Ion Stan
Ion Stan
Ședința Camerei Deputaților din 20 februarie 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.14/02-03-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 20-02-2007 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 20 februarie 2007

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.44 Ion Stan - declarație politică: "Interesele oligarhilor din spatele marionetelor politice portocalii și dependența acestora de mafia resurselor energetice încurajează statul de tip mafiot în România";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Ion Stan:

"Interesele oligarhilor din spatele marionetelor politice portocalii și dependența acestora de mafia resurselor energetice încurajează statul de tip mafiot în România"

Interminabilele crize politice și diversiunile permanente prin care marionetele politice portocalii divizează societatea românească pentru a o guverna prin dihonie națională au scos la iveală, în cele din urmă, câteva adevăruri cutremurătoare.

O mână de oligarhi, ale căror interese economico-financiare sunt dependente de ofensiva mafiei ruse a energiei asupra Europei, exercită puterea reală în România. Această oligarhie acționează ca un guvern din umbră, cel real, alternativa criminală a vieții politice democratice, sufocată de tumoarea malignă a corupției, stăpână în cancelariile de la București.

Se ceartă, oare, domnii Băsescu și Tăriceanu doar de dragul puterii?

O recapitulare a câtorva momente, evenimente și repere care au marcat viața politică și de afaceri a României este binevenită pentru o serie de clarificări necesare.

Traian Băsescu și-a câștigat credibilitatea electoratului ca luptător împotriva corupției, cu studiul de caz "Rafo". După ce a ajuns președinte, nu a mai suflat nici un cuvânt despre "Rafo". În schimb, capul de afiș al discursurilor prezidențiale a devenit dosarul "Rompetrol", urmat de circul încercării de încătușare a domnului Dinu Patriciu.

Unul dintre finanțatorii de primă importanță ai Alianței D.A. și ai campaniei prezidențiale, controversatul mogul al afacerilor dubioase cu țigările "Angelescu" și mare evazionist fiscal, a cărui soție a fost vremelnic recompensată cu o sinecură de consilier al Administrației Prezidențiale, a dispărut în condițiile unei sinucideri ale cărei circumstanțe au lăsat în urmă multe și neelucidate întrebări. Crimă politică?!

Noul campion al luptei anticorupție și adversarul dur al "sistemului ticăloșit" s-a confruntat, la scurt timp după depunerea jurământului ca Președinte al României, cu scandalul propriilor afaceri imobiliare, stins cu mijloace numai de dânsul și avocatul Elena Udrea știute.

Imunitatea conferită de funcția prezidențială ține în "stand-by " dosarul celei mai mari subminări a economiei naționale, în timp ce Președintele României este acuzat, printre rândurile anchetelor și investigațiilor presei neîncălecate, că s-ar folosi de pavilioane străine și de armatori, prieteni din tinerețe ai căpitanului de cursă lungă, pentru a-și ascunde proprietatea asupra unor nave care operează în porturile maritime și dunărene ale României, transporturi de cherestea, arme, ovine, ciment, fier vechi, fructe, orez, zahăr, carne congelată, imigranți ilegali și tot ce mai știe domnia sa că l-a iluminat și inspirat în legătură cu importanța strategică a regiunii Mării Negre și nu numai.

Premierul Tăriceanu este acuzat că a primit la masa guvernului corupția, că a încercat să siluiască onoarea feciorelnică și probitatea profesională a inocentei doamne ministru al justiției, pentru a-și ajuta "patricianul financiar" al partidului. Mai mult, în fața obtuzității doamnei ministru, ar fi îndrăznit să-i propună președintelui un parteneriat, bineînțeles sub protecția aceluiași patrician, asociat în afaceri cu figuri nu mai puțin controversate de petroliști americani.

Pentru ca acuzațiile de corupție la nivel guvernamental să nu rămână o banală demagogie prezidențială, doi ministeriabili - un conservator și un udemerist - sunt linșați, mai întâi mediatic, sub acuzația de trădare, urmând la scurt timp și instrumentarea juridică a dosarelor penale aferente spionajului și trădării.

În replică, oportunistul politic de serviciu scoate din mânecă asul conservator prin care se vrea dovedirea intervenționismului instituționalizat al președintelui în favoarea unui holding rusesc care a acaparat industria aluminiului din întreg arealul central și est-european care a pus pe butuci întreprinderea "Alro" din Oradea, devenită S.C. Centrade S.A:, în prezent în conservare în vederea unei probabile lichidări, care ar asigura concernului rusesc un spațiu de strategică importanță la cca 80 km de granița cu Ungaria.

Șocat, chiriașul de la Cotroceni lasă mai puțin strânse hățurile justiției, iar "dosarul spionilor" devine un banal "dosar al privatizărilor".

Primul ministru, sesizând degringolada președintelui, asmute Corpul de Control al Guvernului asupra oligarhilor din anturajul prezidențial, recte din spatele marionetelor politice democrate.

Superiritat, președintele tuturor românilor ordonă ofițerului acoperit din conducerea Departamentului de știri al Televiziunii Române un interviu în direct și la oră de maximă audiență. Prin vocea prezidențială transpar prioritățile din agenda unor mari puteri, negociate în culise cu puterea de la București.

La interval de 48 de ore, ordonă și premierul un interviu similar. Spre stupoarea românilor, prin vocea șefului guvernului transpar prioritățile de pe agenda altor mari puteri, negociate tot în culise cu puterea de la București.

În anul în care va începe instalarea bazelor militare americane în România, obrăznicia mafiei energetice rusești nu poate să nu îngrijoreze administrația S.U.A., după cum românii nu pot să nu fie oripilați de tupeismul politicienilor care semnalizează aparent într-o direcție corectă, dar o apucă mai întotdeauna pe drumul greșit.

Exact în același an, președintele și fostul său consilier pentru probleme economice apar ca implicați în favorizarea unor grupuri de interese, suspecte a reprezenta mafia energetică rusească, adică aceleași pentru care petrolistul Partidului Național Liberal l-a vizitat în 2005 pe Traian Băsescu, iar acesta l-a sfătuit să le evite în afaceri, deoarece "într-un previzibil conflict, investițiile ruse ar fi ostatice în România". Fără comentarii!

Concluzia preliminară care se impune este aceea că proiecțiile strategice de securitate națională ale Administrației Prezidențiale și Strategia Națională Anticorupție a Guvernului, din motive total diferite, au escamotat realitatea riscurilor și vulnerabilităților la adresa securității naționale, iar rezultatul cert este contribuția lor consecventă la consolidarea unei administrații statale de tip mafiot care, pe plan local, controlează prăduirea banului public în nesfârșita recondiționare a bordurilor și trotuarelor, iar la nivel național controlează culoarele strategice ale afacerilor criminale transnaționale.

În acest context, apar firești și se impun de la sine cel puțin două întrebări:

Când vor depăși serviciile naționale de informații nivelul abstract și gradul de prudențialitate, vecine cu incompetența și lipsa de credibilitate a informărilor privind starea securității naționale, cu care intoxică, de peste un deceniu, comisiile parlamentare de control, la care apelează curtenitor pentru a le gira neutralitatea, obiectivitatea și imparțialitatea.

Când vor binevoi serviciile de informații și structurile informative departamentale să pună la dispoziția Parlamentului informațiile prin care să poată fi controlat și responsabilizat Executivul în legătură cu modul în care acesta gestionează factorii de risc și vulnerabilitățile de securitate națională"?

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 21 octombrie 2019, 0:37
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro