Plen
Ședința Camerei Deputaților din 19 decembrie 2006
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.198/29-12-2006

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2006 > 19-12-2006 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 19 decembrie 2006

5. Dezbaterea Propunerii legislative pentru alegerea reprezentanților României în Parlamentul European și a Propunerii legislative privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European (rămasă pentru votul final)
 
consultă fișa PL nr. 412/2006 904/2006

 

Domnul Bogdan Olteanu:

  ................................................

Trecem la pct.2 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru alegerea reprezentanților României în Parlamentul European. Legea are caracter organic. Proiectul a fost respins de Senat.

Procedură de urgență. Prioritate de integrare. Suntem Cameră decizională.

Se discută împreună cu Propunerea legislativă privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European.

Suntem la momentul reluării dezbaterilor după raportul înlocuitor al comisiei. Raportul înlocuitor propune adoptarea primului proiect și respingerea celui de-al doilea.

Domnule președinte al comisiei, dacă doriți să prezentați pe scurt raportul. Dezbaterile generale s-au desfășurat.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ați primit raportul înlocuitor asupra Propunerii legislative pentru alegerea reprezentanților României în Parlamentul European, înregistrată la Camera Deputaților cu nr.904/2006 și Propunerii legislative privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, înregistrată la Camera Deputaților cu nr.412/2006, care au fost trimise comisiei spre reexaminare în ședința din 6 decembrie 2006.

Comisia a reexaminat aceste două propuneri și a hotărât în unanimitate de voturi să trimită plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, Propunerea legislativă pentru alegerea reprezentanților României în Parlamentul European nr.904/2006, cu amendamentele admise, redate în Anexa nr.1, și amendamentele respinse, redate în Anexa nr.2.

Cu privire la Propunerea legislativă privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, avându-i ca inițiatori pe domnul deputat Vasile Pușcaș și domnul senator George Cristian Maior, am hotărât să supunem plenului Camerei Deputaților respingerea acesteia, pentru că în cea mai mare parte prevederile din această propunere legislativă au fost integrate în proiectul menționat mai sus.

Mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Urmează dezbaterile pe articole. Există și o serie de amendamente respinse. Vom lucra pe anexa cu amendamente admise.

Vă rog, domnule deputat. Păi, dezbaterile generale s-au epuizat în ședința trecută. După dezbaterile generale s-a trimis proiectul la reexaminare.

Dacă la pct.1 din raportul cu amendamente admise există obiecții, observații, comentarii. Nu există. Adoptat.

Pct.2. Obiecții, observații, comentarii. Nu există. Adoptat.

La art.1, dacă se susține amendamentul respins.

Vă rog, domnule deputat Bolcaș.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Stimați colegi,

Este o simplă problemă de tehnică legislativă pe care v-o propun pentru acuratețe. Art.1 stabilește limitele mandatului reprezentanților României, la alin.(3), care este de 5 ani, iar în cuprinsul legii, undeva departe, la art.25, se vorbește despre primul mandat, care încetează la încheierea legislaturii Parlamentului European 2004-2009.

Dacă regula generală a mandatului de 5 ani, în mod firesc, trebuie să urmeze și excepția imediat, și nu pierdută în cuprinsul legii, ca să nu poată fi regăsită imediat, și atunci, textul art.1 alin.(3) ar fi: "Mandatul reprezentanților României în Parlamentul European este de cinci ani, cu excepția primului mandat, care încetează la încheierea legislaturii Parlamentului European 2004-2009." Nu am modificat nimic din conținutul și sensul legii, a fost numai o problemă de sistematizare legislativă.

Vă supun acest amendament votului dumneavoastră.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Comisia.

Vă rog, domnule deputat Marton.

Domnul Mártón Árpád-Fráncisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Este corectă observația domnului Bolcaș ca atunci când avem excepții față de norma principală, care este de regulă aplicabilă, atunci trebuie să fie apropriată excepția. Numai că aici nu ne aflăm în fața unor excepții, pentru că excepțiile rămân excepții valabile și pentru viitor. Este vorba despre o normă tranzitorie, care este valabilă numai pentru această perioadă de doi ani și, de aceea, am propus să-și găsească locul la "Dispoziții tranzitorii și finale", pentru că este o normă tranzitorie.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă nu mai sunt alte intervenții. Dacă se susține amendamentul? Nu.

Supun votului dumneavoastră atunci amendamentul. Vă rog să vă folosiți cartelele.

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la pct.1. (Domnul deputat Miron Tudor Mitrea spune că nu are cartela de vot la dumnealui.)

O să ținem cont de votul dumneavoastră. Vă rog. O să vă rog doar să ridicați mâna și adăugăm.

Da. amendamentul respins de la pct.1 îl supun votului dumneavoastră. Vă rog să votați. (Conform afișajului, sunt prezenți 91 de deputați; 21 de voturi pentru; 62 voturi împotrivă și 3 abțineri.)

Da. Vă mulțumesc. Amendamentul a fost respins.

Dacă la pct.3 din raportul cu amendamente admise, art.1, există obiecții, observații, comentarii. Nu sunt. Adoptat.

Pct.4. Adoptat. Pct.5. Adoptat.

La pct.6, art.4, dacă se susține amendamentul respins.

Doamna deputat Daniela Popa, aveți cuvântul.

Doamna Daniela Popa:

La pct.6, este vorba de art.4, să nu fac o greșeală, da?

Domnul Bogdan Olteanu:

Art.4.

Doamna Daniela Popa:

La art.4, am un amendament, și anume: "Reprezentanții României în Parlamentul European se aleg pe bază de scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporționale cu vot preferențial, precum și pe bază de candidaturi independente."

În susținerea acestui amendament, votul preferențial pe liste considerăm că este o soluție optimă prin faptul că oferă posibilitatea atât partidelor politice, să-și promoveze membrii de valoare, cât și electoratului, să facă selecția celor mai buni candidați. Poate fi considerat un prim pas, spunem noi, în procesul de introducere a votului uninominal.

Știu că sunt partide politice care nu agreează introducerea votului uninominal și le respect opțiunea, dar sunt multe partide politice care prin reprezentanții lor declară, și în special în mass-media, că fac toate eforturile necesare pentru o reformă reală a sistemului politic românesc, prin introducerea votului uninominal.

Alegerile pentru Parlamentul European realizându-se pentru prima dată în mai 2007, credem că este ocazia cu care putem să facem acest prim pas către votul uninominal, prin introducerea votului preferențial pe liste. Practic, să dăm cetățenilor șansa de a alege ei pe cei care-i consideră capabili să-i reprezinte în Parlamentul European.

De aceea, vă rog, stimați colegi, să votați acest amendament.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

Domnul deputat Pușcaș. Înțeleg că doriți să interveniți.

Domnule Călian, doar o singură intervenție de grup va fi, că suntem în procedură de urgență.

Domnul Vasile Pușcaș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Aș dori doar să fac o mică rectificare. Probabil e o greșeală tehnică, și eu nu mi-asum... aici este trecut un autor, deputat Vasile Pușcaș, ca autor de amendament, care nu știu cine este. Deci, vă citesc ceea ce am transmis comisiei: "Membrii în Parlamentul European din România se aleg pe bază de scrutin de listă potrivit principiului reprezentării proporționale cu vot preferențial, precum și pe bază de candidaturi independente."

Din textul pe care l-a adus comisia lipsește "cu vot preferențial". Ca atare, nu poate să fie amendamentul meu. Deci, este probabil amendamentul...trebuia trecută comisia. Aș dori să vă spun că în ceea ce privește opțiunea noastră, rămâne în continuare aceea a votului, a scrutinului proporțional, cu această exprimare preferențială, și din motivele pe care le-a spus distinsa colegă a noastră, dar și din acela că este, în fine, după ceea ce s-a întâmplat și ieri, cred, un semnal de alarmă că oricât ar vrea partidele să judece numai propriile lor interese foarte înguste, ar fi cazul să ne gândim și la cetățeni, ar fi cazul să ne gândim și la maniera în care cetățenii gândesc.

Or, toate sondajele de opinie arată că cetățenii doresc să meargă spre uninominal. Probabil nu se dorește uninominalul. Dar o exprimare preferențială ni se pare și logică, și mi se pare și decentă.

Repet: înțeleg egoismele partidiste. Am auzit în comisie, la un moment dat, spunându-se: "Nu ne interesează ce se crede despre modernizarea sistemului politic, ne interesează numai interesul partidului nostru, și cu acesta ne ducem înainte."

Repet: înțeleg interesele egoiste. Și, după cele întâmplate ieri, rog încă o dată să ne gândim foarte bine. Partidul Social Democrat continuă să susțină exprimarea preferențială, pe votul proporțional.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul președinte Voicu.

Un singur intervenient de grup, pentru că suntem în procedură de urgență.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Mulțumesc.

Comisia a dezbătut destul de mult timp această propunere, pentru că este o chestiune pe care noi am considerat-o a fi una de principiu, și am decis să o adoptăm în comisie cu două treimi din voturi, lucru care s-a și întâmplat, varianta listei blocată a fost adoptată cu două treimi din voturile comisiei.

Argumentele invocate au fost mai multe. Cel mai important este acela că în Parlamentul European, - din punctul de vedere al celor care au votat împotriva acestui amendament, evident, - principala activitate fiind aceea a activării în cadrul unei familii politice, a unor curente politice, am considerat că și dezbaterea politică din România trebuie să fie transferată în această zonă.

În opinia noastră, introducerea votului preferențial transferă, dacă vreți, lupta politică, în interiorul aceleași liste, în loc să se concentreze pe dezbaterea între diversele curente politice din România.

În opinia mea, trecerea la votul uninominal este ca lăsatul de fumat, trebuie făcut deodată, și nu prin trecerea la a fuma o țigară sau două pe zi, că știm cu toții că nu ține.

Mulțumesc.

 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din bancă):

Și cei care nu se lasă de fumat?

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Marton Arpad și domnul deputat Călian. Dar vă atrag atenția, domnule Călian, că fiind o intervenție de grup, și aici scrie Grupul parlamentar P.C., a vorbit doamna Daniela Popa.

Domnul Mártón Árpád-Fráncisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Eu nu contest că, într-adevăr, există dorințe de a avea un astfel de sistem preferențial pe listă. Mi se pare corect ca aceste dorințe să fie susținute. Ceea ce nu mi se pare corect sunt acele discursuri prin care cei care îi ascultă și-ar putea da seama că, în fond, noi am putea să votăm un sistem, așa-zis uninominal, care corect se numește altfel, majoritar sau mixt, dar nu a dorit clasa politică românească.

Nu, doamnelor și domnilor, norma europeană, așa cum o fi ea modernă sau nemodernă, ne obligă să nu avem astfel de scrutin majoritar. Nu ne permite.

De aceea, în țările unde există astfel de scrutinuri pe sistem majoritar sau mixt, cum ar fi Marea Britanie, cum ar fi Germania, cum ar fi Franța, pentru alegerile pentru Parlamentul European s-a trecut la acest sistem pe liste. Este adevărat că în foarte multe dintre aceste țări este un scrutin pe listă preferențială. Asta este adevărat. Dar vă rog să nu aducem în discuția dezbaterii acestui proiect de lege, o dezbatere care urmează după aceea, pentru alegerile Parlamentului României. Că sunt alte norme aplicabile.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Călian. Domnule Stanciu, a fost intervenție din partea Grupului P.S.D. Nu, nu, n-are amendament.

Domnul Petru Călian:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Atunci când am avut dezbateri generale, am făcut o precizare care s-a confirmat și după ce acest proiect de lege a fost retrimis la comisie. Revin și spun încă o dată: referitor la votul preferențial pe listă pot să spun că doar Partidul Conservator, prin reprezentantul său în comisie, a votat pentru această variantă.

În situația în care colegii din Partidul Social Democrat s-au răzgândit în ultimele zile, este un lucru care nu poate decât să ne bucure și vă rog să-mi permiteți să-i felicit pentru că într-adevăr în prima parte a ședinței de comisie, a ultimei ședințe, P.S.D. într-adevăr a susținut votul preferențial pe listă, după care s-au răzgândit puțin.

Așadar, dacă astăzi veți vota în acest sens, vă mulțumim anticipat.

În privința normelor europene, la care făcea referire distinsul meu coleg de la UDMR, vreau să vă spun că acest argument este adus doar când există un interes. Însă, vreau să reamintesc cu această ocazie, pentru a nu mai interveni la microfon, faptul că aceleași norme europene prevăd instituțiile, precum persoanele fizice, care pot să-și depună candidaturi pentru Parlamentul European. În aceste prevederi, vreau să vă spun că nu sunt incluse alte organizații decât partidele politice și persoanele fizice.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Anghel Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Doresc să vă anunț că sunt membru al acestei comisii în care am participat activ, alături de colegii noștri, și în acest context cred că este o chestiune probabil de puțină neatenție din partea colegului nostru antevorbitor, referindu-se la P.S.D., că s-a răzgândit.

P.S.D.-ul a depus un proiect de lege cu votul preferențial pe listă, și aici domnul Marton are dreptate, să încheiem această discuție despre votul nominal. Sunt două sisteme mari: sistemul majoritar și sistemul proporțional pe liste, și sisteme mixte între acestea două.

P.S.D.-ul a depus, prin persoana domnului profesor Pușcaș, un proiect de lege în septembrie. Conform regulamentului nostru, în mod normal, el trebuia considerat proiect de bază și proiectul comisiei să fie un proiect adiacent acestuia.

S-a procedat invers. La ultima ședință, P.S.D.-ul a susținut în continuare votul proporțional, sistemul proporțional (vot preferențial pe listă), și s-a și votat și am fost în minoritate.

Ca atare, alte discuții nu au sens, domnule președinte. Noi ne vom menține, la acest punct, sistemul de vot proporțional, vot preferențial pe listă. Restul afirmațiilor cred că nu sunt în concordanță cu ceea ce s-a petrecut la ultima ședință de comisie.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Încheindu-se dezbaterile, supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la pct.2 din Anexa cu amendamente respinse.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

Amendamentul a fost respins, sigur, cu modificarea inițiatorului amendamentului admis, care nu este domnul deputat Pușcaș, înțeleg, ci comisia.

Mai există alte obiecții, observații, comentarii? Nu există.

Atunci pct.6 din raportul cu amendamente admise este adoptat.

Pct.7, adoptat. Pct.8, adoptat. Pct.9, adoptat. Pct.10, adoptat. Pct.11, adoptat. Pct.12, adoptat.

Imediat, la 91; dacă se susține introducerea art.91?

Domnule deputat Bolcaș, aveți cuvântul.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Aici avem două probleme: una se cantonează în ideea că în tot cuprinsul acestui proiect de lege nu există un articol care să definească subiecții activi ai dreptului de a propune candidaturi pentru alegerile în Parlamentul European. Or, un asemenea articol trebuie să existe, pentru că altfel colaționăm la întâmplare și uneori întâmplător acești subiecți care se regăsesc în articolele următoare, care vizează alte raporturi juridice.

În acest sens, avem toate legile care stabilesc procedurile de alegeri la noi, în Senat și în Parlament, pentru președinte ș.a.m.d., numai în acest text lipsesc. Și, în aceste condiții, am propus introducerea unui articol, art.91, care să definească subiecții care pot să propună candidați pentru alegerile în Parlamentul European.

O a doua problemă a acestui amendament, am evocat-o și în dezbaterile generale, este că acești subiecți trebuie să fie cantonați numai la partide politice, alianțe politice sau alianțe electorale, constituite potrivit legii, precum și candidaturi individuale.

Problema este că din această categorie lipsesc acei subiecți care, în lipsa unui asemenea articol, au fost strecurați în celelalte articole, și anume, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale.

Amendamentul a fost respins cu trimitere la 343, Legea pentru alegerea Camerei Deputaților și Senatului, unde se consideră că aceste organizații dobândesc statut de partide politice. Respingerea este absolut greșită din punct de vedere juridic, pentru că o atare prevedere este în art.54 din Legea partidelor politice. Deci, dintr-o dată, cred eu că nu se fundamentează serios o respingere.

Problema pe care v-o pun aici, și am spus-o la dezbaterile generale, este că acestea, partidele politice, alianțele politice și candidaturile individuale sunt singurele modalități de candidatură în întreg perimetrul Uniunii Europene. Nicăieri, deși există o anume notă pentru Germania, într-un anume land, dar care nu se referă la minorități, nicăieri organizațiile minorităților în Europa nu primesc acest statut și drept de a depune candidaturi. Pentru că este vorba de o Europă a națiunilor și a patriilor, pentru că circumscripția noastră electorală este țara. Este logic, este juridic.

Și, în aceste condiții, vă rog să primiți amendamentul așa cum a fost formulat: "după art.9 se introduce art.91, cu următorul cuprins: Candidaturile pentru Parlamentul European se propun pe liste de candidați numai de partidele politice, alianțele politice sau alianțele electorale, constituite conform legii, precum și candidaturi individuale".

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Pușcaș.

Domnul Vasile Pușcaș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să vă spun că apreciez foarte mult faptul că doamnele și domnii colegi din comisie au trecut numele meu la tot felul de amendamente. Dar am rugămintea, chiar dacă venim înapoi, să fie scos numele meu de la art.42, pentru că nu se regăsește. Este o chestiune de acquis, și-o poate asuma acea prevedere comisia, pentru că, în ceea ce mă privește, am propus în textul respectiv circumscripțiile, 8 regionale, pe baza regiunilor de dezvoltare.

Pentru că am ajuns, domnule președinte, la 11, aș vrea să amintesc un amendament, care țin neapărat să-l amintesc. Este vorba de exercitarea dreptului de vot și de a fi ales ca membru. Directiva Consiliului 93109 face o referire expresă la dreptul sau, dacă vreți, la obligația ca alegătorii comunitari și persoanele eligibile comunitare să fie informate despre condițiile și modalitățile de exercitare a dreptului de a alege și de a fi aleși în Parlamentul European.

De aceea, eu am propus un amendament care sună așa: "Autoritatea electorală permanentă are obligația de a informa în timp util și în forme corespunzătoare pe alegătorii comunitari și persoanele eligibile comunitare despre condițiile și modalitățile de exercitare a dreptului de a alege și de a fi aleși în Parlamentul European".

Domnul Bogdan Olteanu:

Iertați-mă, domnule deputat, la ce articol vorbiți?

Domnul Vasile Pușcaș:

Mă refer la capitolul "..

Domnul Bogdan Olteanu:

Suntem la art.91, propunere de introducere a unui articol nou.

Domnul Vasile Pușcaș:

Exact.

Domnul Bogdan Olteanu:

Păi, n-aveți amendament aici.

Domnul Vasile Pușcaș:

Nu, nu, este vorba de 10.

Domnul Bogdan Olteanu:

Atunci, am rugămintea totuși, domnule deputat, că la 10 sigur veți avea cuvântul, dacă aveți un amendament și doriți să-l susțineți.

Domnul Vasile Pușcaș:

Nu. Îmi cer scuze, am înțeles că s-a trecut de 10.

Domnul Bogdan Olteanu:

Nu s-a trecut.

Domnul Vasile Pușcaș:

Îmi cer scuze, revin.

Domnul Bogdan Olteanu:

Dar, să știți că la amendamentele admise, cum este cel de aici, nu este necesar, că se pornește de la premisa că se votează.

Deci, dacă la 91 mai există intervenții? Nu mai există intervenții.

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la pct.3 din anexă, introducerea art.91.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc. S-a respins.

Stimați colegi, dat fiind că apetența noastră pentru dezbateri depășește așteptările, deși nu mi-aș fi dorit, am să-i solicit totuși președintelui comisiei să propună un timp de dezbatere, dat fiind că suntem în procedură de urgență.

Domnule președinte, vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Domnule președinte,

M-am consultat cu câțiva membri ai comisiei și comisia vă propune 3 minute pentru fiecare amendament și 30 de minute pentru întregul proiect.

Domnul Bogdan Olteanu:

Este în regulă.

Atunci vă propun să finalizăm dezbaterile până la ora 16,30, în caz contrar intrând în procedură de vot.

Dacă sunteți de acord cu această propunere?

Vă rog, domnule Rădulescu.

Domnul Cristian Rădulescu:

Stimați colegi,

Timpul de 3 minute pentru susținerea fiecărui amendament este mai mult decât suficient, dar la o lege de genul acesta, care ne reprezintă pe toți și asupra căreia s-a zăbovit așa de mult, 30 de minute este prea puțin, 60 de minute cred că ar fi mai îndestulător și este oricum destul de urgent și în 60 de minute.

Domnul Bogdan Olteanu:

Există obiecții la 60 de minute? Nu există.

Atunci ne însușim această propunere.

Înseamnă că ne vom finaliza dezbaterea până la ora 17,00.

Suntem la art.10. Dacă la art.10 există intervenții? Nu există intervenții.

Nu are amendament respins domnul Pușcaș.

Deci, pct.13 este adoptat.

Art.11. Dacă se susține amendamentul respins?

Domnule deputat Bolcaș, aveți cuvântul.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Aceeași obiecție cu privire la prezența organizațiilor minorităților naționale, pe care în textul reformulat în amendament am exclus-o. De altfel, în mod succesiv voi avea aceleași amendamente, cu aceeași motivare.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Supun atunci votului dumneavoastră amendamentul respins de la pct.4, din anexa de amendamente respinse.

Vă rog să votați.

Amendamentul a fost respins.

Supun votului dumneavoastră art.11, în noua propunere a comisiei.

Dacă există obiecții, observații, comentarii la el? Nu există.

Îl supun totuși votului, pentru că a existat un amendament respins și s-a supus votului.

Vă rog să votați art.11. Vă mulțumesc.

S-a adoptat.

Pct.14 din raportul cu amendamente admise este aprobat, deci.

Pct.15. Obiecții, observații, comentarii? Nu sunt.

Adoptat.

La 16. Dacă se susține amendamentul respins de la art.13?

Se susține, că este doamna deputat Popa. Doamna deputat Popa poate să-l susțină că este inițiator.

Există și de la Grupul parlamentar al P.R.M. și înțeleg că nu se susține.

Domnule Călian, doriți să-l susțineți pe-al dumneavoastră, de la 13, dar este la 13 alin(4).

Art.13 alin.(3) se susține, amendamentul respins? Doamna deputat Popa poate să-l susțină. Nu știu, este un amendament personal.

Deci, suntem la 13 alin(3), dacă se susține?

Doamna Daniela Popa:

A, da, este vorba de numărul de candidați de pe listă. Este OK. Comisia a fost de acord cu un număr cu 10 candidați mai mult decât numărul prevăzut.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții la acest amendament? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră atunci amendamentul respins, de la pct.5 din anexă.

Ați renunțat? Se retrage. Vă rog să mă scuzați, doamna deputat.

La ce punct sunteți? Mergeți un piculeț până la comisie, s-o lămurim, că sunt mai multe la pct.13 și să identificăm unde este acel amendament al dumneavoastră și vă dau după aceea cuvântul.

Înțeleg că amendamentul Grupului parlamentar al P.R.M. nu se susține.

Mă iertați, aveți cuvântul, domnule Bolcaș.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Sunt două amendamente: cel de la alin(1), care nu se susține; cel de la alin(4), aceeași problemă a organizațiilor, se susține.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Deci, alin.(2) nu se susține înțeleg.

Domnule Marton, pe procedură, aveți cuvântul.

Domnul Mártón Árpád-Fráncisc:

Domnule președinte,

Eu, teoretic, nu am nici o problemă să se susțină același amendament la toate articolele, dar din punct de vedere procedural, dacă la primul articol nu s-a acceptat, cred că putem accepta ideea că, nu poate să lipsească din celelalte articole acel text legat de organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, din moment ce le-am dat dreptul de a participa la alegeri.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat Bolcaș, vă rog.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Ei, acum asta este șmecheria. Dacă ați fi votat art.91 și ați fi inclus între subiecții care propun și organizațiile minorităților și ar fi fost definit dinainte, nu mai puteam să susțin nimic, pentru că este votul, în fața căruia trebuie să mă înclin.

Dar pentru că nu este enunțat explicit cine poate să depună candidaturi și asta rezultă din cuprinsul fiecărui articol, trebuie să-mi arăt opoziția la fiecare articol în parte.

Sigur că este logic ceea ce spuneți dumneavoastră, din moment ce amendamentul de excludere a acestor organizații a căzut, nu va mai trece nici un amendament în continuare, dar pe tehnică de vot sunt obligat să-l susțin. Voi spune numai că susțin amendamentul. Asta este problema.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Voi supune votului dumneavoastră amendamentul de la pct.6 din anexa cu amendamente respinse.

Vă rog să votați. Da, vă mulțumesc.

Amendamentul s-a respins.

Amendamentul de la pct.7, se susține, domnule Călian? Da.

Vă dau cuvântul, dar le iau pe acestea, și după aceea vă dau cuvântul pe amendamentul dumneavoastră, să-l identific.

Domnul Petru Călian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Au fost multe discuții pe acest amendament. El se referă la necesitatea strângerii de semnături, în vederea susținerii unei candidaturi, fie a unui partid politic, fie a unei persoane fizice.

Cred că este absurd să începem iarăși o goană după semnături, așa cum spuneam, să facem vizite prin cimitire, să mai dezgropăm morți, ca să-i prindem pe liste, astfel încât să adunăm 200.000 de semnături. Mie acest gest mi se pare unul de care cred că ne-am dezis, cel puțin ieri. Nu cred că este cazul să mai repetăm astăzi o mare greșeală.

Sigur că amendamentul care viza eliminarea totală a strângerii de semnături nu a avut susținerea necesară. Insist asupra acestui amendament, care prevede ca pentru partidele politice să fie necesare 120.000 de semnături, iar pentru persoanele fizice un număr de 80.000 de semnături.

Așadar, îmi susțin amendamentul.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la pct.7 din anexa cu amendamente respinse.

Vă rog să votați.

Nu a întrunit numărul de voturi necesar pentru a fi aprobat.

Dacă amendamentul respins de la pct.8 se susține?

Doamna deputat Cliveti, după aceea, doamna Ardelean. vă dau dumneavoastră, să vedem. O să vă rog să citiți însă amendamentul.

Doamna Minodora Cliveti:

Mulțumesc, domnule președinte,

Acest amendament este formulat de către Comisia pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați. Deci, în calitate de președintă a acestei comisii, îl susțin.

Înainte de a-l susține, vreau doar să fac o referire legată de apartenența mea la Partidul Social Democrat, respectiv că în situația în care proiectul, propunerea legislativă formulată de domnul profesor Pușcaș și colaboratorii săi ar fi trecut, atunci amendamentul pe care oricum l-aș fi propus în numele comisiei ar fi fost oarecum diferit.

În situația, însă, în care suntem practic obligați să ne referim la această listă națională, participarea, reprezentarea echilibrată a ambelor sexe, așa cum ne propunem noi, Comisia pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați, nu se poate realiza decât prin alternarea candidaturilor feminine și masculine. Este așa-numita metodă Zipper, în legătură cu care am mai avut o dezbatere, dacă nu mă înșeală memoria, în urmă cu vreo 2 ani, când un reprezentant al U.D.M.R.-ului, domnul senator Eckstein, a susținut-o, adevărat, fără succes, în Parlament. Cu alte cuvinte, este o metodă care se practică și care este folosită destul de des în Europa.

Ce înseamnă aceasta în mod concret? Propunem ca pe lista națională, pentru că în acest context suntem, candidaturile feminine și masculine să alterneze, aceasta fiind modalitatea unică prin care, în Parlamentul European, populația României, care este formată din bărbați și femei, un număr aproximativ egal, să fie în acest fel reprezentată.

Și, în plus, aș vrea să vă spun că sunt întru totul de acord și vreau să invoc un argument al președintelui comisiei speciale, care acum câteva minute spunea că a te lăsa de fumat trebuie să se facă brusc.

A avea femei și bărbați în mod proporțional în Parlamentul Europei, din partea României, cel puțin, trebuie să se facă brusc, adică cu admiterea acestui amendament.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, doamna deputat.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la pct.8.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

Amendamentul a fost respins.

Doamna deputat Cornelia Ardelean, aveți un amendament la art.13. Am să vă rog, însă, să-l citiți. Înțeleg că lipsește.

Doamna Cornelia Ardelean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

La art.13 alin(2) am avut următorul amendament: "listele de candidați pentru alegerea reprezentanților României în Parlamentul European trebuie întocmită astfel încât să asigure ca cel puțin o treime din candidați să fie femei, iar primii trei candidați din listă să reprezinte ambele sexe".

De ce am dorit acest lucru? Pentru că formularea prin care se spune "reprezentarea ambelor sexe" este o formulare care poate fi interpretată. Și pot să fie o femeie, două, pe întreaga listă și înseamnă că sunt reprezentanții ambelor sexe.

Am mers cu o cifră mai puțin decât doamna deputat Cliveti, mai mică, am zis o treime, pentru că am sperat totuși ca măcar acest procent să reușim să-l respectăm. Dacă nu vom impune totuși prin lege reprezentarea, dacă lăsăm la bunăvoința partidelor, sigur reprezentarea va fi așa cum ne gândim și, și în Parlamentul European, nu vor fi mai mult decât 10% femei.

Totodată, am dorit ca în primele trei locuri să fie reprezentarea ambelor sexe, pentru că degeaba vor fi femeile pe liste, dacă vor fi pe locurile neeligibile.

Închei, rugându-vă să susțineți acest amendament.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

Comisia, vă rog.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Domnule președinte,

Dacă doriți, să trecem la vot. Noi ne amintim, și este posibil să greșim, și dacă greșim ne cerem scuze, noi ne amintim că acest amendament a fost depus la Senat. Dar, în sfârșit, haideți să-l votăm.

Domnul Bogdan Olteanu:

Doar o singură rugăminte, deci. Amendamentul a fost depus la comisie, ca să-l putem pune în discuție.

Pe procedură, domnul Călian.

Domnul Petru Călian:

Un zâmbet pentru distinsul deputat Uioreanu.

Stimați colegi,

Colegii mei din comisie pot să confirme faptul că acest amendament a fost dezbătut în comisie și a fost susținut de către mine. Că nu s-a consemnat sau... S-a consemnat? Deci, am dreptate și sper că n-am greșit cu nimic.

Mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Înțeleg că avem un amendament; el a fost depus la comisie, dintr-o eroare materială nu se află în raport. Dar, sigur că-l voi supune votului dumneavoastră.

Deci, amendamentul, sintetic, propune prezența a o treime, oricare dintre sexe, pe listă. De asemenea, în primele trei locuri să fie reprezentate ambele sexe.

Supun votului dumneavoastră acest amendament.

Vă rog să votați. Da vă mulțumesc.

S-a respins.

Supun votului dumneavoastră art.13, așa cum a fost formulat și ulterior modificat, cu amendamentele admise.

Vă rog să votați. Art.13 îl supun votului. Vă mulțumesc.

Art.13 a fost adoptat.

Dacă la art.14 se susține amendamentul respins, Grupul parlamentar al P.R.M.? Da, se susține amendamentul respins.

Îl supunem la vot.

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la pct.9 din anexa cu amendamente respinse.

Vă rog să votați. Da vă mulțumesc.

S-a respins.

Dacă la art.14, în ultima formulare a comisiei, există alte obiecții, observații, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.18 din raport. adoptat. Pct.19 din raport. adoptat. Pct.20 din raport. adoptat. Pct.21 din raport. adoptat. Pct.22 din raport.

La art.18, dacă se susțin amendamentele?

Domnul deputat Bolcaș, aveți cuvântul.

 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Susținem.

Domnul Bogdan Olteanu:

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la pct.10 din anexă. Este vorba de art.18 alin(5).

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

S-a respins.

Dacă există obiecții, observații, comentarii la art.18, în formularea comisiei? Nu există.

Pct.22 din raport. adoptat. Pct.23 din raport. adoptat. Pct.24 din raport. adoptat.

Dacă se susține amendamentul de introducere a art. 201, amendamentul doamnei deputat Daniela Popa? Nu se susține. Vă mulțumesc.

Art. 21, dacă se susține amendamentul respins. Doamnă deputat Daniela Popa?

 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Am și eu. S-a omis de comisie, este aceeași problemă, cu alianțele.

Domnul Bogdan Olteanu:

S-a omis? O.K.

Doamna Daniela Popa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Toate celelalte amendamente depuse de mine nu se mai justifică, în condițiile în care votul preferențial pe listă nu a fost adoptat.

Domnul Bogdan Olteanu:

Am înțeles. Deci, atunci, nu se mai susține pct. 12, bineînțeles.

Pct. 13? E aceeași situație, nu se mai susține.

Pct. 14? Art.22 alin.(1). Domnule deputat Bolcaș, se susține?

 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Da, susțin.

Domnul Bogdan Olteanu:

Se susține.

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la pct. 14. Vă rog să votați.

Vă mulțumesc, s-a respins.

Atunci, pe raportul pe amendamente admise, art. 21.

Obiecții, observații, comentarii? Formularea comisiei. Nu sunt.

Adoptat.

Art. 22?

 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Se susține.

Domnul Bogdan Olteanu:

Păi, nu, am votat, dar am respins amendamentul de la art. 22. Deja, acum, supuneam formularea comisiei.

Dacă nu mai există alte obiecții, adoptat.

Pct. 27 din raport, obiecții, observații, comentarii? Adoptat.

Pct. 28? Adoptat. Pct. 29? Adoptat.

Pct. 30, art. 25, se susține amendamentul? Grupul PRM?

 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Da.

Domnul Bogdan Olteanu:

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Aici e vorba de o problemă de terminologie, se vorbește în acest articol de incompatibilitate, deces, vacanță a unuia dintre mandate. Și se stabilește, în articol, că aceste mandate vacante sunt atribuite "supleanților".

Se introduce un termen juridic nou, care este străin reglementărilor electorale din perimetrul legislației românești. Nu se votează pe aceste liste supleanți, supleanții au o calitate specială și separată, este vorba de "următorul pe listă", aceasta este ideea.

Deci, propun, în prima parte a acestui amendament, înlocuirea termenului de "supleanți" cu "următorul pe listă".

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Comisia?

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Din reglementările alegerilor parlamentare care completează această lege reiese clar că toți cei care nu au obținut un mandat și se regăsesc pe listă au calitatea de a fi supleanți. Dar, cu toate acestea, putem accepta și această modificare, pentru o mai clară aplicare a legii.

Domnul Bogdan Olteanu:

Atunci, dacă nu există alte obiecții sau observații, supun votului dumneavoastră amendamentul respins, de la pct. 15. Parțial, da?

 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Parțial, cât s-a susținut.

Domnul Bogdan Olteanu:

Sigur, în formula propus de domnul deputat Árpád Márton, din partea comisiei, deci, reformularea agreată de comisie. Vă rog să votați.

 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Și atât cât a fost susținută.

Domnul Bogdan Olteanu:

Da, da, da. Cred că e clar pentru toată lumea.

S-a adoptat. Deci, se va introduce în art. 25 acea reformulare, așa cum a fost agreată, la inițiativa Grupului PRM, de comisie, și în acea măsură.

Dacă, la art. 25 există alte obiecții, observații, comentarii? Domnule deputat Pușcaș, aveți cuvântul.

Domnul Vasile Pușcaș:

Domnule președinte,

Rog comisia să reconsidere o propunere pe care am făcut-o, care este legată de decizia Parlamentului European din 28 septembrie 2005 privind statutul membrilor Parlamentului European și care se referă tot la vacantare. Am făcut o propunere care sună așa: "Vacantarea mandatelor membrilor în Parlamentul European, survenită ca urmare a unei înțelegeri prealabile privind demisia sau renunțarea la această funcție, este considerată nulă. Înțelegerea prealabilă privind renunțarea la funcția de membru în Parlamentul European din partea României nu poate constitui motiv de vacanță a funcției".

Repet, este o prevedere în statutul Parlamentului European din septembrie anul trecut și, pentru corelare, aș propune să se țină cont de ea.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Comisia?

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Numai timpul scurt pe care l-am avut la dispoziție pentru elaborarea raportului a făcut ca acest amendament să nu fie regăsit, el a fost admis, în realitate.

Domnul Bogdan Olteanu:

Atunci, dacă nu există la art. 25 alte obiecții, observații, comentarii, cu toate amendamentele introduse, înseamnă că pct. 30 din raport e adoptat.

Art. 26. Se susține amendamentul? Grupul PRM. Bănuiesc că aceeași poveste, se susține.

 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Da, este aceeași, se susține.

Domnul Bogdan Olteanu:

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la pct. 16. Vă rog să votați.

Vă mulțumesc, s-a respins.

La art. 26, obiecții, observații, comentarii? Nu sunt.

Adoptat, în formula comisiei.

Art. 27?

 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Renunțăm la amendament, pentru că s-a votat art. 1.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Adoptat.

Art. 28?

 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Da, amendament respins.

Domnul Bogdan Olteanu:

Dar nu aveți! Eu nu amai am în raport nici un alt amendament, până la art. 382.

 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

La pct. 35, art. 281.

 

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Dacă sunteți pe raportul vechi!

 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Sunt pe raportul vechi, într-adevăr.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă ascultăm. Nu e în raportul nou, probabil nu s-a transcris. Vă rog.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Nu este nici la amendamente respinse din raportul vechi, însă am dovada înregistrării la comisie a acestui amendament, care, probabil că a fost omis și despre care am făcut vorbire și la dezbaterile generale.

Stimați colegi,

Iarăși, nu este un amendament care să țină neapărat de conținutul legii, ci este o problemă de tehnică legislativă, care, din păcate, ne împinge, de data aceasta, în absurd, nu vreau să spun ridicol. Textul art. 28 alin. 1 este următorul: "Dispozițiile referitoare la exercitarea de către cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene a dreptului de a alege și de a fi aleși ca reprezentanți ai României în Parlamentul European intră în vigoare de la data rămânerii definitive a revizuirii art. 38 din Constituția României".

Este absolut inadmisibil ca printr-o lege, independent de caracterul ei, să se impună revizuirea Constituției României, ca o condiție de intrare în vigoare a unui text.

2. Prin aceasta, recunoaștem că aceste dispoziții, la această dată când adoptăm noi acest proiect de lege, sunt neconstituționale. Și nu este posibil să votăm niște dispoziții despre care recunoaștem prin însăși lege că sunt neconstituționale.

3. Îmi pare rău că lipsește domnul președinte al Comisiei juridice, domnul Sergiu Andon, sper că sunt alți colegi din Comisia juridică, legăm intrarea în vigoare a unui text de un fapt viitor, nesigur și incert. Aceasta se cheamă, în dreptul civil, "clauză potestativă pură", care este interzisă și în convențiile civile. Nu pot să leg un eveniment atât de important ca intrarea în vigoare a unor dispoziții, a unei legi electorale europene, de un eveniment incert și nesigur.

Problemă: se opune art. 38, în actuala formulare, intrării în vigoare imediate a dispozițiilor referitoare la exercitarea de către cetățeni etc. ai Uniunii Europene? Nu se opune! Nu se opune, atât prin formularea sa, dar nu se opune, întrucât, în conformitate cu art. 148 alin. 2 din Constituție, există prevederea primatului tratatelor internaționale. Și Acordul privind condițiile de aderare, pe care l-am ratificat prin Legea nr. 107/2005, prevede, de asemenea, prioritatea aplicării legislației europene în materie, chiar asupra textelor constituționale.

În aceste condiții, punctul meu de vedere, de fapt, amendamentul, este eliminarea acestui text, care ne duce într-un absurd juridic.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Și alte amendamente nu mai am.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat Márton Árpád, după care o să iau și eu cuvântul.

 

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Nu aveți amendament!

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Parțial, domnul Bolcaș are dreptate, dar, din păcate, de data aceasta, numai parțial. Articolul din Constituție citat de domnia sa se referă clar la lege, se referă la primatul acestor tratate în ceea ce privește legile din România.

Legat de Constituție și de tratate, avem o altă prevedere, care ne obligă ca înainte de a ratifica un tratat care ar intra în contradicție cu prevederile Constituției, să eliminăm această contradicție, ori prin modificarea Constituției, ori prin modificarea tratatului.

În mod evident, prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană, chiar dacă în tratat nu se prevede expresis verbis, ne sunt aplicabile anumite norme. De exemplu, această normă de a avea dreptul de a fi aleși și de a alege, toții cetățenii Uniunii Europene.

Or, noi, din greșeala noastră, a tuturor, ar trebui să recunoaștem, inclusiv a mea, când am elaborat textul de revizuire a Constituției, am făcut o greșeală și am scris în acest art. 38 că "pot fi aleși și pot alege cetățenii români". Așa am scris, "cetățenii români"!

Ca atare, există o contradicție, care, în momentul de astăzi, se regăsește între Constituția țării și obligativitatea noastră de a permite cetățenilor Uniunii Europene să participe la alegerile noastre.

Și atunci, noi, evident, am fi putut ca, până acum, să ne modificăm Constituția, în acest articol. N-am făcut-o. Și atunci, trebuie să avem o normă derogativă: ori spunem, și asta e posibil, că pentru alegerile din 2007 nu vor fi aplicabile - putem să spunem asta -, dar și atunci, pentru 2009, înainte de 2009 trebuie să modificăm Constituția țării. Că, altfel, oricine, trimițând la art. 38, poate ataca la Curtea Constituțională legea pe care o votăm aici, că ar fi neconstituțională.

Și, trebuie să știți, chiar și în comisia noastră s-a ridicat această problemă, că în momentul în care noi dăm dreptul cetățenilor europeni de a fi aleși și a alege pentru Parlamentul European, încălcăm Constituția României. Și o să ne trezim cu această lege invalidă, pentru că, în mod evident, Curtea Constituțională a constatat că există o contradicție.

De aceea am propus această modalitate de a ieși din acest impas.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

(Către domnul Lucian Augustin Bolcaș:) Bine, vă dau dumneavoastră cuvântul și mi-l dau mie după aceea.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Trebuie să fiu puțin mai analitic. S-a interpretat de către comisie art. 38 din Constituție ca fiind un articol prohibitiv, or el nu este un articol prohibitiv, este un articol permisiv. Art. 38 spune: "În condițiile aderării României la Uniunea Europeană, cetățenii români au dreptul de a alege și a fi aleși în Parlamentul European".

A dispus asupra unui drept al cetățenilor români, dar nu a interzis în nici un mod participarea la aceste alegeri a cetățenilor Uniunii Europene. Unde legea nu dispune, nu putem să complinim noi, presupunând că aceasta este un text prohibitiv. Și dacă nu există o reglementare constituțională prohibitivă în ceea ce privește cetățenii Uniunii Europene, aplicăm Acordul de aderare.

Pentru că, într-adevăr, art. 148 alin.(2) se referă la legi - eu spun că se referă și la legile constituționale, dar nu are importanță discuția aceasta acum, în procedură de urgență -, dar se referă la legi electorale. Și categoric că mă completez cu Acordul de aderare.

Așa că îmi mențin susținerea de eliminare, pentru că nu pot considera art. 38 un text prohibitiv și nu pot condiționa aplicarea unei legi de o condiție potestativă pură. Mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu (de la tribună):

Nu v-am observat ridicând mâna, domnule deputat, vă promit că vă dau cuvântul de aici. Și doamna deputat Crețu e înscrisă la cuvânt. (Către domnul deputat Valeriu Ștefan Zgonea.)

Stimați colegi,

Am să încep, bineînțeles, printr-un comentariu. Sunt convins că vor exista nenumărați cetățeni europeni care nu au cetățenia română și care vor candida în această primăvară la alegerile europene... Dar, sigur că legea trebuie să reglementeze în abstract, și nu în concret.

Eu aș vrea să adaug la susținerile domnului deputat Bolcaș, pe care mi le însușesc, și un alt argument, cel al art. 20, care se referă la tratate internaționale referitoare la drepturile omului. Dreptul de a alege și a fi ales este un drept al omului și cred că și prevederile art. 20 se aplică într-un asemenea caz. Și art. 20 e suficient de explicit, și spune că: "Dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele referitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, și legile interne, au prioritate reglementările internaționale (...)".

Deci, oricum, o asemenea prevedere introdusă în legea pe care astăzi o discutăm va putea fi contestată, în baza acordurilor internaționale la care România este parte.

Pe de altă parte, îmi însușesc de asemenea faptul că prevederea că: "Cetățenii români au dreptul de a alege și a fi aleși" nu înseamnă că numai cetățenii români au acest drept, cred că dacă legiuitorul constituant ar fi vrut să cuprindă o asemenea prevedere, ar fi cuprins-o.

De aceea, și eu cred că acea prevedere din raportul comisiei ar fi mai curând bine să fie eliminată și să permitem, și în 2007, pe baza acestei interpretări a Constituției, ca, eventual, și, sigur, dacă partidele doresc să o facă sau dacă există persoane care doresc să candideze independent, să le dăm acest drept.

(Revine la prezidiu.)

Doamnă deputat Crețu, doriți să luați cuvântul? Nu.

Domnule Zgonea, aveți cuvântul.

 

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Lămuriți-ne!

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

N-aș putea, domnule profesor, să vă lămuresc pe dumneavoastră, îmi este greu.

Doamnelor și domnilor colegi,

Acest articol l-am introdus în discuțiile pe care le-am avut în comisie de la o singură variantă pe care am judecat-o și pe care și domnul vicepreședinte Bolcaș, și domnul președinte, și dumneavoastră o sesizați: noi nu putem să împiedicăm nici un cetățean al României să conteste alegerile europene. Art. 20 alin.(2), după virgulă, scrie: "Cu condiția să nu fie încălcată vreo lege sau vreo dispoziție internă".

În acest moment, în România, noi nu putem să dăm voie cetățenilor europeni, care sunt rezidenți în România, să fie aleși sau să voteze, decât dacă scriem acest articol, noi ne-am gândit să-l scriem în lege. Nu ar fi o problemă pentru dumneavoastră să-l scoatem, noi suntem de acord, și cred că și domnul președinte Voicu, al comisiei, subscrie acestei idei, de a retrage acest articol. Problema noastră, pe care am întâlnit-o în istoria democrației românești, este dacă nu cumva un cetățean român va contesta aceste alegeri și ne vom trezi în situația în care alegerile pentru Parlamentul European vor fi anulate.

Aceasta este întrebarea pe care noi ne-am ridicat-o în comisie și nu am găsit un răspuns, decât prin introducerea acestui text. Dacă dumneavoastră considerați că nici un cetățean al României nu poate contesta, că nici un stat membru al Uniunii Europene care are rezidenți în România nu va contesta acest lucru, fie la prima curte, fie la Curtea de Justiție Europeană, noi nu avem nici o problemă, domnule președinte, în a retrage acest articol.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, doar o observație o să vă fac. După virgulă să știți că e altceva, spune: "cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile", nu "mai defavorabile". "Mai favorabile" celui care dorește să candideze.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Da, domnule președinte, dar eu rămân la aceeași întrebare la care dumneavoastră, ca jurist, domnul Bolcaș și ceilalți colegi, dați-ne un răspuns, pentru că nimeni nu a putut să ne dea un răspuns, și toată ne-a spus că trebuie să scriem acest articol: ce facem cu cei care sunt în România, noi suntem membri ai Uniunii Europene, cum ne respectăm dispozițiile? Aceasta este singura mea întrebare.

Noi trebuie să găsim o soluție. Comisia, vă repet, domnul președinte este de acord, colegii sunt de acord, retragem amendamentul, dacă depune cineva o contestație? Ea va fi aprobată instantaneu!

 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Ba nu va fi aprobată! Nu ar avea de ce!

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule Zgonea, nu vă dau dreptate, că, dacă v-aș fi dat dreptate, nu susțineam ce am susținut, părerea mea este că e constituțional pentru orice cetățean al Uniunii Europene să candideze.

Domnul deputat Pușcă și doamna Crețu.

Domnul Mircea Valer Pușcă:

Cu siguranță, în momentul în care un parlament național dorește să extindă drepturi prevăzute în Constituție, o face ca reprezentant al poporului, și acele extinderi ale drepturilor, cu siguranță, nu pot fi neconstituționale. Constituțiile statelor democratice prevăd doar sintagma că "drepturi și libertăți constituționale nu pot fi restrânse". Cu alte cuvinte, și eu cred că prevederile art. 38 din Constituție nu sunt în contradicție cu posibilitatea reală a cetățenilor Uniunii Europene de a candida, respectiv, de a fi alegători.

Dar art. 38 pune totuși o problemă constituțională. Dacă comparați modul în care este formulat art. 37, care vorbește de "alegerile locale", și modul în care este formulat art. 38, care vorbește de "alegerile pentru Parlamentul European", veți constata că legiuitorul și poporul, prin votul pe care l-a dat pentru adoptarea modificărilor la Constituție, a acordat dreptul de a alege și de a fi ales tuturor cetățenilor români, cu alte cuvinte, tuturor posesorilor de certificat de naștere. Introducerea limitelor de vârstă, abia, este neconstituțională.

Recunosc, este o eroare. La art. 37 se vorbește explicit de dreptul de a alege al celor cu drept de vot, care sunt definiți într-un articol anterior, și la paragraful privind Parlamentul României se pun limitele de vârstă, în Constituție. Noi, limitele de vârstă le aprobăm prin lege, în dispreț față de drepturile acordate prin art. 38 din Constituție tuturor cetățenilor, de la naștere.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Înțeleg că comisia e de acord cu eliminarea alin.(1), urmând să rămână alin.(2).

Domnule Bolcaș, și dumneavoastră, ca inițiator, de acord cu această formulă?

 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Da, desigur.

Domnul Bogdan Olteanu:

Bun. Supun votului dumneavoastră, atunci, art. 28, din care se elimină alin.(1) și rămâne doar alin.(2), care, evident, va fi renumerotat. Vă rog să votați.

Vă mulțumesc, s-a adoptat.

Pct. 34. Dacă există obiecții, observații, comentarii? Există un amendament la art. 382, dacă se susține? Domnule Bolcaș, aveți cuvântul. A, e aceeași poveste.

 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

E aceeași poveste, dar cu un argument în plus.

Domnul Bogdan Olteanu:

Aveți cuvântul, vă rog.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Ca urmare a votului dumneavoastră, prin care dați dreptul cetățenilor Uniunii Europene să candideze la aceste alegeri, înseamnă că și organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale din alte state membre UE pot să-și depună candidaturile. Rog comisia să-mi răspundă la această întrebare.

Domnul Bogdan Olteanu:

Dar unde era semnul de întrebare, că era aproape un semn de exclamare în ce ați spus dumneavoastră?

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Iertați-mă, erau trei semne de exclamare, dar luați-o ca o întrebare.

Domnul Bogdan Olteanu:

Le împărțim pe algoritm.

Domnul deputat Márton.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

De data aceasta, domnul Bolcș are sută la sută dreptate, și ea, problema, poate fi rezolvată foarte ușor: să se voteze până la declararea alegerilor europarlamentare Legea statutului minorităților naționale, că acolo, deja, sunt reglementate, există acele prevederi, care sunt acele organizații care beneficiază de acest drept din această lege. Este foarte ușor, vă rog să vă aduceți contribuția, să votăm repede legea.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Doamna deputat Crețu.

Doamna Gabriela Crețu:

Trebuie să remarc că la înscrierea anterioară, iarăși, m-ați sărit.

Domnul Bogdan Olteanu:

Păi, mi-a făcut semn secretarul de ședință din partea stângă că nu mai doriți să vorbiți.

Doamna Gabriela Crețu:

Vreau să-l liniștesc pe domnul Bolcaș. Conceptul de minoritate are sens numai la nivelul unui stat, la nivelul Uniunii Europene toate sunt "minorități naționale".

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, doamnă deputat.

Domnule Bolcaș, nu mi-e foarte clar dacă v-ați liniștit?

 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Replică!

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog să ne clarificați.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Eu îi mulțumesc pentru efort colegei mele. Evident, îi sunt recunoscător și o să răspund cu aceeași monedă, o să contribuim la liniștea noastră reciprocă.

Dar problema este alta și este de tehnică legislativă. Peste tot unde se vorbește de "organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale" trebuie introdusă sintagma "organizații ale cetățenilor români aparținând minorităților naționale"

Domnul Bogdan Olteanu:

"Europeni"! "Cetățenilor europeni", că nu putem să facem discriminare.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Nu, aici nu fac o discriminare, aici precizez despre ce minorități este vorba: "organizații ale cetățenilor români aparținând minorităților naționale" Este corect juridic.

Domnul Bogdan Olteanu:

Abia aici discriminăm, cu partidele care pot să pună cetățeni care nu sunt cetățeni români.

Domnule președinte Voicu, lămuriți-ne.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Nu vă lămuresc neapărat...

Domnul Bogdan Olteanu:

Atunci, nu e nevoie să mai luați cuvântul... (Râde.)

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

A spune că pot candida organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale din altă țară este ca și când am spune că pot candida partide din altă țară, ceea ce nu este adevărat, pot candida cetățeni străini, pe listele entităților politice din România. Într-adevăr, un minoritar danez din Germania poate candida pe lista minorității armene din România, poate, cu siguranță, dacă cei de acolo îl primesc.

 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Nu, numai pe a UDMR-ului!

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Numai pe a UDMR-ului, de acord.

Dar entități politice din afara României nu pot candida.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Supun votului dumneavoastră, mai întâi, amendamentul respins de la pct. 17, cel cu eliminarea termenului de "formațiuni" și înlocuirea cu "partid sau alianță".

Vă rog să votați.

Vă mulțumesc. S-a respins.

Supun, atunci, votului dumneavoastră art.29, așa cum a fost reformulat de comisie și renumerotat.

Vă rog să votați. Da. S-a adoptat.

Pct.35. Există obiecții, observații, comentarii? Nu mai sunt.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

Proiectul rămâne la vot final, vot final care se va desfășura, mai mult decât probabil, mâine, la ora 13,30. Mâine o să lucrăm cam între 11,00 și 14,00, ca să ne încadrăm și cu sesiunea solemnă referitoare la aniversarea revoluției.

Proiectul de la pct.2 rămâne la vot final.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 23 august 2019, 20:51
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro