Plen
Ședința Camerei Deputaților din 6 decembrie 2006
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.188/15-12-2006

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2006 > 06-12-2006 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 6 decembrie 2006

3. Dezbateri asupra Propunerii legislative pentru alegerea reprezentanților României în Parlamentul European; Propunerii legislative privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European (retrimitere la comisie).
 
consultă fișa PL nr. 412/2006 904/2006

 

Domnul Bogdan Olteanu:

  ................................................

La pct.2 pe ordinea de zi avem Propunere Legislativă pentru alegerea reprezentanților României în Parlamentul European.

Legea are caracter organic.

Proiect respins de Senat, ca urmare a neîntrunirii numărului de voturi necesar.

Procedură de urgență. Prioritate legislativă de integrare.

Avem, de asemenea, Propunerea Legislativă privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European.

Raport comun din partea Comisiei speciale a Camerei Deputaților și Senatului de adoptare a primei propuneri și de respingere a celei de-a doua.

Inițiatorul, mi se pare că este chiar comisia. De aceea, o să rog, din partea comisiei, să prezentați și proiectul, și raportul comisiei.

Domnule președinte Voicu, pe scurt, dacă doriți.

Domnul Cătălin Voicu:

Vă rog să-mi dați voie, domnule președinte, să vă propun ca din partea comisiei să prezint eu raportul, iar ca și prezentare a proiectului, în calitate de inițiator, să-l rog pe domnul vicepreședinte Valentin Iliescu să spună câteva cuvinte și, de asemenea, dacă ceilalți colegi ai mei doresc să intervină.

Avem de prezentat un raport, într-adevăr, asupra propunerii legislative pentru alegerea reprezentanților României în Parlamentul European, și asupra Propunerii Legislative privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European.

Comisia comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru elaborarea propunerii legislative pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, a președintelui României, alegerea autorității administrației publice locale, finanțarea campaniilor electorale și alegerea europarlamentarilor, constituită prin Hotărârea Parlamentului nr.7/2006, am fost sesizați în fond cu cele două propuneri legislative menționate.

Cu un cvorum de 13 membri din 15, comisia a examinat cele două propuneri și a decis în unanimitate de voturi să redacteze raport de adoptare la Propunerea Legislativă pentru alegerea reprezentanților României în Parlamentul European.

Această propunere a fost avizată favorabil de Consiliul Legislativ.

Guvernul României susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Senatul a respins propunerea, având în vedere faptul că nu s-au întrunit numărul de voturi necesare pentru votarea unei legi organice.

Cu privire la propunerea legislativă, avându-i ca inițiatori pe domnul deputat Vasile Pușcaș și pe domnul senator George Cristian Maior, doresc să menționez că la prima propunere este o propunere semnată de toți parlamentarii, membri ai Comisiei speciale a Camerei Deputaților și a Senatului; revin, avându-i ca inițiatori pe domnii deputați Vasile Pușcaș și domnul senator George Cristian Maior, această propunere a fost respinsă de Senat, în ședința din 25 aprilie 2006, în calitate de primă Cameră sesizată.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei, având în vedere că această propunere legislativă are același obiect de reglementare cu propunerea legislativă examinată, pentru care am întocmit raport de adoptare, am hotărât, în conformitate cu art.68 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu majoritate de voturi să supunem plenului Camerei Deputaților respingerea acesteia.

În raport cu obiectul și conținutul lor, propunerile legislative menționate fac parte din categoria legilor organice, în conformitate cu dispozițiile art.73 alin.3 lit.a) din Constituția României, republicată.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Domnule președinte și stimați colegi, vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul Valentin Iliescu.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte,

Am onoarea ca, în numele celor 17 colegi, semnatari ai acestui proiect de lege pe care astăzi îl dezbatem în Camera Deputaților, înainte de toate să fac o scurtă informare, pentru a vedea că acest proiect, aflat în dezbatere astăzi la Camera Deputaților, reprezintă probabil chintesența cea mai fericită și care se suprapune în mod obligatoriu peste condițiile solicitate de Uniunea Europeană, și că atunci când în comisia special constituită prin voința celor două Camere pentru elaborarea Codului electoral, am avut în față mai multe proiecte legislative, ele reprezentând baza discuțiilor noastre.

Și-mi permit să le prezint, pentru că, repet, propunerea pe care astăzi o avem în față este o chintesență fericită a ceea ce fiecare în parte și-a adus prin proiectul său. Și mă refer la inițiativa Grupului parlamentar al Partidului Conservator, semnată de doamna deputat Daniela Popa; este vorba de inițiativa colegului deputat P.S.D., Vasile Pușcaș; este vorba de inițiativa colegului deputat Marton Arpad, de la U.D.M.R.; este vorba de inițiativa Grupului parlamentar al P.D., semnată de mai mulți colegi, inclusiv de doamna deputat Anca Boagiu; este vorba de un proiect de lege venit din partea Guvernului; și, pe baza tuturor acestor elemente, am venit cu un proiect comun, însușit, conform regulamentului acestei comisii, de două treimi, a fost regula propusă de la început și acceptată de toate partidele parlamentare, regulă pe baza căreia au fost adoptate principiile de bază, și îndrăznesc să mă refer la ele.

Circumscripție la nivel național; vot pe listă blocată; prag electoral de 5%, acestea sunt, în mare, elementele componente ale acestei legi.

Fac precizarea că am ținut cont de un lucru esențial și important, și acesta este motivul pentru care legea a fost introdusă în procedură de urgență la Camera Deputaților. În art.24 alin.(2) din Tratatul de Aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană, România s-a obligat să desfășoare alegeri pentru alegerea reprezentanților săi în Parlamentul European până la 31 decembrie 2007.

Repet, fac precizarea că la elaborarea acestei propuneri legislative, pe lângă cerințele impuse de acquis-ul comunitar, respectiv de art.19 alin.(2) din Tratatul de instituire a comunității europene, de Directiva Consiliului nr.93/109 din 6 decembrie 1993, care stabilește condițiile de exercitare a dreptului de vot, și dacă a intrat la alegerile pentru Parlamentul European, eu cred, și cred că sunt în asentimentul tuturor colegilor că am făcut o lege bună.

Din acest motiv, vă cer tuturor sprijinul pentru a vota astăzi această lege extrem de importantă.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Florin Iordache.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Eu vă voi vorbi pe procedură. Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., va vorbi domnul Vasile Pușcaș.

Pe procedură, l-aș ruga pe reprezentantul Guvernului, pe domnul ministru Voicu, care este și președintele Comisiei comune, noi am stabilit în cadrul comisiei comune pentru elaborarea acestei legi, că acel calendar care va prevede alegerea pentru 13 mai, să nu vină Guvernul să-și asume acest calendar până când membrii comisiei nu se vor pronunța. Deci l-aș ruga pe domnul ministru să se pronunțe asupra acestui aspect.

L-aș ruga, de asemenea, să se pronunțe pe aspectul de neconstituționalitate, în condițiile în care, prin ordonanță de Guvern, s-ar modifica acest proiect de lege, care va fi supus astăzi votului.

Și, de asemenea, l-aș ruga pe domnul ministru să confirme că legea care vizează autoritatea electorală permanentă este următoarea lege pe care o vom modifica în cadrul Comisiei comune care vizează Codul Electoral.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul ministru Voicu, din partea Guvernului.

Domnul Mihai Alexandru Voicu (ministru delegat pentru Relația cu Parlamentul):

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Intervenția mea vine să confirme o discuție pe care am avut-o în comisia comună.

Doresc, pentru stenogramă, să precizez faptul că Guvernul, de altfel, domnul secretar de stat Paul Victor Dobre, reprezentant al Ministerului Administrației și Internelor, cel care practic va elabora hotărârea de Guvern menționată de colegul meu, domnul deputat Iordache, este și membru fără drept de vot al comisiei, dar doresc să confirm că Guvernul va consulta Comisia specială înainte de emiterea hotărârii de Guvern menționată, cea care detaliază proceduri și calendar cu privire la aceste alegeri.

Doresc să confirm, de asemenea, un lucru absolut evident: fiind vorba de o prevedere constituțională, că legea nu va fi modificată prin ordonanță de urgență, și nici n-am putea s-o facem.

De asemenea, este o hotărâre de acum o lună și jumătate a comisiei pe care o conduc, că ne angajăm ca în timp util pentru corelarea prevederilor necesare să prezentăm Parlamentului României, celor două Camere, Senatul și respectiv Camera Deputaților, o lege care vine să modifice capitolul din Legea nr.373, care se referă la autoritatea electorală permanentă, în sensul reformării acesteia astfel încât să facă față noilor prevederi, atât a Legii finanțării partidelor politice, cât și a legilor electorale, în care rolul autorității electorale permanente devine unul mult mai important.

Mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Alte intervenții la dezbateri generale?

Vă rog, domnule deputat Cristian Rădulescu, aveți cuvântul.

Între timp îi voi nota și pe ceilalți deputați care vor să se înscrie la cuvânt.

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Legea, așa cum a ieșit, cred că reflectă viziunea majoritară asupra felului în care țara trebuie să fie reprezentată în Parlamentul European. Sigur că mai sunt și alte criterii care ar putea să fie introduse. Găsesc că aceasta este de resortul politicii fiecărui partid.

Iată, primesc în această dimineață o sugestie din partea unui grup de ONG-uri de prestigiu. Din păcate, cum s-a mai întâmplat și în alte cazuri, destul de târziu pentru ca noi să mai putem opera modificări în textul acestei legi. Ni se propune din partea Pro Democrația, Alianța Civică, Centrul pentru jurnalist independent "Freedom House", Grupul pentru Dialog Social și Academy of Advocacy, să nu permitem persoanelor care au suferit condamnări penale sau care au colaborat cu organele de securitate să candideze pentru alegerile europene.

Sigur că, în primul rând, este cum spuneam, târziu. În al doilea rând, cred că ar fi contradicție flagrantă cu drepturile constituționale ale cetățenilor care pot să candideze.

Din partea Partidului Democrat, vreau să transmit, pe această cale indirectă acestor reprezentanți ai societății civile, că noi avem în criteriile noastre și pe acestea, pe care dânșii ni le sugerează. Nu vom pune pe listele noastre persoane care au suferit condamnări penale sau au colaborat, sub orice formă, cu organele de securitate.

Sigur că ar fi, din punct de vedere moral, o sugestie binevenită. Nu o putem include în corpul legii. Există pentru fiecare partid posibilitatea de a proceda în acest fel și sunt convins, de altfel, că toate partidele vor avea în politica lor de resurse umane și aceste lucruri pe care ni le sugerează societatea civilă, lucru care mi-aduce aminte de o altă sugestie, care era în anul 2000: cu trei zile înainte de alegerile prezidențiale, se sugera ca P.N.L. și P.N.Ț. să aibă un candidat comun.

Închei, spunând că oricând sugestiile societății civile sunt binevenite pentru noi, cu condiția să ajungă la timp.

Susținem proiectul acesta de lege, în forma în care onorata comisie l-a adus la îndeplinire.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Lucian Bolcaș.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Stimați colegi,

Iau cuvântul pentru că ne aflăm în prezența unui moment important în activitatea noastră legislativă.

Dacă până acum am adoptat legi necesare aderării, legi de armonizare, de data aceasta, pentru prima dată, supunem la vot o lege a României care a aderat. Este vorba de o lege, un act politic de o deosebită importanță, care va funcționa în cadrul Uniunii Europene. Este expresia voinței politice a Parlamentului României, care se va exprima și se va exercita în cadrul Uniunii Europene.

Vă rog s-o primim cu solemnitatea cuvenită acestui prim act legislativ.

Din acest punct de vedere, dacă legea - în ansamblul ei - este bună, este bine structurată, dacă avem numai câteva observații de tehnică legislativă pe care le vom enunța în cadrul dezbaterilor pe articole, există însă și două probleme de principiu, care trebuie să le rezolvăm astăzi.

O problemă de principiu este legată de subiecții constituționali, care pot să depună candidaturi pentru alegerea în Parlamentul European. În primul rând, este o lacună, și sper că nu este o lacună intenționată, pentru a se putea strecura diverși subiecți în corpul legii, ci este, evident, o lacună legislativă lipsa unui asemenea text, care să nominalizeze subiecții care pot să depună candidaturile.

În aceste condiții, în lipsa unui asemenea text, a trebuit să colaționăm această categorie de subiecți, care se cantonează în mod corect pe ideea partidelor politice și, pe de altă parte, a candidaturilor individuale.

Dar, în corpul acestui text de lege apar și organizațiile aparținând minorităților naționale.

Vă rog să priviți această problemă nu ca o problemă cu caracter intern, ci ca o problemă a Uniunii Europene. Asta este marea importanță. Parlamentul European este un for politic de dezbatere. Structurarea sa se face pe grupe politice și pe parlamentari independenți. Componența sa nu include organizații non-guvernamentale, fie a minorităților naționale.

Este firesc să fie așa, pentru că Parlamentul European este definit și decizii ale Curții Europene ale Drepturilor Omului sancționează acest lucru, ca un for politic de dezbatere. Problemă - problemă pe care am ridicat-o și comisiei, problemă care v-o impun și dumneavoastră în cadrul dezbaterilor generale.

Comisia a considerat că în dreptul nostru intern, organizațiile minorităților naționale au dreptul de a propune candidați. Este adevărat. Dar, de data aceasta, este un conflict între dreptul intern și principiile, și dacă vreți dreptul comunitar, și evident că primează dreptul comunitar.

În al doilea rând, s-a pus problema că în acest mod minoritățile naționale ar fi văduvite de dreptul de candidatură. O falsă problemă, care nu există în nici unul dintre statele membre ale Uniunii Europene. Nu există stat al Uniunii Europene în care candidaturile să fie depuse de organizații non-guvernamentale, inclusiv de organizații ale minorităților naționale.

În Slovacia există o organizație a maghiarilor, care este partid politic; în Bulgaria, care organizează alegeri paralel cu noi, există o organizație a minorității turce, care are un partid, un partid politic. Acolo minoritățile sunt văduvite de dreptul de a depune candidaturi.

Este vreo țară a Uniunii Europene în care se pune problema văduvirii minorităților pentru că organizațiile lor culturale nu participă la alegeri? Nu.

S-a mai spus că în dreptul nostru intern, este opinia comisiei, Legea pentru alegerea Camerei Deputaților și Senatului, nr.373, ar acorda aceleași drepturi unor asemenea organizații în procesul electoral.

În primul rând, este o greșeală, ceea ce dovedește amatorismul contraargumentului. Asimilarea organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, care participă la alegeri, li se aplică în mod corespunzător prevederile Legii nr.14, iar această mențiune este în Legea nr.14 și nu nr.373.

În al doilea rând, această prevedere este valabilă pentru dreptul nostru intern și Legea nr.373 este compatibilă cu acest proiect de lege, pe care îl avem în dezbatere, numai în măsura în care nu contrazice dreptul comunitar.

Nimeni nu este văduvit de dreptul de a candida. Nimeni nu este văduvit de dreptul de a candida pe listele unui partid politic, chiar dacă aparține unei minorități naționale, și nimeni nu este văduvit de dreptul de a candida ca parlamentar independent.

Deci, categoric, noi nu avem dreptul ca, prin această lege, să introducem o inovație care nu corespunde principiilor Uniunii Europene, să introducem o inovație în legislatura care este acum un complex unic al Uniunii Europene. Prin această prevedere introducem un cal troian în Parlamentul European, asta este problema de principiu și este problema vizând prezența României printr-o lege care se integrează, de data aceasta, în perimetrul european. Este și un al doilea aspect dacă vreți, pragmatic, și luați-l ca atare.

De ce să dăm dreptul unei anume minorități, minorității maghiare, să-și propună candidați independenți, separați de partidele politice? Pentru ca domnul Georgy Frunda să spună că nu reprezintă România, și reprezentanții U.D.M.R.-ului să ne jignească de la această tribună de ziua noastră națională? Cred că nici pragmatic nu se justifică o asemenea idee.

O a doua problemă, tot de ordin teoretic, se referă la dispozițiile art.28 alin(1), care prevede intrarea în vigoare a prevederilor acestei legi pentru cetățenii străini, numai în condițiile modificării art.38, dacă mi-aduc aminte exact de text, din Constituția României.

Este inacceptabil ca o lege să condiționeze intrarea sa în vigoare de o eventuală modificare a unui text constituțional. Este inadmisibil ca să votăm o lege care la ora aceasta, în clipa aceasta, recunoaște că nu este constituțională în raport de textele care există în acest moment. De altfel, prevederea nici nu era necesară, pentru că art.148 alin.(2) din Constituția României, precum și actul privind condițiile de aderare prevăd primatul legislației europene asupra tuturor prevederilor legislative, inclusiv asupra celor constituționale.

Dacă se dorea amânarea intrării în vigoare pentru o perioadă de grație (nu știu care a fost intenția autorilor), nu trebuia condiționată de această eventuală viitoare sau impusă modificare a Constituției. E ca și cum autorii ne-ar spune: "Votați această lege și prin aceasta vă obligați să modificați Constituția", ceea ce nu se poate. Sunt probleme de principiu importante, care cred că pot să facă subiectul dezbaterilor generale.

În măsura în care amendamentele noastre pe aceste probleme vor fi dezbătute, o susținere sumară - de data aceasta - vom face trimitere la dezbateri generale, vom adopta și un punct de vedere cu privire la dispozițiile acestei legi.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Arpad Marton.

Domnul Mártón Árpád Fráncisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Și până acum am fost deja obișnuiți să adoptăm anumite legi care țin de acquis-ul comunitar, când ni s-a spus, câteodată justificat, din când în când s-a mai și greșit în interpretarea unor texte, că anumite prevederi legale trebuie să fie într-o formă sau alta, pentru că așa ne spune o directivă sau alta.

Acum, ne aflăm în fața unei legi când, într-adevăr, prin legea însăși ne raliem la o structură europeană și reglementăm modul în care noi vom face parte din această structură.

În mod evident, când elaborăm acest proiect de lege, cu toții cei care am lucrat la acest proiect de lege a trebuit să ne dăm seama că este nevoie să ne ținem de anumite norme europene, având caracter obligatoriu pentru desfășurarea acestor alegeri.

Norma de bază care trebuie să fie luată în considerare este o normă destul de groasă, apărută în Monitorul Oficial din 1 iunie 2006, care este tratatul nostru de aderare. Acesta prevede clar că, înainte de 31 decembrie 2007, Bulgaria și România sunt obligate să organizeze fiecare alegeri pentru Parlamentul European, prin votul universal direct al cetățenilor lor, pentru desemnarea numărului de membri prevăzut la alin.1, deci 35, în conformitate cu dispozițiile actului privind alegerea membrilor Parlamentului European, prin vot universal direct.

Avem și un însemn: 1, în dedesubtul paginii este arătat exact actul despre care se vorbește.

Deci, noi a trebuit să luăm în considerare, pe de o parte, două directive din '93-'94, respectiv actul cu nr.278, apărut în 1977, cu o modificare a actului din 1977, care a apărut în 2002, purtând nr.772. Respectiv, a mai trebuit să luăm în considerare un alt act care reglementează Statutul deputatului Parlamentului European, și acolo, cu niște norme imperative. Și, aici, deja au fost ridicate câteva probleme care, chiar dacă am fi dorit noi o altă reglementare, n-am fi putut s-o facem, pentru că aceste acte pe care le-am enumerat eu nu ne permiteau. Deci, oricine militează pentru un vot așa-zis uninominal, oricine militează împotriva libertății deputatului și a reprezentării propriei convingeri în Parlamentul European, militează împotriva unor acte normative obligatorii pentru țara noastră.

Referitor la faptul de a putea candida sau nu a putea candida minoritățile naționale din România, respectiv organizațiile acestor minorități, parțial are dreptate domnul Bolcaș, numai că această parțialitate îi răpește dreptatea integrală. Pentru că în țările enumerate, constituția țării respective formulează în alt fel. Or, noi avem o Constituție a țării care asimilează din punctul de vedere al alegerilor organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, și așa este formulat în Constituția țării, schimbați-o, și atunci vom avea o altă prevedere, respectiv Legea partidelor, care asimilează aceste formațiuni partidelor politice.

Ca atare, noi trebuie să ne ținem de Constituția noastră. Și, aici, într-adevăr, este și o altă problemă. S-a citat în discursuri, de foarte multe ori, cum că n-ar trebui să avem o prevedere derogatorie legată de posibilitatea cetățenilor europeni de a participa, chiar dacă n-au cetățenia română, ca alegători sau candidați în alegeri pentru acest Parlament. Și s-a citat cum că am avea o prevedere constituțională care ne permite, în cazul în care o lege și un act european legat de drepturile individuale ale omului este în contradicție, are prioritate actul european respectiv. Just. Numai că se trimite la lege, și nu la Constituție.

 

Domnul Marcu Tudor (din sală):

În baza Constituției!

Domnul Mártón Árpád Fráncisc:

V-aș ruga, domnule coleg, citiți cu atenție articolul! Noi l-am citit de foarte multe ori. Mai citiți și o să observați și legat de Constituția țării că un act internațional care este în contradicție cu Constituția României, dacă această contradicție este vădită, atunci n-am fi avut dreptul să ratificăm acel act până când nu ne modificăm Constituția sau prevederea din actul respectiv; deci, din actul de aderare. E o problemă interesantă. Poate fi pusă în discuție.

Vă spun sincer, și eu am făcut aceeași greșeală. Eu am depus un proiect de lege ale cărui idei sunt preluate, în linii mari, în această lege. Deci, le regăsesc, cu o singură excepție: tocmai această prevedere constituțională. Pentru că eu am pornit de la Constituția pe care o avem noi, care expresis verbis vorbește că pot candida la aceste alegeri "cetățenii români". Așa scrie Constituția țării. Am prevăzut și eu această normă în proiectul pe care l-am avut și, justificat, mi-a fost atrasă atenția de către cei care se ocupau de integrare, că nu pot avea o astfel de prevedere, chiar dacă această Constituție m-ar fi obligat. Deci, a trebuit să găsim o soluție de compromis.

Ca atare, grupul nostru parlamentar susține acest proiect de lege, îl susține pentru că el corespunde actelor normative europene obligatorii, corespunde și inițiativei noastre pe care am depus-o și, acolo unde intervin modificări, toate aceste modificări sunt justificate.

Ca atare, noi vom susține proiectul de lege rezultat prin amendamentele pe care unii dintre dumneavoastră le-ați depus și le-a acceptat și comisia, prin care eu cred că, în timp util, vom avea alegeri parlamentare bune în România.

Vă mulțumesc.

 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Vă rog, domnule președinte! Mi s-a rostit numele.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Vi s-a rostit numele? Vă rugăm frumos, atunci, să ne comunicați dacă a fost rostit corect.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Dacă s-a invocat numele diavolului, vreau să precizez un lucru: se induce o eroare. Constituția României nu asimilează expresis verbis asociațiile, chiar ale minorităților, cu partidele politice. Deci, nu ne aflăm în prezența unui text constituțional.

Constituția României prevede, la art.38, dacă nu am greșit, dreptul cetățenilor români de a fi aleși în Parlamentul European. Aveți acest drept, candidând pe listele partidelor politice, sau, dacă nu agreați partide politice, candidând individual. Legea o prevede. Nimeni nu oprește pe nimeni să candideze. Dar, repet, nu introducem în perimetrul Uniunii Europene, de dragul unor voturi de conjunctură, o prevedere care poate să fie dinamită pentru Parlamentul European. Asta este problema noastră. Sigur, conjunctural, mai ales în actualele frământări, pe care nu le subestimăm și nu le subapreciem, sunt necesare anumite înțelegeri și alianțe. Dar nu facem înțelegeri și alianțe peste Parlamentul European, împotriva Parlamentului European, și, mai ales, împotriva Constituției României.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Domnule președinte, vă rog! O secundă!

Domnul Bogdan Olteanu:

Nu v-a rostit numele, domnule Tudor! Chiar nu v-a rostit numele.

 

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Numai o secundă!

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă înscriu la cuvânt, dar în continuarea listei, nu chiar acum.

Domnul Vasile Pușcaș:

Vă mulțumesc frumos.

Știu, domnule secretar, că v-ați așteptat să nu vin, dar v-am făcut, totuși, în dimineața aceasta o plăcere.

Doamnelor și domnilor colegi,

Este perfect adevărat că proiectul de lege pe care-l discutăm astăzi este unul care ne va defini la intrarea noastră în Uniunea Europeană. Și, cred eu, trebuie să fim cu atât mai grijulii, cu cât marca pe care noi o avem deja prin acele desemnări de propuneri pentru Comisia Europeană și celelalte instituții, nu este deloc măgulitoare pentru România și nu ne pune deloc în situația de a ne arăta că suntem de-adevăratelea conștienți că trebuie să funcționăm ca în Uniunea Europeană, și nu ca în alte spații, să le zic deocamdată galactice.

Proiectul care ne-a fost supus astăzi trebuie să-l judecăm din cel puțin trei unghiuri: din punctul de vedere al principiilor, din punctul de vedere al legislației și din punctul de vedere al practicilor care sunt în Uniunea Europeană.

Și, dați-mi voie să spun că nici în domeniul principiilor, nici al legislației și nici al practicilor, actualul proiect legislativ nu întrunește caracteristicile de europenitate și nici măcar acelea de interes parțial al României. Întrunește numai interese de grup, interese partidiste, interese clienteliste și nu are nimic de-a face cu interesul României.

Am marea rugăminte, distinși colegi, să vă uitați în avizul pe care l-a înaintat Consiliul Legislativ. Și acolo vă spune foarte clar și ne spune foarte clar care sunt principalele principii referitoare la alegerile pentru Parlamentul European.

Dați-mi voie să nu le citesc, pentru că le aveți și dumneavoastră. Și o să vedeți că nu sunt, iar, dacă doriți să intrăm în detalii, atunci am să intru în detalii.

În ceea ce privește legislația, dacă vă uitați la sfârșitul proiectului legislativ, se spune așa: prezenta lege transpune Directiva Consiliului nr.93/109 CE din 6 decembrie 1993 și actul din 1976 privind alegerea membrilor Parlamentului European, prin vot universal, publicat în jurnal oficial al comunităților europene, cu modificările ulterioare.

Acum, ceea ce mă interesează pe mine, ceea ce mă intrigă cel mai tare este faptul că așa-zisele modificări la care se face trimitere nu se regăsesc în textul proiectului legislativ. Deci, am să vă demonstrez, domnilor colegi, că nu se regăsesc.

Mă refer la decizia nr.7678 CECA și decizia nr.2002/772 CE. Deci, e vorba de două piese legislative care nu se regăsesc.

Am marea rugăminte să vedeți încă o dată avizul Consiliului Legislativ, care atenționează că nu sunt cuprinse prevederile de la aceste două piese legislative.

În ceea ce privește a treia componentă - practicile. Un distins coleg, aici, a prezentat, în numele mai multor organizații neguvernamentale care se exprimă vizavi de acest proiect legislativ, vizavi de criterii și așa mai departe.

Aș dori să spun că aceste scrisori, am primit, înțeleg că au primit toți colegii parlamentari aceste scrisori, vin să susțină un punct de vedere al Asociației Pro Democrația, care a dorit să suplinească ceea ce n-a făcut Guvernul și ceea ce n-a făcut actuala comisie. În directiva de alegeri se spune că una dintre obligații este buna informare a cetățenilor cu ceea ce privește Parlamentul European, politicile europene, practicile europene. Or, în scrisoarea Pro Democrația de ieri se spune foarte clar, și dați-mi voie să citez și am să depun această scrisoare pentru stenogramă: "Considerăm că sistemul de vot prevăzut de propunerea legislativă aparținând membrilor Comisiei Comune (...) oferă alegătorilor posibilități minime de a participa la selecția celor care ajung să îi reprezinte în Parlamentul European. Scrutinul cu listă închisă și blocată, organizat la nivelul unei circumscripții naționale, pune alegătorul în situația de a alege între câteva liste conținând 45 de nume fiecare, în condițiile în care, cu siguranță, pentru mulți alegători, multe dintre numele respective nu vor reprezenta nimic. În plus, alegătorul nu va avea nici o soluție în cazul în care, pe listele între care ar putea opta, figurează deopotrivă candidați pe care nu-i cunoaște sau, mai mult chiar, despre care are o părere negativă. Dezbaterea electorală va fi și ea viciată de acest sistem, alegătorii din diferite colțuri ale țării fiind puși în situația de a urmări "confruntări" sterile, care nu au nici o legătură cu problemele specifice regiunii în care trăiesc și care, în mod normal, ar trebui să facă obiectul unor politici publice regionale promovate la nivelul instituțiilor Uniunii Europene."

În fine, Asociația Pro Democrația roagă membrii Parlamentului să nu voteze acest proiect, pentru că este contra practicilor europene. Și, dacă doriți să vedeți care sunt practicile europene de-adevăratelea, tot Pro Democrația ne pune la dispoziție - unii dintre domnii colegi chiar din comisie au participat în 16 octombrie la acea dezbatere și văd că cea mai mare parte a țărilor dintre cele 25 se duc pe o altă practică. Aceasta este o practică din anii '70, pe care noi o adoptăm.

În 2002, aceste piese legislative vin cu modificarea, în vederea alegerilor din 2004. Ori, noi facem alegeri în 2007 pe baza practicilor din anii '70, iar Uniunea Europeană și statele membre se mișcă într-o altă direcție.

Mai există încă o recomandare în avizul Consiliului Legislativ, care arată, de asemenea, practici care nu sunt concordante cu ceea ce se întâmplă în Uniunea Europeană. Acolo se spune foarte clar: în decizia din 2002 este nevoie să se folosească un anumit limbaj, care este limbajul practicii europene.

Aici făcea și distinsul meu coleg referire la anumiți termeni, la anumite categorii. Este adevărat. În legislația europeană, în legile din statele membre se operează cu partide, alianțe și alianțe politice. Este clar că noi introducem o alta, dar nu este o inovație, domnule coleg. O găsiți în legislația din 1946 și din 1952. Deci, este legislația comunistă în vigoare, pe care noi o introducem în Uniunea Europeană. Și, atunci, sigur că da, se poate veni cu liste de anticomuniști, liste de comuniști, liste de lustrați. Dar, iată că practicile comuniste sunt introduse în legislația care vrea să ne introducă pe noi în Uniunea Europeană.

De asemenea, este vorba de anumiți termeni pe care Consiliul Legislativ îi arată ca nefiind proprii uzanței, limbajului, dreptului comunitar și practicilor din Uniunea Europeană. O să intru în detalii când va fi cazul.

Doamnelor și domnilor colegi,

Partidul Social Democrat a venit cu un proiect de lege. Nu am făcut nici o referire până acum la el, pentru că nici distinșii membri ai comisiei - poate că pe ceilalți inițiatori i-a invitat, eu nu am avut șansa să fiu invitat la o discuție cu această comisie, pe care o respect, o apreciez foarte mult și îi înțeleg foarte mult, mai ales dedicația pentru un proiect legislativ făcut de un șef de birou de lemn, care n-a putut să citească nici măcar în întregime proiectele și legislația europeană.

Dar, domnilor colegi și doamnelor colege, e nevoie să intrăm de-adevăratelea cu cetățenii României în Parlamentul European care, deja, față de începutul anilor '90, nu de anii '70, sau de anii '80, și-a modificat enorm de mult funcțiunile, și-a întărit enorm puterile, e normal să intre acolo cetățenii României prin parlamentari europeni, care să fie aleși de cetățenii României. Acolo, este adevărat, aceștia se afiliază familiilor politice, partidelor politice europene -repet, partidelor politice europene, dar cetățenii europeni sunt cei care-și exercită drepturilor. Or, a nu da dreptul cetățenilor să se exprime concret, uninominal față de cei care vor fi membri ai Parlamentului European, înseamnă o cenzură politică la adresa cetățenilor României care vor fi cetățeni europeni, cu data de 1 ianuarie 2007. Va fi o cenzură asupra intereselor României să se exprime în corelare cu interesele cetățenilor europeni și ale cetățenilor României.

De aceea, domnilor colegi, eu vă propun ca acest proiect legislativ să fie revizuit de către comisie. Iar, dacă această comisie nu va lucra pe întreg pachetul de acquis, nu va schimba limbajul, optica și practicile, și va dori să mențină așa ceva, Partidul Social Democrat își va menține expresia de vot din Senat.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Corneliu Momanu.

Domnul Corneliu Momanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Vreau să spun de la început că ratăm încă o ocazie de a alege personalități și a nu alege liste întregi.

O formațiune politică care-și pune în frunte două-trei personalități, poate să aibă pe următoarele locuri persoane necunoscute, agreate de partid, și primii îi vor trage și pe următorii la vot. Este nedrept, fiindcă toți parlamentarii și politicienii, de ani de zile, susțin că doresc alegeri uninominale. Dar, de fapt, când ar trebui și am putea face lucrul acesta, se observă că toate partidele merg în continuare pe o listă închisă.

Cred că ar putea veni cu o modificare în așa fel încât cei 45, care sunt trecuți pe o listă, să poată să fie votați uninominal. Nu să pui ștampila pe lista întreagă, să pui ștampila pe una dintre personalitățile care sunt trecute pe această listă.

Știu că Pro Democrația și alte o.n.g.-uri au avut promisiuni de la politicienii noștri că viitoarele alegeri, cele din 2008, se vor face uninominal. Avem ocazia acum să facem un exercițiu pentru alegerile europene și să putem vota personalități, și nu persoane.

Imaginați-vă că o listă de partid poate să obțină 12-15 locuri în Parlamentul European. Fiți convinși că primii trei-patru de pe listă sunt într-adevăr personalități cunoscute în toate țara, următoarele sunt persoane care au fost agreate de partidul respectiv.

Sunt de acord cu observațiile făcute de domnul deputat profesor Pușcaș. Această lege nu trebuie votată astăzi, la repezeală. Și comisia, cred că ar trebui s-o revadă, să primească și alte observații.

Închei, spunându-vă că fac parte dintre acei parlamentari care doresc alegeri uninominale și putem da un prim semnal pentru alegerile parlamentare europene.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Petru Călian.

Domnul Petru Călian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Discutăm astăzi un proiect de lege extrem de important, el fiind construit, practic, pe scheletul proiectului de lege inițiat de Guvernul României.

Fac parte și din comisia de elaborare a noului Cod electoral și vreau să aduc la cunoștința dumneavoastră și a opiniei publice, precum și la cunoștința Asociației Pro Democrația câteva puncte de vedere ale Partidului Conservator.

Cel puțin două partide politice parlamentare s-au contrazis astăzi, adică astăzi spun altceva față de ceea ce au spus ieri sau alaltăieri.

În primul rând, Asociația Pro Democrația și-a exprimat un punct de vedere în privința modului în are să fie votați europarlamentarii în urmă cu cel puțin două luni de zile, atunci când au invocat faptul că România și românii nu trebuie să mai voteze liste, nu trebuie să mai voteze un simplu suport de hârtie, mai ales când este vorba despre parlamentarii care vor reprezenta România în Parlamentul European.

Românii trebuie să aibă șansa să voteze persoane, să voteze persoane care într-adevăr să reprezinte cu cinste România acolo.

Aduc la cunoștința Parlamentului faptul că Partidul Conservator a depus la timp un amendament prin care să fie adoptat votul preferențial pe liste, adică cetățeanul să poată să voteze numai anumite persoane de pe listele partidelor politice.

Vreau să vă spun faptul că, în urmă cu câteva zile, acest amendament nici măcar nu a fost acceptat, în sensul că s-a pornit greșit din start atunci când s-a decis ca principiile să nu mai fie acceptate sub forma unor amendamente. Nu știu de unde această invenție.

Așadar, al doilea partid care s-a contrazis, din păcate, este Partidul Social Democrat, pentru că doar Partidul Conservator a susținut votul preferențial pe liste. Așadar, trebuie să spun că, din păcate, cu excepția Partidului Conservator, toate partidele politice mimează doar acordul asupra votului uninominal.

Dacă, într-adevăr, astăzi v-ați contrazis, a vorbit și un reprezentant din viitorul Partid Liberal Democrat, dacă nu mă înșel, care susține ideea noastră, la fel s-a exprimat și reprezentantul Partidului Social Democrat. Așadar, dacă v-ați schimbat opinia și într-adevăr, doriți ca cetățenii să voteze persoane, și nu liste, vă rog din suflet să acceptați, pentru că și noi susținem același lucru - retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege extrem de important.

Sigur că discutăm un proiect de lege care a fost respins de Senatul României. În opinia noastră, a fost respins în mod justificat. Trebuie să recunoaștem faptul că U.D.M.R. - uniune culturală, care avea timp să-și rezolve problemele din punct de vedere juridic și să se transpună, într-adevăr, într-un partid politic, mimează, la rândul său, Constituția și, mai mult de atât, caută să se protejeze, să intre sub protecția Constituției numai când dorește. Când încalcă Constituția, din păcate, nu recunoaște această Constituție. Vreau să știu, totuși, când recunoaștem Constituția și când n-o recunoaștem; greșim sau nu greșim.

Din fericire sau din păcate, punctul de vedere exprimat de Partidul România Mare, și la Senat, și aici, este unul real, este unul care are drept suport prevederile constituționale. Așadar, invocând aceste probleme, vreau să vă spun faptul că inclusiv prevederea prin care fiecare partid politic trebuie să adune, pentru susținerea candidaților, cel puțin 200 de mii de voturi, este o aberație.

De ce este o aberație? Pentru că, în fond și la urma urmei, partidele politice, atunci când au căpătat personalitate juridică, au adunat numărul de semnături suficiente. De ce trebuie, iarăși, să apelăm la morții din cimitire, să dea semnături, să susțină partidele politice? Ca să ne aflăm în treabă, pentru că aceste 200 de mii de semnături nu se justifică, din punct de vedere juridic.

Așadar, doamnelor și domnilor, stimați colegi, în concluzie, confirmăm faptul că noi, Grupul parlamentar al Partidului Conservator, susținem retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege. Iar, în situația în care nu va fi acceptată retrimiterea la comisie, este posibil să votăm... sau, cel puțin, confirm faptul, ca să fim tranșanți, că nu vom vota acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Márton, cu drept la replică.

 

Domnul Petru Călian (din sală):

Nu am rostit nici un nume!

Domnul Mártón Árpád Fráncisc:

Domnule președinte,

Probabil voi da un drept la replică și eu.

 

Domnul Petru Călian (din sală):

Dar nu am spus nume!

Domnul Mártón Árpád Fráncisc:

De la acest microfon s-au spus multe lucruri, pentru că se mizează pe faptul că s-ar putea să fim în sală mulți care nu cunoaștem actele normative europene obligatorii și atunci, pe o susținere populistă, a unui scrutin care nu este permis în acel act...

 

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Eu sunt populist european!

Domnul Mártón Árpád Fráncisc:

Da, o să am o observație și legat de "populist european" și de "partidele europene".

Deci, actul din 2002 (772), citat aici, spune clar, domnilor deputați care vorbiți despre cu totul altceva, art. 1 alin. (1): "În fiecare stat membru, membrii Parlamentului European sunt aleși prin scrutin e listă sau vot unitransferabil de tip proporțional". Deci, alt sistem decât proporțional, pentru alegerile parlamentare europene, nu este permis!

"Statele membre pot autoriza scrutinul de listă preferențială." Aici, aveți dreptate, dar nu cea obligatorie, ci cea care este opțională. Acum, nu vreau să țin un discurs ce înseamnă diferența dintre "opțional" și "obligatoriu", esența este că pentru cel obligatoriu, dacă nu este însemnată o singură persoană, prin votul dat de elector, atunci, buletinul respectiv devine nul. Vom avea cel mai mare număr de voturi nule din istoria alegerilor parlamentare!

Mai mult și, aici, vin cu replică: "În funcție de specificul lor național, statele membre pot constitui circumscripții pentru alegeri în Parlamentul European sau să prevadă alte subdiviziuni, fără a aduce atingere caracterului scrutinului proporțional pe plan național". Deci, aceasta este prevederea din art. 2.

Și, ca să nu mai revin la microfon când își va susține amendamentul Partidul România Mare, art. 2 lit.a) prevede clar că nu putem avea un prag mai mare de 5%.

Deci, iată, acestea sunt actele normative de care noi trebuie să ne ținem. Dacă domnul deputat Călian nu ar fi lipsit atât de mult de la ședințele acestei comisii, ar fi putut afla despre aceste documente și nu ar fi avut acea susținere pe care a avut-o acum.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Iordache.

(Domnul deputat Petru Călian solicită drept la replică.) Vă dau după..., dreptul la replică, da. Suntem din drept la replică în drept la replică!

 

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Uităm ce avem de zis, după atâtea replici!

Domnul Bogdan Olteanu:

Asta s-a întâmplat demult, domnule Tudor!

 

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Ca la cutremur, multe replici strică!

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vin aici să precizez un singur lucru: în primele două ședințe ale comisiei comune s-au discutat principii și, în urma votului, s-a hotărât forma pe care dumneavoastră o aveți astăzi în mapă și o putem discuta. Vreau să precizez foarte clar că unul din principiile pe care le-a susținut Partidul Social Democrat a fost acela cu votul preferențial, pentru că într-o anumită prezentare s-a spus că un singur partid ar fi vrut vot preferențial.

Pentru corecta dumneavoastră informare, vreau să vă precizez că reprezentanții Partidului Social Democrat au susținut, în cadrul comisiei, să nu fie listă unică pe țară, să fie listă pe euroregiunile de dezvoltare, s-a susținut, de asemenea, de către reprezentanții PSD, votul preferențial, s-a susținut, de asemenea, votul pe listă deschisă. Că, în urma votului, noi am pierdut, asta este, ne-am supus majorității. Dar, pentru corecta dumneavoastră informare și pentru stenogramă, să fie foarte clar că noi și pentru alegerile pentru Parlamentul național vom susține votul uninominal, dar pentru Parlamentul European am susținut vot preferențial, listă deschisă, susținerea într-o pondere corespunzătoare a femeilor, chiar a fost un amendament al unei colege de a noastre.

Sunt o serie de amendamente și, de aceea, vreau, pentru corecta dumneavoastră informare, să știți că noi, în continuare, vom susține acele amendamente care au fost respinse în primă fază, în cadrul comisiei.

Și, de asemenea, noi am susținut că este necesar un prag de 200 de mii de semnături. Cui îi este frică de 200 de mii de semnături, nu are rost să intre în competiție.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul Călian, drept la replică. Și cu mare rugăminte, stimați colegi, să nu mai menționați nume, că nu mai dau drepturi la replică. Dar, în schimb, am să aplic sancțiunile din regulament pentru cei care le folosesc în mod nepotrivit.

Domnul Petru Călian:

Nu vreau să fac polemică, pentru că nu îmi place, detest acest lucru, însă:

1) Foarte concret, rog să se facă publică lista de prezență pe tot parcursul desfășurării Comisiei de cod electoral, am maxim două sau trei absențe. Atunci când a fost susținut amendamentul doamnei deputat Daniela Popa, luni, la ora 12,45 (vă dau și ora exactă), l-am susținut. Însă fac precizarea și rog să se facă publică stenograma, faptul că eu am fost singurul care am susținut votul preferențial pe liste, vot legal, vot care corespunde inclusiv prevederilor normelor europene.

Așadar, îl rog pe domnul cu pricina să nu accepte să primesc indemnizația (care, oricum, nu se dă) pentru zilele în care am lipsit.

Mă voi ocupa și eu de acum, deși este un lucru nedemn, să văd cât lipsesc udemeriștii din sală și care este activitatea lor, cu mici excepții, să văd care sunt interesele și care este prezența lor în sală. Ne coborâm prea jos, domnule deputat!

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnilor colegi, vă rog să ne păstrăm calmul și înțelepciunea, vorbim despre o lege a României europene.

O invit la microfon pe doamna deputat Olguța Vasilescu.

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este clar că nu ajungem la nici un rezultat cu această lege, nu facem altceva decât să blocăm dezbaterile pentru celelalte proiecte de lege, care, oricum, sunt foarte importante și ar trebui să treacă. De aceea, v-aș ruga să vă folosiți de prerogativele pe care le aveți ca să retrimiteți această lege la comisie. Are procedură de urgență, dar puteți să dați un termen foarte scurt, eventual, săptămâna viitoare să se revină cu ea în Parlament.

După cum v-am spus, avem legi mult mai importante pe ordinea de zi, de fapt, la fel de importante, pentru că și aceasta este deosebit de importantă. Dar am vrea să fim scutiți și de populismul unora, care vin și susțin aici, de la această tribună, votul uninominal. Și, dacă ar fi să treacă într-adevăr votul uninominal, cred că ar lua decât votul lor și, eventual, al familiilor lor.

De asemenea, vrem să fim scutiți și de toate aceste discuții despre Asociația Pro Democrația, de parcă am vorbi aici despre Maica Precista.

Rugămintea ar fi să retrimiteți legea la comisie, cu termen foarte scurt, pentru săptămâna viitoare. Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

Domnul deputat Vasile Pușcaș. Și încheiem dezbaterile generale, o să invit la final comisia.

Domnul Vasile Pușcaș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Aș vrea să vă spun că și să-i îndemn pe distinșii mei colegi să țină cont de practicile din Uniunea Europeană, pentru că, dacă nu ținem cont de practicile din Uniunea Europeană, nu facem altceva decât să ne autoperiferizăm. E destul că geografic suntem la periferia Uniunii Europene, ar fi cazul să ajungem în centrul Uniunii Europene, prin politicile pe care le susținem.

aș dori să fac doar o precizare, în ceea ce privește practicile din Uniunea Europeană, doar 9 state din 25 folosesc lista blocată, 16 se duc pe listă neblocată sau pe alt sistem. Deci, dacă cineva spune că este numai așa, nu este corect.

În al doilea rând, unul dintre principii (și îl enumeră și avizul Consiliului Legislativ) este că în statele cu peste 20 de milioane de locuitori se indică a merge pe circumscripții regionale, tocmai pentru a da posibilitate cetățenilor să aleagă parlamentari care să fie legați de acele teritorii. Opt state din cele 25, care au mărimea respectivă, se duc pe o asemenea formulă (unele, chiar, care nu au 20 de milioane) și restul se duc pe circumscripție națională.

Deci să fim conștienți că ceea ce a spus Pro Democrația nu a spus-o pentru că vrea ea, ci a spus-o pentru că, din nefericire, nu s-a dialogat cu cetățenii, nu s-a comunicat, la urma urmei, ce urmărește România și aderarea la Uniunea Europeană.

Susțin în continuare ca să se realizeze o compatibilizare reală și integrală cu acquis-ul comunitar. Permiteți-mi să vă spun că însuși titlul proiectului legislativ este în contradicție cu aquis-ul, deci pornind de la titlu, după aceea, o putem lua pe articole.

În ceea ce privește unul dintre colegi, care are, mă rog, aceste opțiuni excepționaliste, aș dori să îi amintesc că Partidul Social Democrat, în Senat, a avut o exprimare și am spus că, în cazul în care nu se realizează compatibilizarea cu principiile, legislația și practicile europene, noi vom avea în Cameră, Partidul Social Democrat, aceeași atitudine ca și în Senat.

Deci, vă rog, domnule președinte, să retrimitem proiectul la comisie. El poate fi, în câteva zile, compatibilizat cu legislația europeană și practicile europene și ar fi bine să existe și o consultare, și cu ceilalți inițiatori de proiecte, dar, mai ales, ar fi bine să existe o consultare și cu societatea civilă și cu reprezentanți ai altor grupuri de cetățeni.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Comisia?

Domnul Cătălin Voicu:

Domnule președinte, câteva precizări.

Stimați colegi,

În primul rând, vă rog să remarcați că proiectul pe care îl aveți în față spre dezbatere este semnat de absolut toți membrii comisiei speciale constituite, indiferent de partidul politic din are fac parte. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că, la începutul dezbaterilor, noi, cel puțin noi, membrii comisiei, am stabilit niște reguli ale dezbaterii, pe care, spre cinstea lor, membrii comisiei le-au respectat, semnând la sfârșit cu toții proiectul, chiar dacă unii dintre ei au avut, de-a lungul dezbaterilor, niște poziții care n-au fost adoptate.

Sigur că am început prin a discuta niște principii de bază ale legii, pe care noi, ca regulă internă, am convenit că le vom adopta cu două-treimi tocmai pentru a acorda acestei dezbateri o regulă cât mai consensualistă în adoptarea deciziei.

Într-adevăr, s-a spus aici, pe bună dreptate, că, indiferent de faptul că, spre exemplu, noi, reprezentanții Partidului Național Liberal, suntem cunoscuți pentru susținerea introducerii votului uninominal pentru Parlamentul național, nu am discutat despre acest lucru pentru Parlamentul European, deoarece votul uninominal, votul majoritar, nu este posibil să fie folosit pentru Parlamentul European.

 

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Nu erați niciunul aici, dacă era așa ceva în România!

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Există, într-adevăr, niște opțiuni pe care le-am avut în vedere, care nu sunt obligații din partea Uniunii Europene, sunt opțiuni. Aceea de a utiliza circumscripții regionale în loc de o singură circumscripție națională (și domnul Pușcaș știe foarte bine că există și țări cu peste 20 de milioane de locuitori care nu folosesc circumscripțiile regionale, deci, nu este o regulă) și membrii comisiei, cu mai mult de două-treimi din voturi, au decis să vă propună utilizarea unei circumscripții naționale.

Am avut, de asemenea, de ales în a utiliza votul preferențial pe listă, așa cum este utilizat în unele țări ale Uniunii, dar nu în toate, așa cum a precizat, de asemenea, domnul deputat Pușcaș. În cursul dezbaterilor am ajuns la concluzia că, din punctul de vedere a mai mult de două-treimi din membrii comisiei, votul preferențial pe listă induce sau transferă competiția politică, în loc ca aceasta să se desfășoare, așa cum e normal, între mai multe partide, mai multe liste de candidați, mai multe curente politice, transferă în bună măsură și competiția politică și, nu în ultimul rând, atacurile în campania electorală în interiorul acelei liste, și mai mult de două-treimi din membrii comisiei au considerat că acest lucru nu este benefic pentru prima campanie a României în Parlamentul European.

Aceasta este, pe scurt, dacă vreți, istoria dezbaterilor noastre din comisie. Vă repet, și îmi cer scuze pentru acest lucru, că toți membrii comisiei, absolut toți membrii comisiei, au semnat ca inițiatori acest proiect, pentru că au asistat la dezbateri, pentru că și-au expus argumentele și pentru că au înțeles ca, la un moment dat, atunci când mai mult de două-treimi din membrii comisiei votează un anumit lucru, este, cel puțin la nivelul comisiei, voința majorității, marii majorități a grupurilor parlamentare.

De aceea, domnule președinte, nu am de ales și, ca președinte al comisiei, pentru respect față de colegii mei din comisie, nu putem fi de acord cu retrimiterea la comisie a acestui proiect, pe care l-am dezbătut în mai multe rânduri și care a fost, într-un final, adoptat în unanimitate de membrii comisiei.

Mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Sunt trei intervenții pe procedură: domnul Pambuccian, domnul Ungureanu și domnul Marcu Tudor.

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Pentru că a fost ridicată problema aceasta, a retrimiterii la comisie, am mai avut o consultare acum cu colegii mei din grupul parlamentar și vrem să vă spunem următoarele lucruri. Practic, din momentul în care s-a hotărât construirea circumscripției la nivel național, noi am fost scoși din joc, complet. Aveam o șansă dacă lucrul acesta se făcea la nivelul regiunilor de dezvoltare sau la nivelul regiunilor istorice, mă refer la decupaj, într-o anumită zonă din Transilvania, mai ales, sau în Dobrogea, am fi avut clar o șansă.

Acum, că problema se pune în felul acesta, apărându-ne în mod legitim un interes clar de a fi și noi în joc, vom merge și noi pe varianta aceasta, de retrimitere la comisie.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Ungureanu și domnul deputat Marcu Tudor.

Domnul Petre Ungureanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Era o chestiune de procedură, în sensul că eu sunt convins că și dumneavoastră, ca și mine, aveți ferma convingere, iertată-mi fie repetiția, că cea mai bună soluție pentru ca această lege și acest pachet de legi să iasă corect a fost aleasă, deci, pentru această formulă, și președinția ei. Și sunt convins că domnul ministru Mișu Voicu a fost cea mai bună alegere și faptul că, iată, nu sunt discuții pe lege, este o garanție.

De asemenea, tot o garanție că legea va ieși bună este și aceea că, așa cum s-a susținut aici, Partidul Național Liberal a susținut tot timpul, cel puțin la modul declarativ, introducerea votului uninominal, fie la Parlamentul European, fie în celălalt, respectiv, la Parlamentul național. Dar, să-mi fie iertată îndrăzneala, sper să nu se fi întâmplat și la susținerea pentru acest vot în comisie cum s-a întâmplat în comisii și în plen la Legea pentru înființarea Agenției Naționale pentru Integritate, adică, "una am spus și alta am fumat". Dacă cineva vrea replică, sunt dispus să i-o dau.

Mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Marcu Tudor.

Domnul Marcu Tudor:

Domnule președinte, vă mulțumesc și eu. Dacă îmi dădeați cuvântul mai devreme, evitam "să tragem cu tunul în muște" sau evitam să facem un populism ieftin sau evitam să ne dăm replici la replici. Așa cum nici în Indonezia nu durează mai mult de 5 minute replicile unui cutremur, noi ne-am dat replici aici la infinit.

Nu era nici o replică, cum nu era nici o problemă de procedură, aproape la toți cei care au luat cuvântul aici. Pur și simplu, și-au spus ce aveau de spus, în modul în care am fi putut spune și noi, dacă ne dădeați cuvântul, în textul pe care îl discutam până acum. Am ridicat și eu și doamna Anca Petrescu mâna, nu ne-ați dat cuvântul.

Vă rog, atunci, domnule președinte, cu tot respectul pe care vi-l port și dumneavoastră și funcției, să faceți într-adevăr așa încât procedura să exprime numai procedură, replica numai la replica frazei care a generat-o și să nu dați de șapte ori dreptul la replică nu știu cui, numai pentru că a făcut un șantaj la comisia... nici nu știu cum se numește comisia, pentru că mi-e rușine să constat că această comisie a votat asemenea propuneri existente în lege. Cu toate că domnul Pușcaș, un om cu o retorică deosebită, a argumentat că PSD-ul nu este de acord cu așa ceva, cum n-a fost nici la Senat, totuși, la comisie a votat.

Eu nu mai înțeleg nimic, ce se întâmplă aici! Pur și simplu, acest șantaj care se face de către UDMR: când e bună Constituția, pe care n-am votat-o, dar aleg din ea niște fraze care îmi convin; când nu e bună; când o siluiesc, când o sărut; când o invoc, când o anulez...

Ce se întâmplă cu grupul acesta? Ajunge, până la urmă, să ne facă șantaj, să fie reprezentant și Parlamentul European ca fiind al României? Bineînțeles că nu e al României, dovadă că un reprezentant al UDMR-ului a și declarat că nu e reprezentantul României! Păi, atunci, tot timpul, le dăm dreptul să șantajeze la infinit acest Parlament? Este inadmisibil!

Iată la ce s-a ajuns, pentru că PSD-ul a băgat o formațiune politică și nu un partid la guvernare. Acum trag ponoasele toți. Iar PNL-ul se simte obligat să fie alături de UDMR, până în groapă. Domnilor de la PNL, așa, au fost alături și țărăniștii și pe udemeriști i-a durut undeva că, imediat după alegeri, i-au trădat și au plecat cu ceilalți. Nu stați alături de ei, să cădeți la fel ca țărăniștii în groapă, pentru că lumea, poporul acesta întreg, nu iubește această coaliție.

Treceți, domnule președinte, așa cum am spus și cum era bine de la început, fără să ne mai lăsați să batem câmpii, cum, acum, și eu sunt nevoit să bat câmpii, în loc să intru pe texte de lege... (râsete) Aveți dreptate! ..., să-l dați înapoi la comisie, prin votul nostru, și să anulăm aberațiile acelea, pe care și PDSR-ul le-a votat, acum, dezicându-se de ele.

Mie mi-e rușine că particip alături de o comisie care a votat asemenea aberații în Parlamentul României. Vă asigur că, în Comisia de apărare, ordine publică și siguranță națională, asemenea aberații nu au trecut niciodată, cu toate că avem și noi reprezentanți ai UDMR-ului acolo.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat. A fost un excelent exemplu de nealiniere la regulile de procedură.

Înțeleg că domnul deputat Nicolae Popa încearcă și dânsul. La mulți ani, domnule deputat! (Aplauze.)

Domnul Nicolae Popa:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc, doamnelor și domnilor colegi.

Să urăm la mulți ani, multă sănătate și noroc în toate tuturor celor care poartă numele de Nicolae, Nicoleta și, mă rog, alte diminutive.

Domnul Bogdan Olteanu:

Să înțeleg că aceasta a fost procedura?

Domnul Nicolae Popa:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Având în vedere că au fost multe neînțelegeri cu privire la voturile acordate pentru acest proiect de lege în comisie, eu cred că el trebuie retrimis la comisie pentru a elimina aceste cutume neregulamentare. Și, îmi pare rău, dar domnul ministru spune că nu este de acord cu retrimiterea la comisie. dânsul este sau nu este de acord, nu ne interesează, pentru că Camera este suverană, din punct de vedere regulamentar, noi vom aproba dacă va fi sau nu retrimis la comisie acest proiect de lege.

Dar am avut o revelație astăzi și am constat, după 16 ani de zile, că UDMR-ul recunoaște Constituția României. Bravo, domnilor, că, în ceasul al doisprezecelea, v-ați dat seama că trebuie respectată Constituția României, pentru că dumneavoastră o recunoașteți numai când vă convine, când nu vă convine, faceți trimitere la Constituția Spaniei, Portugaliei, Germaniei ș.a.m.d. Exact cum e cu autonomia teritorială, așa cum este cu referendumul, așa cum e cu federalizarea Ținutului Secuiesc ș.a.m.d. Deci, atunci, nu e valabilă Constituția României, e valabilă numai atunci când vă convine dumneavoastră.

Deci, domnilor de la UDMR, rețineți un singur lucru: Constituția României nu este opțională, este obligatorie pentru dumneavoastră!

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Ați reușit să vă aliniați obiceiului mai nou de a depăși limitele intervențiilor pe procedură și vă mulțumesc pentru aceasta.

Domnul deputat Árpád Márton.

 

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Dar nu i-am rostit numele!

Domnul Mártón Árpád Fráncisc:

Sunt liderul Grupului parlamentar UDMR. mi se pare că sunt încă un lider al unei formațiuni parlamentare din România, membră a Partidului Popular European, și numele acestei formațiuni a fost pomenit aici.

Și trebuie să vă spun, stimați colegi, că, într-adevăr, cu foarte multe prevederi din Constituția României nu suntem de acord. Pentru aceasta, am propus și vom mai propune, când vom dezbate amendarea mai mare a Constituției României (și vă spun de pe acum că nu vom veni cu astfel de idei, dacă vom modifica doar acel singur articol pe care trebuie să-l modificăm pentru alegerile parlamentare europene înainte de 2009, în mod sigur), deci, avem propuneri de modificări, vom avea și le vom susține, pentru că aceasta este menirea unui partid parlamentar, a unei formațiuni politice parlamentare. Le dezbatem aici, în Parlament, respectăm forma actuală. Și niciodată nu am propus federalizarea Ținutului Secuiesc! (Râsete. aplauze.) Că, autonomia am solicitat-o pentru Ținutul Secuiesc în integritatea sa și nu în moda federală a acestuia!

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, stimați colegi. Subiectul nu are nici o legătură cu alegerile europene și nu mai dau cuvântul pe această temă.

Avem o propunere procedurală, de retrimitere la comisie. A fost lansată de domnul deputat Vasile Pușcaș.

Vă propun retrimiterea la comisie, cu termen de raport luni, lunea următoare.

Vă rog să votați.

Cine este pentru?

Voci din sală:

Ce se întâmplă cu votarea electronică?

Domnul Bogdan Olteanu:

Nu funcționează, din păcate. Sperăm s-o rezolvăm în jumătate de oră.

Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Cu 30 de abțineri s-a votat retrimiterea la comisie. Termen până luni.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul ministru Voicu.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

O să vă comunicăm din timp util ora la care se va ține ședința comisiei.

Voiam să vă transmit faptul că, ședințele comisiei, noi am votat să fie deschise, să fie publice și, de aceea, rog pe toți cei care au exprimat astăzi puncte de vedere să fie prezenți la ședința de comisie, tocmai pentru ca la următoarea ședință de plen să nu reluăm aceleași subiecte și toți cei care astăzi și-au exprimat anumite puncte de vedere să fie prezenți, în sensul de a vedea care este și voința reprezentanților grupurilor politice din Parlamentul României în comisie.

Mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog, dacă vreți, poate anunțați și mâine dimineață, în ședința de comisie, ca cei interesați să știe.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Nu mă refer la membrii comisiei, mă refer la cei din afara comisiei care au exprimat astăzi puncte de vedere și care doresc să vadă.

 

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

Astea-s propuneri aberante.

 

Domnul Petru Călian (din sală):

Procedură.

Domnul Bogdan Olteanu:

Procedură la ce?

 

Domnul Petru Călian (din sală):

Data stabilirii ședinței.

Domnul Bogdan Olteanu:

Nu. Data stabilirii ședinței o fixează președintele comisiei, împreună cu biroul comisiei, nu se discută în plenul Camerei Deputaților, domnule deputat.

Nu discutăm despre stabilirea ședinței de comisie, că nu-i treaba Camerei.

Domnule deputat, aveți cuvântul pe procedură? Vă promit că vi-l iau dacă nu discutăm pe procedură. Haideți să nu mai discutăm alte chestiuni pe procedură.

Domnul Petru Călian:

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu vreau să vă supăr. Pe procedură.

Pentru a putea participa și opinia publică, este de preferat ca luni să fie această ședință de comisie, pentru că, până mâine, timpul este scurt. Luni dimineață la 10 este perfect.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, vă atrag atenția că ați încălcat ceea ce am stabilit. Nu este de competența plenului Camerei Deputaților să discute despre ora stabilirii unei ședințe de comisie. Nu de la microfonul Camerei Deputaților.

Vă rog să respectați regulile, veți discuta la nivelul biroului comisiei și veți stabili programul.

Îl rog pe domnul vicepreședinte Bolcaș să preia conducerea lucrărilor.

bineînțeles că am trimis amândouă propunerile legislative înapoi la comisie, cu același termen.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 24 august 2019, 3:28
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro