Plen
Ședința Camerei Deputaților din 20 februarie 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.14/02-03-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 20-02-2007 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 20 februarie 2007

  Declarații politice și intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 8,40.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul Eugen Nicolicea, vicepreședinte al Camerei Deputaților, și, în a doua parte, de domnul Bogdan Olteanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Dan Radu Rușanu și Ioan Munteanu, secretari.

  Andrian-Sirojea Mihei - declarație politică cu titlul Bilețele pentru toți!;

Domnul Eugen Nicolicea:

Bună dimineața, doamnelor și domnilor!

Declar deschisă ședința de astăzi cu declarațiile politice.

Invit la microfon, din partea Grupului PNL, pe domnul Andrian Mihei.

   

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarație politică: "Bilețele pentru toți!"

Stimați colegi,

Bilețelele politice! Trăim niște zile în care bilețelele, orice format ar avea ele, fac vâlvă și deturnează atenția politicienilor, a presei, a cetățenilor de la problemele reale ale țării. Am și eu câteva bilețele de dezvăluit și vă rog să încercați să alegeți dumneavoastră care dintre ele merită să fie următorul scos la rampă și dezbătut cu atâta aplomb.

"Sunt pensionar și am o pensie de două milioane șase sute. Soția mea a lucrat pe litoral, însă nu a acumulat anii necesari pentru a primi pensie. Nu reușim, în lunile de iarnă, să ne ajungem cu banii și vă rugăm să faceți ceva, astfel încât măcar să putem achita datoriile casei, medicamentele și, dacă se poate, să ne rămână și ceva pentru mâncare."

"Locuim în satul Crângu, comuna Ion Corvin, județul Constanța. Nu avem apă curentă și nici canalizare, iar strada principală a satului, când plouă, se transformă într-o mocirlă prin care abia poți trece. Astfel, uneori rămânem izolați de lume, fără a putea ieși din casă. Faceți ceva pentru noi, astfel încât să fim și noi conectați la rețeaua de apă și canalizare și să se asfalteze și la noi strada, care nici măcar nu e foarte lungă."

Sunt, în acest moment, cel puțin două cazuri mediatizate, de copii cu boli foarte grave în Constanța, care ar putea avea o șansă, dacă li s-ar acorda și un ajutor de la buget, în afară de puținii bani pe care concetățenii îi donează, impresionați de drama copiilor și a familiilor lor. Sunt marinari români uitați de lume prin câte un port al lumii, fără mâncare și apă, fără bani, departe de țară și familie, de care nimeni nu se interesează. Sunt oameni care se confruntă zilnic cu birocrația și indiferența unor funcționari, stând la cozi interminabile, trimiși de la un ghișeu la altul, pentru ca, la final, să nu își rezolve problemele. Sunt spitale pline de gândaci, cu o igienă precară și oameni internați, care se plâng de condițiile inumane. Turismul litoral a fost îngropat prin decizii arbitrare, iar investitorii nu știu cum să procedeze pentru a-și proteja investițiile față de lipsa de continuitate.

Și lista problemelor, petițiilor, cerințelor, solicitărilor, pe care sunt sigur că fiecare dintre dumneavoastră le-ați primit sau trimis poate continua la nesfârșit. Fiecare baie de mulțime a domnului președinte, în afară de călduroasele strângeri de mâini, îi aduce acestuia la cunoștință o serie de alte probleme cu care cetățenii se confruntă. Cum să procedeze acești oameni pentru a căpăta atenția celor responsabili și a celor care le conduc destinele? Cum să își formuleze ofurile și pe ce fel de format să își scrie păsurile și durerile astfel încât să fie auziți, văzuți și să obțină și ei un bilețel atașat solicitării lor, care să spună: "Rezolvați legal acest caz, urgent".

Îi invit pe toți cei predispuși la "amintiri" despre bilețele primite mai de mult sau mai recent, să facă un efort să își amintească și de acest gen de bilete. Și să ne spună, și în cazul acestora, care au fost reacțiile și rezoluțiile. Și, totodată, îi îndemn pe toți oamenii politici să își facă treaba cu seriozitate, competență și maturitate politică, să își vadă fiecare de atribuțiunile sale și să le îndeplinească cu conștiinciozitate și nu să prefere să vâneze greșelile celor de lângă ei.

Trebuie să facem în așa fel încât toate acțiunile noastre să fie pentru interesul națiunii, pentru bunăstarea acesteia, pentru ridicarea economică a țării.

Vă mulțumesc,

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

 
  Vasile Mocanu - declarație politică cu titlul Vine furtuna!;

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul Ioan Stan. nu este. Domnul Vasile Mocanu.

   

Domnul Vasile Mocanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o: "Vine furtuna!"

România se apropie de o criză politică majoră. După mai puțin de două luni de la integrarea în Uniunea Europeană, țara noastră provoacă, deja, îngrijorare în toate cancelariile europene. Instabilitatea politică din România se acutizează și dă naștere unor situații bizare. Votăm legi, dar nu le respectă nimeni. Avem un Guvern tot mai slab, care ignoră, însă, votul parlamentarilor. În schimb, nu avem o veritabilă strategie de integrare. Tot ce am câștigat, ca popor, în ultimii 17 ani se poate pierde din cauza greșelilor săvârșite pe parcursul a câtorva luni de Alianța DA.

Principalul vinovat pentru această stare de lucruri este Traian Băsescu, deoarece "președintele-jucător" nu respectă regulile jocului democratic. Numeroasele sale intervenții în actul executiv au produs confuzie și derapaje democratice. Culmea este că șeful statului una spune poporului și alta fumează, în particular. După ce Traian Băsescu a acuzat parlamentarii de legături suspecte cu marii infractori, presa a adus tot mai multe dovezi că însuși președintele României a intervenit, încă de la începutul mandatului său, în favoarea unor indivizi certați cu legea. De altfel, experiența ne învață că hoțul este cel care strigă cel mai tare "hoții!"

Tocmai pentru a abate atenția de la toate aceste scandaluri, care-i șifonează extrem de grav imaginea, Traian Băsescu comandă, cu nonșalanță, plebiscite în prag de primăvară. Am fost întotdeauna de partea votului uninominal, dar nu putem fi de acord cu maniera în care statului a introdus această temă, extrem de importantă, în atenția românilor. Până acum, Alianța DA nu s-a arătat deloc interesată de acest subiect.

Domnule președinte, nu mai confundați România cu un vapor, iar pe oamenii politici cu marinarii pe care i-ați avut în subordine.

Domnule președinte, vine furtuna!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

 
  Adrian Moisoiu - intervenție intitulată Autonomia culturală este în Europa un drept de la sine înțeles și, dacă respectiva comunitate o dorește, este posibilă și autonomia teritorială;

Din partea Grupului parlamentar al PRM, domnul Adrian Moisoiu.

   

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Intervenția mea este intitulată "Autonomia culturală este în Europa un drept de la sine înțeles și, dacă respectiva comunitate o dorește, este posibilă și autonomia teritorială."

Un proverb românesc spune că: "La urechea surdului, poți da și cu tunul. Celui ce nu vrea să înțeleagă, oricât de mult ar vorbi este în zadar." Cam într-o situație similară se găsesc și cei care au condus după 1990.

De dragul voturilor pe care le-au obținut sau le obțin de la UDMR, aceștia sunt în stare să nu observe marea trădare națională și asta de către politicieni mai școliți sau mai puțin școliți, cu mai multă sau mai puțină experiență, mai tineri sau mai vârstnici, proveniți de pe întregul cuprins al patriei noastre dragi.

Ardelenii fac o greșeală enormă când apreciază că emoțiile pe care le trăiesc ei: "Doamne, oare ce se va întâmpla cu noi? Ne vor lua ungurii Ardealul?" spunând că sunt trădați de către politicienii de pe Dâmbovița, adică de către "mitici".

Domnilor, Ardealul l-au oferit și îl oferă ungurilor ardelenii noștri, cei care, trimiși la București ca aleși ai neamului, de pe malurile Tisei, Crișului, Someșului, Mureșului, Abrudului, Cibinului sau altor râuri care brăzdează frumosul Ardea și care uită de unde au plecat și cine și de ce i-au trimis în capitală.

Nimic mai fals că "miticii" sunt cei care trădează Ardealul. Uitați-vă cu atenție la distinșii noștri ardeleni, care se cred mari politicieni.

Invitați sau nu, vizitele în Transilvania ale conducătorilor de toate gradele ale Ungariei, nu se mai termină. Ce caută, în aceste zile, în România, la București, dar și la Tîrgu-Mureș și Cluj-Napoca, președintele Ungariei, Solyom László?

Nu au trecut nici două luni de când președinta Parlamentului ungar, doamna Szilli Katalin, i-a onorat, cu vizita domniei sale, pe locuitorii din Sfântu Gheorghe și, exact în timpul când se desfășura un sondaj de opinie, ca să folosesc terminologia bravului bihorean, ministru al administrației publice și internelor, privitor la autonomia teritorială a locuitorilor din județele Harghita, Covasna și Mureș: "Ne bucurăm de o vizită și mai înaltă!". Și mai spune domul Solyom că, deși nu a fost invitat în Ținutul Secuiesc, dânsul intenționează să revină cât mai curând în zonă.

S-au terminat problemele Ungariei? A ieșit economia ei din criză? Sau poate soluția, ca și în 1940, se află aici, în Transilvania?

Iată ce spune domnul Solyom la Târgu-Mureș: "Noi considerăm maghiarimea de aici în înțelesul unui concept cultural ca fiind parte a națiunii maghiare. Pentru ca maghiarimea de aici să poată face față asimilării, va fi necesar ca ea să aibă propria și deplina ei structură. Coloana vertebrală a acesteia este dobândirea, începând de la grădiniță și până la universitate, a unei culturi de sine stătătoare, prin intermediul instruirii în limba maghiară, dar sunt necesare și alte structuri sociale proprii. Va fi nevoie de cultură, instituții, întreprinzători, intelectuali. Insist asupra necesității asumării legii naționalităților, fiindcă alături de declarațiile cu privire la prietenie, la drepturile naționalităților, aceasta ar fi dovada că există, într-adevăr, garanții juridice pentru asigurarea acestor drepturi.

Am subliniat acolo, la București, domnului președinte și asistenței puntul nostru de vedere, conform căruia, autonomia culturală este, în Europa, un drept de la sine înțeles și, dacă respectiva comunitate o dorește, este posibilă și autonomia teritorială."

Este mai mult decât clar că, sub masca autonomiei culturale, președintele Ungariei instigă la autonomie teritorială. Iată de ce ungurii militează pentru școli, instituții, structuri separate.

Degeaba noi dorim să edificăm o România a bunei conviețuiri, în care toți să trăim în bună înțelegere.

În România, stabilimente de cultură proprie înseamnă stabilimente comune, în care făurim o cultură a noastră proprie, a tuturor celor care conviețuiesc aici, o cultură românească. România nu poate să cheltuiască pentru școlarizare pentru un alt stat, fie el și cel ungar, după cum nici cel ungar nu cheltuiește pentru România.

Legea statutului minorităților care se dezbate acum în Camera Deputaților nu este numai a minorității maghiare, ci a tuturor celor 19 minorități recunoscute prin Constituție în momentul de față.

Ce se dorește cu România? Se vrea să devină stat federal? Aceasta se urmărește prin înființarea consiliilor naționale ale autorităților culturale.

Permanent, comunității maghiare, indiferent de liderii pe care-i are și în special prin biserica reformată i se inoculează nostalgia pentru Ungaria Mare, chiar dacă mulți dintre membrii ei nu au fost și nu sunt de acord cu atrocitățile, crimele, masacrele dezlănțuite în Transilvania de Nord după Dictatul de la Viena.

Ca urmare a luptei întemeiate pe miturile fundamentale ale maghiarismului pe care FIDES o poartă, a manifestărilor revizioniste și șovine ce sunt mai acute ca niciodată, maghiarilor le-a intrat în cap că a sosit ora lor, că ceasul istoriei s-ar mai putea întoarce.

De aceea, vraja Trianonului este mai extinsă decât oricând.

Orice mesaj s-ar transmite secuilor de către statul român nu ajunge direct la ei, deoarece ei urmăresc doar posturile maghiare: Duna TV, MTV2 și altele. Pentru ei TVR 1, TVR 2, Antena, PRO TV nu există decât în eventualitatea când are loc vreo transmise sportivă.

Cunoscând faptul că SRI a informat permanent atât Președinția, cât și Guvernul de ce anume se întâmplă în secuime, atitudinea autorităților de la București se poate aprecia drept o parșivenie politică greu de explicat.

Mă întreb de ce ministrul de interne, Vasile Blaga, nu l-a demis pe prefectul ungur de Covasna, când acesta a amânat să atace în instanță hotărârile locale de organizare a referendumurilor.

Să fie domnia sa atât de naiv, încât să-l aprecieze drept un nevinovat și legal sondaj de opinie, care niciodată nu va putea fi folosit pentru a face presiuni la cine știe ce cancelarii europene? Sau ce poziție a luat Ministerul de Externe, când a fost informat că, la referendum, au participat ca observator și doi parlamentari unguri, care și-au declinat drept calitate oficială delegația dată de Grupul parlamentar al FIDES, care sprijină voința de autonomie a secuilor, după cum invit Ministerul Afacerilor Externe să-și prezinte punctul de vedere în legătură cu cele declarate de președintele ungar și prezentate mai sus.

Nu pot să cred că toți câinii din România au fost eutanasiați, că în ea au mai rămas numai jigodiile și, astfel, țara a ajuns un stat fără câini.

Ungariei și proceselor care se petrec în sânul societății ungare, cât și comunității maghiare din România este necesar să li se acorde maximum de atenție.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Ați consumat aproape tot timpul destinat PRM-ului.

 
  Becsek-Garda Desző-Kálmán - revenire cu câteva exemple privind abuzurile săvârșite în domeniul silvic în județul Harghita;

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, Becsek-Garda Dezideriu. Vă rog la microfon.

   

Domnul Becsek-Garda Deszö-Kálmán:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Conducerea Direcției Silvice Miercurea Ciuc, reprezentată prin inginerul Mutică Cătălin, împreună cu subalternii săi, a contribuit la defrișările masive în județul Harghita, la neîmpădurirea suprafețelor distruse în zona Gheorgheni, în raza Ocolului Silvic Toplița și Tulgheș.

Aș edifica doar câteva exemple despre abuzurile săvârșite de către corpul de pază al Direcției Silvice Miercurea Ciuc, cu referire la întocmirea unor procese verbale de constatare a unor contravenții silvice de către domnul Zerkula Ladislau, tehnician silvic de pază la nivelul județului Harghita, persoană care, pe de altă parte, se face vinovată pentru susținerea ilegalităților actualului director, fost șef de ocol la Ocolul Silvic de Stat Toplița, privind lipsuri în gestionarea frauduloasă a masei lemnoase.

Tehnician principal Fancsali Gabor și inginerul Petres Csaba, împreună cu domnul Zerkula Ladislau, la data de 23 ianuarie 2003, au întocmit un număr de trei bucăți procese verbale de contravenție silvică, încheiate în nume de persoane fizice, fictive, la unele firme care aveau ca obiect de activitate comerțul intermediar, care se ocupau cu comercializarea materialului lemnos și au propus aplicarea unei amenzi minime, simbolică de 600.000 lei (vechi), în loc să sesizeze organele fiscale și organele procuraturii, organe competente privind clarificarea documentelor fictive, cum este menționat și în procesele verbale nr. 508 din 05 februarie 2003, privind comercializarea unei cantități totale de material lemnos de 452,64 metri cubi, proces verbal cu nr. 510 din 05 februarie 2003 a unei cantități de 1163,07 metri cubi de material lemnos și procesul verbal nr. 511 din 05 februarie 2003 pentru un volum de 41,10 metri cubi de material lemnos și scândură rășinoasă. Valoarea totală a actului de comerț ilicit, prin actele menționate în procesele verbale de contravenție silvică, este de 1.357.753.041 lei.

Fostul șef de ocol al Ocolului Silvic de Stat Gheorgheni, inginerul Melles Elöd, persoana care a pus pe butuci fostul Ocol de Stat din Gheorgheni, a protejat pe infractori privind infracțiunile consumate în Rezoluția nr. 366 din 10 februarie 2003 și aplica amenzi contravenționale formale pentru unele infracțiuni asupra unor fapte ilicite deosebit de grave.

Din păcate, Direcția de control privind Regimul Silvic din Ministerul Agriculturii, condusă în mod efectiv de către reprezentanții așa-numitei "promoții de aur", dintre care aș aminti pe domnul Mircea Vasile, a susținut și susține în continuare aceste persoane, care au contribuit, prin actele semnate de ei, la defrișarea unor păduri întregi din județul Harghita. Se pare că această echipă care a avut un rol important în distrugerea pădurilor țării se va întări prin numirea domnului Romică Tomescu în funcția de director general la Regia Națională a Pădurilor Romsilva.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

 
   

Din partea Grupului parlamentar al PC, Ardelean. nu este; domnul Ioan Țundrea. nu este. domnul Petru Călian. nu este. Bodgan Liviu Ciucă. nu este. Ionica Constanța Popescu. nu este. Daniela Popa. nu este.

 
  Aledin Amet - intervenție cu tema Mustafa Abdulgemil Kârâoglu, un luptător pentru libertate;

Din partea Grupului minorităților naționale, domnul Aledin Amet. Aveți cuvântul.

   

Domnul Aledin Amet:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Mustafa Abdulgemil Kârâmoglu, un luptător pentru libertate."

Fiecare națiune își are conducătorii săi. Mersul istoriei impune, în momentele de mare semnificație, apariția liderilor de opinie, cu o apreciabilă capacitate de a hotărî și de a fi respectați.

Mustafa Abdulgemil Kârâmoglu este o personalitate a lumii turcice. Luptător pentru drepturile tătarilor din Crimeea, s-a distins datorită consecvenței și caracterului de înaltă ținută. A suferit, foarte mulți ani în închisorile regimului comunist din fosta Uniune Sovietică, pentru că a crezut în propria sa identitate. Sprijină, într-un mod relevant, actuala mișcare de reconsiderare a existenței națiunii tătare.

Mustafa Abdulgemil Kârâmoglu este un lider. Există, din partea unor prestigioase organizații internaționale, numeroase opinii favorabile în ceea ce privește acordarea Premiului Nobel pentru pace acestui învingător. Ideea, una, cu siguranță, generoasă, are susținerea tuturor tătarilor din lume și, firesc, a tătarilor din România. Este un gest normal, dacă avem în vedere activitatea omului Mustafa Abdulgemil Kârâmoglu, activitate cu adevărat prestigioasă. Într-o vreme și într-un loc, Crimeea, când opiniile pot fi împărtășite cu mai multă forță și unde se petrece procesul reîntoarcerii, o astfel de nominalizare ar fi justificată.

Națiunea tătară are o istorie bogată în fapte.

Națiunea tătară a avut, permanent, în fruntea ei, oameni înzestrați.

Națiunea tătară se străduiește, pe cale pașnică, să-și recapete identitatea statală.

Acestea sunt motivele pentru care liderul Mustafa Abdulgemil Kârâmoglu și-a dedicat existența ideii de libertate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

 
  Mircia Giurgiu - declarație politică cu tema Unirea Cluj-Napoca - un faliment anunțat sau o afacere imobiliară;

Din partea Grupului independenților, Marian Sorin Paveliu. nu este. Mircia Giurgiu.

Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Titlul declarației mele politice de astăzi este "Unirea Cluj-Napoca - un faliment anunțat sau o afacere imobiliară."

În anul 2004 a fost privatizată fabrica "Unirea" din Cluj-Napoca, iar după doi ani și jumătate mai există doar jumătate din salariații de atunci. Patronatul nu și-a respectat promisiunile și prevederile din clauzele contractului de privatizare, în sensul că nu a făcut investiții de dezvoltare în sumă de aproximativ 1820 de mii de euro, de asemenea, investițiile de mediu de 120 de mii de euro. Ba mai mult, salariații, așa cum am spus, au rămas doar la jumătate.

În aceste condiții, AVAS ar trebui să ia măsuri și să rezilieze contractul de privatizare în așa fel încât această unitate, care funcționează din anul 1840, să revină la un statut pe care-l merită, și anume la un exportator de utilaje.

Mai multe amănunte despre ceea ce s-a întâmplat la Unirea în materialul pe care o să-l depun la secretariat.

Vă mulțumesc.

(În continuare, a fost consemnat materialul depus la secretariatul de ședință.)

La începutul acestui an, salariații de la SC Unirea SA din Cluj-Napoca, unitate care are ca activitate principală fabricarea de mașini unelte pentru prelucrare metal, au făcut cunoscută situația de criză profundă în care a ajuns societatea după privatizare.

Pornind de la anunțul de vânzare de acțiuni de către APAPS, care a fost cosmetizat în sensul că activele cu caracter social și clădirea administrativă nu vor fi scoase la vânzare sau consorțiul care a cumpărat acțiunile (Act Unirea cu 1% și 99% Ben&Ben SERV SRL) prin Contractul nr. 58/2004.

Capitalul social neactualizat al societății era de 15 miliarde lei, terenurile fiind incluse în această sumă.

AVAS a vândut pachetul de acțiuni de 76,6% pentru 152.000 euro. Cumpărătorul se obliga să facă investiții de dezvoltare de 1.820.000 euro, investiții de mediu de 120.000 euro și să mențină numărul de salariați, iar în caz de nerespectare a clauzelor contractul se desființează.

De investit s-a investit doar în clădiri, necumpărându-se nici măcar un utilaj, iar numărul de salariați a scăzut sub 50%, datorită politicii de personal și salariale dusă de cumpărător, excepție făcând faptul că într-o singură lună au fost încasate salariile întregi, dar care sunt cu 35 % sub media pe economie și nu se acordă la timp.

Contractul de vânzare-cumpărare nu a fost respectat, în aceste condiții a fost cerută desființarea acestuia. Mai mult, sub titlul de ajutor pentru reabilitarea societății, AVAS și Ministerul Finanțelor Publice emit Ordinul comun din 24 mai 2006 privind înlesnirea de la plata obligațiilor bugetare (ștergerea datoriilor în valoare de 138 miliarde lei și alte datorii de miliarde eșalonate).

La începuturile ei, SC Unirea SA, societate înființată în 1840, a exportat zeci de mii de utilaje textile în toate colțurile lumii, iar în momentul privatizării exporta 85-90% mașini unelte pentru prelucrarea metalului în Olanda, Germania, Marea Britanie, Franța și Italia.

Până când vom tolera nedreptatea și falimentarea industriei românești, ale cărei produse până nu demult reprezentau un etalon în domeniu?

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

 
  Mihai Dumitriu - declarație politică intitulată Învățământul românesc în derivă;

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul Mihai Dumitriu.

   

Domnul Mihai Dumitriu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația politică de astăzi am intitulat-o "Învățământul românesc în derivă."

În intervenția mea vă aduc în atenție câteva aspecte din sistemul de învățământ care reliefează faptul că școala românească nu este pregătită să facă față schimbărilor produse după 1990.

Slăbiciunea și haosul, care domnesc în sistem, demonstrează mediocritatea Guvernării Portocalii - PD și Galbene - PNL, mediocritatea funcțională a instituțiilor statului român, implicit a Ministerului Educației și Cercetării, care nu ar exista fără "succesul" mediocrităților individuale promovate în funcții.

Din mesajul Președintelui Băsescu, transmis la un început de an școlar, tinerii au aflat că, pentru a ajunge prim ministru sau președinte de țară, trebuie să îndeplinească o condiție sine qua non: să fie mediocri la învățătură. Atunci, pentru miniștri se pretinde mult mai puțin, dar esențial este de a fi membru activ în unul din Partidele PNL sau PD.

În consecință, se continuă:

  • agravarea suferinței învățământului românesc;
  • discreditarea învățământului în fața opiniei publice;
  • desconsiderarea și umilirea Corpului Profesoral;
  • demolarea încrederii copiilor că pot învăța carte, că pot promova într-o țară a valorii și nu a minciunii, că pot lua notele pe care le merită.

Ministerului Educației și Cercetării îi lipsește o strategie și o viziune unitară pentru învățământul românesc, de la învățământul preșcolar până la cel universitar, în contextul schimbărilor majore survenite în societate și a integrări României în Uniunea Europeană.

Ministrul Hărdău vrea să reformeze învățământul preuniversitar, modificând la repezeală Legea Învățământului în Audi, pe genunchi. Prevederile Proiectului Hărdău referitoare la anul pregătitor de la 6 ani, învățământul primar, clasele I-V, învățământul secundar inferior, clasele VI-IX, nu sunt compatibile cu actualul sistem de organizare al învățământului preuniversitar, cu locațiile existente, cu programele școlare, cu forma actuală de pregătire a cadrelor didactice.

Din păcate, se constată că școala este marcată de năravurile societății românești, adaptându-se funcțional la acestea. Criza școlii este mult mai profundă decât efectele sale publice vizibile. Protecția și educația copiilor nu reprezintă pentru actualii guvernanți o prioritate. Burse alocate în bătaie de joc pentru elevi au fost micșorate de la 1 ianuarie 2007 de la 18 lei/lună la 14 lei/lună. Acesta este cadoul făcut de Ministerul Educației beneficiarilor de burse de studiu, sociale sau medicale.

Beneficiarii burselor "Bani de liceu" primesc 180 lei/lună, dar cu acești bani nu pot acoperi nici măcar jumătate din cheltuielile pentru cazare și masă.

Mai mult, de necrezut, elevii absolvenți de SAM ce urmează clasa a XI-a (anul de completare) nu beneficiază de această bursă, deoarece această categorie de elevi nu este menționată în HG 1488/2004. Cele trei intervenții ale subsemnatului pentru corectarea HG 1488/2004 au rămas fără răspuns. Din această cauză, foarte mulți elevi absolvenți de SAM au abandonat școala. Acești elevi au fost obstrucționați de minister de a se califica într-o meserie cerută pe piața muncii și de a obține un certificat recunoscut în Uniunea Europeană, cât și de a finaliza studiile liceale.

Condițiile din mediul rural și sărăcia au determinat creșterea numărului de copii care au abandonat învățământul obligatoriu, implicit creșterea numărului persoanelor cu studii incomplete sau analfabete. Doar alocația de 25 roni/lună îi mai determină pe unii copii să frecventeze cursurile școlare. Alocația și bursele copiilor reprezintă pentru un număr însemnat de familii singura sursă de venit.

Nu cumva aceștia sunt viitoarele slugi din curțile și din casele bogaților care guvernează România?

Stimați colegi,

Aroganța guvernanților față de elevi și față de cei ce trudesc la catedră se reflectă și în salariile de mizerie pe care le acordă.

Domnule ministru,

Ne pleacă profesorii, deoarece nu există nici o deosebire între doamna de la aprozar și doamna de la grădiniță. Zeci de mii de cadre didactice se adresează instanțelor de judecată pentru a obține drepturile conferite de lege.

Astfel, multe primării sunt chemate în instanță pentru că refuză să deconteze abonamentele profesorilor care fac naveta. De asemenea, educatoarele, învățătorii și institutorii cu vechime de peste 25 ani și gradul didactic I, din multe județe ale țării, și-au câștigat în justiție drepturile bănești cuvenite pentru cele 2 ore suplimentare săptămânal, peste norma didactică așa cum au beneficiat profesorii și maiștrii instructori.

Cele câteva aspecte prezentate demonstrează disprețul guvernanților PNL-PD față de popor, față de elevi, față de părinți, față de cei are muncesc la catedră.

Se impune a fi restructurat din temelii sistemul de învățământ, Ministerul Educației și Cercetării, inspectoratele școlare, alte organisme din învățământ ce oferă educație. De asemenea, trebuie acordată o deosebită atenție educației adulților.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

 
  Valeriu-Victor Boeriu - despre Votul uninominal - între necesitate și demagogie;

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul Valeriu Boeriu.

   

Domnul Valeriu-Victor Boeriu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Bună dimineața!

Voi vorbi astăzi despre votul uninominal.

"Votul uninominal - între necesitate și demagogie"

Circulă, de o bucată de vreme, ideea potrivit căreia, în România, clasa politică ar fi rămas în urma societății. Acest fapt nu are decât parțial acoperire în realitate, câtă vreme se cunoaște că orice clasă politică este emanația societății care a ales-o, axiomă plastic exprimată în formula "fiecare societate are clasa politică pe care o merită". Nu contestă nimeni faptul că este necesară o adevărată reformă la nivelul clasei politice românești, însă metodele vehiculate de către unii politicieni și unii reprezentanți ai presei sau ai societății civile pentru a se înfăptui acest lucru sunt simple himere. Reforma politică românească pare a fi, în aceste vremuri, sinonimă cu necesitatea urgentă a adoptării sistemului electoral al votului uninominal, deși acest pas este doar un palid început în ambițiosul proiect de reformare a clasei politice. Votul uninominal a ajuns să fie, în gura susținătorilor înfocați, un panaceu, deși nu orice formă a acestui tip de vot ar fi utilă, în acest moment, în societatea românească. Pe de altă parte, un referendum pentru votul uninominal este costisitor și inutil, deoarece se cunoaște foarte bine rezultatul acestuia, la fel cum se cunoaște că, în eventualitatea unui referendum având ca temă alegerea între o republică parlamentară sau prezidențială, votul popular s-ar îndrepta, cu precădere, înspre ultima variantă, atitudine tributară sindromului, încă prezent în societatea românească, al "tătucului salvator".

În legătură cu votul uninominal, există câteva prejudecăți care pot fi ușor demontate.

În primul rând, se susține că acesta ar produce o clasă politică mai curată. Argumentul este palid, deoarece primarii, de exemplu, sunt aleși uninominal, și există numeroase cazuri de edili acuzați de corupție sau deturnare de fonduri publice.

În al doilea rând, se spune că votul uninominal favorizează o selecție mai bună a candidaților, însă se omite faptul că aceștia sunt desemnați tot de către partidul din care fac parte, iar de cele mai multe ori, unul dintre criteriile de alegere a acestora este strict financiar, în vederea susținerii campaniei electorale.

În al treilea rând, se vehiculează ideea că votul uninominal ar aduce o clasă de politicieni mai competenți, însă mecanismul de selectare a acestora de către alegători ar ține cont numai de criteriul notorietății, care se confundă rareori cu cel al competenței.

În altă ordine de idei, alegerea uninominală în circumscripții electorale ar duce la o schimbare a preocupărilor parlamentarilor, în sensul că, dat fiind faptul că vor fi reprezentanți locali, vor fi interesați cu predilecție de probleme de interes local, suprapunându-se în acest fel cu atribuțiile și competențele aleșilor din administrația locală.

Un alt neajuns vizează imposibilitatea aproape absolută de închegare a unei majorități parlamentare eficiente, votul uninominal dând șanse de reprezentare foarte multor partide și candidați independenți, creându-se astfel germenii unei instabilități politice generalizate.

Există, cu siguranță, și avantaje ale votului uninominal: o legătură mai directă între ales și alegător, ducând la o mai mare responsabilizare a celui dintâi și eliminarea procedurii "parașutaților" de la centru.

Dacă se va ajunge la votul uninominal, acest fapt va trebui realizat printr-o lege foarte bună, care să combine necesitatea reprezentării fidele a circumscripțiilor, cu garantarea reprezentativității partidelor, și nu pentru că președintele României mimează preocuparea în această direcție, după ce, cu numai câteva luni în urmă, blama sistemul votului uninominal.

În ceea ce privește reforma clasei politice românești, aceasta se constituie într-un trepied bazat pe: vot uninominal - cu rezervele amintite, separarea și fixarea mai clară a preorogativelor celor două camere ale Parlamentului, clarificarea raporturilor dintre președinte și clasa politică, prin organizarea unui referendum pentru republică parlamentară sau prezidențială. La toate acestea se adaugă primenirea naturală a clasei politice, prin apariția unei noi generații de politicieni, nepătați de reflexele și concepțiile trecutului comunist.

În concluzie, problema votului uninominal este complexă, constituind o necesitate, între altele, pentru reforma clasei politice, dar consider că nu poate fi rezolvată printr-un singur referendum "a toate lămuritor" care pornește de pe o poziție propagandistică, prin intervenția președintelui Băsescu. Există diverse variante în care votul uninominal poate exista, iar într-o formă sau alta el este necesar în societatea românească, însă adoptarea acestuia va trebui să țină cont de pericolele "manelizării" Parlamentului, ale subreprezentării cetățenilor și ale transformării forului legislativ într-o masă pestriță de indivizi mânați în luptă din rațiuni financiare sau de notorietate.

E necesară o informare corectă și nepărtinitoare a cetățenilor în această privință, pentru a se evita alegerea unui sistem de vot pe care toată lumea pare să-l dorească, dar căruia foarte puțini i-au înțeles consecințele imediate. Problema rămâne însă una de actualitate și trebuie să fie, într-adevăr, o preocupare reală a clasei politice românești.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

 
  Ștefan Baban - declarație politică intitulată Frenezia retrocedărilor;

Din partea Grupului parlamentar al PRM, domnul Ștefan Baban.

   

Domnul Ștefan Baban:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Recent, am primit de la un cetățean din zona Bușteni, om de afaceri în domeniul turistic, un memoriu prin care persoana în cauză încearcă să atragă atenția asupra devalizării României printr-o nouă metodă, destul de legală, dar folosită de anumite grupuri de interese locale și/sau naționale, și anume cea retrocedării.

De la început doresc să vă informez că pornim de la prezumția că domnul în cauză spune adevărul, că interesele sale sunt pur patriotice și mai puțin de afaceri, deși, având în vedere că lucrează în sectorul turistic, acest lucru pare puțin verosimil. Cum tot la fel ar trebui să mai știți că memoriul primit de mine a fost înaintat și președintelui țării, și premierului, și Parlamentului, și Curții de Conturi, și Ministerului Justiției, și Ministerului Administrației și Internelor, dovadă fiind numerele de înregistrare de la aceste instituții, aflate pe hârtia respectivă.

Pe scurt, omul atrage atenția și, mai corect fie spus, ne trage de mânecă, că această operațiuni a retrocedărilor, pornită mai ales în ultimii doi ani, tinde să decapiteze România într-un mod foarte simplu și durabil, astfel încât cei ce vor încerca ulterior să repare aceste nedreptăți, vor vedea că niciun mijloc legal sau nicio acțiune judecătorească națională sau internațională nu vor avea sorți de izbândă.

Ni se atrage atenția în termeni clari, conciși și respectuoși, că procedura de retrocedare a bunurilor confiscate de fostul regim se desfășoară de cele mai multe ori pe baza unor acte dubioase sau puțin probatoare, că cei ce fac parte din comisiile județene pentru retrocedări sunt slab pregătiți sau ușor de manipulat din punct de vedere politic, astfel încât soluțiile lor sunt de foarte multe ori imprevizibile sau chiar sfidează realitatea, bunul-simț și legalitatea.

Iar când justiția românească girează și parafrazează aceste anomalii, nu este greu deloc de închipuit senzația de cadorisire, doar ca urmare a unor interese politice și/sau financiare.

Persoana care mi-a trimis acest memoriu se referă concret la două cazuri: retrocedarea a 12 000 ha de pădure în zona munților Bucegi către fostul suveran al României Mihai I, precum și a 27 000 ha pădure din zona Ceahlău către urmașii familiei Sturza, deși ambele suprafețe solicitate au fost înainte de 1944 aflate în proprietatea statului și concesionate celor două familii. După 60 de ani, autoritățile românești ajung la concluzia, fără a proceda la o minimă verificare, că aceste terenuri trebuie retrocedate, deși, în această perioadă, chiar orânduirea pe care azi o blamăm la fiecare pas s-a ocupat de întreținerea lor și sporirea fondului silvic și genetic.

Să nu ne grăbim, și să judecăm cu calm și luciditate: fostul suveran al României a mai primit, tot ca retrocedări, și Castelul de la Săvârșin cu pădure și teren agricol, și Castelul Peleș și Pelișor și, mă întreb, dacă n-ar fi normal să-i retrocedăm toată țara, că, deh, a fost suveran! Departe de mine gândul de a insulta fosta familie regală, dar vă atrag atenția că nimic din toate aceste bunuri retrocedate nu a provenit din moșteniri sau cumpărări, ci s-au realizat tot din vistieria țării și tot cu sprijinul poporului. Nici măcar Ștefan cel Mare, cât a fost el de mare domnitor, nu a ridicat o singură biserică din averea sa, ci tot din vistieria țării, care se umplea tot din biruri și dări, deci chiar și după 600 de ani, sistemul a funcționat și funcționează, ca și principiul construirii palatelor și cetăților, aplicat de marele domnitor.

Doamnelor și domnilor colegi,

vă repet că v-am expus pe scurt memoriul pe care l-am primit de la persoana în cauză, care era disperată că nici măcar una din instituțiile abilitate și enumerate la începutul declarației nu s-a obosit să-i răspundă.

V-am prezentat această problemă pentru că indiferent de interesele părților, mi se pare normal să trag un semnal de alarmă față de avalanșa retrocedărilor care a cuprins, mai ales în ultimul an, România.

Este normală această atenționare, chiar dacă nu va avea nici un rezultat, dar cazul castelului Bran poate deveni în cel mai scurt timp un laitmotiv al politicii actuale. Și s-ar putea să ne trezim că trăim, muncim și locuim pe... nicăieri, pentru că am retrocedat totul, chiar și ceea ce nu trebuia.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

 
  Kiraly Andrei-Gheorghe - declarație politică având ca temă situația și funcționarea mijloacelor de transport puse la dispoziția centrelor școlare pentru transportul elevilor între localități;

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, Kiraly Andrei-Gheorghe.

   

Domnul Kiraly Andrei-Gheorghe:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate doamne și stimați domni deputați,

În ultima perioadă, în Ministerul Educației și Cercetării, Guvernul au făcut eforturi lăudabile în vederea realizării unei școlarizări cât mai bune. Una din ultimele realizări în domeniu sunt repartizarea în teritoriu a numeroaselor microbuze școlare. De fapt, acesta este obiectul declarației care poate că este mai mult tehnică decât politică: situația și funcționarea mijloacelor de transport puse la dispoziția centrelor școlare pentru transportul elevilor între localități.

Tot mai multe mijloace de transport sunt puse la dispoziția centrelor școlare, cu scopul sus-menționat. Știind că din cauza numărului redus de elevi s-au desființat și în urma regulilor preconizate și în viitor se vor desființa foarte multe școli sau secții școlare, consider că aprovizionarea unităților de învățământ cu asemenea mijloace de transport este lăudabilă, binevenită și trebuie continuată și în viitor.

Deoarece localitățile vizate de acest proces regretabil se află din multiple considerente în categoria celor defavorizate, având de luptat cu probleme economice și sociale deosebit de apăsătoare, este necesar să se asigure funcționarea permanentă, corectă și neconturbată a acestor mijloace de transport.

Acesta este motivul pentru care mă văd nevoit să semnalez o problemă cauzată de prevederile în vigoare în domeniu, care afectează în mare măsură școlile în cauză și pe care, prin colaborarea Ministerului Educației și Cercetării și a Ministerului Finanțelor Publice trebuie să se rezolve. Mijloacele de transport, intrând în patrimoniul școlilor, prin bugetul alocat de către consiliile locale unităților de învățământ, au asigurate sursa pentru acoperirea cheltuielilor materiale, combustibil, piese de schimb, reparații.

Mașinile însă fiind în proprietatea școlilor, șoferii care se angajează pot face parte numai din organigrama școlilor în cauză, fiind angajații acestora și, în consecință, fac parte din categoria personalului nedidactic.

Conform celor prevăzute în Legea bugetului, această categorie de personal, laolaltă cu personalul didactic, nu are posibilitatea de a primi salarii din sursele oferite de către bugetele locale, în atribuțiunile acestora neintrând nici măcar posibilitatea de a înființa aceste posturi în organigramă. Pentru rezolvarea situațiilor de asemenea natură, autoritățile locale sunt nevoite, obligate chiar să recurgă la niște artificii pe care cu greu le-am putea plasa în sfera celor legale.

Aceste fapte și aceste circumstanțe mă obligă să adresez rugămintea ca, împreună cu celălalt minister implicat, cel al finanțelor, să se găsească cât mai urgent rezolvarea acestei probleme, dând astfel posibilitatea atât școlilor, cât și autorităților locale să intre în legalitate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

 
  Petru Călian - declarație politică intitulată Folia bilețelului;

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator domnul Petru Călian.

   

Domnul Petru Călian:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Distinși colegi,

Declarația politică de astăzi are titlul "Folia bilețelului".

Ca și cum scena politică românească ar mai fi avut nevoie și de alte impulsuri pentru a deveni mai interesantă și mai agitată în același timp, a mai apărut un "bilețel" semnat de președintele Traian Băsescu prin care, știți cu toți, se solicită rezolvarea legală a problemei. Nici nu mai contează foarte mult cine era beneficiarul "rezolvării" sau cine trebuia "să pună legea în aplicare". A fost suficient să se anunțe găsirea unui alt bilețel ca, pe de o parte, să se găsească alte motive de incriminare a președintelui sau, dacă schimbăm tabăra, de laudă a spiritului justițiar și prompt de a interveni, al aceluiași președinte. Ba, chiar au fost și unii care au afirmat că nu este vorba de un bilețel, pentru că răspunsul scris a fost pe hârtie de tip A4.

Concluziile sunt două, în opinia mea: argumentele apărătorilor lui Băsescu au ajuns să se rezume le penibilități ca cea de mai sus și România suferă de "folia bilețelului" la toate nivelele ei. Îmi voi permite să detaliez doar a doua parte a concluziei mele, considerând că aberațiile unora care îl scuză pe Băsescu invocând faptul că bilețelul era de fapt o hârtie A4 nu merită deloc atenția.

În ceea ce privește a doua concluzie, cred că nu trebuie să ne lăsăm antrenați în vârtejul produs de al doilea bilețel, pentru că acesta este doar o confirmare a practicilor lui Băsescu, așa cum știm cu toții, și pentru că, în mod sigur vor mai apărea și altele în următoarea perioadă.

Trebuie să acționăm ferm, să combatem declarațiile păguboase ale susținătorilor președintelui, care nu mai știu ce să facă pentru a găsi argumente în favoarea acestuia și a pentru incrimina Parlamentul. Prin urmare, eu, în calitate de vicepreședinte al Partidului Conservator, afirm că voi solicita președintelui Traian Băsescu să demisioneze, în situația în care la referendumul privind introducerea votului uninominal prezența la vot va fi sub 50% sau numărul de voturi va fi insuficient pentru aprobarea acestei măsuri. Oricum, în acest caz, demisia ar trebui să vină chiar din partea președintelui, fără ca altcineva să formuleze această solicitare, deoarece o prezență la vot pe o astfel de temă, mai scăzută de 50%, înseamnă că populația i-a retras sprijinul său președintelui țării, iar absenteismul este, de fapt, un vot de blam.

Dacă președintele Partidului Democrat, domnul Emil Boc, afirmă că Parlamentul ar trebui să fie dizolvat, dacă la referendumul privind demiterea președintelui țării nu se vor întruni cel puțin 50% din votanți, același lucru se poate aplica, pe cale de consecință, și în cazul președintelui Traian Băsescu.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

 
  Dumitru Bentu - declarație politică intitulată Codul;

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul Mihai Apostolache. Domnul Dumitru Bentu. Doamna Mirela Adomnicăi.

     

Domnul Dumitru Bentu:

Prezent!

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Mă scuzați, n-am auzit când ați spus prezent. Da.

 
   

Domnul Dumitru Bentu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Am intitulat declarația politică de astăzi "Codul".

Declarația politică de astăzi am intitulat-o "Codul".

Indiscutabil, președintele a obosit și este în pierdere de viteză. De la vedeta torpiloare care despica valurile politicii dâmbovițene a ajuns un biet vapor cu zbaturi care se îndreaptă fără glorie spre Canalul Măcin al navelor casabile, oricare ar fi el.

Dovada evidentă o constituie așa-zisul mesaj adresat Parlamentului semigol, care-și masca, după cum s-a văzut, cu eforturi, plictisul și acceptul obedient. A fost cel mai tern și mai lipsit de substanță discurs prezidențial, care nu i-a convins nici măcar pe bocmanii - yesmanii - proprii.

Rostit plat, cu neașteptate sincope și aspirații de silabe finale, s-a vrut o "măiastră" lovitură tactică, relansând ideea mult disputată a votului uninominal, al cărui efect imediat ar trebui să fie reformarea clasei politice din care se extrage cu grație și nonșalanță, ca și cum domnia sa ar fi produsul unei scoici perliere.

Nu-l vom analiza nici conceptual nici practic, ci vom încerca să-l raportăm la ceea ce numim "agenda cetățeanului" sau "problemele curente ale oamenilor".

Chiar dacă discursul a dovedit că îl adoră pe Dan Brown, decriptat, "Codul lui Traian" ne dezvăluie neașteptate mesaje subliminale.

Vi le vom prezenta doar pe unele dintre ele, juxtapuse:

  1. "Am văzut coaliții transpartinice împotriva dorinței opiniei publice" vroia să spună de fapt: pensionarii s-au hotărât - vor ieși în stradă pentru că de doi ani se roagă de președintele Băsescu să-i primească măcar zece minute;
  2. "Trebuie să avem o reprezentare autentică a intereselor comunităților." egal Macovei, un nou scandal imobiliar;
  3. "RA-APPS, numele magic al regiei care pune la dispoziția demnitarilor locuințe de serviciu, inclusiv a domniei sale", asta înseamnă, 13 cetățeni din Adjud stau încă în containere;
  4. "Nu există reglementări care să stabilească nivelul necesar de moralitate", spune președintele. Acest lucru, tradus, sună astfel: Ministerul Agriculturii a mințit în privința grâului, producția în 2006 a fost mult mai mică; pâinea se va scumpi cu 20%;
  5. "În prezent asistăm la victoria interesului de partid asupra interesului public", egal: concursul pentru directori, în învățământ, expresie a obedienței politice, traficului de influență și abuzurilor de tot felul.

Exemplele ar putea continua, datorită "bogăției" de idei și soluții din intervenția președintelui consultativ.

P.S. Discursul a fost rostit de Valentine's Day. Oare pe cine o fi iubind cu adevărat președintele Traian Băsescu ? Cred că nici pe sine însuși.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

 
  Mirela Elena Adomnicăi - declarație politică intitulată Păcatul Președintelui;

Doamna Mirela Adomnicăi.

   

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează: "Păcatul Președintelui".

Deși a fost menționat explicit în Constituție, în România tot nu funcționează principiul separării puterilor în stat. Deși a fost ales tocmai pentru că poza în alternativa democratică, președintele Traian Băsescu s-a dovedit a fi după 2004 factorul subversiv al celor trei puteri în stat. Acesta este tipul de politician așa-zis "înnăscut" puternic, dar care n-are habar - și nici că-i pasă - de modul în care funcționează instituțiile democrației. Păcatul lui suprem este subminarea constantă a Guvernului, Parlamentului, Justiției, atacând mai ales judecătorii, că pe procurori i-a folosit în scopuri partizane. Pretextele lui Băsescu au fost: Tăriceanu, politicienii corupți care "fac legi pentru infractori", judecătorii care dau alte sentințe decât cele propuse de procurori sau care sunt pe placul Monicăi Macovei. Dar actualul șef al statului trebuie să înțeleagă că instituțiile democrației funcționează după o logică atât de puternică încât influența diferitelor personaje politice asupra lor se diminuează pe măsura consolidării instituționale.

Marea problemă a democrației actuale este întărirea construcției instituționale și limitarea influenței diferitelor personaje individuale asupra lor, inclusiv a șefului statului. Președintele Băsescu crede că el întruchipează "voința poporului" iar în numele acestei autolegitimări atacă cele trei puteri ale statului.

Cea mai mare greșeală pe care ar putea-o comite partea națiunii care se prezintă la vot ar fi să fie de acord cu transformarea țării noastre în sistem prezidențial. Mijlocul democratic infailibil pentru controlarea populiștilor care ajung președinți este întărirea instituțiilor democratice.

Nu Parlamentul are probleme, ci președintele Băsescu. Atacul dat de Băsescu împotriva instituțiilor democrației trebuie contracarat prin întărirea instituțiilor respective. Pe măsură ce vom avea un Parlament puternic, un Guvern eficient și o Justiție dreaptă, Băsescu și alții ca el vor deveni inutili.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

 
  Emil Strungă - declarație politică intitulată Războinicul total;

Din partea Grupului parlamentar al PNL, Ovidiu Ioan Silaghi. Domnul Horea Uioreanu. Domnul Emil Strungă.

Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Emil Strungă:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Titlul declarației politice de astăzi este pe măsura personajului pe care îl prezint. Și anume titlul este "Războinicul total".

Încă de la începutul mandatului său prezidențial, domnul Traian Băsescu s-a remarcat în calitate de neîntrecut generator de conflicte. Pe plan intern, acestea au debutat cu relația tensionată cu prim-ministrul Călin Popescu-Tăriceanu și cu Guvernul, amenințați permanent de către Președinte, cu diferite teme care nu făceau decât să tulbure viața politică și publică.

Pe același plan se înscriu și conflictele cu instituții importante ale statului român, cu partidele politice - prin neconsultarea lor în probleme de interes național și formarea de partide satelit, cu Parlamentul - prin lezarea mai mult sau mai puțin voalată a membrilor său, și recent cu presa. Ne putem întreba în mod legitim cât va mai dura până la declanșarea conflictului Președintelui cu întreaga Românie...

Nici în ceea ce privește politica externă Traian Băsescu nu și-a evidențiat calitățile de pacificator: de la mult invocata Axă Londra-Washington-București, trecând prin ambiția de a menține trupele române în Irak, în ciuda dorinței majorității românilor, până la tulburarea relațiilor cu Rusia în cadrul crizei energetice, conflictele nu încetează să se nască.

Intervenția din data de 14 februarie 2007 a Președintelui, în fața Parlamentului, se constituie într-o nouă încercare de deturnare a atenției publice, dintr-o lungă serie: dorința de organizare a alegerilor anticipate, inițiativa creării Parlamentului unicameral. Ca și celelalte propuneri ale Președintelui, și organizarea unui referendum pentru introducerea votului uninominal la alegerile parlamentare este superfluă, deoarece majoritatea clasei politice este, în principiu, de acord cu acest demers. Mai mult, subiectul nu aduce nimic nou, deoarece au avut loc și strângeri de semnături care să sprijine această idee.

Acest val de fum pe care Traian Băsescu dorește să-l arunce deasupra problemelor reale cu care ne confruntăm va adânci și mai mult conflictul său cu întreaga clasă politică, pe care ar trebui să o aibă de partea sa, și, din păcate, în viitor, această atitudine va dăuna intereselor României.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

 
  Traian Dobre - declarație politică intitulată Orgolii personale sau responsabilitate politică;

Domnul Rareș Mănescu, din partea PNL. Domnul Mihai Sandu Capră. Domnul Tiberiu Bărbulețiu. Domnul Cristian Bușoi. Domnul Liviu Câmpanu. Domnul Traian Dobre.

Vă rog, aveți cuvântul.

   

Domnul Traian Dobre:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația politică de astăzi am intitulat-o "Orgolii personale sau responsabilitate politică".

În perioada 5-6 februarie 2007 a avut loc la Lisabona a treia reuniune parlamentară mixtă dedicată strategiei Lisabona, co-prezidată de domnul Pöttering, președintele Parlamentului European, și de Norbert Lammert, președintele Budestagului german. La reuniune au participat parlamentari europeni și parlamentari naționali.

Din partea Camerei Deputaților au participat domnul Moldovan, domnul Mironescu, domnul Pușcaș și subsemnatul.

Domnul Hans-Gert Pöttering, președintele Parlamentului European a deschis reuniunea, apreciind că a treia reuniuni internațională dedicată "agendei Lisabona", oferă o oportunitate de dialog și colaborare mai strânsă între Parlamentul European și parlamentele naționale. "Acțiunile decisive", arăta domnia sa, "trebuie să țintească următoarele aspecte: reducerea birocrației pentru întreprinderile mici și mijlocii, reducerea poverii administrative, prin intermediul unei abordări culturale și concrete noi; încurajarea reglementării mai bune și simplificării actelor, concomitent cu păstrarea conținutului legislației. În acest context, tratatul constituțional va reprezenta un pas în direcția corectă, către o definiție a competențelor între Uniunea Europeană și statele membre."

În continuare, domnul Lammert, președintele Bundestagului, a apreciat că progresul realizat până acum nu este suficient. Nici statele membre, singure, nici instituțiile europene nu vor putea îndeplini obiectivele. Este nevoie, de aceea, de o cooperare între diferitele nivele și o abordare comună între Uniunea Europeană și statele membre.

Președintele Bundestagului german a subliniat nevoia abordării integrate a securității energetice, a pieței interne și a capitalului uman, principalele teme de discuție.

Rezoluția Parlamentului European privind strategia Lisabona se concentrează asupra a două aspecte de bază: coeziunea socială și coeziunea în domeniul ocupării în piața internă, precum și reglementarea mai bună, energia și inovația.

Domnul Barosso, președintele Comisiei Europene, a subliniat printre altele necesitatea ca piața internă să reprezinte oportunitate, nu o povară pentru creșterea durabilă și locuri de muncă de calitate. Strategia Lisabona necesită implicarea tuturor actorilor și, în acest sens, parlamentarii naționali au un rol important de jucat în mobilizarea și implicarea actorilor de la toate nivelurile, local, regional, național.

Strategia Lisabona nu este produsul unei ideologii, ci rezultatul unui consens. În acest context, Barosso a criticat pe cei care văd în strategia Lisabona un complot neoliberal și americanizarea modelului social-economic european.

Totuși, pentru a răspunde provocării globalizării, modelul economic și social al Europei trebuie modernizat. Este nevoie de un echilibru între competitivitate și drepturi sociale.

De asemenea, s-a pus un accent deosebit pe domeniul energiei și schimbării climei. Accelerarea reformelor este necesară atât la nivelul Uniunii Europene cât și la nivelul statelor membre, urmărind în același timp reducerea decalajelor între statele membre.

Parlamentele naționale împreună cu Parlamentul European ar putea să reprezinte o mișcare parlamentară pentru schimbare. (În sală se aude foarte tare o convorbire telefonică)

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Continuați, e doar o convorbire telefonică!

 
   

Domnul Traian Dobre:

Interesant este și obiectivul de reducere cu 25% a costurilor birocratice până în 2010 care se presupune că ar fi un obiectiv realist.

Câteva remarci la încheierea lucrărilor. Doamna Kastner: "Piața internă este un răspuns la globalizare. Necesitatea unei piețe unice a energiei. Crearea polurilor de excelență. Standarde minime europene în politica de ocupare. Dimensiunea socială n-a fost suficient dezvoltată în strategia de la Lisabona. Integrarea politicilor de familie în strategia Lisabona. Dumneaei a subliniat faptul că este nevoie de schimb de idei, de un dialog viu cu oamenii pentru a găsi soluții. Ne confruntăm însă cu un număr de provocări majore pe care trebuie să le abordăm împreună.

Pentru viitor, politica energetică sustenabilă și sigură trebuie să devină o prioritate a strategiei Lisabona. Elemente importante ale acesteia sunt: piața internă europeană a energiei, solidaritatea în politica energetică.

Am arătat câteva din preocupările Europei și dacă vă aduceți aminte, cu mulți ani în urmă, când tehnologia japoneză era înaintea tehnologiei americane, aceștia din urmă se întrebau de ce ei pot și noi nu. Aceeași întrebare o pun și eu. De ce noi ne ocupăm de orgolii și nu ne ocupăm de rezolvarea problemelor fundamentale ale României.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

 
  Costache Mircea - declarație politică cu titlul Votul uninominal - leac universal?;

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., domnul Costache Mircea.

   

Domnul Costache Mircea:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Așa cum era normal, o temă de atât de mare interes public, precum dezbaterea privind trecerea la votul uninominal, așa cum era normal, spun, problema a mai fost abordată și de colegii care s-au exprimat de la această tribună înaintea mea. Am s-o fac și eu în maniera mea strict personală.

"Votul uninominal - leac universal?"

ceea ce susțin unii drept leac infailibil pentru vindecarea societății românești de hoție, de clientelism, de combinații financiare frauduloase, de fraudarea bugetului public, de baroniade, de oligarhii, de inginerii politico-mafiote, de intoxicări, manipulări și diversiuni, de restituiri fictive de proprietăți, de devalizări de bănci, de privatizări dubioase, de acțiuni antiromânești, de distrugerea programatică a economiei, de blocajul administrației și justiției, de subminarea pe toate căile a statului național unitar român, tocmai de către demnitarii statului și de clientela lor oligarhică, cu alte cuvinte, leacul universal propus de unii oameni profund necinstiți, cu gena infracțională hipertrofiată, cu cameleonismul și perfidia populisto-demagogice întipărite pe figură și anume, votul uniimoral nu este altceva decât una din manevrele caracatiței care sufocă societatea românească până la sugrumare și asfixie mecanică.

Susținătorii votului uninominal ca leac universal sunt în umbră, marii îmbogățiți, magnații, care au devastat România acumulând prin jaf averi colosale pe care nici un alt cetățean al planetei nu le-a putut acumula în vreo altă țară a lumii, într-un timp atât de scurt, și fără să le poată justifica. Iar pe față, la vedere, susținătorii votului uninominal sunt complicii politici ai magnaților din umbră din lumea afacerilor legale, dar și din așa-zisa societate civilă.

Prin urmare, ce ar trebui să știe cetățenii români chemați să se pronunțe despre oportunitatea trecerii la votul uninominal acum. Iată ce ar trebui să știe și ce escrocii guralivi și lacomi nu le spun. Că votul uninominal în România nu e deloc o noutate, că votul uninominal s-a practicat la anumite niveluri încă din 1990, cu rezultate de multe ori catastrofale pentru cetățeni și pentru țară. Mafioții care vor să acrediteze ideea că votul uninominal ar fi o noutate și o garanție a punerii cu votul pe labe a corupților, a hoților și a mafioților, nu spun că alde Crin Halaicu, Viorel Lis, Marian Vanghelie, Traian Băsescu, Adriean Videanu, Ion Luțu și atâția și atâția alții, au fost aleși de bucureșteni prin vot uninominal.

Cât de bogați au ajuns, câte case și-au tras, ce tunuri au dat, ce șpăgi au luat și mai iau de la firmele etern câștigătoare ale licitațiilor organizate de primării, câți primari hoți care fură inclusiv voturile altor partide sunt în comunele, orașele și municipiile României și la Primăria Generală a Capitalei, toți au fost aleși prin vot uninominal.

Lichelele care se închipuie vectori morali și intelectuali, semnatari ai unor apeluri de susținere a mafioților sunt și ei profitori ai economiei de junglă. Întrebați-l pe Liiceanu cum a ajuns proprietar peste Editura politică a Comitetului Central al P.C.R., botezată de el, azi, Editura Humanitas. Întrebați-l pe Dinescu cum a ajuns el mare latifundiar, cu moșii, conace și cu conturi bancare de multimiliardar. Întrebați-l pe Pleșu cum a primit el acțiuni de la ROMPETROL prin manipularea bursei, la fel ca și Roșca Stănescu și Liviu Mihaiu, Mircea Toma și alți cațavenci și chiar Verestóy Attila.

Iată de ce vorba latinească, se adună ei ciopor strâns uniți în jurul celui de la putere, pentru că de când e lumea lume "Asinus asinum cavat", adică în latina vulgata "măgar pre măgar scarpină".

Așadar, adepții votului uniimoral vor de fapt să-i elimine și din Parlament pe puținii oameni cinstiți și patrioți care au mai rămas în această țară și care nu vor avea, pentru că nu s-au înhăitat cu jefuitorii, bani să susțină campanii electorale costisitoare, nici la televiziune, nici dând concerte în marile orașe, nici mituind în fel și chip electoratul năucit al României.

Atenție români! Votul uninominal este vechi, îl puteți verifica pe viu, analizând unde sunt azi și cine sunt Crin Halaicu, Viorel Lis și compania.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

 
  Antal Istvan - declarație politică cu titlul U.D.M.R. în presa centrală și respectarea drepturilor cetățenilor la tribunalul din județul Harghita;

Din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R. domnul Antal Istvan.

   

Domnul Antal István:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

Intervenția mea are titlul "UDMR în presa centrală și respectarea drepturilor cetățenilor la tribunalul din județul Harghita".

La o zi după ședința Consiliului reprezentanților Uniunii din Târgu-Mureș, în presa centrală au început să apară atacuri dure la adresa Uniunii.

Pionul implementat în secuime la Odorheiu Secuiesc, manipulat din București, primarul Sas, din nou încearcă să dezinformeze opinia publică și de data asta pentru mine este surprinzător faptul că apare un atac dur într-un cotidian de o ținută deosebită, cel puțin până aici, în "Gândul".

Respectivul vorbește despre excluderea partidului său de buzunar de la alegerile locale și de la alegerile parlamentare din 2004, mințind cu nerușinare că avea semnăturile necesare strânse pentru înregistrarea formațiunii, dar au fost excluși pentru că nu au utilizat formulare corecte.

Mă surprinde faptul, repet, că acest articol apare în "Gândul", fără să fie verificat de cel care a dat curs interviului. Țin să informez opinia publică, de la această tribună, despre aceste evenimente, așa cum au fost ele la vremea respectivă. Nici la alegerile locale, nici în cazul alegerilor parlamentare din 2004, U.C.M.-ul nu a putut participa, fiind în imposibilitate de a înregistra semnul electoral la Biroul Electoral Central.

Biroul Electoral Central prin hotărârea nr.13 din 24 aprilie 2004, respectiv prin hotărârea nr.18 din data de 25 octombrie 2004, a respins înregistrarea semnului electoral al acestei formațiuni, deoarece această organizație nu a putut face dovada existenței sale legale.

În cazul alegerilor pentru autoritățile publice locale din 2004, U.C.M. a fost înlăturată prin hotărârea de mai sus a Biroului Electoral Central, cauza formând ulterior obiectul dosarului nr.2911 din 2004 aflat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Aceasta a fost singura dată când această organizație a formulat excepție de neconstituționalitate împotriva prevederilor legale care reglementează condițiile de participare la alegerile locale a organizațiilor aparținând minorităților naționale extraparlamentare, nepunându-se problema participării la alegerile parlamentare.

Prin decizia nr.325 pronunțată la data de 14 septembrie 2004, Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate ridicată.

Cu ocazia alegerilor parlamentare din 2004, U.C.M. a înțeles să participe prezentând o serie de semnături nereale, așa cum s-a constatat în perioada respectivă de către B.E.C. atât listele de semnături din județul Arad cât și listele de semnături din Timiș nu cuprindeau numărul de semnături cerute de prevederile legale în materie.

În privința listelor de semnături prezentate pentru Municipiul București, acest lucru se află înregistrat la Parchetul de pe lângă Tribunalul București, dosarul penal 5663/2004, în care se aflau în curs cercetări penale.

În aceste condiții, în niciun caz nu se poate susține că U.C.M. este împiedicat de a participa la alegeri de U.D.M.R., din moment ce această formațiune niciodată n-a putut îndeplini condițiile minime legale prevăzute pentru o asemenea participare, ascunzându-se ulterior după articole calomnioase publicate în presa centrală și locală. Probabil este o atitudine care solicită mai puțin efort decât îndeplinirea cinstită a condițiilor legale.

Presa centrală, în schimb, nu a relatat multe lucruri ilegale făcute în această perioadă și multe lucruri despre încălcarea gravă a drepturilor omului, mai precis ale cetățenilor care respectă legea în localitate și în județul respectiv. Vă dau trei exemple concrete, poate aceste cazuri ar deveni interesante și pentru opinia publică și ar avea un impact deosebit dacă ar fi relatate corect, pentru că atunci organele abilitate sesizate poate că ar declanșa procedurile pentru stoparea escrocheriilor acestui om cu acoperirea Tribunalului din Harghita.

Deci, iată cazurile: în 2005, un cetățean ajuns pe lista U.D.M.R. consilier local este împiedicat de primar și de Tribunalul din Harghita, fără nici o justificare, prin simplul fapt de a tărăgăna validarea până când, din lipsă de activitate, consiliul local este dizolvat, să beneficieze de dreptul lui câștigat în urma alegerilor locale din 2004.

Cazul numărul doi: în vara anului 2006, la S.C. Urbana SA, o societate pe acțiuni, consiliul de conducere și directorul sunt demiși printr-o hotărâre a primarului, fapt inedit, ilegal și totuși consemnat în registrul comerțului în mod ilegal, iar Ministerul Justiției, de cine aparține registrul comerțului, tace.

Cazul numărul trei: în februarie 2006, un alt fapt fără precedent în istoria postdecembristă a țării. Tribunalul Harghita, în complicitate cu același omuleț împiedică alegerile parțiale din 4 februarie ...

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog să limitați timpul.

 
   

Domnul Antal István:

...sancționând patru liste ale partidelor care au respectat legislația, fiind de partea celor care nu respectă legislația și n-au nici bunul simț de a informa în mod corect opinia publică și locală. Și totuși primesc ajutor din partea presei centrale și a justiției. Până când?

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

 
  Viorel Pupeză - declarație politică intitulată Inundațiile din Bistrița-Năsăud, mană guvernamentală pentru firmele portocalii;

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., doamna Mihaela Rusu. Nu este.

Domnul Ion Mocioalcă, Costică Macaleți, nu sunt.

Domnul Viorel Pupeză. Aveți cuvântul.

   

Domnul Viorel Pupeză:

Bună dimineața, stimați colegi.

Declarația mea politică se intitulează "Inundațiile din Bistrița-Năsăud, mană guvernamentală pentru firmele portocalii".

Teribilele inundații din județul Bistrița-Năsăud au pus în mișcare și firmele căpușă care s-au înfruptat fără jenă și licitații din ajutoarele acordate de Guvern. Valea Ilișua, dar și Someșul au fost inundate nu doar de ape, ci și de firme clientelare ale Puterii care-și umflă conturile cu bani publici. Despre unele firme se spune că ar avea mare trecere pe la minister, despre altele se știe deja că sunt administrate de prieteni ai deputaților Partidului Democrat. Nu doar legăturile primejdioase trebuie evidențiate în acest caz, ci și faptul că banii s-au dus pe apa sâmbetei.

În iunie 2006, la Târlișua, localitate grav afectată de calamități, s-a autoinvitat peste noapte, pentru a da o mână de ajutor sinistraților, o firmă orădeană. Viteza de reacție a drumarilor din Bihor este demnă de Cartea recordurilor, pentru că de-abia se prezenta la televizor situația de pe Valea Ilișua, că ei debarcau deja cu 20 de utilaje de mare tonaj și echipe de muncitori. Nici nu au plecat până nu și-au văzut plătite facturile de "voluntariat".

Pentru degajarea căilor de acces și pentru pietruirea unor drumuri comunale, s-a decontat renumitei firme de construcții nu mai puțin de 6,2 milioane lei, din peste 10 milioane alocate de Guvern. Inundațiile au fost doar un pretext pentru afaceri pe bani publici, pentru că rezultatele nu se văd nici pe departe.

Situația nu este singulară în județul Bistrița-Năsăud. Anul trecut, unei societăți din Satu-Mare implicate în scandalul cu "băieții deștepți" ai energiei, i-au fost încredințate trei lucrări de amenajări de maluri în județ din cinci, bani veniți prin hotărâri de Guvern.

Și de această dată, lucrările au fost repartizate în regim de urgență, finanțarea venind din Fondul de intervenție la dispoziția Guvernului pentru prevenirea și înlăturarea efectelor calamităților naturale produse de inundațiile din septembrie 2005 - iunie 2006. tot pe apa sâmbetei s-au dus alte 1,879 milioane lei.

Din păcate, Ministerul Mediului și Gospodăririi apelor nici nu a luat în calcul regularizarea Văii Ilișua sau a Sălăuței, cele care pun cel mai des la încercare viața oamenilor din zonă.

Între timp, apele au mai trecut prin zonele greu încercate în 2006. săptămâna trecută, 15 localități au fost din nou calamitate, fiind inundate peste 100 de gospodării, 250 de hectare de teren agricol.

De asemenea, au fost avariate drumuri județene și comunale, rețele stradale, poduri și podețe. Apele s-au revărsat iarăși la Târlișua, fapt ce ridică serioase semne de întrebare vizavi de modul de cheltuire a banilor. Guvernanții nu au înțeles că interesul cetățeanului trebuie "să bată" interesul clienților de partid și faptul că banii publici nu sunt o monedă de schimb pentru cotizațiile din campania electorală.

Săptămâna trecută, un pod provizoriu a fost măturat de ape, iar un altul stă să se prăbușească. Este chiar podul concordiei sau discordiei dintre președintele Traian Băsescu și premierul Călin Popescu-Tăriceanu, care au făcut un adevărat concurs de elicoptere până la Târlișua pentru a bate pe umeri sinistrații. După ce s-au văzut cu popularitatea în...sondaje, au uitat de promisiunile făcute bistrițenilor. Ce s-a schimbat în peisaj este doar mașina prefectului, care are acum un Touareg pentru repetatele situații de urgență.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

 
  Vasile Filip Soporan - declarație politică intitulată România între Strategia de la Lisabona și certurile celor aflați la guvernare;

Doamna Minodora Cliveti. Domnul Ion Stan. Domnul Alecsandru Știucă.

Domnul Vasile Filip Soporan. Aveți cuvântul.

   

Domnul Vasile Filip Soporan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Doresc să prezint declarația politică intitulată "România între strategia de la Lisabona și certurile celor aflați la guvernare."

Dacă ai fi o persoană neutră, față de care soarta României nu este importantă, ai putea să treci cu vederea diferența extraordinară între prioritățile reale și cele construite într-o agitație nefirească care nu poate asigura bazele unei economii durabile și instituții așezate cu adevărat în rândul țărilor membre ale Uniunii Europene. Au revenit în ultima perioadă temele eterne de început ale sistemelor democratice care oricând se pot transforma în analize și dezbateri interesante din punct de vedere mediatic, dar insuficiente de multe ori în realizarea obiectivelor majore ale momentului.

Nu sunt la prima dezbatere procedurile votului uninominal, procedurile de suspendare a președintelui și a parlamentarilor, se fac exerciții de demagogie la restructurarea Guvernului, se încearcă limita de curgere și la rupere a sistemului de legătură între Palatul Victoria și Palatul Cotroceni, se încearcă noi poziționări la nivelul celor care asigură guvernarea, uitându-se din păcate interesul construcției generale de care are nevoie România.

Dacă raportăm preocupările de moment ale celor care guvernează, în principal, pentru interesele grupurilor care se află în preajma centrelor de putere, la obiectivele strategiei de la Lisabona, care vizează transformarea economiei Uniunii Europene, bazată pe cunoaștere, în cea mai competitivă și mai dinamică din lume, capabilă de o creștere economică durabilă, însoțită de o îmbunătățire din punct de vedere calitativ a ocupării forței de muncă, de o mai mare coeziune socială și de o sporită protecție a mediului înconjurător, în perspectiva anului 2010, ne dă argumente solide pentru a vedea prăpastia uriașă care ne desparte de cerințele reale însușite de Uniunea Europeană.

Aceste obiective stabilite în martie 2000 au fost revizuite în anul 2005, propunerile reprezentând o reală înnoire economică și socială și au o altă abordare a problemelor de mediu în Europa.

Amintesc actualilor guvernanți faptul că există o preocupare a Comisiei Europene pentru modernizarea și promovarea modelului social european, în care se acordă o importanță deosebită creșterii economice și creării de noi locuri de muncă, în echilibru cu promovarea obiectivelor sociale și de mediu.

Pentru a arăta faptul că actualii guvernanți aleargă pe o altă pistă, vă prezint programul reînnoit de acțiune care vizează următoarele: crearea unui cadru mai atrăgător pentru investitori și pentru lucrători, cunoașterea și inovarea ca factori de creștere economică, crearea de noi locuri de muncă mai multe și de calitate superioară.

În acest cadru, sunt trase semnale de alarmă care ar trebui să preocupe într-o manieră serioasă România și guvernanții ei. Aș sensibiliza actuala putere cu următoarele; ele, din păcate, devin emblematice pentru actualul haos generat de președintele Băsescu și de premierul Tăriceanu.

Investiția în infrastructură din transporturi a scăzut, suferind din cauza lipsei investițiilor publice. Necesitatea revigorării transportului feroviar și maritim pentru a asigura un echilibru între diferitele moduri de transport și a permite fluxuri circulatorii sporite.

Piețele de electricitate și gaze naturale au rămas în urmă față de dezvoltarea generală a pieței interne, există resurse suficiente pentru economii de energie estimate la 20% din totalul energiei, iar obținerea a 12% din energie din surse regenerabile este greu de atins în condițiile actuale. Uniunea investește în procent mai mic din produsul intern brut în cercetare și dezvoltare față de principalii concurenți mobiliari. Obiectivul de alocare este de 3% din p.i.b., iar în momentul de față se alocă numai 1,96% din p.i.b., față de 2,56% în Statele Unite, 3,12% în Japonia, 2,91% în Coreea de Sud.

Europa întârzie să transpună rezultatele cercetării în practică și nu dispune de suficienți oameni de știință și cercetători, având doar 5,3 la mie lucrători, față de 9 la mie în Statele Unite și 9,7 la mie în Japonia. Nevoia de a crea 20 de milioane de locuri de muncă pentru a aduce Uniunea Europeană pe calea utilizării optime a forței de muncă.

Necesitatea reducerii deșeurilor și introducerea unor limite obligatorii până în 2010 ca obiectiv important și în perspectiva pachetului de măsuri de luptă împotriva schimbărilor climatice.

Am făcut această prezentare, deoarece situația din România a problemelor legate de infrastructură și transporturi, de piața de electricitate și gaze naturale, de investiții în cercetare și dezvoltare, de utilizarea eficientă a forței de muncă și de gestiunea deșeurilor este mult mai gravă în comparație cu situația existentă în Uniunea Europeană.

Vă rog să ne prezentați, domnule prim-ministru, care sunt politicile și acțiunile care vizează următoarele aspecte: dezvoltarea infrastructurii și diversificarea transporturilor, evoluția pieței energetice, creșterea potențialului de cercetare și dezvoltare, crearea de locuri de muncă și utilizarea eficientă a forței de muncă din România în România, gestiunea eficientă a deșeurilor și transformarea acestora în surse de venit.

Prezentarea este necesară pentru a face cunoscută starea de fapt din domeniile amintite, strategia și programele de acțiuni și în perspectiva realizării de către România a obiectivelor strategiei de la Lisabona în varianta revizuită. Nu doresc un răspuns formal și general, ci doresc o prezentare a pașilor necesari unei Românii prezente într-o Europă transformată prin punerea în aplicare a strategiei de la Lisabona.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da, vă mulțumesc.

 
  Aurel Vlădoiu - declarație politică cu titlul Statul sunt Eu, iar după Mine, potopul;

Are cuvântul domnul deputat Vlădoiu, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.

Se pregătește domnul deputat Emilian Frâncu, din partea Grupului parlamentar al P.N.L.

   

Domnul Aurel Vlădoiu:

Declarația mea politică se intitulează "Statul sunt Eu, iar după Mine, potopul".

România se confruntă cu cea mai gravă criză politică de după decembrie 1989. Două referendumuri bat la ușă ca să anunțe, eventual, suspendarea și, mai apoi, demiterea președintelui, dizolvarea Parlamentului și demiterea Guvernului.

O Românie responsabilă se cutremură la acest gând, alta, mai puțin responsabilă nu realizează ce înseamnă asta, sau chiar se bucură, potrivit zicalei: "Schimbarea împăraților, bucuria nebunilor".

Criza despre care vorbesc, și pe care o conștientizăm cu toții, nu trece neobservată nici în afara țării. Fondul Monetar Internațional. atrage atenția asupra instabilității politice din România, avertizând, prin reprezentantul său regional, că "investițliile străine în România ar putea scădea dacă instabilitatea politică nu se menține la un nivel mai redus".

Preocupat până peste poate de duelul cu Președinția, pe care a fost nevoit să-l accepte, Guvernului nu-i mai rămâne timp să-și justifice existența. Cu toată blândețea iernii, copiii continuă să tremure în grădinițe sau școli. Bolnavii internați în spitale sunt trimiși să-și cumpere medicamentele necesare tratamentului. Pensionarii leșină cu rețetele în mână în fața farmaciilor, în zilele de "compensate", sau sunt umiliți pe la diverse ghișee unde, pentru a-și încasa pensia, sunt obligați să demonstreze că nu au murit încă.

Încurajați de precedentele anticonstituționale ale președintelui, Consiliul Național Secuiesc exersează metodic în direcția impunerii punctului lor de vedere referitor la caracterul unitar al statului și integritatea sa teritorială.

Se asistă cu nepăsare la depopularea României și, în primul rând, la exodul forței de muncă, înalt calificată. au rămas în țară cei 5,6 milioane de pensionari, 4,7 milioane preșcolari, elevi și studenți, 400.000 persoane cu handicap, 100.000 deținuți, și doar 4,7 milioane salariați. Mai sunt vreo 600.000 de nesalariați, plătitori de impozite, și încă 2 milioane de "inexistenți" sau "cetățeni-fantomă", cum sunt denumiți pentru că nu plătesc impozitele, nici nu sunt beneficiari de asigurări sociale.

Toate aceste probeme și multe altele, care întregesc tabloul sumbru al României de astăzi, ar trebui să fie rezolvate de Executiv. Activitatea Guvernului a fost însă constant paralizată de actorul desăvârșit, ajuns întâmplător în fruntea țării și care a făcut o fixație din distrugerea democrației. Gândul său nerostit, dar meterializat în faptele sale a fost "Statul sunt eu!"

Pentru că România responsabilă i s-a împotrivit, un alt gând i-a încolțit în minte: "După mine, potopul!". Numai așa se explică hotărârea cu care solicită introducerea votului uninominal într-o etapă a evoluției electoratului în care se impune utilizarea prudentă a votului selectiv pe liste de partid. Pentru votul uninominal, P.S.D. a depus două inițiative legislative susținute cu peste 1 milion de semnături.

Despre riscurile incontestabile ale votului uninominal, pe care le implică inițiativa declarată de domnul președinte Băsescu, nu voi vorbi, întrucât au făcut-o cele mai multe canale media, într-un mod poate mai elaborat decât aș putea eu s-o fac.

Un lucru este cert, însă, stimați colegi: este timpul ca Parlamentul - organul suprem reprezentativ al poporului și unica autoritate legislativă a țării (Art.61 "Constituția României) să facă dovada înțelegerii menirii sale.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

 
  Emilian Valentin Frâncu - declarație politică intitulată Mai bine mai târziu decât niciodată;

Domnul deputat Emilian Frâncu, din partea Grupului parlamentar al P.N.L.

Apoi, are cuvântul ultimul vorbitor, domnul deputat Ioan Munteanu, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.

   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează "Mai bine mai târziu decât niciodată".

Cunoscuta zicală "Mai bine mai târziu decât niciodată, dar și mai bine niciodată târziu" își găsește o strălucită explicație în reprivatizarea de către Guvernul Tăriceanu a Uzinei de automobile din Craiova, privatizată anterior de către Guvernul Văcăroiu.

Chiar dacă pe plan global Concernul DAEWOO și-a dat obștescul sfârșit, nu vreau să spun că prezența firmei sud-coreene la Craiova constituie o nereușită. Până la urmă, coreenii au salvat Uzina de automobile din orașul Băniei și au dat de lucru atâția ani unui important număr de persoane, care altminteri ar fi îngroșat rândurile șomerilor.

Vreau să afirm doar că alegerea, la vremea aceea, a unei firme coreene s-a dovedit inoportună, din punct de vedere geo-politic, în condițiile în care importanți producători de automobile din Vestul Europei ar fi putut fi atrași aici, cu consecințe benefice asupra a două componente de inters major pentru România.

Mai întâi, ar fi dat un semnal clar de deschidere a porților către marii investitori ai lumii occidentale, spunându-le că țara noastră este interesată să le ofere posibilități de a investi aici în mai multe domenii. Numai că la vremea aceea sloganul "Nu ne vindem țara" era mai important în opinia populistă a guvernanților, decât uzul rațiunii și decât rațiunea bunului simț.

În al doilea rând, atragerea unor investiții occidentale de o asemenea anvergură ar fi grăbit integrarea României în structurile politico-militare și politico-economice în care, până la urmă, din fericire, noi tot am ajuns, cu toată propensiunea antioccidentală a guvernanților de atunci, stăpâniți de fascinația modelului asiatic.

Bref, dacă în deceniul trecut, Uzina de automobile din Craiova ar fi încăput pe mâinile unui mare investitor occidental, ponderea investițiilor nord-atlantice ar fi fost alta, consecințele previzibile fiind acelea că România ar fi intrat mult mai devreme sub umbrela de protecție a NATO, iar aderarea la Uniunea Europeană ar fi fost ceva mai facilă.

Acum, în 2007, când 72% din acțiunile fabricii craiovene vor fi scoase la vânzare, iar privatizarea acesteia reprezintă principalul proiect economic al Guvernului, România are șansa să devină țara cu industria auto cea mai puternică din regiune.

Nu vom putea da trendul pe piața auto mondială, dar ca volum de producție vom deveni un jucător important. De aceea, cum spunea premierul Tăriceanu într-un recent interviu, nu prețul oferit de investitori va fi principalul criteriu de privatizare, ci dimensiunile proiectului prezentat și implicațiile acestuia în ansamblul economiei românești.

România nu mai este în situația de a privi banul ca prim-criteriu. Acum ne interesează volumul producției, locurile de muncă, numărul de furnizori externi și gradul de integrare locală a producției auto de la Craiova, pentru că economia națională trebuie să crească și pe seama unor IMM-uri care să se poată dezvolta în jurul acestei uzine.

Respectând regula jocului din Uniunea Europeană, privatizarea se va face, sper, în cel mai transparent mod cu putință, și nu putem decât să anticipăm că viitorul proprietar al uzinei va aparține spațiului euro-atlantic, cu toate consecințele benefice ale acestei apartenențe.

"Mai bine mai târziu decât niciodată", chiar dacă ar fi fost mult mai bine ca acest lucru să se întâmple de prima dată.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

 
  Ioan Munteanu - declarație politică cu subiectul Deficitul de apă din sol și responsabilitatea puterii;

Urmează ultimul vorbitor, domnul deputat Ioan Munteanu, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.

   

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează "Deficitul de apă din sol și responsabilitatea puterii".

Condițiile meteorologice din această iarnă au fost de-a dreptul nefirești: temperaturi ridicate, lipsă de precipitații, secetă. Seceta a atins cote fără precedent în țara noastră.

Ceea ce îngrijorează, în mod special pe oamenii din agricultură, este deficitul de apă din sol. În această iarnă, acest deficit este de aproximativ 1.000mc/ha. Grav, având în vedere că vara, cel mai mare deficit înregistrat a fost de 1350 - 1450mc/ha.

În aceste zile de februarie, lipsa de precipitații înregistrată în această perioada este aproape triplă față de anii normali și suntem astfel atenționați de pericolul ofilirii și al compromiterii plantelor.

Acestea au fost unele dintre aspectele dezbătute în cadrul unei adunări organizate de către Liga utilizatorilor de apă pentru irigații din România (LUAIR). Una dintre cele mai importante probleme ridicate a fost încheierea, de urgență, a contractelor multianuale cu ANIF, adică plata în avans a 20% din tariful pentru livrarea apei, care avea ca termen data de 30 ianuarie 2007.

Dacă nu se vor încheia în scurt timp aceste contracte, agricultorii care cultivă terenuri aflate pe aceste amplasamente, cu sisteme de irigații, nu vor beneficia de facilitățile prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr.123/22.12.2006, prin care s-a aprobat subvenționarea lucrărilor de reparație și a pazei acestora.

Guvernul trebuie să-și asume această datorie față de agricultori și să facă un efort pentru a evita consecințele neplăcute ale acestei situații extreme.

Din aceleași motive, Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale trebuie să acorde la timp subvenția pentru energia electrică. Să fie clar un singur lucru: producțiile vegetale și animaliere din acest an pot fi salvate doar prin funcționarea normală a sistemelor de irigații.

În prezent, în România mai pot fi irigați aproximativ 900.000 de hectare. Ar mai trebui irigate cam tot atâtea hectare, dar este necesară o decizie politică importantă, aceea de a susține prin subvenții atât zonele unde există deja sisteme de irigații, cât și posibile viitoare amenajări. Repet: aceasta este singura soluție pentru România, pentru a-și putea asigura necesarul de alimente din producție proprie.

Să sperăm că se vor găsi acele soluții despre care am vorbit și care ar trebui să ne scutească de importuri de alimente costisitoare. Nu este drept ca România, țară cu potențial agricol ridicat, să devină dependentă de importurile de pe piața europeană și nu numai. Sau, cine știe? poate aceasta se dorește: să avem iarăși în acest an câteva milioane de hectare nelucrate!

În consecință, parlamentarii P.S.D. atenționează pe cei aflați la putere că orice întârziere în respectarea termenelor și angajamentelor, cât și neimplicarea factorilor responsabili în programele agricole din această perioadă pot conduce către foamete și sărăcie.

Singurii răspunzători de situațiile neplăcute vor fi cei care nu respectă legile țării și promisiunile făcute cetățenilor, adică cei aflați la putere.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Cu aceasta, prima parte a ședinței de plen a Camerei Deputaților de astăzi rezervată pentru declarațiile politice ale deputaților s-a încheiat.

Vă mulțumesc.

 
     

(Următoarele declarații politice și intervenții au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la secretariatul de ședință)

 
    Lia Ardelean - atenționare în privința fenomenului de scădere și implicit de îmbătrânire a populației României;

Doamna Lia Ardelean:

După cum am mai avertizat în ultima perioadă, statisticienii au reconfirmat tendința accelerată de scădere a populației României, care s-a menținut și anul trecut, din cauza valorilor negative ale sporului natural. Institutul Național de Statistică a comunicat că la 31 decembrie 2006, populația României a fost de 21,57 milioane persoane, în timp ce la data de 1 ianuarie 2006 a fost de 21,61 milioane persoane. Natalitatea continuă să se afle în regres, în 2006 fiind născuți cu 2.700 de copii mai puțin față de anul precedent. Dincolo de răceala cifrelor furnizate de specialiști, din nefericire avem seriose motive să ne temem că fenomenul de scădere și implicit de îmbătrânire a populației României, va continua și în acest an. Un factor substanțial care contribuie la aceste realități nedorite este migrația forței de muncă, accentuată de la începutul acestui an, odată cu permisivitatea liberei circulații conferite de aderarea României la Uniunea Europeană. De asemenea, nu trebuie să neglijăm exodul tinerilor spre alte zări mult mai dătătoare de oportunități, precum și realitatea crudă potrivit căreia statul român este încă deficitar în identificarea unor soluții stimulatoare viabile, atât pentru încurajarea tinerelor familii, cât și pentru creșterea copiilor în condiții propice dezvoltării armonioase.

Îmi exprim însă speranța că ne vom trezi totuși în timp util la realitate și vom lua măsurile care se impun pentru a nu ajunge la estimările specialiștilor potrivit cărora peste 50 de ani un cetățean al României va munci pentru pensiile altor nouă.

    Dumitru Avram - declarație politică cu titlul Mizeria de la sate;

Domnul Dumitru Avram:

"Mizeria de la sate"

Puține sate românești reușesc să-ți încânte privirea și să-ți dea un sentiment de speranță pentru ziua de mâine a truditorilor pământului. O sărăcie lucie, copleșitoare, te întâmpină la tot pasul, încât ai impresia că nimic nu mai este de făcut. Guvernanții actuali au prelungit cu încă două decenii imensul răstimp care-i trebuie României pentru a se apropia de lumea civilizată. Deocamdată, timpul pare să se fi oprit în secolul al XIX-lea - drumuri de pământ bătut, case fără apă curentă, înconjurate de mici curți unde cresc porci, păsări și uneori o vacă. Cam asta observa în fugă un ziarist de la publicația franceză "Liberation". N-apucase să vadă plugurile trase de boi, bordeiele de la marginea satelor, promiscuitatea aglomerațiilor de rromi, ce arată parcă mai rău decât înainte de a fi eliberați din sclavie.

Imagini de coșmar, de neconceput și de neînțeles. Din păcate, reprezentative pentru starea de astăzi a României. Imagini cu atât mai crude cu cât, la extrema cealaltă, corupția, hoția și chiar Mafia au produs îmbogățiți peste noapte, sfidând cu nerușinare din palatele lor de prost-gust, din limuzinele de ultimă oră, de la mesele care nu se mai termină și sindrofiile lor lipsite de o minimă decență. O opulență care te scârbește. Și asta, în condițiile în care chiar și țăranul cu o stare medie de-abia se descurcă de pe o zi pe alta. De obicei, băiatul rămâne acasă, iar fata pleacă la muncă prin străinătate. Trudesc din greu, pentru că de prostituție se ocupă tinerele cuprinse în rețelele formate prin marile orașe.

Vorbind de țăranul care-și cultivă pământul cu ajutorul unui plug și al unui cal și își vinde roșiile pe unde reușește, vorbind, așadar, despre acest țăran ce trăiește într-o minimă decență, trebuie să spunem că în România există vreo 4 milioane de mici gospodării unde se practică o agricultură de subzistență. Ele dețin fiecare o suprafață de circa 2,5 hectare (de zece ori mai puțin decât media europeană) și reunesc împreună cam 40% din populația care trăiește la țară. Nici sistematizarea satelor gândită de Nicolae Ceaușescu nu a fost cea mai bună soluție, dar nici lăsarea acestora în paragină n-are nici o explicație. Fiecare a fost obligat să se descurce cum poate.

După '89, țăranii au recuperat parcelele de pământ care le fuseseră confiscate după al doilea război mondial. Dar și aici au reușit cei mai norocoși, pentru că multe din terenuri au fost înhățate nemilos de noii stăpâni ai satelor, provenind dintre cei mai leneși și mai puțin pricepuți în lucrarea pământului. Vilele pe care le vedem astăzi prin unele sate sau în vecinătatea acestora sunt ale lor și ale samsarilor de terenuri. Le-au dat țăranilor câte 2 dolari pe metrul pătrat și acum le vând la prețuri de milioane de euro. Dacă nu le-au înhățat pur și simplu cu japca, distrugând și falsificând arhivele primăriilor. Într-o zi, toți acești nemernici vor trebui să plătească pentru viața atât de aspră de astăzi a țăranului român!

Se spune că modernizarea ar implica azi regruparea terenurilor, dar micii cultivatori sunt reticenți. Ei știu că hoțiile cele mai mari, pe seama lor, s-au produs atunci când au fost desființate fostele CAP-uri și IAS-uri. Nimeni nu-i mai poate convinge că ar putea fi altfel. Nici publicitatea de la televizor și nici campaniile de informare din poartă în poartă.

Între 2007 și 2013, România va primi de la UE peste 12 miliarde de euro pentru sectorul agricol. Șmecherii stau la pândă. Se construiesc în grabă proiecte, timpul presează, existând riscul ca banii să se reîntoarcă la casele europene. Toți și-au adus aminte dintr-o dată că se pricep la modernizare, la protecția mediului și la dezvoltarea zonelor defavorizate. De 17 ani n-au făcut în schimb nimic. Acum s-ar putea să fie prea târziu.

Mii de hectare de pământ din sud-estul țării au devenit proprietatea străinilor, care au cumpărat și încă mai cumpără de la țărani cu 4-500 de euro hectarul (de aproape o mie de ori mai puțin decât valorează în realitate). Câteva mii de mari exploatări ocupă 40% din terenurile agricole. Cine-i mai poate convinge pe tineri să se reîntoarcă la agricultură? Bătrânii ar primi cu plăcere 100 de euro rentă viageră pentru fiecare hectar cedat, dar cei în putere se lasă cu greu convinși. Nici măcar prima de 50.000 de euro acordată fiecărui tânăr care cumpără o fermă nu spune mare lucru, pentru că riscurile sunt imense, ca să nu mai vorbim de blestemul tot mai cumplit al naturii.

Satul românesc este aproape gol. Peste trei sferturi din cele două milioane de români care au părăsit țara în ultimii 5 ani provin din mediul rural. Cine îi mai poate convinge să se apuce de lucratul pământului?

    Ștefan Baban - declarație politică cu titlul Obsesia privatizărilor;

Domnul Ștefan Baban:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

"Obsesia privatizărilor"

Tranziția la economia de piață în țara noastră, proces demarat cu întârziere și cu numeroase ezitări, a devenit pe parcurs un scop în sine și nu o cale de eficientizare a activităților economice, făcând din privatizare un fel de obiect de cult, care este adulat, dar nu poate fi atins, dar în același timp și o obsesie care nu poate nici ea deveni realitate. Toți participanții la acest proces, începând de la guvernanții de după 1989, continuând cu beneficiarii privatizării care au devenit peste noapte capitaliști și magnați și terminând cu mamuții industriali care au putut fi supuși acestui fenomen, au considerat că importantă este înstrăinarea averii naționale și nu beneficiul care putea fi obținut prin aplicarea unui proces bine gândit și continuat de privatizarea economico-socială.

Investitorii nu erau deloc supuși unei analize atente și fundamentate, ci erau preferați după mărimea cecurilor și a comisioanelor care intrau direct în buzunarul care, între noi fie vorba, datorită hazardului (a se citi împrejurări și combinații de culise), au ajuns să fie diriguitorii privatizării. În aceste condiții, fostele întreprinderi socialiste, vizate a fi privatizate, multe dintre ele cu reale condiții de restructurare și relansare pe piață, au ajuns fie pe mâna unor speculanți nepricepuți dar venali, fie pe mâna unor grupuri de interese și competitori, total rupți de domeniul de activitate pe care l-au adjudecat. Indiferent de tipul de proprietari, rezultatul a fost același: fie lichidarea lor și vânzarea la prețuri care le-au adus averi frumușele, fie exploatarea lor defectuoasă prin schimbarea profilului de activitate sau managementul intenționat aplicat pentru falimentare.

Rezultatul nefast al faimoasei reforme economice prin privatizare este pentru România foarte periculos, deoarece țara noastră a reușit doar să devină, pe an ce trece, o țară subdezvoltată, cu un grad ridicat al dezindustrializării, ceea ce a compromis însăși ideea de economie de piață funcțională, cerință imperioasă impusă pentru primirea în UE.

Poate că ceea ce vă prezint în acest moment pare destul de sumbru, dar dacă privim în jur observăm cum capitalismul autohton a căpătat proporțiile unui eșec imens, dar ignorat de toți guvernanții de după 1989, că acest capitalism este reprezentat doar de unele sectoare economice care au reușit să supraviețuiască și să genereze speranța că se poate înfăptui și o privatizare reușită.

Și totuși, cursul procesului de privatizare nu a cunoscut un punct salutar la nivelul orientărilor strategice. Privatizările unor coloși industriali sau instituții financiar bancare, în condiții discutabile, unor ramificații stufoase de grupuri de interese obscure, protejate fie politic fie financiar, au continuat fără cea mai mică jenă. Privatizările păguboase pentru statul român, unele dintre ele fiind făcute publice, au arătat proporțiile catastrofale și oneroase ale unor politici și stratageme prin care economia națională a fost devalizată și aservită capitalului străin, nesocotind atât interesele țării, cât și legile acesteia.

Ce va urma nu se știe, dar cert este că ceea ce a mai rămas de privatizat va fi, cu siguranță, adjudecat pe baza acelorași principii legale și economice.

Poate a venit vremea adevărului și mai ales ceasul judecării responsabililor și vinovaților, atât autohtoni cât și străini, care au făcut din procesul privatizării unor obiective economice naționale importante un jaf național fără precedent.

Să mai sperăm sau să ne resemnăm?

    Silviu Cristian Bușoi - declarație politică cu titlul Cazul RIAL Brașov;

Domnul Silviu Cristian Bușoi:

Declarație politică: Cazul "RIAL Brașov"

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați reprezentanți ai mass-media,

Declarația mea politică de astăzi are ca subiect cazul "RIAL Brașov", un act incredibil de nedreptate, în care o societate comercială aparținând administrației locale a orașului Brașov și-a însușit în anul 1998 într-un mod ilegal totalitatea imobilelor statului român (clădiri și terenuri din Municipiul Brașov și comunele Hărman și Sânpetru) încredințate doar spre administrare operativăpentru ca apoi să dispună de ele după bunul plac și în afara legii.

Prin nerezolvarea acestei fraude de proporții inimaginabile, de aproape 1 miliard de dolari la nivelul anului 1998, după evaluarea celor nedreptățiți care mi-au adus la cunoștință această situație, tot mai multe cazuri ajung la CEDO, România fiind obligată să plătească din banii tuturor contribuabililor aceste ilegalități.

Cazul RIAL (Regia Imobiliară de Administrare Locativă) Brașov se înscrie în tabloul general din România anilor de tranziție, prin care oficialii administrației locale, însărcinați cu respectarea legii, cheltuirea banului public și gospodărirea adecvată a orașului, și-au însușit de fapt întregul patrimoniu imobiliar (clădiri cu terenuri aferente) al Municipiului Brașov și comunele Hărman si Sânpetru, printr-un șir de abuzuri și ilegalități.

Imobilele orașului Brașov, prin naționalizare, au trecut din proprietatea privată a unor persoane fizice în "proprietatea Statului Român prin Sfatul Popular al Orașului Stalin", (actualizând prin Consiliul Local al Municipiului Brașov). Consiliul Local Brașov a dispus ca administarea operativă aacestor bunuri imobiliare să fie realizată prin Regia Autonomă RIAL.

Regia Autonomă RIAL, în plin proces de revendicări de imobile în temeiul Legii nr.112/1995, în noiembrie 1998 se împroprietărește cu imobilele încredințate ei doar spre administrare operativă și își înscrie numele ca proprietar în Cărțile Funciare Brașov.

La o lună după acest act ilegal de însușire a bunurilor statului român, Regia Autonomă RIAL își schimbă numele în Reparații Întreținere și Administrare Locativă (RIAL), precum și forma juridică și devine Societate Comercială cu Răspundere Limitată - RIAL SRL cu acordul administrației locale (Hotărârea 289/26.11.1998 a Consiliului Local Brașov). Lista neagră a votanților a fost publicată în presă în repetate rânduri, din ea făcând parte Gheorghe Scripcaru, actualul primar, care din 1998 și până azi, în 2007, este mereu prezent în Primaria Brașov. Dacă ca membru în Consililul Local Brașov în 1998 ar putea pretinde că nu știa ce votează, a putut afla ulterior de la nenumărații petenți că la mijloc este o mare ilegalitate și ca viceprimar iar apoi ca primar să readucă lucrurile la normal înlăturând ilegalitățile.

Prin naționalizare, comuniștii au furat imobilele unui oraș, unei întregi țări, iar la 50 de ani de la acest jaf național, funcționarii unei administrații locale, respectiv Brașov, au mai creat o nedreptate. Dacă în urmă cu 50 de ani, astfel de lucruri erau "normale", în monotonia cotidiană a sistemului comunist, acum aceste acte grave constituie o încălcare flagrantă a drepturilor unor cetățeni, care așteaptă de la autorități ajutor și respectarea legii.

Fac un apel către instituțiile statului să se autosesizeze și să ia măsurile ce se impun împotriva celor ce se fac vinovați de această nedreptate, pentru că sunt încă multe familii care datorită acestor manevre nici astăzi nu și-au primit proprietățile confiscate de comuniști.

    Bogdan Cantaragiu - comentariu pe marginea referendumului organizat de Consiliul Național al Secuilor;

Domnul Bogdan Cantaragiu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

În aceste zile asistăm la o adevărată "revoluție" împotriva Consiliului Național al Secuilor declanșată ca urmare a deciziei acestui for de a organiza o serie de consultări în Mureș, Harghita și Covasna. Chiar dacă bine-venite, reacțiile autorităților și ale colegilor politicieni sunt oarecum tardive, cu mult după apariția primelor semnale din partea CNS. Intențiile acestui for sunt cunoscute de mai bine de un an de zile, au fost tatonări, au fost întâlniri, au fost mitinguri în diverse locații din județele vizate. Dar au fost degeaba din punctul de vedere al autorităților românești și a serviciilor de informații care nu au luat nici o măsură pentru a contracara acest fenomen.

Am urmărit la sfârșitul săptămânii trecute imagini de la un soi de referendum - că tot se poartă această modă - prin care CNS întreba populația din cele trei județe dacă este de acord cu autonomia teritorială. Nu vreau să amintesc de reacțiile acelor persoane chestionate care nici măcar nu aveau ideea ce înseamnă "autonomia teritorială" - sau "területi autonómia", ca să fiu pe înțelesul lor (!) - și nici cu ce le ajută, dar țin să subliniez reacțiile colegilor politicieni. Acestea s-au împărțit între "referendum anticonstituțional" și "sondaj legal și constituțional", fără a merge le miezul problemei și fără a ține seama de toată derularea faptelor.

Țin să reamintesc că am atras personal atenția asupra acțiunilor CNS încă din luna decembrie 2005, când am interpelat-o pe doamna ministru Monica Macovei. Am cerut la momentul respectiv să se vadă dacă nu cumva acele acțiuni încalcă articolul 1 din Constituția României și dacă au fost sau vor fi luate măsuri.

Anul trecut, în luna octombrie, am lansat un nou apel. Era imediat după radicalizarea discursurilor liderilor CNS. Atunci, dacă ne mai aducem aminte, aceștia au cerut, la o întâlnire la Sfântu Gheorghe, nici mai mult nici mai puțin decât sprijin pentru organizarea de consultări populare și au precizat că referendumul privind autonomia ținutului secuiesc va avea loc, indiferent ce vor spune autoritățile locale. Mai mult, atrăgeam atunci atenția, CNS era hotărât să ducă la bun sfârșit planul chiar dacă era vorba de un referendum intern, cu ajutorul asociațiilor civice și al bisericilor.

Iată, așadar, o succesiune de evenimente care nu s-au derulat haotic, ci elaborat, chiar sub ochii noștri. Totodată, iată că au existat și luări de poziție. De ce nu s-a ținut seama de ele... asta este o altă problemă.

Revin, pe final, cu ceea ce spuneam și în octombrie. Mi se pare inacceptabil ca o asociație să spună în public că nu ține cont de autoritățile statului român, că poate trece oricând la acțiune pentru a-și pune în practică intențiile separatiste, neconstituționale, antiromânești, peste limita legalității și a bunului simț.

Și aș mai vrea să spun ceva colegilor maghiari, indiferent că sunt din CSM sau din UDMR, care susțin ideea autonomiei teritoriale. Domnilor, ați văzut bine că oamenii de acolo habar nu au ce înseamnă autonomia asta și nici cu ce îi ajută. Sunt ambițiile dumneavoastră prostești. La un moment dat se vor prinde cu toții că nu vor trăi niciodată mai bine doar separându-se teritorial de România. Vor trăi mai bine dacă vor contribui, alături de restul cetățenilor acestei țări, la integrarea reală a României în Uniunea Europeană. Și vor trăi mai bine dacă dumneavoastră veți munci pentru ei nu pentru iluzii de genul "területi autonómia".

Vă mulțumesc.

    Bogdan Liviu Ciucă - declarație politică cu tema Votul uninominal și reformarea clasei politice;

Domnul Bogdan Liviu Ciucă:

"Votul uninominal și reformarea clasei politice"

Se vorbește în ultima vreme despre necesitatea lansării unei inițiative de înlocuire a actualului mod de scrutin din România cu scrutinul majoritar uninominal. Se face confuzia între termenii de "vot" și "scrutin". Votul este mai degrabă o noțiune teoretică, care reprezintă manifestarea opțiunii unei persoane într-o anumită privință (în general când este vorba de alegerea unor reprezentanți) atunci când are de ales între mai multe variante. Votul poate fi deschis, secret, prin corespondență, obligatoriu etc., însă nu poate fi uninominal. Scrutinul este o noțiune ce definește un act politic, acela de a vota, iar modurile de scrutin reprezintă diferite modalități de prelucrare a voturilor depuse, în urma acestor prelucrări apărând rezultatul votului.

Modul de scrutin adoptat de o țară este o garanție pentru o activitate politică corectă și eficientă. Puterea unei țări este dată de o combinație între o economie puternică și un sistem politic decent (nu ideal).

Se consideră că votul uninominal va permite cuantificarea mult mai exactă a performanțelor și a îndeplinirii promisiunilor electorale, astfel încât controlul public și "sancționarea" reprezentanților vor fi directe și mult mai ușor de realizat. Riscul de a nu fi reales devine astfel sensibil mai mare decât cel de a nu fi reintrodus pe lista electorală a partidului.

Faptul că președintele Băsescu a reiterat o idee cu care până de mult nu era de acord nu este un lucru nou, noi am adoptat o rezoluție încă din data de 16 aprilie 2005, când am strâns 138.924 semnături în urma cărora am depus un proiect de lege în sprijinul introducerii votului uninominal pentru alegerea reprezentanților în Parlamentul României. Președintele a venit în Parlament cu un subiect care timp de doi ani nu a suscitat niciun interes pentru președinție, iar acum brusc s-a transformat intr-un subiect acut și de maxim interes. Suntem de acord cu introducerea votului uninominal, dar nu suntem de acord cu un referendum pe această temă, pentru ca mult mai rapid și cu mai puține implicații economice, ar fi elaborarea unei legi în Parlament.

Am depus la Birourile permanente ale celor doua Camere o cerere de convocare de urgență a comisiei de cod electoral, în vederea adoptării, în procedură de urgență, a unei legi privind votul uninominal.

Sunt convins ca acest sistem de vot uninominal va reabilita relația dintre cel ales și cel care alege pentru o mai bună înțelegere și cooperare.

    Minodora Cliveti - declarație politică: România are deja un brand de țară negativ: copiii străzii;

Doamna Minodora Cliveti:

«România are deja un brand de țară negativ: "Copiii străzii"»

Declarație politică

În luna septembrie 2006, apărea în presă informația cum că Angenția pentru Strategii Guvernamentale a definitivat proiectul privind constituirea brandului de țară, un buget de circa 10 milioane euro fiindu-i necesar.

Se mai preciza în articol că executivul mizează pe domenii precum: alimente ecologice, industria IT, vinul, turismul, confecțiile, mobila, produsele meșteșugărești și medicamentele naturiste, care să furnizeze cele mai convingătoare propuneri pentu brandul de țară al României, și că au debutat demersurile, secrete, pentru marea întreprindere de brănduire care va dura trei ani.

Așadar, suntem în februarie 2007. de la 1 ianuarie am devenit membri fără brand ai Uniunii Europene și Agenția croșetează strategii guvernamentale pentru găsirea celei mai grozave embleme naționale cu care țara să defileze pe bulevardele europene.

Între timp, sumele destinate acestei întreprinderi, rămase secrete și care sunt scoase din bugetul de stat, sunt folosite în interesul oricui, dar nu al românilor, de vreme ce România continuă să fie percepută în spațiul european drept o țară a cerșetorilor, a hoților abili și inventivi, a hacker-ilor, o țară a unor români în fața cărora unele surori de gintă europeană anunță că își inchid porțile.

Și până ce vom avea un brand pozitiv, ar trebui ca Agenția să facă o strategie care să aibă drept scop evitarea cu orice preț a brandului negativ de țară, acela care se conturează din ce în ce mai insistent, fără bani de la buget și care amenință să ruineze munca de ani de zile a acestui neam în drumul spre Europa.

Sunt chiar mai multe branduri, dar cel mai nenorocit este, cu siguranță, cel al copiilor exploatați pe străzi.

    Dan Horațiu Buzatu - declarație politică cu subiectul Discriminarea partidelor extraparlamentare;

Domnul Dan Horațiu Buzatu:

"Discriminarea partidelor extraparlamentare"

Doamnelor și domnilor deputați,

Constat cu dezamăgire că, în România, nu se respectă principiul egalității de șanse pe scena politică. Se practică o crasă discriminare între partidele parlamentare și cele din afara Parlamentului. Concret este vorba de o serie de prevederi din legislația electorală privind alegerile pentru Parlamentul European. Astfel, în Legea nr.33/2007 se stipula că toate formațiunile politice participante la alegerile pentru Parlamentul European au acces egal la posturile publice de radio și televiziune. În mod cu totul și cu totul surprinzător, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1 din 8 februarie 2007, regula se schimbă și acordă formațiunilor politice parlamentare 4/5 din timpul de antenă, iar tuturor celorlalți participanți la procesul electoral doar 1/5.

Criteriul utilizat la repartizarea timpilor de antenă - rezultatul alegerilor parlamentare din anul 2004 - nu se justifică. Alegerile pentru Parlamentul European reprezintă o premieră pentru România și, pe acest considerent, ar trebui ca toți competitorii să beneficieze de șanse egale. Toată lumea trebuie să beneficieze de aceleași condiții pe grila de start, pentru că este vorba de un drum nou, de un nou început pe linie politică. Incorectă este utilizarea respectivului criteriu și la alegerile parlamentare naționale, iar în situația euroalegerilor este mai mult decât atât. Este o discriminare crasă. Se vorbește foarte mult despre reforma clasei politice românești, despre primenirea ei. Cum se pot realiza aceste deziderate, dacă în permanență se conservă privilegiile pentru partidele parlamentare și nu se acordă șanse partidelor noi sau unor candidați independenți, care de regulă sunt la primele experiențe în politică?

Îmi pun acum o întrebare care, cu siguranță, va genera mari dureri de cap în anul 2009, când se vor organiza din nou alegeri pentru Parlamentul European. Ce criteriu va alege legiuitorul? Va conta prezența în Parlamentul național, sau prezența în Parlamentul European? Pun această întrebare pentru că este posibil ca în 2009 să existe partide în Parlamentul național, dar care să nu fie reprezentate în Parlamentul European sau invers.

Ținând cont de cele semnalate, fac un apel la senatorii și deputații din cadrul Comisiei parlamentare pentru elaborarea Codului electoral să anuleze prevederile discriminatorii din Ordonanța de urgență prin care se modifică legea pentru alegerile Parlamentului European. În ultimă instanță, fac acest apel și la toți senatorii și deputații pentru a respinge, în fapt a repara în plen prevederile discriminatorii, dacă în comisia de specialitate nu vor fi eliminate. Ar fi păcat ca parlamentarii români să se acopere de rușine votând o ordonanță discriminatorie.

    Daniel Buda - declarație politică: O rușine de moțiune;

Domnul Daniel Buda:

"O rușine de moțiune"

Răul incredibil s-a petrecut: Senatul a votat cu o rușinoasă majoritate moțiunea simplă îndreptată împotriva Ministrului Justiției, Monica Macovei. Nu mi-aș fi putut închipui că aritmetica votului bate realitatea politică a Coaliției de guvernământ, și asta chiar după ieșirea PC de la Guvernare. Ceea ce este însa și mai greu de închipuit este tupeul cu care o nouă majoritate din Parlament își permite să se joace cu imaginea României la nici două luni de la aderarea la Uniunea Europeană.

Desigur, poate unii vor spune că sunt subiectiv, dată fiind susținerea pe care i-am acordat-o în Parlament ministrului Macovei. Și i-o voi acorda în continuare. Am făcut însă acest lucru nu pentru a respecta disciplina de partid sau disciplina politică parlamentară, ci pentru că acest ministru a dovedit perseverență, determinare pentru a se bate pentru niște lucruri în care crede și asta deasupra oricaror interese personale. În fond, Monica Macovei, persoana fără niciun fel de ambiții politice, a intrat în arenă publică pentru a vindeca una din cele mai acute boli ale societății românești: justiția. Și a și reușit, iar asta nu o spun eu sau colegii mei din Partidul Democrat, partid care o susține pe Monica Macovei. Au spus-o și o spun cei de la Bruxelles, de la Comisie și Parlamentul European, iar aceștia nu cred ca au vreun alt interes decât acela ca România să fie cu adevărat un stat democratic, cu o justiție independentă, un stat care se alătura celorlalte democrații din Uniunea Europeană.

Înainte de a o judeca politic pe Monica Macovei, trebuie să ne răspundem firesc la o întrebare: a reușit ea sau nu să facă acele reforme în justiție care să ne permită să devenim membri ai Uniunii Europene? Răspunsul nu poate fi decât afirmativ, pentru că de la 1 ianuarie 2007, România este membră a Uniunii. Când a acceptat să fie ministrul justiției, Monica Macovei și-a asumat o obligație de rezultat : să elimine piedicile din justiție care stăteau în calea aderării României. Din acest punct de vedere, Ministrul Macovei și-a îndeplinit angajamentele, așa cum puțini dintre miniștrii actualului cabinet au facut-o.

În fond, un om politic, un ministru, trebuie judecat și apreciat după rezultate și nu după declarații, ținuta vestimentară sau capacitatea ori talentul de a zâmbi. Pot accepta într-o oarecare măsură că ministrul Macovei ar fi putut fi un mai bun comunicator, dar poate nu a avut timpul necesar să ia lecții de PR. În fond, din decembrie 2004 și până la raportul de țară din septembrie 2006, timpul a fost atât de scurt, iar stegulețele roșii la capitoul justiție atât de mari, că Monica Macovei a preferat să neglijeze impresia artistică tocmai pentru că a constientizat faptul că problemele pe care le avea de rezolvat erau atât de multe și atât de mari.

Ceea ce s-a pterecut în această saptămână în Senat constituie o rușine pentru România ca proaspăt membru al Uniunii Europene. Probabil mulți dintre oficialii de la Bruxelles si Strasbourg regretă intrarea României în Uniune la 1 ianuarie 2007. Poate, într-un mod mai mult sau mai puțin îndreptățit, cei mai intransigenți oficiali europeni pot spune ca România ar fi trebuit să fie ținută în șah pentru a se mai maturiza politic. Dupa votul din Senat, nimeni nu i-ar putea contrazice.

Adevărul dureros este însa altul: în România, clasa politică nu face ce este bine pentru destinul european si democratic al României decat în mod condiționat și sub presiunea instituțiilor occidentale. Acum fiind cu sacii în caruță ne permitem să facem orice, nemaicontând nimic în afară de interesele de grup ori de partid, sau frumusețea circului făcut de la tribuna Parlamentului.

    Cătălin Lucian Matei - declarație politică cu titlul Ministrul justiției s-a îndrăgostit de scaun;

Domnul Cătălin Lucian Matei:

"Ministrul justiției s-a îndrăgostit de scaun"

Stimați colegi parlamentari,

Din ciclul " Surprize-Surprize", săptămâna trecută am avut parte de un scenariu, în primă audiție, în Parlamentul României, ediția 2004 - prezent. Pentru prima dată, o moțiune a opoziției prin care se solicită demisia unui ministru a trecut de o Cameră a Parlamentului. Se pare că Monica Macovei a primit un vot de blam din partea Senatului.

Prin votul de neîncredere acordat, i se impută Monicăi Macovei neîndeplinirea reformei justiției; călcarea în picioare a prestigiului și credibilității Consiliului Superior al Magistraturii; blocarea și infinita prorogare a intrării în vigoare a Codului penal adoptat în 2004 și a Legii nr. 294/2004 privind executarea pedepselor; încălcarea repetată a independenței judecătorilor și procurorilor prin declarații colorate, cu rol precis de indicații; scăparea printre mâini, din cauza incompetenței și a superficialității, a inculpatului Omar Hayssam; atacarea consecventă a Parlamentului și discreditarea activității acestuia.

Una dintre cele mai dure critici a fost cea legată de faptul că doamna ministru nu a știut să-și gestioneze relația cu Parlamentul, ba, mai mult, a reușit să o înrăutățească zi de zi, declarație de declarație, pas cu pas. Sfidarea și infatuarea au făcut din domnia sa un mobil al conflictului dintre justiție și Parlament.

Consider că, pentru ministrul justiției, separația puterilor în stat este mai mult un moft decât o limitare a exercitării prerogativelor puterii. Mai nou, doamna ministru a promovat o practică a dezinformării, și anume atunci când, prin declarații succesive, domnia sa susține că procurorii D.N.A. lucrează foarte bine, reușind să trimită în judecată mulți politicieni din toate partidele. Se pare că acesta este scopul actual al justiției. Toate celelalte categorii de persoane care încalcă frecvent legea pot sta liniștite căci doamna ministru are o anumită preocupare și nu are timp de ei. Cu alte cuvinte, nu intră în aria de interes a domniei sale.

Mai mult decât atât, tot prin viclenie, doamna ministru a reușit să treacă prin Guvern OUG 131/2006 pentru modificarea Legii 508/2004 privind D.I.I.C.O.T. care permite anchetatorilor să intercepteze telefoanele, corespondențele electronice și care elimină confidențialitatea secretului bancar, cu alte cuvinte care încalcă drepturile omului, nefiind vorba despre o ordonanță de urgență care, așa cum afirma domnia sa, constă "doar într-o mai bună definire a competențelor D.I.I.C.O.T. și înființarea fondului de flagrant".

Pe de altă parte, după ce ordonanța a fost criticată de opinia publică în data de 17 ianuarie, ministrul justiției a precizat că nu s-a modificat în niciun fel interceptarea convorbirilor telefonice și că tot judecătorul dă, în continuare, mandat. Pe cale de consecință, consider că ministrul justiției nu a cunoscut integral textul actului normativ pe care l-a promovat și, prin urmare, aceste afirmații au fost făcute în necunoștință de cauză.

Ceea ce sfidează însă orice logică a rațiunii este faptul că domnia sa susține în continuare că actul normativ nu acordă drepturi sporite procurorilor. Cred că doamna Monica Macovei vrea să devină un fel de "ultimul Mohican al justiției". Poate doar așa rolul de justițiabil ar prinde-o bine... căci actualmente, așa cum spunea un domn senator, deși "doamna Macovei este reprezentanta sexului aproape frumos", nu este decât o verigă slabă a Cabinetului Tariceanu!

Cert este că doamna ministru al justiției este singurul demnitar din istoria României care are drept țel în viața să nu părăsească scaunul mult râvnit până când nu va reduce la tăcere pentru totdeauna justiția românească!

Vă mulțumesc.

    Emil Radu Moldovan - declarație politică: Oamenii providențiali și declinul democrației;

Domnul Emil Radu Moldovan:

Declarație politică: "Oamenii providențiali și declinul democrației"

În aceste zile, în România, politica stă sub semnul "oamenilor providențiali". Ei sunt garanții bunului mers al lucrurilor și al funcționării instituțiilor. Totul va funcționa ca la carte dacă ei sunt lăsați în continuare să-și pună în practică planurile și ideile, susțin apărătorii lor. Dar acest lucru se va întâmpla dacă și numai dacă ei, acești "veritabili salvatori ai patriei", râmân în continuare pe funcții, altfel se alege praful de totul în această țară. Situație cu totul și cu totul falsă dacă avem în vedere faptul că acești "oameni providențiali", precum președintele Traian Băsescu și ministrul Monica Macovei, nu au avut nici măcar o realizare cât de cât marcantă în activitatea lor politică de până acum care să îndreptățească concluzia că de acum situația se va schimba în bine, iar în ceea ce privește viitorul nu vin cu nici o soluție.

Singurul aspect al discursului celor doi este unul constatator, în care sunt evidențiate toate relele existente în societatea românească. Însă, acest lucru în România anului 2007 nu mai este de ajuns. După ce ai lovit în plin instituțiile statului considerându-le principalele vinovate de situația dezastruoasă existentă, o urmare normală a unui om de stat responsabil ar trebui să fie soluțiile necesare pentru revenirea la o stare de fapt normală.

Dar acest lucru, cu totul normal în Europa occidentală, unde tocmai ne-am integrat, lipsește cu desăvârșire în politica dâmbovițeană unde nu este important să construiești ceva, ci doar să arăți cât de apropiat ești tu de problemele cetățeanului, chiar dacă în realitate nu ai nici o soluție pentru rezolvarea lor și care după ce discursul și-a atins scopul nu te mai interesează deloc.

Astfel că, în loc să se ocupe de guvernarea țării și să se aplece asupra problemelor cu care se confruntă cetățeanul, principala lor preocupare este decredibilizarea instituțiilor din această țară, scop urmărit cu perseverență în ultimii doi ani.

În aceste condiții, în care funcționarea unor instituții fundamentale ale democrației este pusă sub semnul întrebării și se sugerează atribuirea rolului lor unor persoane, afirm cu toată convingerea că însăși ființa democrației în forma actuală este pusă în pericol, deoarece în toată Europa instituțiile puternice și regulile stricte sunt garanțiile bunei funcționarii a democrației și nu persoanele.

Dar în România acestor vremuri situația este puțin diferită deoarece întotdeauna "Marele Conducător" știe el mai bine decât toți ceilalți ce este mai bine pentru țară.

    Ion Luchian - comentariu pe marginea susținerii de către președintele Traian Băsescu a votului uninominal;

Domnul Ion Luchian:

Stimați colegi,

Săptămâna trecută am mai asistat la un act din, se pare, interminabila criză politică creată și întreținută de domnul președinte, de această dată scena fiind însuși Parlamentul României, iar ocazia fiind discursul președintelui.

Cu această ocazie, în loc să demonstreze că este un om și un politician puternic, capabil să-și recunoască greșelile, domnul președinte a continuat cu acuzele la adresa politicienilor care, așa cum a mai spus-o, fac legi pentru infractori, exemplificând în acest fel în stilul atât de personal președintelui, adică fără să dea nume.

Mi se pare ridicol că tocmai președintele vorbește de politicieni asociați cu infractori, domnia sa care este cercetat penal într-un dosar de corupție; mi se pare culmea tupeului că președintele vorbește de demnitari care nu părăsesc casele de protocol ale RAAPPS când își pierd funcțiile, domnia sa care a continuat să folosească casa de protocol și după ce nu a mai fost ministru al transporturilor.

Mi s-a părut interesant că, în discursul respectiv, domnul președinte a afirmat, cu părere de rău în glas, că în domeniul politicii nu există acquis comunitar. Nu știu ce îl face să creadă pe președinte că dacă ar fi existat, domnia sa ar fi îndeplinit criteriile, domnia sa care este produsul sistemului comunisto-securist și care a fost promovat în politica românească post-decembristă de foști membri ai nomenclaturii PCR.

Or, domnul președinte, constatând de la înălțimea scaunului de la Cotroceni, că politicienii români nu reușesc să progreseze la fel de repede cum o face societatea românească, a venit cu soluția, și anume organizarea unui referendum pentru introducerea votului uninominal începând cu alegerile generale următoare, de parcă schimbarea profundă a unor mentalități și comportamente politice poate fi făcută prin norme legislative.

Însă, dincolo de pura demagogie a inițiativei președintelui - vorbim de același președinte care nu mai departe de acum câteva luni afirma că votul uninominal nu este bun pentru România- trebuie spus faptul că dacă era o inițiativă pentru care nu era nevoie de consultare populară, atunci aceasta era, fiind binecunoscut faptul că majoritatea cetățenilor susține introducerea acestui tip de vot. Or, pentru neintroducerea până în prezent a acestui tip de vot nu lipsa dorinței populare poate fi blamată, ci tocmai lipsa voinței politice, manifestată inclusiv de la Cotroceni.

Din păcate, în urma acestui discurs ținut chiar în fața Parlamentului, domnul președinte a reușit să realizeze ceea ce și-a propus, și anume să puncteze în fața populației, erijându-se în promotorul unei idei pe care până mai ieri nu o susținea, lucru necesar pentru domnia sa, ținând cont de situația politică în care se află, și de asemenea a reușit să proiecteze o imagine încă și mai proastă a parlamentului și a partidelor politice în fața opiniei publice.

Așa încât pe fondul acestei crize politice, politicianul Traian Băsescu poate că a câștigat pe termen scurt, însă instituțiile esențiale ale democrației cu siguranță au pierdut.

Vă mulțumesc.

    Constantin Traian Igaș - declarație politică cu titlul Cine se teme de votul uninominal și de ce?;

Domnul Constantin Traian Igaș:

"Cine se teme de votul uninominal și de ce?"

Doamnelor și domnilor deputați,

Așa cum am mai spus într-o altă declarație politică, apele politicii românești au devenit din ce în ce mai tulburi în ultima perioadă și se mențin în continuare la fel de tulburi. Se vorbește în România din ce în ce mai des despre revizuirea Constituției și a Legii electorale. Posibilitatea introducerii votului uninominal a trezit la viață parlamentari care până mai ieri își credeau asigurate scaunele călduțe pentru mai mult timp, chiar și pentru un alt mandat legislativ. Cât de aprige sunt aceste voci am constatat și constatăm încă din ce în ce mai des și ne minunăm, doamnelor și domnilor, cum acest subiect a reușit să-i aducă la viață pe cei "adormiți" dintre noi.

Deși parcurgem câteva etape mai mult sau mai puțin plăcute, mai mult sau mai puțin sigure, un lucru este cert și nu poate fi contestat de nici unul dintre dumneavoastră: populația din România este extrem de dezamăgită de clasa politică care o reprezintă în cele mai înalte foruri legislative și dorește o schimbare a acesteia. Soluția vine din partea votului uninominal, acel vot care, așa cum am mai spus, aduce surprize în rândul unei mari părți a politicii noastre.

Mai multe sondaje de opinie indică din ce în ce mai des o certitudine de necontestat: trei din cinci români doresc schimbarea actualului sistem electoral și introducerea votului uninominal. Toată nemulțumirea cetățenilor decurge din faptul că, de foarte multe ori, sistemul de vot actual, care este unul proporțional, este asociat cu spiritul de clan pe care l-a instaurat, de legătura slabă cu electoratul a politicienilor care, în diverse moduri, și-au asigurat locul pe listă, de dependența de conducerea partidelor în alcătuirea acestor liste și, poate cel mai important, de faptul că foarte mulți politicieni slabi se ascund în spatele unor nume de valoare care trag lista după ele. Să nu fie oare cea care se aude tocmai vocea acestor așa-ziși politicieni care se împotrivesc votului uninominal?

De prea multe ori, politicieni cu vocație sau care s-au dedicat acestei profesii, n-au reușit să iasă "la luptă" în interiorul partidului pe care l-au reprezentat deoarece lista nu făcea altceva decât să elimine competiția.

Este foarte clar că introducerea acestui vot uninominal va schimba multe pe scena politicii românești. Păstrând sistemul actual nu vom face nimic altceva decât să menținem în ochii mai noilor colegi din familia Uniunii Europene acest dezgust al cetățenilor față de tot ceea ce ține de politică. Votul uninominal va face o selectare drastică a valorilor de nonvalori.

Se cuvine însă, doamnelor și domnilor, o atenție sporită pentru că, pe lângă toate aceste avantaje pe care le aduce votul uninominal, există riscul apariției unui pericol pe care nu cred că avem dreptul să ni-l permitem: trebuie să fim conștienți că acest vot va putea aduce în față oameni care se bucură de notorietate foarte mare, dar care nu au nimic de-a face cu politica, legislativ etc. Parlamentul trebuie să aibă, doamnelor și domnilor, acea înțelepciune de a decide ce fel de vot uninominal vom putea introduce, trebuie să facă o alegere cât se poate de bună, pentru a nu risca să umplem această instituție cu cântăreți, fotbaliști etc., pentru care îmi exprim de altfel tot respectul, dar care poate n-au nimic de-a face cu un legislativ. Riscăm astfel să ajungem, după cum zice românul, "din lac, în puț".

În discursul pe care domnul președinte Traian Băsescu l-a susținut săptămâna trecută de la tribuna acestui Parlament, s-au tras câteva semnale de alarmă asupra situațiilor în care am ajuns să ne aflăm în prezent, situații care au apărut tocmai din practicile unor așa- ziși politicieni, care nu fac nimic altceva decât să scadă și mai mult încrederea pe care oamenii o acordă acestor importante instituții. Cred că foarte mulți dintre noi ar trebui să luam aminte la cele afirmate și să ne întrebăm foarte serios unde dorim să ducem această țară. Unde dorim să o situăm și dacă într-adevăr dorim să facem ceva pentru ea sau nu.

În sfârșit, justiția a început să funcționeze și la noi. Care este atitudinea unora din această sală: dăm în cap celui care a reușit s-o scoată din mocirlă, care a reușit s-o urnească din loc. Și iarăși mă surprinde atitudinea unora dintre mai tinerii mei colegi atunci când le constatăm nervozitatea cu care pledează împotriva acelora care se află în primele rânduri în această luptă. Mă întreb atunci împotriva cui luptă ei de fapt? Împotriva corupției instalate în toate domeniile, inclusiv în justiție, sau poate chiar mai ales în justiție, sau doar, pur și simplu, luptă chiar împotriva justiției.

Tandemurile care au ajuns să se formeze între oamenii politici și oamenii de afaceri nu este unul normal. Afacerile n-au nimic de-a face cu cei care se consideră adevărați oameni de afaceri. Aceștia dacă nu au nimic de ascuns nu trebuie să se teamă de concurență, la fel cum nici cei politici n-ar trebui să elimine competiția din interiorul partidelor.

Sistemul de vot uninominal este unul dur și reformator. Unii dintre noi ni-l dorim, la fel de mulți nu și-l doresc. Eliminarea dezavantajelor pe care le poate aduce se poate face, iar soluția este verificată și de alte țări europene, printr-o trecere treptată de la votul pe liste la cel uninominal prin sistemele mixte.

Cred că a sosit momentul să urmăm și noi exemplul acestora și să recăpătăm acea încredere pe care ne-a dorim.

Vă mulțumesc.

    Marius Rogin - declarație politică cu tema Cât de necesară este schimbarea Legii electorale?;

Domnul Marius Rogin:

"Cât de necesară este schimbarea legii electorale?"

Doamnelor și domnilor deputați,

În ultima perioadă, viața politică românească a devenit din ce în ce mai agitată. Atacurile și criticile, perfect îndreptățite ale președintelui Traian Băsescu, îndreptate împotriva acelor politicieni care slujesc cu totul alte interese decât pe cele ale cetățeanului care l-a trimis în Parlament, au reușit să-i agite și chiar să-i trezească la viață pe unii de-a dreptul adormiți prin băncile acestei instituții.

Mai mult decât oricând, cetățeanul de rând își dorește o schimbare a păturii politice românești. Este clar pentru fiecare dintre noi că cetățenii nu mai au niciun fel de încredere în politica românească tocmai datorită faptului că din '90 încoace o mare parte dintre cei pe care i-au votat, dintre cei cărora le-au acordat încrederea, i-au dezamăgit. De prea multe ori până acum aceștia și-au urmărit interesele proprii și prea puțin pe cele ale cetățeanului.

În momentul în care președintele țării trage nu unul, ci mai multe semnale de alarmă, toți acești așa-ziși politicieni fac front comun, indiferent de ideile politice care-i conduc, și declanșează un adevărat război împotriva actualului președinte.

Mult prea repede aceștia au trecut peste un lucru extrem de important: politicianul trebuie să fie în slijba cetățeanului pentru simplul fapt că, în momentul în care îi acordă votul, electoratul învestește în el încredere și speranță. Un alt lucru peste care unii dintre cei din această Cameră trec foarte ușor, este faptul că politicianul trebuie să mențină în permanență o legătură între el și cetățean. El este cel care are datoria să se informeze în permanență în legătură cu nevoile cetățeanului, să își fixeze prioritățile în funcție de acestea.

Puțini sunt în prezent cei care fac acest lucru. Majoritatea a rupt total această legătură și aceștia sunt cei care în prezent dorm prin sălile Parlamentului sau nici măcar nu se sinchisesc să le viziteze. Iată însă că la prima bătaie de vânt care riscă să le scuture comodele scaune, ei sunt cei mai vehemenți în critici și acuze. Vocile lor tună și fulgeră împotriva celor care iau măsuri în vederea unei schimbări, cu toate că lor li se datorează toată lipsa de încredere pe care românii o manifestă în prezent, împotriva politicii, politicienilor sau chiar a unora dintre cele mai importante instituții.

Acest lucru nu mai poate însă continua. Se impune o purificare a politicii românești. Se impune o eliminare a celor care slujesc grupuri de interese sau persoane, care au acumulat mult prea multă putere decât li se cuvenea.

Se impune mai mult decât oricând o schimbare a Legii electorale. Nu mai putem permite ca astfel de personaje să ajungă în cele mai importante instituții și să slujească oligarhia. Se vorbește din ce în ce mai des despre votul uninominal, care este cel mai dur sistem de vot și în același timp reformator.

În aceste momente, trei din cinci români își doresc o trecere la acest sistem de vot. Sistemul majoritar sau votul uninominal, reprezintă exact opusul sistemului proporțional. Acest sistem proporțional care n-a făcut nimic altceva decât să încurajeze spiritul de clan, legătura slabă cu electoratul, o dependență de conducerea partidelor în alcătuirea listelor și ascunderea politicienilor slabi în spatele unor nume de valoare care trag lista după ele. O altă critică a acestui tip de vot proporțional este legată de un alt aspect: elimină competiția internă în partid și scade posibilitatea de afirmare a politicienilor cu vocație. Acestora trebuie să li se acorde posibilitatea de a merge în față și de a li se da posibilitatea să facă lucruri de valoare pentru cetățeni.

Votul uninominal în alegeri, combinat cu votul nominal, transparent în Parlament, duce la o relație corectă între alegător și ales. În acest fel, cetățeanul va ști pe cine să ia la rost și cine va fi responsabil de posibile grave erori.

Acest sistem de vot are însă și neajunsurile lui. Nu este unul perfect, așa cum l-am dori. Astfel, Parlamentul trebuie să dea dovadă de multă înțelepciune în alegerea tipului de vot uninominal. Riscul care poate apărea este unul deosebit de grav. Va trebui să dăm dovadă de foarte multă atenție deoarece riscăm să umplem aceste instituții cu o mulțime de fotbaliști, cântăreți sau actori, oameni care au de altfel tot respectul nostru pentru profesia pe care o au, dar care poate n-au nici o tangență cu politicul sau legislativul. Se bucură însă de o mare notorietate în rândul cetățenilor dar care nu garantează o îmbunătățire a lucrurilor, ci mai degrabă o înrăutățire a lor.

Sper ca, colegii mei, noi toți cei care ne vom implica în această schimbare, să dăm dovadă de mult discernământ, multă obiectivitate și să urmărim un singur scop: interesul cetățeanului care i-a trimis în Parlament și nu pe cel propriu sau al altor indivizi.

Vă mulțumesc.

    Gheorghe Dragomir - intervenție cu subiectul Constanța constănțenilor;

Domnul Gheorghe Dragomir:

"Constanța constănțenilor"

Săptămâna trecută am avut deosebita plăcere de a participa la inițierea unui proiect civic organizat de către Fundația "Brătianu", ce își dorește să reașeze municipiul Constanța acolo unde îi este locul: al doilea oraș ca importanță după București.

Întălnirea a reunit mai mulți reprezentanți ai mediului politic și de afaceri din Constanța, care au ridicat o serie de teme ce până acum nu au fost puse în analiza societății.

S-a punctat ideea potrivit căreia Constanța, deși are un potențial economic enorm, oferă cel mai ostil sistem de fiscalitate din țară, mari inverstitori având reticiențe în a se implica în afacerile constănțene, fapt influențat și de inexistența unui Plan urbanistic zonal. Așa cum spunea unul dintre cei prezenți la dezbatere "Constanța este o companie cu un potențial uriaș, dar prost administrată".

La această situație contribuie în primul rând lipsa unei comunicări dintre administrația locală și mediul de afaceri, municipalitatea rămânând blocată într-u balcanism pur, în timp ce mediul de afaceri a trecut de mult în secolul XXI și se comportă european.

Un alt domeniu neexploatat al municipiului Constanța este turismul cultural. În timp ce alte orașe, și aici aș menționa Sibiul, au reușit să ridice ștacheta în ceea ce privește viziunea culturală asupra unui oraș european, litoralul românesc, în speță Constanța, se confruntă cu exodul turiștilor spre stațiunile bulgărești.

Ceea ce și-a dorit această întălnire, pe care o calific drept un succes, a fost stabilirea unui punct de legătură între politicieni și oamenii de afaceri pentru binele Constanței și aducerea orașului nostru pe locul său de drept, loc pe care îl merită și pe care, din păcate, administrația locală din ultimii 17 ani i l-a refuzat.

    Relu Fenechiu - declarație politică: De ce este nevoie să legiferăm urgent votul uninominal;

Domnul Relu Fenechiu:

Declarație politică: "De ce este nevoie să legiferăm urgent votul uninominal"

Doamnelor și domnilor deputați,

Introducerea votului uninominal în legislația electorală, mai precis în legea pentru alegerea Camerei Deputaților și Senatului, reprezintă o prioritate. Reprezintă o prioritate nu din momentul în care șeful statului a propus imperativ organizarea unui referendum pe această temă, ci chiar de la începutul mandatului actualului guvern. O dovadă în acest sens este și faptul că la începutul anului 2005, PNL a reactualizat, împreună cu Asociația ProDemocrația, o propunere legislativă pe această temă, pe care nu a reușit să o fructifice în 2003.

În aceste zile, asistăm însă la un veritabil concurs între mai multe partide politice pentru paternitatea ideii introducerii votului uninominal și, în paralel, la un concurs între Parlament și Președinție pe această temă. Nu comentez acum motivațiile pentru care președintele Traian Băsescu a cerut Parlamentului demararea procedurilor pentru referendumul privind introducerea votului uninominal.

Vreau în schimb să fac un apel către colegii mei parlamentari. Să ne apucăm de treabă - există și funcționează comisia parlamentară pentru elaborarea Codului electoral - și să adoptăm o nouă legislație electorală, nu pentru că așa vrea cineva, sau pentru că altcineva vrea să blocheze inițiativa cuiva, ci pur și simplu pentru că acum este momentul. O astfel de lege trebuie adoptată acum, nu în 2008, și nici măcar în toamna acestui an. O procedură de urgență este absolut necesară, repet, nu pentru a contracara planurile sau intențiile președintelui României, ci pur și simplu pentru că noua legislație va trebui să fie bine explicată electoratului. Vor trebui, și cred că nu exagerez, între 10 și 12 luni pentru ca noua lege să fie cunoscută și în cele mai îndepărtate cătune. Să nu uităm că este vorba de o modalitate nouă de a vota - fie că va fi vorba de vot uninominal cu compensare, fie că va fi vorba de vot uninominal pur într-un tur sau două de scrutin - și ea trebuie bine aprofundată de cetățeni. Dacă electoratul nu va fi instruit bine privind modul în care urmează să voteze, ne-am putea trezi cu un număr uriaș de buletine de vot anulate, care, în ultimă instanță, ar putea chiar influența rezultatele alegerilor.

Mai există un aspect extrem de important, care face ca legiferarea introducerii votului uninominal să fie prioritară: și autoritățile locale trebuie să fie instruite în privința procedurilor și, mai mult, sunt necesare câteva luni bune pentru ca aceste autorități să reconfigureze perimetrele electorale, listele de alegători etc. Este un volum de muncă enorm, care va lua foarte mult timp. Cred că aceste argumente - și ar mai fi și altele - sunt suficiente pentru a demara de urgență legiferarea în domeniu.

Pe de altă parte, sunt convins că dacă așteptăm un referendum pe tema introducerii votului uninominal, vom avea două mari probleme: în primul rând se vor cheltui câteva zeci de milioane de Euro care ar putea fi utilizați în alte scopuri; în al doilea rând, vom începe să lucrăm la legea electorală abia în toamnă, ceea ce, repet, ar fi foarte târziu și ar exista riscul să compromitem o acțiune pe care o dorim de mulți ani pusă în practică.

    Filip Georgescu - despre Tratatul de Neproliferare Nucleară și tendințele de sfidare a jurisdicției internaționale de către unele state;

Domnul Filip Georgescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi

La 5 martie 1970, odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de Neproliferare Nucleară (semnat la 1 iulie 1968 de 43 de state), comunitatea internațională a răsuflat ușurată. Necesitatea unui asemenea Tratat, inițiat de Irlanda, în 1961, se impunea, întrucât efectele îngrozitoare ale celor două bombe atomice, care în 1945 pârjoliseră complet orașele japoneze Hiroshima și Nagasaki, planau încă puternic asupra omenirii, în condițiile în care răspândirea armelor nucleare era încurajată de perioada războiului rece, iar posibilitatea izbucnirii unui conflict nuclear între SUA și URSS era întru totul posibilă.

Prevăzut inițial pentru o perioadă de 25 de ani, Tratatul de Neproliferare Nucleară a fost prelungit pe termen nelimitat, faptul în sine echivalând cu o hotărâre înțeleaptă, de însemnătate istorică. Din 1970, numărul statelor semnatare ale acestui Tratat au crescut continuu, ajungând astăzi la 190. Totuși, în evoluția relațiilor internaționale, unele state au găsit destule posibilități ca să ignore normele de neproliferare. Așa se face că patru țări asiatice au intrat pe ușa din dos a clubului statelor nucleare. Astfel, astăzi, nu mai puțin de opt țări dispun de arsenale nucleare. Îngrijorător este faptul că alte două țări din Asia, sfidând jurisdicția internațională în vigoare, au decis să-și dezvolte capacități pentru realizarea de arme atomice. Este de-a dreptul de neînțeles că tocmai Asia, continentul care a simțit atât de cutremurător rigorile atomului dezlănțuit, devine adeptul cel mai înfocat al înarmării nucleare.

Omenirea nu și-a pierdut însă speranța. După mulți ani de tratative sterile, după amenințări și embargouri inumane, Coreea de Nord, un adept îndârjit al folosirii energiei nucleare în scopuri militare, și care a și efectuat de curând un test atomic, promite, în sfârșit, să renunțe la principalul său reactor de la Yongbyon, pentru îmbogățirea plutoniului, în schimbul unui ajutor energetic echivalând cu un milion de tone de petrol. Se pare că, în cele din urmă, rațiunea a învins și în această dispută încrâncenată. Dar un alt pericol nuclear se proliferează amenințător, tot în Asia. Este vorba de Iran, ale cărui autorități se ambiționează să fabrice cu orice chip bomba atomică. Și în acest caz, comunitatea internațională trebuie să se implice într-un dialog politic, înțelept și stăruitor, cu guvernul de la Teheran, pentru a demasca din fașă o posibilă catastrofă nucleară.

Ca să se ajungă însă la înțelegeri benefice pentru toată lumea, Casa Albă trebuie să renunțe la ideea bombardării instalațiilor iraniere de îmbogățire a plutoniului, iar autoritățile de la Teheran să pună capăt programului lor de înarmare atomică, pe cât de costisitor, pe atât de periculos pentru pacea în Orientul Mijlociu. În același timp, comunitatea internațională trebuie să acționeze cu toată fermitatea împotriva tentativelor, tot mai evidente, de militarizare a spațiului cosmic. Puterea nucleară a secolului XXI este de pe acum înspăimântătoare.

Vă mulțumesc pentru atenție.

    Gabriel Sandu - comentariu asupra referendumului în privința autonomiei ținutului secuiesc;

Domnul Gabriel Sandu:

Săptămâna trecută a avut loc un pseudo-referendum pentru a pune presiune asupra statului român în privința autonomiei ținutului secuiesc.

În primul rând, în România nu există un ținut secuiesc așa cum în Florida nu există un ținut spaniol, deși locuitorii vorbitori ai limbii spaniole depășesc cu mult pe locuitorii vorbitori de limbă engleză.

Deși Consiliul Național al Secuilor neagă caracterul de referendum al acestui demers, susținând că este un experiment social, un test, intenția inițiatorilor este de a valida într-un fel conceptul de autonomie.

De asemenea, nu putem accepta vădita agresiune care se produce la adresa statului român.Nu putem tolera declarații ca aceea a domnului Arus Zsolt conform căreia "autoritățile ar face bine dacă ar aprecia moderația Cosiliului National Secuiesc și ar începe, neîntârziat, tratative cu privire la punerea în practică a doleanțelor poporului secuiesc".

In momentul în care o organizație, indiferent de natura sau caracterul acesteia, ajunge să amenințe statul român și instituțiile acestuia, avem o problemă gravă.

Consider ca prezența celor doi deputați din Ungaria, invitați la pseudo-referendum de catre CNS, nu confera nici un fel de legitimitate acestuia, și, de asemenea, consider anormală și nepotrivită implicarea acestora în probleme exclusiv interne al statului român.

Acest demers constituie un atac direct la adresa caracterului suveran, unitar și național al statului român, care este consfințit de Constitiție.

Pe această cale doresc să trag un semnal de alarmă de a se lua măsuri imediate pentru a opri aceste acțiuni pentru că o lipsă de reacție din partea autorităților nu ar face nimic altceva decât să ducă la situații mult mai grave.

    Ioan Hoban - intervenție referitoare la Poluarea și reabilitarea mediului - probleme privitoare pentru Maramureș;

Domnul Ioan Hoban:

Declarație politică: "Poluarea și reabilitarea mediului - probleme prioritare pentru Maramureș"

Maramureșul, după cum se știe, prin structura industriei, are probleme atât cu calitatea aerului, cât și cu cea a apelor și solului. Pe raza județului există 16 iazuri de decantare, 297 halde de steril minier, din care 19 active și 273 inactive; 1 depozit de deșeuri industriale în amestec; 2 halde de zgură și cenușă; 17 paturi de uscare.

Zona Baia Mare și perimetrele limitrofe - datorită activității de metalurgie neferoasă și iazurilor de decantare (pulberi, metale grele) prezintă probleme grave privind calitatea aerului, în special la indicatorii pulberi în suspensie, plumb, cadmiu și sporadic la dioxid de sulf. La fel râurile Săsar, Lăpuș, Cavnic și Cisla - datorită activităților miniere, metalurgia neferoasă, prepararea minereurilor neferoase (metale grele, cianuri) constituie zone critice din punct de vedere al poluării.

Sunt critice din punct de vedere al poluării apele subterane din zona Baia Mare și perimetrele iazurilor de decantare - datorită activității de metalurgie neferoasă și preparare a minereurilor neferoase (metale grele) și de depozitare a deșeurilor industriale provenite din aceste activități.

Sunt critice din punct de vedere al poluării solului următoarele zone: zona Baia Mare, zonele iazurilor de decantare, perimetrele miniere (Cavnic, Băiuț, Borșa), luncile râurilor Cavnic, Vișeu și a văilor Băița și Nistru - datorită activității de metalurgie neferoasă și de preparare a minereurilor neferoase, haldelor de steril de mină și iazuri de decantare (metale grele).

Zonele iazurilor de decantare în conservare si a haldelor de steril de mină sunt zone critice care necesită reconstrucție ecologică.

Aceste date succinte doresc să le supun atenției Ministerului Mediului, știut fiind faptul că Maramureșul are nevoie de reconstrucție ecologică. Ținând cont de resursele limitate disponibile pentru soluționarea problemelor de mediu, comunitățile trebuie ajutate să-și definească prioritățile și să-și planifice implementarea acestora în mod eficient pentru următorii ani, dar mai ales să aibă acces la fondurile structurale de care va beneficia România din 2007.

Din punct de vedere al severității problemelor, ordinea este următoarea:

  1. lipsa parțială a sistemelor de canalizare și a stațiilor de epurare a apelor menajere uzate în localitățile în care s-a realizat sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă;
  2. depozitarea necorespunzătoare a deșeurilor menajere;
  3. descărcarea în emisari a apelor uzate industriale și menajere neepurate corespunzător;
  4. insuficiența infrastructurii rutiere în mediul urban (căi de rulaj, parcări etc.);
  5. lipsa unui sistem de evaluare a efectelor poluării factorilor de mediu asupra stării de sănătate a populației;
  6. poluarea cu metale din emisii de particule cu conținut de metale din surse de poluare legate de activitățile industriale desfășurate în municipiul Baia Mare.
    Ion Stan - declarație politică: Diversiunile, provocările, presiunile și terorismul împotriva instituțiilor fundamentale ale democrației - constantele condiției cetățeanului - președinte Traian Băsescu;

Domnul Ion Stan:

Declarație politică: "Diversiunile, provocările, presiunile și terorismul împotriva instituțiilor fundamentale ale democrației - constantele conduitei cetățeanului-președinte Traian Băsescu"

Recentul mesaj adresat națiunii de către cetățeanul-președinte de la tribuna Parlamentului României mi-a creat nu numai o imensă deziluzie, dar și un nou și poate ultim prilej de reflecție, cel puțin din partea noastră, în legătură cu conduita sa politică, nu doar rebelă, nonconformistă ori "personalizată", ci premeditat anticonstituțională, profund antidemocratică și plină de ură și dispreț.

Mesajul cetățeanului-președinte nu a fost, de fapt, un mesaj. A fost un scâncet chinuit al disperării președintelui suspendabil.

În disperarea sa, a atacat valoarea constituțională supremă a democrației, reprezentată de pluripartidism, și a lovit cu cinism în reprezentanții clasei politice românești care, după ce inițial l-au sprijinit, Traian Băsescu le-a trădat încrederea și, bineînțeles, l-au părăsit, devenindu-i adversari.

În această nouă ecuație politică, cetățeanul-președinte a găsit de cuviință să lanseze el (în ce calitate și cu ce autoritate morală?!) reforma clasei politice naționale, în care scop s-a pretat la o diversiune ieftină și grosolană - "referendumul pentru votul uninominal".

Nu era nevoie de această provocare care să schimbe agenda priorităților războiului mediatic, trecând în plan secund chestiunea mult mai arzătoare la ordinea zilei, aceea a suspendării cetățeanului-președinte.

De mai multe legislaturi sunt elaborate și se află în așteptare câteva proiecte de legi privind votul uninominal, expresie a voinței politice a aproape întregului spectru al partidelor parlamentare, mai puțin a Partidului Democrat, din care se revendică autorul diversiunii prezidențiale, și a cărui opoziție a fost indusă de însuși cetățeanul-președinte.

Tupeul cetățeanului-președinte de a cere convocarea Parlamentului pentru a lansa o diversiune la scară națională nu poate fi decât de natură să reconfirme că diversiunile, provocările, presiunile și terorismul mediatic asupra instituțiilor fundamentale ale democrației sunt constantele conduitei politice a cetățeanului-președinte Traian Băsescu.

Care națiune europeană are nevoie de un astfel de președinte?

    Miron Ignat - intervenție cu tema 23 Februarie - Ziua Apărătorului Patriei;

Domnul Miron Ignat:

"23 Februarie - Ziua Apărătorului Patriei"

Stimate colege, stimați colegi,

Pe data de 23 februarie, Federația Rusă și multe țări foste sovietice sărbătoresc Ziua Apărătorului Patriei. Această zi este închinată tuturor generațiilor de soldați ruși care și-au apărat cu propria viață pământul strămoșesc și au luptat împotriva invadatorilor de-a lungul timpurilor. Această zi marchează eroismul soldaților Armatei Roșii care a învins armata hitlerista la porțile Moscovei în 1941. În cinstea tuturor patrioților căzuți pentru patrie, la Moscova sunt organizate anual ceremonii de depunere de coroane la Monumentul Soldatului Necunoscut. Tot timpul anului, o făclie rămâne aprinsă pe acest monument gravat cu cuvintele memorabile și în același timp emoționante: "Numele tău este necunoscut. Fapta ta este nemuritoare".

Această sfântă sărbătoare, împreună cu monumentul închinat tuturor celor ce și-au dat viața apărându-și patria, sunt respectate cu sfințenie de poporul rus.

Trebuie să privim această zi ca un tribut adus tuturor celor ce au luptat, de-a lungul secolelor, până la ultima suflare, apărându-și teritoriul, familia și tot ce e mai drag - pământul natal.

Această zi nu este doar a Rusiei și a tuturor eroilor ei căzuți la datorie, este ziua tuturor patrioților care au luptat și s-au jertfit pentru apărarea patriei.

Este datoria noastră, a tuturor, să marcăm această zi ca fiind una a vitejiei, a devotamentului dus până la sacrificiu și să o dedicăm cu onoarea cuvenită tuturor soldaților, veteranilor și memoriei tuturor strămoșilor noștri pentru care apărarea patriei era o datorie sacră.

Trebuie să trecem peste clișeele confruntării bipolare din perioada Războiului Rece.

Întregul mapamond s-a schimbat și suntem conștienți că trăim într-o lume interdependentă și complexă, cu noi provocări și pericole. Știm deja că numai prin eforturi comune putem oferi răspunsuri adecvate tuturor pericolelor ce nu încetează să apară. De aceea, trebuie să acordăm cu toții atenția cuvenită însemnătății acestei zile.

Doresc să menționez că, pe data de 21 februarie, va avea loc și în București, la Cimitirul Ostașilor Sovietici din Herăstrău ceremonia de depunere de coroane, manifestare dedicată eroilor ruși căzuți în lupta pentru eliberarea teritoriilor sub ocupație hitleristă.

S-o închinăm tuturor eroilor, din toate timpurile, căzuți la datorie pentru apărarea pământului natal, pentru asigurarea libertății și păcii.

Ziua de 23 februarie - Ziua Apărătorului Patriei - trebuie să fie o mare sărbătoare pentru noi toți. Să o cinstim cum se cuvine. Să o dedicăm celor pentru care apărarea propriului teritoriu a contat mai mult decât propria viață și celor care au fost gata să-și sacrifice viața din patriotism pentru țară, iar Dumnezeu i-a lăsat printre noi pentru a ne împărtăși vitejia și devotamentul eroilor, pentru noi, Nemuritori.

Vă mulțumesc.

    Ion Stan - declarație politică: Interesele oligarhilor din spatele marionetelor politice portocalii și dependența acestora de mafia resurselor energetice încurajează statul de tip mafiot în România;

Domnul Ion Stan:

"Interesele oligarhilor din spatele marionetelor politice portocalii și dependența acestora de mafia resurselor energetice încurajează statul de tip mafiot în România"

Interminabilele crize politice și diversiunile permanente prin care marionetele politice portocalii divizează societatea românească pentru a o guverna prin dihonie națională au scos la iveală, în cele din urmă, câteva adevăruri cutremurătoare.

O mână de oligarhi, ale căror interese economico-financiare sunt dependente de ofensiva mafiei ruse a energiei asupra Europei, exercită puterea reală în România. Această oligarhie acționează ca un guvern din umbră, cel real, alternativa criminală a vieții politice democratice, sufocată de tumoarea malignă a corupției, stăpână în cancelariile de la București.

Se ceartă, oare, domnii Băsescu și Tăriceanu doar de dragul puterii?

O recapitulare a câtorva momente, evenimente și repere care au marcat viața politică și de afaceri a României este binevenită pentru o serie de clarificări necesare.

Traian Băsescu și-a câștigat credibilitatea electoratului ca luptător împotriva corupției, cu studiul de caz "Rafo". După ce a ajuns președinte, nu a mai suflat nici un cuvânt despre "Rafo". În schimb, capul de afiș al discursurilor prezidențiale a devenit dosarul "Rompetrol", urmat de circul încercării de încătușare a domnului Dinu Patriciu.

Unul dintre finanțatorii de primă importanță ai Alianței D.A. și ai campaniei prezidențiale, controversatul mogul al afacerilor dubioase cu țigările "Angelescu" și mare evazionist fiscal, a cărui soție a fost vremelnic recompensată cu o sinecură de consilier al Administrației Prezidențiale, a dispărut în condițiile unei sinucideri ale cărei circumstanțe au lăsat în urmă multe și neelucidate întrebări. Crimă politică?!

Noul campion al luptei anticorupție și adversarul dur al "sistemului ticăloșit" s-a confruntat, la scurt timp după depunerea jurământului ca Președinte al României, cu scandalul propriilor afaceri imobiliare, stins cu mijloace numai de dânsul și avocatul Elena Udrea știute.

Imunitatea conferită de funcția prezidențială ține în "stand-by " dosarul celei mai mari subminări a economiei naționale, în timp ce Președintele României este acuzat, printre rândurile anchetelor și investigațiilor presei neîncălecate, că s-ar folosi de pavilioane străine și de armatori, prieteni din tinerețe ai căpitanului de cursă lungă, pentru a-și ascunde proprietatea asupra unor nave care operează în porturile maritime și dunărene ale României, transporturi de cherestea, arme, ovine, ciment, fier vechi, fructe, orez, zahăr, carne congelată, imigranți ilegali și tot ce mai știe domnia sa că l-a iluminat și inspirat în legătură cu importanța strategică a regiunii Mării Negre și nu numai.

Premierul Tăriceanu este acuzat că a primit la masa guvernului corupția, că a încercat să siluiască onoarea feciorelnică și probitatea profesională a inocentei doamne ministru al justiției, pentru a-și ajuta "patricianul financiar" al partidului. Mai mult, în fața obtuzității doamnei ministru, ar fi îndrăznit să-i propună președintelui un parteneriat, bineînțeles sub protecția aceluiași patrician, asociat în afaceri cu figuri nu mai puțin controversate de petroliști americani.

Pentru ca acuzațiile de corupție la nivel guvernamental să nu rămână o banală demagogie prezidențială, doi ministeriabili - un conservator și un udemerist - sunt linșați, mai întâi mediatic, sub acuzația de trădare, urmând la scurt timp și instrumentarea juridică a dosarelor penale aferente spionajului și trădării.

În replică, oportunistul politic de serviciu scoate din mânecă asul conservator prin care se vrea dovedirea intervenționismului instituționalizat al președintelui în favoarea unui holding rusesc care a acaparat industria aluminiului din întreg arealul central și est-european care a pus pe butuci întreprinderea "Alro" din Oradea, devenită S.C. Centrade S.A:, în prezent în conservare în vederea unei probabile lichidări, care ar asigura concernului rusesc un spațiu de strategică importanță la cca 80 km de granița cu Ungaria.

Șocat, chiriașul de la Cotroceni lasă mai puțin strânse hățurile justiției, iar "dosarul spionilor" devine un banal "dosar al privatizărilor".

Primul ministru, sesizând degringolada președintelui, asmute Corpul de Control al Guvernului asupra oligarhilor din anturajul prezidențial, recte din spatele marionetelor politice democrate.

Superiritat, președintele tuturor românilor ordonă ofițerului acoperit din conducerea Departamentului de știri al Televiziunii Române un interviu în direct și la oră de maximă audiență. Prin vocea prezidențială transpar prioritățile din agenda unor mari puteri, negociate în culise cu puterea de la București.

La interval de 48 de ore, ordonă și premierul un interviu similar. Spre stupoarea românilor, prin vocea șefului guvernului transpar prioritățile de pe agenda altor mari puteri, negociate tot în culise cu puterea de la București.

În anul în care va începe instalarea bazelor militare americane în România, obrăznicia mafiei energetice rusești nu poate să nu îngrijoreze administrația S.U.A., după cum românii nu pot să nu fie oripilați de tupeismul politicienilor care semnalizează aparent într-o direcție corectă, dar o apucă mai întotdeauna pe drumul greșit.

Exact în același an, președintele și fostul său consilier pentru probleme economice apar ca implicați în favorizarea unor grupuri de interese, suspecte a reprezenta mafia energetică rusească, adică aceleași pentru care petrolistul Partidului Național Liberal l-a vizitat în 2005 pe Traian Băsescu, iar acesta l-a sfătuit să le evite în afaceri, deoarece "într-un previzibil conflict, investițiile ruse ar fi ostatice în România". Fără comentarii!

Concluzia preliminară care se impune este aceea că proiecțiile strategice de securitate națională ale Administrației Prezidențiale și Strategia Națională Anticorupție a Guvernului, din motive total diferite, au escamotat realitatea riscurilor și vulnerabilităților la adresa securității naționale, iar rezultatul cert este contribuția lor consecventă la consolidarea unei administrații statale de tip mafiot care, pe plan local, controlează prăduirea banului public în nesfârșita recondiționare a bordurilor și trotuarelor, iar la nivel național controlează culoarele strategice ale afacerilor criminale transnaționale.

În acest context, apar firești și se impun de la sine cel puțin două întrebări:

Când vor depăși serviciile naționale de informații nivelul abstract și gradul de prudențialitate, vecine cu incompetența și lipsa de credibilitate a informărilor privind starea securității naționale, cu care intoxică, de peste un deceniu, comisiile parlamentare de control, la care apelează curtenitor pentru a le gira neutralitatea, obiectivitatea și imparțialitatea.

Când vor binevoi serviciile de informații și structurile informative departamentale să pună la dispoziția Parlamentului informațiile prin care să poată fi controlat și responsabilizat Executivul în legătură cu modul în care acesta gestionează factorii de risc și vulnerabilitățile de securitate națională"?

    Florin Iordache - declarație politică intitulată Tandemul Băsescu - Macovei pierde teren;

Domnul Florin Iordache:

"Tandemul Băsescu - Macovei pierde teren"

Stimați colegi parlamentari,

Nu am vrut să vin astăzi în fața dumneavoastră cu o nouă declarație politică pe mult vehiculata temă a referendumului, dar contextul politic al ultimei săptămâni nu mi-a dat voia să spun " PASS".

După o săptămână plină de evenimente neprevăzute, situația de la Cotroceni pare să fi scăpat de sub control. Se pare că domnul președinte Băsescu a început să confunde tot mai des sediul Președinției cu cârciuma de la Golden Blitz. Pe scurt, scenariul ar fi următorul: Președintele României transmite o scrisoare președinților Camerei Deputaților și Senatului prin care își anunță intenția de a se adresa Parlamentului, marți, 13 februarie 2007, pe perioada în care, la Senat, parlamentarii ar fi dezbătut "moțiunea Macovei". Din păcate, ziua de marți, 13 februarie, s-a dovedit a fi una fatidică pentru doamna ministru Monica Macovei. Cred că ea poate fi interpretată și ca un semnal de alarmă pentru Traian Băsescu! Poate că inclusiv parlamentarii puterii nu mai cred în politica lor de guvernare și nici în oamenii care o promovează!

Lăsând la o parte șiretlicul folosit prin stabilirea orei de sosire în Parlament, Președintele Băsescu încearcă să folosească unul, mult mai agil, și încearcă să declanșeze referendumul care l-ar fi scăpat de inevitabila suspendare. Încercând să surprindă deputații și senatorii cu un mesaj general, care la sfârșit s-a dovedit a fi o țintă fixă de declanșare a procedurii referendumului, președintele a cam confundat procedura " anunțării" cu cea a "consultării". Domnia sa nu a luat în calcul faptul că, așa cum prevede Constituția României, procedura referendumului se declanșează numai după consultarea Parlamentului de către Președinte și nu după anunțarea acestuia. Este o mică diferență. Bine că "...tertipul folosit nu știu dacă ar fi fost folositor Partidului Democrat. Poate că, într-adevăr, președintele ar fi scăpat de suspendare, dar dacă votul uninominal va fi susținut de către populație, ce va face PD-ul? Cu ce oameni va veni el pe listele uninominale? Cred că știm cu toții că atunci când spunem PD spunem Traian Boc și Emil Băsescu ... și ar mai fi vreo două trei " personalități" aruncate în față pentru ca să nu afirme electoratul că PD-ul nu are oameni pregătiți.

Nu cred că Partidul Social Democrat ar avea de suferit de pe urma votului uninominal, ci tocmai partidul de sub cupola președintelui. Lăsând la o parte faptul că PSD-ul a declanșat deja o procedură de strângere de semnături pentru votul uninominal, aș dori să îl întreb pe președintele Băsescu: ce politică publică ne poate propune ca tinerii talentați și foarte isteți să ajungă pe liste, să poată să își susțină candidatura într-o campanie electorală? Cine va învesti oare în ei, dacă nu au posibilități materiale să se facă cunoscuți în fața electoratului?

Aceste întrebări nu sunt simple fapte constatate pe parcursul activității politice, ci vizează acele aspecte obiective cu care ne întâlnim zi de zi. Este ușor să vii și să arunci o idee care știi sigur că va prinde asupra electoratului. Mai greu este să propui soluții viabile și la aspectele neprevăzute sau mai puțin plăcute pe care le-ar putea implica procedura votului uninominal.

Vă mulțumesc.

    Marius Iriza - referire la problematica repatrierii Tezaurului României aflat la Moscova;

Domnul Marius Iriza:

În urmă cu aproximativ patru luni, printr-o interpelare, îi atrăgeam atenția domnului prim ministru, Călin Popescu Tăriceanu, asupra problemei Tezaurului României aflat în "păstrare" de aproape 90 de ani în Rusia. Am primit din partea Guvernului, cu nr. 5/4938/C.P.T. din 12.07.2006, un răspuns tranșant: Institutul de Relații Economice Externe de la Moscova (VNIIVS) a fost desființat. Am cerut atunci domnului Anca Eugen, ca de altfel și Institutului de la Moscova, să-și precizeze poziția față de răspunsul primit și în raport cu oferta de restituire integrală a cantității de 93,4 tone de aur către Banca Națională a României, în cadrul proiectului promovat și susținut de Administrația Prezidențială de la Kremlin.

În luna august 2006, la Camera Deputaților, am avut o întâlnire cu reprezentantul Institutului de Relații Economice Externe din Moscova, domnul Alexander Dokychuk, cu domnul Liviu Trandafirescu, avocatul Institutului de la Moscova, și cu domnul Eugen Anca. Am aflat cu această ocazie lucruri incredibile, care te fac să crezi că autoritățile române refuză, în mod nejustificat, oferta Moscovei de a repatria Tezaurul României. Ulterior, am intrat în posesia unui dosar voluminos, cu documente care dovedesc dorința fermă a Moscovei de a restitui Tezaurul României, fapt ce a devenit, în ultimul timp, nu doar o problemă economică, ci și o chestiune de onoare.

În răspunsul domnului Călin Popescu Tăriceanu se preciza că Institutul de Relații Economice Externe de la Moscova (VNIIVS) a fost desființat! Institutul de la Moscova mi-a comunicat că "există", și nu s-a pus niciodată problema desființării sale, a fost doar reorganizat, având în prezent sarcini sporite față de cele anterioare, printre care și pregătirea viitoarelor cadre de conducere în administrațiile locale și centrale din Federația Rusă. Personal cred că domnul prim-ministru a fost indus în eroare de către cei care i-au pregătit acest răspuns. Oare cine îl dezinformează pe domnul Călin Popescu Tăriceanu în această problemă și cu ce scop?

Cine are interesul să mențină "în viață" o așa-zisă "Comisie Mixtă Româno-Rusă pentru studierea problemelor izvorâte din istoria relațiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului României", atât timp cât partea rusă a declarat, încă din toamna anului 2005, că nu va mai participa la nici o ședință viitoare a acestei Comisii, deoarece nu are decât un rol pur istoric și nu are nici un mandat de restituire? Cum vă explicați că delegațiile României, participante la aceste sesiuni, consumă fonduri publice, fiind formate din 12 - 15 persoane, în timp ce partea rusă a fost reprezentată doar de 2 - 3 persoane? Cine controlează activitatea, bugetul și rezultatele acestei comisii?

Duma de Stat, din cadrul Parlamentului Federației Ruse, Comisia Mandatară, special înființată pentru restituirea "aurului României", a decis încă din 1996 să se restituie cele 93,4 tone de aur către Banca Națională a României.

Cum se explică faptul că partea rusă insistă să predea documentele și mostrele de aur către Banca Națională a României, conform adreselor nr. 357 din 25 august 2006 și nr. 428 din 10 octombrie 2006, înregistrate la BNR cu nr. 26114 și 30368, iar BNR refuză, pur și simplu, să înceapă procedurile de preluare a documentelor originale de restituire a aurului României? Prin adresa nr. 207 din 10 octombrie 2006, semnată de domnul Adrian Mate, Șeful Cancelariei domnului Guvernator Mugur Isărescu, aflăm că BNR are desemnat un reprezentant în această Comisie Româno-Rusă, în condițiile în care partea rusă a anunțat MAE din România că-și încetează activitatea, întrucât scopul pentru care a fost înființată comisia nu este cel avut inițial în vedere.

Este cunoscut faptul că Moscova a restituit în ultimii 3 ani, tot pe cale privată, către Polonia, Cehia, Slovacia, Olanda, Belgia, Luxemburg, Ucraina, Grecia și Ungaria valorile materiale și culturale pe care fiecare țară în parte le-a reclamat Moscovei. De ce România nu merge pe aceeași cale pe care alte țări au utilizat-o cu succes?

În prezent, datorită refuzului constant al autorităților românești pe parcursul ultimilor 10 ani, de când această ofertă este pe masa Președinției, Guvernului și a BNR, partea rusă înclină pur și simplu să ia o decizie definitivă, și anume, să doneze întreaga cantitate de 93,4 tone de aur către o fundație de binefacere din Africa, aceasta și ca răspuns la indiferența și superficialitatea autorităților românești în această problemă, sau să accepte propunerea unor firme olandeze care au solicitat să preia ele întreaga cantitate de 93,4 tone de aur, care are o valoare de piață de 1,5 miliarde euro, și cu care să finanțeze diferite proiecte economice și comerciale în Europa, dar nu în România?

Dacă va fi aleasă de partea rusă una din cele două variante, care, în mod clar, nu servește intereselor României, cine va răspunde pentru lipsa de profesionalism cu care a fost abordată această problemă?

    Ion Stan - declarație politică intitulată Îngropați securea războiului, domnilor democrați!;

Domnul Ion Stan:

Declarație politică intitulată "Îngropați securea războiului, domnilor democrați!".

Primul dintre cele trei mari paradoxuri ale democrației îl constituie conflictul dintre reprezentativitate și guvernabilitate.

Democrația, ca expresie a consensului, este cu atât mai avansată cu cât este mai reprezentativă și permite exercitarea puterii de către cele mai diferite orientări politice.

În practică însă, o coaliție de putere lărgită generează un guvern incapabil să guverneze, deoarece consensul devine dificil de realizat, situație care induce tensiuni și conflicte blocante, a căror amplificare, la scară socială, poate căpăta caracter de amenințare pentru stabilitatea politică.

Într-un asemenea context, forța dominantă a coaliției de putere nu rezistă tentației de a adopta o conduită autoritară, care îi erodează în primul rând propria bază politică de susținere, iar în al doilea rând consolidează elementele de consens ale opoziției parlamentare, impunând-o în arealul puterii, ceea ce reprezintă un beneficiu notabil al democrației.

Amețit de euforia rezultatelor discutabile ale unor sondaje de opinie, Partidul Democrat, un agent duplicitar al scenei politice, a cărui direcție este alta decât cea inițial semnalizată și care dintotdeauna a guvernat mai mult parazitar, pe seama aliaților, într-o defensivă lașă, cu permanenta speranță a eșecului partenerilor de conjunctură, s-a trezit zilele acestea din somnul adânc al rațiunii existenței sale, descoperind secretul lui Polichinelle: "Partidul Social Democrat este adversarul nostru. Fiecare partid în parte trebuie să înfrângă P.S.D.-ul." Așa grăit-au, la unison, vicepreședinții Partidului Democrat, Vasile Blaga și Adriean Videanu, acompaniați de președintele Emil Boc, cu aplomb și forță. Cu forța arsenalului Ministerului Administrației și Internelor și a structurilor sale de poliție politică, perfecționate de milițianul Virgil Ardelean, pentru hăituirea și intimidarea opoziției parlamentare.

Dacă nu am cunoaște până unde s-a ajuns cu dezvoltarea și consolidarea statului polițienesc de către ministerele și serviciile speciale controlate politic, aparent de către Partidul Democrat, nu am da prea multă atenție belicoaselor declarații ale ministrului Blaga.

În conjunctura dată însă, avem motive temeinice să interpretăm declarația polițistului șef al națiunii drept o amenințare nevoalată la adresa principalului partid de opoziție.

Dorim să le reamintim domnilor democrați că impunerea și evoluția lor pe scena țării nu este nici pe departe un exercițiu de moralitate politică acceptat de spiritul și tradițiile creștine ale poporului român.

Dorim să vă reamintim, domnilor democrați, că nu ne-ar face deloc plăcere să vă răspundem, în războiul anunțat, cu propriile voastre arme, dar dacă interesele naționale o vor cere, vom fi consecvenți principiului: "Salus Republicae suprema lex esto".

Dar, pentru necesarul consens și evitarea conflictului între reprezentativitate și guvernabilitate, pentru a nu arunca România de pe marginea prăpăstiei pe care ați împins-o, îngropați securea războiului, domnilor democrați!

    Costică Macaleți - declarație politică: Cine strigă hoții - sau Eugen Nicolăescu în inspecție în spitalele botoșănene;

Domnul Costică Macaleți:

Declarație politică intitulată "Cine striga "hoții" - sau Eugen Nicolăescu în inspecție în spitalele botoșănene"

Domnule președinte, stimați colegi,

Declarația mea politică de azi se referă la un eveniment petrecut săptămâna trecută în județul Botoșani. Mai exact, ministrul sănătății, distinsul domn Eugen Nicolăescu, a inspectat cu un ochi de "specialist" - referindu-ne, desigur, la formarea profesională a domniei sale - contabilitatea - sistemul sanitar din județ. După ce a fost primit cu surle și trâmbițe de liderii locali portocalii, care au dispus inclusiv interzicerea accesului în spitale pe durata vizitei ministrului, chiar și pentru presă și angajați, domnul Nicolăescu a lăsat urme "adânci" ale trecerii sale prin județ: o suită de amenzi acordate managerilor de spitale, lamentări cu privire la dotarea acestora cu echipament și o suită de declarații "sublime" cu referire la vinovații pentru starea jalnică în care se găsesc unitățile spitalicești botoșănene.

Mai în detaliu, domnul ministru a declarat că este surprins de condițiile în care funcționează spitalele, apreciind că "dacă ar fi existat mai multă preocupare, situația nu ar fi ajuns atât de gravă". Ministrul liberal a dat vina pe managementul defectuos al spitalelor și pe autoritățile locale care nu au contribuit la buna funcționare a respectivelor unități. De asemenea, domnul Nicolăescu a declarat că această criză "are drept cauză principală faptul că asistăm la un sistem spitalicesc care a fost stors ani de zile fără să se investească absolut nimic și, sigur, nu poți să faci lucruri performante și de foarte bună calitate dacă nu investești". Mai departe, întrebat cu referire la dotarea Spitalului județean Botoșani, spre exemplu, care nu are un computer tomograf, ministrul a afirmat că respectivul echipament medical de investigație, vital pentru funcționarea spitalului, nu a ajuns încă la medici datorită complicatelor proceduri de achiziție și că probabil întârzierea poate ajunge până la 360 de zile.

Concluzionând: domnul Nicolăescu a inspectat sistemul sanitar botoșănean, a dat amenzi, i-a bătut pe umăr pe bolnavi și pe medici, deplângându-le soarta, a "înfierat cu mânie proletară" administrarea respectivelor unități și a criticat sistemul de licitații datorită căruia nu există măcar un computer tomograf la Spitalul județean. Așadar, ce ne-a spus domnul ministru: da, o duceți rău, văd și eu, dar eu nu sunt de vină! De vină sunt autoritățile locale, managerii de spitale, legile, medicii, vremea de afară, piaza rea, numai Eugen Nicolăescu nu! Și cum ar putea să fie de vină un om așa de inocent? Un "adevărat" ministru portocaliu, care aranjează ca presa să nu-l urmeze în contactul cu bolnavii de pe secții, dar care se uită urât, în fața aceleiași prese, la fațada clădirilor spitalelor! Cine strigă hoții, domnule Nicolăescu?

    Paul Magheru - declarație politică intitulată Testul unei generații: Moștenirea Gojdu;

Domnul Paul Magheru:

Decalarație politică intitulată "Testul unei generații: Moștenirea Gojdu"

Există oameni a căror trecere prin istorie marchează atât conștiința epocii lor, cât și a celor ulterioare. Există oameni a căror personalitate se desprinde din corul anonimilor, pentru a le lumina calea. Acestor repere din trecutul neamului suntem datori a le păstra vie amintirea și a le duce mai departe strădania, întru garantarea împlinirii demersurilor nobile pe care le-au inițiat.

O astfel de personalitate, ce a influențat nenumărate destine, așezând rodul muncii sale de o viață la temelia formării câtorva generații de intelectuali transilvăneni, a fost și va rămâne Emanuil Gojdu. Se împlinesc, la 21 februarie, 205 ani de la nașterea sa, iar această aniversare ne obligă să revenim asupra dureroasei probleme a patrimoniului pe care l-a lăsat moștenire poporului român.

Născut la Oradea, în 1802, dintr-o familie de macedoromâni, Gojdu a fost licențiat în drept și a practicat avocatura. Pentru acțiunile întreprinse și prestanța sa profesională deosebită, a fost numit Comite suprem de Lugoj și a fost ales deputat de Tinca - Bihor, fiind, totodată, membru în Casa Magnaților din Ungaria, pe atunci forul legislativ superior al țării. S-a stins din viață la 3 februarie 1870, în același an, în temeiul prevederilor sale testamentare constituindu-se Reprezentanța Fundației Gojdu, care urma să administreze bunurile lăsate moștenire tinerilor studioși români de credință ortodoxă. Pe parcursul a 48 de ani de funcționare, Fundația a acordat 4.455 de burse de studii și 928 de ajutoare financiare tinerilor din Ungaria și Transilvania, între bursieri numărându-se personalități prestigioase ale culturii și științei românești, între care: Victor Babeș, Octavian Goga, Ioan Lupaș, Traian Vuia, Valeriu Braniște, Silviu Dragomir, Teodor Neș, Constantin Daicoviciu ș.a.

Fundația Gojdu a resimțit din plin vicisitudinile zbuciumatului secol XX, patrimoniul său rămânând, aproape în întregime, în Ungaria de după primul război mondial. Deși prin articolul 249 al Tratatului de Pace de la Trianon, din 1920, Ungaria era obligată să restituie proprietarilor toate fundațiile, și cu toate că, prin Acordul definitiv din 1937, statul maghiar s-a obligat să predea României întreg patrimoniul Fundației, acesta nu a mai revenit proprietarilor de drept nici până în ziua de azi, bunurile fiind confiscate de autoritățile comuniste ungare în 1952.

Reînființată în 1996, ca succesoare a celei din 1870, Fundația Gojdu a militat fervent pentru recuperarea moștenirii. Din păcate, negocierile din perioada 1998-2004, în cadrul Comisiei Mixte Guvernamentale dintre România și Ungaria, s-au finalizat cu un acord șocant între cele două guverne, prin care se încerca, încă o dată, naționalizarea bunurilor lăsate moștenire de Emanuil Gojdu. Prevederile acestui acord sunt nule de drept și neavenite, din moment ce Fundația Gojdu este o organizație de natură privată, asupra căreia nici o altă autoritate, fie ea chiar statală, nu poate interveni, neputând-o anula din punct de vedere juridic și neavând dreptul de a dispune în vreun fel de patrimoniul lăsat națiunii române de proprietarul acestuia. Ratificat de Parlamentul de la Budapesta în 2005, Acordul între Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare privind constituirea Fundației Publice Româno-Ungare "Gojdu" a fost respins de forul nostru. De atunci, constatăm că partea maghiară blochează orice evoluție firească spre soluționarea acestei probleme bilaterale.

În aceste condiții, aniversarea nașterii celui mai mare mecena român din toate timpurile ne obligă să reiterăm apelul nostru la respectarea prevederilor stipulate de Emanuil Gojdu în testamentul său din 1869. Speranțele noastre se leagă și de noul episcop ortodox al Oradei, Bihorului și Sălajului, PS Sofronie, care sperăm că va avea un rol activ în lupta pentru rezolvarea acestei probleme de o maximă sensibilitate pentru românii de pretutindeni și, în special, pentru cei ardeleni.

Dacă anul 2006 poate fi socotit ca fiind unul esențial pentru deșteptarea publică față de acest subiect care este o probă a noastră, a tuturor, în fața istoriei, sperăm și cerem ca 2007 să fie anul înlăturării lacătelor de pe moștenirea Gojdu, pentru revenirea ei la rostul său firesc. Numai așa își va găsi odihna și împlinirea spiritul luminos al patriotului român care luase drept deviză, pe sigiliul Fundației sale, cuvintele biblice: "Lăsați copiii să vină la mine!".

    Ilie Merce - apel la întărirea rolului Parlamentului privind controlul activității organelor statului;

Domnul Ilie Merce:

Scandalul celor doi români arestați în Irak și bâlbâielile penibile ale autorităților române, începând cu nevrednicul președinte al României, au pus pe jar, pe bună dreptate, societatea românească.

Cetățenii români s-au convins, dacă mai era necesar, că odată ajunși pe meleaguri străine, sunt lăsați în voia sorții, riscând să trăiască dramele unor copii abandonați, rămași fără nici un fel de sprijin.

Avem oare nevoie, mereu, de cazuri scandaloase, pentru ca autoritățile noastre să se trezească la realitate și să intre în atribuțiuni? Ce fac reprezentanțele diplomatice și consulare din străinătate? Dacă de promovarea intereselor României nu se ocupă, dacă în apărarea cetățenilor români nu se implică, atunci ce fac? Nu cumva își văd de interesele proprii, pe banii statului român?

Chiar dacă târziu, mă bucură faptul că primul-ministru și-a reamintit că "este sarcina Guvernului să apere interesele cetățenilor săi, oriunde s-ar afla aceștia". Am mari îndoieli că autoritățile române au tras toate concluziile din acest caz, precum și din altele asemănătoare. Pentru că, de ce să nu recunoaștem, totuși, nici acasă situație nu este mai roză. Securitatea cetățeanului este permanent amenințată de abuzuri, ilegalități, violențe de tot felul, al căror număr continuă să crească în mod alarmant, iar organele abilitate ale statului stau cu batista pe țambal. Mai mult, chiar și atunci când responsabilitățile lor sunt evidente, se caută tot felul de subterfugii, se pun în scenă adevărate conspirații împotriva aflării adevărului. Rar se întâmplă ca cineva să-și asume responsabilitatea, iar Președintele țării, specialistul nostru în scandaluri fără pauză, nici atât. Se iubește prea mult pe sine și puțin îi pasă de soarta altora sau de ce spun alții despre prestația sa în calitate de președinte al României sau ca persoană particulară.

Traian Băsescu s-a obișnuit deja să-i fie iertate sau trecute cu vederea prea multe derapaje, prea multe gafe, ceea ce l-a încurajat. El chiar se crede singurul superior între mediocri, pentru că, de fiecare dată i-a ieșit pasența și a răsuflat ușurat, dispus astfel spre un nou scandal!

Este de datoria Parlamentului să-și exercite rolul pe care-l are privind controlul activității organelor statului și să intervină mai ferm pentru ca acestea să-și onoreze sarcinile, în conformitate cu statutul pe care îl au.

    Sorin Dan Mihalache - declarație politică intitulată Suspendare? De ce?;

Domnul Sorin Dan Mihalache:

Declarație politică intitulată "Suspendare? De ce?".

Pentru că avem un președinte care nu respectă nici o regulă. Pentru că avem un președinte care nu respectă Constituția. Pentru că avem un președinte care folosește serviciile secrete după bunul său plac, în funcție de propriile antipatii. Pentru că Traian Băsescu nu mai are capacitatea de a distinge între realitate și propria propagandă. Deși fiecare dintre noi se supune unui set de norme în viața sa de zi cu zi, Președintele se consideră deasupra tuturor reglementărilor. Acesta consideră Constituția un fleac, o simplă hârtie pe care la o adică poți să o arunci la gunoi. De aceea se crede nevinovat, o victimă a grupurilor de interese, de aceea i se pare că nu a încălcat nici o lege atunci când a indicat parchetului ce dosare trebuie redeschise.

Încă de la începutul mandatului său, Președintele a refuzat să respecte legea, a căutat în permanență să genereze conflicte. Șeful statului nu s-a sfiit nici atunci când a fost vorba să dea ordine în afara legii, justiției și administrației locale. Pentru Traian Băsescu nu contează legea fundamentală a statului. Deși Constituția prevede că președintele trebuie să fie echidistant, Traian Băsescu nu a ținut cont de nimic și s-a implicat activ în suspendarea președinților celor două Camere. Traian Băsescu ar trebui să îndeplinească rolul de mediator între instituțiile statului, dar pur și simplu nu vrea să se supună nici unei reglementări. Nu îl oprește nici măcar Constituția, pe care o încălcă ori de câte ori are prilejul. Este inadmisibil faptul că Traian Băsescu, deși nu are drept de inițiativă legislativă, a propus pachetul de legi privind siguranța națională.

Nu avem nevoie de un asemenea președinte, de un președinte care se află în conflict cu Guvernul și chiar cu Parlamentul. Trebuie să ne implicăm. Nu putem sta și privi cu indiferență cum Președintele folosește informațiile primite din partea serviciilor secrete pentru a-și atinge propriile obiective și uită de interesul cetățenilor, care sunt lăsați în arestul armatelor aliate. Șeful statului păstrează date grave despre încălcarea principiilor statului de drept pentru a putea folosi informațiile respective împotriva adversarilor politici incomozi.

Prin acțiunile sale, prin comportamentul său iresponsabil Traian Băsescu a afectat însăși demnitatea instituției statului. În loc să fie reținut, să se gândească de mai multe ori înainte să vorbească, a ales să fie un simplu jucător. România nu are nevoie de un președinte care se joacă cu legile, cu instituțiile statului, care nu știe cum să se comporte în politica externă.

Procedura de suspendare nu este altceva decât rezultatul firesc a doi ani de guvernare în care România s-a aflat într-o permanentă stare de instabilitate, care a împiedicat relansarea României o dată cu integrarea în Uniunea Europeană. Vreau să vă spun că integrarea noastră nu a fost primită cu un entuziasm nemaipomenit. Există foarte multe voci în U.E., voci influente, dar și un curent în opinia publică europeană care spune că nu eram pregătiți, iar prin acest circ ieftin generat de șeful statului noi nu facem decât să confirmăm faptul că nu eram pregătiți și să așezăm un mare semn de întrebare asupra deciziei integrării. România nu are nevoie de circul politic al domnului Traian Băsescu, ci de un președinte capabil, un președinte care să ne reprezinte la nivel european.

    Ion Mînzînă - declarație politică intitulată Traian Băsescu - de la președinte-jucător la președinte- infractor;

Domnul Ion Mînzînă:

Declarație politică intitulată "Traian Băsescu - de la președinte-jucător la președinte-infractor"

Mă număr printre cei care nu au nici un dubiu cu privire la vinovăția președintelui Traian Băsescu în scandalul bilețelului adresat fostului ministru Gheorghe Dobre. Având în vedere că Băsescu este principalul inculpat în "Dosarul Flota", suta de miliarde oferită afaceristului Dumitru Bucșaru nu reprezintă decât dovada că năravul din fire n-are lecuire.

De fapt, președintele a fost sincer. A mărturisit încă de la început că vrea să fie un președinte-jucător. Noi suntem cei care n-am înțeles că în jocul prezidențial nu există echipe, jucători sau arbitri. Traian Băsescu n-are nevoie de așa ceva. El vrea să fie atât cel care centrează, cât și cel care dă cu capul. La propriu, fiindcă poate vă amintiți că, la nevoie, șeful statului poate recurge la acest gest prezidențial, cum a făcut cu acel arab care se opunea, pe vremuri, demolării buticului său de către primarul general Traian Băsescu.

Revenind la povestea penibilă prin care președintele a impus ministrului transporturilor de la acea vreme, pd-istul Gheorghe Dobre, să alimenteze conturile unuia dintre afaceriștii implicați penal în jaful de la SNCFR, Bucșaru fiind chiar cercetat de DNA pentru acest lucru, trebuie subliniat un lucru. Departe de a fi prezente în Parlament, așa cum încearcă să insinueze Traian Băsescu, mafia și grupurile de interese și-au găsit principalul sediu la Cotroceni, sub oblăduirea singurului șef de stat din lume care s-a urcat beat la volan, după o noapte de beție. Cazurile rezolvate pe filiera Udrea - Cocoș sunt probabil mult mai numeroase. Indiferent câte bilete și rezoluții băsesciene vor mai ieși la iveală, efectul lor va fi însă de acum nul. Am realizat cu cine avem de-a face. Președintele este un adevărat Mesia pentru toți golanii și derbedeii care prăduiesc bugetul de stat. Spre deosebire de cetățenii de rând, ale căror memorii și petiții sunt remise unor funcționari din cadrul Președinției, rechinii afacerilor beneficiază de un tratament preferențial, cauzat de apartenența lor la grupurile de interese și sistemul ticăloșit, pe care Băsescu le incriminează oral, dar le coordonează în mod real.

E adevărat, este imposibil de acceptat modul incalificabil în care președintele Băsescu înțelege să compromită prestigiul funcției în care a fost ales de către românii păcăliți de țepele pe care acest farsor le promitea în gura mare, în timp ce reclama sus și tare fraudarea alegerilor. Început sub semnul deturnării voinței populare, pentru că însuși președintele a recunoscut că PSD a câștigat alegerile, și doar intervenția Cotroceniului a determinat accesul la Putere al PNL și PD, mandatul lui Traian Băsescu a reușit să dinamiteze relațiile instituționale între Președinție, Guvern și Parlament, ca și funcționarea normală a Justiției din România.

Dar cea mai gravă acuzație care îi poate fi adusă fostului șef de agenție de la Anvers, al cărui dosar la Securitate s-a evaporat în mod misterios, este faptul că a călcat în picioare Constituția României, cartea aceea pe care jura că va pune preț întotdeauna. În premieră în istoria acestei țări, în mod legal, un președinte va fi suspendat de către Parlament, pentru că a îndrăznit să se considere mai presus de lege, pentru că a organizat și orchestrat, alături de serviciile secrete, operațiuni de diversiune al căror rol a fost unul pur electoral, pentru că a transformat Palatul Cotroceni în Meca pentru toți escrocii care fac sute de miliarde în urma tunurilor pe care le dau statului, ascunzându-se, uneori, după fusta scrută a Elenei Udrea, neprihănita fecioară din Pleșcoi.

Traian Băsescu are ca obiectiv declarat obținerea unui al doilea mandat. Din fericire pentru România și pentru români, nu-l va termina nici măcar pe primul. Pentru tot mai mulți dintre cei care l-au votat, Traian Băsescu s-a transformat dintr-un președinte-jucător într-un președinte-infractor.

    Aurel Olărean - declarație politică intitulată Cine vrea demiterea Președintelui și se teme de votul uninominal?;

Domnul Aurel Olărean:

"Cine vrea demiterea Președintelui și se teme de votul uninominal?"

Domnule președinte,

Stimați colegi

Președintele Băsescu este un președinte atipic, care și-a câștigat popularitatea natural și care nu a încălcat flagrant legea fundamentală a țării. Toate acestea mă fac să cred că demersul parlamentar al opoziției de demitere a Președintelui este total lipsit de sorți de izbândă. Sau, chiar dacă se va ajunge până la referendum, tare mă tem că inițiatorii vor fi profund dezamăgiți de rezultate. În primul rând va fi un absenteism masiv la urne, și asta pentru că românii, indiferent de culoarea politică, vor stabilitate. Iar cei care vor participa la referendum vor vota masiv "nu" demiterii Președintelui Traian Băsescu, poate nu din convingere, cât din lipsa unei alternative viabile, pentru că, în comparație cu ascensiunea unui afacerist ca Becali, certurile politice par niște glume de copii. Restul liderilor politici actuali sunt deja bine cunoscuți de electoratul român și și-au dovedit impotența politică, așa că nu merită a fi luați în considerare.

Recenta inițiativă a Președintelui României privind un referendum pe tema votului uninominal a luat prin surprindere majoritatea politică a opoziției. Toți cei care se așteptau la un discurs în care Președintele să-și facă"mea culpa", să promită sau să încerce să refacă punțile rupte cu politicienii opoziției, au fost dezamăgiți. Discursul, scurt, și care nu făcea altceva decât să reia unele acuze aduse parțial clasei politice, nu a avut decât un singur obiectiv: solicitarea unui referendum privind votul uninominal. Și odată aruncată bomba, a început deruta celor intervievați, majoritatea încercând să scape de norul negru ce s-a ivit la orizont. De ce atâta panică? Votul uninominal, chiar dacă nu reprezintă o soluție universal valabilă este, totuși, singurul care în acest moment poate să întărească legatura dintre omul politic și electorat. Fiecare circumscripție electorală va avea un reprezentant în Parlament, și acesta va putea să fie tras direct la răspundere, indiferent dacă opiniile sale convin sau nu partidului. Pe termen lung și într-un climat politic sănătos, votul uninominal produce majorități clare și deci și guvernări coerente. Și poate că, după șaptesprezece ani de coaliții de guvernamânt, românii, dezamagiți de rezultate, tocmai asta și doresc. De pierdut vor pierde sigur partidele mici, care vor fi excluse de la jocurile coalițiilor de guvernare. Dar partidele mari, per ansamblu, se vor întâri și nu vor dispărea, iar guvernarea politică va fi direct responsabilă de rezultate.

În concluzie, știm cu toții că nici un sistem electoral nu va întrunii în mod ideal și absolut voința tuturor alegătorilor, dar calea votului uninominal reprezintă acum o șansă pentru România. Cei care nu vor să recunoască asta nu pot imputa inițiativei Președintelui decât două lucruri: primul, că aparține lui Traian Băsescu și, a doua, că opune interesele cetățenilor celor ale clasei politice. In rest sunt vorbe goale.

    Ioan Oltean - declarație politică intitulată Modificarea Legii referendumului - singura preocupare a Opoziției din România;

Domnul Ioan Oltean:

"Modificarea Legii referendumului - singura preocuparea a Opoziției din România"

Opoziția din România are o singură preocupare în ceea ce privește propria activitate legislativă desfășurată în cele două Camere ale Parlamentului, și anume, să înlesnească, prin orice mijloace, procesul de demitere al președintelui Traian Băsescu.

Această dorință arzătoare i-a determinat pe parlamentarii PSD să încerce marea cu degetul și să propună modificarea Legii nr.3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului printr-o "licitație" de variante, în speranța că una dintre acestea va prinde în cele din urmă.

Lăsând la o parte proiectele politice cu adevărat importante, colegii din Opoziție au oferit o dovadă în plus că, în agenda lor politică, nu mai este loc pentru apărarea intereselor cetățenilor și ale României, considerându-se că demiterea unui președinte ales de popor este mult mai importantă decât doleanțele și opțiunile electoratului.

Cei implicați în mod direct în procesul de denigrare continuă a lui Traian Băsescu și, totodată, a instituției prezidențiale nu urmăresc altceva decât știrbirea voinței poporului și a democrației, care trebuie să caracterizeze orice stat de drept.

În cadrul organizării "examenului de bacalaureat", Opoziția amețește procesul legislativ, aruncând în joc diferite variațiuni de subiecte pe aceeași temă.

În acest sens, în 2006, PSD a propus completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, prin introducerea unei prevederi conform căreia "organizarea referendumului nu poate avea loc simultan cu desfășurarea alegerilor prezidențiale, parlamentare, locale sau a alegerilor pentru Parlamentul European, ori cu mai puțin de 6 luni înainte de data alegerilor menționate."

Deși inițiativa legislativă care conține această mențiune a fost atacată la Curtea Constituțională, ca să nu piardă vremea de pomană, parlamentarii deranjați de prezența lui Traian Basescu în fruntea statului, au repetat scenariul, în speranța că, poate, poate, de această dată demersul lor va avea mai mult success.

Astfel, miercuri, 14 februarie, în cadrul ședinței Comisiei juridice, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților, PSD a propus introducerea unui amendament la proiectul PNL referitor la modificarea și completarea Legii referendumului, care nu face altceva decât să reia textul deja existent în inițiativa legislativă anterioară.

Deși prevederea cu pricina nu iși justifică în nici un fel necesitatea, în urma analizei făcute de membrii Comisiei juridice, s-a decis ca amendamentul să-și modifice conținutul, în sensul că "organizarea referendumului național nu poate avea loc simultan cu desfășurarea alegerilor prezidențiale, parlamentare, locale sau a alegerilor pentru Parlamentul European și nu se poate organiza cu mai puțin de 3 luni înainte de data alegerilor menționate și în termen de 45 de zile după această dată".

Ca urmare a excesului de zel de care au dat dovadă unii dintre demnitari, în acest moment, coexista, în paralel, două inițiative legislative care modifică și completează Legea nr.3/2000 și care conțin două texte complet diferite pentru aceeași situație.

În concluzie, vă mărturisesc faptul că sunt indignat și, în același timp, îngrijorat de această situație pe care o consider extrem de deranjantă pentru normalitatea procesului legislativ și care nu face altceva decât să ridice semne de întrebare asupra capacității anumitor parlamentari a elabora și propune inițiative legislative conforme cu interesul poporului și cu interesul național.

    Ionel Palăr - declarație politică intitulată Votul uninominal, prioritatea momentului;

Domnul Ionel Palăr:

Declarație politică: "Votul uninominal, prioritatea momentului".

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Întreaga scenă politică a fost cuprinsă parcă de vrie în ultima săptămână, după ieșirea la rampă a președintelui Băsescu. Tema votului uninominal a învolburat deopotrivă atât Opoziția, cât și patidele de la putere, dând naștere la multă vorbărie și prea puțină acțiune.

Nu voi comenta propunerea de referendum a președintelui, deși nu pot să nu constat că România are alte priorități pentru 2007, ca, de exemplu, organizarea alegerilor pentru Parlamentul European. Și poate că mai importantă decât momentul în sine al alegerilor este perioada de informare a populației despre ce înseamnă aceste alegeri. Perioadă în care, cel puțin teoretic, agenda publică a oamenilor politici ar trebui să fie marcată de informarea cetățenilor, de prezentarea decentă a alternativelor pe care aceștia le au, iar agenda publică politică să dea același ton agendei media a momentului. În schimb, preferăm să ne angrenăm în discuții sterile, care nu ajută în mod direct populația.

Este o dovadă crasă de iresponsabilitate din partea clasei politice, care nu face altceva decât să impună subiecte mici pe agenda cetățeanului. Un exemplu în acest sens este continuarea demersurilor de suspendare a șefului statului, în condițiile în care există un consens al partidelor, prin care acestea s-au angajat să susțină organizarea de alageri euro-parlamentare pe 13 mai.

Tema votului uninominal trebuie să fie soluționată rapid, cu cheltuieli minime, iar acest lucru poate fi făcut doar prin dezbaterea proiectului privind votul uninominal, în procedură de urgență. PNL a înregsitrat o inițiativă legislativă elaborată în colaborare cu Asociația "Pro Democrația" și alți reprezentanți ai societății civile. Drept urmare, este nevoie acum de o mobilizare a clasei politice pentru ca această inițiativă să se materializeze într-o lege utilă cetățenilor.

    Daniela Popa - declarație politică intitulată Neglijența Guvernului în aplicarea prevederilor Legii nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989;

Doamna Daniela Popa:

Declarație politică intitulată "neglijența Guvernului în aplicarea prevederilor Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989".

Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, prevede constituirea unui fond special pentru construcția de locuințe pentru categorii sociale defavorizate. Astfel, în virtutea art. 44 alin. (2), familiile cu mijloace financiare situate sub nivelul venitului minim pe economie, invalizii, pensionarii și persoanele cu handicap au dreptul la locuințe sociale construite dintr-un fond constituit în cotă de 2% din sumele obținute din privatizare și care va fi prevăzut anual în legea bugetului de stat.

Procesul de retrocedare a caselor naționalizate către foștii proprietari a determinat o situație de criză pentru pensionarii rămași fără locuință sau pe cale de a fi evacuați. Această situație ar fi putut fi evitată dacă guvernele care s-au succedat din anul 2001 și până în prezent ar fi respectat legislația în vigoare.

O sumă de 8 milioane de dolari, 60 de milioane de euro și 80 milioane lei noi reprezintă 2% din sumele obținute din privatizare de către statul român, în perioada 2001 - 2006, bani ce nu au fost folosiți conform prevederilor legale.

Reprezentanții Partidului Conservator au atras atenția în nenumărate rânduri asupra acestei grave abateri de la lege. Toate demersurile noastre, începând cu dezbaterile pe bugetul anului 2007 și continuând cu interpelări, conferințe de presă, scrisori oficiale către instituțiile statului român, au rămas fără răspuns. Fapt deosebit de grav, având în vedere că legea prevede ca banii din acest fond să fie cuprinși în legea bugetului de stat pe fiecare an.

Partidul Conservator solicită Ministrului Finanțelor Publice și primului-ministru să furnizeze opiniei publice, de urgență, informațiile cu privire la existența acestui fond, la modul în care au fost utilizate aceste sume.

    Dumitru Ioan Puchianu - declarație politică intitulată Matematica opoziției: 126 voturi = 127 voturi;

Domnul Dumitru Ioan Puchianu:

"Matematica opoziției: 126 voturi = 127 voturi"

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Trebuie să recunoaștem că în ultima perioadă Parlamentul României a devenit subiectul preferat al întregii mass-media autohtone și nu numai. Și sunt și motive pentru asta! Nu întâlnești în fiecare zi cazuri celebre ca: votul la două mâini al nepoatei unei doamne senator, caz finalizat prin fuga împricinatei pe o fereastră de la etajul șapte; spectacolul de circ, dar fără pâine, oferit în plen de tribunul unui partid de opoziție în fața Președintelui și a membrilor corpului diplomatic sau boicotul prin neprezentarea în sală a opoziției la discursul prezidențial de acum câteva zile, urmat, culmea, de declarațiile prompte dar confuze ale absenților dar care acum luau poziție și lansau idei de pe culoarele Parlamentului. Căci logica contestatarilor este unică în felul ei: un absenteism în masă, ca dovadă a nerecunoașterii legimității discursului Președintelui, urmat, însă, imediat de comentarii despre un fapt care, voluntar, a fost ignorat ca fiind nelegitim.

Și ca lucrurile să nu se oprească aici, milioane de români au avut ocazia să vadă, de curând, pe micile ecrane, cum un ilustru senator din opoziție gesticula ostentativ în fața urnelor și vota de două ori. Clar, frumos, degajat și fără urmă de jenă, în fața colegilor și a camerelor de filmat. Gestul ar friza ridicolul sau inconștiența, ambele la fel de grave, dacă nu ar fi avut loc în plină ședință parlamentară a Senatului României. A urmat șirul explicațiilor puerile și aberante, una dintre ele având chiar o tentă "științifică": domnul senator suferă de "inclinații histrionice". Nu știu dacă senatorul în cauză, în calitatea sa de scriitor, și nu de om politic, a avut curiozitatea să vadă ce înseamnă asta, dar, dacă a făcut-o, banuiesc că nu a fost deloc încântat de comparație. Căci conform Dicționarului Explicativ al Limbii Române, cuvântul "histrion" definește, în teatrul antic, un bufon, un măscărici, un om perfid sau șarlatan, deci epitete departe de calitatea de senator al României.

Nu contează atât de mult dacă acest vot dublu ar fi influențat cu ceva decizia în cazul moțiunii anti-Macovei, ministrul justiției. Ceea ce contează este gestul unui senator dintr-un partid de opoziție, partid care se declară curat și moral, de a încerca să fraudeze votul. Nici măcăr faptul că la centralizarea voturilor rezultatul a fost de 127 voturi exprimate la 126 senatori prezenți nu pare să deranjeze opoziția. Scopul a fost atins, așa că nu au importanță mijloacele, așa cum, probabil, nu are importanță pentru unii nici faptul că Parlamentul României și clasa politică a mai primit o bilă neagră din partea electoratului.

    Vasile Pușcaș - declarație politică privind Insuficienta pregătire pentru aderare a României la UE, cauză a poticnelilor românești pe drumul european;

Domnul Vasile Pușcaș:

Declarație politică privind "Insuficienta pregătire pentru aderarea României la UE, cauză a poticnelilor românești pe drumul european".

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Înainte de momentul 1 ianuarie 2007, România avea de realizat în vederea aderării la UE, anumite obiective, nu neapărat dificile, dar absolut necesare pentru a putea face față cu brio calității de stat membru al Uniunii.

Printre acestea se numărau: sistemul integrat de administrare și control în agricultură, gestionarea domeniului sanitar-veterinar - în speță, vaccinarea împotriva pestei porcine, o proiecție a obiectivelor și măsurilor ce trebuiesc întreprinse pentru atingerea acestora în vederea achiesării la Agenda Lisabona etc.

Nici măcar criteriile de aderare, în plenitudinea sensurilor acestora, nu au fost respectate și îndeplinite. Astfel, statul de drept este, pentru mulți cetățeni simpli ai României, încă un deziderat; cetățenii, dar și magistrații consideră că legislația românească, în special cea procesuală, este greoaie, necorelată, în sensul abrogărilor, textelor caduce sau căzute în desuetudine; oare mai este cazul să ne întrebăm cum se va descurca judecătorul român în condițiile în care, în fața instanței sale naționale vor fi invocate drepturi și obligații stabilite de dreptul comunitar?!

Mai mult, reforma administrației publice și descentralizarea administrativă sunt de domeniul deziderabilului în acest moment, în România, deși ele sunt absolut necesare, în condițiile în care trebuie să manageriem probleme legate de dezvoltarea locală, în cadrul unei uniuni bazate pe o dinamică în creștere.

Stimați colegi,

Adresez astăzi această declarație politică, deoarece este una dintre limitatele metode ale Parlamentului României de a atrage atenția guvernanților.

Nu Europa este de blamat pentru tratamentul aplicat României - acela de țară de rangul doi -, ci autoritățile românești sunt vinovate de acesta - prin nepăsarea și inconștiența de care au dat dovadă în ultimii doi ani, cruciali pentru evoluția românească pe piața internă și capacitatea de absorbție a fondurilor europene.

    Ioan Aurel Rus - declarație politică intitulată Jos trădătorii din ministerele României!;

Domnul Ioan Aurel Rus:

Declarație politică intitulată "Jos trădătorii din ministerele României!"

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

În toamna anului 2006, în urma mai multor discuții și nemulțumiri exprimate de cetățeni la întâlnirile cu aceștia, am adresat o interpelare ministrului Zsolt Nagy de la Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei. Cu bun simț îi ceream să elimine de pe linia 2 a informațiilor la Romtelecom limba maghiară și să nu încalce Constituția României.

Aceasta spune pentru toți cetățenii României, la art. 13: «În România, limba oficială este limba română». În urma interpelării mele, înregistrate sub nr. 1985 B/2006 și prezentată în Ședința Camerei Deputaților în 11 septembrie 2006, am primit un răspuns ce sfidează nu numai bunul-simț, dar și deontologia profesională și Constituția. Citez din răspunsul primit:

«Țin să vă reamintesc că Romtelecom este o societate cu capital majoritar privat, statul român deținând doar 45,99% din acțiunile companiei. (...) Măsura vine în sprijinul acelor cetățeni ai României, abonați sau nu ai Romelecom, care doresc să se informeze în limba maghiară. (...) Am o mare dezamăgire în legătură cu interpelarea dumneavoastră. Dumneavoastră jigniți compania Romtelecom și implicit acționarul majoritar, compania OTE, calificând introducerea noului lor serviciu ca fiind o «lucrătură». Apoi, îmi cereți să fac ordine. Sunt foarte trist să constat că în prag de aderare la Uniunea Europeană mai persistă mentalități paternaliste și centraliste chiar în interiorul forului legislativ al României. Consider că acea perioadă a apus, când politicul dictează politica unei societăți private. În încheiere, permiteți-mi să parafrazez sloganul companiei Romtelecom, care pe site-ul său ne asigură că transformarea continuă. Spre binele nostru, al tuturor.»

Când am primit răspunsul nu știam că el vine din partea unei «cozi de topor» acuzată de trădare în defavoarea statului român și a intereselor acestuia. După ce s-a declanșat campania privind «scurgerea de informații din privatizare» nu mă surprinde răspunsul intrusului, care nu cunoaște Constituția care, în art. 16 spune:«1. Cetățenii sunt egali în fața legii și autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări. 2. Nimeni nu este mai presus de lege.»

Iată de ce am cerut reglementare în domeniul telefoniei Romtelecom, pentru că oricine ar fi acționar majoritar trebuie să respecte Constituția României. Nu cred că e afectată afacerea companiei OTE prin suspendarea serviciului de informații în limba maghiară, ci dimpotrivă, este o dovadă de respect față de România. Eu nu jignesc această companie, ci îi cer doar să respecte legislația unei țări membre U.E. Că ministrul vorbește pe post de papagal, asta o înțeleg. Vă reamintesc, domnule «spion» sau «trădător», - parcă de așa ceva sunteți acuzat - că România e a românilor și a naționalităților conlocuitoare care au aceleași legi de respectat. Nu face parte din Imperiul Habsburgic și nu dictează ungurii aici, ci dictează legea pe care cer să o respectați.

Că Romtelecomul a fost privatizat fraudulos în vremea tristei guvernări CDR-iste o știu. Că românii plătesc cel mai scump convorbirile prin Romtelecom, iară o știu.

Ce nu știu și nu înțeleg eu este faptul intrigant că în fruntea unui minister ce vizează siguranța națională stă un «spion» sau un «trădător».

Coană Macovei! Nu ați auzit de acest caz și de acest personaj?

Domnule premier, dacă tot faceți curățenia de primăvară, ce-ar fi să scăpați de trădătorii din Guvernul pe care-l conduceți?

Ar fi spre binele dumneavoastră, dar mai ales al României și românilor.

    Adrian Emanuil Semcu - declarație politică intitulată Trafic de diplome false cu antet M.E.C., la Facultatea de medicină Oradea;

Domnul Adrian Emanuil Semcu:

Declarație politică intitulată "Trafic de diplome false cu antet M.E.C., la Facultatea de medicină Oradea".

Stimați colegi,

Este un fapt deja binecunoscut acela că, în 2003, pe când era condusă de rectorul Theodor Maghiar, Universitatea din Oradea a eliberat unor studenți italieni diplome pentru specializări medicale postuniversitare care nu s-au predat niciodată în cadrul Facultății de medicină și farmacie.

Scandalul acestor diplome a izbucnit în 2005, la sesizarea Ambasadei Italiei.

Afacerea de familie a fostului rector și a fiului său, actualul rector, a ținut săptămâni în șir prima pagină a ziarelor și... atât.

Viața merge înainte pentru familia Maghiar, iar faptul că respectivele diplome false purtau antetul Ministerului Educației și Cercetării nu pare să fi impresionat prea mult nici pe reprezentantul Ministrului Educației, indirect - titular de antet, nici pe cel al Administrației și Internelor, cel care deține în dotare necesarele cătușe, nici pe reprezentanții Parchetului și nici pe cei ai Justiției...

Se pare, iată, că cineva, acolo, sus, iubește familia Maghiar, dacă cercetările se mișcă atât de greu, iar vinovații, care au renunțat la prezumția de nevinovăție din momentul în care și-au pus semnăturile pe falsuri, sunt liberi bine-mersi și chiar au promovat profesional, probabil... pentru merite deosebite.

Pierdusem din vedere acest caz, dar, la sfârșitul lui 2006, ne-a fost readus în atenție în emisiunea ZIG-ZAG, de pe Antena 3, cu multe, multe elemente de noutate... penală.

Am auzit vorbindu-de despre zeci de astfel de diplome, despre multe miliarde încasate de la stat pe evidențe fictive...

Dar dincolo de aceste...găinării la scară mare, s-a vorbit și despre lucruri extrem de grave, cum sunt nepunerea în aplicare a unor sentințe definitive, degradarea până sub limitele minim acceptate de Comisia de Acreditare a condițiilor de învățământ în cadrul Facultății de medicină și farmacie și atragerea, în consecință, a unei lipse de credibilitate în ceea ce privește calitatea profesională a absolvenților facultăților de medicină, exact acum, în pragul integrării, și exact asupra unui domeniu de care eram atât de mândri, școala medicală românească.

Recent am auzit alte știri legate de diplome false... "made in Romania". Paleta de licențe... mult mai largă!

Iată de ce, stimați colegi, îi adresez ministrului Hărdău rugămintea să intervină urgent pentru rezolvarea problemelor de la Oradea și nu numai și să facă toate demersurile care îi stau în putință, potrivit competențelor, pentru atenuarea impactului acestor cazuri asupra imaginii școlii românești - în general și a celei de medicină- în special.

    Ovidiu Ioan Silaghi - declarație politică intitulată Legile siguranței naționale trebuie aliniate la preceptele UE;

Domnul Ovidiu Ioan Silaghi:

Declarație politică intitulată "Legile siguranței naționale trebuie aliniate la preceptele UE".

Doamnelor și domnilor deputați,

Știu că de aproape un an de zile există o aprigă dispută privind modul în care trebuie să fie elaborate legile din domeniul siguranței naționale. Această dispută a împărțit clasa politică în două, și nu mă refer doar la clasicele tabere, Putere - Opoziție. Există diferențe de opinie și în cadrul diferitelor facțiuni ale Puterii. Indiferent de cum văd unii sau cum văd alții problematica acestor legi, un lucru este clar: suntem obligați să aliniem pachetul legislativ pentru siguranță națională standardelor și recomandărilor Parlamentului European. Ca europarlamentar, pot spune că, la ora actuală, legislația din domeniul siguranței naționale nu reprezintă doar o problemă internă a României, ci reprezintă o problemă la nivelul întregii Uniuni Europene. Pentru că siguranța națională a unui stat membru al Uniunii Europene, este, în ultimă instanță o parte din siguranța Uniunii Europene.

Unul dintre principiile la care Uniunea Europeană ține foarte mult este acela al monitorizării serviciilor secrete. Știu că unele cadre cu răspundere din serviciile secrete românești, și nu numai din această zonă, nu agreează un control parlamentar strict al activității. Sau, dacă îl acceptă, în numeroase situații lipsa de transparență este ceva uzual.

În Parlamentul European, în foarte recent votatul raport "Fava" - nu mă refer aici la articolele mai mult decât confuze și cu o serie de neadevăruri privind așa-zisele utilizări a aeroporturilor românești de către CIA - se exprimă, negru pe alb, "împărtășește pe deplin concluziile Secretarului general al Consiliului Europei, Terry Davis, în ceea ce privește absența unor mecanisme de supraveghere și de control judiciar asupra serviciilor de securitate, astfel cum au fost exprimate în «documentul Acțiuni întreprinse în urma rapoartelor Secretarului general, întocmite în temeiul articolul 52 al CEDO» și dorește ca recomandările sale să fie luate în considerare în mod adecvat; solicită statelor membre să instituie o monitorizare parlamentară adecvată și eficientă și o supraveghere judiciară aserviciilor lor secrete și de informații, precum și a rețelelor formale și informale din careacestea fac parte".

Acest fragment din Raport este mai mult decât elocvent și trebuie, și în calitate de reprezentanți ai legislativului român, să ținem cont, indiferent că vor exista - și sunt convins că vor exista - opoziții la aceste recomandări. Drept urmare, trebuie să regândim în întregime sistemul de control parlamentar al activității serviciilor secrete. Știu că avem câte o comisie parlamentară pentru controlul activității SRI și SIE. Nu este suficient. Trebuie verificate toate serviciile secrete, toate serviciile speciale, iar noua legislație trebuie să insiste mult pe factorul transparență. Dacă facem pași greșiți în acest domeniu în viitoarea legislație, atunci cu siguranță organismele europene nu vor digera ușor acest aspect.

Fără să am pretenția că am lecturat ad-litteram proiectele de lege pe care PNL le-a înaintat Parlamentului, pot afirma că în mare, prevederile corespund standardelor cerute de Uniunea Europeană. De aceea, fac un apel la toți detractorii pachetului legislative trimis în Parlament, să nu îl mai atace. Pentru că nu vor ataca PNL, nu îl vor ataca pe premierul Tăriceanu, ci vor ataca imaginea României și întreg sistemul politic din România.

    Vasile Filip Soporan - declarație politică intitulată Fără patimă despre decalajele și criza României;

Domnul Vasile Filip Soporan:

"Fără patimă despre decalajele și criza României"

M-a bucurat faptul că sociologii, utilizând instrumentele de analiză științifică specifice domeniului, confirmă o părere mai demult exprimată, aceea că, în principal, criza în care se găsește România este o criză de natură economică și de funcționare a comunităților.

Pentru a justifica această poziție, conform căreia criza principală este preponderent economică și că aceasta, la rândul ei, determină imposibilitatea susținerii dorințelor populației și creează lipsa de perspectivă pe durată medie și lungă, vă propun o analiză asupra realizării veniturilor la bugetul consolidat al statului.

Pentru aceasta am folosit datele oferite de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) pentru veniturile obținute în primele zece luni ale anului 2006. Pentru a avea o unitate obiectivă în cadrul analizei, veniturile se raportează pentru fiecare județ la numărul de locuitori, această modalitate fiind utilizată pentru realizarea unei ierarhizări pe care o dorim cât mai corectă.

Tabelul 1 prezintă sintetic rezultatele unei analize comparative a contribuțiilor bugetare ale județelor la bugetul consolidat al statului.

Tabelul 1 - Contribuțiile bugetare ale județelor la bugetul consolidat al statului
Nr.crt. Județul CBS
(euro/loc)
CBASSS
(euro/loc)
CBAS
(euro/loc)
CBFNUASS
(euro/loc)
CBCS
(euro/loc)
1. ALBA 177,92 131,08 14,49 69,74 393,24
2. ARAD 719,65 168,77 19,59 89,56 997,56
3. ARGEȘ 423,06 130,51 13,86 66,22 633,64
4. BACĂU 215,63 97,29 10,48 50,95 374,34
5. BIHOR 693,76 154,77 17,44 82,11 948,08
6. BISTRIȚA NĂSĂUD 156,05 101,68 13,55 55,14 326,43
7. BOTOȘANI 80,71 80,58 9,02 44,23 214,54
8. BRAȘOV 454,35 186,39 20,51 93,59 754,84
9. BRĂILA 175,53 116,74 13,10 64,43 369,80
10. BUZĂU 163,51 97,90 10,62 53,71 325,74
11. CARAS SEVERIN 103,99 92,27 9,96 49,34 255,56
12. CĂLĂRAȘI 122,85 79,95 8,85 46,51 258,16
13. CLUJ 527,09 209,03 24,56 110,04 870,73
14. CONSTANȚA 1242,84 168,06 18,04 90,66 1519,60
15. COVASNA 230,78 123,79 13,53 67,75 435,85
16. DÂMBOVIȚA 192,82 82,09 8,89 43,62 327,43
17. DOLJ 247,84 116,79 12,87 61,32 438,83
18. GALAȚI 395,92 112,33 12,43 57,21 577,90
19. GIURGIU 404,85 65,61 7,14 37,92 515,52
20. GORJ 218,18 141,02 13,62 63,22 436,03
21. HARGIHTA 236,26 131,27 14,73 71,14 453,40
22. HUNEDOARA 226,80 130,83 14,14 63,96 435,72
23. IALOMIȚA 141,91 82,94 9,00 46,42 280,27
24. IASI 201,24 133,33 15,26 70,18 420,00
25. ILFOV 1168,71 224,16 24,88 118,42 1536,16
26. MARAMUREȘ 151,78 107,62 11,81 56,31 327,52
27. MEHEDINȚI 128,05 91,58 9,99 48,67 278,30
28. MUREȘ 271,35 129,69 14,41 69,55 485,01
29. NEAMȚ 130,92 91,47 9,84 45,56 277,80
30. OLT 121,94 76,19 8,15 40,82 247,10
31. PRAHOVA 819,97 139,31 15,20 72,03 1046,50
32. SATU MARE 533,08 128,02 14,06 68,31 743,48
33. SĂLAJ 249,83 106,70 13,45 57,90 427,88
34. SIBIU 376,45 176,40 19,75 91,89 664,49
35. SUCEAVA 140,03 82,40 9,17 44,73 276,33
36. TELEORMAN 80,52 67,32 8,61 35,34 191,79
37. TIMIȘ 652,29 210,62 23,02 109,24 995,17
38. TULCEA 709,22 106,33 11,54 58,24 885,34
39. VASLUI 82,83 75,76 8,27 41,07 207,93
40. VÂLCEA 196,84 110,86 12,23 57,61 377,54
41. VRANCEA 133,16 88,45 9,61 48,67 279,89
42. BUCUREȘTI 1564,56 381,25 43,32 211,66 2200,78
ROMÂNIA 363,454 126,884 14,12009 67,262 571,7197

Legenda:

CBS - contribuția la bugetul statului;
CBASS - contribuția la bugetul asigurărilor sociale de stat;
CBAS - contribuția la bugetul asigurărilor pentru șomaj;
CBFNUASS - contribuția la bugetul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate;
CBCS - contributia la bugetul consolidat al statului.

Conform analizei, situația contribuțiilor județelor la bugetul de stat se prezintă astfel:

  • 3 județe cu o contribuție mai mică de 100 de euro/loc. (Botoșani, Teleorman, Vaslui);
  • 15 județe cu o contribuție între 100 și 200 de euro/loc.(Alba, Bistrița Năsăud, Brăila, Buzău, Caraș Severin, Călărași, Dâmbovița, Ialomița, Maramureș, Mehedinți, Neamț, Olt, Suceava, Vâlcea, Vrancea);
  • 9 județe cu o contribuție între 200 și 300 de euro/loc.(Bacău, Covasna, Dolj, Gorj, Harghita, Hunedoara, Iași, Mureș, Sălaj);
  • 2 județe cu o contribuție între 300 și 400 de euro/loc. (Galați, Sibiu);
  • 3 județe cu o contribuție între 400 și 500 de euro/loc. (Argeș, Brașov, Giurgiu);
  • 2 județe cu o contribuție între 500 și 600 de euro/loc (Cluj, Satu Mare);
  • 1 județ cu o contribuție între 600 și 700 de euro/loc (Bihor);
  • 2 județe cu o contribuție între 700 și 800 de euro/loc (Arad, Tulcea);
  • 1 județ cu o contribuție între 800 și 900 de euro/loc (Timiș);
  • 2 județe cu o contribuție între 1000 și 1500 de euro/loc (Constanța, Ilfov);
  • Bucureștiul, cu o contribuție mai mare de 1500 de euro/loc.
  • contribuția medie la bugetul de stat este de 463 de euro/loc.
  • raportul între cea mai mare contribuție, București (1564 de euro/loc.) și cea mai mică contribuție, Teleorman (80,52 de euro/loc.) este de 19,42.

Analizând situația pe regiuni de dezvoltare, situația contribuțiilor la bugetul de stat se prezintă astfel:

  • Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest (Bihor, Bistrița Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare și Sălaj) are o contribuție de 385 de euro/loc.
  • Regiunea de Dezvoltare Nord-Est (Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui) are o contribuție la bugetul de stat de 142 de euro/loc.
  • Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia (Dolj, Gorj, Olt, Mehedinți, Vâlcea) are o contribuție la bugetul de stat de 183 de euro/loc.
  • Regiunea de Dezvoltare Sud-Est (Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea, Vrancea) are o contribuție la bugetul de stat de 470 de euro/loc.
  • Regiunea de Dezvoltare Vest (Arad, Caraș Severin, Hunedoara, Timiș) are o contribuție la bugetul de stat de 426 de euro/loc.
  • Regiunea de Dezvoltare Centru (Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Sibiu) are o contribuție la bugetul de stat de 291 de euro/loc.
  • Regiunea de Dezvoltare Sud Muntenia (Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova, Teleorman) are o contribuție la bugetul de stat de 312 de euro/loc.

Conform analizei comparative, pentru bugetul de stat avem următoarele concluzii:

  • raportul între contribuția proprie la bugetul de stat și valoarea medie pe țară variază între 0,3 pentru Regiunea de Nord-Est și 3,37 pentru București-Ilfov
  • 6 regiuni din 8 sunt sub media națională;
  • 10 județe au o contribuție situată deasupra valorii medii (Arad, Bihor, Cluj, Constanța, Ilfov, Prahova, Satu Mare, Timiș, Tulcea, București), 32 de județe se situează sub valoarea medie.

Din analiza comparativă a contribuțiilor județelor la bugetul asigurărilor sociale de stat se pot trage următoarele concluzii:

  • raportul între contribuția proprie la bugetul asigurărilor sociale de stat și valoarea medie variază între 0,63 (Regiunea de Nord-Est) și 2,59 (București).
  • 6 regiuni sunt situate sub media națională;
  • 9 județe au o contribuție mai mare decât media națională (Arad, Bihor, Cluj, Constanța, Ilfov, Prahova, Satu Mare, Timiș, București), 33 de județe fiind sub media națională.
  • raportul între cea mai mare contribuție (București 381euro/loc.) și cea mai mică contribuție (Giurgiu 65euro/loc.) este de 5, 68.

Din analiza comparativă a contribuțiilor județelor la bugetul asigurărilor pentru șomaj se pot trage următoarele concluzii:

  • raportul între contribuția proprie la bugetul asigurărilor pentru șomaj și valoarea medie variază între 0,62 (Regiunea de Sud Muntenia) și 2,68 (București).
  • 5 regiuni sunt situate sub media națională;
  • 9 județe au o contribuție mai mare decât media națională (Arad, Bihor, Brașov, Cluj, Constanța, Ilfov, Sibiu, Timiș, București).
  • raportul între cea mai mare contribuție (București 43 euro/loc.) și cea mai mică contribuție (Giurgiu 7,14 euro/loc.) este de 6,14.

Din analiza comparativă a contribuțiilor județelor la bugetul asigurărilor de sănătate se pot trage următoarele concluzii:

  • raportul între contribuția proprie la bugetul asigurărilor de sănătate și valoarea medie variază între 0,62 (Regiunea de Nord Est) și 2,7 (București);
  • 6 regiuni sunt situate sub media națională;
  • 9 județe au o contribuție mai mare decât media națională (Arad, Bihor, Brașov, Cluj, Constanța, Ilfov, Sibiu, Timiș, București), 33 fiind sub media națională.
  • raportul între cea mai mare contribuție (București 211 euro/loc.) și cea mai mică contribuție (Giurgiu 37,92 euro/loc.) este de 5,55.

Din analiza comparativă a contribuțiilor județelor la bugetul consolidat se pot trage următoarele concluzii:

  • raportul între contribuția proprie la bugetul consolidat și valoarea medie variază între 0,41 ( Regiunea de Nord-Est ) și 3,12 (București ).
  • 7 regiuni sunt situate sub media națională;
  • 11 județe au o contribuție mai mare decât media națională (Arad, Bihor, Brașov, Cluj, Constanța, Ilfov, Prahova, Satu Mare, Tulcea, Timiș, București).
  • raportul între cea mai mare contribuție (București 2200 euro/loc.) și cea mai mică contribuție (Teleorman 191 euro/loc.) este de 11,5.

Cifrele prezentate în cadrul analizei demonstrează existența unei concentrări importante a activităților care generează venituri la bugetul consolidat al statului la nivelul capitalei. Având în vedere faptul că această situație reflectă nivelul de dezvoltare existent, concluzionăm, cu părere de rău, că există o mare diferență între capitală și regiunile de dezvoltare și între nivelele de dezvoltare ale regiunilor. Raportarea contribuțiilor bugetare specifice României la cele existente în Uniunea Europeană demonstrează, dacă mai era nevoie, că există o diferență mare între România și celelalte țări membre ale UE. Practic, putem să spunem că, din punct de vedere economic, există mai multe Românii, una specifică capitalei, una specifică județelor cu valori ale contribuțiilor mai mari decât media națională (Arad, Bihor, Brașov, Cluj, Constanța, Ilfov, Prahova, Satu Mare, Timiș și Tulcea) și, în cele din urmă, una specifică unor județe depărtate de dinamica economiei de piață, în sensul că la nivelul cetățenilor nu se vinde și nu se cumpără semnificativ, județe care au o contribuție mai mică de 300 euro/loc. (Alba, Bacău, Bistrița Năsăud, Botoșani, Brăila, Buzău, Caraș Severin, Călărasi, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Iași, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Sălaj, Suceava, Teleorman, Vaslui, Vâlcea, Vrancea.

     

Pentru a avea date comparative între județele regiunilor de dezvoltare Nord-Vest, s-a efectuat aceeași analiză pentru acestea, situația fiind prezentată sintetic în tabelul 2.

Tabelul 2 - Analiza comparativă a contribuțiilor bugetare pe anul 2006 pentru județele din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest

Nr.
crt.
Judetul CBS CBASS CBAS CBFNUASS CBCS
(euro/loc) RCBS (euro/loc) RCBASS (euro/loc) RCBAS (euro/loc) RCBFNUASS (euro/loc) RCBCS
1. BIHOR 693 1,80 154 1,15 17 1,10 82 1,14 948 1,56
2. BISTRITA
NĂSĂUD
156 0,406 101 0,75 13 0,85 55 0,77 326 0,53
3. CLUJ 523 1,36 207 1,54 24 1,54 109 1,52 864 1,42
4. MARAMUREȘ 151 0,39 107 0,80 11 0,74 56 0,78 327 0,54
5. SATU MARE 533 1,38 128 0,95 14 0,89 68 0,95 743 1,22
6. SĂLAJ 249 0,65 106 0,79 13 0,85 57 0,81 427 0,70
7. Cmedr 384 1,00 134 1.00 15 1.00 71 1.00 606 1.00

Legenda:

CBS - contribuția bugetul de stat;
CBASS - contribuția bugetul asigurărilor sociale de stat;
CBAS - contribuția bugetul asigurărilor pentru șomaj;
CBFNUASS - contribuția bugetul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate;
CBCS - bugetul consolidat al statului;
RCBS - raportul dintre contribuția județului și contribuția medie pe regiune pentru CBS;
RCBASS - raportul dintre contribuția județului și contribuția medie pe regiune pentru CBASS;
RCBAS - raportul dintre contribuția județului și contribuția medie pe regiune pentru CBAS;
RCBFNUASS - raportul dintre contribuția județului și contribuția medie pe regiune pentru CBFNUASS;
RCBCS - raportul dintre contribuția județului și contribuția medie pe regiune pentru CBCS;
Cmedr.- contribuția medie pe regiune.

Concluziile privind nivelul Regiunii de dezvoltare Nord-Vest se prezintă după cum urmează:

Pentru bugetul de stat:

  • raportul între contribuția proprie a județului și valoarea contribuției medii pe regiune variază între 0,39 (Maramureș) și 1,8 (Bihor);
  • numărul de județe care sunt situate sub media pe regiune este de 3 (Bistrița Năsăud, Maramureș, Sălaj);
  • raportul dintre cea mai mare contribuție (Bihor) și cea mai mică contribuție (Maramureș) este de 4,59.

Pentru bugetul asigurărilor sociale de stat:

  • raportul între contribuția proprie a județului și valoarea contribuției medii pe regiune variază între 0,75 (Bistrița Năsăud) și 1,54 (Cluj).
  • numărul de județe care sunt situate sub media pe regiune este de 4 (Bistrița Năsăud, Maramureș, Satu Mare, Sălaj);
  • raportul dintre cea mai mare contribuție (Cluj) și cea mai mică contribuție (Bistrița Năsăud) este de 2,05.

Pentru bugetul asigurărilor pentru șomaj:

  • raportul între contribuția proprie a județului și valoarea contribuției medii pe regiune variază între 0,74 (Maramureș) și 1,54 (Cluj);
  • numărul de județe care sunt situate sub media pe regiune este de 4 (Bistrița Năsăud, Maramureș, Satu Mare, Sălaj);
  • raportul dintre cea mai mare contribuție (Cluj) și cea mai mică contribuție (Maramureș) este de 2,2.

Pentru bugetul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate:

  • raportul între contribuția proprie a județului și valoarea contribuției medii pe regiune variază între 0,77 (Bistrița Năsăud) și 1,54 (Cluj);
  • numărul de județe care sunt situate sub media pe regiune este de 4 (Bistrița Năsăud, Maramureș, Satu Mare, Sălaj);
  • raportul dintre cea mai mare contribuție (Cluj) și cea mai mică contribuție (Bistrița Năsăud) este de 1,98.

Pentru bugetul consolidat al statului:

  • raportul între contribuția proprie a județului și valoarea contribuției medii pe regiune variază între 0,53 (Bistrița Năsăud) și 1,56 (Bihor);
  • numărul de județe care sunt situate sub media pe regiune este de 3 (Bistrița Năsăud, Maramureș, Sălaj);
  • raportul dintre cea mai mare contribuție (Bihor) și cea mai mică contribuție (Bistrița Năsăud) este de 2,87.

Aceeași metodă de analiză a fost aplicată și pentru realizarea unei ierarhizări la nivelul județului Cluj, folosindu-se împărțirea în șase administrații financiare, după cum urmează:

AFP Cluj cu 29 unități administrativ-teritoriale (Cluj- Napoca, Aghireșu, Apahida, Așchileu, Baciu, Bonțida, Borșa, Căianu, Cămărașu, Cătina, Cojocna, Chinteni, Ciurila, Feleacu, Florești, Gârbau, Geaca, Gilau, Jucu, Măguri Răcătau, Mărișel, Mociu, Palatca, Panticeu, Săvădisla, Sânpaul, Suatu, Vultureni), AFP Turda cu 11 unități administrativ-teritoriale (Turda, Aiton, Băișoara, Călărași, Iara, Mihai Viteazu, Moldovenești, Petreștii de Jos, Săndulești, Tureni, Valea Ierii), AFP Dej cu 11 unități administrativ-teritoriale (Dej, Bobâlna, Cășeiu, Cățcau, Chiuiești, Cuzdrioara, Jichișu de Jos, Mica, Recea Cristur, Unguraș, Vad), AFP Câmpia Turzii cu 7 unități administrativ-teritoriale (Câmpia Turzii, Ceanu Mare, Frata, Luna, Ploscoș, Tritenii de Jos, Viișoara), AFP Gherla cu 11 unități administrativ-teritoriale (Gherla, Aluniș, Buza, Cornești, Dăbâca, Fizeșu Gherlii, Iclod, Mintiu Gherlii, Sânmărtin, Sic, Țaga), AFP Huedin cu 13 unități administrativ-teritoriale (Huedin, Beliș, Ciucea, Călățele, Căpușu Mare, Izvoru Crișului, Mănăstireni, Mărgau, Negreni, Poieni, Râșca, Săcuieu, Sâncraiu).

Contribuțiile zonelor la bugetele de stat prin raportare la contribuția medie județeană sunt prezentate în tabelul 3.

Tabelul 3 - Analiza contribuțiilor la bugetele de stat pe administrațiile financiare ale județului Cluj

Nr.crt. Administratia fin. CBS CBASS CBAS CBFNUASS CBCS
(euro/loc) RCBS (euro/loc) RCBASS (euro/loc) RCBAS (euro/loc) RCBFNUASS (euro/loc) RCBCS
1. Cluj 846 1,6 300 1,45 33 1,45 148 1,4 1329 1,54
2. Dej 86 0,16 86 0,41 9 0,42 48 0,46 231 0,26
3. Turda 81 0,15 93 0,45 10 0,44 46 0,44 232 0,26
4. Câmpia Turzii 68 0,13 55 0,26 6 0,27 39 0,37 169 0,19
5. Gherla 92 0,17 63 0,30 7 0,30 40 0,39 204 0,23
6. Huedin 25 0,047 56 0,27 6 0,27 27 0,26 115 0,13
7. Cmedj 527 1,00 207 1,00 23 1,00 104 1,00 861 1,00

Legenda:

CBS - contribuția bugetul de stat a zonei;
CBASS - contribuția bugetul asigurărilor sociale de stat a zonei;
CBAS - contribuția bugetul asigurărilor pentru șomaj a zonei;
CBFNUASS - contribuția bugetul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate a zonei;
CBCS - bugetul consolidat al statului al zonei;
RCBS - raportul dintre contribuția zonei și contribuția medie pe județ pentru CBS;
RCBASS - raportul dintre contribuția zonei și contribuția medie pe județ pentru CBASS;
RCBAS - raportul dintre contribuția zonei și contribuția medie pe județ pentru CBAS;
RCBFNUASS - raportul dintre contribuția zonei și contribuția medie pe județ pentru CBFNUASS;
RCBCS - raportul dintre contribuția zonei și contribuția medie pe județ pentru CBCS;
Cmedj.- contribuția medie pe regiune.

Concluziile analizei se prezintă astfel:

Pentru bugetul de stat.

  • raportul între contribuția specifică a fiecărei administrații financiare și valoarea contribuției specifice variază între 0,04 (AFP Huedin) și 1,66 (AFP Cluj);
  • AFP Cluj este singura situată peste medie, celelalte 5 AFP aflând-se sub media pe județ ( Dej, Gherla, Câmpia Turzii, Turda și Huedin);
  • raportul dintre cea mai mare contribuție (Cluj) și cea mai mică (Huedin) este 33,56.

Pentru bugetul asigurărilor sociale de stat:

  • raportul între contribuția specifică a fiecărei administrații financiare și valoarea contribuției specifice variază între 0,27 (AFP Huedin) și 1,45 (AFP Cluj);
  • AFP Cluj este singura situată peste medie, celelalte 5 AFP aflând-se sub media pe județ ( Dej, Gherla, Câmpia Turzii, Turda și Huedin);
  • raportul dintre cea mai mare contribuție (Cluj) și cea mai mică (Câmpia Turzii) este 5,45.

Pentru bugetul asigurărilor de șomaj:

  • raportul între contribuția specifică a fiecărei administrații financiare și valoarea contribuției specifice variază între 0,27 ( Câmpia Turzii, Huedin) și 1,45 (AFP Cluj);
  • AFP Cluj este singura situată peste medie, celelalte 5 AFP aflând-se sub media pe județ ( Dej, Gherla, Câmpia Turzii, Turda și Huedin);
  • raportul dintre cea mai mare contribuție (Cluj) și cea mai mică (Câmpia Turzii, Huedin) este 5,5.

Pentru bugetul asigurărilor de sănătate:

  • raportul între contribuția specifică a fiecărei administrații financiare și valoarea contribuției specifice variază între 0,26 ( Huedin) și 1,4 ( Cluj);
  • AFP Cluj este singura situată peste medie, celelalte 5 AFP aflând-se sub media pe județ ( Dej, Gherla, Câmpia Turzii, Turda și Huedin);
  • raportul dintre cea mai mare contribuție (Cluj) și cea mai mică (Huedin) este 5,68.

Pentru bugetul consolidat al statului:

  • raportul între contribuția specifică a fiecărei administrații financiare și valoarea contribuției specifice variază între 0,13 ( Huedin) și 1,54 ( Cluj);
  • AFP Cluj este singura situată peste medie, celelalte 5 AFP aflând-se sub media pe județ ( Dej, Gherla, Câmpia Turzii, Turda și Huedin);
  • raportul dintre cea mai mare contribuție (Cluj) și cea mai mică (Huedin) este 11,7.

Având în vedere argumentele prezentate, putem spune că România se confruntă, în plan economic și social, cu trei decalaje, și anume:

  • decalajul între România, ca țară, și celelalte țări membre ale Uniunii Europene;
  • decalajul între capitală și celelate județe;
  • decalajul în interiorul județelor, între centrul de județ și celelalte zone ale județului.

Prin urmare, dacă ne oprim cu analiza la județul Cluj, acesta se încadrează, din păcate, în modelul de funcționare existent în România, unde situația este inferioară celei din capitală și prezintă un decalaj de mare anormalitate între centru de județ (municpiul Cluj-Napoca) și restul localităților.

Această situație, prezentată, poate, prea brutal, creează mari probleme României, în contextul integrării în structurile UE, atragerii resurselor financiare, asigurării cofinanțărilor și coparticipărilor la programele de dezvoltare și, în același timp, reduce masa critică necesară declanșării unui proces real de descentralizare. Practic, analizând în detaliu ultima problemă, constatăm că un număr de 31 de județe sunt asistate și își fundamentează politica de dezvoltare pe asigurarea bunăvoinței puterii centrale. În acest context, politizarea distribuirii în teritoriu a resurselor financiare este evidentă și nefundamentată pe priorități și pe proiecte care să conducă la dezvoltare.

Nici la discuția bugetului, nici în cadrul programului de guvernare, nici în alte documente apărute în urma analizei de esență portocalie nu am întâlnit proiecte care să conducă la asigurarea dezvoltării durabile, la echilibrarea distribuției bugetelor și la creșterea naturală a contribuțiilor bugetare.

Am constatat că, în lipsa unor programe adevărate, polticienii puterii și din când în când și cei ai opoziției își prezintă meritele de a fi câștigat bunăvoința puterii centrale în atragerea resurselor financiare care nu apar transparente în bugetele aprobate, ci se evidențiază prin transferuri reglementate, de cele mai multe ori, prin hotărâri de Guvern sau prin ordine sau dispoziții ministeriale.

Am urmărit satisfacția trăită de Președintelui Consiliului județean Cluj, prin faptul că județul Cluj este un județ privilegiat, datorită relației personale existente între acesta și primul-ministru, deoarece premierul Călin Popescu-Tăriceanu, folosindu-se de poziția administrativă, își joacă poziția politică, câștigând bunăvoința liderilor de partid fideli prin alocări de fonduri. Pentru a putea face acest lucru, premierul își construiește bugetul pentru a putea folosi de funcția administrativă în consolidarea atașamentului clientelei politice.

Practic, o treime din buget este alocată netransparent, fără aprobarea Parlamentului, fiind la plăcerea sau neplăcerea politică a celor aflați la Putere. Fondurile de rezervă, transferurile între unități ale administrației publice și alte transferuri au un cuantum de 18.507 milioane lei și o pondere de 28,5% din totalul bugetului de stat.

Am participat joi, 25.01.2007, la reuniunea Asociației Primarilor de comune din România, filiala județului Cluj, și am constatat că cele intuite de mine se adeveresc în comportamentul celor care se află la conducerea județului. Președintele Consiliului județean, presat de timp și, probabil, de alte interese, a purtat o discuție cu reprezentanții a jumătate din populația județului, afirmând în mai multe rânduri "am adus", "o să vă dau", "nu o să vă dau", nefiind în stare să discute cu adevărat strategia județului Cluj privind dezvoltarea mediului rural.

Am văzut prestația Președintelui Consiliului județean la vizitele făcute de premierul Călin Popescu-Tăriceanu în județul Cluj.

Ce am constatat? Un președinte aplecat total la dispoziția sau indispoziția primului-ministru.

Această practică de asistență nu este de esență liberală, dar utilizarea ei arată că ploconirea și transferarea resurselor financiare pe criterii politice a devenit o procedură utilizată cu succes de actuala guvernare, de ea beneficiind Președintele Consiliului județean Cluj și primarul municipiului Cluj-Napoca.

Doresc și dorim altceva pentru un județ și un municipiu care ocupă doar poziția a treia la nivelul Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest și locul 10 în clasamentul național al contribuțiilor bugetare.

Dezvoltarea locală nu se poate realiza doar prin creșterea alocărilor bugetare către județul Cluj, nici prin desființarea simbolurilor identitare productive și numai prin utilizarea mecanismelor creșterii speculative.

Aceste proceduri nu fac parte din elementele unei dezvoltări durabile, dar, cu siguranță, fac parte din bazele guvernării de dreapta care a adus mult rău județului Cluj.

Se spune că banii curg la nivelul Clujului. este adevărat acest lucru, parțial și relativ, dar doar pentru construcții de spații comerciale și pentru dezvoltări imobiliare, și mai puțin pentru domenii care aduc dezvoltare durabilă. Dezvoltarea actuală a Clujului este un exemplu de dezvoltare bazată pe consum, pe servicii de comercializare a unor produse și servicii realizate în altă parte, cu blocaje mult mai sofisticate decât cele existente până în 2004, în care funcționează principiul cumpără cu 1 euro și vinde respectabil cu 100 de euro.

Pe acest fond, se manifestă efectele mai multor grupuri de interese care acționează în prejma Consiliului județean și a celor care acționează în prejma Executivului Municipiului Cluj-Napoca.

Iată că încet, dar sigur, încep să apară primele scandaluri de corupție la nivelul autorităților locale.

Clujul este cucerit de grupurile de interese care acționează de azi pe mâine și, practic, în lipsa unui model de dezvoltare locală, au pornit o bătalie acerbă a unora sau altora pe noi cartiere, pe mall-uri, pe stadioane, pe terenuri care aparțin unităților militare, protocolului de stat sau stațiunilor de cercetare agricolă.

Cine sunt beneficiarii acestui mod de dezvoltare?

Care sunt benificiile clujenilor în urma aplicării acestui mod de dezvoltare?

Cu cât au crescut veniturile clujenilor, salariile s-au depărtat cu ceva de venitul minim pe economia națională?

Nu s-a reușit realizarea unui model al dezvoltării durabile a județului Cluj, firmele liberalilor din Cluj și susținătorii PD-ului din întreaga țară au un singur obiectiv, acela de a face să-și crească conturile într-o luptă contra cronometru.

În jocul puterii și opoziției pentru aprobarea bugetului consolidat, conducătorii comisiilor reunite pentru buget-finanțe ale Senatului și Camerei Deputaților, un fost ministru al finanțelor (Mihai Tănăsescu), și un viitor fost potențial ministru de stat (Varujan Vosganian), au funcționalizat, într-o concepție strict contabilicească, pentru a se obține votul pozitiv al membrilor comisiilor, principiul pragmatic de a se aproba pentru fiecare membru al comisiei un amendament care să conducă la alocarea unor resurse financiare pentru nevoile locale.

Având în vedere această abordare, proiectul de buget a primit votul comisiilor de specialitate aproape în unanimitate, o singură abținere.

Este bun acest lucu? Nu cred, considerând, în același timp, că este necesară punerea în aplicare a unei noi concepții de construcție a bugetelor, teoria opțiunii publice fiind o modalitate de asigurare a unui echilibru între exprimarea dorințelor și modalitatea de realizare a lor, dezvoltarea fiind pusă în formula de asigurare a cerințelor exprimate de cetățeni.

Cerințele dezvoltării sunt mult mai concrete și mai presante pentru România, având în vedere decalajele menționate, iar politica construcțiilor bugetare ar trebui să stabilească programe justificate ale dezvoltării și de reducere a decalajelor existente și a apropierii bunăstării de cetățean.

Ce face actuala Putere? Are politici care să dea o nouă formă construcțiilor bugetare, în contextul integrării în structurile Uniunii Europene ?

Din păcate, analiza construcțiilor și execuțiilor bugetare pe anii 2005 și 2006 ne demonstrează faptul că răspunsul este în totalitate negativ.

Pe ce ne bazăm acestă afirmație?

În primul rând, se remarcă faptul că legea bugetului este înlocuită de o succesiune de rectificări bugetare care au la bază principiul subestimărilor veniturilor și cheltuielilor, pentru ca prin această procedură să-și pună la dispoziția clientelei politice diferențele apărute.

Practic, legea bugetului devine un exercițiu de imagine, construcția nu ține seamă de principiile moderne ale planificării multianuale pe baza programelor și a proiectelor, iar prognoza devine un domeniu în care întâmplarea aleatorie devine factorul cel mai important în deciziile care se iau.

Deoarece în România nu există tradiția unor modele de dezvoltare zonale și locale, pentru perioada care urmează este necesar ca actuala Putere să abordeze problematica funcționării sistemului administrativ și a descentralizării, prin prisma dezvoltării economice și sociale.

Dacă nu se vor promova modelele dezvoltării, decalajele vor rămâne în continuare o caracteresitică specifică României, aceasta se va apropia definitiv de specificul țărilor subdezvoltate.

În acest context, siguranța utilizării resurselor financiare bugetare este pusă în pericol și, din păcate, voința actualei Puteri nu dorește să genereze un sistem național al indicatorilor de utilizare a banului public.

Până în momentul de față, problematica analizării, funcționării și eficienței sistemului administrativ s-a făcut într-o manieră izolată, fără consistență. Consider că perspectiva bugetului de stat și al contribuțiilor locale trebuie să aibă două paliere transparente: cel al bugetului funcțional și al bugetului de funcționare.

Reforma statului și a dezvoltării economice a rămas "Cenușăreasa" dezbaterilor politice, scandalul pe teme minore fiind de multe ori prezent ca argument hotărâtor în rezolvarea, sau, mai bine zis, în nerezolvarea problemelor cu care se confruntă România.

Prin interpretarea celor întâmplate în anii 2005-2006, persistența unei permanente crize pe scena politică românească este mai utilă pentru actuala guvernare decât consolidarea unor modele de dezvoltare, în contextul integrării în UE. Crizele permanente sunt o consecință a crizelor economice, care aduc la nivelul maselor cele mai mari insatisfacții, consolidând, dacă privim în istorie, crizele politice grave.

Ca să mergem cu raționamentul mai departe, crizele economice și stările de nemulțumire ale cetățenilor din perioada lui Carol al II-lea și din perioada lui Nicolae Ceașescu au determinat crize politice, care, nesoluționate corespunzător, au amplificat degradarea stării economice și sociale.

Practic, falimentul democrației din perioada interbelică și falimentul comunismului au fost declanșate de grave crize ale stării economice.

Astăzi, practic ne aflăm în perioada declanșării mecanismelor de funcționare a României în structurile Uniunii Europene. Poate exista un faliment al acestora?

Pentru a scăpa de această amenințare este necesar ca, de urgență, Guvernul să genereze, serios și responsabil, programul de post-aderare al României, în care latura economică să fie hotărâtoare, știind faptul că la o populație de 21,5 milioane locuitori, numărul de angajați este de 4,5 milioane, cu un indice de 22%, în momentul în care același indice este de 39% în Ungaria, iar în Uniunea Europeană variază între 40 și 45%.

Pe când un asemenea program, stimați guvernanți?

Pe când un program de descentralizare reală, cu realizare de dezvoltare locală, stimați guvernanți?

Pe când bugete construite pe baza funcționării instituțiilor statului și autorităților locale și bugete de asigurare a dezvoltării?

 
    Marian Sorin Paveliu - declarație politică intitulată Ministrul sănătății patronează corupția din ministerul pe care îl conduce;

Domnul Marian Sorin Paveliu:

Declarație politică intitulată "Ministrul sănătății patronează corupția din ministerul pe care îl conduce".

În calitate de secretar de stat în Ministerul Sănătății și ulterior de director general al INCDS - instituția însărcinată cu aplicarea mecanismului DRG și beneficiarul direct al proiectului -, Iulian Popescu a participat la avizarea termenilor de referință pentru proiectul DRG - cu finanțare a UE -, în valoare de aproape 2 milioane de USD. Ulterior, proiectul a fost câștigat de un consorțiu în care se regăsește firma finului său Mihai Vîlnoiu, International Consulting Group - vezi Anexa 1, cu articolul din Cotidianul de luni 5 februarie 2007. În cadrul acestui proiect s-au elaborat recomandările/termenii de referință pentru achiziționarea unui nou soft pentru spitalele din România. În acest proiect, consultantul pe probleme de DRG a fost Iulian Popescu.

Recomandările proiectului au fost astfel elaborate încât să avantajeze firma CMSS, a aceluiași Iulian Popescu. Concret, softul DRG este autorizat de guvernul australian pentru 4 firme - ele se găsesc pe pagina de internet a Departamentului Sănătății și Îngrijirii Vârstnicilor, Canberra, Australia, vezi și Anexa 2.

La momentul selecției de oferte, softurile în uz ajunseseră la variantele 5.1 și 5.2. Cu toate acestea, în specificațiile tehnice s-a făcut solicitarea de achiziție pentru o variantă mult mai veche, 5.0. Motivul: firma TC Health Administration Ptz. Ltd., cu care CMSS are contract de exclusivitate, nu are licență decât pentru varianta 5.0, și 5.1; vezi anexa 2.

De altfel, CMSS era sigură de faptul că va câștiga contractul cu MSP, de vreme ce în luna noiembrie 2006 a organizat pe această temă un seminar, contra a 3.000 Euro/spital; suma aceasta a acoperit practic prezentarea funcționării softului, care încă nici nu fusese scos la licitație, fapt care demonstrează clar că CMSS avea certitudinea că se va licita doar varianta pe care o deținea și pe care a prezentat-o ca fiind cea care va fi achiziționată și instalată de MSP, lucru care s-a întâmplat la două luni distanță!

Conform caietului de sarcini, la rubrica conflictului de interese se specifică că MSP "va exclude din procesul de analiză orice ofertă care a fost realizată cu asistență din partea angajaților, foștilor angajați sau orice consultanți ori consilieri pentru MSP"; vezi anexa 3. Or, în cazul de față, Iulian Popescu a fost chiar secretar de stat în MSP în momentul în care se finalizau termenii de referință pentru proiectul DRG PHARE cu finanțare UE, proiect care a făcut recomandările pentru achiziția softului de către firma lui Iulian Popescu. Mai mult, Iulian Popescu a lucrat ca și consultant în cadrul aceluiași proiect PHARE pe parcursul anului 2006, când s-a finalizat propunerea de achiziție - vezi anexa 1, cu declarație în articolul din Cotidianul de luni 5 februarie 2007.

Toate aceste demersuri nu puteau fi realizate decât cu sprijinul unor persoane din interiorul MSP. Concret, sprijinul a fost oferit de directorul general Mihai Laurențiu Teodor de la Direcția Generală Relații Externe și Afaceri Europene, care organizează comisiile de evaluare a tuturor proiectelor cu finanțare internațională; anterior ocupării acestei poziții Mihai Laurențiu Teodor a fost angajatul lui Vîlnoiu într-n proiect cu finanțare de la MS și Banca Mondială, până în 2005, când a venit la MS - vezi anexa 1, cu articolul din Cotidianul, luni 5 februarie 2007. Și acesta a încălcat normele în domeniu, nedeclarând conflictul de interese atunci când a participat la selecția ofertelor în care fostul său patron concura, așa cum stipulează reglementările MSP privind conflictul de interese - vezi anexa 3.

Faptele comise:

  • dirijarea elaborării specificațiilor tehnice astfel încât să fie favorizată o firmă;
  • prejudicierea sistemului de sănătate prin acest fapt, deoarece această variantă va trebui înlocuită cu o variantă nouă în 2008, ceea ce va implica sume suplimentare din fonduri publice;
  • nedeclararea conflictelor de interese și a incompatibilităților din partea următorilor: Iulian Popescu - în calitățile anterioare a lucrat în proiectul ce a făcut recomandările pentru achiziția softului; Mihai Laurențiu Teodor nu a declarat că a fost angajatul uneia din firmele ce au elaborat specificațiile tehnice.

În afara acestor aspecte legate de dirijarea și favorizarea unei anumite firme, un alt fapt ce se poate reține în cadrul acestei acțiuni se referă la finalizarea și implementarea selecției de oferte.

Concret, ca urmare a acestui proiect ar fi trebuit ca firma câștigătoare să pună la dispoziția MSP o licență a softului pentru trei sute de utilizatori - spitale și instituții sanitare, ca și instalarea și instruirea acestora. În realitate, firma CMSS a oferit softul la 5.000 Euro, față de firma competitoare, care a solicitat 30.000 Euro, câștigând astfel contractul.

Ce s-a întâmplat ulterior: prin intermediul conducerii MSP - ordin scris al ministrului și al secretarului de stat - vezi anexa 4 - spitalele au fost obligate să mai plătească încă o dată softul, fiind vorba de o sumă totală de peste 9 miliarde lei, adică peste 85 de mii de euro (în medie de la fiecare spital vin 2 persoane care plătesc cca. 10 milioane lei pentru a primi softul cu instrucțiunile de utilizare ce făceau parte, practic, din oferta C.M.S.S. și care trebuia să fie gratuite ca urmare a câștigării contractului). De remarcat, un caz unic până acum în domenizul sanitar: un secretar de stat cere imperativ, în scris, ca spitalele subordonate să verse direct banii în contul unei firme private, cu care respectivele spitale nu au nicio relație contractuală (vezi anexa 5).

Prin această procedură practic s-a divizat o achiziție de peste 90 de mii de euro în două părți: una de 5 mii euro și alta de 85 de mii euro. Având în vedere că firma concurentă oferea aceste servicii la 30,000 de euro se poate aprecia că din fonduri publice s-au plătit suplimentar prin această manevră peste 60,000 de euro.

În același timp ar trebui investigat dacă nu este vorba de o grupare infracțională care în afara celor menționate mai sus nu a făcut trafic de influență și pentru a dirija obținerea și a altor proiecte ale M.S.P., proiecte în care se regăsește firma International Consulting Group și la care comisiile de selecție și termenii de referință au fost coordonați de același director general Mihai Laurențiu Teodor de la Direcția Generală Relații Externe și Afaceri Europene.

    Ion Stan - declarație politică cu titlul Războiul blocurilor oligarhice din culisele puterii a depășit cota de alertă portocalie. Victime sigure - serviciile secrete.;

Domnul Ion Stan:

"Războiul blocurilor oligarhice din culisele puterii a depășit cota de alertă portocalie. Victime sigure - serviciile secrete"

În orice criză politică majoră, se va găsi un acar Păun. Acesta este sistemul informativ de securitate națională, reprezentat, în cazul României, în principal, de către Serviciul Român de Informații. Numitului serviciu i se vor reproșa și îi vor fi puse în cârcă atât cauzele, cât și consecințele războaielor intestine ale puterii portocalii. I se va reproșa că nu a vegheat la ordinea constituțională și stabilitatea politică, părți intrinseci ale stării de securitate națională, că informațiile sale nu au fost furnizate oportun, că nu au fost suficient de clare și de exacte în indicarea inamicilor Constituției României.

Utilizatorii informațiilor vor critica serviciul că i-au determinat să ia decizii nepotrivite în momente nepotrivite ori că anumite informații nu le-au fost dinadins furnizate.

Imediat după preluarea puterii, oligarhia portocalie care a propulsat echipa guvernamentală la Palatul Victoria a devenit foarte insistentă în a solicita amputarea competențelor Serviciului Român de Informații de a investiga înalta corupție care amenință securitatea națională și care, întâmplător sau nu, bântuie pe culoarele puterii.

După ce afacerile unor importanți oligarhi au intrat, comandat sau nu, în malaxorul justiției macoveniene, atacurile împotriva Serviciului Român de Informații au trecut din planul linșajului mediatic în cel al anchetelor parlamentare, al acționării în justiție pentru presupuse abuzuri, pentru a se trece apoi la valorificarea elementelor de sprijin din rândul unor responsabili de rang înalt ai serviciului, dispuși să joace la mai multe capete sus-puse.

Așa s-a ajuns ca Palatul Victoria să fie consiliat cum să se implice mai eficient în erodarea puterii Palatului Cotroceni asupra serviciilor, în acapararea Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității și în crearea altor diversiuni care să alimenteze apetența președintelui de a gestiona crize mai mult sau mai puțin reale.

În acest context, ascendența Palatului Cotroceni asupra zonei serviciilor secrete a căpătat consistență și contur, dar instrumentele de scotocire a trecutului, cu scop de compromitere a adversarilor politici, prezenți și viitor, au fost operaționalizate, ceea ce a iritat la culme celălalt pol al puterii.

Când tentativele de scoatere din joc a competitorilor și adversarilor politici, prin intermediul dosarelor fostei securități au eșuat, deoarece opinia publică a devenit imună la asemenea manevre murdare, s-a trecut la o altă metodă de tristă și sinistră amintire - fabricarea de dosare penale și de înscenări judiciare cu o țintă explicită: ministeriabili și parlamentari ai unor partide nesigure scopurilor Alianței D.A., pe care anecdotica populară a rebotezat-o Alianța "Departe de adevăr".

Oricine știe că mașinațiunile judiciare nu sunt posibile fără sursa de energie reprezentată de informațiile serviciilor secrete. Ultimul scandal, cel al "dosarului spionilor", recent puși în libertate, și care a fost deja rebotezat "dosarul privatizărilor", este simptomatic pentru ceea ce va urma.

Inițial s-a anunțat cu surle și trâmbițe o victorie a serviciilor secrete, fără a se spune care servicii anume. Apoi a fost scos în față Serviciul Român de Informații. A curs multă cerneală pentru ca presa să incrimineze, să acuze și să dea verdicte, înainte ca justiția să-și înceapă treaba. Au fost difuzate în spațiul public informații despre faptele cele mai oribile cu putință - cele de trădare care, din toate timpurile, în orice societate, îi exclud definitiv pe făptuitori din viața cetății.

Erau și au rămas foarte multe semne de întrebare privind temeinicia acuzațiilor, dar și mai multe în legătură cu iresponsabilitatea programată de a se orchestra un linșaj mediatic comandat.

Dacă serviciile sau serviciul de informații în principal implicat nu vor fi capabile să-și susțină demersurile informative, consecințele nu sunt greu previzibile. Căderea capetelor țapilor ispășitori din serviciile secrete va avea ca efect sigur compromiterea acestor instituții vitale pentru buna funcționare a statului de drept, ceea ce este un rezultat profitabil oligarhilor din ambele tabere.

Până atunci însă, o iminentă destructurare a Serviciului Român de Informații, deși amenințarea este mai veche, acum pare a fi pe cale de a se împlini.

Noul director al Serviciului Român de Informații nu are, față de Traian Băsescu, creditul de loialitate dobândit de mult prea prețiosul și indispensabilul Claudiu Săftoiu și nici nu-l caracterizează venalitatea demisionarului de la D.G.I.P.I., care continua să conducă Direcția Generală de Informații și Protecție Internă a Ministerul Administrației.

Odată cu numirea fostului consilier prezidențial la conducerea Serviciului de Informații Externe s-a trecut la o nouă etapă de extindere a competențelor acestui serviciu în interiorul țării. De această dată, scopul vizat fiind asigurarea controlului asupra loialității conducătorilor celorlalte servicii și structuri informative departamentale față de persoana prezidențială.

Claudiu Săftoiu și Vasile Blaga au ca obiective scoaterea Serviciului Român de Informații din zone importante ale activității sale statuate prin lege și preluarea lor de către S.I.E. și, respectiv, D.G.I.P.I. Strategia are drept scop ca sub directoratul lui Cristian George Maior, Serviciul Român de Informații să fie transformat într-un serviciu decorativ. Exact pe dos față de promisiunile făcute de Președinte la întâlnirea cu Consiliul Director al S.R.I. din 27 decembrie 2004. Când scopul va fi atins, directorului S.R.I. i se va reproșa "un management defectuos care a compromis principalul serviciu național de informații".

Ambițiile vânătorilor de înalte funcții și privilegii din staff-ul domnului ministru Blaga tind să transforme Ministerul Administrației și Internelor într-un supergonflabil care ar putea să explodeze pe ruinele statului de drept.

Carotarea sistematică a Serviciului Român de Informații care s-a dovedit, cel puțin până în iulie 2006, o piesă de rezistență împotriva ingerințelor politice, a luat, după această dată, o nouă turnură. Exploatându-se fragilitatea și sincopele manageriale ale noii echipe de conducere, serviciile și structurile departamentale concurente, unele cu statut ambiguu și nedefinit legal, cred că a sosit momentul să se definească pe seama destructurării S.R.I.-ului, prin acapararea unora dintre competențele și atribuțiile acestuia și trecerea lor în zonele ministerelor controlate politic.

Lipsa profesionalismului autentic, și chiar imaturitatea social-culturală ce-i caracterizează pe unii demnitari din conducerile serviciilor de informații fac casă bună cu grija lor pentru păstrarea, cu orice preț, a pozițiilor în care au ajuns, mai mult pe criterii aleatorii decât urmare a meritelor recunoscute. Pe un astfel de fond labil al probității și onorabilității profesionale, conducătorii unor importante departamente s-au pregătit să dezerteze cu arme și bagaje, în zone de protecție politică.

Este conceput deja un proiect periculos, prin care aripa liberală a guvernului ar urma să devină stăpâna interceptărilor, prin constituirea unei agenții tehnice de securitate, care să înglobeze S.T.S.-ul și cel puțin o treime din S.R.I., inclusiv filajul, precum și alte facilități tehnic-operative, mai puțin probabil cele ale Ministerului Administrației și Internelor, care au trecut sub "pălăria" unor societăți private de securitate și investigații și sunt folosite, în acest ambalaj, pentru protecția oligarhiei din spatele marionetelor democrate.

Protecția punctelor de sprijin în România ale rețelelor internaționale ale criminalității organizate va fi garantată de puterea portocalie prin desființarea structurii S.R.I. de gestionare a amenințărilor transfrontaliere și învestirea cu atribuții în acest sens a structurii de protecție internă a Ministerului Administrației și Internelor, care a devenit un nou serviciu național de informații, ceea ce contravine mai multor acte normative de legiferare, organizare și coordonare a domeniului securității naționale.

Mai vechiul vis al tuturor miniștrilor de interne post-decembriști de a-și face imagine pe seama luptei antiteroriste este și el pe cale să se împlinească. Invidia colegială dintre unii membri ai conducerii S.R.I. îl va ajuta pe adjunctul directorului coordonator al Autorității Naționale Antiteroriste să se elibereze de stresul acestei cumplite responsabilități, susținând - deocamdată în surdină - învestirea Ministerului Administrației și Internelor cu această funcție de autoritate, unde, prin încălcarea legii, există deja mai multe formațiuni cu atribuții în materia antiteroristă. Așa după cum există și la S.P.P. și S.I.E., ceea ce constituie alte anomalii și surse de diseminare a răspunderilor și risipire a banului public, fără pic de respect față de contribuabil.

Toate cele mai sus-menționate sunt consecințele derivei anticonstituționale a Consiliului Suprem de Apărare a Țării care și-a abandonat rațiunea legală de a fi, devenind - în numele securității naționale - un instrument de putere personală, care atentează la securitatea cetățenilor și a țării. Un motiv în plus pentru revizuirea Constituției și crearea bazelor constituționale ale securității naționale.

    Alecsandru Știucă - declarație politică cu titlul Aparatul Guvernului - defect și ieșit din garanție;

Domnul Alecsandru Știucă:

"Aparatul Guvernului - defect și ieșit din garanție"

Moto: "Trecerea de către Guvern în administrarea și finanțarea autorităților administrației publice locale a unor cheltuieli publice, ca urmare a descentralizării unor activități, precum și a altor cheltuieli publice noi se face prin lege, numai cu asigurarea resurselor financiare necesare realizării acestora," art. 6, Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale.

De parcă autoritățile locale și județene din România nu se confruntau cu destule dificultăți obiective, la problemele administrației publice din județe se adaugă - din ce în ce mai frecvent, în ultimii doi ani - stângăcia și amatorismul unor proiecte de lege promovate de Guvern.

Executivul nostru proiectează cu maximă viteză în Parlamentul controlat de actuala coaliție proiecte de lege cu "caracter de urgență", destinate să acopere domeniile deficitare la însușirea acquis-ului comunitar.

Astfel, s-a ajuns ca majoritatea parlamentară să voteze, "pe bandă rulantă" și fără prea multe dezbateri, inițiative legislative cu toptanul. Renunțăm la analiză și verificări, comisiile adoptă rapoarte pozitive (dar formale), toată lumea aprobă, deoarece sunt la mijloc "interese superioare". Viciile textului de lege sunt sesizate de abia după publicarea în Monitorul Oficial, când autoritățile locale sau serviciile deconcentrate se trezesc în situația de a aplica legi incomplete, imprecise, pline de contradicții sau care se bat cap în cap chiar cu normele ori principiile consacrate în Uniunea Europeană. Cât privește tabelele de concordanță (impuse de actul de aderare), analizele și studiile de impact, în ritmul impus de executiv, nu ne mai aducem aminte nici cum arată acestea.

Avem nevoie de celeritate, nu de grabă iresponsabilă, pentru preluarea cât mai curând a normelor europene în legislația noastră. Ceea ce reproșăm, astăzi, Puterii actuale este modul haotic și lipsit de responsabilitate în care prea multe din legile recente (și importante!) se elaborează și se promovează. Ca la probele olimpice de viteză, Guvernul aruncă cu legile și ordonanțele în popor, de-a valma.

Importanta Lege nr. 448/2006, referitoare la drepturile persoanelor cu handicap, stabilește sancțiuni pentru nerespectarea drepturilor acestor oameni, dar acestea nu se pot aplica. De ce? Deoarece Guvernul nu a elaborat normele de aplicare. Astfel, trece timpul de la publicarea legii, iar România riscă sancțiuni din partea Uniunii Europene pentru nerespectarea drepturilor persoanelor cu handicap.

"Inventiva" Ordonanța de urgență nr. 120/2006 fixează sarcini pentru consiliile județene, fără a indica și resursele financiare necesare acestora.

"Radicala" Lege de reformă a sănătății (rectificată imediat după publicare!) a fost modificată deja de 4 ori în cursul aceluiași an.

Ordonanța de urgență nr. 72/2006, care vine - după numai 5 luni - să corecteze câteva zeci de articole din minunata lege de reformă a domnului ministru Nicolăescu, are și ea hibele ei. Potrivit noii formulări a art.190, alin.3 din actul normativ ajustat, Guvernul încarcă cu sarcini noi și extinse bugetele locale, fără să prevadă și surse de finanțare corespunzătoare.

Necruțătoarea doamnă Macovei promovează, fără dezbateri parlamentare, prin asumarea răspunderii guvernului, un pachet de legi în domeniul justiției și reformei în anul 2005, iar, ulterior, tot domnia sa lansează ordonanțe de urgență pentru rectificarea inadvertențelor și textelor vădit defectuoase ale "minunatului" pachet de legi.

"Specialiștii" în administrație ai Alianței D.A. au ignorat nu numai prevederile Legii finanțelor publice locale, ci și ale Legii administrației publice locale, precum și principiile stabilite de Carta Autonomiei Locale - adoptată de Consiliul European în anul 1985 - care enunță clar obligația alocării de resurse proporțional cu competențele.

Nici nu se usucă bine cerneala Monitorului Oficial în care apare o lege inițiată de Guvern, că premierul este pus de proprii subordonați în situația jenantă de a corecta erorile acesteia - prin ordonanțe de urgență.

Este trist să constatăm astăzi că, sub amenințarea perpetuă a demiterii și pus în ipostază defensivă chiar de Partidul Democrat, aparatul guvernului portocaliu a încetat să mai funcționeze.

Aceste erori și stângăcii nu sunt însă decât consecințele crizei politice grave în care România a fost aruncată de către personalitatea conflictuală a unui om, astăzi președintele Țării, care, tot războindu-se cu propriul guvern, i-a blocat mecanismele. Domnia sa privește cu un ochi bun o parte din executivul actual(formată din miniștrii PD), permanent neprihănită, iar cealaltă parte o vizionează cu ochi rău și necruțător.

    Constantin Tămagă - comentariu legat de imaginea satului românesc;

Domnul Constantin Tămagă:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

M-am întors de curând, cu inima împietrită, din câteva sate ale circumscripției pe care o reprezint în Parlament. Constat cu mâhnire că un reporter de la "Liberation", care trecuse cu puțin timp înaintea mea prin aceste așezări, zugrăvea în pagina ziarului său o realitate gravă: "parcă am fi în secolul XIX; drumuri din pământ bătut, case fără apă curentă, înconjurate de mici curți unde cresc porci, păsări și, uneori, o vacă". Dacă ziaristul parizian ar traversa astăzi aceste sate românești, ar avea ocazia să întregească tabloul rustic amintit, cu imaginile de apocalipsă ale țăranilor aplecați pe coarnele plugurilor trase de boi, ca în vremea străbunilor lor.

Nu mai puțin de patru milioane de țărani, cu proprietăți între 1 și 2,5 hectare, parcelate în trei-patru locuri, practică o agricultură de subzistență. În schimb, mafia satelor, care a jecmănit totul după destrămarea IAS-urilor și CAP-urilor, acaparând pământul țăranilor pe nimica toată, capătă tot mai mult chipul moșierimii hrăpărețe de odinioară. Rămâi pur și simplu înmărmurit când vezi cât de repede s-a întors satul românesc la rânduielile capitalismului sălbatic din perioada interbelică.

Și cum o nenorocire nu vine niciodată singură, i-am văzut pe mulți săteni vorbind cu spaimă de viitorul lor de fermieri europeni. Interpretarea eronată a unor norme europene referitoare la transhumanță și interdicția vânzării laptelui, a brânzei și a celorlalte produse vegetale și animale în alte județe, i-a indignat peste măsură, amenințând că vor ajunge la Strasbourg, așa cum, cu mai bine de 200 de ani în urmă, înaintașul Horea bătea la porțile împărătești de la Viena.

Nici politicienii noștri, nici cei occidentali, nu înțeleg că țăranul român nu are posibilitatea să facă peste noapte saltul către stadiul de civilizație la care fermierul european a ajuns după secole. Unii oficiali ai UE n-au ezitat să afirme că, dacă țăranul român nu va deveni fermier european, el va dispare. O tragedie pe care nici regimul totalitar n-ar fi îndrăznit s-o provoace. Cât despre perspectivele nebuloase de bunăstare, care se tot vântură pe la primării, odată cu sosirea celor 12 miliarde de euro, pe care UE le acordă agriculturii românești în perioada 2007-2013, țăranii sunt convinși că cea mai mare parte a acestor fonduri vor fi dijmuite de șarlatanii locali și de mafioții de la oraș, veniți în chip de specialiști pentru elaborarea proiectelor și programelor de investiții.

Viața grea a țăranilor de azi este tot atât de apăsătoare ca cea a părinților și bunicilor lor. Vlăguiți și ostracizați, ei nu mai pun mâna pe furcă și pe topor, ca să-și facă dreptate. Ei preferă să-și părăsească vetrele străbune și să rătăcească în cele patru vânturi ca să-și câștige pâinea mai ușor. Vremea marilor răscoale țărănești, de la care se împlinesc acum o sută de ani, s-a stins. Până și monumentele care aminteau dramele de la 1907 au dispărut de pe socluri, așa cum s-a întâmplat cu statuia țăranului răsculat, care a dăinuit multă vreme în București, în apropierea Halelor Obor, sau cu cea din Parcul 1907 din Pitești.

Satul românesc, pătruns odinioară de veșnicie, de credință, morală, dreptate și adevăr se golește de la an la an. Mai bine de trei sferturi din cele două milioane de români care au plecat din țară, în ultimii cinci ani, provin din mediul rural. Este greu de crezut că pentru satul românesc vor mai miji vremuri bune.

Vă mulțumesc pentru atenție.

    Tiberiu Bărbulețiu - declarație politică cu titlul Despre lideri provinciali;

Domnul Tiberiu Bărbulețiu:

"Despre lideri providențiali"

România încă așteaptă soluții de la lideri providențiali. Ca popor întotdeauna am fost vrăjiți de discursurile și aparițiile conducătorului însetat de sânge, care căsăpea boierii prea lacomi și nedrepți și lua hotărâri, care (chipurile) făptuiau izbăvirea provizorie a poporului de relele care-l bântuiau și de durerile care-l secătuiau.

Fiecare dintre acești lideri infailibili, care ne-au bântuit istoria, au fost întâmpinați la învestirea lor cu lungi pomelnice, chiar și atunci când își depășeau atribuțiile constituționale. Evident, pentru că Dumnezeu a lăsat sarcini precise fiecăruia, cei mai mulți să se supună și doar unul să fie unsul Domnului.

Așa am învățat la școală, așa acționăm și în practică, după principiul responsabilității personale limitate. Întotdeauna, delegarea de sarcini personale către acești lideri providențiali ne-a scutit de efort și de asumarea unui eventual eșec personal. Dar timpurile se schimbă și odată cu ele ar trebui și noi. Comunitățile moderne s-au dezbărat de această nevoie. Ele, spre deosebire de noi, au învățat din propriile greșeli.

Istoria trăită ne obligă să constatăm că omul providențial are defecte și lipsuri, iar esența sa demiurgică s-a mai diluat cu timpul. El nu este un candidat la nemurire și niciodată nu este de neînlocuit. Când avem toate aceste semnalmente și noi perseverăm pe calea greșită, dar atât de comodă, dați-mi voie să cred că este adevărat ce spunea un înțelept, că "fiecare popor are conducătorii pe care și-i merită".

Asta e problema. Atâta vreme cât cei mai mulți încă așteaptă lideri providențiali, considerați de neînlocuit, care nu acceptă să li se pună niciodată în discuție eventualele greșeli, rămânem captivi acestei adulări continue. Alungarea omului providențial din mințile noastre ar fi șansa pentru a construi ceva solid. Pentru a face față provocărilor actuale și pentru a se apăra, națiunile moderne au exorcizat strigoiul liderului providențial din corpul națiunii și l-au înlocuit cu o abordare lucidă a viitorului.

Într-o lume care se schimbă dramatic și rapid, noi, ca popor, am înțeles destul de târziu acest lucru. Am lăsat să treacă prin istoria noastră un Carol al II-lea, care ne-a costat pierderi teritoriale, au trecut peste noi 50 de ani de comunism, marcați de un cult exacerbat al personalității, iar ultimii 16 ani au stat, într-un fel, tot sub semnul omului providențial.

Eu văd o singură idee care a ținut și ține România în loc. Omul sfințește locul, idee provenită dintr-o mentalitate orientală, care îi hipnotizează pe români, consecința sa practică fiind neimplicarea cetățenilor în treburile societății, pe principiul liderul hotărăște, subalternul execută.

    Ioan Țundrea - declarație politică cu titlul Bunul simț, ca paradox;

Domnul Ioan Țundrea:

"Bunul-simț ca paradox"

În calitate de parlamentar din Caraș-Severin, timp de 2 ani am depus amendamente pentru ca județul pe care îl reprezint, unul din cele mai sărace din țară, să beneficieze de un buget cât mai mare, știut fiind că în acest an bugetul propriu al Caraș-Severinului este de doar 85.993.000 lei.

În urma dezvăluirilor despre acordarea sumei de 100 miliarde lui Bucșaru printr-o semnătură a Președintelui, îmi manifest stupefacția și dezaprobarea față de asemenea practici făcute cu bani publici.

Este inadmisibil ca o persoană, cunoscută ca făcând parte din clientela politică a P.D., să beneficieze de favoruri bănești mai mari decât ale bugetului unui județ într-un an, precum Caraș-Severinul.

Partidul Conservator consideră că opinia publică trebuie să afle dacă semnarea de astfel de rezoluții de către șeful statului și trimiterea lor personal miniștrilor din Guvern sau altor șefi de instituții este o practică veche sau una instaurată recent de președinte.

Este incredibil pentru oricare din cetățenii acestei țări să admită că bunul-simț al celor care promiteau un trai bun chiar a devenit un paradox.

    Horea Dorin Uioreanu - declarație politică pe tema votului uninominal;

Domnul Horea Dorin Uioreanu:

Se spune despre copilul cu mai multe moașe că rămâne cu buricul netăiat. Cam asta aș putea și eu spune despre tema pe care ne-a băgat-o domnul președinte al României pe gât, săptămâna trecută, cu ocazia mult așteptatei cuvântări, ce s-a dovedit în cele din urmă a fi o "consultare" cu iz de manipulare.

Povestea cu votul uninominal este ca și bancurile cu Bulă, mereu de actualitate și fără urmări. De fiecare dată când a luat cineva taurul de coarne, s-a găsit un oponent destul de puternic care să îi taie avântul de la respectiva inițiativă. P.N.L. a depus, încă din 2003, un proiect de lege de introducere a votului uninominal, dar acesta a fost respins de P.S.D. în legislatura trecută. Tot P.N.L. a mai inițiat, la sfârșitul anului 2005, o propunere legislativă pentru același vot uninominal, care este dezbătut în acest moment în Parlament. Eu însumi am depus anul trecut un proiect de lege pentru introducerea votului uninominal la nivelul consiliilor locale, pentru care Ministerele de Interne și al Justiției nu au dat un punct de vedere nici până în acest moment.

În discursul său de săptămâna trecută, președintele Băsescu acuza întreaga clasă politică că se teme de alegerea nominală, invocând nevoia unui referendum. Fără a vrea să îl acuz de nimic pe președinte, aș dori să aduc câteva precizări. Pe de o parte, a întreba poporul dacă vrea vot uninominal este un proces lung, costisitor și inutil. Știm cu toții rezultatul. Pe de altă parte, avem deja o comisie de cod electoral, proiecte depuse în Parlament care vor rezolva, cu mult mai puține resurse financiare și în timp mult mai scurt, această problemă.

A o lua de la capăt, prin a susține pledoarii pentru a alege oameni, și nu liste, îmi pare un act de imaturitate politică, care va avea ca efect aruncarea în derizoriu a problemei. Dincolo de dezavantajele ei, introducerea votului uninominal este o soluție pentru revitalizarea clasei politice românești, iar în acest moment consider că partidele parlamentare sunt destul de mature încât să nu mai împiedice această evoluție firească și necesară.

Vă mulțumesc pentru atenție.

    Mihai Sandu-Capră - intervenție legată de Programul de Convergență al României transmis Comisiei Europene;

Domnul Mihai Sandu-Capră:

Doamnelor și domnilor,

Guvernul României a transmis Comisiei Europene, la sfârșitul lunii ianuarie a acestui an, Programul de convergență, pentru a fi analizat concomitent cu cele ale celorlalte state membre. Programul a fost elaborat de Comisia Națională de Prognoză, cu consultarea organizațiilor nonguvernamentale, sindicate și patronate, precum și personalități științifice. Programul de convergență a fost aprobat în ședința Guvernului României în luna ianuarie 2007.

Programul prezintă principalele direcții pe care va merge România din punct de vedere al reformelor și măsurile care vor fi luate, astfel încât să se realizeze convergența reală între dezvoltarea României și cea a Uniunii Europene.

Potrivit Programului, România nu va adera la Mecanismul European al Ratelor de Schimb, ERM-2, premergător adoptării euro, mai devreme de 2012. Termenul de realizare a angajamentului pentru adoptarea monedei euro este anul 2014. Considerăm că acest interval de timp de câțiva ani este necesar pentru a permite României să aplice acele măsuri și acele reforme care să asigure capacitatea economiei de a susține moneda euro.

Astfel, documentul menționează clar prioritățile asupra cărora Guvernul României se va concentra în perioada următoare, precum principalele finanțări: respectiv educație, cercetare, mediu și infrastructură. De asemenea, în program sunt precizate și politicile sectoriale care trebuie promovate pentru a crește eficiența utilizării resurselor publice, precum și reformele structurale care trebuie promovate din punctul de vedere al finanțelor publice, respectiv reforma sistemului de pensii, reforma sistemului de sănătate, descentralizarea, îmbunătățirea cadrului instituțional și a orientării pe termen mediu înalocarea resurselor publice.

În ceea ce privește creșterea competitivității economiei românești, există o serie de angajamente vizând îmbunătățirea mediului de afaceri, creșterea flexibilității pieței muncii și a mobilității forței de muncă, reducerea disparităților regionale și reforma administrației publice. Prin urmare, există o interdependență la nivelul politicilor care trebuie promovate, precum și o interdependență la nivelul pieței europene.

Este deosebit de important ca de acum înainte, prin eforturile noastre comune, România să îndeplinească, să acționeze și să se gândească pe sine ca parte a U.E.!

Vă mulțumesc.

    Rareș Șerban Mănescu - intervenție pe tema Programului Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative;

Domnul Rareș Șerban Mănescu:

Guvernul României a aprobat în ședința din 7 februarie un program național pentru dezvoltarea administrației publice.

Este vorba despre Programul Operațional "Dezvoltarea Capacității Administrative" (P.O. D.C.A.), finanțat din Fondul Social European, program ce vizează dezvoltarea capacității administrative și sprijinirea eforturilor de modernizare ale administrației publice românești. Acest program va beneficia de 244.708.969 euro, din care 85% reprezintă contribuția Uniunii Europene, în timp ce 15% este contribuția statului român. Implementarea P.O. D.C.A. se va desfășura în perioada 2007-2013, potrivit prevederilor Regulamentelor Uniunii Europene, iar plățile se vor efectua până în 2015.

Programul este structurat în șase părți. Prima parte cuprinde o descriere a situației actuale a administrației publice din România, cea de-a doua o analiză a punctelor slabe și a punctelor tari ale administrației publice, cea de-a treia cuprinde strategia de dezvoltare a capacității administrative, care va fi finanțată din P.O. D.C.A. iar cea de-a patra se ocupă de repartizarea resurselor financiare, în funcție de prioritățile identificate. Ultimele două părți tratează elemente legate de implementarea P.O. D.C.A. respectiv de partenerii identificați în elaborarea acestuia. P.O. D.C.A. își propune să contribuie la reforma administrației publice, în general, dar identifică trei sectoare prioritare în alocarea resurselor financiare, și anume: sănătatea, educația și asistența socială.

P.O. D.C.A. are un obiectiv general și două obiective specifice. Obiectivul general al P.O. D.C.A. este acela de a contribui la crearea unei administrații publice mai eficiente și mai eficace pentru beneficiul socio-economic al societății românești. Cele două obiective specifice se referă, pe de o parte, la îmbunătățirea managementului ciclului politicilor publice și, pe de altă parte, la asigurarea calității și eficienței furnizării serviciilor publice, cu accentul pus pe descentralizarea acestora. Toate instituțiile administrației publice sunt potențial eligibile, dar o mare parte a fondurilor vor fi direcționate către instituțiile din sectoarele prioritare. Principalele domenii care sunt tratate în această axă sunt formularea de politici, planificarea strategică, monitorizarea și evaluarea.

Astfel, așteptăm punctul de vedere al Comisiei Europene, care sperăm să aprobe acest program operațional elaborat în două variante și în colaborare cu aceasta.

    Gheorghe Chiper - declarație politică cu titlul Monica Macovei reînvie obiceiul pârâtului la Înalta Poartă;

Domnul Gheorghe Chiper:

Declarație politică: «Monica Macovei reînvie obiceiul pârâtului la "Înalta Poartă».

Întrebată în urmă cu puțină vreme de către oficialii europeni de ce nu s-au finalizat unele acte normative referitoare la reforma în domeniul justiției, doamna Monica Macovei, ministrul de resort, a spus fără nicio reținere că nu a putut coopera în acest sens cu Guvernul și Parlamentul. Declarația stupefiantă era desigur menită să o scoată din încurcătură, să-i menajeze imaginea, chiar dacă asta o făcea cu prețul unei delațiuni către "Înalta Poartă" (europeană, de data aceasta), delațiune pe care a mai practicat-o și în alte momente ale mandatului ministerial.

Un asemenea moment este și cel care s-a consumat recent, la finalul (sperăm) propriului mandat, când s-a votat cu o largă majoritate împotriva ministrului, în urma unei moțiuni din Senatul României, pe seama dezordinii din justiție, a lipsei de preocupare pentru continuarea reformei și mai ales pentru unele măsuri care au dus la o involuție evidentă în sistem. Moțiunea cerea, fără echivoc, cu votul reprezentanților tuturor formațiunilor politice din Parlament, demisia (demiterea) doamnei Macovei din postul pe care l-a dezonorat tot timpul.

Cum a răspuns doamna ministru la această cerere? Desigur, cu refuz total, cu disprețul obișnuit, dar mai ales cu reluarea obiceiului pârei la susținătorii europeni. În mod regretabil, au venit pentru ea ecouri favorabile de la un comisar european (în mod cert, indus în eroare de unele declarații demagogice privitoare la "calitățile" de justițiar ale ministrului român), precum și de la un parlamentar german (de altfel, un prieten al României, care a avut tot timpul bune intenții în procesul nostru de integrare europeană).

Sunt convins că pozițiile celor doi oficiali europeni se vor putea schimba, în legătură cu demersul parlamentarilor români, fiind necesară în acest scop prezentarea explicită a motivelor care au stat la baza înaintării moțiunii, comunicarea directă cu toți cei care, din necunoaștere sau dintr-o prejudecată neexplicabilă, sunt dispuși să-i acorde încredere.

Vor afla astfel, toți acești oficiali, că votul preponderent împotriva ministrului nu este întâmplător și nici determinat de unele interese. Se va ști atunci că Monica Macovei este cel dintâi ministru de justiție al unei țări membre a U.E. care a cerut și a obținut revenirea la subordonarea parchetelor, lezând astfel caracterul independent al procurorilor. Eventualii sprijinitori vor afla că doamna ministru a oprit intrarea în vigoare a unui nou Cod penal, elaborat în spirit european, menținând în sistemul judiciar vechiul cod din anii '60. Se va mai afla despre aroganța dovedită în (ne)colaborarea cu cele două Camere ale Parlamentului, despre neparticiparea sa atunci când se promovează în Guvern acte normative din propriul domeniu de activitate sau atunci când se dezbat în forul legislativ proiecte din sfera justiției.

Aș spune, în încheiere, că se va afla realitatea despre rolul negativ al doamnei Macovei în Guvernul din care face parte, dar pe care-l blamează adeseori către fruntașii săi politici, cum este domnul Boc, președintele P.D., care îi încurajează atitudinea sfidătoare de a nu se conforma hotărârii Senatului, de a nu accepta demisia cerută. Să nu fie această "agățare" de post gestul disperatului în pericol de a se îneca, ce trage după el la fund tot angrenajul.

    Eugen Bejinariu - declarație politică cu titlul Un referendum după alt referendum;

Domnul Eugen Bejinariu:

Intitulez declarația mea politică de astăzi: "Un referendum după alt referendum".

Consultarea cetățenilor dintr-o instituție sau societate comercială, dintr-un sat, comună, oraș, județ sau din țară reprezintă un demers necesar și o manifestare democratică.

La noi acum, însă, parcă am intrat în perioada referendumurilor. Referendum pentru votul uninominal, referendum pentru demitere, referendum pentru autonomia teritorială a secuilor etc.

Ne referim în continuare doar la câteva considerațiuni privind referendumul organizat de Consiliul Național Secuiesc. Acest referendum înseamnă o mare cheltuială din banii publici, de la utilizarea clădirilor și până la hârtia necesară pentru buletinele de vot, dar reprezentând interesul numai a unui grup, respectiv minoritatea maghiară din cele 3 județe: Covasna, Harghita și Mureș.

În vreme ce România a devenit membră cu drepturi depline în Uniunea Europeană, deci într-o mare familie în care țările europene sunt suverane, cu stabilitate internă și bune relații cu vecinii, U.D.M.R. cere trasarea de granițe pentru secui în interiorul României. Este de fapt o absurditate pe care autoritățile românești o tolerează de prea multă vreme.

După ce a subliniat că "societatea maghiară de aici este loială națiunii române, din punct de vedere cultural este partea națiunii ungare", președintele Ungariei, Laszlo Solyom, a spus: ... "dacă comunitatea maghiară o dorește, atunci e posibilă și autonomia teritorială, iar Ungaria susține toate aceste demersuri constituționale"...

Dacă românii și liderii lor (fie și numai din Transilvania), vorbesc despre statul român unitar, suveran și indivizibil, cum scrie în Constituție, sunt calificați de către liderii U.D.M.R. și ai CNS naționaliști și neeuropeni. Iar liderii maghiari, acum și Laszlo Solyom, președintele Ungariei, după parcurgerea pașilor mărunți, au ajuns să promoveze demersuri pentru înființarea "unei țări" - Ținutul Secuiesc - în interiorul României - și sunt socotiți și democrați și europeni.

În aceste împrejurări, ne surprind reacțiile întârziate și nesemnificative ale Guvernului în privința acestui demers, autonomia Ținutului Secuiesc, pe care domnul președinte Traian Băsescu îl socotește ilegal și neconstituțional.

Și ca dovadă că suntem în zona referendumurilor, mai menționez dorința domnului președinte Traian Băsescu de a face unul pentru votul uninominal, în cadrul alegerilor parlamentare. Demersul a pornit prin consultarea în mod original a Parlamentului de către domnul președinte, cu prilejul mesajului prezentat în ziua de 14 februarie 2007 în fața sălii aproape goale de la Camera Deputaților.

Punându-i în fața faptului împlinit, domnul președinte le-a spus parlamentarilor:"...vă consult - și acesta este termenul constituțional - cu privire la declanșarea referendumului pentru introducerea votului uninominal, începând cu următoarele alegeri parlamentare. Din acest moment, procedura de lansare a referendumului a fost îndeplinită". Interesantă și legală consultare!

Un referendum însă real și cu urmări favorabile pentru români va fi cel pentru demiterea liderului P.D. de la Cotroceni.

Așteptăm!

    Mihaela Adriana Rusu - declarație politică cu titlul Economia românească nu mai suportă prețul energiei electrice;

Doamna Mihaela Adriana Rusu:

"Economia românească nu mai suportă prețul energiei electrice".

Dacă se analizează prețul energiei electrice în România, acesta este foarte mare, ceea ce a determinat presiuni asupra consumatorilor casnici și industriali.

Economia din România nu mai poate să suporte acest preț, având cel mai mare impact asupra industriei.

Potrivit președintelui A.N.C.E.R., în ciuda deschiderii pieței de energie din România, care a creat posibilitatea ca un consumator să-și schimbe furnizorul actual de energie și gaze și să-și negocieze singur prețul de cumpărare a energiei, nu oricine are acces la energiea electrică ieftină.

Din cauza prețului ridicat la energia electrică și gaze naturale, mulți consumatori au dat și dau, în continuare, faliment.

O altă problemă a sistemului energetic este aceea că Hidroelectrica vinde doar cantități reduse de energie populației.

Prețul mediu cu care Electrica a cumpărat energia pentru consumatorii captivi a fost în primele luni din 2006 de 166,6 lei/MWh, potrivit datelor furnizate. Prețul a fost stabilit de A.N.R.E. și reprezintă costul de achiziție a mixului de energie, plus taxa de introducere a electricității în rețea.

Pe piața liberă centralizată a Contractelor Bilaterale a Bursei de energie, prețul mediu de tranzacționare a energiei, în 2006, a fost de 130 de lei/MWh.

După părerea mea, pentru ca marii consumatori să nu dea faliment este nevoie de reducerea prețului energiei electrice și a gazelor naturale, acestea afectând într-o măsură foarte mare costul producției.

    Iuliu Nosa - declarație politică intitulată România, campaniile electorale și scandalurile politice;

Domnul Iuliu Nosa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Titlul și tema intervenției mele de astăzi sunt "România, campaniile electorale și scandalurile politice."

Am abordat subiectul din dorința de a evidenția îngrijorarea celor care ne-au votat față de situația actuală, dar și pentru că am constatat că, de ceva timp, Puterea nu se mai gândește la faptul că suntem țară membră a Uniunii Europene.

Imediat după ce a depus jurământul de Președinte în fața Parlamentului României, Traian Băsescu a intrat într-o nouă campanie electorală. A fost, pe rând, salvatorul ziariștilor răpiți în Irak, apoi al celor doi români reținuți acolo ca spioni de către americani, a făcut băi de mulțime mergând pe teren la podul de la Mărăcineni și pe Valea Oltului, la drumurile surpate, totul cu alaiuri de media scrisă și vizuală.

Traian Băsescu a încercat permanent să se evidențieze prin acțiuni populiste, sforăitoare și spectaculoase. Apoi, a declanșat un lung șir de scandaluri politice, păguboase pentru România. toate nu au făcut decât să scoată în evidență spiritul său dictatorial, mascat de sloganul "președinte jucător".

A început războaie imediat după alegeri catalogând P.C. ca "soluția imorală", apoi, în 2005, prin a declara că regretă numirea lui Tăriceanu ca prim-ministru.

Tot în 2005 a intenționat declanșarea alegerilor anticipate, solicitând demisia premierului. Permanent a proferat acuze grave la adresa tuturor, inițial la adresa Guvernului, apoi la cea a Parlamentului și a întregii clase politice.

Printr-o demagogie ieftină, a încercat să demonstreze că doar el se gândește la binele țării și al românilor, restul clasei politice fiind contra progresului. Numai că, încercând să-și creeze imaginea de unic apărător al poporului, a stârnit un scandal de proporții, care nu pare să se mai termine și de care cetățenii țării s-au săturat.

Intervenția de săptămâna trecută din Parlament nu a făcut decât să arate că a scăpat lucrurile de sub control. Eludând problema referendumului de suspendare a Președintelui, a contraatacat cerând referendum pentru votul uninominal. În acest fel, vrea să consulte electoratul într-o chestiune cu privire la care există propuneri legislative în Parlament de multă vreme. Votul uninominal a fost propus de P.S.D. și pentru alegerile europarlamentare, dar soldații prezidențiali credincioși din P.D. s-au opus cu vehemență. Diversiunea este clară: abaterea atenției de la propunerea P.S.D. de suspendare a sa din funcție.

Prin toate aceste campanii electorale și scandaluri perpetue, Traian Băsescu și actuala Putere nu au făcut decât să discrediteze România în fața Uniunii Europene și să creeze confuzie în țară. Cei care ne-au primit în rândurile lumii civilizate ca membri cu drepturi depline așteaptă cu totul altceva din partea României. Așteaptă proiecte viabile pentru accesarea fondurilor europene post-aderare, așteaptă organizarea alegerilor pentru Parlamentul European și, cu siguranță, așteaptă să ne ridicăm la gradul lor de seriozitate în abordarea problemelor cetățenilor.

Dar, poate cel mai grav aspect, determinat de scandalurile interminabile din viața politică, este că românii s-au săturat. Ei vor să lucreze, să câștige, să trăiască decent și să se bucure de viață în România, țară demnă, membră a Uniunii Europene. În condițiile actuale, determinate de acțiunile iresponsabile prezidențiale, guvernamentale, ale Alianței D.A. și ale grupurilor de interese satelite, cu toate bilețelele și contrabilețelele, românii fug din România și caută o viață liniștită în celelalte țări membre ale U.E.

În toată țara, românii așteaptă informații despre accesarea fondurilor europene, despre elaborarea proiectelor și despre modalitățile de plată. Ce primesc? Scandaluri zilnice!

Și atunci, să ne mirăm că fug din România și că și-au pierdut încrederea în clasa politică și în viitorul lor pe meleag românesc? Ce au făcut Președintele și Guvernul, după 1 ianuarie 2007, pentru ca cetățenii să aibă informații prompte despre ce înseamnă fondurile post-aderare și ce vor însemna ele pentru creșterea nivelului de trai în România? nimic! Au făcut în schimb scandal. Un scandal de care tuturor ne este lehamite.

În condițiile în care românii sunt tot mai săraci, mai dezorientați și îngroziți cu privire la ziua de mâine, are oare România nevoie de campanii electorale nesfârșite și de scandaluri perpetue? Oare cât va mai dura până când Uniunea Europeană se va impacienta și va reacționa cu privire la credibilitatea noastră ca membri?

    Ion Dumitru - declarație politică cu titlul Joaca cu țara;

Domnul Ion Dumitru:

"Joaca cu țara"

Am văzut cu câtă indiferență au tratat unii ministeriabili problemele țării. Au pus în față interesele de clică, de grup. Apoi, au dat bir cu fugiții, lăsând în urma lor haos, lucruri neterminate și, pe deasupra, și stegulețele roșii ale Europei.

Agricultura românească, fiindcă la ea mă refer, a fost înăbușită de bălării. Intoxicată de jocuri, aranjamente, simpozioane, caravane...toate concepute cu un singur scop: să ia ochii Occidentului.

În concret, nu s-a făcut nimic. Țăranul, ostenit de nevoi, răpus de regrete și de întrebări, așteaptă ziua de mâine. A fost schimbat un ministru lacom de imagine cu unul despre care nu se aude nimic. Nici măcar instituția pe care o păstorește nu mai dă vreun semn de viață. Parcă totul a intrat în moarte clinică! Actualii guvernanți s-au jucat și încă se joacă cu țara. Au considerat-o drept o minge pe care o pot pasa de la unii la alții.

    Petru Movilă - semnalarea unui aspect grav referitor la aplicarea legii privind asigurarea obligatorie a locuințelor;

Domnul Petru Movilă:

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi semnalează un aspect grav referitor la aplicarea legii privind asigurarea obligatorie a locuințelor. Mă refer la situațiile care pot genera refuzul unor societăți de asigurare de a-și asuma riscul la care sunt expuse unele imobile.

România este una dintre țările europene expusă riscului a numeroase calamități naturale, dintre care cele mai frecvente sunt cutremurele și inundațiile. Aceste dezastre produc pierderi de vieți omenești și pagube materiale majore.

În acest context, care reclamă mijloace și instrumente de diminuare atât a riscurilor cât și a pagubelor ecologice, sociale și economice, Guvernul a inițiat un proiect de lege prin care obligă toate persoanele fizice și juridice să-și asigure locuințele împotriva dezastrelor naturale.

Potrivit secretarului de stat în Ministerul Administrației și Internelor, Victor Paul Dobre, Legea referitoare la obligativitatea asigurării locuințelor de către populație ar putea deveni funcțională chiar din această vară. Proiectul legislativ merită toată lauda, pentru că ar trebui să pregătească românii spre a face față oricărei catastrofe naturale. Și de data aceasta, prudența este mama înțelepciunii!

Vreau însă să atrag atenția asupra unui aspect extrem de important. În Municipiul Iași, dar cred că situații de acest gen se regăsesc peste tot în țară, s-au înregistrat foarte multe plângeri din partea populației în legătură cu modul haotic și iresponsabil în care s-au operat anumite modificări ale apartamentelor din blocurile de locuințe.

Atât la parter, cât și la etajele superioare, diverși proprietari au spart pereții interiori sau chiar au desființat grinzile de rezistență, pentru a înființa magazine, ce necesitau spații ample de depozitare, ori, pur și simplu, pentru a-și mări camera de zi, după modelul occidental.

Știm cu toții, iar specialiștii în construcții pot depune mărturie că dărâmarea unor pereți, mai ales în cazul imobilelor construite din prefabricate de beton, foarte multe în Iași, dar și în țară, poate avea repercusiuni dintre cele mai grave în cazul unui cutremur de intensitate nu foarte mare.

Cel mai grav este faptul că toate aceste lucruri s-au făcut, de cele mai multe ori, sub oblăduirea inconștientă a Primăriei Iași, care nu pare deloc îngrijorată în legătură cu posibilitatea ca o serie de imobile să sufere avarii grave la primul seism mai serios.

De altfel, pe cea mai recentă listă a blocurilor cu risc seismic întocmită de autoritățile ieșene în octombrie 2006, figurează 256 de astfel de clădiri din Iași, la care se adaugă alte câteva zeci din Pașcani, Hârlău și Târgu Frumos. Pe site-ul oficial al Primăriei Iași, la lista imobilelor cu risc seismic, apare mențiunea "Atenție! Nu s-au expertizat toate imobilele". Deci, cel puțin teoretic, mai există imobile cu risc seismic.

Potrivit expertizelor tehnice, structurile de rezistență ale acestor imobile, majoritatea construite în perioada comunismului, au început să cedeze și riscă să se prăbușească la un cutremur mai simțitor.

Toate casele naționalizate, aflate în administrarea Primăriei, se află într-un stadiu avansat de degradare. Există străzi întregi cu astfel de case. Locuințele sociale, tot din administrarea Primăriei, împărtășesc aceeași soartă.

În aceste condiții, este foarte posibil ca anumite societăți de asigurare fie să refuze asigurarea locuințelor, fie să-și impună, în mod dictatorial, propriile condiții, tocmai din motivele de mai sus, știut fiind faptul că nici o firmă de profil nu-și asumă riscuri prea mari.

Cine este vinovat în aceste cazuri?! Cine va plăti în cazul în care, Doamne ferește!, din cauza inconștienței Primăriei Iași, la primul cutremur, unele blocuri de locuințe se vor face una cu pământul?

Vă mulțumesc.

    Filonaș Chiș - declarație politică cu titlul Lupta dintre palate și abandonarea interesului național - caracteristica esențială a vieții politice din România sub guvernarea portocalie;

Domnul Filonaș Chiș:

"Lupta dintre palate și abandonarea interesului național - caracteristica esențială a vieții politice din România sub guvernarea portocalie"

Radiografia, chiar și sumară, a vieții politice românești la aproape doi ani și jumătate de la preluarea guvernării de către Alianța portocalie, arată fără echivoc un adevăr și o tristă realitate.

În toată această perioadă, viața politică românească a fost marcată necontenit de convulsii majore, de lupta dintre președintele Băsescu și premierul Tăriceanu, de lupta dintre P.D. și P.N.L., de situațiile conflictuale create de partidele satelit P.C. și U.D.M.R., care, la rândul lor, aveau alte interese și priorități și toate acestea, în dauna și cu abandonarea completă a interesului național și a programului de guvernare asumat.

În acești doi ani fatidici pentru țară, viața românilor s-a înrăutățit în mod evident, nivelul salariilor și al pensiilor a scăzut (raportat la nivelul salariului mediu brut, pensiile au scăzut cu 4%), criza medicamentelor s-a cronicizat și s-a acutizat, așa-zisa reformă din sănătate a dus sistemul sanitar aproape de colaps, salariații din cadrul acestui sistem fiind batjocoriți cu salarii de mizerie și condiții de muncă extraordinar de grele, fiind obligați să muncească în spitale fără cele mai elementare condiții, cum ar fi medicamentele și căldura.

Nu este de mirare că, în aceste condiții, fenomenul de migrație în alte țări a tinerilor medici rezidenți, dar și a medicilor specialiști a căpătat un caracter de masă. Este incredibil cum, în anul de grație 2007, guvernarea portocalie "cadorisește" tinerii medici rezidenți cu salarii între 400-500 lei - mai puțin sau poate la fel ca femeile de serviciu de la o instituție publică.

Atrag atenția în mod cu totul deosebit că dacă această situație va continua, România va rămâne în scurt timp fără medici, creându-se o situație extrem de gravă, care va afecta fără îndoială întreaga populație a țării.

Experimentele ministrului Hărdău au bulversat sistemul de învățământ care se găsește într-o continuă criză. Managementul deficitar al problemelor complexe din cadrul acestui sistem a generat nemulțumiri permanente în rândul cadrelor didactice, al elevilor, precum și al părinților care simt că școala românească se îndepărtează tot mai mult de la rolul și menirea sa în societate și răspunde în tot mai mică măsură noilor exigențe de pregătire a tinerilor pentru muncă și viață.

Situația din agricultură este la fel de grea sau poate mai grea decât în alte sectoare de activitate.

Faptul că au fost eliminate subvențiile din agricultură și, în plus, s-a trecut la impozitarea terenurilor agricole anul trecut, a făcut ca un milion de hectare de teren să nu fie lucrate, a dus la scăderea producției agricole la jumătate și a condus la dublarea importului de produse agricole. Pentru prima dată în anul acesta, România va fi obligată să importe masiv grâu pentru a asigura pâinea pentru populație.

Dar lucrul cel mai grav este că sute de mii de familii din mediul rural trăiesc într-o neagră și cumplită sărăcie, fiind abandonate, fără să beneficieze de cel mai mic sprijin din partea guvernanților.

În aceste condiții, nu este de mirare faptul că mai mult de 50% dintre români afirmă - potrivit sondajelor de opinie - că țara se îndreaptă într-o direcție greșită.

Îngrijorarea populației sporește și datorită faptului că nici până la această dată Guvernul României nu are o strategie post aderare, iar populația, în afară de constrângeri de tot felul, nu simte niciun sprijin din partea instituțiilor statului.

În calitatea mea de om politic și parlamentar, cer președintelui Băsescu, premierului Tăriceanu și Guvernului României să revină grabnic la prioritățile pe care populația, pe care țara le are cu adevărat.

Abordarea politicilor sociale dintr-o nouă perspectivă, ca investiții productive, cum ar fi: introducerea pensiei minime garantate, corelarea permanentă a salariului minim și a pensiei minime cu costul vieții; menținerea listelor cu medicamente compensate și gratuite; acordarea de ajutoare pentru micii agricultori și stimulente financiare pentru asocierea lor în exploatații agricole cred că ar fi prioritățile care se impun să fie în permanență pe agenda de lucru a Guvernului României și a președintelui Traian Băsescu.

Numai în acest fel sloganul "Să trăiți bine!" va avea cu adevărat valoare practică.

    Aurelia Vasile - declarație politică cu titlul Despre lichele;

Doamna Aurelia Vasile:

"Despre lichele"

M-am întrebat deseori cine l-a desemnat pe domnul Liiceanu în postura de director de opinie. Sesizez în ultimul an că s-a format o opinie nesănătoasă, după care, indiferent despre cine și despre ce ar fi vorba, să vedem numaidecât ce părere are domnul Liiceanu, ca purtător de cuvânt sau director de opinie, așa cum ziceam, cu precădere printre "intelectuali".

Pentru "proletari" sau "muritorii de rând" nu-și bate capul, că ei tot nu înțeleg nimic, după mintea "intelectualului" Liiceanu. Este acest individ un maestru al culturii românești, un om politic de succes sau l-a desemnat cineva pentru a face curățenie în societatea românească? A scris el o carte serioasă prin care să-i facă el pe cititori să decidă că nu e un "expirat", expresie vehiculată în ultimul timp? Nu! faptul că debitează fel de fel de prostii în fiecare duminică seară, alături de prietenul său Andrei Pleșu, pe postul Realitatea, nu e elocvent pentru că postul are o nișă portocalie și segmentul de oameni cărora le place această culoare e foarte îngust, iar duminică seara celelalte posturi de televiziune au oferte mai serioase sau chiar mai distractive.

M-a surprins încă cu totul neplăcut poziția acestui individ în cazul emisiunii "Între bine și rău" difuzată pe postul național TVR1 și prost și tendențios moderată de Liviu Mihaiu, colaborator la orice ziar sau emisiune TV care înjură PSD-ul și membrii săi.

La emisiune au participat fostul președinte al României, domnul Emil Constantinescu, Marius Oprea, prezentat ca mare anticomunist, Andrei Cornea, prezentat ca membru al grupului pentru dialog social și, evident, omul nostru, domnul Gabriel Liiceanu. Acești invitați trebuiau să dezbată sensul ideilor cuprinse în "Scrisoarea celor 50 de intelectuali".

Liiceanu a precizat că noi, ăștia, plebea și, cu părerea de rău, chiar și unii "intelectuali" care scriu la ziarul "Academia Cațavencu" (cărora le-a făcut reclama neplătită arătând camerelor de luat vederi acest ziar) n-am înțeles că demersul politic al lor nu era pentru a sări în ajutorul unei persoane, chiar dacă acesta era chiar președintele Băsescu, cică acest demers a fost declanșat pentru a sensibiliza clasa politică în a apăra o cauză, și anume de a apăra poziția României în lume.

La o intervenție de bun simț a fostului președinte Emil Constantinescu, în care acesta preciza că nu e normal să-și impună o părere în calitate de membru al unui partid sau ca formator de opinii dacă nu ai argumente, amicul Liiceanu vine cu argument: "Bine că s-a oprit o guvernare de tip caracatiță condusă de Adrian Năstase, care a captat toate canalele de comunicare și le-a corupt sau le-a cumpărat" sau "Cum de îndrăznește să își dea cu părerea un om ca fostul președinte al României, domnul Ion Iliescu, care timp de 17 ani a călcat în picioare democrația, neavând nimic în comun cu aceasta, a omorât oameni și a declanșat mineriade? Cum să ceară acești indivizi (conform expresiei lui Liiceanu) declanșarea procedurilor de suspendare a președintelui Traian Băsescu?" și multe alte inepții.

Așadar, asta era. Am văzut cărei clase politice se adresau cei 50 de intelectuali, printre care și Gabriel Liiceanu și am realizat cu claritate că aceștia apără de fapt un om (președintele Băsescu), dând într-o clasă politică "din care face parte exclusiv P.S.D.-ul" și nu are tangență cu acea cauză enunțată, și anume apărarea prestigiului României în lume.

Pe domnul Liiceanu nu l-a interesat și nu îl va interesa niciodată prestigiul României și nici măcar prestigiul său personal. A acaparat fără jenă cea mai bună editură de dinainte de 1990, și anume Editura Politică cu toate cele 14 librării din București și din țară, transformând-o în Editura Humanitas. A înjurat și înjură comunismul, dar are la sân un copil al comunismului, Editura Humanitas, care îi aduce profituri însemnate și, mai mult, un brand pe care nu îl merită, fiind însușit, și nu creat.

Ar fi multe de spus despre acest individ, dar cred că merită să spunem mai multe pentru că prin declarațiile sale nesăbuite privindu-i pe domnul Iliescu și Parlamentul României a determinat C.N.A.-ul să someze public postul TVR1. A fost sancționat și moderatorul Liviu Mihaiu pentru că nu a intervenit energic în timpul emisiunii și a permis să se facă afirmații de genul "O majoritate parlamentară actuală reprezintă crima organizată din România".

Somația publică a fost acordată în baza legii audiovizualului precizând că prin poziția sa, moderatorul nu și-a respectat obligațiile și a permis să fie afectate "dreptul la imagine și demnitate ale celor acuzați".

Din păcate, astfel de emisiuni se întâlnesc frecvent la Televiziunea Română, care nu reușește sau mai bine zis nu vrea să fie echidistantă din punct de vedere politic.

    Ionica Constanța Popescu - declarație politică cu titlul Arătați-mi infractorii pentru care am făcut legi!.

Doamna Popescu Ionica Constanța:

"Arătați-mi infractorii pentru care am făcut legi!"

Intervenția mea de azi este adresată domnului președinte Traian Băsescu.

În calitate de tânăr om politic, am văzut că domnia sa critică frecvent și en gros clasa politică, pe care deunăzi a acuzat-o, tot paușal, că face legi pentru infractori.

Cum viața a făcut ca pentru moment să fiu și eu parte a clasei politice, aș vrea să-l rog pe domnul președinte să-mi arate infractorii pe care i-am favorizat prin inițiativele mele legislative.

Nu de alta, dar în ceea ce mă privește, n-aș vrea să repet greșeala. Iar în ceea ce-l privește, cred că trebuie să răspundă pentru afirmațiile pe care le face.

Discursul pe care l-a ținut în parlament săptămâna trecută nu a avut darul de a mă lumina. Nu am înțeles de la domnul președinte nici dacă domnia sa crede că toți politicienii fac legi pentru infractori, nici dacă toate proiectele de lege făcute de politicieni se adresează infractorilor.

Iată de ce întreb. Dacă am inițiat un proiect de lege privind despăgubirea deponenților la CEC pentru o mașină Dacia înseamnă că am lucrat pentru infractori? Sunt oare persoanele care și-au depus la CEC înainte de 1989 salariul pe câțiva ani de zile niște infractori?

Sunt coinițiator la un proiect de lege privind Programul de solidaritate socială în favoarea pensionarilor cu venituri reduse. Vreau să știu de la domnul președinte dacă în opinia sa de reprezentant al tuturor românilor, pensionarii sunt infractori!

Am o inițiativă legislativă privind educația tinerilor supradotați, capabili de performanță înaltă. Lege promulgată de președinte. Vreau să îmi spună domnul Băsescu dacă elevii sunt infractori, ca să știu să nu mai fac legi pentru ei.

Am lucrat, împreună cu alți colegi conservatori, la o propunere legislativă privind unele măsuri de protecție a persoanelor încadrate în muncă, una pentru modificarea legii burselor private, alta pentru modificarea legii privind alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, în care propuneam alături de colegii mei introducerea votului uninominal. Vreau să mi-i arate domnul Băsescu pe infractorii cărora li se adresează aceste legi.

Anii trecuți, în urma unor amendamente pe care le-am formulat la Legea bugetului de stat pe 2006 și 2007, am obținut fonduri pentru achiziționarea unui tomograf la spitalul din orașul Hunedoara și pentru reparația Schitului de la Ghelari. Cetățenii care vor beneficia de serviciile acestui tomograf și de lăcașul de cult sunt infractori?

Domnul președinte acuză întreaga clasă politică din ultimii 17 ani. Dar oare unde a fost domnia sa în acești ani?

Eu sunt nou venită în politică. Dar îmi amintesc bine faptul că domnul Băsescu a făcut parte din clasa politică. Mai mult, a fost ministru în vreo două guverne. Domnia sa nu este un înger din ceruri care poate spune ce vrea despre demonii din politică. Domnia sa a pus umărul la crearea clasei politice, așa cum este cea în care am intrat eu în urmă cu doi ani.

  Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art.94 din Regulamentul Camerei Deputaților.  

- pauză -

     

(Lucrările au fost conduse în continuare de domnul Bogdan Olteanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Dan-Radu Rușanu și Ioan Munteanu, secretari.)

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamnelor și domnilor colegi,

Vă invit să luați loc în bănci, pentru a putea începe lucrările.

Am să-l invit pe domnul secretar Munteanu, dacă binevoiește să-i țină locul colegului domniei sale, care întârzie pare-se, un pic.

Domnul secretar Rușanu, dacă doriți să începem? Haideți, că este 10,25.

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și anunț că, din totalul celor 330 de deputați, și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 192; sunt absenți 138, din care 21 participă la alte acțiuni parlamentare.

Vă informez că au fost distribuite tuturor deputaților ordinea de zi pentru ziua de marți, 20 februarie 2007, raportul suplimentar la reexaminarea - la cererea președintelui României - a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului; lista votului final al inițiativelor legislative dezbătute în ziua de luni, 19 februarie 2007.

Intrăm în ordinea de zi și urmează să luăm în dezbatere inițiativele legislative înscrise pe aceasta.

 
Dezbateri asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.80/1995 privind Statutul cadrelor militare (retrimisă comisiei).  

La pct.2 pe ordinea de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare.

Ca urmare a consultărilor între comisie și minister, comisia a solicitat prelungirea termenului constituțional de dezbatere. În acest scop, proiectul a fost adus pe ordinea de zi în condițiile art.37 lit.c).

Invit din partea comisiei pe domnul deputat Săniuță, să intervină.

   

Domnul Marian Florian Săniuță:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Bună dimineața!

Comisia a analizat în ședința din 13 februarie acest proiect. Rugămintea noastră ar fi să întoarcem proiectul la comisie, pentru că, în paralel, Ministerul Apărării lucrează într-un stadiu destul de avansat la o propunere de modificare a acestei legi.

De aceea, cerem și ca acest termen constituțional să fie majorat de la 45 de zile la 60 zile.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Avem deci o propunere de retrimitere a proiectului la comisie, cu prelungirea termenului constituțional de la 45 la 60 de zile.

Dacă sunt intervenții pe această temă? Nu sunt.

Supun atunci votului dumneavoastră propunerea de retrimitere a proiectului la comisie, cu prelungirea termenului la 60 de zile.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Termen la comisie, domnule deputat?

Da, se încadrează în termen. Deci, termen două săptămâni. Vă rog să se consemneze.

Mulțumesc.

 
Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului (rămasă pentru votul final).  

Reexaminarea, la cererea președintelui României, a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului.

Legea are caracter organic.

Proiectul este reexaminat de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Proiectul are trei puncte retrimise la comisie pentru raport suplimentar.

Suntem Cameră decizională.

Rog comisia să prezinte raportul suplimentar.

Vă rog, domnule vicepreședinte Iordache.

   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Voi prezenta raportul suplimentar pe care l-a elaborat Comisia juridică, de disciplină și imunități, în urma solicitării plenului.

În urma reanalizării textelor de la pozițiile menționate la art.5 și art.10, precum și a amendamentelor formulate oral în timpul dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât cu majoritate de voturi - 18 voturi pentru și 4 voturi împotrivă - ca în unele cazuri să se mențină textul inițial (este vorba de pozițiile 3 și 6 din raportul inițial), iar în altele să se facă modificări conform anexei prezentate la prezentul raport.

În raport de obiectul și conținutul său, care vizează modificarea unei legi organice, legea face parte din categoria legilor organice, potrivit art.73 alin.(1) din Constituția României, republicată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă există intervenții?

Trecem la dezbaterile pe articole. Celelalte puncte din raport au fost adoptate. Lucrăm pe raportul suplimentar al comisiei.

Dacă la pct.1, respectiv art.5 alin.(2), există intervenții, obiecții, observații, comentarii? Nu sunt.

Adoptat.

Pct.2. Art.5 cu cele 4 noi alineate. Sunt intervenții?

Vă rog, domnule deputat Rădulescu, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nici de această dată, Comisia juridică, de disciplină și imunități nu ne-a dezamăgit și, lucrând până târziu aseară, a reușit să dea la gata și textele care i-au fost trimise cu o celeritate de apreciat.

Ei au ținut seama de faptul că în practica noastră politică se întrevede posibilitatea apariției unei noutăți, și anume ținerea unui referendum prezidențial, aproximativ în același timp cu un referendum antiprezidențial.

Cu multă prevedere față de o asemenea posibilitate care s-ar putea ivi, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități, în majoritatea lor, au introdus și o reglementare față de o asemenea situație posibilă, respectiv spațierea celor două referendumuri cu 3 luni de zile, nemaivorbind de vechea reglementare de spațiere cu 3 luni de zile a referendumului față de alegerile generale.

Una peste alta, dacă ne uităm că într-o situație așa de dinamică ca cea politică pe care o traversăm noi acum, poporul nu prea va mai avea posibilitatea să-și exprime voința democratică prin formula referendumului, dacă tot timpul vom avea astfel de spațieri față de diverse evenimente care se întâlnesc.

Găsesc că în continuare o asemenea reglementare limitează posibilitățile democratice de exprimare ale populației prin referendum și nu vom fi de acord cu acest text.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Alte intervenții? Nu sunt alte intervenții.

Atunci, în legătură cu pct.2, așa cum a fost formulat în raportul suplimentar al comisiei, supun votului dumneavoastră acest punct.

Vă consult: votăm cu cartelă sau cu mâna sus? Cu cartelă, că suntem pregătiți.

Cu mâna? Haideți, că-i mai repede.

Aveți cartelele? Atunci votăm cu cartele, ca să nu fie discuții. Vă rog să pregătiți cartelele de vot.

Supun votului dumneavoastră pct.2, așa cum a fost formulat de comisie.

Vă rog să votați.

 
   

Vă mulțumesc.

Pct.2 a fost votat în actuala formulare a comisiei.

În legătură cu pct.3, dacă există obiecții, observații, comentarii, intervenții? Nu sunt, înțeleg.

Supun votului dumneavoastră pct.3, așa cum a fost formulat de comisie.

Vă rog să votați.

 
   

Vă mulțumesc.

Pct.3 s-a adoptat.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

Celelalte puncte din raport au fost dezbătute ieri. Urmează ca proiectul să fie supus votului final al Camerei.

 
Reexaminarea Legii camerelor de comerț și industrie din România, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr.545/5 iulie 2006 (retrimisă comisiei).  

Reexaminarea Legii camerelor de comerț și industrie din România, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr.545/5 iulie 2006.

Legea are caracter organic.

Este reexaminată și respinsă de Senat.

Raportul Comisiei juridice, de disciplină și imunități a fost prezentat ieri.

Suntem la faza de continuare a dezbaterilor generale.

Dacă nu greșesc, era înscris domnul deputat Mate, la cuvânt acum. Parcă mai erau niște colegi înscriși la cuvânt.

   

Domnul Máté Ándrás-Levente:

Domnule președinte,

Ieri, când am discutat acest punct de pe ordinea de zi, unii colegi de-ai noștri au solicitat retrimiterea la comisie. În comisie, atunci când am montat și m-am consultat, inclusiv și cu ceilalți colegi, din păcate, raportul este greșit redactat, pentru că noi am votat pentru un raport de adoptare, și ca lege organică, așa cum a solicitat Curtea Constituțională, și aici este problema pentru care trebuie retrimisă, eventual în comisie, dacă nu se poate corecta aici. Dar, din păcate, s-a redactat prost raportul.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Mai erau doi colegi care erau pe lista de intervenții.

Da, domnul deputat Gabor.

 
   

Domnul Gheorghe Gabor:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Într-adevăr, Comisia juridică, de disciplină și imunități, atunci când s-a discutat acest proiect legislativ al camerelor de comerț, s-a discutat și în legătură cu Decizia Curții Constituționale. Prin Decizia Curții Constituționale s-a stabilit că este vorba de o lege organică, iar noi la Cameră am votat-o ca pe o lege ordinară. Prin urmare, potrivit Deciziei Curții Constituționale, această lege va trebui să aibă un vot care se dă legilor organice, și nu legilor ordinare.

Sigur că în Decizia Curții Constituționale sunt relevate anumite aspecte care ar putea să fie neconstituționale, dar pe care Curtea nu le-a discutat. Și nu le-a discutat pentru că această lege a fost votată, așa cum am spus mai înainte, ca și o lege ordinară.

S-ar putea foarte bine ca, după ce noi, dacă adoptăm legea, cu votul majoritar, votul cerut pentru o asemenea inițiativă legislativă, să fie din nou atacată la Curtea Constituțională. Și atunci, Curtea se va exprima în legătură cu celelalte aspecte.

Dar, în comisie, eu așa îmi amintesc, și marea majoritate a colegilor își amintesc acest lucru, că noi am cerut ca la Cameră să se facă un raport pozitiv, de votare a acestei legi ca lege organică. De aceea solicit retrimiterea proiectului legislativ la comisie, pentru a se reface raportul.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Mai există intervenții pe această temă, a retrimiterii? Nu mai există.

Avem o propunere de retrimitere a acestui proiect la comisie.

Supun votului dumneavoastră această propunere. Rog votați.

 
   

Vă mulțumesc.

Propunerea de retrimitere la comisie s-a adoptat.

Termen: o săptămână.

Sunt convins că această a patra retrimitere la acest ciclu al legii va fi de bun augur.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.115/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr.102/2005 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (rămas pentru votul final).  

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.115/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr.102/2005 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Supraveghere a datelor cu caracter personal.

Legea are caracter organic.

Raport de adoptare din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Suntem în procedură de urgență.

Suntem primă Cameră sesizată.

Inițiatorul, dacă dorește să-și susțină proiectul.

   

Doamna Georgeta Basarabescu (președinte, A.N.S.D.C.P) :

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Autoritatea Națională de Supraveghere a datelor cu caracter personal a propus organizarea legii sale de organizare și funcționare pentru următoarele considerente:

  1. Menținerea statutului actual al personalului Autorității Național de Supraveghere, statut care este similar cu cel al instituției "Avocatul Poporului".
  2. Organizarea implementării deciziei-cadru a Comisiei Europene privind cooperarea polițienească și justiție.

La acest aspect am solicitat suplimentarea numărului de personal cu 5 persoane.

Și ultimul aspect pe care l-am propus pentru a fi modificat este înființarea de birouri teritoriale la nivelul regiunilor de dezvoltare economică.

Am avut în vedere acest lucru, în vederea sporirii numărului de investigații cu care autoritatea trebuie să se prezinte în fața domniilor dumneavoastră.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Comisia, raportul, vă rog.

 
   

Domnul Florin Iordache:

În cadrul acestui proiect de lege, Senatul este Cameră decizională. Noi am ținut cont de avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

În urma dezbaterilor în Comisia juridică, de disciplină și imunități s-a hotărât să supunem proiectul de lege în dezbatere plenului Camerei Deputaților, cu amendamentul prezentat în anexa la prezentul raport de lege.

În raport de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Dacă există intervenții generale? Nu sunt.

Trecem la dezbaterile pe articole. Lucrăm pe raportul comisiei. Avem un amendament admis. Nu există amendamente respinse.

Dacă la amendamentul admis există obiecții, observații, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

Proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind înființarea satului Țepu de Jos prin reorganizarea comunei Țepu, județul Galați (rămas pentru votul final).  

La pct. 6 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind înființarea satului Țepu de Jos prin reorganizarea comunei Țepu, județul Galați.

Legea are caracter organică.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru administrație.

Suntem primă Cameră sesizată.

Rog inițiatorul, dacă dorește să susțină proiectul? Vă rog, domnule deputat Strungă.

   

Domnul Emil Strungă:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Sunt unul din cei doi inițiatori ai acestei propuneri legislative care prevede înființarea unui sat nou, Țepu de Jos, în cadrul comunei Țepu, județul Galați.

Această comună este situată în partea de nord-vest a județului și este atestată documentar din 1432.

În partea de sud-est a comunei, la intersecția drumului național Tecuci-Bârlad cu drumul județean Berheci-Gohor, pe teritoriul localității Țepu, cu mai mulți ani în urmă, sătenii și-au ridicat un număr de 54 de gospodării, pe o suprafață de 5,8 ha.

Documentația care însoțește această propunere legislativă este, până acum, favorabilă și completă. Avem referendumul local favorabil, organizat în comuna Țepu în data de 26 noiembrie 2006, punct de vedere favorabil din partea Guvernului României, raport de adoptare, cu unanimitate de voturi, al Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Menționăm faptul că prin înființarea acestui sat nu se modifică limitele teritoriale ale comunei Țepu.

Având în vedere considerentele prezentate mai sus, solicit plenului Camerei Deputaților votul favorabil pentru acest proiect de lege. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Comisia, vă rog, raportul, domnule președinte Fenechiu.

 
   

Domnul Relu Fenechiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia propune plenului Camerei Deputaților dezbaterea și adoptarea propunerii legislative, întrucât nu se modifică limitele teritoriale ale comunei Țepu din județul Galați.

Raportul a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Dacă îmi permiteți, domnule președinte...

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog, dar nu vă auzim.

 
   

Domnul Relu Fenechiu:

Dacă îmi permiteți, ca să câștigăm un pic de timp, aș vrea doar să fac o remarcă, referitoare la corectarea unei erori materiale la art. 1, s-a numerotat, la art. 1: 1, 2 și 3, și ar trebui să dispară aceste numere, că nu se practică în tehnica legislativă, pentru o lege așa mică, să mai punem la fiecare articol încă o numerotare. Deci, să lăsăm numai alineate.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Dacă veți fi de acord, vom aplica principiile de tehnică legislativă ale domnului președinte Fenechiu. Da. Vă mulțumesc.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Nu sunt intervenții la dezbateri generale.

Nu există amendamente admise sau respinse, ca atare, proiectul rămâne la vot final.

 
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.133/2006 privind înființarea, organizarea și funcționarea Departamentului pentru Afaceri Europene (retrimis comisiei).  

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.133/2006 privind înființarea, organizarea și funcționarea Departamentului pentru Afaceri Europene.

Legea are caracter ordinar.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru administrație publică.

Suntem în procedură de urgență.

Primă Cameră sesizată.

Rog inițiatorul să prezinte proiectul. Domnul secretar de stat Adrian Ciocănea.

   

Domnul Adrian Ciocânea (secretar de stat, Ministerul Integrării Europene):

Mulțumesc, domnule președinte.

Noul statut al României, de stat membru, implică și o creștere a vitezei de reacție în ceea ce privește pregătirea pozițiilor pentru diferitele instituții ale Uniunii Europene. Prezentarea în aceste instituții înseamnă și o responsabilitate mai mare, dar și posibilitatea ca aceste poziții să fie bine structurate în interiorul Guvernului.

De aceea, s-a înființat acest departament, care, fiind sub directa coordonare a primului-ministru, va putea să facă legătura atât cu programul de guvernare, cu măsurile trecute în acest program și aflate în responsabilitatea primului-ministru, cât și cu acele chestiuni care se referă la afaceri europene și care sunt, după cum știți și dumneavoastră, din ce în ce mai mult, tind a avea un aspect național.

Din acest punct de vedere, am elaborat această ordonanță a Guvernului, pe care v-o spunem atenției.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Comisia, raportul, domnule președinte, vă rog.

 
   

Domnul Relu Fenechiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege a fost dezbătut și analizat în fond în procedură de urgență, la ședința din 13 februarie 2007.

Având în vedere necesitatea existenței unei structuri la nivelul Guvernului, respectiv a Departamentului pentru Afaceri Europene, care să realizeze dezideratele prezentate de inițiator, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic propune Camerei Deputaților aprobarea proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

A fost adoptat cu 9 voturi pentru, 2 voturi împotrivă și 6 abțineri.

Potrivit Constituției României, Camera Deputaților este primă Cameră sesizată.

Și, în urma dezbaterii, comisia propune admiterea cu modificări a proiectului de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă există intervenții la dezbaterile generale? Vă rog, domnule deputat Pușcaș, aveți cuvântul, din partea Grupului PSD.

 
   

Domnul Vasile Pușcaș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Cred că vom fi de acord cu toții că, într-o formă, există necesitatea Departamentului pentru Afaceri Europene.

Sunt puțin mirat, domnule președinte al comisiei, de faptul că săptămâna trecută a fost o discuție în Comisia pentru politică externă și nu ați introdus acele concluzii, cel puțin nu o arată raportul.

Și, în al doilea rând, eu consider că a discuta despre Departamentul pentru Afaceri Europene impune totuși să fie consultată măcar și Comisia pentru afaceri europene. Pentru că suntem în Uniunea Europeană, pentru că, acum, Parlamentul și Comisia referitoare la afaceri europene a Parlamentului au totuși un rol.

Și, chiar dacă noi nu suntem Cameră decizională, eu nu cred că distinșii mei colegi, toți, indiferent că sunt la putere sau în opoziție, pot să agreeze că există o comisie parlamentară de profil și că ea nu este nici măcar consultată. Atunci, desființăm comisiile! Atunci când există un obiect cât se poate de clar pentru aceste comisii...

În al treilea rând, aș dori să vă spun că ar fi în folosul și trebuie să fie în folosul Departamentului pentru Afaceri Europene, pentru că există deja foarte multe obiecții la modul cum funcționează sau cum urmează să funcționeze. Nu cred că este în interesul nostru, repet, al Camerei, de data aceasta, să iasă de la noi un act normativ, chiar dacă este în drum spre Senat, în care să lăsăm ca lucrurile să fie rezolvate la Senat; nu cred că aceasta este o atitudine responsabilă a Camerei Deputaților.

Și, în al patrulea rând, există, vreau să vă avertizez, chestiuni de discriminare în amendamentele pe care le-am văzut aici și, în mod sigur, legea va fi respinsă.

De aceea, vă rog foarte mult, domnule președinte, să o trimitem la Comisia pentru afaceri europene și să fie făcută o lege ca lumea. Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Vă datorez o clarificare, chestiunea s-a discutat și în Biroul permanent al Camerei de ieri, desigur, procedural, o retrimitere la comisie nu se poate face decât către comisia care a fost investită inițial în fond, problema este alta, însă, și anume, că la Comisia pentru afaceri europene, prin hotărârea de înființare, nu s-au prevăzut competențe de avizare a actelor normative. Și, ca atare, ca și celelalte comisii reunite: Comisia pentru control SRI, SIE ș.a.m.d. nu are competență de a aviza acte normative, orice act normativ, chiar dacă vizează domeniul afacerilor europene, în cadrul legislativ actual, nu poate merge acolo.

Sigur, nu e poate cea mai fericită opțiune, dar, mai întâi, va trebui să schimbăm hotărârea de înființare și organizare a comisiei.

În aceste condiții, sigur că putem, procedural, eventual, să gândim ideea de a retrimite proiectul la Comisia pentru administrație publică și să invităm membri ai Comisiei pentru afaceri europene, să-și spună cuvântul în Comisia pentru administrație publică. Urmând, ulterior, să gândim o formulă prin care Comisia pentru afaceri europene să poată sau să nu poată să aibă competență de avizare.

Vă rog, dacă doriți să interveniți.

 
   

Domnul Vasile Pușcaș:

Domnule președinte,

Știu lucrul aceasta, este nu doar apel la diligență, pentru a fi retrimisă și discutată și în Comisia pentru afaceri europene, sunt de acord și cu această soluție, să existe o consultare între Comisia pentru administrație și Comisia pentru afaceri europene, dar este ridicol, domnule președinte, ca un asemenea departament să nu fie discutat în Comisia pentru afaceri europene, în contextul în care Regulamentul este așa cum este. A afla, chiar din dezbaterea noastră, că un asemenea departament a ieșit fără discuția în Comisia pentru afaceri europene, nu i-ar da nici credibilitate Departamentului, repet, cu atât mai mult cu cât sunt foarte grave probleme de funcționare, și nu i-ar da o susținere. Or, noi vrem să creăm un departament care să fie dincolo de, să zicem, viziuni partinice sau de altă natură. Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Cristian Rădulescu. Vă rog.

 
   

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este un punct important la ordinea de zi, este vorba de o structură a Guvernului care va fi esențială pentru următoarea perioadă...

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, un pic mai tare, dacă se poate, vă rog.

 
   

Domnul Cristian Rădulescu:

..., iar colegul antevorbitor s-a referit și la importanța ca această structură să fie, nu avizată, fiindcă nu ne permite Regulamentul, dar discutată, în sensul îmbunătățirii, bineînțeles, și de către recent înființata Comisie pentru afaceri europene a Camerei, cu care ne mândrim și cu care se presupune că ne-am aliniat situației în care suntem în momentul de față, din punct de vedere structural.

Din punct de vedere funcțional, nu ne-am adaptat și aliniat, fiindcă această structură încă nu a apucat să se refere la problemele importante care îi revin în competență. Și cred că cea mai importantă problemă care îi revine în competență este structurarea și funcționarea departamentului la care se referă acest proiect legislativ.

Prin urmare, procedura propusă de către dânsul și de către dumneavoastră este cea corectă, se poate merge înapoi, la comisia sesizată în fond, care, împreună cu membrii sau invitații Comisiei pentru afaceri europene, să se pronunțe în deplină cunoștință de cauză asupra acestei chestiuni. Fiindcă, altfel, ne putem trezi - ipotetic, fiindcă nu cred că Guvernului poate greși așa de tare - că departamentul respectiv al Guvernului a fost structurat așa de prost încât comisia din legislativ care se ocupă de aceeași chestiune nu poate lucra, pur și simplu, cu departamentul respectiv.

Deci, susținem și noi retrimiterea.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Tot pe chestiunea retrimiterii, dacă sunt intervenții? Domnul deputat Gheorghiof.

 
   

Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate colege și colegi,

Da, e adevărat, iată că Regulamentul poate să fie aplicat chiar și în litera lui, potrivit art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaților, atunci când la un proiect de lege sau o inițiativă legislativă, fiind pe ordinea de zi în plenul Camerei Deputaților, se constată că sunt discuții majore pe text, la solicitarea unui grup parlamentar, se poate retrimite comisiei de fond.

Modificarea cu privire la raportul pe fond asupra acestui proiect, acestei ordonanțe, mai precis, a Guvernului, din decembrie 2006 nu se poate discuta, întrucât însuși Regulamentul Camerei Deputaților are o prevedere foarte strictă: la 5 zile după ce s-a trimis de către Biroul permanent al Camerei Deputaților, o comisie care consideră că în obiectul ei de activitate ar fi de dorit ca să fie trimis acel proiect sau inițiativă legislativă, dacă în 5 zile nu s-a făcut această solicitare, Regulamentul nu poate să fie încălcat, de oricare comisie, fie că e comisie permanentă sau comisie comună.

Cât privește aspectul discuției într-o comisie care a luat ființă în decembrie anul trecut, Comisia pentru afaceri europene, care e o comisie comună a celor două Camere, pot să vă comunic că, fiind membru al Comisiei de control și supraveghere al Serviciului Român de Informații, și noi primim, spre exemplu, atunci când e vorba de bugetul Serviciului Român de Informații, putem să ne spunem un punct de vedere cu privire la serviciul pe care îl avem în control și supraveghere. Cred că și Comisia pentru afaceri europene, o comisie nouă, care a luat ființă în Parlamentul României în decembrie anul trecut, poate să aibă un punct de vedere cu privire la această ordonanță de urgență a Guvernului.

Și consider, și în numele Grupului Partidului Național Liberal, că o retrimitere, potrivit art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaților, ar fi benefică pentru discuțiile care urmează să aibă loc și votul din Camera Deputaților.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

În încheiere, îl invit pe domnul președinte Fenechiu.

 
   

Domnul Relu Fenechiu:

Da, domnule președinte, termenul constituțional expiră pe 1 martie, deci, dacă nu mă înșel, miercurea viitoare, așa încât săptămâna aceasta ar trebui să existe o consultare între Comisia pentru administrație și Comisia pentru afaceri europene. Suntem de acord cu retrimiterea la comisie, cu rugămintea de a o programa pentru dezbatere la începutul săptămânii viitoare, pentru a nu exista o aprobare tacită.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Atunci, supun aprobării dumneavoastră propunerea de retrimitere la Comisia pentru administrație, urmând să fie invitați acolo reprezentanții Comisiei pentru afaceri europene, cu rugămintea ca termenul să fie săptămâna viitoare, luni, să putem să adoptăm în termenul constituțional.

Supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisie. Vă rog să votați.

 
   

S-a aprobat, retrimis, termen o săptămână.

Deci, să se consemneze, s-a retrimis la Comisia pentru administrație, ca să nu fie neclarități. Și orice alți parlamentari, sigur, pot merge să facă amendamente în Comisia pentru administrație.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru înființarea comunei Cornești, județul Gorj, prin reorganizarea comunei Bălești (rămasă pentru votul final).  

Propunerea legislativă pentru înființarea comunei Cornești, județul Gorj, prin reorganizarea comunei Bălești.

Legea are caracter organic.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru administrație.

Suntem în procedură de urgență.

Primă Cameră sesizată.

Dacă inițiatorul dorește să intervină? Nu dorește.

Comisia? Domnule președinte Fenechiu, dacă vă putem deranja? Domnule președinte, vă putem deranja cu comuna? Mulțumim.

   

Domnul Relu Fenechiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a fost sesizată cu Propunerea legislativă pentru înființarea comunei Cornești, județul Gorj, prin reorganizarea comunei Bălești, în vederea dezbaterii și avizării în fond.

Suntem prima Cameră sesizată.

Comisia a examinat propunerea legislativă în 6 februarie 2007 și a hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea acesteia, întrucât nu îndeplinește condițiile privind înființarea de comune noi, stabilite prin Legea nr. 351/2001.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

Este propuse de respingere, ca atare, va merge direct la vot final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea Legii administrației publice locale nr.215/2001 (rămasă pentru votul final).  

Propunerea legislativă pentru completarea Legii administrației publice locale nr.215/2001.

Legea are caracter organic.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru administrație publică.

Suntem primă Cameră sesizată.

Dacă inițiatorul dorește să intervină? Vă rog, aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Mihai Cristian Apostolache:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Prin această propunere legislativă încerc să introduc în legislația românească instituția consiliului consultativ de cartier la nivel de municipiu reședință de județ, în scopul stimulării participării cetățenilor la viața publică și, de asemenea, pentru sprijinirea administrației publice locale în vederea adoptării deciziilor administrației. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnule președinte Fenechiu, vă rog să prezentați raportul.

 
   

Domnul Relu Fenechiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a fost sesizată cu Propunerea legislativă pentru completarea Legii administrației publice locale nr.215/2001.

S-a avut în vedere la întocmirea raportului faptul că Guvernului nu susține adoptarea propunerii legislative.

Comisia juridică a dat aviz negativ.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 18 din Legea administrației publice locale cu un nou alineat, prin care se prevede posibilitatea înființării în cadrul municipiilor reședință de județ a unor consilii consultative de cartier. Am convenit că această posibilitate există și în acest moment, legislația actuală neinterzicând primăriilor, autorităților publice locale înființarea unor astfel de instituții, așa încât ar fi o supralegiferare.

Din acest motiv, noi am propus respingerea propunerii legislative.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

Fiind o propunere de respingere, rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru acceptarea Amendamentului adus la Convenția privind comerțul internațional cu specii sălbatice de faună și floră pe cale de dispariție adoptată la Washington la 3 martie 1973, care a fost adoptat la cea de-a patra Conferință a Părților, la Gaborone la 30 aprilie 1983 (rămas pentru votul final).  

Proiectul de Lege pentru acceptarea Amendamentului adus la Convenția privind comerțul internațional cu specii sălbatice de faună și floră pe cale de dispariție, adoptată la Washington la 3 martie 1973, care a fost adoptat la cea de-a patra Conferință a Părților, la Gaborone la 30 aprilie 1983.

Legea are caracter ordinar.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru administrație publică.

Prioritate legislativă, în procedură de urgență.

Suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog, domnule secretar de stat Korodi.

   

Domnul Korodi Attila (secretar de stat, Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor):

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

România a aderat la Convenția privind comerțul internațional cu specii sălbatice de faună și floră pe cale de dispariție, adoptată la Washington, prin Legea nr. 69/1994. Obiectul principal al Convenției CITES este protecția speciilor de floră și faună sălbatică împotriva exploatării excesive prin activități de comercializare, și în special prin comerțul internațional, și stabilește un sistem unic de permise și certificate de export și import.

Amendamentul Gaborone la Convenția CITES, care a fost adoptat la a 4-a întrunire a Conferinței Părților din 1983, poate face posibilă aderarea și a Organizațiilor de Integrare Economică Regională, și va permite Comunității Europene să devină Parte la Convenție, în calitatea sa de astfel de organizație.

Pentru ca Amendamentul Gaborone să intre în vigoare, trebuie ca 54 din cele 80 de state care erau parte la CITES în momentul adoptării ei să accepte acest amendament.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Având în vedere cele de mai sus prezentate, a fost întocmit acest proiect de lege alăturat, pe care îl supunem atenției dumneavoastră.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnul președinte Fenechiu.

 
   

Domnul Relu Fenechiu:

Mulțumesc, domnule președinte, m-ați cam epuizat astăzi...

Proiectul de lege a fost dezbătut și avizat în fond în procedură de urgență, în 13 februarie 2007.

Având în vedere cele prezentate de inițiator, precum și importanța acestui proiect de lege, comisia propune plenului Camerei Deputaților aprobarea acestuia, în forma propusă de Guvern.

Proiectul de lege se încadrează în categoria legilor ordinare.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

Neexistând amendamente admise sau respinse, proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, pentru finanțarea Proiectului privind serviciile municipale, semnat la București la 24 iulie 2006 (rămas pentru votul final).  

La pct. 11, Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, pentru finanțarea Proiectului privind serviciile municipale, semnat la București la 24 iulie 2006.

Legea are caracter ordinar.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru buget.

Prioritate legislativă, aflat în procedură de urgență.

Suntem primă Cameră sesizată.

Domnule secretar de stat Doică, vă rog să prezentați proiectul.

   

Domnul Cătălin Doică (secretar de stat, Ministerul Finanțelor Publice):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Deci, obiectul prezentului proiect de act normativ îl reprezintă ratificarea Acordului de împrumut încheiat între România, reprezentată prin Ministerul Finanțelor Publice, și BIRD, în valoare de 106,2 milioane euro, scopul fiind finanțarea Proiectului privind serviciile municipale. Împrumutul este acordat în condiții BIRD standard, pe o perioadă de 17 ani, din care 5 ani perioadă de grație, la o dobândă bazată pe dobânda LIBOR pentru depozitele în euro la 6 luni, plus o marjă variabilă, comision inițial de până 1% și comision de angajament de până la 0,75%.

Față de toate cele de mai sus, Ministerul Finanțelor, în numele Guvernului României, vă propune, domnilor deputați, să fiți de acord cu proiectul de lege adus astăzi în fața dumneavoastră.

Mulțumesc mult

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule președinte Tănăsescu, vă rog.

 
   

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Prezentul proiect de act normativ are drept obiect reglementarea aprobării Acordului de împrumut dintre România și Banca Mondială, pentru finanțarea Proiectului privind serviciile municipale, semnat în iulie 2006. Se urmărește, de fapt, continuarea strategiei Guvernului în sectorul de mediu, îmbunătățirea serviciilor furnizate populației în domeniul alimentării cu apă, canalizării și protecției mediului.

Costul total al proiectului este de 137 de milioane de euro, din care, așa cum a spus și secretar de stat Doică, 106 de milioane sunt din împrumutul acordat de către Banca Internațională de Reconstrucție și Dezvoltare.

Ministerul Finanțelor va încheia acorduri subsidiare și, respectiv, acorduri subsidiare de împrumut cu municipiul București, respectiv, două sectoare din municipiul București, sectorul 1și sectorul 6, precum și cu municipiul Arad, care vor fi, de fapt, implementatorii acestui act, acestui proiect de lege.

Prin acest de împrumut Banca Mondială se angajează să pună la dispoziția împrumutatului, reprezentat de Ministerul Finanțelor, suma de 106 milioane de euro.

Proiectul de lege, stimați colegi, face parte din categoria legilor ordinare.

El a fost discutat și votat cu unanimitate de voturi în cadrul comisiei noastre.

Și vă propunem, domnule președinte, stimați colegi, să fiți de acord cu proiectul de lege în forma prezentată. Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Nu există intervenții la dezbateri generale.

Nu există amendamente admise sau respinse.

Proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind acceptarea Convenției asupra protecției patrimoniului cultural subacvatic, adoptată la Paris la 2 noiembrie 2001 (rămas pentru votul final).  

Proiectul de Lege privind acceptarea Convenției asupra protecției patrimoniului cultural subacvatic, adoptată la Paris la 2 noiembrie 2001.

Legea are caracter ordinar.

Raport de adoptare, din partea Comisiei pentru cultură.

Procedură de urgență.

Suntem primă Cameră sesizată.

Rog inițiatorul să susțină proiectul.

   

Domnul Sergiu Nistor (secretar de stat, Ministerul Culturii și Cultelor):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Convenția asupra protecției patrimoniului cultural subacvatic a fost adoptată la cea de a 31-a sesiune a Conferinței generale a Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură, întrunită la Paris, în perioada 15 octombrie-3 noiembrie 2001.

Parte integrantă a patrimoniului cultural al umanității, element deosebit de important al istoriei popoarelor, națiunilor și relațiilor dintre acestea, patrimoniul cultural subacvatic este astăzi tot mai amenințat. În timp ce patrimoniul cultural situat pe pământ a putut beneficia de-a lungul ultimelor decenii de o protecție juridică la nivel național și internațional crescută, patrimoniul cultural subacvatic nu a beneficiat, până la adoptarea acestei convenții, în 2001, de o protecție suficientă în dreptul internațional și nici în mare parte din legislațiile naționale.

În acest context, s-a impus cu necesitate, în regim de urgență, adoptarea unui instrument juridic internațional, în scopul protejării patrimoniului cultural subacvatic, cu atât mai mult cu cât, după adoptarea Convenției Națiunilor Unite din 1982 asupra dreptului mării, a fost recunoscută obligația statelor de a proteja obiectele cu caracter arheologic sau istoric așezate pe fundul mării, urmând ca un regim de protecție detaliat să fie elaborat printr-un instrument internațional specific.

Luând în considerare importanța preluării Convenției în sistemul de drept național, Guvernul a propus prin proiectul de lege să fie adoptat de Parlament, cu procedura de urgență prevăzută de art. 76 alin. (3) din Constituția României, republicată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Din partea comisiei, domnul deputat Árpád Márton.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Cum s-a mai spus, acest proiect de lege a fost dezbătut în procedură de urgență, fiind avizat în fond de comisia noastră, cea de cultură, arte, mijloace de informare în masă, și trimis spre avizare către Comisia pentru politică externă și Comisiei juridice, de disciplină și imunități, care au avizat favorabil proiectul de lege, ca și Consiliul Legislativ.

Comisia a luat în dezbatere, în data de 13 februarie, acest proiect de lege, conținutul l-ați audiat anterior. La lucrările comisiei au fost prezenți 14 deputați din totalul de 20 de membri, și cei prezenți au votat în unanimitate adoptarea legii în forma prezentată.

Menționă, totodată, că textul convenției, tradus în limba română, a fost înlocuit de către inițiator cu un alt text, deoarece în textul inițial s-au constatat anumite erori de traducere. Acest text, în original, îl anexăm prezentului raport.

Deci, în conformitate cu acest text, care este doar o problemă de traducere, anexat, vă rog să votați favorabil, pentru adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Nu există intervenții la dezbateri generale, nu există amendamente admise sau respinse.

Proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Convenției de cooperare polițienească pentru Europa de Sud-Est, adoptată la Viena la 5 mai 2006, semnată de România la aceeași dată (rămas pentru votul final).  

Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției de cooperare polițienească pentru Europa de Sud-Est, adoptată la Viena la 5 mai 2006, semnată de România la aceeași dată.

Legea are caracter ordinar.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională; suntem primă Cameră sesizată.

Rog inițiatorul să prezinte proiectul.

Domnul secretar de stat Mircea Alexandru.

   

Domnul Alexandru Mircea (secretar de stat, Ministerul Administrației și Internelor.):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Convenția de cooperare polițienească pentru Europa de Sud-Est are în vedere crearea unui sistem regional de luptă împotriva criminalității organizate, prin completarea cadrului juridic național și încheierea de acorduri bilaterale, adoptarea unor politici și strategii naționale și regionale, precum și facilitarea coordonării interagenții în combaterea criminalității organizate.

Convenția are ca obiectiv principal intensificarea și consolidarea cooperării polițienești între autoritățile competente, dintr-o serie de state din regiunea Balcanilor, fiind promovată de către Austria, cu sprijinul financiar al Republicii Federale Germania și cu expertiză din partea Europol.

Vă adresez rugămintea să aprobați legea pentru acest acord.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Din partea comisiei, domnul deputat Domnul Toró Tiberiu. Vă rog.

 
   

Domnul Toró Tiberiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Raportul comisiei este unul favorabil.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

La comisie, unde s-a adoptat acest raport, au fost prezenți 12 deputați din totalul de 20 de membri ai comisiei și am adoptat acest raport cu unanimitatea voturilor deputaților prezenți.

Propunem 5 minute pentru dezbateri generale și câte un minut, dacă există intervenții pe dezbateri pe articole.

Propunem adoptarea proiectului de lege.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă sunteți de acord cu timpul de dezbateri? Vă mulțumesc.

Intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

Timpul a fost suficient.

Nu există amendamente admise sau respinse.

Proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria privind trecerea frontierei de către persoane, mijloace de transport, echipamente și materiale în procesul de construire și dare în exploatare a unui nou pod mixt (rutier și feroviar) de frontieră între cele două țări, peste fluviul Dunărea, semnat la Sofia la 31 iulie 2006 (rămas pentru votul final).  

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria privind trecerea frontierei de către persoane, mijloace de transport, echipamente și materiale în procesul de construire și dare în exploatare a unui nou pod mixt (rutier și feroviar) de frontieră între cele două țări, peste fluviul Dunărea, semnat la Sofia la 31 iulie 2006.

Legea are caracter ordinar; raport de adoptare din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională; prioritate legislativă; suntem primă Cameră sesizată.

Rog inițiatorul să prezinte proiectul.

Vă rog, domnule secretar de stat Andreica, aveți cuvântul.

   

Domnul Ioan Andreica (secretar de stat, Ministerul Transporturilor, Construcției și Turismului):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Prezentul proiect de lege are, în vederea ratificării Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgare, pentru trecerea frontierei, persoane, mărfuri și utilaje la Calafat, pentru construcția celui de al doilea pod peste Dunăre, între România și Bulgaria.

Lucrările vor începe în anul 2007; finanțarea se face integral de către Partea bulgară, deci implicit și execuția podului se face de Partea bulgară, motiv pentru care s-a semnat acest Acord de trecere a persoanelor și, respectiv, materiale și mărfuri pentru execuția acestui pod.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnul deputat Toró. Vă rog.

 
   

Domnul Toró Tiberiu:

Stimați colegi,

Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare, fiind vorba de o ratificare.

Mai înainte, pare-se că am greșit, am fost atenționat că am spus greșit numărul membrilor comisiei. Bineînțeles, suntem 24 de membri ai comisiei, din care 20 de deputați au fost prezenți și la dezbaterea acestui proiect și am adoptat raport de adoptare cu unanimitatea voturilor deputaților prezenți.

Fiind vorba doar de un proiect de ratificare, propunem, la fel, 5 minute dezbateri generale, dacă sunt necesare, și câte un minut la intervenții pe articole.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Nu sunt intervenții la dezbateri generale, nu există amendamente admise sau respinse.

Proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Senegal privind cooperarea în domeniul militar, semnat la București la 19 octombrie 2006 (rămas pentru votul final).  

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Senegal privind cooperarea în domeniul militar, semnat la București la 19 octombrie 2006.

Legea are caracter ordinar; raport de adoptare din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională; suntem primă Cameră sesizată.

Rog inițiatorul.

Din partea Ministerului Apărării Naționale, domnișoara secretar de stat Cristina Pocora.

   

Doamna Cristina Pocora (secretar de stat, Departamentul pentru Relația cu Parlamentul):

Bună dimineața!

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În scopul creării cadrului juridic necesar dezvoltării relațiilor militare româno-senegaleze, a fost semnat, la 19 octombrie 2006, la București, Acordul între Guvernul României și Guvernul Republicii Senegal privind cooperarea în domeniul militar.

Acordul stabilește ca principale domenii de cooperare managementul resurselor umane și financiare, organizarea comandamentelor la nivel operațional și teritorial, planificarea apărării, pregătirea personalului militar și civil, funcționarea sistemului de transmisii.

Textul este în concordanță cu principiile dreptului internațional și corespunde legislației interne a fiecăruia dintre cele două state.

Având în vedere cele prezentate, doamnelor și domnilor deputați, vă adresez rugămintea de a acorda votul dumneavoastră favorabil prezentului proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Toró.

 
   

Domnul Toró Tiberiu:

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a dezbătut acest proiect de lege, care face parte din categoria legilor ordinare.

Am dezbătut proiectul, în prezența experților Ministerului Apărării Naționale - inițiatorul proiectului; am fost prezenți 20 de deputați din totalul de 24 de membri și propunem pentru adoptare prezentul proiect de lege.

Dacă este nevoie de dezbateri, tot așa, 5 minute dezbateri generale și câte un minut la intervenții pe articole.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nu sunt intervenții la dezbateri generale.

Nu există amendamente admise sau respinse, în ce privește cooperarea militară cu Senegal.

Proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției (rămas pentru votul final).  

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției.

Legea are caracter ordinar; proiect adoptat de Senat; raport comun de adoptare din partea Comisiei pentru muncă și protecție socială și Comisiei juridice, de disciplină și imunități și raport comun înlocuitor de adoptare.

Suntem în procedură de urgență, proiectul are caracter de prioritate legislativă.

Rog inițiatorul. Vă rog, doamnă secretar de stat Kibedi.

   

Doamna Katalin Barbara Kibedi (secretar de stat, Ministerul Justiției):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Distinsă Cameră,

Modificarea legilor în sistemul de justiție și adoptarea statutelor care au stabilit drepturi, obligații, atribuții și competențe diferite pentru judecători, procurori, personalul auxiliar, funcționarii publici și personalul contractual din sistemul de justiție, a atras, în mod firesc, necesitatea elaborării de legi speciale de salarizare pentru fiecare dintre aceste categorii.

De altfel, modificările s-au impus și din pricina acelor decizii ale Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării care au declarat discriminatorii anumite categorii de sporuri, fiind necesare eliminarea acestora și reconstrucția coeficienților care au ținut seama de ierarhia instanțelor, de complexitatea activității acestora, reinserându-se ceea ce a constituit din nou obiectul litigiilor și care s-a reacordat în anul 2007 întregului sector bugetar, prima de vacanță.

Având în vedere că amendamentele care au fost adoptate de către ambele comisii de resort sunt cele cu care Ministerul Justiției a avut un punct de vedere comun, rugăm ca, în modul în care au fost întocmite rapoartele, să vă exprimați votul dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, doamnă secretar de stat.

Din partea comisiilor, domnul vicepreședinte Iordache.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției.

Comisiile propun plenului Camerei Deputaților aprobarea proiectului de lege, întrucât se impunea realizarea unui sistem judiciar independent, imparțial, credibil și eficient pentru înlăturarea paralelismelor și formulelor susceptibile de interpretări diferite.

Camera Deputaților este Cameră decizională, potrivit art.75 din Constituția României.

În urma finalizării dezbaterilor, comisiile propun admiterea, cu modificări, a proiectului de lege. Modificările le găsiți în Anexa nr.1 a prezentului proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Nu există intervenții la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole. Lucrăm pe raportul cu amendamente admise.

Vă atrag atenția că există și un număr de 5 amendamente respinse. Am rugămintea la inițiator să le susțină, dacă doresc.

Dacă, de la pct.1 la pct.5, există obiecții, observații, comentarii? Nu sunt. Adoptate.

Dacă, de la pct.6 la pct.10, există obiecții, observații, comentarii? Se susține amendamentul respins? Nu se susține. Adoptate până la pct.10.

De la pct.11 până la pct.15, obiecții, observații, comentarii? Adoptate.

De la pct.16 la pct.20? Adoptate.

De la pct.21 la pct.25, obiecții, observații, comentarii? Adoptate.

De la pct.26 la pct.30? Adoptate.

De la pct.31 la pct.35? Se susține amendamentul respins? Nu se susține. Adoptate.

De la pct.36 la pct.40? Adoptate.

De la pct.41 la pct.45? Amendamentul respins se susține? Nu se susține. Adoptate până la pct.45.

De la pct.46 la pct.50? Adoptate.

De la pct.51 la pct.55? Adoptate.

De la pct.56 la pct.60? Adoptate.

De la pct.61 la pct.65? Adoptate.

Pct.66? Anexa? Se susține amendamentul respins? Nu se susține. Adoptată anexa.

Pct.67? Art.II - adoptat.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

Proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.194/2002 privind regimul străinilor în România (rămas pentru votul final).  

Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România.

Legea are caracter organic; proiect adoptat de Senat; raport de adoptare din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Suntem în procedură de urgență, prioritate legislativă.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Rog inițiatorul să susțină proiectul.

Domnul secretar de stat Mircea Alexandru. Vă rog.

   

Domnul Alexandru Mircea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

În prezent, regimul străinilor este reglementat de Ordonanța de urgență a Guvernului nr.194, care a fost adoptată în anul 2002.

În cadrul procesului de negociere a aderării României la Uniunea Europeană, autoritățile române și-au asumat o serie de sarcini în ceea ce privește alinierea legislației naționale la acquis-ul în domeniul migrației și al străinilor.

Acest complex de armonizare legislativă, precum și de identificare a unor soluții valabile de rezolvare a unor disfuncționalități apărute în procesul de aplicare a Legii regimului străinilor, au condus la necesitatea elaborării unui nou proiect de act normativ pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.102.

Precizăm că textul vizează alinierea legislației naționale la acțiunile Uniunii Europene din domeniul migrației, fiind avute în vedere o serie de directive, respectiv o directivă privind dreptul de reunificare familială, una privind statutul cetățenilor statelor terțe care sunt rezidenți pe termen lung, asistența în cadrul tranzitului pentru scopul îndepărtării pe calea aerului și alte acte normative.

Mai precizez că propunerile de modificare și completare vizează în principal condițiile acordării dreptului de ședere permanentă, intrarea și șederea în scopul reîntregirii familiei, măsurile de îndepărtare a străinilor și actele emise de Autoritatea pentru Străini, în vederea aplicării acestor măsuri.

Raportul este un raport amplu.

În legătură cu raportul respectiv, sunt de acord cu toate amendamentele care au fost adoptate de comisie și fac precizarea că la pct.38 și la pct.118 sunt două corecturi care urmează să le semnalăm la momentul respectiv.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule secretar de stat.

Domnul deputat Toró. Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Toró Tiberiu:

Stimați colegi,

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a luat în dezbatere acest proiect de lege.

Legea face parte din categoria legilor organice.

Am avut la dispoziție un aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ, respectiv avize favorabile de la Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină și imunități, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și de la Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale.

La dezbateri, au participat experți din partea Ministerului Administrației și Internelor, respectiv din partea Departamentului pentru Relații cu Parlamentul al Ministerului Administrației și Internelor.

Am fost prezenți, din totalul de 24 de membri ai comisiei, 22 și am adoptat în unanimitate acest raport, pe care-l propunem dumneavoastră pentru adoptare.

În cursul dezbaterilor pe articole, vom avea două intervenții suplimentare față de ceea ce găsiți dumneavoastră în raportul pe care-l aveți.

Fiind vorba de o modificare mai substanțială a acestei legi existente, propunem 15 minute pentru dezbateri generale, dacă sunt necesare, respectiv intervenții pe articole - câte un minut.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Nu sunt intervenții la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole.

Dacă, de la pct.1 la pct.10, există obiecții, observații, comentarii? Nu sunt. Adoptate.

De la pct.11 la pct.20? Adoptate.

De la pct.21 la pct.30? Adoptate.

De la pct.31 la pct.40?

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Alexandru Mircea:

Doamnelor și domnilor deputați,

Împreună cu comisia, supunem atenției dumneavoastră o corectură la nr.crt.38, la art.35, ultimul alineat - alin.4.

Acolo se folosește expresia "în nomenclatorul de clasificări a activităților economiei naționale". Corect este - și în limba română corect este - "în cadrul clasificării CAEN"; deci, în cadrul clasificărilor activităților în economia națională.

Deci, să scoatem cuvântul "nomenclatorul" și să scriem "prevăzute în cadrul clasificării ...", nu "prevăzute în nomenclatorul".

Aceasta ar fi obiecțiunea, dacă sunteți de acord cu ea.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Dacă nu sunt obiecții, comisia este de acord; ne însușim acest amendament.

Vă mulțumesc.

Până la pct.40, alte observații? Nu sunt. Adoptate.

Pct.41-pct.50? Adoptate.

Pct.51-pct.60? Adoptate.

Pct.61-pct.70? Adoptate.

Pct.71-pct.80? Adoptate.

Pct.81-pct.90? Adoptate.

Pct.91-pct.100? Adoptate.

Pct.101-pct.110? Adoptate.

Pct.111-pct.120?

Domnule președinte, vă rog.

 
   

Domnul Toró Tiberiu:

Stimați colegi,

La pct.118 din raport, se referă la prevederile art.1311, se propune eliminarea acestei prevederi, deoarece conținutul nu mai este actual, dat fiind faptul că, de la data de 1 ianuarie 2007, România a aderat la Uniunea Europeană.

Proiectul inițial, la Senat, a fost adoptat înainte de data aderării. Deci, nu mai este necesar acest articol.

Propunem eliminarea.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Guvernul? De acord?

Înțeleg că nu sunt obiecții la această corectură; îndreptăm.

Atunci, până la pct.120? Adoptate.

Pct.121? Adoptat.

Vă mulțumesc.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

Proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.84/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr.202/2006 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (rămas pentru votul final).  

La pct.18: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr.202/2006 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă.

Legea are caracter ordinar, proiect adoptat de Senat.

Raport comun de adoptare - Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic.

Procedură de urgență. Suntem Cameră decizională.

Rog inițiatorul. Domnul secretar de stat Dănilă.

   

Domnul Cătălin-Ionel Dănilă (secretar de stat, Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei.):

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Din aplicarea prevederilor Legii nr.202 privind organizarea și funcționarea A.N.O.F.M., a reieșit necesitatea reorganizării unităților fără personalitate juridică de implementare a programelor pentru dezvoltarea resurselor umane, ce funcționează în structura Agenției Naționale de Ocupare a Forței de Muncă.

În acest sens, în vederea asigurării unei gestionări eficiente a Fondului social european, principalul instrument al politicii sociale a Uniunii Europene, începând cu 1 ianuarie 2007, unitățile menționate se transformă în organisme intermediare regionale, trec în subordinea Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei și se finanțează din bugetul de stat prin diminuarea corespunzătoare a numărului de posturi.

În același timp, modificările și completările propuse au avut în vedere asigurarea resurselor necesare pentru plata drepturilor salariale, precum și a celorlalte drepturi de care beneficiază președintele A.N.O.F.M., care nu mai este secretar de stat, organizarea în subordinea acestuia a cabinetului demnitarului și, pentru a respecta prevederile Legii nr.202 și ale Legii nr.188 privind statutul funcționarului public, coordonarea activității executive a agenției să fie exercitată de un alt funcționar public.

Față de cele prezentate, vă propunem adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Din partea comisiilor, domnul președinte Duțu.

 
   

Domnul Stelian Duțu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

La întocmirea prezentului raport, comisiile au avut în vedere avizele favorabile din partea Consiliului Legislativ, Consiliului Economic și Social, Comisiei pentru buget, finanțe și bănci și al Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2006 care modifică și completează Legea nr.202/2006 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. El a fost adoptat și de Senat, în ședința din 14 decembrie 2006, iar, în urma finalizării dezbaterilor, comisiile propun admiterea, fără modificări, a proiectului de lege.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Nu sunt. Nu există amendamente admise sau respinse.

Proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.61/2006 pentru modificarea anexei nr.2 din Ordonanța Guvernului nr.24/1992 privind stabilirea serviciilor consulare și a taxelor percepute pentru prestarea acestora (rămas pentru votul final).  

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 61/2006 pentru modificarea Anexei nr.2 din Ordonanța Guvernului nr.24/1992 privind stabilirea serviciilor consulare și a taxelor percepute pentru prestarea acestora.

Legea are caracter ordinar; proiect adoptat de Senat; raport de adoptare din partea Comisiei pentru politică externă; suntem Cameră decizională.

Dacă inițiatorul dorește să susțină proiectul? Nu este necesar.

Comisia pentru politică externă?

Vă rog. Domnul președinte Glăvan.

   

Domnul Ștefan Glăvan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Comisia pentru politică externă a Camerei Deputaților a fost sesizată în fond, în vederea examinării și întocmirii raportului, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 61/2006 pentru modificarea Anexei nr.2 din Ordonanța Guvernului nr.24/1992 privind stabilirea serviciilor consulare și a taxelor percepute pentru prestarea acestora.

Prin obiectul de reglementare și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Proiectul de lege a primit avizul favorabil al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci și al Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat acest proiect de lege în ședința din 29 noiembrie 2006.

Membrii comisiei au examinat propunerea legislativă, expunerea de motive și avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca scop introducerea unor modificări de natură a permite statului să-și respecte pe deplin obligațiile internaționale atât cele care derivă din acorduri bilaterale, cât și cele care derivă din principiile recunoscute de drept internațional, acordând cetățenilor români posibilitatea de a beneficia pe deplin de avantajele și facilitățile convenite la nivel bilateral, în domeniul circulației persoanelor.

La dezbaterea proiectului de lege au participat reprezentanți din partea Ministerului Afacerilor Externe.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, să supună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, proiectul de lege menționat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Nu sunt intervenții la dezbateri generale.

Nu există amendamente admise sau respinse.

Proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbateri asupra Proiectului de Lege pentru modificarea art.26 alin.(1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.190/2000 privind regimul metalelor prețioase, aliajelor acestora și pietrelor prețioase în România (retrimis comisiei).  

La pct.20 pe ordinea de zi avem Proiectul de Lege pentru modificarea art.26 alin.(1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.190/2000 privind regimul metalelor prețioase, aliajelor acestora și pietrelor prețioase în România.

Legea are caracter ordinar; proiect adoptat de Senat; raport de adoptare din partea Comisiei pentru buget, finanțe și bănci; suntem Cameră decizională.

Dacă inițiatorul dorește să-și susțină proiectul?

Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Aurel Gubandru:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În conformitate cu prevederile art.1 alin.1 din Legea nr.591 din 2004 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor prețioase, aliajelor acestora și pietrelor prețioase din România, termenul limită până la care persoanele fizice și juridice, ale căror obiecte din metale prețioase, aliaje ale acestora și pietre prețioase au fost preluate abuziv, pot solicita restituirea acestora judecătoriei în raza căreia domiciliază sau își au sediul, este de 31 decembrie 2006.

Totodată, alin.2 al aceluiași articol lărgește sfera categoriilor de beneficiari ai prevederilor amintitei ordonanțe de urgență, incluzându-i și pe moștenitorii persoanelor fizice, respectiv succesorii de drept ai persoanelor juridice îndreptățite.

În fapt, cei cărora le-au fost confiscate abuziv, după anul 1946 și până în '90, bijuteriile și obiectele, monedele din metale prețioase și aliajele, sunt de regulă persoane în vârstă, victime ale abuzurilor comise în perioada comunistă, care au dificultăți financiare și pentru care formalitățile privind restituirea bunurilor sunt greoaie, presupun consum de timp, efort pentru deplasare, plata unor taxe, comisioane, transport din mediul rural și așa mai departe.

Față de cele arătate mai sus, prezentăm proiectul de lege prin care solicităm prelungirea termenului pentru restituirea bunurilor confiscate cu încă 3 ani, respectiv până la 31 decembrie 2009.

Apreciem că măsura ar oferi unui număr important de persoane îndreptățite posibilitatea de a-și redobândi drepturile, venind, totodată, în sprijinul reafirmării unui principiu constituțional fundamental, cel al respectării dreptului de proprietate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Comisia?

Domnul președinte Tănăsescu. Vă rog.

 
   

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a analizat această propunere legislativă, a fost de acord cu ea. În esență, este vorba de fapt de o prelungire a termenului până la care cei îndreptățiți să poată să se adreseze instanțelor judecătorești pentru restituirea bunurilor confiscate cu încă 3 ani, respectiv până la data de 31 decembrie 2009.

Așa cum spuneam, comisia a vizat favorabil și vă propune ca dumneavoastră și plenul Camerei să avizeze favorabil acest act normativ. Aș vrea, însă, să fac două comentarii și două propuneri, domnule președinte, vizavi de textul aprobat așa cum a fost el adoptat de către Senat, ca urmare a aprobării Legii nr.458/2006.

Există propunerea din partea comisiilor ca, atât din titlul legii, ca și din articolul unic, sintagma "aliajelor acestora" să fie eliminată, iar la articolul unic, în ultimul rând, să se menționeze "cu modificările care sunt aprobate".

De aceea, domnule președinte, cu aceste mențiuni, v-aș propune ca proiectul de lege să fie adoptat și, sigur, să fie aprobat de către plenul Camerei.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat, domnule președinte.

Dacă din partea Guvernului există un punct de vedere? Vă rog.

 
   

Doamna Cristina Pocora:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Guvernul nu susține în forma prezentată prezentul proiect de lege, deoarece prelungirea perioadei de solicitare a restituirii generează un efort bugetar suplimentar și Ministerul Finanțelor Publice nu poate susține, în momentul actual, promovarea unor acte normative a căror aplicare atrage majorarea cheltuielilor bugetare.

Pe de altă parte, stabilirea prin lege a posibilității introducerii de astfel de cereri noi de către persoanele ale căror solicitări inițiale au fost respinse prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă este în afara legii. Sigur, există posibilitatea căilor externe de atac.

De aceea, Guvernul nu susține adoptarea prezentului proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Uioreanu.

 
   

Domnul Horea Dorin Uioreanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal cere reîntoarcerea la comisie. Inițiatorii nu au făcut o proiecție vizavi de implicația bugetară pe care ar crea-o prelungirea termenului și acesta este unul dintre elementele pentru care noi cerem întoarcerea la comisie.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Alte intervenții pe chestiunea retrimiterii la comisie?

Supun votului dumneavoastră, atunci, propunerea de retrimitere la comisie a acestui proiect.

Vă rog să votați.

Voci din sală:

Nu merge!

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Merge, votați cu încredere.

 
   

Vă mulțumesc.

Propunerea de retrimitere la comisie a fost adoptată.

Termen, domnule președinte? O săptămână, vă mulțumesc foarte mult.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.418/2004 privind statutul profesional specific al medicului de medicină a muncii (rămas pentru votul final).  

Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii 418/2004 privind statutul profesional specific al medicului de medicină a muncii.

Legea are caracter organic.

Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru sănătate.

Suntem Cameră decizională.

Rog inițiatorul.

Din partea comisiei, vă rog, domnul deputat Crăciunescu, aveți cuvântul.

   

Domnul Grigore Crăciunescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Comisia pentru sănătate și familie a fost sesizată cu dezbaterea în fond în procedură obișnuită a Proiectului de Lege privind modificarea și completarea Legii 418/2004 privind statutul profesional specific al medicului de medicina muncii.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul Comisiei juridice, de disciplină și imunități, avizul Comisiei de muncă și protecție socială, avizul Consiliului Legislativ, precum și punctul de vedere al Guvernului.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr.418/2004 privind statutul profesional specific al medicului de medicina muncii, în sensul precizării atribuțiilor medicului de medicină în secțiile, compartimentele de medicina muncii, boli profesionale și cabinetele de medicina muncii din ambulatoriu de specialitate a spitalelor, precum și eliminarea prevederilor referitoare la obligativitatea pe care o au medicii specialiști care au competență în medicina de întreprindere de a efectua stagiu de pregătire în cea de a doua specialitate de medicina muncii și de a promova examenul până la data de 31 decembrie 2007.

Având în vedere cele menționate, comisia propune plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și aprobare, proiectul de lege care face obiectul raportului.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

La lucrările Comisiei de sănătate și familie au participat 15 deputați, iar raportul a fost adoptat în unanimitate.

Proiectul de lege, potrivit Constituției, este de competența decizională a Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Nu sunt intervenții la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole. Lucrăm pe anexa cu anexa cu amendamente admise. Nu există amendamente respinse.

Dacă la pct. 1 există obiecții, observații, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Pct. 2? Adoptat. Pct. 3? Adoptat. Pct. 4? Adoptat.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

Proiectul va trece la vot final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative (rămasă pentru votul final).  

Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei juridice.

Suntem Cameră decizională.

Dacă inițiatorul dorește să susțină proiectul.

Vă rog, doamna deputat Adomnicăi.

   

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect introducerea unor prevederi care să reglementeze valoarea unor studii de impact, pentru proiectele de legi de importanță și complexitate deosebită, precum și pentru acele proiecte de legi pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea.

Elaborarea acestor studii de impact ar permite o evaluare atât a costurilor, cât și a beneficiilor rezultate prin aplicarea acestui act normativ în plan economic și social, precum și evidențierea unor dificultăți care ar putea să apară în situația implementării actului normativ.

Guvernul a făcut deja un prim pas în această direcție, adoptând Hotărârea guvernamentală nr.775/2005, dar s-a simțit nevoia creării unui cadru legislativ la un nivel superior și ceea ce vreau să mai precizez este că, la elaborarea acestei propuneri legislative, au fost avute în vedere și anumite aspecte care s-au conturat în cadrul unui proiect PHARE, de înfrățire instituțională între Camera Deputaților și Adunarea Națională a Franței, cu tema "Crearea unor mecanisme de evaluare a impactului legilor, adoptate de Parlamentul României".

Pentru aceste considerente, vă rog să adoptați prezenta propunere legislativă în forma aprobată de Comisia juridică.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

Din partea comisiei, domnul vicepreședinte, Florin Iordache.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Membrii Comisiei juridice au ținut cont de avizul favorabil al Consiliului Legislativ, cu observațiile și propunerile pe care noi ni le-am însușit în anexă.

Camera decizională este Camera Deputaților.

În urma examinării, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii 24/2000 privind normele de tehnică legislativă, cu amendamentele admise, care sunt redate în prezenta anexă de la proiectul de lege.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Nu sunt intervenții la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole. Lucrăm pe anexa cu amendamente admise. Nu există amendamente respinse.

Dacă la punctul 1 există obiecții, observații, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Pct. 2 adoptat. Pct. 3 adoptat. Pct. 4 adoptat. Pct. 5 adoptat. Pct. 6 adoptat. Pct. 7 adoptat.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

Proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea anexelor nr.1 și 2 la Ordonanța Guvernului nr.51/1994 privind drepturile de echipament și materiale de resortul echipamentului, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională (rămas pentru votul final).  

Pct. 23, Proiectul de Lege pentru modificarea anexelor nr.1 și 2 la Ordonanța Guvernului nr. 51/1994, privind drepturile de echipament și materiale de resortul echipamentului, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru apărare.

Suntem Cameră decizională.

Dacă inițiatorul dorește să susțină proiectul? Nu.

Comisia, vă rog frumos, domnul deputat Toró.

   

Domnul Toró Tiberiu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nefiind inițiatorul, reprezentantul Guvernului, aici, în două fraze voi prezenta și obiectul acestui proiect.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată în procedură normală pentru a face raportul acestui proiect privind modificarea Anexelor 1 și 2 la Ordonanța Guvernului nr. 51/1994 privind drepturile de echipament și materiale din resortul echipamentului în timp de pace ale personalului din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională.

Având la dispoziție un aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ, am dezbătut proiectul de lege, care se referă la modificările și completările acestor anexe, în scopul compatibilizării uniformelor militarilor români cu uniformele militarilor din statele membre NATO.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Am fost prezenți, din totalul de 24 de membri ai comisiei, un număr de 20 de deputați și am adoptat cu unanimitatea voturilor prezentul raport pe care vi-l propunem pentru adoptarea prezentului proiect de lege.

Propunem cinci minute pentru dezbateri generale, dacă sunt necesare și câte un minut la intervenții individuale.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Nu sunt. Nu există amendamente admise sau respinse.

Proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbateri asupra Proiectului de Lege privind accesul parlamentarilor la documentele privatizării (retrimis comisiei).  

La pct. 24, Proiectul de Lege privind accesul parlamentarilor la documentele privatizării.

Este vorba de reluarea dezbaterilor la un proiect de lege la care articolele 1, 2 și 3 au fost respinse, iar art. 4 a fost adoptat, astfel încât proiectul de lege rămânea în forma: Articol unic: "Parlamentarii care au luat la cunoștință de informațiile cuprinse în documentele prevăzute la art. 1 au obligația să păstreze secretul acestora și să le folosească exclusiv scopului pentru care au fost solicitate."

Având în vedere situația destul de ciudată din punct de vedere juridic, eu aș propune să trimitem acest proiect înapoi comisiei și comisia să vină cu o propunere fie de respingere a întregului proiect, fie de reformulare a art. 4, fie de introducere a unor articole care să dea obiect acestei inițiative legislative.

Domnul deputat Hanganu, aveți cuvântul.

   

Domnul Romeo Octavian Hanganu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cred că este, totuși, cazul să spunem două lucruri despre acest proiect de lege, datorită faptului că, în urmă cu o săptămână, chiar domnul președinte Traian Băsescu, de la această tribună, făcea următoarea apreciere: de foarte multe ori, parlamentarii votează o serie de legi legate de privatizare fără să cunoască conținutul acestor contracte, în primul rând. Deci vorbea despre lipsa de transparență în procesul de privatizare și atunci cred că este absolut normal ca noi să ne putem crea condițiile în care să putem accede la documentele privatizării.

Îmi pare rău că, în sesiunea trecută, sau mai bine spus în luna iunie, exact colegii noștri de la Alianță au fost cei care au fost împotriva acestei inițiative legislative.

Cred că sunt necesare aceste precizări tocmai pentru că, odată ce vor ajunge la Comisia juridică, să se poată analiza cu maximă seriozitate această inițiativă legislativă extrem de bună, după părerea mea.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Călian.

 
   

Domnul Petru Călian:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doresc să intervin pe o problemă tehnică. Așa cum rezultă din actualul text al acestei inițiative legislative, din momentul în care parlamentarii sunt obligați să păstreze secretul asupra documentelor unor privatizări, se subînțelege foarte clar faptul că ei au acces la aceste documente. De fapt, esența legii consta în accesul parlamentarilor la documentele care vizează privatizarea.

Pe cale de consecință, nu putem să discutăm despre anularea acestei prevederi legislative, ba, din contră, Comisia juridică trebuie să găsească acele amendamente prin care, într-adevăr, să dea dreptul parlamentarilor să aibă acces la anumite documente legate de privatizări.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat Crăciunescu.

 
   

Domnul Grigore Crăciunescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Acest proiect de lege, indiferent în ce formă îl vom adopta, vine un pic mai târziu sau prea târziu, aș spune eu.

S-a privatizat în țara asta enorm de mult și s-a furat la drumul mare enorm de mult. Acuzațiile sau vorbele pe care le spun eu sunt foarte grele și îmi asum responsabilitatea.

Din moment ce contractele de privatizare sunt confidențiale și la ele au acces un număr restrâns de oameni care sunt interesați, cred că ar trebui, în acest proiect de lege sau să facem altul, în care să ne interesăm cum au fost privatizate și anumite obiective sau fabrici, societăți comerciale puțin mai înainte.

Am să vă dau un exemplu. Exista în România, în anul 2004, Fabrica sau Societatea comercială Nectar S.A. Pașcani, din județul Iași. Un obiectiv industrial care valora în jur de 400 - 500 de miliarde și de așa manieră s-a lucrat, de așa manieră au dus lucrurile cei interesați, încât acest obiectiv a fost vândut pe 16 miliarde, deci 100 de mii de euro și, în procesul-verbal de evaluare, în faza de lichidare, cele 40 de hectare de pământ pe care era amplasat obiectivul respectiv nici nu existau în procesul-verbal de evaluare a întreprinderii.

Deci eu cred că ar trebui să ne uităm puțin în urmă și cei care s-au cocoțat și stau pe averi de milioane, sute de milioane de euro, ar trebui să răspundă și, nefiind jurist, poate spun un lucru incorect, prescrierea unor pedepse sau a unor sancțiuni, care trebuie date unor oameni, ar trebui să nu mai fie în vigoare.

Cred că, pe acest domeniu, mai avem multe de făcut.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Dragoș Dumitriu.

 
   

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Domnule președinte,

La această lege s-a ajuns...

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, poate aveți dreptate, dar nu vă aud!

 
   

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Da, s-a ajuns cum-necum din nou la dezbateri generale.

Până la urmă, noi, de fapt, ne confruntăm cu o problemă de tehnică la vot, pentru că s-au respins, așa cum se vede, articole de la 1 la 3, dar a apărut această inadvertență, întrucât la art. 4 se face vorbire de o prevedere de la respinsul art. 1.

De aceea, las la o parte faptul că majoritatea suntem de acord cu această lege, dar pentru a trece de acest impas, cred că propunerea dumneavoastră a fost cea mai judicioasă, și anume de retrimitere a întregii legii la comisie. Aș sugera comisiei să-și ia un termen suficient de îndelungat pentru a judeca foarte bine acest proiect de lege și să-i dăm o formă care să fie pe placul tuturor. Pentru că este o lege necesară și, după părerea noastră, a celor de la PRM, nu mai este cazul ca parlamentarii să fie puși în fața unor întrebări ale cetățenilor despre privatizări importante chiar de la ei din județ, iar ei să spună că nu au avut acces la aceste contracte. Ei, aleșii țării, ei, reprezentanți în cel mai înalt for al țării.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Cristian Rădulescu.

 
   

Domnul Cristian Rădulescu:

Stimați colegi,

Spunea un antevorbitor ceva mai devreme că legea n-ar mai fi necesară deoarece nu mai sunt privatizări, ca să citez dintr-un clasic politic care se exprima în urmă cu câțiva ani asupra situației și spunea: "Păi nu prea mai este nimic de furat în România." Și alt clasic l-a contrazis și a zis: "Ba mai este de furat."

Ar fi necesară o astfel de lege care se referă la accesul parlamentarilor la documentele privatizării, în cazul că ar fi numai beneficiu, acela al transparenței.

Guvernul ne semnalează că nu susține adoptarea, deoarece se încalcă principiile confidențialității și principiul de concurență neloială. Și asta este foarte adevărat. Că este adevărat s-a văzut la prima examinare a legii, în Cameră, când legea a căzut, dar nu cu un număr necesar de voturi. A fost reluată pe articole și s-a văzut care este părerea, aproape unanimă, fiindcă pe articole a căzut. Numai un singur articol, dintr-o nebăgare a noastră de seamă, a supraviețuit, stingher, făcând trimitere la un alt articol care căzuse, însă, părerea generală a fost exprimată la momentul respectiv, că legea aceasta trebuie respinsă.

Acum, din puntul de vedere procedural, nu prea mai are cu ce să ne lumineze comisia sesizată în fond reexaminând această chestiune. Practic, noi, astăzi, trebuie, conform procedurii, să dăm votul final și să terminăm procedura pe această lege.

S-ar putea ca nici de data aceasta votul să nu fie concludent, deși văd că este o lege ordinară, deci avem toate premisele ca să sfârșim procedura la această lege.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Deci, să înțeleg că propunerea este să facem dezbaterile în plen. Da.

Alte intervenții? Nu. Mulțumesc.

Este o propunere de retrimitere la comisie, o să o supun întâi votului pe aceasta și după aceea.

Dacă considerați necesar, puteți să aduceți încă un argument.

 
   

Domnul Nicolae Popa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Trebuie retrimisă la comisie și analizat foarte minuțios acest proiect de lege, pentru că, mai zilele trecute, domnul președinte Băsescu ne acuza pe noi, parlamentarii, că am votat Legea de privatizare a Petrom-ului fără să știm ce conține acest proiect de lege, fără să avem datele necesare, fără să știm exact ce s-a negociat și ce s-a înțeles în privința privatizării Petrom-ului.

Ca să nu se mai întâmple asemenea lucruri care nu ne fac cinste, eu zic că această lege să fie foarte bine analizată și să avem acces la toate datele privind privatizarea unor societăți comerciale.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisie a acestui proiect.

Vă rog să votați.

 
   

Proiectul a fost retrimis la comisie. Termen de aprofundare, două luni.

S-a cerut termen lung. Vă promit că nu se mai privatizează nimic în aceste două luni.

 
Dezbateri asupra Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr.309/2002 privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961 (retrimisă comisiei).  

La pct. 25, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.309/2002 privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961.

Legea are caracter ordinar.

Respinsă de Senat.

Sunt nenumărate rapoarte de respingere din partea Comisiei pentru muncă.

Propunerea comisiei, de respingere, nu a fost adoptată prin vot final, ca urmare a fost trimisă din nou comisiei, care-și menține propunerea de respingere.

Îmi permit să subliniez pentru comisie că, potrivit art. 97 alin. (4), dacă plenul respinge o dată propunerea de respingere, la următorul raport trebuie să fie unul de adoptare sau adoptare cu amendamente, conform Regulamentului. Înțeleg că, în acest moment, comisia își menține propunerea de respingere.

Avem două variante. Ori facem aplicarea art.97 alin.(4) și cerem comisiei să facă un raport de adoptare cu amendamente, ori discutăm din nou pe respingere și, probabil, ne blocăm din nou. Rugămintea va fi, totuși, la toate comisiile să respectăm Regulamentul, că ne aflăm mereu în această situație de susținere în continuare a propunerii de respingere. Până la urmă, știți că adoptare cu amendamente poate să fie inclusiv modificarea articolului prin care se spune nu se face...?

Deci domnul președinte Duțu, din partea comisiei, vă rog.

În consultare cu domnul președinte suntem de acord să vă propunem o retrimitere cu termen de o săptămână la comisie.

Supun votului dumneavoastră această propunere de retrimitere la comisie, termen o săptămână, vă rog să votați.

   

Vă mulțumesc.

S-a adoptat propunerea de retrimitere.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea art.84 și art.85 din Legea 59/1934 asupra cecului (rămasă pentru votul final).  

La pct. 26 avem Propunerea legislativă pentru modificarea art.84 și art.85 din Legea 50/1934 asupra CEC-ului.

Legea are caracter organic.

Respinsă de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei juridice.

Suntem Cameră decizională.

Dacă inițiatorul dorește să intervină? Nu.

Comisia? Pe scurt. Înțeleg că-și menține raportul de respingere.

Dezbateri generale? Nu sunt dezbateri generale.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbateri asupra Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată (retrimis comisiei).  

La pct. 27, Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei juridice.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul, doamna deputat Mona Muscă.

   

Doamna Monica Octavia Muscă:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În baza art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaților, cer retrimiterea la comisie, având în vedere că nu am fost nici unul dintre inițiatori chemați la comisie când s-a discutat inițiativa legislativă.

Această obligație pe care o are orice comisie este în baza art.55, alin.(1) din Regulament.

Drept urmare, vă solicit, domnule președinte și comisiei și dumneavoastră și grupurilor parlamentare, să acceptați retrimiterea la comisie.

Vă mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Comisia, vă rog? Comisia este de acord.

Supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisie a acestui proiect.

Vă rog să votați.

 
   

Vă mulțumesc.

Propunerea s-a adoptat. Termen același ca la cea dinainte.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind unele servicii de asistență financiară procedurală (rămasă pentru votul final).  

Propunerea legislativă privind unele servicii de asistență financiară procedurală.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei juridice.

Suntem Cameră decizională.

Dacă inițiatorul dorește să susțină proiectul? Nu dorește.

Comisia își menține raportul? Da.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbateri asupra Propunerii legislative pentru completarea Codului de procedură penală (retrimisă comisiei).  

Propunerea legislativă pentru completarea Codului de procedură penală.

Legea are caracter organic.

Proiectul respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei juridice.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul, doamna deputat Minodora Cliveti, aveți cuvântul.

   

Doamna Minodora Cliveti:

Mulțumesc, domnule președinte.

Colegul meu coinițiator nu este aici, îmi pare foarte rău.

Este vorba, domnilor și doamnelor colege, despre o primă sau una dintre inițiativele care, după părerea mea, ar putea să contribuie în mod efectiv la diminuarea violenței în familie și, mai ales, împotriva femeilor.

Pornesc de la pledoaria mea prin a vă spune că România face parte din campania paneuropeană de combatere a violenței în familie. Există documente internaționale prin care România se obligă să ia toate măsurile, inclusiv cele legislative, pentru a diminua acest flagel.

V-aș aduce ca argumente câteva cifre. Se raportează că în cursul anului 2006 au fost înregistrate plângeri, în jur de 10000 de cazuri de violentă în familie, care reprezintă, însă, în conformitate cu puntul de vedere al specialiștilor, doar vârful aisbergului, realitatea, însă, fiind cu mult mai dură și mai gravă.

Propunerea noastră vizează posibilitatea, acordarea dreptului victimelor violenței în familie de a avea asistență juridică gratuită și obligatorie.

Eu n-aș vrea să insist asupra binefacerilor acestei inițiative, dar am orgoliul să vă citesc din avizul favorabil al Consiliului Superior al Magistraturii, nu mă mai refer la cel al Consiliului Legislativ, prin care această inițiativă legislativă este apreciată și considerată ca fiind favorabilă.

Deși s-au luat măsuri în domeniul violenței în familie, fenomenul persistă, criticile formulate cel mai des la adresa modului de instrumentare a acestor tipuri de infracțiuni fiind legate de informarea victimelor, de încurajarea acestora de a rupe tăcerea și de a depune plângeri, precum și de lipsa unei asistențe de specialitate, inclusiv juridice. Repet, am citat din avizul favorabil a Consiliului Superior al Magistraturii.

V-aș ruga, stimați colegi, să apreciați că în ciuda reținerilor, reticențelor Guvernului care, firește, va trebui să dea niște bani pentru aceste victime, existând în felul acesta, totuși o modalitate cât se poate de concretă de reducere a acestui fenomen, există printre noi, mai ales printre colegele noastre, femei din Camera Deputaților o preocupare reală în sensul acestui fenomen. Și, de aceea, mă adresez, în primul rând colegelor mele, dar și colegilor mei, de a vota această inițiativă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

Raportul comisiei, domnul vicepreședinte Iordache.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins acest proiect de lege. Consiliul Legislativ, cât și Comisia pentru egalitate de șanse, au avizat favorabil acest proiect de lege.

Ceea ce se dorește în acest proiect de lege a fost prezentat de către colega mea doamna Cliveti, argumentele pentru care a fost respins în Comisia juridică, de disciplină și imunități acest proiect de lege au fost acelea că noi avem în dezbatere în cadrul Comisiei juridice un proiect de lege pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală, un proiect de lege mult mai amplu și am decis în cadrul comisiei să preluăm observațiile și propunerile colegei și colegului nostru Timiș, în acel proiect de lege.

Față de aceste argumente, în cadrul Comisiei juridice, în urma dezbaterilor, noi venim cu o propunere de respingere a acestui proiect de lege și în raport cu obiectul și conținutul său, acest proiect de lege face parte din categoria legilor organice.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

La dezbateri generale, s-au înscris doamna deputat Turcan, domnul deputat Stanciu, doamna deputat Ardelean și o să mai notez dacă mai sunt și alte solicitări.

Doamna deputat Turcan, aveți cuvântul.

 
   

Doamna Raluca Turcan:

Bună ziua!

Vă mulțumesc foarte mult.

Parlamentarii deputați ai Partidului Liberal Democrat vor susține această inițiativă, pentru că considerăm că în urma traumelor suferite de femeile care au fost abuzate, o asistență din partea statului este oricând binevenită. Chiar dacă procedural mai există un alt proiect de lege în desfășurare, considerăm că această modificare, prin această inițiativă, trebuie să fie făcută și să o privim cu toți ca un prim pas pentru a ajuta niște femei care suferă și care n-au avut norocul să aibă parte de o viață liniștită.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

Domnul deputat Stanciu, apoi doamna deputat Ardelean.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Domnilor miniștri,

Domnule Nicolăescu,

Vedem de o bună bucată de vreme, pe posturile de televiziune din România o telenovelă foarte interesantă al cărui principal obiect este "pliciul". Din când în când vine un domn și spune că n-a bătut-o pe doamna în cauză, care divorțează, ci i-a dat cu pliciul. Și acest plici se pare că devine un instrument universal de calmare a unor distinse soții. Deja pe piață este o penurie de pliciuri.

Ca atare, trebuie să stopăm acest efect pervers, colateral al unor emisiuni televizate prin a susține și accepta această inițiativă transpartinică, PNL-PD, deoarece multe dintre cele care sunt agresate nu cu pliciul și chiar cu alte obiecte contondente, mult mai periculoase ca pliciul, să poată să se adreseze justiției fără a plăti taxele de rigoare, pe care uneori chiar nici nu le au.

Ca atare, până când onor Comisia juridică va propune modificarea Codului de procedură penală, asta la anul și la mulți ani, că avem vreo două coduri, multe femei vor mai fi supuse acestei acțiuni naționale de pliciuire.

Și, ca atare, Grupului parlamentar al este împotriva violenței în familie pentru susținerea acestei inițiative și sper că și distinșii colegi de la P.N.L. care sunt co-inițiatori și de la P.D. care sunt prin definiție antipliciuitori vor susține această inițiativă.

Vă mulțumesc pentru atenție și le asigurăm pe colegele noastre că nu se găsește nici un plici în această sală și nici un pliciuitor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumim pentru bătaie, domnule deputat.

Doamna deputat Ardelean.

 
   

Doamna Lia Ardelean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Având în vedere avizul favorabil al Consiliului Superior al Magistraturii, propun retrimiterea la comisie a propunerii legislative, până când Codul de procedură penală va fi schimbat, va mai dura, sunt convinsă de acest lucru și dacă tot suntem de acord cu această propunere legislativă, este bine s-o adoptăm și după aceea, vedem când se va schimba și Codul de procedură penală. Nu cred că este cazul să mai așteptăm.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

Dacă nu mai există alte argumente pro, sunt convins că argumente contra nu se vor auzi. Supun, de aceea, votului dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisie a acestui proiect.

Vă rog să votați.

 
   

(Vociferări în sală.) N-a funcționat? Deci, mai supun... e o neclaritate? (Domni deputați din sală: Nu funcționează votul electronic!)

Vă rog, doamna deputat? (Către doamna deputat Cornelia Ardelean.)

Mai explic o dată. Avem o propunere de retrimitere la comisie a acestui proiect.

Supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere. Cine votează da, votează pentru retrimiterea la comisie, cine votează nu, votează pentru menținerea raportului de respingere.

Vă rog să votați.

 
    Tot nu funcționează? Veniți la microfon, dacă aveți probleme.  
   

Domnul Florin Iordache:

Se constată că nu funcționează bine, domnule președinte, de aceea, vă propun vot cu mâna ridicată și în continuare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Bun. Proiectul s-a retrimis la comisie. Cred că e destul de evidentă majoritatea în favoarea retrimiterii. Dacă nu funcționează o să votăm cu mâna și o să numărăm și cu asta basta.

Mă iertați, doamna deputat.

Spuneți de la microfon, însă, că nu vă aud.

 
   

Doamna Lia Ardelean:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cum nu funcționează, vedem numărul total de deputați care votează, deci dacă nu funcționează, cum votează da ori ba? Înseamnă că s-a votat, din moment ce rezultatul este același cu numărul de deputați din sală.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Domnul deputat Márton, vă rog. Bun. Vă mulțumesc.

Înțeleg că nu sunt obiecții la rezultatul calitativ al votului de retrimitere. Nu se contestă votul de retrimitere. Bun.

Propunerea legislativă pentru completarea codului de procedură penală legea are caracter organic.... Nu, asta am retrimis-o.

Termen de la comisie? O săptămână, domnule președinte? Da.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente (rămasă pentru votul final).  

Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente.

Legea are caracter organic, respinsă de Senat. Raport de respingere din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități, raport suplimentar de respingere. Suntem Cameră decizională.

Dacă inițiatorul dorește să intervină? Nu dorește.

Comisia își menține raportul.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Titlului VII - capitolele I, art.5 din Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente cu modificările și completările ulterioare (rămasă pentru votul final).  

Propunerea legislativă pentru modificarea Titlului VII - capitolele I, art.5 din Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, cu modificările și completările ulterioare.

Legea are caracter organic, proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități. Suntem Cameră decizională.

Dacă inițiatorul dorește să-și susțină proiectul? Nu.

Comisia își menține punctul de vedere. Raportul?

Nu sunt dezbateri, proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative (rămasă pentru votul final).  

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

Legea are caracter organic, proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități. Foarte interesant, că asta e organică, cea de la 27 era ordinară. Cameră decizională.

Inițiatorul susține proiectul? Nu.

Comisia juridică își menține punctul de vedere? Nu există dezbateri generale. Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative privind evaluarea și managementul inundațiilor (rămasă pentru votul final).  

Propunerea legislativă privind evaluarea și managementul inundațiilor.

Legea are caracter ordinar. Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic. Suntem Cameră decizională.

Dacă inițiatorul dorește să-și susțină proiectul? Nu dorește.

Comisia își menține raportul.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr.371/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea Poliției Comunitare (rămasă pentru votul final).  

Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.371/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea Poliției comunitare.

Legea are caracter ordinar. Proiect respins de Senat. Raport și raport înlocuitor de respingere din partea Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibrului ecologic. Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Nu dorește?

Comisia își menține raportul.

Dezbateri generale nu sunt.

Rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru stabilirea unor normative privind obligativitatea întreținerii și reparației fațadelor imobilelor (rămasă pentru votul final).  

Propunerea legislativă pentru stabilirea unor normative privind obligativitatea întreținerii și reparației fațadelor imobilelor.

Legea are caracter ordinar. Proiect respins de Senat.

Raport de respingere de la Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic. Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul dorește să-și susțină proiectul? Nu dorește.

Comisia își menține raportul.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea art.1 din Legea nr.147 din 26 iulie 2000 privind reducerile acordate pensionarilor pentru transportul intern (rămasă pentru votul final).  

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art.1 din Legea nr.147/2000 privind reducerile acordate pensionarilor pentru transportul intern.

Legea are caracter ordinar. Proiect respins de Senat, raport și raport suplimentar de respingere din partea Comisiei pentru muncă și protecție socială. Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Domnule deputat Nicolae Popa, aveți cuvântul.

   

Domnul Nicolae Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Vin în fața dumneavoastră cu acest proiect de lege privind modificarea art.I din Legea nr.147/2000, articol care se referă la pensionarii din sistemul public din pensii, unde noi am propus să beneficieze de un total de 12 călătorii gratuite tur-retur, la transportul pe calea ferată, cu trenuri de persoane sau accelerate, fără regim de rezervare clasa II-a, cu mijloace auto sau cu navele de călători, transportul intern în comun între localități.

De ce am făcut acest lucru? Cred că dumneavoastră știți la fel de bine ca și mine, societatea românească trăiește o... ne confruntăm cu o dramă în societatea românească și anume drama pensionarilor, drama acestor 4,5 milioane de oameni care nu-și pot plăti și nu-și pot achita serviciile, nu-și pot îndeplini, dacă vreți, modestul nivel de trai și, din această cauză, sigur că ne confruntăm în momentul de față cu 2 milioane de pensionari care au pensii sub 3 milioane de lei, 765 de pensionari care au pensii între 3-4 milioane de lei și doar 1,8 milioane de pensionari care au pensii între 4 și 10 milioane.

Ați văzut și dumneavoastră dramele pe care le trăiesc ei, sunt dați afară din casele naționalizate, stau la cozi la medicamente compensate, la pomana primăriilor, deci nivelul lor de viață este foarte redus. Sărăcia este cruntă, deci nu cred că s-au mai confruntat, această categorie socio-profesională, nu cred că s-au mai confruntat vreodată cu asemenea viață de mizerie și tocmai de aceea, noi venim în fața dumneavoastră, stimați colegi, să propunem aceste facilități, în așa fel încât să le mai ușurăm, dacă vreți, viața aceasta de mizerie pe care o duc ei zi de zi.

Sigur că și noi și clasa politică, în general, instituțiile statului abilitate, Președinția, Guvernul, nu prea au timp de ei și de viața lor, să le rezolve și să le soluționeze problemele, pentru că noi avem alte chestiuni, bilețele, scandaluri, tot felul de îmbrânceli, tot felul de jocuri din acestea stupide și bineînțeles că cei care suferă sunt acești oameni care au muncit o viață întreagă și se văd puși la zid în momentul de față.

Vă mulțumesc și sper că veți vota acest proiect de lege.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Comisia? Domnule președinte Duțu, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Stelian Duțu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În urma rediscutării în ședința din 7 februarie 2007, comisia a hotărât cu 15 voturi și o abținere, menținerea soluției inițiale de respingere a propunerii legislative.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator. Procedură de urgență. Domnul deputat Călian.

 
   

Domnul Petru Călian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Inițiatorul sau unul dintre inițiatorii acestui proiect de lege a adus argumente destul de bune, spun eu, care să determine plenul Camerei Deputaților să voteze împotriva raportului de respingere emis de comisie.

Aș da numai un exemplu. Municipiul Cluj-Napoca a cărui primar este distinsul domnul Traian Boc, Emil Boc, mă scuzați, unde toți pensionarii din Municipiul Cluj Napoca beneficiază de transport gratuit pe mijloacele de transport în comun. Dacă discutăm de pensionarii din localitățile limitrofe ale municipiului reședință de județ vedem clar că se creează deja o mare discriminare.

Mai mult de atât, acești pensionari care, pe lângă acele pensii de mizerie, trăiesc comercializând produsele agricole în zona urbană, se justifică asigurarea a 12 transporturi gratuite tur-retur, pentru ca să aibă condiții de deplasare, astfel încât ei să mai poată produce un ban în plus pentru a-și asigura un trai cât de cât decent. Sau poate, măcar pentru a-și putea achiziționa medicamentele atât de necesare pentru cetățenii de vârsta a treia.

De ce să creăm, stimați colegi, această discriminare? De ce să nu luăm exemplul primarului pedist din Cluj-Napoca care, pe bună dreptate, și-l felicit pe această cale, a luat această măsură.

Pe cale de consecință, vă rog mult să votați împotriva acestui raport de respingere, astfel încât să mai creăm posibilitatea ca pensionarii să se bucure pe ultima sută de metri.

Din punct de vedere financiar, garantez faptul că nu este nici un cost în plus, deoarece aceste mijloace de transport oricum circulă aproape goale de cele mai multe ori.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Márton din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R.

 
   

Domnul Marton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Nu vreau să iau cuvântul pe fondul acestui proiect de lege, ci trebuie să ridic o problemă procedurală. Se pare că aceste comisii nu reușesc să interpreteze regulamentul nostru. Din păcate, nici noi nu interpretăm, cred eu, corect regulamentul nostru și ne jucăm de-a șoarecele și pisica, adică pică de 2-3 ori propunerea de respingere a unei legi, se reîntoarce la comisie, cică pe baza art.104 alin.3 și o să dau imediat citire acestui articol, după care comisia ne-o retrimite și a patra și a cincea și a zecea oară cu aceeași soluție, respingere.

Doamnelor și domnilor deputați,

Acest alin.3 sună în felul următor: "În cazul în care Camera Deputaților nu este de acord cu propunerea de respingere, dezbaterea pe articole se va face într-o ședință ulterioară, conform ordinii de zi." Deci asta este prima propunere, urmând să fie luate în considerare amendamentele depuse la comisia sesizată în fond și care sunt înscrise în raportul cu amendamente respinse. Procedura finalizându-se cu propunerea de adoptare a respectivei inițiative ori hotărâre a Camerei Deputaților. Deci, asta este prima soluție.

Sau președintele va trimite spre reexaminare proiectul comisiei sesizate în fond, cu stabilirea termenului. De ce s-o retrimită președintele? Că poate comisia va reuși s-o adopte într-o formă modificată. Dar, dacă comisia revine de 3-4 ori cu aceeași soluție de respingere, atunci eu cred că trebuie să aplicăm primul paragraf al acestui alin.3, prima teză, adică fiecare astfel de lege căreia i-a fost respinsă respingerea de n ori, să fie dezbătută cu amendamentele existente depuse, de parcă n-ar avea raport din partea comisiei, articol cu articol și vot final. Dacă trece bine, dacă pică bine. A fost respins. Deci, asta este soluția și aici și o trimitem probabil, iarăși 37-le ca și 25, am retrimis de 4 ori și comisia vine cu aceeași soluție.

Aș propune să se dea o interpretare acestei teze din Regulamentul nostru, dar, din păcate, ar trebui s-o trimitem Comisiei juridice, de disciplină și imunități care are iarăși această practică păguboasă și complet neregulamentară.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Înțeleg că în cazul acesta nu ne aflăm în ipoteza de la art.104 alin.3, a fost retrimitere la comisie, n-a fost respingere prin neîntrunirea numărului de voturi necesar. Deci, de asta și-au menținut ... este, de fapt, o menținere a raportului.

Dacă nu mai există alte intervenții...

Înțeleg, domnule deputat Popa, că ați cerut retrimiterea sau doar respingerea raportului? Respingerea raportului. Am înțeles.

Nu mai există alte intervenții la dezbateri generale, proiectul de lege rămâne la vot final.

 
Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.309/2002 privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961 (retrimisă comisiei).  

37. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.309/2002 privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950-1961.

Legea are caracter ordinar. Proiect respins de Senat.

Raport și raport suplimentar de respingere din partea Comisiei pentru muncă și protecție socială.

În această situație, propunerea comisiei, de respingere nu a fost adoptată și ca urmare, plenul a retrimis-o comisiei, care a depus un nou raport, în cazul acesta ne aflăm la situația discutată anterior și vă propun să aplicăm aceeași regulă, respectiv, să trimitem proiectul comisiei, care să facă un raport de adoptare cu modificări.

Supun votului dumneavoastră această propunere de retrimitere la comisie pentru aplicarea art.97 alin.4. Vă rog să votați.

   

Da. Vă mulțumesc.

Propunerea a fost adoptată.

Domnule președinte, termen?

 
     

Domnul Stelian Duțu:

O săptămână.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

O săptămână. Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind instituirea indemnizației pe viață a cascadorilor români de film istoric și național din patrimoniul Național care au activat în perioada 1960 - 1989 (rămasă pentru votul final).  

Propunerea legislativă privind instituirea indemnizației pe viață a cascadorilor români de film istoric și național din patrimoniul național care au activat în perioada 1960-1989.

Legea are caracter ordinar, respinsă de Senat. Raport de respingere.

Comisia pentru muncă și protecție socială? Domnul deputat Giurgiu.

   

Domnul Mircia Giurgiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am inițiat această propunere legislativă la solicitarea cascadorilor care au activat în acea perioadă și ei susțineau că Ministerul Culturii și Cultelor susține acest proiect de lege. Dar, când am ajuns la comisii s-a dovedit că Ministerul Culturii și Cultelor nu mai susține acest proiect de lege, spunând că ar trebui formulat și cu acordul lor și așa mai departe.

Așadar, e vorba doar de, în jur de 15 cascadori care au activat, și-au desfășurat activitatea în condiții foarte grele și care beneficiază în prezent de o pensie foarte mică, acest proiect de lege i-ar fi ajutat.

Dar, Guvernul și-a schimbat poziția în așa fel încât o să vedem cum vom formula un alt proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulțumesc, domnule deputat.

Comisia? Dacă domnul deputat susține, o să vă rog să spuneți de la microfon, totuși.

 
   

Domnul Stelian Duțu:

De asemenea, urmare discutării în ședința din 7 februarie, comisia a hotărât respingerea propunerii legislative.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulțumesc.

Înțeleg, domnule deputat, că veți iniția un alt proiect, deci aceasta rămâne pe procedura de respingere. Vă mulțumesc.

Deci proiectul trece la vot final.

 
Supunerea la votul final:  

Este ora 12,31, rog liderii de grup să-și invite colegii în sală, astfel încât în două minute sau trei minute, când e gata lista să putem să începem procedura de vot final.

Reamintesc liderilor că la ora 13 ne întâlnim la sala Biroului permanent al Camerei Deputaților, pentru o ședință de Birouri permanente reunite.

Putem începe, domnii colegi, puteți lua loc în bănci, dacă vă rog insistent?

Da, o să consider faptul că doamnele și domnii deputați care stau în picioare se vor abține de la vot.

Avem un număr de 35 de proiecte pe lista de vot final.

  Proiectul de Hotărâre pentru aprobarea Statului de funcții al Serviciilor Camerei Deputaților pe anul 2007 (adoptat);

La pct.1 pe listă avem Proiectul de Hotărâre pentru aprobarea Statului de funcții al serviciilor Camerei Deputaților pe anul 2007.

Supun votului dumneavoastră statul de funcții, vă rog să votați. Da. Vă mulțumesc.

Statul de funcții a fost adoptat.

  Proiectul de Hotărâre privind încuviințarea pornirii unei anchete parlamentare de către Comisia pentru cercetarea Abuzurilor, Corupției și pentru Petiții, în vederea cercetării legalității retrocedării Castelului Bran și a producerii de scoatere la vânzare a acestuia (adoptat);

2. Proiectul de Hotărâre privind încuviințarea pornirii unei anchete parlamentare de către Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții, în vederea cercetării legalității retrocedării Castelului Bran și a procedurii de scoatere la vânzare a acestuia.

Vă rog să votați. Da. Vă mulțumesc.

Proiectul a fost adoptat. (Conform afișajului electronic, s-au înregistrat 244 de deputați prezenți, 228 voturi pentru, 12 voturi împotrivă, 2 abțineri)

   

N-a trecut? 141?

Luați cuvântul, domnule Uioreanu... Da.

 
  Proiectul de Hotărâre privind Contul de execuție a bugetului Camerei Deputaților pe anul 2004 (adoptat);

3. Proiectul de Hotărâre privind Contul de execuție a bugetului Camerei Deputaților pe anul 2004.

Vă rog să votați. Da. Vă mulțumesc.

Proiectul s-a adoptat.

(Conform afișajului electronic, s-au înregistrat 249 de deputați prezenți, 141 voturi pentru, 97 voturi împotrivă, 7 abțineri)

   

Am senzația că bugetul a fost cheltuit în mod excedentar. Rog secretarii generali să vadă ce se întâmplă cu noi aici. Deci, proiectul pe anul 2004 s-a adoptat.

(Conform afișajului electronic, s-au înregistrat 250 de deputați prezenți, 227 voturi pentru, 13 voturi împotrivă, 9 abțineri)

 
  Proiectul de Hotărâre privind Contul de execuție a bugetului Camerei Deputaților pe anul 2005 (adoptat);

4. Pentru 2005. Proiectul de Hotărâre privind Contul de execuție a bugetului Camerei Deputaților pe anul 2005. Să vedem poate a fost mai luminos.

Vă rog să votați. Da. Vă mulțumesc.

S-a adoptat și acesta.

(Conform afișajului electronic, s-au înregistrat 251 de deputați prezenți, 231 voturi pentru, 12 voturi împotrivă, 4 abțineri)

  Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002 (adoptată);

5. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii audiovizualului nr.504/2002.

Legea are caracter organic. Suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog să votați. Da, domnule Stanciu. Știu. Vă rog să... secretariatul? Știu...

Vă rog, domnule Stanciu, aveți cuvântul.

   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Domnilor miniștri,

Domnule Nicolăescu,

În această atmosferă frumoasă de seară târzie, vă anunț, domnule președinte, că distinsele aparate de înregistrare a votului sunt blocate pe 231 de voturi pentru.

În consecință, vă rog să dați drumul la vot, pentru că vor trece toate cu 231 de voturi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Păi, considerăm...înțeleg că e totul votat, da? Văd că s-a pornit. Dacă doriți să votăm din nou Propunerea legislativă de la pct.5, privind modificarea și completarea Legii audiovizualului nr.504/2002.

Legea are caracter organic. Vă rog să votați.

Domnule Dragomir, doriți să luați cuvântul?

Vă rog, domnule Gheorghiof, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Votul electronic e o opțiune la votul deschis. Există cealaltă opțiune, cu mâna ridicată. N-are rost să încercăm acum să stăm în întuneric. S-ar putea să cadă complet curentul și atunci să se întâmple altceva. Și n-o să vedeți nici mâna, o să începem să bâjbâim.

În numele Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, propunem vot deschis cu mâna ridicată.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Supun votului dumneavoastră această propunere.

Cine este pentru utilizarea votului deschis prin ridicarea de mâini. Vă rog să votați.

Vă rog să numărați. O să îl rog pe domnul din spate să rămână cu mâinile jos, ca să nu ne ducă în eroare. Așa, mulțumesc.

216 voturi pentru.

Voturi împotrivă?

Domnule, faceți un efort măcar să aprindeți lumina dacă se mai poate. Domnule Popescu, niște lumină dacă se poate, măcar?!

49 de voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

S-a adoptat formula.

Supun votului dumneavoastră atunci prin vot deschis, următoarele proiecte.

Propunerea Legislativă pentru modificarea și completarea Legii audiovizualului nr.504/2002.

Legea are caracter organic.

Suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog să votați.

247 de voturi pentru.

Voturi împotrivă?

Abțineri? 11 abțineri.

Proiectul a fost adoptat.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sigur, există și coincidențe în viață. Eu am o vorbă pe care am luat-o din zicerile lui Murphy și care sună cam așa: "Când toată lumea își închipuie un scenariu, nu subestima rolul prostiei și al întâmplării". S-ar putea să fie și o întâmplare faptul că exact la o săptămână, în aceeași zi, la aceeași oră și pe exact aceeași temă, se produce exact același accident, aceeași pană de curent, și nu mai funcționează votul electronic.

Cred că nu este numai o simplă întâmplare. Cred că tematica este mult prea importantă pentru... fără a subestima calitățile de numărător ale celor doi colegi secretari. Tematica este mult prea importantă ca să ne expunem unor comentarii, votând a doua oară manual, în condițiile defectării votului electronic, tema referendumului.

Vă fac două propuneri: una este să luăm o mică pauză de câteva minute, până se remediază sistemul de vot electronic, (Vociferări.) - vă mulțumesc! - și a doua este să votăm celelalte chestiuni, dar tematica referendumului să o votăm în condițiile în care se va repara votul electronic. (Vociferări.)

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat,

Dacă există vreun dubiu referitor la proiectul care urmează, eu pot să vă propun vot prin apel nominal, nu e nici un fel de problemă, și în felul acesta, lucrurile sunt clare. (Vociferări în sală.)

Vă rog, domnule deputat Călian.

 
   

Domnul Petru Călian:

Pe procedură doresc să intervin, domnule președinte. Momentul stabilirii modului de vot l-am depășit, s-a votat, vot deschis prin ridicare de mână, vă rog să continuați treaba, la ora 13 avem altă activitate, domnule președinte.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Stimați colegi,

Dacă se va contesta votul la vreuna dintre legi, voi propune eu să se voteze prin apel nominal, ca să nu fie nici un fel de discuție, dacă sunteți de acord.

Da. Domnul deputat Boureanu.

(Rumoare)

În ciuda întunericului, vă rog să păstrați și liniștea.

 
   

Domnul Alexandru Cristian Boureanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnilor, deși n-o să vă spun ceva la fel de plăcut. Într-adevăr, am depășit momentul în care s-a hotărât cum votăm, dar, așa cum au hotărât inițial că votăm cu cartele și la un moment dat ne-am răzgândit, putem din nou să hotărâm că vom face vot nominal.

Iar rugămintea mea este, având în vedere că ați fost trimiși în Parlament de cei care sunt cei mai interesați să avem o lege corectă a referendumului, v-aș ruga individual să vă spuneți fiecare punctul de vedere, pentru a responsabiliza parlamentarii în fața electoratului, și-i rog pe colegii de la presă să-și pregătească camerele și să filmeze frumos, poate domnul președinte le dă voie să filmeze de aici din față, ca să știm fiecare dintre noi cum a votat pentru această lege importantă.

Mulțumesc mult.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Stanciu, domnul deputat Marton.

A! Doamna Aura Vasile. Ok!

 
   

Doamna Aurelia Vasile:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

O să vă rugăm să respectați Regulamentul Camerei. Deci, liderul de grup sau viceliderul poate să solicite un asemene lucru. Colegul meu antevorbitor nu reprezintă una din aceste condiții.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnule Marton, ați renunțat.

Stimați colegi, după cum l-am anunțat pe domnul lider de grup, Cristian Rădulescu, dacă va exista orice fel de contestare a votului, am să propun eu însumi vot prin apel nominal, ca să nu fie nici un fel de dubii.

 
  Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii privind creșterea siguranței în unitățile de învățământ (adoptată);

Supun votului dumneavoastră prin procedura adoptată de Cameră, Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii privind creșterea siguranței în unitățile de învățământ.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

Cine este pentru?

Sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, 267 de voturi, toți parlamentarii prezenți sunt pentru.

(Se spune din sală că s-ar putea să funcționeze aparatul de vot electronic.)

Dacă funcționează, verificăm imediat la următorul proiect de lege.

  Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru modificarea și completarea Legii Societății Naționale de Cruce Roșie din România nr.139/1995 (adoptată);

Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru modificarea și completarea Legii Societății Naționale de Cruce Roșie din România nr.139/1995.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați. Să vedem dacă merge electronic.

Vă rog să votați.

Nu funcționează.

Rămânem la vot prin ridicare de mâini.

   

Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru modificarea și completarea Legii Societății Naționale de Cruce Roșie din România nr.139/1995.

Vă rog să votați.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Două abțineri.

Cu 264 de voturi pentru, două abțineri și un vot împotrivă, proiectul a fost adoptat.

 
  Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru modificarea și completarea legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului (adoptată);

Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului.

Domnul deputat Cristian Rădulescu.

   

Domnul Cristian Rădulescu:

Da. Mulțumesc, domnule președinte.

Reiau, înaintea dumneavoastră cu puțin, propunerea ca acest vot să fie făcut nominal și vă rog să supuneți maniera de vot nominal la vot.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Înțeleg că pentru acest proiect doar propuneți.

Supun votului dumneavoastră ca acest proiect să fie votat prin apel nominal.

Vă rog să votați.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 66 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 128 de voturi împotrivă.

Abțineri? 49 de abțineri.

S-a respins procedura. Se va vota prin ridicare de mâini. Dacă se va contesta votul, fără îndoială, votăm prin apel nominal.

Supun votului dumneavoastră Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

Cine este pentru? 190 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 51 voturi împotrivă.

Abțineri? 6 abțineri.

190 voturi pentru, 51 voturi împotrivă și 6 abțineri.

Domnule deputat Rădulescu, doriți să luați cuvântul.

 
   

Domnul Cristian Rădulescu:

O scurtă explicare a votului.

Stimați colegi,

Domnule președinte,

Grupul parlamentar al Partidului Democrat a votat împotriva acestei modificări a Legii referendumului, socotind că ea introduce prevederi care, pe de o parte, limitează dreptul constituțional democratic al poporului de a se manifesta prin referendum o lungă perioadă de timp, introducând acele perioade de interdicție a referendumului, pe de altă parte, introduce norme diferite de suspendare prin referendum a președintelui ales prin modalități diferite de vot în primul sau în al doilea tur.

Prin urmare, instituie, hai să zicem, categorii de legitimitate a Președintelui României.

Am votat împotrivă și, în orice caz, această lege care a fost modificată cu profundă tentă politică și care a fost adoptată în condițiile votului acesta, fără asumarea răspunderii votului nominal, această lege s-ar putea să fie conform zicalei că nu este pentru cine se pregătește, este pentru cine se nimerește. (Aplauze din partea deputaților care fac parte din Grupul parlamentar al P.D.)

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Crin Antonescu.

 
   

Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu doresc să justific votul, pentru că asta am făcut-o și în dezbateri și în toată această perioadă. Dar apropo de asumarea răspunderii, doresc să spun că eu și toți colegii mei parlamentari liberali prezenți aici au vota pentru.

Pentru că pe de altă parte suntem buni colegi, și dintr-o solidaritate pe care sper să o înțelegeți, vă rog, domnule președinte și stimați colegi, să dispuneți staffului tehnic să elibereze niște adeverințe unor colegi de-ai noștri, pentru Palatul Cotroceni, că dânșii au votat cum trebuie.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. domnul deputat Marton.

Numai din partea grupurilor, domnule deputat.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

După cum știți, am mai spus și data trecută, Grupul nostru parlamentar a votat pentru această soluție, pentru că suntem convinși că este soluția justă, indiferent de cine este președintele țării. Este o soluție echilibrată, corectă și de aceea am votat așa. Iar dacă, după cum susțin unii dintre colegii noștri, poporul dorește altceva, e dreptul poporului, și-l va exprima ducându-se la referendum într-o majoritate solicitată de lege și votând împotriva demisiei unui președinte sau altuia, oricare ar fi acest președinte și oricând.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Călian, Grupul P.C.

 
   

Domnul Petru Călian:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Putem discuta în primul rând despre un principiu, cel al simetriei, mult vehiculat, inclusiv în mass-media în ultima perioadă. Este un lucru absolut normal. Părerea Grupului parlamentar al P.C. este că până astăzi Legea nr.3, Legea referendumului, a fost una neconstituțională.

Nu trebuie să supere pe nimeni faptul că s-a votat în acest mod, votul este evident, este zdrobitor în favoarea acestei inițiative legislative.

Felicit Grupurile parlamentare ale UDMR și P.N.L, iar colegilor din P.D. trebuie să le spun că principiul este unul și același: minoritatea se supune majorității.

Așadar, trebuie să vedem Constituția de fiecare dată, și atunci când discutăm despre suspendare, mă refer aici la președinte, și atunci când discutăm despre Proiectul de Lege care vizează modificarea Legii referendumului. Constituția este una și aceeași.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Florin Iordache, din partea Grupului P.S.D.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Noi am votat pentru respectarea Constituției. Pentru că Legea nr.3 din februarie 2000 este o lege neconstituțională. Am ținut cont de decizia Curții Constituționale nr.567 din vara anului trecut. Am votat pentru normalitate. Am votat, dacă este necesar, și președintele nu respectă Constituția, pentru întoarcerea la popor. Cui îi e frică de întoarcerea la popor? Dacă vă e frică de întoarcerea la popor, stimați colegi, n-aveți ce căuta aici și mergeți la Cotroceni.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Jipa, din partea Grupului P.R.M.

 
   

Doamna Florina Ruxandra Jipa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Bănuiesc că voi fi în asentimentul unei mari părți din această sală. Într-adevăr, P.R.M.-ul a votat tot pentru Constituție, tot pentru normalitate, tot pentru reîntoarcerea la popor. Nu ne este frică de nimeni și am mai spus-o de multe ori și probabil că astăzi acest vot este mai reprezentativ ca oricând, pentru că știți ce miză mare are acest vot.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

Cred că am finalizat grupurile parlamentare.

Vă propun, stimați colegi, ca urmare a acestei lungi proceduri de explicare a votului, să fiți de acord să finalizăm totuși lista de vot final astăzi.

Dacă sunt obiecții. Nu sunt.

 
  Proiectul de lege privind aprobarea ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 102/2005 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (adoptat);

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.115/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr.102/2005 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.

Legea are caracter organic.

Suntem primă Cameră sesizată.

Cine este pentru? 260 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Proiectul a fost adoptat.

  Propunerea legislativă privind înființarea satului Țepu de Jos prin reorganizarea comunei Țepu, județul Galați (Respinsă);

Propunerea legislativă privind înființarea satului Țepu de Jos prin reorganizarea comunei Țepu, județul Galați.

Legea are caracter organic.

Suntem primă Cameră sesizată.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 154 de voturi. Insuficiente pentru adoptarea proiectului.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă pentru înființarea comunei Cornești, județul Gorj, prin reorganizarea comunei Bălești (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

Propunerea legislativă pentru înființarea comunei Cornești, județul Gorj, prin reorganizarea comunei Bălești.

Legea are caracter organic. Procedură de urgență.

Suntem primă Cameră sesizată.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați.

Cine este pentru respingere?

Vă supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a înființării. Vă rog să votați.

174 voturi. S-a aprobat respingerea.

Vă rog, domnule deputat. Explicarea votului.

   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Stimați colegi,

Am înțeles și din partea comisiei că există anumite argumente pentru a respinge ceea ce până la urmă cetățenii din acea comună își doreau. Sunt inițiator.

Mă gândesc însă că vorbim în ultimul timp, vorbea și șeful Partidului Democrat, domnul Băsescu, de aici, vorbea de vot uninominal și de a respecta dorința celor care ne aleg. Eu am crezu, prin acest proiect, și le mulțumesc colegilor mei că m-au susținut, că încerc să respect voința celor care mă aleg și am privit cu neplăcere votul împotriva cetățenilor Gorjului, dat de colegii mei parlamentari de Gorj.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Nu mai sunt alte intervenții.

 
  Propunerea legislativă pentru completarea Legii administrației publice locale nr.215/2001 (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

Propunerea legislativă pentru completarea Legii administrației publice locale nr.215/2001.

Legea are caracter organic.

Comisia propune respingerea.

Suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog să votați.

173 de voturi. Respingerea propunerii a fost adoptată.

  Proiectul de Lege pentru acceptarea Amendamentului adus la Convenția privind comerțul internațional cu specii sălbatice de faună și floră pe cale de dispariție adoptată la Washington la 3 martie 1973, care a fost adoptat la cea de-a patra Conferință a Părților, la Gaborone la 30 aprilie 1983 (adoptat);

Proiectul de Lege pentru acceptarea Amendamentului adus la Convenția privind comerțul internațional cu specii sălbatice de faună și floră pe cale de dispariție, adoptată la Washington la 3 martie 1973, care a fost adoptat la cea de-a patra Conferință a Părților, la Gaborone la 30 aprilie 1983.

Legea are caracter ordinar.

Suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog să votați.

Cine este pentru? 259 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Două abțineri.

Proiectul a fost adoptat.

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, pentru finanțarea Proiectului privind serviciile municipale, semnat la București la 24 iulie 2006 (adoptat);

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, pentru finanțarea Proiectului privind serviciile municipale, semnat la București la 24 iulie 2006.

Legea are caracter ordinar.

Suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog să votați.

Cine este pentru? 259 de voturi.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

Proiectul a fost adoptat.

  Proiectul de Lege privind acceptarea Convenției asupra protecției patrimoniului cultural subacvatic, adoptată la Paris la 2 noiembrie 2001 (adoptat);

Proiectul de Lege privind acceptarea Convenției asupra protecției patrimoniului cultural subacvatic, adoptată la Paris la 2 noiembrie 2001.

Legea are caracter ordinar.

Suntem primă Cameră sesizată.

Cine este pentru? 259 de voturi.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Proiectul a fost adoptat.

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției de cooperare polițienească pentru Europa de Sud-Est, adoptată la Viena la 5 mai 2006, semnată de România la aceeași dată (adoptat);

Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției de cooperare polițienească pentru Europa de Sud-Est, adoptată la Viena la 5 mai 2006, semnată de România la aceeași dată.

Suntem primă Cameră sesizată.

Legea are caracter ordinar.

Vă rog să votați.

Cine este pentru? 258 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Proiectul a fost adoptat.

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria privind trecerea frontierei de către persoane, mijloace de transport, echipamente și materiale în procesul de construire și dare în exploatare a unui nou pod mixt (rutier și feroviar) de frontieră între cele două țări, peste fluviul Dunărea, semnat la Sofia la 31 iulie 2006 (adoptat);

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria privind trecerea frontierei de către persoane, mijloace de transport, echipamente și materiale în procesul de construire și dare în exploatare a unui nou pod mixt (rutier și feroviar) de frontieră între cele două țări, peste fluviul Dunărea, semnat la Sofia la 31 iulie 2006.

Proiectul are caracter ordinar.

Suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog să votați.

Cine este pentru? 258 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Proiectul a fost adoptat.

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Senegal privind cooperarea în domeniul militar, semnat la București la 19 octombrie 2006 (adoptat);

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Senegal privind cooperarea în domeniul militar, semnat la București la 19 octombrie 2006.

Legea are caracter ordinar.

Suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog să votați.

Cine este pentru? 258 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

Proiectul a fost adoptat.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției (adoptat);

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

Cine este pentru? 258 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 3 abțineri.

Proiectul a fost adoptat.

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.194/2002 privind regimul străinilor în România (adoptat);

Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.194/2002 privind regimul străinilor în România.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

Cine este pentru? 258.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Proiectul a fost adoptat.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.84/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr.202/2006 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (adoptat);

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.84/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr.202/2006 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

Cine este pentru? 258 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Proiectul a fost adoptat.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.61/2006 pentru modificarea anexei nr.2 la Ordonanța Guvernului nr.24/1992 privind stabilirea serviciilor consulare și a taxelor percepute pentru prestarea acestora (adoptat);

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.61/2006 pentru modificarea anexei nr.2 la Ordonanța Guvernului nr.24/1992 privind stabilirea serviciilor consulare și a taxelor percepute pentru prestarea acestora.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

Cine este pentru? 258 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Proiectul a fost adoptat.

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.418/2004 privind statutul profesional specific al medicului de medicină a muncii (adoptat);

Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.418/2004 privind statutul profesional specific al medicului de medicină a muncii.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

Cine este pentru? 258 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Proiectul a fost adoptat.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative (adoptat);

Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

Cine este pentru? 256 voturi pentru.

Voturi împotrivă?

Revin. Cine este pentru? Vă rog să-mi atrageți atenția dacă s-a votat prost. Dacă ați observat, vă rog să sesizați dacă a fost greșită numărătoarea undeva. 180 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 62 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Proiectul a fost adoptat.

  Proiectul de Lege pentru modificarea anexelor nr.1 și 2 la Ordonanța Guvernului nr.51/1994 privind drepturile de echipament și materiale de resortul echipamentului, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională (adoptat);

Proiectul de Lege pentru modificarea anexelor nr.1 și 2 la Ordonanța Guvernului nr.51/1994 privind drepturile de echipament și materiale de resortul echipamentului, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

Cine este pentru? 256 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Proiectul a fost adoptat.

  Propunerea legislativă pentru modificarea art.84 și art.85 din Legea 59/1934 asupra cecului (nu s-a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptarea propunerii de respingere);

Propunerea legislativă pentru modificarea art.84 și art.85 din Legea nr.59/1934 asupra cecului.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere.

Vă rog să votați.

Cine este pentru? Respingerea o supun la vot. Da. vă rog să numărați. 148 voturi pentru.

Voturi împotrivă?

(Din sală se atrage atenția că este lege organică)

E ordinară, pe cuvântul meu că scrie ordinară aici!

Deocamdată numărăm, și discutăm după aceea. 126 voturi împotrivă.

Sunt 148 de voturi pentru respingere.

Rog să mi se explice de la comisie dacă e organică sau ordinară. La mine scrie ordinară. Pe ordinea de zi sunt, doamna deputat. La ce punct e pe ordinea de zi?

Ordinară, scrie, domnilor, la pct.26. Explicați-mi, vă rog! Deci, organică, scrie.

Deci, propunerea de respingere nu s-a adoptat.

Comisia, aplicarea art.97 alin.(4) - dacă nu greșesc - da, vă rog să-l aplicați corespunzător.

  Propunerea legislativă privind unele servicii de asistență financiară procedurală (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

Propunerea legislativă privind unele servicii de asistență financiară procedurală.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați.

Ordinară, scrie la mine, din nou. OK.

Vot tot 148, da? 148 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 126 voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

S-a adoptat respingerea.

  Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați.

Cine este pentru? 254 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Propunerea a fost respinsă.

  Propunerea legislativă pentru modificarea Titlului VII - capitolele I, art.5 din Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente cu modificările și completările ulterioare (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

Propunerea legislativă pentru modificarea Titlului VII capitolele I art. 5 din Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, cu modificările și completările ulterioare.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați.

Cine este pentru? 254 pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Propunerea a fost respinsă.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați.

Cine este pentru? 254 pentru.

Voturi împotrivă? 4 împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Propunerea a fost respinsă.

  Propunerea legislativă privind evaluarea și managementul inundațiilor (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

Propunerea legislativă privind evaluarea și managementul inundațiilor.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați.

Cine este pentru? 251 pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

S-a respins.

  Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.371/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea Poliției Comunitare (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.371/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea Poliției Comunitare.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați.

Cine este pentru respingere? 249 pentru.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Proiectul a fost adoptat, deci s-a respins propunerea legislativă.

  Propunerea legislativă pentru stabilirea unor normative privind obligativitatea întreținerii și reparației fațadelor imobilelor (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

Propunerea legislativă pentru stabilirea unor normative privind obligativitatea întreținerii și reparației fațadelor imobilelor.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați.

Cine este pentru respingere? 249 pentru.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Propunerea a fost respinsă.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art.1 din Legea nr.147 din 26 iulie 2000 privind reducerile acordate pensionarilor pentru transportul intern (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art.1 din Legea nr.147/2000 privind reducerile acordate pensionarilor pentru transportul intern.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați.

Cine este pentru respingere? Vă rog să numărați. 150 pentru.

Voturi împotrivă? 125 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Propunerea a fost respinsă.

  Propunerea legislativă privind instituirea indemnizației pe viață a cascadorilor români de film istoric și național din patrimoniul Național care au activat în perioada 1960 - 1989 (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie).

Propunerea legislativă privind instituirea indemnizației pe viață a cascadorilor români de film istoric și național din patrimoniul național, care au activat în perioada 1960 - 1989.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați.

Cine este pentru respingere? 241 pentru.

Voturi împotrivă? 7 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Propunerea a fost respinsă.

Am finalizat sesiunea de vot final.

Declar închisă ședința.

   

Ședința s-a încheiat la ora 13,15.

 
       

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 18 octombrie 2019, 9:25
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro