Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 20-02-2007

Ședința Camerei Deputaților din 20 februarie 2007

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.15 Traian Dobre - declarație politică intitulată "Orgolii personale sau responsabilitate politică";

 

Domnul Eugen Nicolicea:

  ................................................

Domnul Rareș Mănescu, din partea PNL. Domnul Mihai Sandu Capră. Domnul Tiberiu Bărbulețiu. Domnul Cristian Bușoi. Domnul Liviu Câmpanu. Domnul Traian Dobre.

Vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Traian Dobre:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația politică de astăzi am intitulat-o "Orgolii personale sau responsabilitate politică".

În perioada 5-6 februarie 2007 a avut loc la Lisabona a treia reuniune parlamentară mixtă dedicată strategiei Lisabona, co-prezidată de domnul Pöttering, președintele Parlamentului European, și de Norbert Lammert, președintele Budestagului german. La reuniune au participat parlamentari europeni și parlamentari naționali.

Din partea Camerei Deputaților au participat domnul Moldovan, domnul Mironescu, domnul Pușcaș și subsemnatul.

Domnul Hans-Gert Pöttering, președintele Parlamentului European a deschis reuniunea, apreciind că a treia reuniuni internațională dedicată "agendei Lisabona", oferă o oportunitate de dialog și colaborare mai strânsă între Parlamentul European și parlamentele naționale. "Acțiunile decisive", arăta domnia sa, "trebuie să țintească următoarele aspecte: reducerea birocrației pentru întreprinderile mici și mijlocii, reducerea poverii administrative, prin intermediul unei abordări culturale și concrete noi; încurajarea reglementării mai bune și simplificării actelor, concomitent cu păstrarea conținutului legislației. În acest context, tratatul constituțional va reprezenta un pas în direcția corectă, către o definiție a competențelor între Uniunea Europeană și statele membre."

În continuare, domnul Lammert, președintele Bundestagului, a apreciat că progresul realizat până acum nu este suficient. Nici statele membre, singure, nici instituțiile europene nu vor putea îndeplini obiectivele. Este nevoie, de aceea, de o cooperare între diferitele nivele și o abordare comună între Uniunea Europeană și statele membre.

Președintele Bundestagului german a subliniat nevoia abordării integrate a securității energetice, a pieței interne și a capitalului uman, principalele teme de discuție.

Rezoluția Parlamentului European privind strategia Lisabona se concentrează asupra a două aspecte de bază: coeziunea socială și coeziunea în domeniul ocupării în piața internă, precum și reglementarea mai bună, energia și inovația.

Domnul Barosso, președintele Comisiei Europene, a subliniat printre altele necesitatea ca piața internă să reprezinte oportunitate, nu o povară pentru creșterea durabilă și locuri de muncă de calitate. Strategia Lisabona necesită implicarea tuturor actorilor și, în acest sens, parlamentarii naționali au un rol important de jucat în mobilizarea și implicarea actorilor de la toate nivelurile, local, regional, național.

Strategia Lisabona nu este produsul unei ideologii, ci rezultatul unui consens. În acest context, Barosso a criticat pe cei care văd în strategia Lisabona un complot neoliberal și americanizarea modelului social-economic european.

Totuși, pentru a răspunde provocării globalizării, modelul economic și social al Europei trebuie modernizat. Este nevoie de un echilibru între competitivitate și drepturi sociale.

De asemenea, s-a pus un accent deosebit pe domeniul energiei și schimbării climei. Accelerarea reformelor este necesară atât la nivelul Uniunii Europene cât și la nivelul statelor membre, urmărind în același timp reducerea decalajelor între statele membre.

Parlamentele naționale împreună cu Parlamentul European ar putea să reprezinte o mișcare parlamentară pentru schimbare. (În sală se aude foarte tare o convorbire telefonică)

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Continuați, e doar o convorbire telefonică!

Domnul Traian Dobre:

Interesant este și obiectivul de reducere cu 25% a costurilor birocratice până în 2010 care se presupune că ar fi un obiectiv realist.

Câteva remarci la încheierea lucrărilor. Doamna Kastner: "Piața internă este un răspuns la globalizare. Necesitatea unei piețe unice a energiei. Crearea polurilor de excelență. Standarde minime europene în politica de ocupare. Dimensiunea socială n-a fost suficient dezvoltată în strategia de la Lisabona. Integrarea politicilor de familie în strategia Lisabona. Dumneaei a subliniat faptul că este nevoie de schimb de idei, de un dialog viu cu oamenii pentru a găsi soluții. Ne confruntăm însă cu un număr de provocări majore pe care trebuie să le abordăm împreună.

Pentru viitor, politica energetică sustenabilă și sigură trebuie să devină o prioritate a strategiei Lisabona. Elemente importante ale acesteia sunt: piața internă europeană a energiei, solidaritatea în politica energetică.

Am arătat câteva din preocupările Europei și dacă vă aduceți aminte, cu mulți ani în urmă, când tehnologia japoneză era înaintea tehnologiei americane, aceștia din urmă se întrebau de ce ei pot și noi nu. Aceeași întrebare o pun și eu. De ce noi ne ocupăm de orgolii și nu ne ocupăm de rezolvarea problemelor fundamentale ale României.

Vă mulțumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.