de pensii stau la baza stabilirii și plății drepturilor de asigurări sociale pentru un număr foarte mare de persoane, protejarea acestora de către o instituție care dispune de personal specializat și condiții specifice desfășurării acestei activități, face ca prevederile propuse în cuprinsul acestui act normativ să fie de interes public.

La lucrările comisiei din data de 31 octombrie au fost prezenți 15 deputați din totalul de 21 de membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitatea voturilor celor prezenți în sală în momentul votului.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 29 iunie 2006.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

În urma dezbaterii, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă propune adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.39/2006 pentru modificarea și completarea Legii Arhivelor Naționale nr.16/1996, în forma adoptată de Senat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dacă există intervenții la dezbateri generale?

Vă rog, domnul deputat Tudor.

 
   

Domnul Constantin Tudor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Suntem în fața unui parțial act necesar astăzi sistemului Arhivelor Naționale. Spun parțial, pentru că ați văzut ce ciudățenie: trebuie să vină Ministerul Muncii și Protecției Sociale ca inițiator la o lege care aparține de fapt și de drept Ministerului Administrației și Internelor, lege care, iată, de 10 ani, așteaptă să fie serios amendată, pentru că ceea ce se întâmplă astăzi în sistemul Arhivelor Naționale este de neacceptat.

Dacă spuneam, la precedenta intervenție, că am lucrat 6 ani în sistemul culturii, în Arhivele Naționale am lucrat 14 ani de zile și cunosc efectiv ce se întâmplă acolo.

Dacă Decretul nr.472 din 1971 a fost în vigoare până în 1996 și a dat roadele pe care le-a dat la vremea respectivă, Legea nr.16 din 1996, repet, este încă departe de a satisface ceea ce se întâmplă în țară.

Câte societăți comerciale se desființează, unele în temeiul Legii privind falimentul, altele, pur și simplu, pentru că patronii au interes să se șteargă repede urmele? Câte spații există astăzi disponibile în depozitele Arhivelor Naționale? Depozite care, dacă era domnul Rățoi aici, trebuia să-i spunem clar că, la nivel de județe, sunt încărcate cu fonduri de la centru. În județul Călărași și în județul Ialomița, depozitele Arhivelor Naționale sunt blocate, efectiv, de un fond care ar trebui să fie aici, la București. Este vorba de fondul istoric al Ministerului Agriculturii și care este rupt și împărțit în mai multe județe.

În asemenea condiții, unde să se mai depoziteze, stimați colegi, documentele care stau incorect astăzi la case de pensii? Casa de pensii eliberează adeverință de vechime unui cetățean, tot casa de pensii ia acea adeverință și o introduce în recalcularea pensiilor cetățenilor repectivi. Adică, pe românește, eu centrez, eu dau cu capul. Deci, eu dau adeverința și tot eu, ca funcționar public, o folosesc. Cine are controlul și responsabilitatea exactității datelor dintr-un înscris? Pentru că legea spune clar: documentele eliberate de Arhivele Statului, sub formă de certificate sau copii certificate, au valoare de original. Și, atunci, derog de la lege și-i dau dreptul casei de pensii să emită copii, sau adeverințe, sau certificate cu valoare de original, pe care tot ei să le folosească.

De aceea, susțin acest proiect de lege, pentru că, de data aceasta, documentele pe baza cărora se dau aceste adeverințe, se duc, așa prevede ordonanța, se duc la Arhivele Naționale, situație în care se află și A.V.A.S.-ul. Am făcut din A.V.A.S. un deținător de fonduri arhivistice importante, pentru că legea prevedea că, acolo unde sunt peste 51% acțiuni ale statului pe care le gestionează A.V.A.S.-ul la o societate comercială, arhivele le preia A.V.A.S.-ul, le mai perie puțin și le dă înapoi, la Arhivele Naționale.

Atrag, aici, în plenul Parlamentului atenția asupra unui pericol care ne-a creat mari probleme în istorie, în istoria noastră recentă sau puțin îndepărtată. Este vorba de un ordin dat de Emil Bobu în 1974, care seamănă cu ceea ce facem noi acum, în care documente disparate din fonduri arhivistice s-au dus la C.I.D. S-a înființat, atunci, Centrul de Informare și Documentare, în subordinea Departamentului Securității Statului, iar documentele respective eu nu am garanția că au ajuns înapoi, în fondul de bază. Tare mi-e teamă că ceea ce se întâmplă astăzi cu C.N.S.A.S.-ul - și să-mi scuzați un pic divagația - este ceva asemănător. Se perie niște fonduri documentare, se perie dosare.

În consecință, domnule președinte, stimați colegi, Grupul parlamentar al Partidului Conservator susține acest proiect de lege, dar cere, în același timp, Ministerului Administrației și Internelor să vină în fața noastră cu un proiect adevărat, pentru că ceea ce se întâmplă în Arhive în acest moment nu se mai poate și să nu ne pară rău mai târziu că n-o să mai avem date importante pentru a reface integral timpul pe care-l trăim.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Alte intervenții?

Domnul deputat Hunor Kelemen.

 
   

Domnul Kelemen Hunor:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Grupul U.D.M.R. va susține și va vota acest proiect de lege. Noi credem că este necesară această modificare, dar, în același timp, trebuie să vă spun că, de ani de zile, există două proiecte de lege depuse la Camera Deputaților privind reforma instituției Arhivei și credem că, după 15 ani de zile, după 16 ani de zile, această instituție trebuie reformată, trebuie regândită și în ceea ce privește funcționarea și organizarea și în privința subordonării Arhivei.

Este o instituție, poate exagerez, este o instituție militarizată. Cercetătorii ajung foarte greu în aceste instituții. Este o instituție rigidă, o instituție care nu mai este transparentă, probabil că niciodată nu a fost transparentă, și o instituție care funcționează în subordinea Ministerului de Interne. Dacă facem o comparație cu alte arhive naționale din statele membre în Uniunea Europeană, vom vedea că suntem aproape singulari în ceea ce privește această structură, subordinea, funcționarea și organizarea Arhivelor Naționale.

Noi vedem că și la nivelul Guvernului și la nivelul Arhivei există o reticență, există o rigiditate când vrem să încercăm o regândire, o reformă a instituției Arhivei Naționale.

Vă rog, stimați colegi, ca să ne gândim foarte bine, fiindcă mai avem timp și, dacă vrem o arhivă funcțională, dacă vrem o arhivă deschisă pentru cercetători, atunci trebuie să facem această reformă în continuare.

Avem două proiecte. Putem să facem un nou proiect, dar nu putem să ne oprim aici, unde astăzi deschidem Arhiva pentru acest fond de la Ministerul Muncii și de la A.V.A.S.

Într-adevăr, sunt foarte încărcate arhivele. Dar există foarte multe fonduri, fondurile bisericești, care n-au fost retrocedate, sunt și alte probleme organizatorice și eu sper că astăzi facem un prim pas, dar vom continua acest pas și vom continua reforma Arhivei Naționale, singura instituție, sau aproape singura instituție care, în ultimii 15 ani, nu a fost în nici un fel reformată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Alte intervenții? Nu sunt alte intervenții. Nu există amendamente admise sau respinse.

Proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.71/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr.1/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (rămas pentru votul final).  

La pct.21, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.71/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr.1/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

Legea are caracter ordinar; proiect adoptat de Senat; raport de adoptare din partea Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice; procedură de urgență; suntem Cameră decizională.

Rog inițiatorul. Vă rog.

   

Domnul Töke Istvan (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale):

Domnule președinte,

Stimată Cameră,

Până la data aderării României la Uniunea Europeană, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură pregătește structura instituțională pentru gestionarea fondurilor europene pentru agricultură, iar de la data aderării va fi responsabilă cu derularea și gestionarea acestor fonduri.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură devine, începând cu data aderării la Uniunea Europeană, organul de implementare a politicii agricole, asumate sau inițiate de către Guvernul României prin intermediul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.

Pentru a asigura un management performant și a realiza o apropiere a agenției față de beneficiari, directorul general al agenției, în calitatea sa de ordonator secundar de credite, va delega unele atribuții rezultate din această calitate directorilor sucursalelor județene.

Față de cele prezentate, a fost elaborat Proiectul de Lege în vederea aprobării Ordonanței de urgență pentru modificarea și completarea Legii nr.1/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, pe care-l supunem Parlamentului spre adoptare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei?

Domnul deputat Tabără. Vă rog.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă prezint Raportul asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.71/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr.1/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a fost sesizată, spre dezbaterea pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.71/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr.1/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

Obiectul de reglementare al prezentei ordonanțe îl constituie asigurarea unui management performant al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.71/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr.1/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură face parte din categoria legilor ordinare.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate de voturi, înregistrându-se 16 voturi pentru și 8 voturi împotrivă, în ședința din 31 octombrie 2006.

Proiectul de lege, potrivit art.75 alin.(1) și alin.(3) din Constituția României, republicată, și art.92 alin.(9) pct.1 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, este de competența decizională a Camerei Deputaților.

În urma dezbaterilor, comisia propune admiterea, cu modificări, a proiectului de lege.

Domnule președinte, mi-aș permite doar o singură mențiune.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da, vă rog.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

La pct.8 din raport există o scăpare, sau o greșeală de dactilografiere: art.2 pct.7, nu pct.8.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Am înțeles.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Și, același lucru, și în tabel.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Dacă nu există obiecții, observații, comentarii, o să rog, atunci, să se consemneze aceasta.

La dezbateri generale?

Vă rog, domnul deputat Bentu.

Mă iertați, domnul deputat Mocanu, îmi cer mii de scuze.

 
   

Domnul Vasile Mocanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Odată ce ne apropiem de 1 ianuarie 2007, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură devine un organism extraordinar de important pentru agricultura românească.

Membrii Partidului Social Democrat, în Comisia pentru agricultură, au votat împotriva acestui proiect de lege.

Am stat, am meditat, iar am meditat, am gândit ce facem în plen. Am hotărât ca, în plen, să votăm pentru acest proiect de lege, această ordonanță de modificare a legii, pentru faptul că este o lege europeană, pentru faptul că este o lege foarte importantă.

Dar avem mari abțineri de modul cum s-au organizat concursurile pentru ocuparea locurilor de șefi de filiale, directori, ingineri pentru controlul producției în teren. Am rămas cu totul dezamăgiți. Au rămas, de o parte, oameni specialiști extraordinar de valoroși și au pătruns în acest posturi oameni numai pe bază de pile, ai dumneavoastră, ai actualei Puteri.

Acum, n-ar fi un mare necaz, dar vine 1 ianuarie, se derulează, în continuare, miliarde de euro pentru agricultură și pentru dezvoltarea rurală și datorită faptului că cei care conduc aceste Agenții de Plăți și Intervenție nu vor avea capacitatea managementului pentru a absorbi, integral și la timp, toate fondurile europene pentru dezvoltarea rurală și pentru a mări randamentele de suprafață în agricultura românească.

De aceea, noi ne-am gândit să vă aducem la cunoștință și oricând avem posibilitatea - și dumneavoastră cunoașteți că Partidul Social Democrat are organizații de partid în toate cătunele acestei țări - și vom aduce la cunoștință exact ceea ce ați făcut dumneavoastră pentru agricultură și pentru modul cum ați gândit ca fondurile europene să fie absorbite și să ajungă la țăranii și la producătorii agricoli.

Vă mulțumesc mult.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Tabără, vă rog.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Sigur că având în vedere structurile acestea cătunare ale partidelor politice și mai ales din opoziție (asta o spun sub formă de glumă și-l rog pe domnul Mocanu s-o recepteze ca atare), s-a revenit la acest vot și eu zic că este foarte bine, pentru că și în Comisia pentru agricultură am discutat foarte mult și au fost și argumente pro și contra, așa se explică și votul celor opt colegi împotrivă.

Cert este, însă, un singur lucru, că este una dintre cele mai importante agenții care va funcționa pe teritoriul României.

Doi. Nu negăm sub nici o formă că sunt accidente din acestea la constituirea unei astfel de structuri, dar trebuie să avem în vedere că foarte mulți dintre cei care se găsesc astăzi în activitate și care muncesc în cadrul acestei agenții provin din direcții agricole, care nu sunt formate după 2004. Hai să fim corecți și cinstiți.

Pe de altă parte, cred sincer și acesta este, de fapt, un avertisment, că selecția se va face în continuare, deoarece controlul asupra acestei agenții nu este numai intern, este și unul extern. Și va trebui și cei care știu mai puțin să se pună la punct ca această agenție să funcționeze și să servească, de fapt, pe agricultori. Și nu numai pe agricultori, pentru că este o extensie extraordinară pentru absolut toate programele din zona rurală.

Acesta este motivul pentru care, stimați colegi deputați, eu vă rog să votați acest proiect de lege, pentru că, repet încă o dată, el reglementează și ajută la funcționarea normală și foarte bună a unei agenții de mare importanță pentru valorificarea proiectelor și a ceea ce facem în politica rurală și agricolă.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă nu mai există alte intervenții la dezbateri...

Domnul deputat Pardău la dezbateri generale. Vă rog.

 
   

Domnul Dumitru Pardău:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Agenția de Plăți și Intervenții pentru Agricultură, așa cum au spus-o și colegii mei, va avea un rol determinant în perioada următoare, odată cu integrarea în Uniunea Europeană a României, fiind responsabilă cu derularea și gestionarea fondurilor europene.

Prin acest proiect de lege, practic, se face un pas spre normalizarea activității acestei instituții, rezolvându-se trei probleme care nu erau, în momentul de față, clare.

Primul reprezintă salarizarea, al doilea delegarea pentru anumite atribuții ale celor care își desfășoară activitatea în teritoriu și ultimul privește dotarea acestei Agenții de Plăți.

Deja se observă, chiar dacă, așa cum au spus și colegi de-ai mei, n-au fost toate de la început, dacă putem spune simplu - toate foarte roz, dar, deja, se observă o îmbunătățire a acestei activități atât în urma modului de organizare, cât și a efectului acestor facilități care au fost date prin Ordonanța nr.71.

Grupul Partidului Național Liberal din Camera Deputaților susține acest proiect de lege și va vota pentru.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului Partidului Conservator, îi urăm bun venit domnului Nicolae Popa.

 
   

Domnul Nicolae Popa:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mă bucur că mi-ați simțit lipsa.

Doamnelor și domnilor colegi,

Și Grupul parlamentar al Partidului Conservator va fi de acord cu acest proiect de lege, va vota pentru și aș vrea să fac câteva remarci aici. Într-adevăr, noi am înființat această Agenție de Plăți. Acum i-am dat bani, le-am dat salariu suficient de mare, le-am dat mașini, le-am dat tot ce le trebuie logistică, numai să se apuce de treabă.

Vreau să vă aduc la cunoștință, pentru că este aici și domnul președinte, că trebuie oamenii puși la treabă. Am angajat trei mii și ceva de specialiști pentru agenția aceasta, să-și dacă datoria, să ajungă la casele fiecărui cetățean, la casele fiecărui producător agricol să-l informeze despre ce este vorba, în așa fel încât ei să-și îndeplinească misiune pe care o au și față de statul român, dar și față de Uniunea Europeană.

Deci noi vom vota pentru.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Dragoș Dumitriu.

 
   

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Evident, ne aflăm în fața unui proiect de lege pe care nu putem decât să-l votăm pentru. Trebuie să existe aceste Agenții de plăți.

Este foarte adevărat sau în parte adevărat și ce au spus colegii de la PSD, s-au pus oameni pe relații.

(Aplauze din partea Grupului parlamentar al PSD.)

Dar eu, în locul colegilor de la PSD, care deja aplaudă, n-aș fi vorbit de mort în casa spânzuratului.

Deci, Grupul parlamentar al PRM va susține această cale de a ajuta agricultura dar, în același timp, tot prin organizațiile sătești nu ne permitem chiar să avem în cătune, vom urmări și noi modul în care se desfășoară plățile prin această Agenție.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Am finalizat dezbaterile generale.

La dezbateri pe articole, de la punctul 1 la punctul 5.

Obiecții, observații, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

De la 6 la 8? Adoptat.

Am finalizat și dezbaterea pe articole.

Proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.46/2006 pentru modificarea art.80 alin.(1) și (2) din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale (rămas pentru votul final).  

La punctul 22 pe ordinea de zi, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.46/2006 pentru modificarea art.80 alin.(1) și (2) din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Legea are caracter organic.

Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru muncă.

Procedură de urgență.

Suntem Cameră decizională.

Din partea inițiatorului, doamna secretar de stat Muga.

   

Doamna Maria Muga:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Scopul proiectului de lege este de a crea în anul 2006 cadrul legal pentru majorarea punctului de pensie, stabilit prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2006.

În speță, s-a urmărit majorarea cu 5%, de la 1 septembrie 2006, a valorii punctului de pensie și asigurarea sumelor necesare prin legea de rectificare a bugetului asigurărilor sociale.

Față de cele prezentate, Ministerul Muncii solicită aprobarea, de către plenul Camerei Deputaților, a acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat Duțu.

 
   

Domnul Stelian Duțu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La întocmirea prezentului raport comisia a avut în vedere avizele Consiliului Legislativ și al Consiliului Economic și Social.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 80 alin. (1) și (2) din Legea nr.19/2000, astfel încât valoarea punctului de pensie, stabilită la începutul anului prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat, să poată fi majorată în cursul anului prin legile de rectificare a bugetului asigurărilor sociale de stat.

Comisia propune plenului Camerei Deputaților aprobarea proiectului de lege, întrucât pentru a asigura o eșalonare judicioasă a creșterii valorii punctului de pensie este necesară o majorare a acestuia în cursul anului.

Proiectul de lege a fost adoptat în Senat în ședința din 22 octombrie 2006, iar în urma dezbaterilor, în ședința din 8 noiembrie 2006, comisia propune admiterea fără modificări a proiectului de lege.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Nu sunt intervenții la dezbateri generale. Nu există amendamente admise sau respinse.

Proiectul rămâne la vot final.

Am încheiat dezbaterile pe proiecte le lege.

Este ora 12,31.

Înainte de sesiunea de vot final am să invit pe colegi să intre în sală și să-și ocupe locurile în bănci. Îi rog pe domnii lideri să își invite colegii.

 
Supunerea la votul final:  

Domnul Bogdan Olteanu:

Stimați colegi,

Vă rog să luați loc în bănci pentru a putea trece la votul final.

Avem un număr de 21 de proiecte astăzi la vot final.

  Propunerea legislativă pentru completarea art.15 din Legea nr.187/1999 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea poliției politice comuniste (adoptată);

La punctul 1 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea art.15 din Legea nr.187/1999 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea poliției politice comuniste.

Legea are caracter organic.

Suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

S-a adoptat cu 211 voturi.

(Conform afișajului, sunt înregistrați 228 de deputați prezenți, 211 voturi pentru, 12 împotrivă, 3 abțineri.)

  Propunerea legislativă privind înființarea comunei Sânpetru German, județul Arad (adoptată propunerea de respingere);

2. Propunerea legislativă privind înființarea comunei Sânpetru German, jud.Arad.

Legea are caracter organic.

Suntem primă Cameră sesizată.

Comisia propune respingerea.

Supun votului propunerea de respingere.

Vă mulțumesc.

S-a adoptat cu 222 de voturi pentru.

(Conform afișajului, sunt înregistrați 236 de deputați prezenți, 222 voturi pentru, 11 împotrivă, 3 abțineri.)

  Propunerea legislativă privind înființarea comunei Otelec prin reorganizarea comunei Uivar, județul Timiș (nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru respingere);

3. Propunerea legislativă privind înființarea comunei Otelec prin reorganizarea comunei Uivar, județul Timiș.

Legea are caracter organic.

Suntem primă cameră sesizată.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

Propunerea de respingere nu a întrunit numărul de voturi necesar.

(Conform afișajului, sunt înregistrați 236 de deputați prezenți, 30 voturi pentru, 200 împotrivă, 5 abțineri.)

   

Domnule Fenechiu, v-o trimitem înapoi la comisie sau o votăm pe articole?

La comisie. Termen: două săptămâni.

 
  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.82/2006 pentru recunoașterea meritelor personalului armatei participant la acțiuni militare (adoptat);

4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.82/2006 pentru recunoașterea meritelor personalului armatei participant la acțiuni militare.

Legea are caracter ordinar.

Suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

S-a adoptat.

(Conform afișajului, sunt înregistrați 233 de deputați prezenți, 224 voturi pentru, 2 împotrivă, o abținere.)

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.191/1998 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Protecție și Pază, cu modificările și completările ulterioare (adoptată propunerea de respingere);

5. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.191/1998 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Protecție și Pază, cu modificările și completările ulterioare.

Legea are caracter organic.

Suntem primă Cameră sesizată.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați. Supun votului propunerea de respingere.

Vă mulțumesc.

Propunerea a fost respinsă cu 223 de voturi.

(Conform afișajului, sunt înregistrați 237 de deputați prezenți, 223 voturi pentru, 11 împotrivă, 3 abțineri.)

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între România și Comunitatea Europeană privind anumite aspecte ale serviciilor aeriene, semnat la Salzburg la 5 mai 2006 (adoptat);

6. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între România și Comunitatea Europeană privind anumite aspecte ale serviciilor aeriene, semnat la Salzburg la 5 mai 2006.

Legea are caracter ordinar.

Suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog să votați.

Vă mulțumesc. S-a adoptat.

(Conform afișajului, sunt înregistrați 237 de deputați prezenți, 232 voturi pentru, niciun vot împotrivă, o abținere.)

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria privind protecția reciprocă a informațiilor clasificate, semnat la București la 13 aprilie 2006 (adoptat);

7. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria privind protecția reciprocă a informațiilor clasificate, semnat la București la 13 aprilie 2006.

Legea are caracter ordinar.

Suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

S-a adoptat.

(Conform afișajului, sunt înregistrați 233 de deputați prezenți, 224 voturi pentru, niciun vot împotrivă, 2 abțineri.)

  Proiectul de Lege privind consacrarea zilei de 13 decembrie ca sărbătoare a etniei tătare din România (adoptat);

8. Proiectul de Lege privind consacrarea zilei de 13 decembrie ca sărbătoare a etniei tătare din România.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

S-a adoptat.

(Conform afișajului, sunt înregistrați 238 de deputați prezenți, 230 voturi pentru, un vot împotrivă, o abținere.)

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.64/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare (adoptat);

9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.64/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați. Mulțumesc.

S-a adoptat.

(Conform afișajului, sunt înregistrați 236 de deputați prezenți, 226 voturi pentru, 4 împotrivă, o abținere.)

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.21/2006 privind regimul concesionării monumentelor istorice (adoptat);

10. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.21/2006 privind regimul concesionării monumentelor istorice.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

S-a adoptat.

(Conform afișajului, sunt înregistrați 230 de deputați prezenți, 218 voturi pentru, un vot împotrivă, 5 abțineri.)

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.34/2006 privind obligația transportatorilor aerieni de a comunica date despre pasageri (adoptat);

11. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.34/2006 privind obligația transportatorilor aerieni de a comunica date despre pasageri.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

S-a adoptat.

(Conform afișajului, sunt înregistrați 236 de deputați prezenți, 227 voturi pentru, 4 împotrivă, 3 abțineri.)

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.178/2000 privind produsele cosmetice (adoptat);

12. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.178/2000 privind produsele cosmetice.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

S-a adoptat.

(Conform afișajului, sunt înregistrați 232 de deputați prezenți, 224 voturi pentru, un vot împotrivă, 4 abțineri.)

  Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.19/2006 privind creșterile salariale ce se vor acorda personalului militar și funcționarilor publici cu statut special din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională (adoptată);

13. Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.19/2006 privind creșterile salariale ce se vor acorda personalului militar și funcționarilor publici cu statut special din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

S-a adoptat.

(Conform afișajului, sunt înregistrați 237 de deputați prezenți, 226 voturi pentru, un vot împotrivă, 7 abțineri.)

  Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii privind modificarea Legii nr.112/1995 pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinație de locuințe trecute în proprietatea statului (adoptată propunerea de respingere);

14. Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii privind modificarea Legii nr.112/1995 pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinație de locuințe trecute în proprietatea statului.

Legea are caracter organic.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

Legea a fost respinsă cu 208 voturi.

(Conform afișajului, sunt înregistrați 239 de deputați prezenți, 208 voturi pentru, 16 împotrivă, 14 abțineri.)

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.49/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr.203/1999 privind permisele de muncă (adoptat);

15. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.49/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr.203/1999 privind permisele de muncă.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

S-a adoptat.

(Conform afișajului, sunt înregistrați 239 de deputați prezenți, 235 voturi pentru, niciun vot împotrivă, o abținere.)

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.130/1999 privind unele măsuri de protecție a persoanelor încadrate în muncă (adoptat);

16. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.130/1999 privind unele măsuri de protecție a persoanelor încadrate în muncă.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

S-a adoptat.

(Conform afișajului, sunt înregistrați 235 de deputați prezenți, 231 voturi pentru, niciun vot împotrivă, o abținere.)

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.57/2006 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinței, precum și a unor facilități populației pentru plata energiei termice (adoptat);

17. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.57/2006 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinței, precum și a unor facilități populației pentru plata energiei termice.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

S-a adoptat.

(Conform afișajului, sunt înregistrați 241 de deputați prezenți, 236 voturi pentru, nici un vot împotrivă, 3 abțineri.)

   

18. Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.41/2006 pentru modificarea Legii nr.109/1997 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social.

La explicarea votului doreați?

 
   

Domnul Iulian Iancu:

La explicarea votului, stimați colegi.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog.

 
   

Domnul Iulian Iancu:

Fac această intervenție pentru că este o situație absolut specială. La acordarea ajutoarelor, la început, am crezut că s-a produs o omisiune.

La art. 9, la punctul 4, practic din textul ordonanței noastre, s-a inițiat un amendament pentru persoanele cu handicap grav. Respectiv, datorită cumulului dintre indemnizația de handicap cu cea de asistent, depășeau plafonul de 5 milioane și, practic, în această iarnă nu beneficiază de ajutor pentru încălzire niciuna din persoanele cu handicap grav din România. Practic, amendamentul era mai mult decât explicit și, cu toate acestea, a fost respins.

Noi am fost obligați să votăm pentru și votând pentru am votat, practic, pentru populația României aflată într-o situație dificilă în această iarnă, însă nu înțelegem sub nici o formă de ce această atitudine radicală tocmai cu persoanele cele mai defavorizate din România.

Înțeleg să țintim inflația, însă să nu afectăm chiar populația cu handicap din această țară.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Regret că nu ați susținut acest amendament în plen, atunci când ați avut posibilitatea, pentru că poate că și colegii ar fi înțeles argumentația dumneavoastră mai bine decât acum, când nu se mai poate face nimic.

 
  Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.41/2006 pentru modificarea Legii nr.109/1997 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social (adoptat);

La punctul 18, Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.41/2006 pentru modificarea Legii nr.109/1997 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

S-a adoptat cu 227 de voturi pentru.

(Conform afișajului, sunt înregistrați 232 de deputați prezenți, 227 voturi pentru, niciun vot împotrivă, o abținere.)

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.39/2006 pentru modificarea și completarea Legii Arhivelor Naționale nr.16/1996 (adoptat);

La pct.19, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.39/2006 pentru modificarea și completarea Legii Arhivelor Naționale nr.16/1996.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

S-a adoptat.

(Conform afișajului, sunt înregistrați 230 de deputați prezenți, 227 voturi pentru, un vot împotrivă, o abținere.)

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.71/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr.1/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (adoptat);

La pct.20, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.71/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr.1/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

S-a adoptat.

(Conform afișajului, sunt înregistrați 230 de deputați prezenți, 224 voturi pentru, nici un vot împotrivă, 2 abțineri.)

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.46/2006 pentru modificarea art.80 alin.(1) și (2) din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale (adoptat).

La punctul 21, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.46/2006 pentru modificarea art.80 alin.(1) și (2) din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

S-a adoptat cu 234 de voturi pentru.

(Conform afișajului, sunt înregistrați 235 de deputați prezenți, 234 voturi pentru, niciun vot împotrivă, o abținere.)

   

Am finalizat dezbaterile de astăzi.

Declar ședința închisă.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 12,45.

 
       

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 16 octombrie 2019, 15:22
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro