Plen
Ședința Senatului din 30 octombrie 2006
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.161/09-11-2006

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
20-03-2019
13-03-2019 (comună)
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Sunteți în secțiunea: Home page > Parliamentary Business > Dezbateri > Calendar 2006 > 30-10-2006 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 30 octombrie 2006

Declarații politice prezentate de senatori:  

Ședința începe la ora 15.45.

Ședința este condusă de domnul senator Alexandru Pereș, vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii senatori Puskas Valentin Zoltan și Mihai Ungheanu, secretari ai Senatului.

   

Domnul Alexandru Pereș:

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori.

Declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 29 octombrie 2006.

Ședința este condusă de subsemnatul, în calitate de vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii senatori Mihai Ungheanu și Puskas Valentin Zoltan, secretari ai Senatului.

De la lucrările Senatului absentează motivat 20 de colegi senatori. Până vor mai sosi în sală domni senatori, începem ședința noastră de astăzi cu declarațiile politice.

 
  Ioan Aron Popa (PNL-PD) - Integrarea României în Uniunea Europeană și dezvoltarea clasei de mijloc.

Are cuvântul domnul senator Ioan-Aron Popa, din partea Grupului parlamentar al Alianței Dreptate și Adevăr - PNL-PD. Poftiți, domnule senator.

   

Domnul Ioan-Aron Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, integrarea europeană va reprezenta pentru noi, clasa politică, un bun prilej de a reflecta la perspectivele modernizării societății românești, cât și la stabilirea mecanismelor instituționale necesare apariției unei culturi de educație politică și organizațională.

Evoluțiile politice din ultima perioadă mă pun în postura de a mă identifica cu cetățeanul de rând care nu mai știe în ce curent politic să se încreadă.

Apariția unui nou program politic care, într-o primă perspectivă, pare să rearanjeze clivajul stânga-dreapta, în realitate bulversează aceste concepte doctrinare, facilitând crearea unui amalgam de curente și ideologii, un soi de Babilon de populism și demagogie, care nu servește intereselor unor clase sociale, ca potențial electori, ci dorința de a se impune un cosmopolism politic, ușor de coordonat, de către un grup de lideri politici care au tendință autoritaristă și strategii de hegemonie a societății civile.

Ca liberal și ca senator în legislativul României, analizând acest gen de acțiune publică, sesizez că prin mișcări de apariții media, populiste, prin atitudini de manipulare a naivității alegătorului, marea majoritate a actorilor politici fie de stânga, fie autointitulați de dreapta, prin mesajele utilizate se adresează unei clase paupere, în special sărăcimii din mediul rural și urban.

Această categorie modestă reprezintă cam 60% din populația țării și datorită speranței de a avea un trai mai bun, este cea mai ușor de manipulat pentru că ea reprezintă peste 50% din totalul votanților pentru alegeri locale și generale.

În schimb, forța socială care îi pune pe gânduri pe marea majoritate a liderilor politici, datorită dificultății de convingere electorală și care constituie motorul salarial și economic al unui stat care se vrea european, este reprezentată de clasa mijlocie.

Conform unor studii de piață realizate de diverse instituții românești, această categorie socială reprezintă cam 20-25% din populația actuală, spre deosebire de țările Uniunii Europene unde ea înseamnă cam 55-65%. Ei sunt caracterizați prin studii superioare și colegiu, rareori și liceale, au între 25-45 de ani, sunt răspândiți cu preponderență în zona urbană, dar încep să aibă putere și în anumite zone rurale. Ca profesie sunt antreprenori, liber profesioniști, tehnocrați, manageri de conducere intermediară în companii multinaționale, funcționari în domeniul serviciilor private, dar și publice, întreprinzători agricoli etc. Ei sunt principalii cotizanți la bugetul statului. Ei reprezintă electoratul independent care a schimbat Executivul la alegerile din 2004 și care, cu toate că este critic la adresa noii puteri, reprezintă progresul pe care îl dorim societății noastre.

Stimați colegi, așa cum spunea și "părintele marketingului" Philippe Kotler, "o afacere trebuie să se bazeze pe două lucruri: inovație și marketing. Sunt singurele active care produc rezultate. Restul sunt costuri". O democrație care se vrea puternică trebuie să se bazeze pe două lucruri: echilibru politic și o clasă de mijloc dezvoltată. Sunt singurele active care produc rezultate. Restul reprezintă costuri.

La noi, această clasă de mijloc are o gândire economică și chiar politică neo-liberală, fapt pentru care a fost îngreunată să se dezvolte prin mijloace fiscale cunoscute și care stârnește frică pentru politicienii obișnuiți cu obținerea ușoară a puterii.

Acum, după 16 ani, se oferă, treptat-treptat, dreptul la consolidarea acestei forțe electorale care nu este pe placul multora și care mai are de luptat pentru a se impune în societatea românească, rol care se dorește a fi spulberat prin apariția anumitor platforme și curente politice, gândite de anumite minți luminate, ce urmăresc divizarea forței acestei clase sociale pentru satisfacerea orgoliilor și intereselor personale.

În spiritul pragmatismului ce caracterizează doctrina liberală, consider că a sosit timpul ca fiecare politician în parte să analizeze importanța acestei categorii social-economice pentru viitorul nostru și al acestui neam și să caute soluții pentru sprijinirea ei, astfel încât să devină ceea mai importantă parte a ierarhiei societății românești și, totodată, să reprezinte un sprijin pentru politicienii cu viziune din această țară.

Vă mulțumesc. (aplauze la Grupul parlamentar al Alianței Dreptate și Adevăr - PNL-PD)

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Antonie Iorgovan (PSD) -  Referendum-ul pentru așa-zisa autonomie teritorială a Ținutului Secuiesc - un atac la Constituție, la ordinea constituțională și nepăsarea oficială.

Invit cu plăcere la tribună pe reprezentantul Grupului parlamentar PSD, domnul Antonie Iorgovan.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Antonie Iorgovan:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Declarația mea politică am intitulat-o "Referendumul pentru așa-zisa Autonomie teritorială a Ținutului Secuiesc - un atac la Constituție, la ordinea constituțională și nepăsarea oficialăl".

Perioada pe care o străbatem de la Revoluție, din păcate, nu este caracterizată numai de manelism și pornografie în media, dar și de o sfidare strigătoare la ceruri a noțiunilor care stau la baza edificiului nostru științific academic. S-a mers până acolo încât ONG-uri se cheamă pompos "academii". S-a mers până acolo încât SRL-uri s-au botezat "universități". Acest fenomen, din păcate, nu a ocolit și reglementările, noțiunile cu care se operează în Constituție.

Este știut că legea fundamentală este rezultatul unei înțelegeri politice, dacă se poate, un pact politic. Concretizează o voință politică, dar rămâne lege fundamentală a României și orice noțiune din Constituție este de presupus că are, înainte de toate, o conotație juridică.

Și cu toate acestea, noțiuni cardinale ale Constituției au ajuns să fie răstălmăcite, că aproape a devenit firesc să vorbești de "nerânduială constituțională", decât despre "ordine constituțională". Legiuitorul constituant român a reglementat în 1991 o anumită soluție cu privire la puterile publice, puterile statului, cu privire la drepturile fundamentale ale cetățeanului, cu privire la garantarea acestor drepturi, inclusiv cu privire la limitele exercitării lor. Iar toate aceste reglementări cu privire la puteri, la garanțiile drepturilor, la limitele lor formează ceea ce la școală se denumește a fi ordinea constituțională a României.

Iar toți demnitarii României și funcționarii importanți ai țării, de la Vodă de la Cotroceni, până la secretarul de primărie de comună, la investitură, jură că vor respecta Constituția.

Să ne amintim jurământul președintelui României. Citez:

"Jur să-mi dăruiesc toată puterea și priceperea
Pentru propășirea spirituală și materială a poporului român,
Să respect Constituția și legile țării,
Să apăr democrația,
Drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor,
Suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României" - și urmează formula religioasă.

Același jurământ, în același conținut, potrivit art.104 din Constituție, este prevăzut și pentru membrii Guvernului. Se înțelege că și pentru primul-ministru al României, care este și el membru al Guvernului.

Mai mult, în art.80 alin.2 din Constituție s-a consacrat expres pentru președintele României sarcina de a veghea la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice, în care scop președintelui României - și numai lui! - îi este recunoscută funcția de mediere între puterile statului - se înțelege între puterile de sorginte politică - pe de o parte, și între stat și structurile societății civile, pe de altă parte.

Ordinea constituțională, cuprinzând și drepturile fundamentale, - între care drepturile politice, dreptul de a alege și dreptul de a fi ales -, apoi dreptul de asociere, dreptul la opinie și celelalte drepturi fundamentale, include și drepturile fundamentale ale jocului politic în societate, în alți termeni, "principiile democrației constituționale".

Și acum, întrebare cardinală. Sunt reglementate în Constituția României drepturi absolute, fără limite, care să îngăduie cetățeanului român, în numele libertății de opinie, de pildă, să spună orice, sau reprezentanților unor structuri politice ori structuri civice, fie ele și ale secuilor, să incite și să inițieze acțiuni, între care și un așa-zis referendum, care în final să conducă la o autonomie teritorială pe criterii etnice?

Îngăduie, repet, drepturile fundamentale reglementate de Constituție așa ceva? Și să spunem că suntem în exercitarea acestor drepturi? Răspunsul este categoric nu.

Este suficient să ne raportăm la dreptul de asociere. El este reglementat de art.40 din Constituție. Iar în alin.2 al acestui articol se spune că "sunt considerate în afara Constituției" - nu a legii! deci în afara legii fundamentale, de la legea-legilor citire. Cine? "Partidele sau organizațiile" - deci inclusiv acelea care se cheamă Consiliul Național Secuiesc - care prin scopurile ori prin activitatea lor militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept, a suveranității, a integrității sau a independenței României".

Ce sunt aceste acțiuni decât în final acțiuni îndreptate împotriva unității și integrității României?

Este în afară de orice îndoială că organizațiile civice ale secuilor, intitulate în mod incorect și tendențios "consilii naționale", lăsând să se înțeleagă că în România ar fi mai multe națiuni și că noi suntem o națiune cu structuri la nivel național.

Ca să nu mai vorbim de acțiunile UDMR-ului, inclusiv prin liderul său care nu este oricine - este omul numărul doi în Guvern, pe linia obținerii autonomiei teritoriale a Ținutului Secuiesc - intră sub incidența acestui text de Constituție. Și dacă intră sub incidența acestui text de Constituție, cineva cred că ar trebui să declanșeze procedura de punere sub semnul întrebării a prezenței pe scena legislativă a țării a acestor organizații.

Nici libertatea de exprimare, reglementată de art.30 din Constituție, nu îngăduie să se facă propagandă pentru separație teritorială.

Este edificator alineatul 7 din acest text. Citez: "Sunt interzise de lege defăimarea țării, a națiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură națională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violență publică, precum și manifestările obscene, contrare bunelor moravuri".

Ce vrem mai mult decât sintagma "incitarea la separatism teritorial"? Ce înseamnă mai mult decât incitarea la separatism teritorial așa-numita propagandă și tot felul de acțiuni, inclusiv un referendum pentru așa-numita "autonomie teritorială".

Mai mult, se merge până acolo, pentru a se susține că - vezi, Doamne - noi nu facem altceva decât să ne susținem un punct de vedere, că este o discuție admisibilă și că ea, de fapt, nu afectează Constituția, că se poartă atâtea discuții cu privire la Constituție și se discută cu privire la Parlamentul unicameral, dacă trebuie să avem două Camere sau nu, se discută cu privire la regimul politic, dacă trebuie să alegem președintele direct sau prin Parlament și așa mai departe.

Da, se poartă asemenea discuții, numai că, în ceea ce privește caracterul național al statului, în ceea ce privește unitatea statului, legiuitorul constituant a avut grijă să închidă posibilitatea oricărei discuții. Legiuitorul constituant, în decembrie 1991, națiunea, când a votat, a votat Constituția cu această limită. Și v-aș ruga să-mi îngăduiți să citez. Este vorba de art.152: "Dispozițiile prezentei Constituții privind caracterul național, independent, unitar și indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independența justiției, pluralismul politic și limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii".

Deci, noi nu putem să discutăm, indiferent în ce tabără politică suntem, nici măcar în ideea de lege ferenda, adică în ideea promovării unei inițiative legislative de revizuire a Constituției, pentru că a spus legiuitorul constituant "nu, aceste probleme nu se revizuiesc". Ele s-ar putea revizui, cum s-a întâmplat, domnule Hașotti, în '22 și cum s-a întâmplat în 1990, când poporul român va fi chemat să aleagă o nouă Adunare Constituantă, dar trebuie să fie anunțat, care Adunare Constituantă poate să hotărască ca țara să fie și pașalâc - că tot au vrut turcii să ne facă și nu au reușit!

Prin urmare, Constituția interzice schimbarea prin procedura de revizuire prevăzută de art.151 a caracterului unitar al statului. Și atunci, cum se poate accepta nu discutarea acestei chestiuni, ci organizarea de acțiuni politice, care pun în discuție caracterul unitar al statului? Atunci, pentru ce mai există această Constituție?

Și eu pun întrebarea: pentru ce există președintele României, care este garantul ei, și pentru ce există Guvernul și Consiliul Suprem de Apărare a Țării, autoritățile statului, în primul rând, cei doi șefi ai Executivului, apoi ministerele implicate și prefecții, nu numai implicați pentru că nu iau atitudine, dar promovează asemenea acțiuni, pun logistica prefecturilor la dispoziție!

Fie că se fac că nu există această problemă, fie că adoptă un ton de împăcare, așa, ca și cum ar fi o joacă de copii, ca și cum, cu elementele cardinale ale statului român, este loc de joacă de copii.

Guvernanții noștri adoptă această poziție, ca nu cumva să supere pe răsfățatul și pe permanentul partener de guvernare.

Ne îngăduim, cu tot respectul, să reținem atenția domnului președinte al României, că fapta de înaltă trădare, care este reglementată de art.96 din Constituție, nu vizează numai acțiuni, fapte comise, ci și inacțiuni, neacțiunea într-o situație în care este atacată o valoare cardinală națională.

Domnul președinte al României este singura persoană publică din țară care are dreptul să prezideze Consiliul Suprem de Apărare a Țării, iar prima lege care îi reglementează activitatea Consiliului Suprem de Apărare a Țării este Legea nr.51/1991. Este legea cu privire la siguranța națională.

În art.3 din această lege se enumeră, matematic, care sunt amenințările la adresa siguranței naționale.

Dați-mi voie să vă rețin atenția asupra literei (h).

Acolo scrie așa: "inițierea, organizarea, săvârșirea sau sprijinirea, în orice mod, a acțiunilor rasiale, antisemite, revizioniste, separatiste, care pot pune în pericol, sub orice formă, unitatea și integritatea teritorială a României".

Art.3 litera (h) din Legea cu privire la siguranța națională!

Nu se pune în pericol, sub o anumită formă, unitatea teritorială a României? Ce face C.S.A.T.-ul? Pentru că uitați ce trebuie să facă. La art.7 din această lege, la litera (b) - că le convine celor care sunt în C.S.A.T., în frunte cu domnul președinte, sau nu le convine... Dacă nu le convine, nu au decât să lase locul liber, dar atâta vreme cât sunt la butoanele țării, aceste atribuții prevăzute de lege trebuie exercitate, pentru că art.7 litera (b) spune că acest Consiliu Suprem de Apărare a Țării aprobă măsurile generale obligatorii pentru înlăturarea amenințărilor prevăzute la art.3. Ori sunt amenințări, și atunci eu, Consiliul Suprem de Apărare a Țării, trebuie să adopt măsurile necesare, ori, atunci apreciază C.S.A.T.-ul că nu sunt amenințări și este treaba noastră să le reținem atenția că sunt asemenea amenințări.

Nu a auzit nimeni să se convoace o ședință pe această chestiune a C.S.A.T.-ului, deși problema se agită de foarte, foarte multă vreme.

De asemenea, Guvernul României, în baza articolului de bază din Constituție, art.102, ca și în baza art.1 alin.5 din Legea nr.90/2001, are sarcina de a interveni.

Dați-mi voie să citez această funcție - exact așa se cheamă, "funcția de autoritate de stat a Guvernului" - și toată lumea se va întreba, în speță, cum și-o îndeplinește Guvernul? E adevărat că este ocupat acum cu delegarea la Europa.

"Funcția de autoritate de stat este funcția prin care se asigură urmărirea și controlul aplicării și respectării reglementărilor în domeniul apărării ordinii publice și siguranței naționale, precum și în alte domenii".

Și acum ne întrebăm: îngăduie Legea referendumului, Legea nr.3/2000, Legea administrației publice locale, nr.215/2001, Legea prefectului, nr.304/2004, Legea privind organizarea adunărilor publice, nr.60/1991, Legea partidelor politice sau Legea privind asociațiile și fundațiile, nr.246/2005 organizarea de referendum de către structuri civice sau de către organizații ale minorităților naționale în afara cadrului statal? Răspunsul este categoric "nu".

Reamintim, ca să se știe, încă o gardă constituțională, apropo de gărzile Constituției la unitatea statului. Este vorba de art.118 alin.1, unde se precizează: "Armata este subordonată exclusiv voinței poporului pentru garantarea suveranității, a independenței, a unității statului, a integrității teritoriale a țării și a democrației constituționale".

În concluzie, față de mai sus, solicităm președintelui României să convoace, de îndată, Consiliul Suprem de Apărare a Țării, iar primul-ministru să convoace o ședință specială de Guvern, cu invitarea prefecților din județele vizate, adoptându-se măsurile legale care se impun, pentru a se preîntâmpina organizarea așa-zisului referendum, care organizare, în opinia noastră, constituie un precedent foarte periculos, un atentat nu numai la ordinea constituțională, ci și la siguranța națională.

Ne place să credem că miopia guvernării nu va fi mai puternică decât interesul național al României, acela de a apăra unitatea și integritatea statului român, așa cum sunt acestea prefigurate de Constituția României.

Vă mulțumesc. (aplauze)

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Reamintesc că ați vorbit 20 de minute. Grupul parlamentar PSD are la dispoziție, conform Regulamentului Senatului, 30 de minute.

 
  Petru Nicolae Ioțcu (PNL-PD) - Solicită Biroului permanent al Senatului dezbaterea în plenul Senatului a proiectului de modificare a Legii privind organizarea și funcționarea SRR și SRT.

Cu permisiunea reprezentantului Grupului parlamentar PRM înscris la cuvânt, îl invit la tribună pe domnul senator Petru Nicolae Ioțcu, din partea Grupului parlamentar Dreptate și Adevăr PNL-PD.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Petru Nicolae Ioțcu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am să fac un apel în numele Partidului Democrat, care solicită Biroului permanent al Senatului să ia o decizie de trimitere în plenul Senatului a proiectului de modificare a Legii privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și a Societății Române de Televiziune fără a mai fi discutat în comisia de specialitate.

De ce spun eu acest lucru? Pentru că proiectul respectiv se află în această comisie din 18 aprilie 2006 și dezbaterea sa se pare că este imposibilă, deoarece trei membri ai comisiei sunt euroobservatori și bineînțeles că aceste motive sunt și inacceptabile pentru Parlament, pentru că, în afara celor trei domni euroobservatori, frecvent se lipsește de la comisie, fiind invocate chiar motive de sănătate a domnului senator Adrian Păunescu.

Partidul Democrat a militat încă de la începutul acestei legislaturi pentru depolitizarea celor două instituții publice de informare în masă.

Partidul Democrat a refuzat reprezentarea sa în Consiliile de administrație atât la Televiziune, cât și la Radio, având ca obiectiv tocmai adoptarea, cât mai curând posibil, a noii legi de organizare a celor două societăți publice de radio și televiziune.

Considerăm că Senatul României jignește profund cetățenii României dacă acceptă această situație, ca o comisie din structura proprie să nu funcționeze, dar să beneficieze, bineînțeles, de toate facilitățile oferite de statutul senatorilor.

Partidul Democrat cere fie înlocuirea absenților din această comisie, fie desființarea unei comisii care, fără să aibă activitate, cheltuiește banii publici.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Aurel Ardelean (PRM) - Situația românilor din Ucraina.

Îl invit la tribună pe domnul senator Aurel Ardelean, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Aurel Ardelean:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația politică pe care doresc să o susțin astăzi în fața dumneavoastră se referă la situația românilor din Ucraina, situație care constat că preocupă foarte puțin autoritățile române.

România și Ucraina sunt două state care aspiră la un loc în spațiul european, numai că dincolo de aparențele oferite Europei, există realități neconcordante din partea a cel puțin uneia dintre aceste două țări.

Nu avem semne că România sau interesele sale ar conta câtuși de puțin în Ucraina. Deși semnatare ale unui acord bilateral, ce prevede, printre altele, recunoașterea și acordarea de drepturi minorității românești și, în contrapartidă, celei ucrainene, se pare că aceste prevederi nu sunt respectate.

În timp ce România recunoaște oficial existența minorității ucrainene, Ucraina omite să recunoască faptul că pe teritoriul ei trăiesc, după statisticile oficiale ale ultimului recensământ din 2001, aproximativ 500.000 de români autohtoni, reprezentând 0,8% din totalul populației, constituind, astfel, a treia etnie, ca importanță.

Din surse neoficiale, se pare că numărul românilor ar fi în jur de un milion, răspândiți în mai multe zone: Transcarpatia, sudul Basarabiei, regiunea Cernăuți, regiunea Herson.

Ucrainenii au repus în circulație teza moldovenismului, din frica că vreodată România va dori să-și revendice teritoriile, dar nici după semnarea Tratatului de bună vecinătate, din 1997, prin care țara noastră renunța, în mod clar, la pretențiile teritoriale, autoritățile nu au recunoscut comunitatea românească, continuând mult mai hotărât politica de deznaționalizare a comunității românești de pe întreg teritoriul ucrainean.

România a adaptat politica față de minoritățile naționale după standardele europene, acordând minorității ucrainene sprijin financiar din bugetul de stat, adică din banii contribuabilului român. Minoritatea ucraineană, deși nu foarte numeroasă, în jur de 60.000 de cetățeni, are reprezentare parlamentară și este normal să fie așa.

Nu doresc în nici un fel să considerați că aceste lucruri ar fi un reproș. Doresc doar să evidențiez modul diferit în care cele două țări înțeleg să respecte minoritățile naționale. Modelul românesc de respectare a drepturilor minorităților este recunoscut în plan european. Ucraina, în schimb, care nu recunoaște comunitatea românească, aduce argumente în fața oficialilor români de genul nerespectarea drepturilor minorității ucrainene și principiul parității.

Nu suntem oare capabili să facem față unei Europe, unde demnitatea națională se constituie într-un principiu al relațiilor de prietenie între state?

Este de vină proasta pregătire în plan istoric și numai a celor care sunt puși să ne reprezinte interesele, ca stat și ca națiune?

Actualmente, în nord-estul regiunii Transcarpatia, aproape de Polonia și la câteva sute de metri de Slovacia, există două comunități românești, satele Mircea și Poarascovo. Nu figurează în nici un document istoric. Nici în chiar cele din Ucraina. Cu toate acestea, la vreo 50 de km de Ujgorod, trăiesc, la limita sărăciei, peste 1.000 de români.

Regiunea Cernăuți, care cuprinde nordul Bucovinei, Ținutul Herței și fostul județ Hotin, numără 181.800 de români, reprezentând 19% din populația zonei. În regiunea Transcarpatia, din raioanele Teacev și Rahovo, sunt 32.000 de români, adică 2,6% din totalul populației.

Deportați sau colonizați, în regiunea Odessa, raioanele Ismail, Reni, Chilia și Cetatea Albă, se înregistrează un număr de 123.000 români, adică 5% din populație, iar în regiunea Kirovograd se înregistrează, oficial, o populație de 8.200 români.

Învățământul românesc se constituie într-unul din principalele obiective ignorate de către autoritățile ucrainene, dar și române. Problemele cu care se confruntă învățământul, în România, fac aproape imposibilă implicarea autorităților române în sprijinirea comunității românești din Ucraina.

În perioada sovietică, numărul școlilor românești deschise era destul de mare, dar, după 1991, odată cu prăbușirea comunismului, presiunile asupra școlilor românești sau ale claselor cu predare în limba română au crescut brusc, având ca scop introducerea treptată a limbii ucrainene sau ruse, în loc de cea română.

Treptat, clase din regiunea Odessa au fost desființate sub pretextul că nu sunt suficiențele, împotriva voinței părinților și a copiilor. În localitățile din jurul Cernăuților, clasele românești au fost eliminate cu motivația că nu există interes pentru ele, nefiind solicitate.

Doamnelor și domnilor senatori, România are o datorie morală față de acești oameni și trebuie să se implice mai activ pentru apărarea drepturilor elementare ale omului și ale minorității românești din această țară.

Acum, dezinteresul autorităților românești este evident, fiind preferate atitudini care pun, mai presus de interesul românilor, interesele conjuncturale sau economice, servind unor grupuri de interese care nu au nimic de-a face cu interesul statului român și al neamului românesc.

Ne dorim pentru românii din Ucraina școli și educație în limba maternă, ne dorim să poată merge la biserică, fără să le fie teamă și să asculte slujbele în limba maternă și nu doar atunci când sunt vizitați de oficialii români.

Să le fie garantată reprezentarea în Parlament și în organele centrale de stat, reprezentare la nivelul local, unde procentul le permite, încetarea închiderii de școli și clase românești, acceptarea donațiilor de carte din România și scutirea de plata taxelor vamale aferente acestora, retrocedarea caselor naționalizate ce au aparținut comunității românești, în trecut, permisiunea ridicării unor monumente ale domnitorilor români, precum Ștefan cel Mare.

Toate acestea nu constituie o listă cu revendicări, ci doar însușirea principiilor democratice de către Ucraina.

Acestea sunt problemele serioase pe care trebuie să le abordeze pe masa de lucru politicienii români și străini. România a acordat minorităților toate drepturile, acest lucru fiind unanim recunoscut de Comunitatea Europeană.

Nu solicităm nici autodeterminare și nici autoguvernare pentru românii din Ucraina. Acest lucru s-ar constitui într-un atac la adresa suveranității acestui stat, suveranitate pe care o recunoaștem și nu o contestăm. Comunitatea românească din Ucraina trebuie însă sprijinită și are dreptul să beneficieze de drepturile sale elementare.Vă mulțumesc.

(aplauze)

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Dan Voiculescu (PC) - Modul jignitor în care sunt tratați, de regulă, cetățenii români la ambasadele unor state partenere din U.E., respectiv Ambasada Marii Britanii din București.

Invit la tribună pe domnul senator Dan Voiculescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Dan Voiculescu:

Voi fi foarte scurt.

Doamnelor și domnilor senatori,

Vin în fața dumneavoastră pentru a ridica o problemă de demnitate și onoare națională.

La 1 ianuarie 2007, suntem admiși oficial în Uniunea Europeană și, potrivit tratatelor, beneficiem nu doar de obligații, avem și drepturi.

Cel mai important dintre aceste drepturi ar fi dreptul de a fi egal cu ceilalți membri ai Uniunii Europene, indiferent de mărime, de putere economică sau de alte criterii.

Vă reamintesc că, odată intrați în Uniunea Europeană, suntem pe locul 7, ca putere de influențare a deciziilor, înaintea unor țări, cum ar fi Belgia, Olanda, Austria sau Suedia.

Constatăm că unele state nu conștientizează încă faptul că suntem egali și continuă să-i trateze pe români ca pe europeni de mâna a doua. Acest comportament este stimulat de lipsa de fermitate a autorităților române față de tratamentul umilitor la care, uneori, sunt supuși românii de către autoritățile din statele membre ale Uniunii Europene.

Am să vă dau un exemplu concret. Este vorba de modul jignitor în care sunt tratați, de regulă, cetățenii români la ambasadele unor state partenere din Uniunea Europeană și mă refer, concret, la Ambasada Marii Britanii din București.

Vă voi relata în câteva cuvinte modul în care a fost tratat recent un distins om de afaceri român, care a dorit viză britanică. După o lungă așteptare în aer liber, în fața unei bariere, într-un final, a venit un căprar care a urlat la oameni: "Cine se aude strigat, să se alinieze". Apoi, după aliniere, "în grupuri de câte patru, să vină după mine". Era un prim pas spre un drum lung de umilințe. Așteptarea stupidă și lungă s-a repetat de câteva ori de-a lungul a câtorva ore, existând un dispreț al reprezentanților Ambasadei Marii Britanii, iar pentru disprețul arătat se solicita o taxă de 2.700.000 lei, cu precizarea obraznică că taxa se va încasa indiferent dacă viza va fi sau nu va fi acordată.

Dacă este vorba de un abuz al unor funcționari de la ambasadă, care își manifestă astfel megalomania sau complexele de inferioritate pe spinarea cetățenilor români, atunci acest abuz trebuie pedepsit, iar dacă ea este rezultatul unei politici deliberate a statului britanic, atunci, această politică trebuie să înceteze. Și într-un caz, și în celălalt, soluția este una singură. Aplicarea unui regim absolut simetric cetățenilor britanici care solicită vize la Ambasada României din Marea Britanie.

Rog, așadar, Ministerul de Externe și autoritățile române să ceară ferm părții britanice încetarea imediată a acestei situații și, dacă nu se întâmplă, să se ia măsuri de perfectă reciprocitate.

Cetățenilor britanici care solicită viză pentru România trebuie să li se explice că regimul care li se aplică lor este cel impus de autoritățile britanice și preluat prin simetrie de partea română.

La urma-urmei, și România, ca și Marea Britanie, este membru activ al Coaliției antiteroriste, deci, trebuie să fie la fel de vigilentă ca și Marea Britanie cu privire la cine intră pe teritoriul său, iar autoritățile britanice trebuie să înțeleagă că nu-i pot trata pe români ca pe niște europeni de categoria a doua.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Puskas Valentin Zoltan (UDMR) - Despre Statusul Romano-Catolic.

Invit la tribună reprezentantul Grupului parlamentar al UDMR, domnul senator Valentin Zoltan Puskas.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Puskas Valentin Zoltan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Distins Senat,

În ultima perioadă, au fost enunțate diferite păreri despre așa numitul Status Romano-Catolic al Arhiepiscopiei din Alba Iulia, păreri apărute atât în presă, cât și în discursuri politice, catalogând Statusul ca o organizație care nu a fost niciodată recunoscută ca persoană juridică.

Având în vedere că fac parte din Consiliul Arhidiocezei Romano-Catolice din Alba Iulia, organ care este succesorul de drept, prin schimbarea denumirii a Statusului Romano-Catolic, mă simt obligat să relatez câteva date legate de aceste organ de lucru al Diocezei Romano-Catolice din Alba Iulia.

Primele documente referitoare la existența Status-ului datează din anul 1615. Statusul a fost un organ care, având printre membrii săi și clerici, și laici, s-a ocupat de administrarea bunurilor bisericești. În timpul regimului habsburgic, legalitatea Statusului a fost recunoscută prin Decretul împăratului Lipot, din 15 octombrie 1690, și a fost întărită în timpul dualismului austro-ungar, prin Decretul împăratului Francisc Iosif I, la data de 19 august 1867.

După unirea Transilvaniei cu România, Statusul a fost recunoscut ca persoană juridică, conform Legii persoanelor juridice din anul 1924, și această calitate a fost întărită și prin Legea cultelor religioase din anul 1928.

Legea nr.126, din 12 iunie 1929, la art.9 prevede: "Statul recunoaște Bisericii Catolice, reprezentată prin legitimele ei autorități ierarhice, personalitatea juridică conform dreptului comunal țării".

În consecință, parohiile, protopopiatele, mânăstirile, abațiile, episcopiile mitropolite și celelalte organizații canonic și legal constituite sunt persoane juridice.

La fel, Acordul privitor la interpretarea art.9 din Concordat, publicat în Monitorul Oficial, din 3 august 1932, la art.1 precizează:

"Instituția cunoscută sub numele de Status Romano Captivicus Transilvaniensis se transformă prin acest acord într-un organ al Diocezei Catolice de rit latin de Alba Iulia și va lua denumirea de Consiliu al Diacezei Catolice de rit latin Alba Iulia".

Același acord la art.5 stipulează "toate bunurile ce se găseau la data de 1 ianuarie 1932 în posesiunea și sub administrațiunea acelui Status Romano - Catolicus Transilvaniensis sunt bunuri cu caracter ecleziastic și vor fi întrebuințate conform destinațiunii lor inițiale."

În acestea condiții, Consiliul Diocezei Catolice de ritm latin Alba Iulia funcționează legal și se ocupă de administrarea bunurilor bisericești până în 20 august 1948 când activitatea consiliului a fost suspendată de către Episcopul Marton Arond având în vedere că guvernul comunist a început naționalizarea averilor bisericești.

Tocmai pentru a-i proteja de eventualele atrocități pe membri laici ai consiliului, domnul episcop a emis un decret prin care a suspendat activitatea până la o hotărâre de reluare a acesteia.

În decretul de suspendare, am și acest decret, se stipulează următoarele: "suspendarea vremelnică a prerogativelor consiliului până când nu se va ordona în scris continuarea activității consiliului".

Acest ordin de continuare a activității consiliului a fost emis după schimbarea regimului statal din țara noastră la 11 februarie 1991 de către Episcopul Balint Loyas, și prin acest decret am fost și eu numit în acest consiliu.

În consecință, Statusul Romano-Catolic a funcționat de-a lungul secolelor în mod legal și funcționează și în continuare, prin schimbarea denumirii din anul 1932 sub denumirea de Consiliul Diocezei Romano-Catolice de rit latin Alba-Iulia, ca un organ propriu al Arhiepiscopiei și corespunde tuturor cerințelor legale ale țării, precum și ale prevederilor codexurilor canonice.

Și, încă un amănunt, au fost chiar procese în acest sens, începând cu anul 1999 și 2000, iar instanțele s-au pronunțat deja în această privință stabilind că acest consiliu este identic prin transformarea denumirii cu Statusul Romano - Catolic din Ardeal.

Am dorit să relatez aceste date pentru că în presă au apărut anumite zvonuri că ar fi ceva ilegal activitatea Statusului Romano - Catolic.

Dacă doriți vă pot pune la dispoziție documentele prin care demonstrăm că acționăm în conformitate cu legile Românei și în conformitate cu Codexurile canonice.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Nicolae Vlad Popa (PNL-PD) - Pretinsa independență a Ținutului Secuiesc și organizarea Referendumului și denigrarea României în Parlamentul European.

Invit la tribună pe domnul senator Nicolae-Vlad Popa din partea Grupului parlamentar al Alianței Dreptate și Adevăr.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Sunt unul dintre parlamentarii care am demonstrat, prin poziții publice, cât și prin votul dat, o anumită capacitate de înțelegere a problemelor minorităților naționale, exprimându-mă pentru reglementarea drepturilor acestora, chiar pentru instituirea unei discriminări pozitive în favoarea lor.

Mă văd obligat să abordez acest subiect acum, întrucât consider necesar o dezbatere publică pe această temă, dată fiind, în opinia mea, o deficiență de informații în ceea ce privește istoria, originea și specificul cultural al fiecărei minorități, care se remarcă la toate nivelurile societății.

Neavând informații suficiente în acest domeniu, nu putem să înțelegem nici dacă drepturile pe care minoritățile le cer sunt sau nu îndreptățite.

În această ordine de idei, mi-aș îngădui să sugerez Ministerului Învățământului instituirea unor ore de curs și editarea unor manuale care să ducă la cunoașterea de către majoritate a specificului tuturor minorităților care trăiesc pe teritoriul României.

În opinia mea, aceasta ar reprezenta un prim pas spre cunoașterea aprofundată a minorităților naționale din țara noastră și ar avea drept consecință pozitivă prevenirea unor eventuale tensiuni interetnice.

O astfel de situație se constată în legătură cu pretinsa independență a Ținutului Secuiesc și cu organizarea unui Referendum.

A trebuit să studiez, ca să aflu, o lucrare apărută la Editura Academiei din Budapesta privind istoria Transilvaniei și, în această lucrare se vorbește despre crearea așezărilor secuiești.

În această lucrare savanții maghiari prezintă două variante ale originii secuilor.

Prima vorbește despre poporul secuilor provenind din neamul hunilor plecați după moartea lui Atilla, în estul Transilvaniei, în secolul al VII-lea, iar o a doua variantă ni-i reprezintă pe secui ca provenind dintr-un popor turcic care în anul 1950 a fost maghiarizat de triburile ungare.

În Evul Mediu, secuii vorbeau două limbi, iar din totalul de 27 de semne ale alfabetului folosit de ei, 21 sunt turcice.

Citesc din lucrare "maghiarizarea acestora a fost făcută la începuturi și a fost deplină din punct de vedere al limbii, păstrându-se doar modul de organizare tribală în 6 genuri a câte 4 ramuri".

Faptul că nu există aceeași origine etnică între secui și maghiari trebui cunoscut pentru a evita eventuale mesaje de tip ultranaționalist.

Acest elemente istorice pot da câștig de cauză celor care susțin națiunea civică și nu națiunea de origini etnice.

Din experiența pe care am acumulat-o în cadrul Parlamentului European, în calitate de euroobservator pe o perioadă de mai mult de un an, am constat că România este atacată din punct de vedere politic de câteva persoane care, în mod constant, propun texte cu caracter antiromânesc.

Susțin cu tărie, subliniez, că această poziție nu este a statului maghiar, nu este a partidelor din Ungaria, nici a UDMR-ului, ci a unor persoane pe care vi le voi nominaliza.

Sunt deputații Schopflin, Gall, Tabajdi din Grupul parlamentar PPE, doamna Levai din Grupul parlamentar al Partidului Socialist, deputata Mohacsi din Grupul Liberal care, prin rezoluții, manifestări, seminarii sau în calitate de raportori nu au alt "adversar" decât România.

Mă voi referi, în context, la seminarul "Made in Romania" privind ceangăii, precum și la scrisorile adresate Comisiei Europene în care se susține că România nu întrunește condițiile de acces în Uniunea Europeană pentru că nu respectă drepturile omului, pentru că împotriva populației rrome "se folosește violență instituționalizată", citez din aceste documente, existând "reglementări, legi speciale" privind acțiunile poliției, care sunt descrise ca "asalturi" împotriva copiilor și femeilor.

Săptămâna viitoare, pe ordinea de zi a Comisiei de libertăți civile, justiție și afaceri interne se află sugestiile ce vor fi trimise către Comisia de afaceri externe a Parlamentului European care pot fi incluse în Raportul Moscovici privind accesul României la Uniunea Europeană.

Raportor este doamna Kinga Gal care, în proiectul propus spre dezbatere, susține, printre altele că: legislativul trebuie să elimine măsurile discriminatorii aflate în Legea electorală actuală; că în materia protecției minorităților s-a constatat doar un progres limitat, urmând ca România să fie monitorizată de Centrul european pentru rasism și xenofobie; că există cazuri de violență instituțională împotriva populației rrome; că minoritatea maghiară trebuie să fie protejată în acord cu principiul autoguvernării.

Mai mult decât atât, doamna Gal solicită în raportul ei ca Parlamentul European să stabilească un mecanism de verificare permanentă nu numai în ce privește justiția și lupta împotriva corupției, dar și în domeniul protecției copiilor și a minorităților.

Ca reacție la aceste poziții publice, care denaturau imaginea țării noastre, euroobservatorii liberali români au depus amendamente corectoare.

Stimați colegi,

Am încercat prin declarația mea politică de astăzi să atrag atenția că unii parlamentari europeni, cât și unii din țara noastră își irosesc energiile cu probleme minore, din punctul meu de vedere, în loc să colaboreze pentru o cât mai rapidă integrare a României în Uniunea Europeană.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Corina Crețu (PSD) - Eșecul în numirea de către România a unui comisar la Bruxelles.

Invit la tribună reprezentanta Grupului parlamentar PSD, doamna senator Corina Crețu.

Am rugămintea să încercăm să comprimăm puțin luările de cuvânt ca să poată lua cuvântul toți colegii.

Vă mulțumesc.

   

Doamna Corina Crețu:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Doresc să supun atenției dumneavoastră câteva probleme care s-au născut din modul în care actuala guvernare a înțeles să gestioneze procesul de selecție și de numire a viitorului comisar european din partea României.

Îmi pare rău că domnul Vosganian, colegul nostru de Senat, devine cunoscut, la nivel european, într-un context negativ și în mod sincer eu nu cred că merita să i se întâmple ceea ce i s-a întâmplat în ultimele zile.

În același timp, consider că retragerea sa reprezintă o dovadă de înțelepciune, dar, din păcate, se pare că lecția ultimelor zile nu a fost deloc însușită de vreme ce s-a făcut o nouă propunere, din nou, fără nici o consultare, ca și cum Comisia Europeană i-ar fi făcut premierului, personal, cadou acest post de comisar european, iar situația în care ne aflăm astăzi, nu face decât să adâncească criza de credibilitate și de imagine pe care o are acum România la nivel european și nu numai.

Dragii meu colegi liberali, vreau să vă spun că, într-adevăr, ne aflăm într-o criză reală și umilitoare... (Râsete în sala)

Domnule Cioroianu, nu înțeleg ce este de râs, este foarte trist ce se întâmplă, este expresia modului în care partidele din coaliția de guvernământ înțeleg să facă politică, transformând inclusiv interesul național într-un prizonier al jocurilor de putere și al conflictelor dintre partenerii de alianță și de coaliție.

Nu am înțeles,nici măcar acum, în al doisprezecelea ceas, cât este de mare prețul pe care îl plătim pentru satisfacerea orgoliilor mărunte ale unora și altora din actuala putere.

Am pornit, din păcate, cu stângul în procesul de integrare efectivă în mecanismele și instituțiile comunitare, pentru că ne-am încăpățânat să ignorăm regulile scrise și nescrise ale funcționării instituțiilor și organismelor europene.

La Bruxelles se ajunge extrem de dificil la un echilibru în Comisia Europeană, consensul se construiește cu mari eforturi, este vorba de 25 membri, iar acum sunt 27, cu interesele lor specifice și cu viziunile lor particulare.

Nu ne putem permite luxul de a încălca regulile europene, încercând să impunem altora regulile și interesele noastre așa cum a încercat puterea în ultimele zile.

Premierul Călin Popescu Tăriceanu declara că propunerea sa trebuie sprijinită fără condiții de către toate partidele politice. Câtă vreme președintele țării și premierul României nu s-au consultat și nu se consultă cu nimeni, oricum nu cu PSD, câtă vreme procesul de selecție a fost și este total netransparent, putem vorbi doar de candidatul PNL.

Îmi parte rău că acest partid nu are curajul și demnitatea să-și asume responsabilitatea eșecului de la Bruxelles și caută să găsească vinovați oriunde altundeva, numai în propriile sale erori de judecată, nu.

În orice caz încercarea de a face din PSD și din Grupul Socialist din Parlamentul Europei, țap ispășitor pentru problemele pe care le ridică candidaturile avansate până acum, este absolut ridicolă.

PSD a dovedit, prin gestionarea cu succes a procesului de integrare europeană și euro-atlantică, faptul că este un partid responsabil, care a servit și servește fără condiții interesul național.

Am încheiat negocierile cu Uniunea Europeană, avem oameni care știu ce se cere la Bruxelles și care ar fi ridicat prestigiul țării în mediile europene, dar puterea a tratat și continuă să trateze cu indiferență experiența de care ar fi putut, acum, beneficia România.

Un comisar vulnerabil, fără susținere politică clară, fără profil de notorietate, nu va putea să se impună la Bruxelles, iar în 2009, când din 27 de comisari europeni vor rămâne doar 20, nu vom avea nici o șansă să mai avem un reprezentant în structurile executive ale Uniunii Europene. Ne aflăm deci în fața unui eșec clar, inadmisibil, care ne va afecta pe termen lung, în care interesul național este prizonierul jocurilor politice interne.

Președintele României și premierul au obligația morală să facă un gest de responsabilitate prin convocarea unor consultări, a unor discuții pe marginea componenței din Parlamentul Europei și a șanselor pe care comisarul european din partea României le are în acest for legislativ european.

Nu ne putem situa pe poziții conflictuale cu Comisia și Parlamentul Europei, nu ne putem permite un nou refuz și un alt eșec. Atât șeful statului, cât și primul-ministru trebuie să iasă din tranșeele războiului și să înceapă un proces de consultări, pe problemele integrării, cu toate partidele politice parlamentare, care să aibă pe agendă atât construirea consensului în privința candidatului României, cât și a sprijinului pentru el.

Este inadmisibil ca România să se afle azi pe prima pagină a tuturor ziarelor occidentale, întărindu-se ideea că nu are valori, resurse, oameni pregătiți pentru Uniunea Europeană.

Domnul Voiculescu spunea mai devreme că România trebuie să fie a șaptea putere în Europa. Din păcate, este oaia neagră, cea care va crea probleme și care sperie pe toată lumea pentru că va crea probleme, pentru că nu este în stare nici măcar să-și promoveze interesul național, dară-mi-te să mai contribuie la dezvoltarea Europei unite.

Merită România și poporul român acest tratament?

Actualii guvernanți poartă responsabilitatea izolării noastre internaționale. Nu avem prieteni, nu avem aliați, nu avem susținători. Ei poartă responsabilitatea situației penibile în care ne aflăm azi, în Europa, ca să nu mai spun că își demonstrează acum măsura valorii sale, atâta vreme cât noul propus este cel care a fost adjunctul negociatorului șef al României, din perioada 2000-2004, adjunctul domnului Vasile Pușcaș. Eu nu am înțeles de ce cei de la PNL și domnul prim-ministru nu au avut curajul de a apela la cel care l-a format pe domnul Orban, de a apela la domnul Vasile Pușcaș, pentru că președintele Bulgariei, domnul Pârvanov, deși social-democrat, a recunoscut-o pe liberala Kuneva ca cea mai bună în domeniu, după cum premierul Aznar, la vremea sa de dreapta, a numit un comisar socialist, Solana. Acum, doamna Merkel merge mai departe cu Verheugen, social-democrat. Și știți care e diferența între acești oameni politici? Preocuparea lor a fost de a pune cel mai bun om pentru țara lor, nu de a-și pune oamenii în funcțiile pe care le cred ale lor, personale.

Eu am tot respectul pentru domnul Orban ca tehnician și ca funcționar, dar câtă influență, câte relații, câtă susținere politică va avea dânsul la Bruxelles? Am pierdut și pierdem în continuare noi, România ca țară, pe toată linia și, dacă se merge în acest ritm, va fi din ce în ce mai rău, subminând toate eforturile și realizările pe care le-a făcut țara noastră pe linia integrării europene în ultimii 17 ani.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, doamna senator.

 
  Nicolae Iorga (PRM) - Posibila construire de locuințe pe Tâmpa, Brașov.

Invit la tribună pe domnul senator Nicolae Iorga - mă aude? - din partea Grupului parlamentar PRM.

Aveți cuvântul, domnule senator!

   

Domnul Nicolae Iorga:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

Dați-mi voie să salut demiterea din fruntea AVAS-ului a domnului Răzvan "Copilul Minune" Orășanu, care - dacă am înțeles eu bine - n-a plecat cu mâna goală, ci cu vreo 2000 de documente, motiv pentru care este cercetat de Poliție.

Sper totuși ca noul șef al AVAS-ului, domnul Teodor Atanasiu, să găsească, chiar dacă e proaspăt numit, timpul necesar pentru a se apleca îndeaproape, și nu cum a făcut-o antecesorul său, asupra situației de la Societatea "Nitramonia" din Făgăraș și să o și rezolve.

În altă ordine de idei, vreau să vă spun că, în ultimul timp, în Brașov se vehiculează o idee, aceea a construirii de locuințe pe Tâmpa. Nu mai avem teren în Brașov, ne luăm de monumentele naturale.

Cum zvonul este susținut de primarul Brașovului, domnul George Scripcaru, îmi permit să-i atrag atenția de la tribuna Parlamentului, de la tribuna Senatului României, să citească Legea nr.5/2002 și Anexa "Zone naturale protejate de interes național", poz. 2.255 - Muntele Tâmpa. Va avea surprize noi și interesante. Îmi permit să nu-i spun și textul.

Cert este că, astăzi, am luat legătura pe această temă și voi întocmi mâine și un material scris, cu secretarul general al Academiei, domnul academician Otiman. La Academie există o comisie care avizează asemenea lucrări, care nu a primit deocamdată nimic. Ea este condusă de domnul profesor Munteanu de la Cluj, dar am aflat un lucru de care ar trebui să țină seama și primarul Brașovului, care ar face bine să cânte după note, nu după ureche. Adică, Cetatea din Deva, care este într-o situație similară cu monumentul din Brașov, adică dealul pe care se află Cetatea, acolo, s-a solicitat construirea unui drum de acces pentru a reda Cetatea și a o încadra în circuitul turistic atât intern, cât și internațional, iar comisia Academiei a spus "NU", deși drumul era benefic, dară-mi-te să construim blocuri pe Tâmpa.

Vă mulțumesc. (aplauze)

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Adrian Mihai Cioroianu (PNL-PD) - Recentele impasuri ale României referitoare la numirea comisarului european.

Invit la tribună reprezentantul Grupului parlamentar Dreptate și Adevăr PNL-PD, domnul senator Adrian Cioroianu.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Adrian Mihai Cioroianu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Permiteți-mi să încep prin a-i transmite cele mai bune urări colegei noastre, doamna senator Silistru.

Am înțeles că este ziua dumneavoastră, doamnă. Să fie un an bun și tot ce vă doriți! Evident, am convingerea că toți colegii mei senatori, cei prezenți, cei încă neprezenți în sală mi se alătură.

La Mulți Ani, doamna Silistru!

Acum, trec la un subiect mai puțin plăcut, pe care doamna Corina Crețu îl anticipase. Este vorba despre recentele impasuri ale propunerii comisarului român, impasuri care - cred eu - vor fi o lecție pentru noi toți - o lecție pentru politicieni, o lecție pentru jurnaliști sau o lecție doar pentru cei care privesc știrile de seară la Telejurnal.

Sunt convins în proporție de 99% că Varujan Vosganian nu a fost colaborator al Securității, și când spun 99% o fac nu pentru a sugera un rest de dubiu, ci mai curând pentru a sugera imposibilitatea certitudinii absolute. Evident, nu aici se decide colaborarea sau necolaborarea domniei sale. Nici nu sunt sigur că acesta ar fi fost motivul care i-a făcut probleme senatorului de Iași. Cred, mai curând, că domnul Vosganian a fost victima unui complex de împrejurări și aș vrea să vă spun câteva vorbe despre acesta, așa cum le văd eu.

În primul rând, domnul Durao Barosso, președintele Comisiei Europene, este de o precauție extremă în judecarea tuturor candidaților. De ce această precauție? Pentru că, stimați colegi, proiectul european traversează momente foarte delicate. Câtă vreme Uniunea Europeană nu capătă o Constituție, practic, procesul de extindere este puțin probabil să mai continue, or acest proiect de Constituție - cum bine știți - a fost respins, în anii din urmă, de Franța și de Olanda.

Noi suntem, deocamdată, prinși în febra și în entuziasmul admiterii și evident că încă ne vine greu să ne gândim că, în diverse colțuri ale Europei și cam mâine poate și în România, voci, fie ultraconservatoare, fie ultrarevoluționare, spun sau vor spune că, de fapt, proiectul Uniunii Europene este mort înainte de a se naște.

Ei bine, din acest motiv este limpede că acei miniștri ai Europei, care sunt comisarii, trebuie să fie mai presus de orice dubiu. Pe scurt, ei trebuie să aducă stabilitate proiectului, și nu fragilizare.

A doua lecție privește fața europeană a politicii românești. De ani de zile, la Bruxelles, se face o sistematică revistă a presei românești sau bulgărești sau din orice țară vă puteți imagina și, în acest fel, fiecare actor politic apare în această bancă de date. Practic, sunt inventariate acolo faptele, declarațiile unui politician, dar și ceea ce se spune sau se crede despre el. Cu atât mai mare trebuie, cred, să fie grija fiecăruia dintre noi pentru ecourile legate de numele său.

În fine, mai este un detaliu - în România, bârfa și zvonul au încă un puternic impact social. Presa noastră nu are monopolul informației interne. Din contră, zvonurile sunt un concurent redutabil iar, deseori, cum se știe, zvonurile alimentează chiar coloanele consistente ale presei.

În cazul Vosganian, este foarte probabil ca euro-parlamentarii socialiști din Parlamentul European să fi fost alimentați, dacă mai era nevoie, cu zvonuri și de unii dintre observatorii socialiști români.

Desigur, peste tot în lume presa se îmbină cu zvonul, dar probabil că la o scară mai mică. În fond, ar fi facil să incriminăm presa atâta vreme cât noi toți, până la urmă, colportăm - și o facem cu plăcere - zvonuri. Nu pot uita o frază a unui politolog american - Ken Jowep - care, odată, într-un studiu al său, spunea că dacă România și-ar putea exporta zvonurile, ea ar fi mai bogată decât Germania.

Ei bine, cred eu că domnul Varujan Vosganian a fost unul dintre primii care au putut constata cum zvonurile plecate din România pot repede ajunge la urechi europene. Vrem, nu vrem, este și acesta un semn al apartenenței noastre la Europa.

Vă mulțumesc mult. (aplauze)

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Adrian Păunescu (PSD) - Concordia pentru ideea națională; renașterea revizionismului maghiar; necesitatea publicării întregii opere a lui Ioan Alexandru; comemorarea cântăreților Teodorovici

Invit la tribună reprezentantul Grupului parlamentar PSD, domnul senator Adrian Păunescu.

Aveți cuvântul, domnule senator, cu rugămintea, dacă puteți, să comprimați pentru că timpul pentru PSD este destul de limitat, astăzi, la luări de cuvânt. Vă mulțumesc.

   

Domnul Adrian Păunescu:

Îmi pare rău că un lucru care, într-adevăr, ne interesează și ne și doare pe toți, și anume reprezentarea țării, ajunge să fie judecat eronat și să le fie atribuită socialiștilor și social-democraților vina pentru un fapt mult mai complex, care ține de raporturile noastre aici, în țară, și de felul în care suntem reprezentați afară. Da, e urât să te faci sau să fi făcut de râs pe continent.

Când am ajuns, în 1993, la Consiliul Europei, presa din Strasbourg și unele ziare din Paris mă descriseseră deja ca pe un bolșevic, ca pe un trimis al lui Iosif Vissarionovici Stalin, încât a fost de mare interes primul meu discurs la Consiliul Europei, după care am obținut sufragii aproape unanime și mirarea că nu sunt chiar acela descris în presa montată din țarăîmpotriva mea. Nu socialiștii făceau asta. Era și e mult mai complexă situația. Și prietenii în situații din acestea se văd.

Nu-mi place să joc pe mormântul nici unui eșec, chiar dacă e al unui partid advers, așa că voi spune doar că singura care ne poate păstra verticali în lume este concordia pe fond, dintre noi, acasă. Sunt situații în care noi nu mai reprezentăm nici partide, nici grupuri de interese, nici familii, ci reprezentăm, într-adevăr, ideea națională și de aceea trebuie, întâi, grijă și în felul cum selectăm reprezentativa țării și, apoi, în felul cum îi apărăm pe componenții ei. Dar asta cred că era o obligație a mea, ca membru al Partidului Social Democrat, să sar în apărarea unei orientări a Europei, care este orientarea socialistă. E dreptul oricărei orientări din această Europă să-și spună punctul de vedere. Problema, în aceste zile, nu este a lor, ci a noastră.

Doamnelor și domnilor,

Poate că n-aș insista asupra subiectului, pe care vi-l aduc astăzi în atenție, dacă el nu s-ar combina, în mod ticălos, cu unele lucruri ce se întâmplă dincolo de granițele țării. Clar și brutal: în Ardeal sunt comunități, sunt sate unde copiii nu mai pot învăța românește, de exemplu la Micfalău și la Malnaș. 16 elevi români, cu vârste între 7 și 14 ani, din aceste localități din Covasna au de ales, fie să renunțe la școală, fie să urmeze cursurile școlilor cu limba de predare maghiară din cele două comune. Această chestiune a fost pusă, cu durere și cu sentimentul responsabilității, de un deputat PD, domnul Petre Străchinaru, care, în acest fel, a înțeles să-și facă datoria față de cei care l-au ales. Personal, îi mulțumesc pentru acest gest, pentru că el vine să ne informeze asupra unui fapt care - repet - nu este nici singular și nu este nici opus unor fapte de peste graniță. Iată, copiii aceștia, pentru a urma o școală în limba română în România - să nu uităm aspectul - ar trebui să meargă la Sfântu-Gheorghe. Drumul până acolo e lung și se spune că legea nu dă voie nimănui să cheltuie bani pentru microbuzul care ar trebui să-i ducă pe copii la această distanță, la Sfântu-Gheorghe. Cheltuiala este peste puterile lor financiare. Primăriile au refuzat categoric să-i ajute, pentru că pe raza localităților se poate permite transportul la școli, în afara localităților nu.

Conducerea Colegiului "Mihai Viteazul" din Sfântu-Gheorghe le-a pus la dispoziție elevilor microbuzul său pentru transport școlar, cu condiția să se găsească, totuși, cineva care să plătească motorina, care costă 150.000.000 de lei vechi pentru întregul an școlar. Și încă un gest admirabil al deputatului Petre Străchinaru: el a anunțat că va plăti personal carburantul din propriul buzunar, timp de o lună de zile, până se va putea găsi o altă soluție, pentru că părinții copiilor au spus că preferă să nu-i mai dea la școală, decât să-i înscrie forțat la o școală cu limba de predare maghiară. De fapt, nu e vorba de a li se preda în limba maghiară sau în limba turcă, e vorba de a nu-i obliga pe copiii de români să învețe împotriva naturii.

Mă înscriu, alături de domnul deputat Străchinaru, și încerc să vă conving și pe dumneavoastră să facem în așa fel încât să poată fi plătit transportul acestor copii de la locurile lor de viață până la Sfântu-Gheorghe, pentru a putea urma școala în limba română. Sunt 16 viitori cetățeni români.

Aș vrea să vă spun un alt aspect din județul Mureș: după o întrerupere de 9 ani, școala românească din comuna Tirimioara, din satul Tirimioara, comuna Cărciunești, județul Mureș, și-a redeschis porțile pentru trei copii, elevi în clasa întâi. Acest fapt a fost posibil în urma strădaniei a trei oameni: deputatul PRM de Mureș, Adrian Moisoiu, consilierul județean Maria Diaconescu și Ionela Szoci, mama unuia dintre copii, care au făcut demersurile necesare către autorități și au contribuit pe cheltuiala lor la repararea și igienizarea școlii. Însoțiți de părinții lor, cei trei copii: Marius Moldovan, Sergiu Solovăstru și Alexandru Szoci s-au așezat în băncile clasei întâi cu predare în limba română. Așa ne scrie omul de cultură și de caracter, Ion Drăgan, din Mureș. I-a întâmpinat emoționată domnișoara Raluca Moldovan, în vârstă de 22 de ani, institutoare suplinitoare și studentă în ultimul an la Universitatea "Petru Maior" din Târgu-Mureș, fapt profund emoționant, parcă din cronica altor vremuri.

Și, totuși, dincolo de aceste aspecte, întrebarea mea este: poate statul român să-și lase copiii la discreția sărăciei? (Discuții în sală)

Credeam că vorbiți cu mine, domnule Hașotti, și îmi răspundeți în numele statului! Eu cred că aspectul acesta ar trebui, o dată pentru totdeauna, lămurit: copiii aceștia au dreptul, ca toți copiii țării, la școala în limba română, limba oficială a acestei țări.

Vreau să spun, pe de altă parte, că se creează, treptat și discret, un anumit morb al falsei majorități apăsătoare. Nu e un lucru ușor ce vă spun eu acum. Sunt provincii undeva, aproape de noi, de exemplu, Kosovo, unde acum mai mulți ani era o majoritate, iar acum s-a creat altă majoritate. Crearea majorităților în mod inteligent, prin lucrare îndelungată, înseamnă acțiune pentru ruperea unor teritorii de țara din care aceste teritorii fac parte. Să fim atenți, și în anumite zone din Ardeal, la acest aspect, pentru că eu vă atrag atenția și asupra altui fapt despre care, în treacăt, am mai vorbit.

La Budapesta, "Mișcarea Tinerilor din cele 64 de Comitate", condusă de Laszlo Töroczkai, în prezența a 1000 de participanți, mișcare cu caracter iredentist, a declarat că, peste o lună, dorește crearea unui nou sistem politic instituțional fundamentat pe ideologia sfintei coroane ungare, aceasta însemnând Ungaria Mare. "Războiul nostru (cităm!) pentru schimbarea puterii nu s-a încheiat. Vom opune noii Ungarii a lui Gyrcsany vechea noastră Ungarie și toate acestea pe baza ideologiei sfintei coroane". Același Töroczkai Laszlo este și liderul acelei organizații armate agresive pe care a întemeiat-o și care se bucură de succes, în scopul dezmembrării statelor cu locuitori de etnie maghiară: România, Serbia, Slovacia. "Etalonul maghiar", o revistă de la Budapesta, a publicat fotografia lui Töroczkai Laszlo îmbrăcat militărește și afirmând, în aceste pagini ale publicației, în articolul "Roagă-te și ține uscat praful de pușcă". "În timp ce făceam naveta între Kosovo și Ținutul Secuiesc, am descoperit legături și asemănări zguduitoare în ceea ce privește cele două teritorii, adică, în accepție militară, atât Kosovo cât și secuimea dețin, pentru războiul de guerilă, zice același Töroczkai, excelente terenuri, pe care locuitorii lor le cunosc indiscutabil mai bine decât membrii armatei transportate prin teritorii străine". Aceștia sunt termenii discuției.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Domnule senator, cu tot respectul, am rugămintea dacă puteți să finalizați!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Da. Eu finalizez, dar nu termină ei!

Domnule conducător de ședință, vă rog să faceți abuzul istoric de a lăsa și cuvântul meu să se audă în această problemă și în celelalte două pe care am să le ridic.

Așa dar, e vorba de membrii armatei transportate din teritorii străine.

Ei bine, eu cred că tot ce se întâmplă acum și ne lasă insensibili ar trebui să primească, în fine, replica noastră. Au fost momente în care liderii puterii de la București s-au exprimat, după părerea mea, foarte, foarte palid.

Aș vrea să vă reamintesc că, printre noi, a existat, în urmă cu ani, un coleg senator, membru al PNȚCD, unul din marii poeți ai limbii române, Ioan Alexandru. El a murit tânăr, a fost unul dintre cei mai curați, mai demni și mai dăruiți de Dumnezeu oameni, pe care i-am cunoscut. Mi-a fost coleg și îl omagiez în moarte, cum am făcut-o și în timpul vieții. Primind din partea domnului Victor Negară din Germania un apel către Parlamentul României, în care el cere să i se atribuie senatorului și poetului Ioan Alexandru calitatea de "Luptător cu merite deosebite pentru victoria Revoluției din 1989". Poetul și senatorul Ioan Alexandru trebuie să fie recunoscut - zice domnul Victor Negară, pe bună dreptate - de neamul românesc, de Parlamentul României, de Guvernul României, de Președinția României, ca unul care a avut o contribuție deosebită la modul cum s-au desfășurat evenimentele din 1989 ce au dus la căderea comunismului la noi. Nu mai vorbesc - zice domnul Negară - de faptul că poetului și senatorului Ioan Alexandru, când a ieșit cu Crucea și Icoana în mână în fața armatei române, în seara zilei de 21 decembrie 1989, fapt unic în tot fostul bloc comunist în privința mișcărilor de stradă din 1989, nu i-a dat nimeni acest mandat, el și l-a luat singur, cu tot curajul, și a fost răsplătit, ulterior, de către Congresul Statelor Unite ale Americii în ziua de 31 august 1993, când s-a arborat steagul american "Old Glory" în cinstea României, prin senatorul Ioan Alexandru. Rugămintea domnului Negară devine și rugămintea mea și cred că e momentul să-i sărbătorim cum se cuvine pe toți cei care, prin opera lor spirituală sau prin curajul lor civic, au făcut ceva pentru eternitatea românească. Ioan Alexandru este un poet de geniu, care nu mai are puterea să se exprime și trebuie să o facem noi în numele lui. Am cerut, de altfel, ministrului culturii asistența pentru a publica opera lui Ioan Alexandru, opera întreagă, publicistica, poezia lui Ioan Alexandru. Din păcate, nu am găsit, deocamdată, înțelegerea cuvenită la acest domn.

Și o ultimă chestiune, pe care vreau să v-o reamintesc. Astăzi, doamnelor și domnilor senatori, se împlinesc 14 ani de la absurda, de la nedreapta moarte a marilor artiști basarabeni, Doina și Ion Aldea Teodorovici. Ei au plecat dintre noi pe neașteptate, înainte de a-și termina de rostit mesajul excepțional, care ar fi putut grăbi regăsirea fraților de pe ambele maluri ale Prutului. Doina și Ion Aldea Teodorovici sunt uitați, nici o televiziune, nici un post de radio n-au crezut de cuviință să amintească faptul că undeva, în România, undeva lângă Urziceni, în România, au murit în octombrie 1992, doi cântăreți ai unității naționale și că au lăsat celor ce trăiesc încă, după moartea lor, acest mesaj de continuitate. S-au ridicat în cinstea lor, atunci, cruci, troițe, monumente. Iată cât de grăbiți suntem, iată cât de uituci suntem. Ei au reamintit poporului român de pe ambele maluri ale Prutului versurile marelui poet care a fost și este Grigore Vieru privitoare la unitatea noastră întru Eminescu. Ei au făcut posibilă înțelegerea adâncă a apartenenței noastre la același neam, la aceeași istorie și obligația de a regăsi în perspectivă toate căile pe care le-am pierdut spre a fi împreună. Am scris puțin împreună cu ei și numai în 1992. Fusesem, în mai 1992, împreună cu Doina și Ion Aldea Teodorovici și cu Grigore Vieru pe frontul transnistrean. Nu ne-a fost frică de inamici! Mai mult decât atât, prin cântecele lor, ei au reușit să-i apropie pe unii dintre inamici și am cântat împreună, acolo în Transnistria, dacă se poate închipui așa ceva: "Treceți, batalioane române, Carpații!"

În amintirea lor, pentru că 14 ani înseamnă atât de mult și la scara istoriei atât de puțin, permiteți-mi să reamintesc versurile pe care le recitam și le cântam împreună din cântecul "Maluri de Prut": "Curge Prutul între noi și plânge, că e greu și nouă ne e greu/ La un val de apă, trei de sânge/ Bietul Prut uitat de Dumnezeu". Dumnezeu să-i țină în oastea lui de îngeri (Aplauze)

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
   

Domnilor senatori, mai sunt doi colegi înscriși la cuvânt. Îi consult dacă sunt de acord ca să amânăm prezentarea declarațiilor politice pentru săptămâna viitoare. Domnul Mario Ovidiu Oprea și doamna Liliana Tomoiagă. Îmi pare rău, am depășit ora fixată pentru declarații politice cu un sfert de oră și trebuie să intrăm în a doua parte a ședinței, în procesul legislativ. Vă mulțumesc pentru înțelegere. (rumoare, discuții neinteligibile în sală)

Am înțeles, domnule senator, aveți perfectă dreptate. Am cerut, de fapt, acest lucru și am amintit că Grupul parlamentar PSD, la prima luare de cuvânt, a avut 20 de minute și am rugat să se încadreze în cele 30 de minute repartizate prin Regulament. Vă înțeleg supărarea, dar am făcut acest anunț. Vă mulțumesc pentru înțelegere.

Stimați colegi, vă consult dacă aveți observații asupra programului de lucru și a ordinii de zi, program de lucru, sigur, depășit în prima parte. Am avut declarații politice și am depășit programul cu un sfert de oră.

 
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru.  

Intrăm în partea a doua - dezbateri legislative și, în continuare, de la ora 18,10 la întrebări, interpelări și răspunsuri.

Ordinea de zi este cea care v-a fost distribuită. Dacă aveți observații la programul de lucru și la ordinea de zi?

Din sală: N-avem cvorum.

   

Domnul Alexandru Pereș:

Cvorumul îl vom stabili la votul pentru programul de lucru și ordinea de zi, sigur, prin vot electronic. Dacă nu, voi solicita strigarea catalogului.

Nu sunt observații la programul de lucru și la ordinea de zi. Am rugămintea să vă exprimați prin vot asupra ordinii de zi și a programului de lucru. Am rugămintea să votați.

Din păcate, nu suntem în cvorumul de lucru de 67. Vom repeta votul. Am rugămintea ca toți colegii senatori să intre în sala de ședințe.

Domnul David, vă rog, faceți dumneavoastră anunțul pentru cei aflați în hol. Vă rog frumos. De data aceasta observatorii sunt prezenți. Este un lucru bun. Lipsesc colegii care, în general, participă la ședințele noastre. Rog și liderii de grup să mă ajute și să cheme colegii senatori în sală.

Se văd în depărtare... Domnul senator Petrescu, vă rog, mai repede. Vă mulțumesc.

Supun, din nou, votului dumneavoastră programul de lucru și ordinea de zi. Am rugămintea să votați.

Programul de lucru a fost aprobat cu 71 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și o abținere.

Supun votului dumneavoastră acum ordinea de zi care v-a fost distribuită. Am rugămintea să votați.

Ordinea de zi a fost aprobată cu 70 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și nici o abținere. Vă mulțumesc.

 
Aprobarea dezbaterii în procedură de urgență a proiectului de Lege pentru abrogarea Decretului Consiliului de Stat nr.388/1976 privind regimul de lucru, nivelul retribuției și unele drepturi pentru personalul care lucrează pe platforme de foraj marin și pe navele maritime cu care se execută lucrări de prospecțiuni geologice, geofizice și geotehnice, precum și alte lucrări sau activități speciale necesare forajului marin.  

La pct. 2 în ordinea de zi avem aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea următoarei inițiative legislative: proiectul de Lege pentru abrogarea Decretului Consiliului de Stat nr. 388/1976 privind regimul de lucru, nivelul retribuției și unele drepturi pentru personalul care lucrează pe platforme de foraj marin și pe navele maritime cu care se execută lucrări de prospecțiuni geologice, geofizice și geotehnice, precum și alte lucrări sau activități speciale necesare forajului marin.

Dacă din partea inițiatorului... Nu este vorba de procedura de urgență. Dacă sunt observații la acest punct? Dacă nu sunt, am rugămintea să votați procedura de urgență. Vă rog să votați, domnilor senatori.

Procedura de urgență a fost aprobată cu 57 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 4 abțineri. Vă mulțumesc.

Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru ratificarea Memorandumului de Înțelegere între România și Comunitatea Europeană privind participarea României la programul comunitar pentru asigurarea interoperabilității serviciilor pan-europene de Guvernare pentru administrațiile publice, mediul de afaceri și cetățeni (IDABC), semnat la București, la 20 martie 2006, și la Bruxelles, la 20 aprilie 2006, și pentru aprobarea plății contribuției financiare aferente participării la acest program în anii 2006-2009.  

La pct. 3 din ordinea de zi avem proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de Înțelegere între România și Comunitatea Europeană privind participarea României la Programul comunitar pentru asigurarea interoperabilității serviciilor paneuropene de guvernare pentru administrațiile publice, mediul de afaceri și cetățeni (IDABC), semnat la București, la 20 martie 2006, și la Bruxelles, la 20 aprilie 2006, și pentru aprobarea plății contribuției financiare aferente participării în acest program în anii 2006-2009. Proiect de lege adoptat de Camera Deputaților. Este prioritate de integrare. Raport - Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital. Rog pe domnul președinte Vosganian să se prezinte la microfonul comisiei. Caracterul legii este de lege ordinară. Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Florin Bejan.

   

Domnul Varujan Vosganian (din sală):

Președinte de comisie...

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Mă scuzați, președinte de comisie. Aveți cuvântul, domnule secretar de stat Florin Bejan. Microfonul 8.

 
   

Domnul Florin Bejan - secretar de stat în Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informațiilor:

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori,

Prezentul proiect de lege se înscrie în logica firească a continuării unor demersuri începute încă din 10 decembrie 2003, prin semnarea la Geneva a unui Memorandum de înțelegere dintre România și Comunitatea Europeană privind participarea țării noastre la programul comunitar în domeniul schimbării electronice de date între administrații. În esență se referă la sprijinirea, inițierea și furnizarea de servicii paneuropene pentru cetățeni și pentru administrație și schimbul de informații. Participarea la acest program presupune plata unei contribuții financiare anuale până în anul 2009, care va fi plătită de România la bugetul Uniunii Europene după aderarea României, această sumă fiind inclusă în totalul contribuției la bugetul Uniunii. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule ministru. Din partea comisiei, domnul președinte, totuși, președinte Vosganian.

 
   

Domnul Varujan Vosganian:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, în baza argumentației deja prezentată de reprezentantul Executivului.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Funar, microfonul 2.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Am doar două întrebări pentru reprezentantul Guvernului: cum a fost calculată această contribuție și, cea de-a doua, ce avantaje va avea statul român după plata acestei contribuții?

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Domnul secretar de stat, microfonul 8, vă rog.

 
   

Domnul Florin Bejan:

Sumele sunt fixe, nu sunt calculate de către noi. Sunt sume care au fost impuse de la nivelul Comisiei Europene, iar în ceea ce privește avantajele pe care le avem, putem să vă spunem că dacă statele membre ale Uniunii Europene sunt automat incluse în acest tip de program, avantajul fiind acela că odată cu aderarea vom avea acces pentru administrațiile, inclusiv administrațiile publice locale la rețele de tipul TESA, care sunt rețele care fac legătura între toate administrațiile europene cu un grad de transparentizare și acces la informațiile de administrare, atât pentru cetățenii noștri, cât și pentru mediul de afaceri din România.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Domnul senator sunteți mulțumit de răspuns?

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Nu pot fi mulțumit de răspuns, pentru că sumele nu sunt fixe, ele sunt variabile și sunt nevoit... Probabil că n-a fost atent domnul secretar de stat. Cum să fie fixă, dacă în anul 2006 suma este de 146.232 de euro, iar în 2009 crește la 193.386 euro. Permiteți-mi o întrebare suplimentară: de ce sunt variabile?

 
   

Domnul Florin Bejan:

Prin fixă mă refeream la faptul că ele au fost fixate pentru fiecare an din perioada de existență a programului până în 2009 și nu că sunt egale în fiecare a. Îmi cer scuze, rectific.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Având în vedere că avem un raport de admitere fără amendamente, supun votului plenului Senatului spre aprobare raportul de admitere împreună cu proiectul de lege printr-un singur vot. Am rugămintea să vă exprimați prin vot, doamnelor și domnilor senatori.

Raportul și proiectul de lege au fost adoptate cu 62 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și 2 abțineri. Vă mulțumesc.

 
Adoptarea proiectului de Lege pentru acceptarea Protocolului adoptat la Moscova, la 30 noiembrie 1996 și intrat în vigoare la 4 noiembrie 2002, privind amendamentele la Acordul cu privire la crearea sistemului internațional și a Organizației de Telecomunicații Spațiale Intersputnik, încheiat la Moscova la 15 noiembrie 1971, ratificat prin Decretul nr. 307/1972.  

La pct. 4 din ordinea de zi avem proiectul de Lege pentru acceptarea Protocolului adoptat la Moscova, la 30 noiembrie 1996 și intrat în vigoare la 4 noiembrie 2002, privind amendamentele la Acordul cu privire la crearea sistemului internațional și a Organizației de Telecomunicații Spațiale "Intersputnik", încheiat la Moscova, la 15 noiembrie 1971, ratificat prin Decretul nr. 307/1972.

Proiect de lege adoptat de Camera Deputaților. Este prioritate legislativă a Guvernului. Pentru raport, Comisia economică, industrii și servicii. Caracterul legii - lege ordinară. Participă din partea inițiatorilor domnul secretar de stat Florin Bejan. Microfonul 8, vă rog, domnul secretar de stat.

   

Domnul Florin Bejan:

Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor senatori,

Acest proiect de lege se referă în fapt la acceptarea amendamentelor la Acordul "Intersputnik". România este membru al Consiliului Organizației de Telecomunicații Spațiale "Intersputnik" încă din 1972. Aceste amendamente au apărut, în primul rând, datorită faptului că în ultimii, cel puțin zece ani, în plan internațional sectorul de telecomunicații spațiale a evoluat rapid spre restructurarea și liberalizarea pieței și de aceea se referă, în special, la separarea activităților de exploatare, de cele de reglementare și politici.În esență, se va reconsidera rolul statelor membre în cadrul Organizației de Telecomunicații, mai ales în ceea ce privește participarea la activitățile tehnico-comerciale asociate. Precizăm că protocolul nu impune noi obligații pentru țara noastră sau noi cursuri și, ca atare, solicităm respectuos aprobarea lui.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Din partea comisiei, domnul președinte Claudiu Tănăsescu.

 
   

Domnul Dan Claudiu Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Acordul acesta este un acord de exploatare internațional, interdepartamental. În urma dezbaterilor, membrii comisiei noastre au hotărât, în unanimitate, întocmirea unui raport favorabil, fără nici un amendament. Prin natura reglementărilor sale, legea face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este Cameră decizională.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule președinte. La dezbateri generale sau întrebări dacă sunt solicitări. Nu sunt. Vă mulțumesc.

Vă propun ca printr-un singur vot să aprobăm raportul favorabil și proiectul de lege, având în vedere că în comisie nu s-au adus amendamente. Am rugămintea, doamnelor și domnilor senatori, să votați.

Cu 56 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și 2 abțineri raportul și proiectul de lege au fost adoptate.

Vă mulțumesc.

 
Adoptarea proiectului de Lege pentru ratificarea Convenției Consiliului Europei privind spălarea, descoperirea, sechestrarea și confiscarea produselor infracțiunii și finanțarea terorismului, adoptată la Varșovia, la 16 mai 2005.  

La punctul 5 din ordinea de zi avem proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției Consiliului Europei privind spălarea, descoperirea, sechestrarea și confiscarea produselor infracțiunii și finanțarea terorismului, adoptată la Varșovia, la 16 mai 2005.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Pentru raport, rog Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. Caracterul este ordinar. Inițiatori sunt Ministerul Justiției și Ministerul Afacerilor Externe. Participă domnul Anton Niculescu, secretar de stat. Domnule secretar de stat, microfonul 9, vă rog!

   

Domnul Anton Niculescu - secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori, România a semnat Convenția Europeană privind prevenirea terorismului, la 16 mai 2005. Documentul constituie primul tratat internațional care include prevederi atât cu privire la prevenirea și controlul spălării banilor, cât și la finanțarea terorismului. El stabilește și un mecanism care să asigure implementarea corespunzătoare a prevederilor sale de către statele părți. Convenția asigură cadrul juridic intern pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, a combaterii terorismului, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism. Vă rugăm să aprobați acest proiect de lege. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Din partea comisiei sesizată în fond, domnul președinte Eckstein, vă rog.

 
   

Domnul Eckstein Kovacs Peter:

Mulțumesc. Textul Convenției este compatibil cu dreptul intern român, nefiind contrar prevederilor Constituției României și legislației în materie. Avem avizul favorabil al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională care, în schimb, crede că este vorba de un proiect de lege organic. În adevăr, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări vă raportează că suntem în fața unei propuneri legislative cu caracter ordinar, iar Senatul este Cameră decizională. Raportul este de admitere, în forma adoptată de Camera Deputaților.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt solicitări, la dezbateri generale, din partea doamnelor și domnilor senatori? Nu există solicitări. Vă propun, atunci, ca printr-un singur vot, având în vedere raportul de admitere, fără amendamente, să votăm raportul și proiectul de lege. Am rugămintea să votați.

Cu 63 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și nici o abținere, proiectul de lege și raportul au fost adoptate.

Există o propunere și v-aș ruga să fiți de acord, având în vedere că nu sunt inițiatorii în sală, la punctele 6, 7, 8 și 9 de pe ordinea de zi, să trecem la punctul 10. Să-l discutăm și ulterior să revenim pe punctele pe care vi le-am indicat.

 
Dezbaterea și adoptarea propunerii legislative privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe din România.  

La punctul 10 de pe ordinea de zi, avem înscrisă propunerea legislativă privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe din România.

Are termen de adoptare tacită 9 noiembrie 2006. Pentru raport, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport. Caracterul legii este ordinar. Participă doamna secretar de stat Gabriella Pasztor, din partea Guvernului.

Inițiatorul, vă rog domnule senator Basgan.

   

Domnul Ion Basgan:

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare organizarea și funcționarea Academiei de Științe din România, ca for național de consacrare științifică. Acest proiect de lege este avizat favorabil de Consiliul Legislativ, Academia Română, prin semnătura președintelui Academiei, și de către Guvern, cu ocazia reexaminării. A fost trecut prin comisie. Cu unanimitate de voturi a fost adoptat raport favorabil.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule senator. Din partea comisiei sesizate în fond, vă rog, domnul președinte Irinel Popescu, microfonul 7.

 
   

Domnul Irinel Popescu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte. Așa cum s-a spus, de altfel, de către domnul senator Basgan, comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamentele cuprinse în Anexa 1. Există un amendament respins, cuprins în Anexa 2. S-au primit avize negative de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, de la Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă și aviz favorabil de la Consiliul Legislativ. În raport cu obiectul de reglementare, legea face parte din categoria legilor ordinare, iar Camera decizională este Camera Deputaților.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Dacă din partea grupurilor parlamentare sunt intervenții? Scuzați-mă, din partea Guvernului, microfonul 9, doamna secretar de stat!

 
   

Doamna Gabriella Pasztor - secretar de stat la Ministerul Educației și Cercetării:

Mulțumesc. Deoarece amendamentele au fost cuprinse în anexă, Guvernul susține adoptarea acestei inițiative legislative.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, doamna secretar de stat. La dezbateri generale dacă sunt doritori? Nu sunt. (proteste din sală) A, scuzați-mă, domnul academician, vă rog frumos, microfonul 3.

 
   

Domnul Răzvan Theodorescu:

Domnule președinte, doamnelor și domnilor colegi, poate pentru mulți este o mirare că o asemenea academie apare. Vreau să vă spun că această academie este veche, din perioada interbelică. Ea continuă și noi, Academia Română, cum a spus colegul Basgan, suntem de acord cu această formulă. Nu eram de acord cu formula inițială, dar ea a fost schimbată. Trebuie să se înțeleagă că o asemenea Academie, un asemenea tip de Academie, se numește a "Oamenilor de Știință", este un lucru care apare în toate țările europene. În academia de consacrare, nu pot, prin forța lucrurilor, să vină decât foarte puțini oameni, însă cei care binemerită sunt cu mult mai mulți. Și atunci, această formulă este o formulă bine găsită. Vreau să spun că este de salutat faptul că s-a pus acum un număr de membri - până acum nu era, erau câți membri încăpeau, vorba aceea! Acum este un număr fix, de 250, este un lucru pozitiv, este pozitiv că se numește "Academia Oamenilor de Știință", și așa trebuie să apară ea pentru presă, nu Academia de Științe. Această formulă este de salutat și este de sprijinit și de votat, cred eu, așa cum se cade. Este o instituție veche, o instituție de continuitate și o instituție onorabilă. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule academician. Da, domnule senator Aurel Ardelean.

 
   

Domnul Aurel Ardelean:

Înființarea Academiei Oamenilor de Știință vine în sprijinul cercetării științifice care se derulează astăzi în România, pentru crearea spațiului european, a ariei cercetării științifice. Considerăm că prin ceea ce s-a arătat până în prezent de către inițiatori și de către domnul președinte al Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, aria cercetării științifice va cuprinde noi domenii de activitate, iar Grupul parlamentar al Partidului România Mare susține înființarea acestei academii.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator Aurel Ardelean. Dacă mai sunt luări de cuvânt? Nu sunt.

Doamnelor și domnilor senatori, vă rog să constatați că avem în față un raport de admitere, cu amendamente, 29 de amendamente admise, cuprinse în Anexa 1, și un amendament respins, la Anexa 2.

Dacă la Anexa 2, la amendamentul respins, inițiatorul dorește să-l susțină? Domnul senator Funar, microfonul 2.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Voi renunța la acest amendament. Am o rugăminte la cei care vor acorda, postmortem, titlurile respective, să nu înceapă de la Burebista! Mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator. Dacă la Anexa 1, la amendamentele admise, sunt observații? Nu sunt.

Vă propun, atunci, să votăm raportul de admitere, cu amendamentele cuprinse în Anexa 1. Am rugămintea, doamnelor și domnilor senatori, să votați.

Cu 66 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și nici o abținere, raportul de admitere, cu amendamentele din Anexa 1, a fost aprobat.

Am rugămintea să votăm și proiectul legislativ cu raportul de admitere. Vă rog să votați.

Cu 63 de voturi pentru, un vot împotrivă și nici o abținere, proiectul legislativ a fost adoptat.

Vă mulțumesc, doamnelor și domnilor senatori.

 
Continuarea dezbaterilor și respingerea propunerii legislative pentru modificarea art. 4 al Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate, ori constituite în prizonieri.  

Cu permisiunea dumneavoastră, revenim la punctul 6 din ordinea de zi. A sosit inițiatorul.

La punctul 6 din ordinea de zi, avem propunere legislativă pentru modificarea art.4 al Decretului-lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate, ori constituite în prizonieri. Raportul este de respingere. Comisia pentru muncă, familie și protecție socială. Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Mihai Șeitan.

Comisia, vă rog. Domnul președinte Aron, vă rog, microfonul 7.

   

Domnul Aron Ioan Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Am cerut cuvântul pentru că avem în față un raport suplimentar, pe care l-am întocmit ca urmare a solicitării inițiatorului, domnul deputat Kerekes, care a motivat faptul că la prima dezbatere, în cadrul comisiei, nu a fost prezent. L-am invitat, am dezbătut încă o dată această propunere legislativă. Argumentele domniei-sale nu au convins comisia să schimbe raportul de respingere. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc. Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Șeitan, microfonul 9.

 
   

Domnul Mihai Șeitan - secretar de stat la Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei:

Mulțumesc, domnule președinte. Guvernul nu susține propunerea legislativă atât din punct de vedere al conținutului, cât și ca efect financiar. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dacă sunt luări la cuvânt? Nu sunt. Doamnelor și domnilor senatori, vă propun să votăm raportul suplimentar de respingere. Am rugămintea să votați.

Cu 41 de voturi pentru, 16 voturi împotrivă și nici o abținere, s-a adoptat raportul suplimentar de respingere.

Vă rog să ne pronunțăm și asupra propunerii legislative. Am rugămintea să votați. (discuții în sală)

Acum, vă rog.

Cu 17 voturi pentru, 35 de voturi împotrivă și nici o abținere, propunerea legislativă a fost respinsă.

 
Rspingerea propunerii legislative pentru modificarea și completarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri.  

La punctul 7 din ordinea de zi, avem propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Decretului-lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri.

Raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială este un raport de respingere. Caracterul legii este ordinar. Participă, din partea Guvernului, domnul secretar de stat Mihai Șeitan.

Inițiatorii nu sunt în sală. Din partea comisiei, domnul președinte, vă rog.

   

Domnul Ioan Aron Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a hotărât în unanimitate să adopte un raport de respingere, având în vedere atât dezbaterile care au avut loc, o decizie a Curții Constituționale și avizele negative primite de la comisiile care au fost avizate. Vă mulțumesc. Mă scuzați. Comisiile cărora li s-a solicitat avizarea. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc. Domnul secretar de stat Șeitan.

 
   

Domnul Mihai Șeitan:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Guvernul nu susține propunerea legislativă. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă rog să constatați că suntem în fața unei propuneri legislative cu un raport de respingere.

Sunt luări de cuvânt din partea doamnelor și domnilor senatori? Nu sunt.

Vă rog să vă exprimați prin vot. Vă rog să votați raportul de respingere al comisiei.

Vă mulțumesc.

Cu 46 de voturi pentru, 14 împotrivă și nici o abținere, raportul de respingere a fost adoptat.

Propunerea legislativă a fost respinsă. Vă mulțumesc.

 
Respingerea propunerii legislative pentru modificarea art. 14 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război.  

Trecem la pct.8 din ordinea de zi. Propunerea legislativă pentru modificarea art.14 din Legea nr.44/1994 privind veteranii de război precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, pentru susținerea raportului. Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Mihai Șeitan.

Vă rog, domnule președinte.

   

Domnul Ioan-Aron Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Comisia a examinat propunerea legislativă împreună cu reprezentanții Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei și reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice.

Ca urmare a examinării acestei propuneri, am hotărât cu majoritate de voturi să adoptăm un raport negativ. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule secretar de stat Șeitan, din partea Guvernului.

 
   

Domnul Mihai Șeitan:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Guvernul nu susține proiectul legislativ și din punct de vedere al faptului că există încă 3 astfel de propuneri legislative care ar trebui văzute într-un cuantum egal. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Doamnelor și domnilor senatori, suntem în fața unui raport de respingere, unul negativ, fără amendamente. Am rugămintea ca printr-un singur vot să vă exprimați asupra raportului și asupra propunerii legislative. Vă rog să votați.

Raportul de respingere a întrunit 46 de voturi pentru, 12 împotrivă și o abținere.

Vă rog să vă exprimați prin vot și pentru propunerea legislativă. Fiți atenți, doamnelor și domnilor senatori.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu (din sală):

Nu s-a votat? (rumoare, discuții)

Din sală: Printr-un singur vot...

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Suntem într-o situație... Am rugămintea să dăm votul pentru propunerea legislativă.

Încă o dată vă reamintesc că propunerea legislativă a primit raport de respingere. Am rugămintea să votați, doamnelor și domnilor senatori.

Din sală: Asupra propunerii legislative.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Sigur, asupra propunerii legislative. (rumoare, discuții)

Vă mulțumesc. Propunerea legislativă a fost respinsă cu 15 voturi pentru, 43 împotrivă și 6 abțineri.

Vă mulțumesc, doamnelor și domnilor senatori.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse între femei și bărbați.  

Trecem la pct.9 din ordinea de zi. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr.202/2002 privind egalitatea de șanse între femei și bărbați.

Are termen de adoptare tacită 7 noiembrie 2006. pentru raport, Comisia pentru egalitate de șanse. Caracterul legii este de lege ordinară.

Participă din partea Guvernului domnul secretar de stat Mihai Șeitan.

Vă rog, domnule secretar de stat.

   

Domnul Mihai Șeitan:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Este vorba de un proiect de lege care urmează să ia în considerație Ordonanța de urgență a Guvernului referitoare la egalitatea de șanse între bărbați și femei, cerință imperioasă a raportului de monitorizare, ultimul, care stipulează, printre altele, necesitatea ca mandatul președintelui ANES să fie făcut pe o perioadă determinată și să se asigure un buget util pentru funcționarea acestei instituții.

Motiv pentru care Guvernul a emis această ordonanță, deoarece este cerută ca, până la sfârșitul anului, să intre în funcțiune.

Solicităm, de aceea, aprobarea proiectului de lege, ca să putem aplica în continuare ordonanța. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Din partea comisiei, domnul senator Iorga.

 
   

Domnul Nicolae Marian Iorga:

Comisia pentru egalitate de șanse a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport favorabil, cu amendamentele respinse din anexă.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Doamnelor și domnilor senatori, vă rog să constatați că avem în față un raport favorabil al comisiei, cu amendamentele respinse, care se află în anexă.

Cu privire la amendamentele respinse, domnul senator Funar dorește să se exprime. Microfonul 2.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori, la art.I pct.4 art.27 alin.11, în ordonanță s-a menționat că "mandatul președintelui este de 5 ani și poate fi reînnoit o singură dată".

Când am citit ordonanța, mă gândeam ce legătură există între președinta acestei agenții și șeful statului român? Mandat de 5 ani!

După părerea mea, nu este cazul să se precizeze un asemenea mandat de 5 ani. Mi-am pus întrebarea de ce 5 și nu 50 sau un an.

Am reținut din expunerea de motive a inițiatorului, a Guvernului, că a avut loc o reuniune tehnică bilaterală cu experți ai Comisiei Europene, în data de 8 iunie 2006, și, ca atare, s-au gândit să propună acest lucru.

Mă întreb și îi întreb și pe reprezentanții Guvernului dacă mâine-poimâine va avea loc o altă reuniune și se vine cu altă idee, veți da iar o ordonanță de urgență?

Noi am dezbătut o lege. Parlamentul a adoptat o lege în acest sens. Nu era și nu este cazul să se precizeze cât este mandatul președintelui. Este absurd. El poate mâine să se ducă la cules de căpșuni în Spania. Și ce facem cum mandatul lui? Poate muri, și ce facem cu mandatul? Scriem că nu are voie să moară 5 ani?

De aceea, aș propune, domnule președinte de ședință, doamnelor și domnilor senatori, să acceptați amendamentul meu: eliminarea acestei precizări care nu este necesară. Este un funcționar public și, după cum își îndeplinește atribuțiile curge și durata mandatului. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator. Din partea Guvernului la acest amendament aveți o reacție? Microfonul 9.

 
   

Domnul Mihai Șeitan:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Mulțumesc pentru amendament.

Nu-l susținem. Absolut toate comisiile, agențiile sau autoritățile care urmează, la nivel național, să administreze un sistem au termen pentru președinții lor. Nu există nici una în România care nu are așa ceva.

Ca atare, și această comisie trebuie să aibă un termen pentru președinte. Nu poate rămâne pe viață. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Din partea comisiei, domnul senator Iorga.

 
   

Domnul Nicolae Marian Iorga:

Mai e și Directiva Comisiei Europene nr.202/73 care ne impune acest lucru, în afară de cele spuse de domnul ministru.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator. Doamnelor și domnilor senatori, nici Guvernul și nici comisia nu susțin amendamentul de la pct.1. Ați ascultat argumentele.

Am rugămintea să ne exprimăm prin vot asupra acestui amendament. Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

Amendament respins cu 21 de voturi pentru, 42 împotrivă și o abținere.

La pct.2 în anexă, domnul Gheorghe Funar, vă rog, microfonul 2.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Am constatat că inițiatorul este grijuliu cu președintele și a precizat că mandatul acestuia încetează înainte de termen numai în caz de demisie, incompatibilitate cu funcții publice sau private ori în caz de deces.

Dar în cazul în care pleacă din țară și uită să se mai întoarcă? În cazul în care a săvârșit fapte penale și este condamnat la închisoare - și în alte cazuri! - rămâne în funcție? Mai sunt și alte exemple.

Ca atare, eu am propus eliminarea acestei precizări, inutile după părerea mea. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator. Domnule secretar de stat.

 
   

Domnul Mihai Șeitan:

Nu susținem amendamentul. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc. Din partea comisiei, domnul vicepreședinte Iorga.

 
   

Domnul Nicolae Marian Iorga:

Deși aici am fost de acord cu domnul Funar, în comisie... comisia a zis invers... nu susține amendamentul. Majoritatea membrilor comisiei și eu exprimăm aici punctul de vedere al comisiei, nu al meu personal.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Am înțeles, domnule senator. Vă mulțumesc. Ați auzit argumentele și din partea Guvernului, și din partea comisiei pentru care este un amendament respins.

Doamnelor și domnilor senatori, v-aș ruga să ne exprimăm prin vot. Vă rog să votați.

Cu 16 de voturi pentru, 44 împotrivă și 4 abțineri, amendamentul a fost respins.

La pct.3 tot un amendament al domnului senator Gheorghe Funar. Microfonul 2.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Am venit la art.33 alin.1 cu o completare față de textul inițiatorului, care menționează că "în fiecare județ și în municipiul București funcționează Comisia județeană în domeniul egalității de șanse între femei și bărbați, fără să precizeze numărul membrilor acestei comisii.

Respectând prevederile din Programul de guvernare și angajamentul premierului de a nu mări numărul celor ce sunt plătiți din banii contribuabililor, am venit cu un amendament și am propus ca această comisie, la nivel județean să fie formată din 3 membri.

Inițiatorul nu a precizat numărul membrilor. Pot fi și 50 angajați, pentru că legea permite. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator. Punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 9.

 
   

Domnul Mihai Șeitan:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Putem fi de acord cu acest amendament, atâta timp cât totalul funcționarilor aprobat pentru agenție permite să existe 3 membri la această comisie. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc. Din partea comisiei, domnul senator Iorga.

 
   

Domnul Nicolae Marian Iorga:

Toate bune și frumoase, dar numărul membrilor este stabilit prin H.G. nr.1054/2005 care precizează, atât la municipiul București, cât și la nivel de județe, un număr de 22 de membri în fiecare județ și municipiul București, fără a fi retribuiți, pentru că în conformitate cu anexa prevăzută de Regulamentul aprobat prin aceeași Hotărâre de Guvern din 8.09.2005 fac parte din acest personal:

  • unul de la Direcția de Muncă și Solidaritate Socială;
  • unul de la Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă;
  • unul de la Inspectoratul Teritorial de Muncă;
  • unul de la Inspectoratul Școlar;
  • unul de la Direcția Județeană de Sănătate Publică;
  • unul de la Direcția pentru Cultură;
  • unul de la Inspectoratul Județean de Poliție;
  • unul de la Direcția județeană de statistică și așa mai departe.

Deci, numărul membrilor nu a mai fost prevăzut, pentru că era stabilit printr-o hotărâre de Guvern de anul trecut.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnule senator Funar, doriți să mai interveniți? Vă rog!

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Permiteți-mi o scurtă intervenție, domnule președinte.

Onorat Senat,

Hotărârea de Guvern se dă în aplicarea legii. Comisiile acelea, așa cum a precizat distinsul nostru coleg, domnul senator Iorga, formate din 22 de oameni care nu sunt plătiți, riscă să fie comisii formale. Eu am propus o comisie din trei membri, care să fie plătiți.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc.

Doamna senator Vedinaș, doriți să interveniți pe amendamentul domnului Funar? Haideți, poate ne luminați, ne clarificați.

 
   

Doamna Verginia Vedinaș:

Da, domnule președinte, dar știți foarte bine, chiar dacă nu conduceți foarte des ședința, că avem dreptul să susținem și să aducem argumente în plus față de amendamentele colegilor noștri.

Și eu consider, alături de colegul Funar, că faptul că există o hotărâre de Guvern care stabilește un număr de membri nu înseamnă că noi nu putem, prin lege, să determinăm care este acest număr de membri și mi s-ar părea normal să facem astfel, pentru că hotărârea de Guvern dată în executarea, în dezvoltarea legii, vine cu reglementări suplimentare, însă cred că ar fi necesar ca în lege să se întâmple acest lucru, iar un număr de 22 sau câți a spus colegul ar face o comisie nefuncțională. De aceea, vă rog să fiți de acord cu amendamentul colegului nostru și vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, doamna senator.

Doamnelor și domnilor senatori, ați auzit argumentele pro și contra. Am rugămintea să tranșăm prin vot. Este vorba de un amendament respins de către comisie. V-aș ruga să vă exprimați prin vot.

Vă mulțumesc, doamnelor și domnilor senatori.

Amendamentul este respins, întrunind doar 22 de voturi pentru, 38 de voturi împotrivă și 4 abțineri.

Având în vedere acest lucru, vă rog să ne exprimăm prin vot asupra raportului favorabil al comisiei sesizate în fond.

Am rugămintea, doamnelor și domnilor senatori, să votați.

Vă mulțumesc.

Raport favorabil, care a întrunit 56 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 2 abțineri.

Vă mulțumesc.

Vă rog să ne exprimăm asupra proiectului de lege.

Doamnelor și domnilor senatori, vă rog să votați.

Vă mulțumesc.

Proiectul de lege a fost adoptat cu 57 de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 65/2006 privind unele măsuri de sprijin financiar care se acordă producătorilor agricoli pentru înființarea culturilor din toamna anului 2006.  

Punctul 10 din ordinea de zi l-am discutat.

La pct.11 din ordinea de zi avem proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.65/2006 privind unele măsuri de sprijin financiar care se acordă producătorilor agricoli pentru înființarea culturilor din toamna anului 2006.

Termenul de adoptare tacită este 14 noiembrie 2006.

Pentru raport, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Caracterul legii - ordinară.

Din partea Guvernului, participă domnul Istvan Töke, secretar de stat.

Domnule secretar de stat, vă rog! Microfonul 10.

   

Domnul Töke Istvan - secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale:

Domnule președinte, stimat Senat,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr.65/2006 prevede acordarea unui sprijin financiar de 150 lei (RON) pe hectar producătorilor agricoli care înființează culturi în toamna anului 2006 pentru achiziția de semințe și/sau îngrășăminte și/sau pesticide.

Beneficiarii sprijinului financiar sunt producătorii agricoli persoane fizice sau juridice care dețin sau exploatează terenuri arabile, sunt înregistrați în registrul agricol, în registrul fermelor sau în alte evidențe funciare și înființează culturi în toamna anului 2006.

Sprijinul financiar acordat producătorilor agricoli se face prin atribuirea gratuită de bunuri valorice nominale.

Suntem de acord cu amendamentele prezentate în comisie și solicităm adoptarea legii prin votul Senatului.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Din partea comisiei, domnul președinte Vosganian. Vă rog!

 
   

Domnul Varujan Vosganian:

Domnule președinte,

În baza argumentelor prezentate de inițiator și dezbătute în cadrul comisiei, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamentele prezentate în anexă.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dacă din partea grupurilor parlamentare sunt intervenții?

Domnul senator Ilie Sârbu, din partea Grupului parlamentar PSD.

Microfonul 4, vă rog!

 
   

Domnul Ilie Sârbu:

Domnule președinte, stimați colegi,

Așa cum am făcut-o de fiecare dată, când e vorba de o lege care vine în sprijinul producătorilor agricoli, am votat atât la comisie, cât și în plen, grupul nostru parlamentar va fi de acord cu promovarea acestei legi.

Sigur, regretăm că, față de cea pe care am avut-o noi, în urmă cu o lună sau două, când propuneam 450 lei, astăzi suntem puși în situația de a vota doar 150 lei.

Dar, dincolo de asta, avem în nota de fundamentare două lucruri pe care aș vrea să ni le clarifice domnul secretar de stat, dacă poate, sau dacă nu, poate ni le clarifică în scris.

Vorbiți, la un moment dat, de sprijinul pe care îl vor primi producătorii agricoli, pe suprafață de unitate, începând cu 2007, și care se va deconta abia în luna octombrie. Am mai auzit, tot din partea dumneavoastră, luna iunie, sfârșitul anului sau decontul după un an, deci în 2008. La fel, să ne spuneți, dacă sunteți în posesia acestor informații, dacă agențiile de plăți și intervenții funcționează în teritoriu și dacă a ajuns deja la producători acest sprijin financiar, pentru că eu vin din teritoriu și am aflat că nu au primit nici un fel de subvenție în această perioadă.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar Dreptate și Adevăr PNL-PD, domnul senator Dumitru.

Microfonul 2, vă rog!

 
   

Domnul Constantin Dumitru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Ca reprezentant al unui județ în care agricultura reprezintă o pondere importantă, sunt întru totul de acord, și în comisie am susținut acest lucru, este un lucru firesc, sunt niște bani veniți extraordinar pentru agricultură, chiar dacă ei sunt puțini, dar sunt.

Grupul nostru parlamentar va vota pentru adoptarea acestui proiect de lege.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar PRM, vă rog să decideți. Domnul senator Stan.

(Domnul senator Gheorghe Funar solicită cuvântul.)

Unul singur, domnule senator.

Am înțeles că vreți să puneți o întrebare, da?

Microfonul 2.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Ce v-aș ruga, domnule președinte de ședință? Conform Regulamentului, întâi să faceți apel dacă sunt întrebări, ca să nu se creeze confuzie. Din partea grupului nostru va vorbi și va prezenta poziția grupului domnul inginer agronom Petru Stan.

Dacă-mi permiteți câteva întrebări pentru inițiator?

O primă întrebare: de ce atât de târziu a fost adoptată această ordonanță de urgență a Guvernului, abia în 13 septembrie, când, practic, trebuia să se treacă, în unele zone ale țării, la însămânțări?

A doua întrebare: efectul acestei ordonanțe este sigur. În anul acesta s-a înregistrat cea mai mică suprafață din istoria României la însămânțări. Ați urmărit sau nu acest lucru prin această ordonanță? Efectul este sigur. Vom ajunge, anul viitor, să importăm cel puțin 5 milioane tone de grâu. Și anul acesta se importă 4 milioane tone.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul Petru Stan, din partea Grupului parlamentar PRM, scurt, dacă sunteți de acord, pentru că depășim deja ora de intrare în transmisie radio.

Vă rog, microfonul 1.

 
   

Domnul Petru Stan:

Grupul parlamentar al Partidului România Mare susține ordonanța de urgență, susține și amendamentele propuse de Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

Totuși, trebuie să vă mai rețin un minut. Guvernul trebuie să înțeleagă că această sumă acordată ca subvenție este minimă. Pentru un hectar de grâu, să-l înființăm în toamna asta, costă 15 milioane lei. Toată lumea știe treaba asta. Ce reprezintă cei 150 lei? Foarte puțin. Deci, trebuie să ne gândim în continuare, să ajutăm agricultura mult mai serios.

Nu mai vorbesc că din producția obținută anul acesta, 2 milioane și jumătate de tone sunt nevândute, deci mai mult de 60% din producție. Mai pot înființa acești producători culturi de toamnă? Este foarte greu de presupus. Deci, totuși, trebuie să ne gândim să mărim subvenția.

Noi susținem această ordonanță de urgență. Orice ajutor acordat agricultorului este binevenit.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Gavrilă Vasilescu, microfonul 3.

 
   

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu salut această ordonanță și e bine că le dau. Vin dintr-o zonă agricolă, Botoșani este un județ agricol, dar nu înțeleg ceva și v-aș ruga... Este o întrebare către reprezentantul Guvernului.

La art.1 - și permiteți-mi să vi-l citesc: "Se acordă un sprijin financiar în valoare de 150 lei (RON)/pe hectar producătorilor agricoli" - și vă rog să mă urmăriți - "care înființează culturi în toamna anului 2006, pentru achiziția de semințe" - asta înțeleg, dar care înființează culturi de toamnă - pentru că citesc textul, reiau, ca să vedem - pentru îngrășăminte... Explicați-mi ce fel de culturi sunt pentru îngrășăminte, că nu știu, efectiv, nu mă pricep, sunt jurist, și ce fel de culturi de toamnă sunt cele pentru pesticide.

Dacă ați vrut să spuneți că înființează culturi de toamnă pentru achiziția de semințe și, după aceea, să continuați cu cei care sunt cu îngrășăminte și achiziționează sau eu știu, dar... cultură pentru îngrășământ și cultură pentru pesticid nu înțeleg. Deci, textul, așa cum este, nu e românește.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule senator. Nu știu unde este neînțelegerea.

Oricum, am rugămintea să votăm raportul de admitere. (Din sală, se solicită cuvântul.)

Domnule senator, intrăm deja în zona... (discuții în sală)

Am rugămintea... Suntem în fața unui raport de admitere, cu amendamente admise. Dacă asupra amendamentelor admise sunt obiecțiuni? Nu sunt. Atunci, am rugămintea să votăm raportul de admitere.

Doamnelor și domnilor senatori, vă rog frumos să votați.

Vă mulțumesc.

Raportul este adoptat cu 58 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și o abținere.

V-aș ruga să vă exprimați prin vot și asupra proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.65/2006.

Doamnelor și domnilor senatori, vă rog să votați.

Vă mulțumesc, doamnelor și domnilor senatori.

Cu 60 de voturi pentru, nici un vot împotrivă, nici o abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

Vă propun să ne oprim aici, având în vedere că partea a treia a ședinței noastre este transmisă la radio.

Vă mulțumesc și vă doresc o seară plăcută.

 
Întrebări și interpelări adresate Guvernului de către senatori: Paul Păcuraru

Doamnelor și domnilor senatori, începem partea a treia a ședinței noastre de astăzi cu întrebări adresate Guvernului.

Îl invit la microfon pe domnul senator Paul Păcuraru, din partea Grupului parlamentar Dreptate și Adevăr PNL-PD.

Microfonul 2, vă rog!

   

Domnul Paul Păcuraru:

Domnule președinte,

Interpelarea mea este adresată domnului Zsolt Nagy, ministrul comunicațiilor și tehnologiei informației.

Un rol important în debirocratizarea administrației publice centrale și locale este utilizarea Internetului.

În prezent, cetățenii României se pot adresa instituțiilor publice folosind INTERNETUL, iar aceștia trimit răspunsurile la aceste solicitări folosind mijloacele clasice, prin poștă.

O influență mare asupra scurtării termenelor de răspuns este folosirea semnăturii electronice în administrație.

Față de cele de mai sus, vă rog, domnule ministru, să-mi comunicați următoarele:

Ministerul pe care-l conduceți a elaborat o analiză asupra oportunității introducerii semnăturii electronice în administrația publică locală și centrală din România?

Care sunt costurile introducerii semnăturii electronice în administrația publică locală și centrală?

Care sunt etapele introducerii semnăturii electronice în administrația publică locală și centrală?

Solicit răspunsul scris și electronic.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Totuși, suntem la secțiunea întrebări. Veți adresa întrebarea la sfârșit.

 
  Ion Vărgău

Am rugămintea să poftească la microfon domnul senator Ion Vărgău, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

La microfonul central.

   

Domnul Ion Vărgău:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Permiteți-mi să adresez întrebarea și interpelarea.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

V-aș ruga, doar întrebarea, domnule senator.

 
   

Domnul Ion Vărgău:

Întrebarea este adresată domnului ministru Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale.

Obiectul întrebării:

Începutul toamnei în Delta Dunării debutează și cu sezonul migrației păsărilor, fenomen care, anul trecut, a determinat apariția gripei aviare.

Domnule ministru,

Ce măsuri aveți în vedere, astfel încât să se evite impactul negativ de anul trecut pe care acest fenomen l-a avut în județul Tulcea?

Solicit răspuns oral și în scris.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Nicolae Iorga

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul senator Nicolae Iorga.

Microfonul central, vă rog.

   

Domnul Nicolae Iorga:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Miercurea trecută, când am depus această întrebare, conform Regulamentului, postul de ministru al apărării naționale era vacant, de aceea, am adresat-o primului-ministru, Călin Popescu Tăriceanu.

Îmi permit să o adresez și ministrului apărării de acum, domnul Sorin Frunzăverde, Regulamentul permițându-mi acest lucru.

Întrebarea este pentru ambii demnitari.

Este adevărat că unitățile militare din județele Harghita și Covasna au fost desființate?

Solicit răspuns scris și oral.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Aurel Gabriel Simionescu

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, domnul senator Aurel Gabriel Simionescu.

Microfonul 3, vă rog.

   

Domnul Aurel Gabriel Simionescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului ministru Vlădescu, de fapt, este o revenire la o întrebare adresată anterior și pentru care răspunsul a cuprins numai partea de venituri realizate la bugetul de stat.

Rugămintea este să ne transmită și veniturile realizate de către comunitățile locale în anul 2006, până la 1 septembrie, așa cum le-a avut și pe celelalte.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Paul Păcuraru

Din partea Grupului parlamentar Dreptate și Adevăr PNL-PD, domnul senator Paul Păcuraru.

Microfonul 2, vă rog.

   

Domnul Paul Păcuraru:

Am două întrebări, domnule președinte.

Prima întrebare este adresată doamnei Monica Macovei.

După cum vă este cunoscut, instanțele judecătorești, cu consimțământul contravenientului, pot stabili în cazurile prevăzute de Legea contravențională, sancțiunea prestării unei activități în folosul comunității.

Întrebările pe care le pun doamnei ministru sunt:

Față de cele de mai sus, vă rog, doamna ministru, să-mi comunicați următoarele:

Câte sancțiuni de prestare a unei activități în folosul comunității s-au stabilit în anul 2005, cu repartizarea pe județe?

Care a fost rata de recidivă a persoanelor care au executat această pedeapsă, având în vedere faptul că Ordonanța Guvernului nr.55/2002 privind regimul juridic al sancțiunilor prestării unei activități în folosul comunității și închisorii contravenționale, se aplică deja de patru ani?

Care au fost dificultățile pe care le-ați întâmpinat în punerea în aplicare a reglementării menționate?

Dacă îmi permiteți, domnule președinte, mai am încă o întrebare.

Vă mulțumesc.

Este adresată domnului ministru Gheorghe Barbu, Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei.

În cadrul Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei funcționează Corpul atașaților pe probleme de muncă și sociale, care asigură reprezentarea ministerului în cadrul misiunilor diplomatice, oficiilor consulare și la alte reprezentanțe ale României în străinătate.

Atribuțiile acestora sunt, în principal, de susținere și protejare a intereselor lucrătorilor români în străinătate.

Față de cele de mai sus, vă rog,domnule ministru, să-mi comunicați:

Câte consilieri în litigiile de muncă ale cetățenilor români cu angajatorii străini au realizat atașații sociali de la momentul numirii lor și până în prezent?

Câte informări privind drepturile de muncă și solidaritate socială au realizat atașații sociali de la momentul numirii lor și până în prezent?

Care sunt măsurile luate pentru promovarea și respectarea drepturilor lucrătorilor români aflați în străinătate.

Solicit răspunsul scris și electronic.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Ioan Corodan

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul senator Ioan Corodan.

Microfonul 1.

   

Domnul Ioan Corodan:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Onorat Senat,

Am o întrebare adresată domnului ministru Eugen Nicolăescu.

În Maramureș, copiii diagnosticați cu autism sunt în număr destul de mare, ONG-urile și instituțiile abilitate nu sunt sprijinite și interesate în vederea recuperării acestor copii, neasigurându-le spații, suport material și financiar.

Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați câți copii diagnosticați cu autism sunt în evidența dumneavoastră și ce programe sau măsuri ați luat sau veți lua în vederea recuperării și integrării sociale a acestora.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și oral.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Gheorghe David

Din partea Grupului parlamentar Dreptate și Adevăr PNL-PD, domnul senator Gheorghe David.

Microfonul central.

   

Domnul Gheorghe David:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată doamnei secretar de stat Maria Muga, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.

Vă supun atenției o situație apărută în cadrul audiențelor organizate la Biroul meu senatorial din Timiș.

La noi în țară există cazuri de cetățeni străini, rezidenți, femei cu permis de muncă care sunt căsătorite cu cetățeni români.

De asemenea, persoanele în cauză și-au depus actele pentru obținerea cetățeniei române.

Având în vedere aceste considerente, vă pun întrebarea dacă aceste persoane pot beneficia de prevederile Ordonanței de urgență nr.148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului.

Solicit răspuns scris.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Ilie Petrescu

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul senator Ilie Petrescu.

Microfonul 1.

   

Domnul Ilie Petrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am două întrebări. Una, adresată domnului prim-ministru al României, domnul Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu.

Datorită faptului că, la întrebarea adresată în data de 18 septembrie 2006, nu am primit nici un răspuns, revin, astăzi, în fața plenului Senatului, cu aceeași întrebare la care, de această dată, sper să-mi transmiteți un răspuns.

Prin cererea de finanțare, din data de 24.08.2006, adresată Cancelariei primului-ministru, am solicitat aprobarea proiectului privind sistemul de colectare, epurare și evacuarea apelor uzate din comuna Dănești, județul Gorj.

Vă rugăm, domnule prim-ministru, să ne transmiteți dacă acest proiect de finanțare, de altfel, foarte necesar comunei Dănești, a fost aprobat sau care este stadiul în care se află, în vederea derulării aprobării acestei finanțări?

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și oral.

Senator PRM de Gorj, Ilie Petrescu.

A doua întrebare este adresată domnului ministru Ioan Codruț Sereș, Ministerul Economiei și Comerțului.

După secționarea DN 67 A, care face legătura între Motru și Tg.Jiu, cauzată de alunecările de teren de la Cariera Roșiuța, unde s-au luat măsuri parțiale, vă solicit, domnule ministru, să mă informați când va avea loc asfaltarea sau betonarea drumului care face legătura Motru - Miculești - Turceni, deoarece în cazul în care DN 67 A va fi blocat (închis), cei peste 700.000 locuitori din localitățile de pe traseu nu pot comunica cu reședința de județ, Tg.Jiu.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și oral.

Senator PRM de Gorj, Ilie Petrescu.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Gheorghe Funar

Tot din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul senator Gheorghe Funar.

Microfonul 2.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Prima întrebare este adresată primului-ministru, domnului Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu, și se referă la numeroasele construcții ilegale care s-au înălțat în toată țara în cei doi ani de când se află la putere actualul guvern.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați câte construcții ilegale s-au realizat anul trecut și în primele nouă luni din acest an, pe total țară, pe județe și în fiecare capitală de județ.

Iar pentru municipiul Cluj-Napoca, unde presa locală a semnalat peste 400 de construcții ilegale, vă solicit să-mi comunicați pentru fiecare construcție ilegală realizată în această perioadă următoarele date:

-felul construcției, adresa imobilului, numărul și data autorizației de construire, numărul și data dovezii de luare în folosință.

Toate aceste informații le puteți obține de la Inspectoratul de Stat în Construcții, aflat în subordinea Cancelariei dumneavoastră.

Vă mulțumesc, domnule prim-ministru.

Solicit răspuns scris și verbal.

Cea de-a doua întrebare este adresată ministrului culturii și cultelor, domnului ministru Adrian Iorgulescu.

Ea face referire la faptul că, la o întrebare precedentă, adresată în ședința Senatului, din 16 octombrie, în legătură cu descărcarea de sarcina istorică pentru două terenuri, cel din apropierea municipiului Cluj-Napoca, pe raza comunei Florești, denumit Șapca Verde, unde am aflat din răspunsul primit că s-a dat descărcare de sarcină arheologică, fără să se fi executat lucrări de către arheologi, iar pentru cea de-a doua parte a întrebării, în legătură cu descărcarea de sarcină arheologică pentru lucrările executate pe Bulevardul Eroilor din municipiul Cluj-Napoca, nu am primit nici un răspuns.

Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați dacă s-a respectat legea, respectiv dacă s-a dat sau nu descărcarea de sarcină arheologică pentru lucrările executate pe Bulevardul Eroilor din municipiul Cluj-Napoca,

Solicit, de asemenea, răspuns scris și verbal.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Adrian Păunescu

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, domnul senator Adrian Păunescu.

Microfonul 4.

   

Domnul Adrian Păunescu:

Mă adresez primului-ministru.

Din cauza datoriilor foarte mari pe care le au față de Regia Automată a Apei Valea Jiului - Petroșani, societățile de termoficare din localitățile din Valea Jiului rămân în perioada următoare nu numai fără apă caldă, ci și fără apă rece, cea folosită în rețeaua de încălzire.

S-a sistat furnizarea apei către toate firmele de termoficare, mai puțin celei din Petroșani, căreia i să dă încă apă rece.

Dacă aceste societăți nu vor plăti datoriile către regia de apă, acestea nu vor mai putea fi rebranșate la rețea, iar în aceste condiții furnizarea căldurii devine imposibilă, acum, când, tocmai, vine iarna.

Care este situația de fapt, domnule prim-ministru, și cum poate Guvernul să se implice în vederea depășirii acestui blocaj?

Fac precizarea că încă o dată se confirmă ideea că devenim un popor nerentabil.

O a doua întrebare:

Tot mai des primesc semnale din circumscripția pe care o reprezint, Hunedoara, legată de imposibilitatea oamenilor de a-și asigura un trai decent din munca lor cinstită.

Un caz cu totul aparte este situația celor o sută de suflete care locuiesc și trăiesc de ani buni din ceea ce mai găsesc la groapa de gunoi de la marginea Devei.

Cu siguranță, mulți dintre ei, acum 15 ani, duceau o viață normală.

Tranziția i-a aruncat la marginea societății. Fără nici o șansă de scăpare, acum, în pragul integrării europene, cum vedeți, domnule prim-ministru, rezolvarea acestor probleme care ne apasă, ne umilesc și care ne situează în marginea continentului.

Și întrebarea pe care doream să o pun:

În legătură cu acțiunile de protest ale Ligii sindicatelor miniere din Valea Jiului pentru că rectificarea bugetului Companiei Naționale a Huilei Petroșani este întârziată:

Nu apar nici majorările salariale promise puținilor mineri care mai există. Ele au fost promise încă în august. Aceeași situație se regăsește și în politica de investiții a Companiei Naționale a Huilei Petroșani.

Vă rog, domnule prim-ministru, priviți aceste lucruri cu seriozitate, acum, când nu e prea târziu.

Și o întrebare pe care am mai pus-o, scurtă și gravă.

Domnule prim-ministru, de ce și până când?

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Petru Stan

Invit la microfon pe domnul senator Petru Stan, din partea Grupului parlamentar PRM.

Microfonul 1, vă rog.

   

Domnul Petru Stan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, domnului ministru Gheorghe Flutur.

Domnule ministru,

Conform datelor furnizate de dumneavoastră, producția totală de grâu obținută anul acesta în România a fost de 4,5 milioane tone, din care 2,5 milioane tone se află depozitată la gospodăriile populației și numai 2 milioane tone se află în depozitele autorizate sau la procesatori.

Cele 2,5 milioane tone de grâu raportat ca depozitat la gospodăriile populației fie nu există, fie este impropriu pentru panificație sau este depozitat în spații neautorizate.

Conform Ordonanței de urgență nr.12/2006 este interzisă depozitarea grâului în spații neautorizate, aceeași ordonanță prevede amenzi drastice pentru procesatorii care cumpără și folosesc acest grâu.

De altfel, este greu de presupus că un producător poate reține grâu pe stoc, în condițiile obținerii unei producții de 2.500 kg la hectar, la nivelul țării.

Din cele 2 milioane tone depozitate în siguranță, circa un milion de tone se va însămânța, rămânând pentru consum doar un milion tone, consumul țării pe patru luni.

Vă rog, domnule ministru, să-mi comunicați:

Ce măsuri veți lua pentru a rezolva problema grâului până la noua recoltă?

Vom importa grâu sau vom atrage de la populație grâu din depozite neautorizate?

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și oral.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Silvia Adriana Țicău

Invit la microfon pe doamna senator Adriana Țicău.

Microfonul 3, vă rog.

   

Doamna Silvia Adriana Țicău:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Întrebarea este adresată domnului ministru Radu Berceanu, ministrul transporturilor, construcțiilor și turismului.

Stimate domnule ministru, conform Ordinului Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului nr.1303 /14.07.2006, publicat în Monitorul Oficial 689/08.2006, privind normele metodologice de autorizare a agenților economici de desfășurare a activităților de transport naval, art.5 alin.1 lit.d, se introduce condiția de angajare a cel puțin 30 muncitori portuari, începând cu 14 septembrie 2006.

Vă rog a ne comunica numărul microîntreprinderilor afectate și care este politica ministerului dumneavoastră de sprijinire a microîntreprinderilor mici și mijlocii.

Solicit răspuns scris și oral.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, doamna senator.

 
  Claudiu Tănăsescu

Invit la microfon pe domnul senator Claudiu Tănăsescu, din partea Grupului parlamentar PRM.

Microfonul 2, vă rog.

   

Domnul Claudiu Tănăsescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată ministrului finanțelor publice, domnul Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu.

Conținutul întrebării este următorul:

Sunt cunoscute din declarațiile dumneavoastră publice sumele care s-au obținut la finalul anului 2006 și care se vor obține în anul 2007 ca urmare a privatizărilor de la BCR, ELECTRICA, DISTRIGAZ, CEC și altele.

Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați ce sume au fost repartizate din cele obținute ca urmare a privatizărilor pe fiecare ordonator principal de credite și care este destinația acestor sume?

Vă mulțumesc. Solicit răspuns scris și verbal.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Ion Toma

Invit la microfon pe domnul Ion Toma, din partea Grupului parlamentar PSD.

La microfonul central, vă rog.

   

Domnul Ion Toma:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului ministru Gheorghe Barbu, ministrul muncii, solidarității sociale și familiei.

Domnule ministru, în perioada octombrie 2001 - septembrie 2004 salariile profesorilor au fost acordate având ca fundament o bază de calcul eronată, lucru admis și corectat de Guvern prin Ordonanța de urgență nr.17/2006.

Cadrelor didactice au început să le fie restituite diferențele salariale din luna februarie 2006.

Vă aduc la cunoștință că pentru profesorii care au lucrat în această perioadă - și ulterior au ieșit la pensie - nu s-a ținut cont de această recalculare în momentul în care li s-a stabilit cuantumul pensiilor.

Menționez că în județul Olt, numărul profesorilor pensionați aflați în această situație este foarte ridicat.

Vă întreb, domnule ministru:

Când li se vor acorda acestor oameni drepturile bănești deja stabilite normativ?

Solicit răspuns scris și oral. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Petre Daea

Trecem la interpelări.

Domnul Paul Păcuraru ne-a vorbit, ne-a derutat de la început.

Invit la microfon pe domnul senator Petre Daea, din partea Grupului Parlamentar PSD.

Microfonul 3, vă rog.

   

Domnul Petre Daea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Gheorghe Flutur, cu respectul cuvenit, vă adresez următoarea interpelare:

Este cunoscută preocuparea tuturor privind modernizarea agriculturii și așezarea acesteia într-un firesc loc al acțiunii concrete.

În atare condiții, doresc să știu care este situația Programului "Fermierul", rugându-vă a-mi prezenta pe total țară și județe numele beneficiarilor, sumele alocate și cele folosite până la această dată.

Aștept răspuns scris și oral.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Ioan Corodan

Invit la microfon pentru a-și prezenta interpelarea pe domnul senator Ioan Corodan, Grupul parlamentar PRM.

Microfonul 1, vă rog.

   

Domnul Ioan Corodan:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am o interpelare adresată Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, domnului ministru Gheorghe Barbu.

După cum se știe, Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii, la apariție, a fost considerată o lege intangibilă, dar aplicarea ei în timp, de către Casele de Pensii, a scos în evidență faptul că are multe carențe, lucru demonstrat și prin foarte multe inițiative legislative care urmăreau reglementarea deficiențelor semnalate.

Multe dintre aceste inițiative legislative nu au fost acceptate de către Guvern pe motiv că "se lucrează pe lege și începând cu luna aprilie 2006, această lege va apare, cu modificările cerute de parlamentari".

Suntem la sfârșitul lunii octombrie și această lege modificată nu a apărut.

Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați când o să apară la Parlament Legea nr.19/2000 modificată, pentru a putea fi supusă dezbaterii publice și reglementării problemelor care vin să elimine incoerențele legii.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și oral.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Gavrilă Vasilescu

Invit la microfon reprezentantul Partidului Conservator, domnul Gavrilă Vasilescu. Microfonul 3, vă rog.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea se adresează domnului ministru al administrației și internelor, Vasile Blaga.

După cum bine știți, cazul Complexului Gara de Nord a făcut vâlvă la mijlocul anilor 1980, au fost operate peste 80 de arestări, în acțiuni combinate, miliție, procuratură, securitate.

Cei care au trăit acele momente au fost surprinși de duritatea anchetatorilor, de metodele folosite specifice poliției politice.

Unul dintre acești anchetatori este domnul Țigănașu Arion Jenică sau Arion Țigănașu Jenică, pe vremea aceea căpitan de miliție, iar din informațiile pe care le deținem în prezent este chestor în cadrul Inspectoratului General al Poliției, fiind șeful Direcției Inspecției Interne din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române.

Vă rugăm, domnule ministru, să dispuneți o anchetă internă, iar dacă cele sesizate de noi se confirmă, să-mi comunicați măsurile dispuse.

Solicit răspuns scris și oral.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Silvia Adriana Țicău

Invit la microfon pe doamna Adriana Țicău, din partea Grupului parlamentar PSD.

Microfonul 3, vă rog.

   

Doamna Adriana Țicău:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea este adresată domnului ministru Codruț Sereș, ministrul economiei și comerțului.

Stimate domnule ministru, prețul de referință al gigacaloriei, aprobat de ANR pentru Județul Galați, pentru această iarnă, este de 120,97 RON/gcal, ceea ce reprezintă o creștere de 20% față de valoarea aprobată în luna octombrie 2005.

Având în vedere că iarna se apropie și că 80% din pensionarii din Municipiul Galați au pensii sub 500 lei, vă rugăm a clarifica următoarele aspecte:

1.Dacă în această iarnă se mai modifică prețul de referință aprobat de ANR în luna octombrie 2006?

2.Având în vedere că pierderile de căldură din instalațiile de distribuție a energiei termice sunt de trei ori mai mari decât în alte țări, iar pentru înlocuirea conductelor uzate sunt necesare aproximativ 90 milioane euro, care este modalitatea prin care autoritățile locale sunt sprijinite pentru modernizarea instalațiilor de distribuție a energiei termice?

Stimate domnule ministru, consider că trebuie să vă aplecați mai mult asupra mijloacelor necesare pentru asigurarea încălzirii locuințelor din această iarnă.

Ca urmare, vă solicit răspuns scris și oral cu privire la măsurile întreprinse sau planificate de ministerul dumneavoastră pentru soluționarea problemelor semnalate anterior.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, doamna senator.

 
  Gheorghe Funar

Invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Funar, din partea Grupului parlamentar PRM.

Microfonul 2, vă rog.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată ministrului justiției, doamnei Monica Luiza Macovei.

După cum cunoașteți, încă ministrul de stat Marko Bela, încălcând Constituția României, Legea siguranței naționale și Codul penal a acționat, mai ales în ultimele două luni, pentru obținerea autonomiei teritoriale a județelor Covasna, Harghita și Mureș.

În urma acțiunilor organizate de către UDMR am depus plângeri penale la Procurorul general al României și la Parchetele de pe lângă Curțile de Apel din Brașov și Târgu Mureș.

Până acum nu am primit nici un răspuns la plângerile penale, deși pentru unele dintre ele a trecut mai mult de șase luni.

Ca urmare, vă solicit, doamna ministru, să-mi comunicați câte persoane au fost citate la Parchet și împotriva căror persoane s-a început urmărirea penală, în baza Legii siguranței naționale și a Codului penal.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și verbal.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
   

Invit la tribună pe domnul senator Adrian Păunescu să-și prezinte interpelarea.

Din sală: Am prezentat-o.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Ați prezentat-o.

Mă scuzați.

Vă mulțumesc.

 
  Ion Vărgău

Invit atunci la tribună pe domnul senator Ion Vărgău.

Microfonul 3, vă rog.

   

Domnul Ion Vărgău:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Întrebarea mea este adresată domnului ministru Gheorghe Barbu.

Săptămâna trecută, Tulcea a fost gazda Simpozionului cu tema "Săptămâna europeană pentru sănătate și securitate în muncă", lansat de Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă.

Având în vedere că în ultima perioadă numărul accidentelor de muncă a crescut, vă rog, domnule ministru, să prezentați strategia Ministerului Muncii cu privire la diminuarea riscului producerii accidentelor de muncă și a bolilor profesionale.

Solicit răspuns oral și scris.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Ilie Petrescu

Invit la microfon pe domnul senator Ilie Petrescu.

Microfonul central, vă rog.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Ilie Petrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea este adresată domnului prim-ministru Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu.

Domnule prim-ministru,

Având în vedere situația hidrologică din comuna Turcinești, județul Gorj, creată în urma lucrărilor pe care le realizează Antrepriza de Construcții Hidrotehnice Curtișoara și care au condus la secarea fântânilor din satele Turcinești și Cartiu, lăsând fără apă aceste localități, vă anexăm adrese înaintate de către Primăria comunei Turcinești, județul Gorj, către Consiliul județean Gorj și Prefectura Gorj, cu rugămintea de a ne comunica ce măsuri veți lua în această problemă.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și oral.

Ca procedură, domnule președinte de ședință, vreau să știu și eu când va veni în plenul Senatului domnul prim-ministru al României, domnul Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu, să ne răspundă și nouă la această sesiune de întrebări și interpelări, pentru că avem jumătate din mandat și nu a participat niciodată în plenul Senatului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Viorel Arcaș

Invit la microfon pe domn ul senator Viorel Arcaș.

Microfonul 4, vă rog.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Viorel Arcaș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului ministru Vasile Blaga.

Având în vedere răspunsul incoerent, incomplet și total lipsit de logică pe care l-ați dat la interpelarea din 18.09.2006, revin cu solicitarea de a aduce lămuririle cuvenite și de a răspunde la următoarele întrebări:

Dacă Ministerul Administrației și Internelor nu are nici o autoritate, nici o legitimitate și nici o obligație de a interveni pentru lămurirea unor situații de incompatibilitate la nivelul administrației locale, așa cum susțineți în răspunsul dumneavoastră, care a fost baza legală care a legitimat investigațiile și, respectiv, rapoartele Corpului de Control al Ministerului Administrației și Internelor și, ulterior, ale secretarului de stat Mircea Nicu Toader, cu privire la starea de incompatibilitate în care se află consilierii locali din Dumbrăveni, județul Sibiu, Gogota Adrian și Sasu Ilie.

Cum este posibil ca aceeași instituție și referitor la aceeași situație să stabilească atât incompatibilitatea și compatibilitatea celor doi consilieri locali.

Cum este posibil ca având același obiect al investigației și analizând aceeași stare de fapt, Corpul de control al ministrului, pe de-o parte, și secretarul de stat Mircea Nicu Toader, pe de altă parte, să dispună de informații diferite așa cum susțineți în răspunsul dumneavoastră?

Și dacă s-a constatat că informațiile aflate la baza rapoartelor Corpului de control, respectiv ale secretarului de stat Mircea Nicu Toader, sunt diferite unele de altele, de ce nu s-a dispus o nouă investigație care să abordeze problematica în detaliu?

Considerați că o investigație privind starea de incompatibilitate a doi consilieri locali necesită o cercetare la fața locului sau doar o analiză a unor hârtii trimise prin poștă?

În baza căror dispoziții legale funcția de consilier local este compatibilă cu cea de Director al Serviciului public de gospodărire comunală, respectiv Șef serviciu în cadrul Serviciului public de gospodărire comunală?

Aștept răspuns scris.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Adrian Păunescu

Domnul Adrian Păunescu (din sală):

Domnule președinte!

   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă rog, domnule senator. Microfonul...

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Aș vrea să vă pun o întrebare, am mai pus-o de două ori.

Eu aduc aici în discuție tot felul de probleme. Ca fiecare dintre colegii mei, pun întrebări, fac interpelări. Niciodată, până acum, Guvernul nu a simțit nevoia să trimită pe cineva să-mi răspundă, așa cum spun colegii mei, oral. Eu aș zice verbal. Oralul s-a consacrat în altă direcție.

Dar e o problemă. De ce nu mi se răspunde? Pentru că, răspunzându-mi-se în Senat, am putea detalia problema și am putea să ne exprimăm mulțumirea sau nemulțumirea față de răspuns.

Așa că vă rog să faceți toate diligențele pentru ca Guvernul să delege pe cei pe care îi interoghez sau pe care îi interpelez să răspundă aici, în fața acestui glorios plen. Vă rog mult.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Am înțeles, domnule senator.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Este a treia oară când rog lucrul acesta. În scris, mai îmi vin, din "gând în gând", scrisori și am impresia că vin din Secolul 19. Vă rog mult.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Am înțeles, domnule senator. O să ridicăm problema și în Biroul permanent pentru a sensibiliza Guvernul să trimită pe cei pe care-i interpelăm pentru a putea să răspundă cât mai concret asupra situațiilor din țară. Vă mulțumesc mult.

 
  Gheorghe Viorel Dumitrescu

Invit ultimul înscris la secțiunea interpelări, domnul senator Viorel Dumitrescu, din partea Grupului parlamentar PRM.

Microfonul nr.2, vă rog.

   

Domnul Gheorghe-Viorel Dumitrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată Ministerului Administrației și Internelor, domnului ministru Vasile Blaga.

Atât anul trecut, cât mai ales în acest an, foarte mulți cetățeni din numeroase municipii și orașe s-au adresat mass-mediei locale și centrale, inclusiv în cadrul unor emisiuni interactive la studiourile de radio și televiziune la care au fost invitați parlamentari, președinți de consilii județene și primari, semnalăm faptul că, fie întreaga localitate sau numai în unele cartiere, nu s-a asigurat pe lungi perioade de timp alimentarea cu apă caldă în sistemul centralizat, iar, în numeroase cazuri, nu se asigură nici alimentarea cu apă rece.

Vă rog să-mi comunicați, cu referire la primele 9 luni din acest an, pe fiecare județ în parte, acolo unde este cazul, municipiile, orașele și comunele unde nu s-a asigurat zilnic necesarul de apă rece și apă caldă pentru populație. Informațiile pe această temă sunt stocate la Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărire Comunală. Totodată, vă rog să-mi comunicați ce măsuri veți lua pentru remedierea acestei situații. Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și verbal.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
Din partea Guvernului au primit răspunsuri senatorii:  

Închidem aici secțiunea de interpelări. Trecem la partea consacrată răspunsurilor orale la întrebări și interpelări.

Aș vrea să fac doar o mică remarcă - foarte mulți dintre colegii noștri senatori, probabil, au fost mulțumiți cu răspunsurile primite în scris și s-au retras.

  Gheorghe Viorel Dumitrescu - de la Mihail Hărdău, ministrul educației și cercetarii;

Așa că, astăzi, îl rog pe domnul ministru Hărdău, Ministerul Educației și Cercetării, să răspundă interpelării făcute de domnul senator Viorel Dumitrescu, din partea Grupului parlamentar PRM. Aveți microfonul nr.8, domnule ministru.

   

Domnul Mihail Hărdău - ministrul educației și cercetării:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Întrebarea adresată de către domnul senator Viorel Dumitrescu are trei puncte și aș vrea să răspund scurt la cele trei puncte.

Întrebare: câte locuri noi au fost asigurate în căminele studențești pentru toamna acestui an? Răspuns: 461 locuri, la un total de 103 mii locuri, locuri care sunt finanțate din fonduri de la Ministerul Educației și Cercetării - 311, restul dintr-o sumă importată din fonduri externe. Ulterior, am să completez acest răspuns.

Care este numărul de studenți pentru care nu s-a putut asigura cazarea în cămine pentru anul universitar în curs? 40.600 solicitări au rămas neonorate. Dintr-un total de 140.007 solicitări au fost rezolvate 99.320, capacitatea de cazare care există în prezent.

Care este programul de construire a căminelor studențești pentru perioada 2007-2010 și câte locuri noi vor fi asigurate în fiecare din acești ani? După cum știți, ca minister, am beneficiat de finanțare începând cu luna mai, cu o tranșă relativ redusă, printr-o rectificare de 100 milioane euro, ulterior valorile acestea crescând, din punctul nostru de vedere, mulțumitor, ajungând la 648 milioane de euro, fond de investiții pentru reabilitări, investiții noi și așa mai departe. Din acestea aș vrea să vă informez că, în 2007... Deci am început construcția la căminele la care a debutat construcția din 1998 și au fost abandonate, în 2007 vom da în folosință 11 cămine noi, cu 3943 locuri, iar, în 2008, prin extinderea unor cămine cu noi tronsoane, vom avea încă 3846 de locuri. Acesta este orizontul nostru pe care-l cunoaștem în această etapă.

În prezent, împreună cu universitățile, se lucrează la o strategie pe termen lung pentru dezvoltarea spațiilor de cămin.

Aș vrea să vă dau câteva date care completează informațiile de care aveți nevoie.

2287 miliarde au fost investite numai pentru cheltuielile de capital, din total 8000 la învățământul superior, ceea ce înseamnă că se apropie de 30% total investiții, care au fost direcționate spre cămine, spre spații de cazare. Din acestea, 35% au fost pentru căminele noi de care vorbeam, 58% pentru reabilitarea căminelor, respectiv 7% pentru consolidări. O să vă dau materialul cu valori în cuantum exact.

Aș vrea să vă mai informez că avem următoarea situație la cămine: 303 cămine, din care 26 sunt construite înainte de 1950 - am să revin - 134 sunt construite între 1951 și 1970, 98 sunt construite între anii 1971 - 1981 și restul de 46 după 1980. Avem ca obiectiv, în 2008, să fie toate căminele reabilitate și ne vom atinge acest obiectiv. Este un obiectiv strategic.

Și aș vrea să vă spun cum stăm acum: căminele care au fost construite înainte de 1950 sunt toate reabilitate; din 134 de cămine din perioada 1951 - 1970 s-au reabilitat 104, mai avem încă 30; din căminele construite între 1971-1981 din 98 s-au reabilitat 39. celelalte, construite după 1980, sunt relativ noi, vor fi totuși îmbunătățite pentru că vrem ca toate căminele să aibă condiții de locuit - cum zicem noi - la nivel de trei stele și avem foarte multe cămine în acest sens.

Cămine foarte proaste, cu condiții de locuit inacceptabile nu mai sunt. Dar, de exemplu, la Universitatea Agronomică din București, unde au cazat studenți, la cererea lor, în spații de învățământ, să spunem, în biblioteci, 10-12 locuri, sunt cazuri izolate care au fost la solicitarea studenților. Și trebuie cântărit cum este mai bine, să-i refuzi și să spui că ai toate condițiile asigurate corect sau să rezolvi o situație de traseu.

Dar vă asigur, domnule senator, că investițiile merg pe direcție bună, spre spațiile sociale și spre cantine.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Dacă domnul senator Viorel Dumitrescu dorește să intervină?

 
   

Domnul Gheorghe-Viorel Dumitrescu:

Nu, n-am comentarii.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Nu doriți să interveniți. Vă mulțumesc foarte mult.

 
  Ilie Petrescu - de la Kibedi Katalin, secretar de stat în Ministerul Justiției;

Invit la microfon pe doamna secretar de stat Katalin Kibedi, pentru a prezenta răspuns la interpelarea făcută de domnul senator Ilie Petrescu, din Grupul parlamentar PRM. Microfonul nr.9, vă rog!

   

Doamna Katalin Kibedi - secretar de stat în Ministerul Justiției:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule senator, pentru a răspunde la interpelarea dumneavoastră care viza situația înregistrată la Societatea Comercială REUT S.A. Craiova și care ar datora bugetului statului o sumă peste 116 miliarde lei, în mod firesc, ne-am adresat Direcției Naționale Anticorupție pentru a vedea dacă instrumentează vreo cauză având acest obiect. Din răspunsul primit de la Direcția Națională Anticorupție rezultă că nu au astfel de cauză înregistrată și, punctual, ar dori, în măsura în care sunt sau aveți dumneavoastră cunoștință și se vor adresa cu sesizare concretă pentru comiterea vreunei infracțiuni care intră, potrivit legii, mai exact a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2002, în competența Direcției Naționale Anticorupție, aceasta va fi înregistrată și se vor demara cercetările de rigoare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, doamna secretar de stat.

La microfonul central, domnul senator Petrescu. Vă rog, dacă sunteți mulțumit de răspuns?

 
   

Domnul Ilie Petrescu:

De la tribuna Senatului, doresc să fac plângere față de directorul finanțelor publice Dolj, Dumitru, pentru audierea de către DNA, pentru că a prejudiciat statul cu 116 miliarde lei, datorită unor licitații care au avut loc pe speța pe care am menționat-o în interpelare. Vă mulțumesc.

Deci doresc ca DNA să se autosesizeze pe cazul licitației care a avut loc la această societate și în care nu s-a ținut cont de procedurile legale. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Doamna secretar de stat, mai aveți un răspuns, dar nu este domnul senator ...

 
   

Doamna Katalin Kibedi:

Raportat la sesizarea concretă a domnului senator, vom proceda de cuviință.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc frumos, doamna secretar de stat.

 
   

Doamna Katalin Kibedi:

Mai aveam două interpelări. Am înmânat personal domnului senator Vărgău și a fost mulțumit de conținutul răspunsului, iar domnului senator Șter i-am comunicat răspunsul de pe data de 25 octombrie. Mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc mult, doamna secretar de stat.

 
  Viorel Arcaș - de la Cristian Preda, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe.

Rog pe domnul Cristian Preda, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, să dea răspunsul domnului senator Viorel Arcaș, Grupul parlamentar PSD. Microfonul nr.10, vă rog!

   

Domnul Cristian Preda - secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe:

Vă mulțumesc mult, domnule președinte.

Domnilor senatori, am primit o interpelare care vizează două chestiuni, este legată de organizarea sommet-ului francofoniei.

Nu aș vrea să răspund la interpelare înainte de a spune că echipa de la Ministerul Afacerilor Externe este recunoscătoare Senatului României și, dați-mi voie, și președintelui Senatului pentru ajutorul pe care l-am primit în organizarea acestui important eveniment. Domnul Nicolae Văcăroiu ne-a ajutat de la bun început și îmi face plăcere să spun public acest lucru, a fost o cooperare excelentă.

În privința răspunsului la interpelarea domnul senator Viorel Arcaș, am transmis un răspuns scris pe 13 octombrie. Este vorba de următoarele chestiuni - am să le reiau succint, cu îngăduința dumneavoastră, domnule președinte de ședință - în primul rând, întrebarea: în condițiile în care orice persoană fizică sau juridică, română sau străină, poate contracta direct servicii de cazare la hotelurile din România, de ce a fost nevoie de un intermediar, Societatea "Vacanța" S.A., care a fost discountul pe care această societate l-a obținut și în ce măsura acesta s-a văzut în bugetul dedicat acestui eveniment, care au fost prețurile de închiriere a camerelor pentru fiecare hotel în parte, pentru fiecare categorie de cameră. E o primă serie de întrebări.

În privința primului punct - de ce a fost nevoie de un intermediar? - a fost nevoie de un intermediar din cel puțin două motive și anume faptul că hotelierii din București au solicitat să lucreze printr-o agenție de turism, au refuzat oferta pe care Ministerul Afacerilor Externe a făcut-o încă din octombrie anul trecut, de a contracta direct.

În al doilea rând, trebuie spus că, la nivelul Ministerului Afacerilor Externe, nu exista un număr suficient de mare de persoane care să gestioneze această chestiune și trebuie să vă spun că doar problema cazărilor a fost tratată de peste 30 de persoane. În cadrul Comisariatului General pentru Francofonie nu au existat decât 20 de posturi, în condițiile în care - trebuie să spun acest lucru, l-am spus încă din septembrie, anul trecut, de când am preluat această responsabilitate - reuniuni de acest tip se pregătesc într-un număr mult mai mare. Viitorul Sommet, care va avea loc în 2008, la Québec, este deja pregătit, în acest moment, de o echipă de peste 150 de persoane.

Deci, această solicitare a hotelurilor din București și, respectiv, deficitul de personal de specialitate în această privință, ne-au condus la acest mod de organizare a cazărilor.

Nu a fost vorba de un discaunt, s-a prezentat, este adevărat, la licitația organizată o societate care a propus un discaunt, un discaunt propus de societate, numai că prețurile globale oferite de respectiva societate, în raport cu prețul firmei care a câștigat, erau cu peste 100.000 de euro mai mari. Cu alte cuvinte, ei ofereau prețuri cu peste 100.000 de euro mai mari și o scădere de 1% din aceste prețuri, iar noi am ales varianta, efectiv, cea mai avantajoasă.

Am semnalat, însă, pe de altă parte, de la bun început, faptul că prețurile - și aici ating și a doua chestiune din interpelarea domnului senator - de cazare sunt mai mari decât în mod obișnuit? Am semnalat această chestiune de la bun început, am considerat din primul moment că, fiind vorba de un interes public major organizarea acestei reuniuni internaționale, nu a fost ceva care să țină doar de o instituție din România sau să angajeze un interes privat. Fiind vorba de un interes public major, ne așteptam ca mediul hotelier din București să fie disponibil și, așa cum domnul senator a sugerat, să ofere niște condiții interesante, cu atât mai mult cu cât era vorba de bugetul public, era vorba de bani din bugetul public care au acoperit o parte din cheltuieli și anume, doar cheltuielile pentru rangurile foarte înalte, pentru delegațiile oficiale compuse din 1 plus 4 persoane, un șef de delegație și 4 membri cu rang înalt, miniștri de externe, miniștri ai culturii. În afară, însă, de aceste cheltuieli sigur că a fost vorba de delegații de însoțire, au fost mii de delegați în această situație și era în interesul hotelierilor de a câștiga, în acest fel, prin prețuri interesante, cât mai mulți clienți. Or, noi ne-am trezit tocmai în situația contrară și iarăși am semnalat acest lucru public, la timpul potrivit, ne-am trezit în situația în care, datorită acestor prețuri foarte ridicate, delegații de însoțire ale acestor delegații oficiale au fost diminuate, pentru că au considerat că prețurile sunt inaccesibile.

Cred că, în aceste condiții care nu au fost ușoare, trebuie să vă spun foarte sincer, a fost destul de greu să montăm tot acest dispozitiv, care prevedea, pe de o parte, rezervarea și blocarea unor camere delegațiilor pentru care plăteam noi și blocarea unui număr de camere, care putea să se schimbe de la o zi la alta și care s-a schimbat, de altfel, până în ultimul moment, pentru delegațiile de însoțire care își asumau cheltuielile. A fost un dispozitiv greoi, în condițiile actuale, și trebuie să vă spun că am avut, totuși, până la urmă, ecouri foarte bune de la calificativul public exprimat în conferința de presă finală de președintele Republicii Franceze, domnul Jacques Chirac, a fost un Sommet impecabil organizat, la evaluarea pe care a făcut-o Organizația Internațională a Francofoniei, care a considerat că e cel mai reușit Sommet al Francofoniei organizat vreodată.

Vă mulțumesc mult.

Bineînțeles, rămân la dispoziția domnului senator, pentru alte detalii.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Domnul senator Viorel Arcaș, vă rog, microfonul 4.

 
   

Domnul Viorel Arcaș:

Vă mulțumesc, domnule ministru, în primul rând, pentru răspuns.

Sincer să vă spun, sunt puțin dezamăgit de răspuns și, mai ales, de situația creată, unde ne dăm seama din răspunsul dat de dumneavoastră că hotelierii au cam dictat totul, și prețurile, și mi se pare chiar nejustificat să folosim un intermediar numai la cererea hotelierilor.

Aș vrea, dacă se poate, să mă lămuriți dacă prețurile prezentate, pe care mi le-ați dat, sunt cele oferite de societatea respectivă, sunt chiar tarifele care s-au aplicat, efectiv, sau sunt numai cele din ofertă?

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Domnule ministru, puteți răspunde?

 
   

Domnul Cristian Preda:

Da, sunt prețurile din ofertă și prețurile... vedeți că sunt intervale, în funcție de tipul de cameră și de tipul de apartament, prețurile plătite sunt în aceste intervale, cum am spus și mai devreme, indiferent că este vorba de apartamente sau de camere, aceste prețuri au vizat și plățile efectuate din bugetul Ministerului Afacerilor Externe și plățile pentru camere care au fost plătite de invitați, pentru că noi am plătit circa 300.000 de euro pentru camerele pe care ni le-am asumat noi, care au reprezentat circa 350 de camere, restul, până la 2000 și ceva, au fost plătite de participanții de rang mai mic.

 
   

Domnul Viorel Arcaș:

Nu, eu mă refeream doar la banii publici.

 
   

Domnul Cristian Preda:

Da, la banii publici, prețurile pe care le-am plătit noi se situează în aceste intervale. Trebuie să vă spun că și noi am primit sesizări de la unele din ambasadele din București și am făcut public acest lucru în iunie, anul acesta, prețuri care erau oferite pentru delegațiile de însoțire, deci pentru acești participanți de rang mai mic, prețurile au scandalizat foarte multă lume, au fost cerute la unele hoteluri care nu sunt menționate aici, pentru că nu figurau în această ofertă, au fost cerute 500 de euro pe cameră simplă, pe zi, într-un hotel de 4 stele. Știți și dumneavoastră, cum știu și eu, că este un preț uriaș. Aceasta a fost, din nefericire, "disponibilitatea", pe care au arătat-o hotelierii, în ciuda insistențelor noastre și în ciuda insistențelor pe care le-a făcut Autoritatea pentru Turism. Noi am solicitat, de la bun început, sprijinul acestei Autorități, tocmai pentru că, la nivelul Ministerului Afacerilor Externe, nu existau suficiente competențe pentru a negocia cu hotelierii. Răspunsul hotelierilor a fost - din păcate, a fost și răspunsul asumat de Autoritatea pentru Turism - "suntem pe o piață liberă, astea sunt prețurile, vă convine, bine, nu vă convine, mergeți în altă parte". Nenorocirea, dacă vreți, în această negociere a fost aceea că disponibilul de camere pe această piață bucureșteană, camere de 3, 4 și 5 stele, era foarte apropiat de numărul total de camere, de care aveam nevoie. Și, repet, noi am avut o dublă obligație, care a fost extrem de dificil de asumat, aveam, pe de o parte, obligația de a bloca un număr de circa 350 de camere pentru aceste delegații oficiale pentru care plăteam noi, dar nu aveam posibilitatea de a avansa nici un leu pentru aceste camere, că aceasta este legea, noi nu putem plăti și, de fapt, este foarte bine că e așa, nu putem plăti decât după efectuarea serviciului. Or, hotelierii spuneau: "Nu ne dați o garanție, nu vă păstrăm nici măcar aceste 350 de camere. Deci, mergeți și cazați-vă șefii de stat unde vreți dumneavoastră". Aceasta este una din rațiunile pentru care aveam nevoie de o agenție care să poată avansa. Agenția care a lucrat cu noi, care a fost selectată până la urmă, a fost o agenție care a avansat acești bani pentru cazarea oaspeților de rang înalt, președinți și miniștri. Cealaltă obligație, pe care o aveam și care decurgea din această relație cu Organizația Internațională a Francofoniei, era aceea de a pune la dispoziția participanților, pentru care noi nu plăteam nimic până la urmă, un număr de camere. Ei au evaluat, inițial, acest număr de camere la circa 2500, dar iarăși hotelierii au spus: "Dacă vreți ca aceste 2500 de camere să fie blocate, trebuie să avansați bani". Noi nu aveam dreptul, cu atât mai puțin referitor la camere pentru care nu plăteam, și atunci, din nou, agenția de turism a trebuit să constituie niște garanții financiare pentru a bloca aceste camere, al căror număr nu a putut fi determinat precis decât, vă spun sincer, cu o zi înainte, pentru că aceste delegații erau variabile, spuneau că vin 50, ne-anunțau, pe urmă, că vin 47, iar la 5 zile, după aceea, vin 43. Or, noi aveam obligația - asta ni se ceruse foarte ferm - să asigurăm acest disponibil de camere, indiferent de număr, indiferent dacă erau 2500 sau 1800 sau 3600. De aici, a intervenit această mică dificultate în asigurarea logisticii. Deci, totalul camerelor de 3, 4 și 5 stele, care pot fi oferite la hotelurile din București, variază în jurul acestor cifre, 2500-3000. Or, bănuiesc că hotelierii au avut, din acest motiv, o poziție foarte tare, adică asta s-a întâmplat din ceea ce ne spuneau nouă sau acestui agent care a plătit, până la urmă, avansul și care a blocat aceste camere.

Vă spun foarte sincer, și eu am fost, personal, dezamăgit, știu că, în genere, când se organizează asemenea mari reuniuni internaționale sau mari competiții sportive, prețurile au tendința să crească, asta este o tendință generală. În același timp, vă spun sincer că și eu am fost șocat să aflu, de pildă, că s-a cerut, pentru o cameră simplă, 500 de euro și am spus public de atunci, este o bătaie de joc și nu recomandăm delegațiilor să intre în contact cu asemenea hotelieri, pentru că nu vrem să le creăm imaginea că vin aici să-i jefuim.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Domnule senator Arcaș, aveți ceva de spus?

 
   

Domnul Viorel Arcaș:

Zilele acestea mă gândeam că discutăm bugetul în Parlament, poate invităm și pe hotelieri, văd că se descurcă mai bine decât alții, cu mult.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Cristian Preda:

Și eu vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și domnului ministru.

Vă mulțumesc și dumneavoastră, domnilor senatori, în număr de 4, care ați rezistat aproape de mine în această seară.

Mulțumesc și personalului.

Vă doresc o seară plăcută.

Declar închisă ședința Senatului pentru ziua de astăzi.

 
   

Lucrările se încheie la ora 19.12 minute.

 
     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti luni, 25 martie 2019, 12:35
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro