Plen
Ședința Camerei Deputaților din 26 februarie 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.16/08-03-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
09-07-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 26-02-2007 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 26 februarie 2007

  Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art.94 din Regulamentul Camerei Deputaților.  

Ședința a început la ora 16,12.

Lucrările au fost conduse de domnul Lucian Augustin Bolcaș, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Ioan Munteanu și Gheorghe Albu, secretari.

     

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Îi invit pe domnii secretari să-și ocupe locurile.

Rog liderii grupurilor parlamentare să asigure prezența grupurilor parlamentare în sala de ședințe, pentru a putea declara deschise dezbaterile. Le acord un sfert de oră, până la ora 16,30.

Vă mulțumesc.

 
     

- pauză -

(Lucrările au fost reluate la ora 16,30.)

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Declar deschisă ședința de plen a Camerei Deputaților de astăzi, luni, 26 februarie, 2007.

Vă anunț că din totalul celor 330 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 236; sunt absenți 94, din care 36 participă la acțiuni parlamentare.

În conformitate cu prevederile art.94 din regulamentul Camerei Deputaților, vă informez că au fost distribuite tuturor deputaților următoarele documente: ordinea de zi pentru zilele de luni, 26, și marți, 27 februarie 2007; programul de lucru pentru perioada 26 februarie - 3 martie 2007; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; lista rapoartelor depuse în perioada 19 - 26 februarie 2007 de comisiile permanente sesizate în fond; sumarul privind conținutul fiecărui Monitor Oficial, Partea I.

Procedură? Vă rog, domnule deputat, dacă este o problemă personală sau de procedură.

 
     

Domnul Mircea Dușa:

La ordinea de zi.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă rog!

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Domnule președinte,

V-aș ruga ca pct.5 de la ordinea de zi să-l reprogramați pentru mâine, pentru că n-am reușit să depunem raportul comisiei. Până mâine vom depune raportul.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Așa a hotărât și Comitetul liderilor: pct.5 se va dezbate mâine, cu raportul comisiei. S-a stabilit chiar și ora. Domnii secretari îmi confirmă: ora 10,00.

Vă anunț că vom proceda la vot electronic astăzi, așa că vă rog să vă pregătiți cartelele.

 
Aprobarea modificării componenței nominale a Comisiei pentru tehnologia informației și comunicațiilor.  

La pct.2 al ordinii de zi: Modificarea componenței nominale a Comisiei pentru tehnologia informației și comunicațiilor a Camerei Deputaților.

Domnul deputat Ioan Ghișe, cu acordul Grupului parlamentar al P.N.L., din care face parte, solicită să se ia act că renunță la calitatea de membru al Comisiei pentru tehnologia informației și comunicațiilor, menționând că rămâne în continuare membru al Comisiei juridice, de disciplină și imunități și al Comisiei permanente comune de afaceri europene.

Dacă există dezbateri cu privire la această renunțare?

Vă rog, domnule deputat. Aveți o procedură cu privire la acest punct? Vă rog!

   

Domnul Viorel Oancea:

Domnule președinte de ședință,

Domnilor colegi,

Este foarte bine dacă domnul Ghișe trece de la IT la Comisia juridică, de disciplină și imunități și la altă comisie, pentru că știu că dânsul de mult a vrut să plece de la această comisie.

Dar, aș vrea să vă amintesc că, conform art.40 alin.(4), un deputat face parte, în mod obligatoriu, dintr-o singură comisie permanentă.

Vreau să vă spun că 15 deputați au fost dați afară acum mai mult de trei săptămâni din comisii și acum nu pot să-și desfășoare activitatea de deputați în comisii, pentru că nu sunt nominalizați, iar Biroul permanent întârzie ca să facă această punere în fapt a cererilor noastre. Pentru că noi am introdus niște cereri în ".., și le-am înaintat Biroului permanent, iar de trei săptămâni, intrăm în a patra săptămână, noi, acești 15 parlamentari, nu ne putem desfășura activitatea de parlamentari, ca să luăm și noi poziție în comisiile în care am dori să activăm.

Aș dori să se țină cont de acest lucru și să se remedieze.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă informez și pe dumneavoastră, domnule deputat, informez și plenul Camerei Deputaților că problema componenței tuturor comisiilor a fost luată în discuție astăzi de către Biroul permanent, rezolvarea definitivă a situației urmând să se facă în următoarea ședință de Birou permanent, comunicându-se hotărârea.

Deocamdată, este vorba numai de cererea domnului deputat Ioan Ghișe.

V-aș ruga să votați.

Cine este pentru?

Prezență, vot.

Vă mulțumesc. Vă rog să afișați.

Cu majoritatea celor prezenți, cererea domnului deputat a fost aprobată.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii contenciosului administrativ nr.554/02.12.2004 (rămasă pentru votul final).  

Punctul următor al ordinii de zi: Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii contenciosului administrativ.

Din partea inițiatorului, domnule senator Iorgovan, vă rog să poftiți.

   

Domnul Antonie Iorgovan:

Domnule președinte,

Onorată Cameră a Deputaților,

Este o mare cinste pentru mine, în numele colegilor senatori și deputați care am semnat această inițiativă legislativă, să vă rețin atenția asupra motivelor care au determinat necesitatea unei asemenea inițiative legislative.

Suntem la trei ani de la adoptarea în Parlament, respectiv în 2004, a Legii nr.554/2004, legea în vigoare a Contenciosului administrativ, numai că această lege 554, la răbojul ei, este o lege care a fost proiectată, trebuie să spun, oarecum în medii academice pur teoretice și s-a dorit a fi o lege revoluționară și ea s-a îndepărtat în ceea ce privește tehnica de redactare de stilul clasic al Codului civil și Codului de procedură civilă care vine de la Cuza Vodă.

De aici, o serie întreagă de nedumeriri în practică. este un aspect. Unii termeni, se pare nu au fost suficienți de bine gândiți, prin raportare la exigențele procesului de contencios adminsitrativ, și practica a ridicat niște semne de întrebare. Apoi, unele texte au fost declarate neconstituționale de către Curtea Constituțională.

Și, nu în ultimul rând, poate că în primul rând, trebuie să spun că este un lucru care face cinste stafului tehnic al Senatului. Dar, de la bun început, legea a fost publicată cu necorelări ale textelor. În loc să se facă trimitere la art.24, de pildă, la art.1 alin.(6) - cum era corect - s-a făcut trimitere la alin.(8), de unde s-a creat din start un blocaj în ceea ce privește interpretarea și aplicarea legii.

Și pentru a se elimina aceste aspecte, repet, în special pentru a se pune legea în consonanță cu deciziile Curții Constituționale, s-a inițiat această acțiune, acest proiect de lege. Vă rog, respectuos, să aveți în vedere faptul că în actualul proiect, în actuala inițiativă legislativă sunt încorporate sugestiile Înaltei Curți de Casație și Justiție - a fost o ședință a plenului judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Curților de Apel, a Tribunalului București, a doctrinei, sunt două monografii, cel puțin, consacrate comentării Legii Contenciosului Administrativ, unde s-au făcut asemenea sugestii.

Îmi place să cred că noua formulă a Legii contenciosului administrativ este de data aceasta în măsură să împlinească toate exigențele, și teoretice, și perspectiva europeană a României, și spiritul tradițional al procesului civil, care este - în sensul larg al termenului - și procesul de contencios administrativ.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități, raportul, vă rog.

 
   

Domnul Sergiu Andon:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

Comisia juridică, de disciplină și imunități confirmă obiectul modificărilor și, practic, întreg conținutul expozeului făcut de inițiator.

Iar pentru că s-a făcut și o trimitere la istorie, speram să completăm, îndrăznim să completăm părerile domnului profesor senator Antonie Iorgovan, cu satisfacția Comisiei juridice, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților, și cred că nu mă va contrazice inițiatorul, de a fi avut posibilitatea să lucreze stăruitor și cu folos și să colaboreze îndeaproape cu inițiatorul în faza de trecere prin Camera Deputaților.

Așadar, cred că este drept să adăugăm meritelor deja enunțate, contribuția deputaților din Comisia juridică, de disciplină și imunități, stăruitor și a stafului Comisiei juridice, de disciplină și imunități, încorporate în aceste complexe modificări.

Altminteri, suntem primă Cameră sesizată.

Am avut un aviz negativ al Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, dar cred că tocmai prin lucrul stăruitor în comisie am depășit și reținerile acesteia.

Am dispus de avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Proiectul a fost discutat în mai multe ședințe, fiind finalizat în ședința din 14 februarie 2007, cu participarea, cum spuneam, a inițiatorului.

Cvorumul a fost legal: au participat 16 deputați din 24 de membri. Cu unanimitate de voturi, comisia a hotărât să propună plenului adoptarea propunerii.

Legea face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă la dezbateri generale, reprezentanți ai grupurilor parlamentare "..?

Vă rog, domnule deputat Buda.

Apoi domnul deputat Călian.

Vă rog să enunțați și grupul parlamentar din care faceți parte.

 
   

Domnul Daniel Buda:

Deputat Daniel Buda, Grupul parlamentar al P.D.

Partidul Democrat va vota acest proiect de lege, nu pentru că sunt eu unul dintre cei au inițiat această modificare legislativă, ci pentru că acest proiect de lege corespunde unor exigențe maximale în ceea ce privește Legea administrației publice locale, având în vedere faptul că respectăm deciziile Curții Constituționale și, de asemenea, se aduc o serie de clarificări absolut necesare legii, clarificări care au fost sugestionate, să zic așa, de către cei care lucrează cu acest proiect de lege, practic de către practicieni.

Pentru aceste motive, Partidul Democrat va vota prezentul proiect de lege.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Vă rog, domnule Călian.

 
   

Domnul Petru Călian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este bine, atunci când ne apropiem de unanimitate, inclusiv parlamentari ai Partidului Conservator se numără printre inițiatori, și chiar dacă majoritatea reglementărilor cuprinse în această propunere legislativă sunt de tehnică legislativă, credem noi că este un proiect de lege foarte, foarte important.

Mă refer aici foarte pe scurt, ca să mai aduc un argument în plus la faptul că, inclusiv Avocatul Poporului, această instituție extrem de utilă pentru foarte mulți petenți din România, are atribuțiuni mai concrete din acest punct de vedere, dar putem discuta inclusiv despre instituția Prefectului și, de asemenea, și despre drepturi suplimentare pentru persoane fizice și juridice.

Pe cale de consecință, Grupul parlamentar al P.C. va vota acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Iordache. vă rog să poftiți.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Grupul parlamentar al P.S.D. va vota. Va vota, în primul rând, că este un proiect de lege necesar.

În al doilea rând, este un proiect de lege pe care l-am șlefuit în Comisia juridică, de disciplină și imunități, împreună cu colegii din celelalte grupuri parlamentare. Cred că de astfel de proiecte de lege, chiar dacă este un proiect de lege tehnic, avem nevoie, fără a face diferență de culoarea politică a inițiatorului.

Îl felicit pe inițiator, sau pe grupul de inițiatori. V-am spus, este un proiect de lege tehnic, pe care societatea civilă l-a așteptat de mult.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea altor grupuri parlamentare?

Înainte de a trece la dezbaterea pe articole, vreau să-mi exprim satisfacția că au fost păstrate principialitățile de bază care au dus la constituirea acestei legi. Și, în același timp, să vă reamintesc aportul deosebit al Camerei Deputaților, în condițiile în care a fost adoptată această lege, pentru a se găsi formele cele mai potrivite. Avem un exemplu clasic de dinamism în adoptarea legilor, în procesul legislativ; avem un exemplu deosebit al aplicării Parlamentului spre practica judiciară.

Având în vedere că există un raport numai cu amendamente admise, vom lucra pe raportul comisiei, urmând ca fiecare amendament să fie supus votului dumneavoastră.

La pct.1 - titlul legii - amendament admis de comisie.

Discuții? Nu.

Vă rog să procedați la vot. Marcați prezența, votați, vă rog.

Vă mulțumesc. Vă rog să afișați.

Adoptat cu 139 voturi pentru, 3 împotrivă și 2 abțineri.

 
   

Pct.2 al raportului comisiei, art.I, amendament al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, admis de comisie.

Discuții pe marginea amendamentului? Nu.

Vă rog să votați.

Amendament admis.

 
   

Pct.3, art.1 - titulatură. Amendament admis de comisie.

Discuții? Nu.

Vă rog să votați. Se folosește votul electronic, domnilor colegi.

Mă refeream la vot, și nu la îndemnul pentru grup.

Admis.

 
   

La pct.4, alin.(3) al art.1, amendament admis de către comisie.

Discuții? Nu.

Vă rog să votați. Admis.

 
   

Pct.5 al textului comisiei.

Tot ce mai subsumează pct.4, alineatele (3) la (9), dacă mai sunt discuții? Amendamente admise de comisie. Nu.

Vă rog să votați.

2 voturi împotrivă și nicio abținere.

Amendament aprobat.

 
   

Amendamentele subsumate la pct.5 din raportul comisiei.

Dacă sunt discuții cu privire la acestea, cu toate articolele și literele pe care le subsumează acest pct.5?

Dacă nu sunt discuții, vă rugăm să votați amendamentul de la pct.5.

Vă rog să votați.

Amendamentul comisiei, admis cu toate articolele și alineatele sale.

Vă mulțumesc.

 
   

La pct.6 de la raportul comisiei. Toate articolele și alineatele care au făcut obiectul amendamentului comisiei.

Dacă sunt discuții? Nu.

Vă rog să votați.

Amendament admis cu majoritatea celor prezenți.

 
   

La pct.7 din raportul comisiei, cu toate articolele și alineatele sale; amendament al comisiei.

Dezbateri? Nu.

Vă rog să votați.

Amendament admis cu o singură abținere.

 
   

Pct.8 din raportul comisiei, cu toate articolele și punctele sale; amendament al domnului senator Antonie Iorgovan și al Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Dezbateri? Nu.

Vă rog să votați.

Amendament admis.

 
   

Pct.9 din raportul comisiei.

Dacă sunt dezbateri?

Autorii amendamentului: domnul deputat George Băeșu, senator Antonie Iorgovan și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Dacă nu sunt dezbateri, vă rog să votați.

Amendament admis.

 
   

La pct.10 din raportul comisiei, amendamentul admis de către comisie.

Dezbateri? Nu.

Vă rog să votați.

Amendament admis.

 
   

Pct.11 din raportul comisiei.

Dezbateri, discuții?

Vă rog să votați.

Amendament admis cu o abținere și un vot împotrivă.

 
   

Pct.12 din raportul comisiei; amendamentele cuprinse aici.

Dezbateri? Nu.

Vă rog să votați.

Amendament admis.

 
   

Pct.13 din raportul comisiei.

Dezbateri? Nu.

Vă rog să votați.

Amendament admis.

 
   

Pct.14 din raportul comisiei.

Dezbateri? Nu.

Vă rog să votați.

Amendament admis.

 
   

Pct.15 din raportul comisiei, în amendamentul astfel cum a fost admis de către comisie.

Dezbateri? Nu.

Vă rog să votați.

Amendament admis.

 
   

Pct.16 din raportul comisiei.

Dezbateri? Nu.

Vă rog să votați.

Amendament admis.

 
   

Pct.17 din raportul comisiei.

Dezbateri? Nu.

Vă rog să votați.

Amendament admis.

 
   

Pct.18 din raportul comisiei, amendamentul așa cum a fost admis de comisie, care este și autoarea amendamentului, alături de inițiator, domnul senator Iorgovan.

Dezbateri? Nu.

Vă rog să votați.

Amendament admis.

 
   

Pct.19 din raportul comisiei.

Dezbateri? Nu.

Vă rog să votați amendamentul admis de comisie.

Amendament admis.

 
   

Punctul 20 din raportul comisiei. Dezbateri? Nu se înscrie nimeni.

Supun la vot.

Vă rog să votați.

Amendament admis.

 
   

Punctul 21 din raportul comisiei, amendamentul admis de comisie.

Dezbateri? Nu.

Vă rog să votați.

Amendament admis.

 
   

Punctul 22 din raportul comisiei.

Dezbateri? Nu.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Amendament admis.

 
   

Punctul 23 din raportul comisiei.

Dezbateri? Nu.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Amendament admis.

 
   

Punctul 24 din raportul comisiei. Amendament al comisiei admis.

Dezbateri? Nu.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Amendament admis.

 
   

Punctul 25 din raportul comisiei.

Dezbateri? Nu.

Vă rog să vă pronunțați asupra amendamentului, prin vot.

Amendament admis.

 
   

Punctul 26 din raportul comisiei.

Discuții? Dezbateri? Nu.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Amendament admis.

 
   

Punctul 27 din raportul comisiei.

Dezbateri? Nu.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Amendament admis.

 
   

Punctul 28 din raportul comisiei.

Dezbateri? Nu.

Vă rog să votați.

Amendament admis.

 
   

Punctul 29.

Dezbateri? Nu.

Vă rog să votați.

Amendament admis.

 
   

Punctul 30 din raportul comisiei. Sunt eliminări.

Dezbateri? Nu.

Vă rog să votați.

Amendament de eliminare admis.

 
   

Punctul 31 din raportul comisiei, autor Comisia juridică.

Dezbateri? Nu.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Amendament admis.

 
   

Punctul 31 din raportul comisiei, amendament avându-i ca autori pe domnul senator Iorgovan și Comisia juridică.

Dezbateri? Nu.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Amendament admis.

 
   

Punctul 32 din raportul comisiei, amendament de eliminare.

Discuții? Nu.

Vă rog să votați.

Eliminare admisă.

 
   

Punctul 33 din raportul comisiei.

Discuții? Nu.

Vă rog să votați.

Amendament admis.

 
   

Punctul 34 din raportul comisiei.

Discuții? Nu.

Vă rog să votați.

Amendament admis.

 
   

Punctul 35 din raportul comisiei.

Discuții? Nu.

Vă rog să votați amendamentul comisiei.

Amendament admis.

 
   

Punctul 36 și ultimul din raportul comisiei.

Discuții? Nu.

Vă rog să votați.

Amendament admis.

 
   

Stimați colegi,

Votul final...

Vă rog, domnule senator. Deși explicarea votului se face mâine, după votul final, fiind colegul nostru...

 
   

Domnul Antonie Iorgovan:

Domnule președinte,

Onorată Cameră a Deputaților,

Îmi cer scuze respectuos, nu am fost suficient de diligent, m-am încurcat și eu în amendamente. Am votat un articol nou, 161...

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

La ce punct al raportului comisiei?

 
   

Domnul Antonie Iorgovan:

... care, din câte mi-am dat eu seama, nu este prevăzut și cu textul marginal, pentru că fiecare articol este botezat. Este vorba de pct. 19, domnule președinte.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Da.

 
   

Domnul Antonie Iorgovan:

Dacă aveți amabilitatea să mă urmăriți, pe coloana a treia se spune: "cu următorul cuprins" și se trece direct la textul art. 161. Dar înainte trebuia denumirea textului. Și denumirea este "introducerea în cauză a altor persoane".

Lucrul acesta a scăpat și îmi cer scuze încă o dată.

Mulțumesc respectuos pentru efortul dumneavoastră și nu în ultimul rând colegilor din Comisia juridică, care și-au arătat clasa de superprofesioniști. De altfel, raportul este o dovadă de netăgăduit, în acest sens. A fost o onoare din partea mea să particip la aceste discuții. Mulțumesc din suflet.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Stimați colegi,

Este o problemă de tehnică legislativă. De altfel, textele inițiale pe care le modificăm cuprind această denumire.

Supun la vot, însă, și această modificare de tehnică legislativă intervenită la pct. 19.

Vă rog să votați.

 
   

Vă mulțumim. Modificarea de tehnică legislativă este admisă. Vă rog să fie inserată în textul legii, ca atare.

Dați-mi voie și mie să-mi exprim satisfacția că am putut să fiu președinte de ședință la adoptarea acestor modificări, pentru că, vă fac o mărturisire personală, Legea contenciosului administrativ îmi este dragă mie și o dedic în întregime domnului profesor Tudor Drăganu, care a inițiat prima Lege de contencios administrativ de după război, în România.

La vot final mâine.

 
Reexaminarea dispozițiilor art.II alin.(1) și (3) din Legea 249/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr.393/2004 privind Statutul aleșilor locali, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr.61/18 ianuarie 2007 (retrimisă comisiei).  

Reexaminarea dispozițiilor art. II alin.(1) și (3) din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, declarate neconstituționale, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 61/18 ianuarie 2007.

Raportul Comisiei juridice.

Vă rog, domnule președinte.

   

Domnul Sergiu Andon:

Mulțumesc, domnule președinte.

Sper că raportul este difuzat, pentru că am să-l prezint într-o formă mult prescurtată. El este foarte expozitiv, poate puțin chiar prea expozitiv. Ne cerem scuze dacă s-au introdus prea multe amănunte.

Este vorba de reexaminarea dispozițiilor art. II alin. (1) și (3) din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Reexaminarea se face în urma unei decizii a Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 61 din 18 ianuarie 2007, sesizată din mediul practicii juridiciare, deci în cadrul unui proces.

Curtea Constituțională a declarat neconstituționale prevederile articolului respectiv, analizându-le incidența cu dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituție.

Acest raport lung al nostru reflectă și o anumită preocupare care a existat în comisie, față de situația că, după părerea noastră, ne permitem să citim atent și chiar critic și deciziile Curții Constituționale, bineînțeles, fără să le contestăm, dar nu am putut să nu observăm că nu există o suprapunere deplină între critica de neconstituționalitate formulată și argumentele ei, și modul în care Curtea Constituțională a analizat oarecum tangent cu aceleași dispoziții, declarând corect neconstituționalitatea, dar cumva nepunând, ca să spunem așa, punctul pe i.

Din această frământare s-a născut, cum spuneam, acest raport mai detaliat și, constatând, bineînțeles, nici nu puteam altfel, neconstituționalitatea textului respectiv, ne-am permis să sintetizăm observațiile noastre în următoarele concluzii.

În primul rând, că sunt neconstituționale dispozițiile, în raport cu art. 15 alin. (2), dar și în raport cu art. 78 din Constituția României; că prin declararea neconstituțională a dispozițiilor acestui art. II este afectată și intrarea în vigoare a legii, care în mod normal ar fi trebuit să intre în vigoare potrivit acestui art. 78, repet, evitat de Curtea Constituțională a fi analizat, "la trei zile după data publicării sau la o dată ulterioară", cu alte cuvinte, observația principală de multitudinea de date ale intrării în vigoare este și mai întemeiată sau are ramificații și mai largi; că pentru punerea de acord a Legii nr. 249/2005, cu dispozițiile actualei decizii a Curții Constituționale, se impune ca art. II să fie modificat printr-o inițiativă legislativă și, ca un rezultat al acestor premise, în cvorum legal și, după câte îmi aduc aminte, și în unanimitate de voturi, comisia a hotărât să vă supună atenție, spre adoptare, o inițiativă legislativă de nouă formulare a art. II din lege, care zicem noi că satisface atât exigențele art. 15 din Constituție, cât și ale art. 78.

Nu am vrut să fim neapărat interesanți sau numai scrupuloși cu această propunere, deși și scrupulozitatea face parte din motivația noastră, dar am vrut, pe de o parte, să prevenim o altă critică de neconstituționalitate, și aici comisia speră că veți fi de acord cu propunerea ei, iar pe de altă parte, pentru a nu bulversa raporturile juridice deja create în practică, pe baza aplicării și pe baza intrării în vigoare, așa cum ne-a intrat, a legii.

Inițiativa legislativă este difuzată sub formă de anexă.

Spuneam de rezultatul votului: au fost 12 voturi pentru și 3 neexprimate.

Deci, în cvorumul de 15, cu majoritate de 12 voturi s-a adoptat această soluție.

Legea face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Problema pe care o pun în discuția plenului și a Comisiei juridice vizează prevederile art. 74 alin. (1) din Constituția României, în conformitate cu care "inițiativa legislativă aparține, după caz, Guvernului, deputaților, senatorilor sau unui număr de cel puțin 100.000 de cetățeni cu drept de vot".

Comisia juridică nu are drept de inițiativă legislativă.

În aceste condiții, domnule președinte, și propun și plenului, restituirea acestui caz comisiei, pentru ca să fie considerați autori ai propunerii legislative cei 12 deputați care au votat pentru acest raport.

Dacă pe marginea acestei propuneri aveți de făcut discuții?

Vă rog, domnilor.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Propunerea respectivă are autori, ea a pornit de la un grup de deputați P.S.D., în frunte cu domnul Băeșu, care a fost și raportor, după care s-au raliat ca și coautori și ceilalți, până la 12 care au votat.

Deci, există autori și v-aș ruga să o votăm.

În continuare, aș dori să precizez faptul că, în cadrul discuțiilor din comisie, deși am văzut prins în raport, nu s-a discutat absolut deloc ca motiv de neconstituținalitate al art. II alin. (1) sau alin. (3) motivul invocat, așa, en pasant de către Curtea Constituțională, și acela viza art. 15 alin. (2), ceva despre retroactivitate, ci s-a discutat numai despre motivația corectă, de la pct. I din Decizia Curții, și anume, încălcarea dispozițiilor art. 78 din Constituție, care prevede că "legea intră în vigoare la 3 zile de la data publicării sau la o dată ulterioară, prevăzută în textul ei". Ceea ce evident că era încălcat de art. II alin. (3), care spunea că anumite prevederi din lege intră în vigoare la data depunerii unei declarații, adică după pofta celui care făcea declarația, într-un termen de 45 de zile.

Am fost de acord cu acest lucru și evident că în urma votului art. II alin. (3) nu mai există, pentru că și comisia a fost de acord cu decizia Curții Constituționale.

Dar, repet, doar pentru acest motiv, nu și pentru acela cu retroactivitatea.

După părerea mea și a unor colegi de-ai mei, Curtea Constituțională, neținând cont că această Lege nr. 249 modifică Legea nr. 393, iar acolo erau cazuri de încetare de drept a mandatelor de consilieri sau de primari, ca o condiție, dacă își pierdeau calitatea de membri ai partidului pe listele căruia fuseseră aleși.

Și în motivația pe care a făcut-o Curtea Constituțională, a vorbit despre faptul că un subiect de drept nu poate să răspundă pentru anumite fapte pe care le-a făcut înainte de intrarea în vigoare a legii. Toate bune și frumoase, ar fi corecte, numai că este o mare eroare. Aici nu este vorba de o sancțiune, nu este vorba de o pedeapsă, pentru că altfel, la cazurile de încetare de drept o să constatați că este și demisia, decesul, schimbarea de domiciliu.

Și atunci, dacă ar fi vorba de o responsabilitate sau de o pedeapsă, ar însemna că sancționăm mortul prin încetarea mandatului, pentru că a murit, că sancționăm pe unul care a demisionat, prin încetarea mandatului, că sancționăm pe cineva care și-a schimbat domiciliul, prin încetarea mandatului, că sancționăm pe cineva care și-a schimbat opiniile politice, prin încetarea mandatului, ceea ce este un lucru fals, pentru că nu poți să pedepsești pe cineva pentru opiniile sale politice.

De aceea, noi am fost de acord cu Curtea Constituțională, dar numai cu una dintre motivații, nu și cu cea de-a doua. A doua, după părerea noastră, era eronată. Dar, din fericire, amândouă conduceau la aceeași soluție, și anume, art. II alin. (3) este neconstituțional.

O altă excepție acceptată de Curtea Constituțională a fost alin. (1) al aceluiași art. II din Legea nr. 249. Și aici, motivația a fost oarecum eronată, invocându-se art. 78 din Constituție, când, în realitate, nu trebuia invocat acest articol, ci un articol din Legea nr. 47, Legea de funcționare a Curții Constituționale, care prevedea că se iau în discuție nu numai articolele asupra cărora s-a solicitat ca și Curtea să se pronunțe, ci se iau în discuție și acele articole care sunt indisolubil legate de acestea, și evident că art. II alin. (1) avea o strânsă legătură cu art. II alin. (3).

Și bineînțeles că am fost de acord cu Curtea Constituțională și nu ar fi fost nici un fel de problemă dacă și acest articol ar fi fost declarat neconstituțional și dacă în locul lui nu ar fi fost depus absolut nimic.

Numai că, iarăși o chestiune discutabilă a Curții Constituționale, nu a vrut să vadă că și alin. (2) era în legătură indisolubilă și nu se putea disocia de alin. (1), astfel că, dacă nu am fi făcut nici un fel de modificare, ne-am fi trezit că a rămas doar alin. (2) în vigoare, care vorbea despre un termen de la alin. (1) care nu mai exista și, de asemenea, mai vorbea de o declarație, de obligația seretarului județului de a publica pe site, pe internet niște declarații ale aleșilor locali, pe care aceștia nu mai erau obligați să le depună, conform alin. (1).

Deci, evident că se ducea la o chestiune hazlie, pentru că nu a fost și acest articol declarat neconstituțional,

În aceste condiții, am fost obligați să avem o inițiativă de a reformula art. II alin. (1) și evident că aveam teme impuse, și anume: să vorbim despre un termen, pentru că era legat de alin. (2), pe care Curtea Constituțională l-a lăsat, și să vorbim de o declarație de apartenență politică, pe care evident că trebuie să o dai secretarului general, care, conform alin. (2), trebuia să o publice, că altfel nu avea ce publica.

Și am considerat că această formulare pe care am avut-o la alin. (1) îndeplinește și cerințele de a nu mai fi neconstituțional, a îndepărtat acele chestiuni care erau neconstituționale, și, de asemenea, îndeplinește și o cerință ca legea să fie funcțională în continuare.

Pentru aceste motive, am fost de acord, toți cei care am votat, ca la alin. (3) să nu punem nimic în loc și să rămână neconstituțional, adică după 45 de zile să-și înceteze efectele, după perioada aceasta de suspendare, iar în locul alin. (1) să fie formularea pe care au votat-o majoritatea membrilor comisiei.

Repet, nu știu de unde a apărut în raport, noi am fost de acord doar cu motivarea că art. II alin. (3) încălca prevederile art. 78 din Constituție, nu și cu prima motivare, care vorbea despre încălcarea art. 15 alin. (2).

Pentru motivația pe care am expus-o, in extenso, grupul nostru va vota forma propusă de către comisie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

apreciez că este vorba și de o luare de poziție în cadrul dezbaterilor generale.

Dacă mai dorește cineva, în cadrul dezbaterilor generale și raportat la incidentul constituțional pe care l-am ridicat?

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Ioan Timiș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

M-aș referi strict la incidentul procedural menționat de președintele de ședință a Camerei Deputaților de astăzi. cred că, pe fond, Comisia juridică a analizat cu multă obiectivitate excepțiile de neconstituționalitate ale legii invocate de Curtea Constituțională, a găsit și soluția corectă a unei inițiative legislative. Dar mă tem că, așa cum ați menționat dumneavoastră, domnule președinte, inițiativa legislativă aparține deputaților și senatorilor, Guvernului, unui număr de cetățeni aleși din mai multe circumscripții ale țării. Și că, în consecință, o inițiativă legislativă nu poate apărea așa, ca un amendament, în cadrul unei comisii, este nevoie de declanșarea unei noi proceduri, de intrarea într-o procedură legislativă nouă, și anume: anumiți inițiatori, înregistrarea ei la Biroul permanent, anunțarea acestei inițiative, repartizarea spre dezbatere în comisie.

Și cred că soluția este cea pe care ați propus-o dumneavoastră, domnule președinte de ședință, pentru a respecta strict textul și litera Constituției.

Mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Mulțumesc, domnule deputat.

Vă rog, domnule Márton.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor,

Aici, cred că ne aflăm în fața unei situații de procedură. în primul rând, trebuie să clarificăm din punct de vedere juridic ce situație are acest text. Dacă acest text este o inițiativă legislativă, atunci trebuie să aibă altă formă, altă procedură. Dacă, în înțelepciunea sa, comisia, interpretând propunerea Curții Constituționale, susținerea legată de Constituție, că trebuie să modifice un articol sau articole sau alineate dintr-o lege, ca să fie unitar aplicabilă, în spiritul dat de interpretarea Curții Constituționale, atunci ne aflăm în fața unui amendament, pe care îl putem dezbate.

Deci, în primul rând, cred că trebuie să aflăm statutul juridic al acestui text, pentru că de la acest microfon s-a invocat de mai multe ori această sintagmă, "inițiativă legislativă". Și atunci, antevorbitorul meu are dreptate, o inițiativă legislativă are alt parcurs.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Pantelimon Manta:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este în afară de orice îndoială, deciziile Curții Constituționale nu au calitatea juridică de izvor de drept, nu sunt creatoare de drept prin ele însele. Prin această prismă, este în afară de orice îndoială că Legislativul, Parlamentul, trebuie să inițieze un proiect de lege de modificare a textului de lege care a fost declarat neconstituțional.

Așadar, din acest punct de vedere, este în afară de orice îndoială că soluția juridică rămâne aceea a unei inițiative legislative, așa cum s-a subliniat aici, și nu neapărat a unui amendament la legea care a fost anterior votată și care a fost declarată neconstituțională.

Până la urmă, chiar dacă, pe fond, sunt de acord cu ce spunea, in extenso, aici, domnul vicepreședinte al PSD-ului, pe formă, se impune soluția pe care dumneavoastră deja ați antamat-o, aceea a reîntoarcerii la comisie, pentru a se lua act de inițiativa legislativă, cu tot demersul strict birocratic pe care îl presupune inițierea unui proiect legislativ.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Mulțumesc, domnule deputat.

Aș vrea să-l consult pe domnul președinte al Comisiei juridice, pentru că toată problema s-a născut (domnul Sergiu Andon se îndreaptă spre tribună.), vă rog să mă ascultați mai întâi, s-a născut din faptul că în raportul Comisiei juridice se menționează: "să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea unei propuneri legislative".

Dacă în acest raport al comisiei, în care eu nu am dreptul să intervin, dar domnul președinte are dreptul să intervină, se va menționa că este vorba de modificarea... să propună Camerei modificarea prevederilor declarate neconstituționale, conform art. 134 alin. (2) din regulament, cred că problema poate fi închisă și putem vota aceste modificări.

Vă rog, domnule președinte. Și asupra sugestiei pe care am dat-o.

 
   

Domnul Sergiu Andon:

E cazul să trec direct la sugestie, cred că e o sugestie foarte bună și că într-adevăr sensul raportului nostru este acela că propune modificarea.

Eu am cerut cuvântul, însă, și ca să lămuresc dilema distinsului domn deputat Márton Árpád, dacă e amendament sau altceva: propunere legislativă, inițiativă legislativă i-am zis noi.

Amendament, în mod sigur, nu este, în mod cert, pentru că nu pot exista amendamente la legi în vigoare. Legea, amintesc, a fost analizată sub aspect constituțional mult după ce intrase în vigoare, și nu înainte de intrare, sub forma controlului preventiv de constituționalitate.

Acum, totuși, optez pentru soluția retrimiterii la comisie, inclusiv pentru a defini exact și a avea acoperirea consultării comisiei în ce privește forma în care propunem această necesară modificare - repet, altfel întrevăd, așa, o bulversare a unor raporturi abia stabilizate -, dar și pentru a ne lămuri cine se consideră și cine nu, autor. Eu știu că a participat toată comisia, dar, pentru a nominaliza autorii, cu respect față de adevărul istoric al dezbaterilor.

Deci, sunt pentru soluția de trimitere și, în orice caz, împotriva ideii că este un simplu amendament.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Vă rog, domnule deputat. Imediat, domnule Márton Árpád, i-am dat cuvântul domnului coleg.

 
   

Domnul Petre Ungureanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Cred că ultima frază a domnului președinte Andon rezolvă problema, pentru că inițial era tentat să pice în plasa întinsă de domnul președinte, cu abilitate, dar vă felicit, domnule Andon, că ne-ați "mușcat", și soluția de retrimitere la comisie este cea inteligentă. Altfel, suntem în fața unei inițiative legislative pur sânge, care nu a îndeplinit și nu a trecut prin procedurile parlamentare necesare, nici nu poate fi luată în discuție.

De aceea, singura soluție procedurală corectă, nu vorbesc de fond, că pe fond avem ce vorbi, este de retrimitere la comisie.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Niciodată o discuție juridică nu este o "plasă întinsă", ci un subiect de dialog.

Vă rog, domnule Márton.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Constituția noastră modificată are o soluție ambivalentă, deci, ne dă la dispoziție un termen în care noi putem să avem o acțiune de modificare, cumva, a prevederii constituționale, deci, punerea de acord cu prevederea constituțională. În cazul în care, în acest termen, nu ne facem treaba, nu se va aplica prevederea respectivă, până când noi nu ne facem treaba.

Acum, problema este în felul următor, chiar și abrogarea unor prevederi constituționale, deci, orice reacție din partea Parlamentului, chiar și o abrogare din partea Parlamentului, trebuie să fie o nouă lege. Da? Deci, oricum trebuie să fie o lege de modificare, chiar de abrogare a articolului respectiv sau a alineatului respectiv.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Desigur, vom adopta o lege de modificare, repet, în conformitate cu art. 134 alin. (2) al Regulamentului.

Mai dorește cineva? Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul George Băeșu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Noi credem că, în urma discuțiilor care au avut loc astăzi, dumneavoastră ați sugerat cel mai bine ceea ce trebuie făcut, pentru că prin ceea ce am propus noi nu am schimbat nicio prevedere din legea inițială, și am surprins doar ceea ce a criticat Curtea Constituțională, doar faptul că legea era susceptibilă de o interpretare care putea duce la efecte retroactive.

Și noi, prin eliminarea alin. (3) de la art. 2, practic, am eliminat acest pericol și am pus în locul alin. (1), criticat de către Curte, un alt alin. (1). Deci, noi nu am adăugat nimic și nu am scos din lege decât ceea ce a criticat Curtea.

Din aceste considerente, noi considerăm că putem să mergem pe raportul Comisiei juridice, și modificarea despre care vorbeați să vină ca un efect al solicitării Curții Constituționale către Parlament și nu ca o nouă inițiativă a Parlamentului.

De aceea, domnule președinte, noi suntem de acord cu retrimiterea la comisie, doar pentru reformularea raportului, astfel încât să nu mai fie posibile interpretări diferite.

Și noi ne anunțăm încă de pe acum votul asupra acestui raport, pentru că el consfințește o hotărâre pe care a avut-o Parlamentul în legătură cu problema migrației politice și pe care noi considerăm că trebuie să o păstrăm așa cum a fost reglementată prin Legea nr. 249.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Domnule Nicolicea, reamintindu-vă că ați mai luat cuvântul, chiar ca la o dezbatere generală, deci, vă rog să fiți scurt.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Mulțumesc.

Deci, aici este o chestiune de necorelare în ceea ce privește o denumire a unei acțiuni. În Legea nr. 47, și anume, legea după care funcționează Curtea Constituțională, se spune că: "Parlamentul va reexamina în termen de 45 de zile" aceste dispoziții care au fost declarate neconstituționale, "pentru punerea lor de acord cu prevederile Constituției".

Deci, operațiunea pe care am făcut-o noi la comisie și o facem acum, în continuare, este reexaminarea alin. (1) și a alin. (3), declarate ca neconstituționale, și, după ce le-am reexaminat, am ajuns la concluzia că punerea în acord cu prevederile Constituției, la unul este eliminarea lui și la unul este un text de modificare. Deci, operațiunea noastră s-a numit "operațiune de reexaminare și de punere în acord cu ceea ce a arătat Curtea Constituțională".

Că aceasta se numește "producere de amendament", "inițiativă nouă" ș.a.m.d., rămâne să stabilim la comisie, eventual, să ne uităm și la precedentele care au existat. Și, dacă îmi aduc eu bine aminte, unul nu este prea departe, și anume, punerea în acord a art. 12 din Legea nr. 3, Legea referendumului, cred că la Senat s-a întâmplat acest lucru, și denumirile respective le putem lua de acolo.

Sunt de acord cu trimiterea la comisie pentru refacerea raportului în sensul celor prezentate aici și pentru a da denumirea corectă a operațiunii pe care am făcut-o la Comisia juridică.

În ceea ce privește autorii, ei există și sunt membri ai comisiei.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă rog, domnule deputat Oltean, s-ar părea că ați fost unul dintre susținătorii proiectului inițial, așa că...

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Da, domnule președinte, mulțumesc foarte mult, sunt unul dintre cei ce a inițiat și a susținut acest proiect de lege.

În acest moment, susțin retrimiterea acestui raport la comisia de specialitate, pentru a se identifica soluțiile regulamentare și pentru parcurgerea procedurilor prealabile necesare unei inițiative legislative, pentru a putea fi adoptată în plenul Camerei Deputaților.

Reamintesc că există, în acest moment, la Biroul permanent o sesizare și la Comisia juridică o propunere legislativă care vizează tocmai acest aspect. în consecință, raportul acesta poate fi discutat în paralel cu acea inițiativă legislativă.

Aș mai preciza, domnule președinte și doamnelor și domnilor colegi, că, în opinia mea, textul de lege, așa cum se regăsește în raportul prezentat spre dezbatere astăzi, nu rezolvă pe fond excepția de neconstituționalitate pe care Curtea Constituțională a identificat-o. Între conținutul acestui art. II și cel care a fost declarat neconstituțional, pe fond, nu există diferențe majore.

De aceea, eu cred că readucerea acestuia în dezbaterea Camerei, în această formă, nu ar face decât să repetăm ceea ce s-a întâmplat la proiectul inițial.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Călian.

 
   

Domnul Petru Călian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mai întâi, vreau să-mi exprim o poziție personală, pe care mi-am exprimat-o și în momentul în care această lege era în faza de proiect, la Prefectura municipiului Cluj-Napoca. Per ansamblu, această lege este neconstituțională și a fost, din momentul în care ea a fost adoptată ca proiect.

Trebuie să fim atenți, domnule președinte, ca să ne încadrăm în termenul dat de Curtea Constituțională, în cele 45 de zile, pentru că, în caz contrar, Parlamentul nu mai are niciun cuvânt de spus. Ar fi bine să dați și un termen Comisiei juridice, termen în care să-și exprime un punct de vedere.

Și, în opinia mea, cred că doar un proiect de lege poate să modifice o lege deja promulgată, care produce efecte. Însă nu știm cine ar fi inițiatorii de drept ai presupusului proiect de lege nou, care să vizeze aceste modificări.

Vreau să închei, spunându-vă un singur lucru, este regretabil faptul că acest proiect de lege a trecut prin atâtea filtre, inclusiv prin filtrul instituției prezidențiale, și nimeni nu s-a sesizat cu aceste prevederi, total neconstituționale.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Vreau să vă spun că s-a sesizat Tribunalul Mehedinți, Secția Comercială, cu privire la acest aspect.

Dacă mai sunt și alte discuții?

Pentru considerate invocate aici, în primul rând de domnul președinte Sergiu Andon, și pentru alte considerente, invocate de alți vorbitori, supun votului dumneavoastră retrimiterea la comisie, pentru clarificarea tuturor problemelor puse în dezbatere.

Cine este pentru retrimitere la comisie? Vă rog să votați electronic. Vă mulțumesc. 129 de voturi pentru retrimiterea la comisie.

 
   

Domnule președinte Sergiu Andon, să ne consultăm și să propuneți un termen. Vă rog, la microfon.

 
   

Domnul Sergiu Andon:

O săptămână, domnule președinte, minimum de timp.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Accept termenul propus de domnul președinte al Comisiei juridice, o săptămână, pentru Comisia juridică, retrimis prin votul dumneavoastră.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.117/2006 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat (rămas pentru votul final).  

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 117/2006 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat.

Proiectul de lege urmează să fie dezbătut în procedură de urgență.

Inițiatorul, vă rog.

   

Domnul Adrian Ciocânea (secretar de stat, Departamentul pentru Afaceri Europene):

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Numele meu este Adrian Ciocânea, secretar de stat, Departamentul pentru Afaceri Europene.

Ordonanța de urgență supusă aprobării are ca obiect procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, definind noi atribuții ale Consiliului Concurenței în acest domeniu și stabilind cadrul legal de colaborare între instituțiile naționale implicate pentru a îndeplini obligațiile României ce decurg din calitatea de stat membru al Uniunii Europene.

Proiectul de lege nu transpune un document juridic sau de recomandare comunitar, ci are rolul de a asigura integrarea și articularea procedurilor juridice și administrative comune din sistemul juridic intern, transferând o parte din atribuțiile ce reveneau structurilor interne, în principiu, Consiliului Concurenței, Comisiei Europene. De vreme ce regulamentele europene sunt direct aplicabile, în acest sens, putem spune că această ordonanță supusă aprobării are un caracter procedural, ceea ce, pentru România, este un avantaj, în această etapă.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Din partea comisiilor raportoare, raportul comun, vă rog.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru industrii și servicii, împreună cu Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, au întocmit un raport comun, pe care îl supunem dezbaterii și aprobării Camerei Deputaților.

Timpul de dezbatere: 10 minute, cu câte 2 minute pentru fiecare intervenție.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

În cadrul dezbaterilor generale, dacă dorește cineva? Vă rog, domnule deputat Pușcaș.

 
   

Domnul Vasile Pușcaș:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor, proiectul de față este unul care ar fi fost foarte bine, evident, dacă s-ar fi aflat pe masa dezbaterii noastre sau în dezbaterea noastră înainte de 1 ianuarie 2007. De ce? Pentru că este cu atât mai important cu cât ne propune, și este normal să fie așa, transferarea competențelor care au fost ale Consiliului Concurenței intern spre Comisia Europeană. Este una dintre, să zicem, ariile în care se transferă competențele naționale spre competențele europene.

De aceea, legislația, practic, este dată de regulamentele de aplicare, care, toate, există, sunt aprobate, iar aici, pur și simplu, se propune acest transfer și se dau noi atribuții Consiliului Concurenței, în acord cu legislația comunitară.

De aceea, poate să pară puțin ciudat, poate să pară întârziat, este întârziat, și de aceea este ordonanță de urgență, și vă propun să fim de cord cu ea, dacă vreți.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Mai dorește cineva la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole, pe raportul comisiei, avem și amendamente respinse.

Pct. 1 din raportul comisiei, titlul legii.

Obiecții, observații? Nu.

Vă rog să votați amendamentul comisiei. Adoptat, mulțumesc.

 
   

Pct. 2 din raportul comisiei, articolul unic, amendament admis de comisie. Vă rog să votați.

Amendament admis.

 
   

Pct. 3 din raportul comisiei, titlul ordonanței, nemodificat.

Obiecții, observații? Nu.

Adoptat.

Pct. 4 art. 1 alin. (1), (2), nemodificate.

Obiecții, observații? Nu.

Adoptate.

Pct. 5 art. 2, nemodificat.

Obiecții, observații? Domnule deputat Bivolaru, aveți un amendament respins la art. 2. îl susțineți? Se renunță.

Adoptat art. 2.

Art. 3, nemodificat.

Observații, intervenții? Nu. Adoptat.

Art. 4, nemodificat.

Obiecții, observații? Nu. Adoptat.

Art. 5, nemodificat.

Obiecții, observații? Nu. Adoptat.

Art. 6, nemodificat.

Obiecții, observații? Nu. Adoptat.

Art. 7, alineatele corespunzătoare, nemodificat.

Obiecții, observații? Nu. Adoptat.

Cap. II, titlul capitolului, nemodificat.

Obiecții, observații? Nu. Adoptat.

Art. 8, cu trei alineate, nemodificat.

Obiecții, observații? Nu. Adoptat.

Art. 9, nemodificat.

Obiecții, observații? Nu. Adoptat.

Art. 10, cu alin. (1) și (2).

Obiecții, observații? Nu. Adoptat.

Art. 11, nemodificat.

Obiecții, observații? Adoptat.

Art. 12, cu toate alineatele sale, nemodificat.

Obiecții, observații? Nu. Adoptat.

Cap. III, titlu, nemodificat.

Obiecții, observații? Nu. Adoptat.

Art. 13 alin. (1) și (2), nemodificate.

Obiecții, observații? Nu. Adoptat.

Art. 13 alin. (3), amendament admis de comisie.

Obiecții, observații? Nu.

Vă rog să votați, amendament admis de comisie.

Amendament admis.

 
   

Art. 14, nemodificat.

Obiecții, observații? Adoptat.

Art. 15, cu trei alineate, nemodificat.

Obiecții, observații? Adoptat.

Art. 16, nemodificat.

Obiecții, observații? Adoptat.

Cap. IV, titlu, nemodificat.

Obiecții, observații? Adoptat.

Art. 17, nemodificat.

Obiecții, observații? Adoptat.

Art. 18, cu două alineate, nemodificat.

Obiecții, observații? Nu. Adoptat.

Art. 19, cu trei alineate, nemodificat.

Obiecții, observații? Nu. Adoptat.

Art. 20, nemodificat.

Obiecții, observații? Nu. Adoptat.

Art. 21, nemodificat.

Obiecții, intervenții? Nu. Adoptat.

Art. 22, nemodificat.

Obiecții, observații? Nu. Adoptat.

Un amendament respins, după art. 22. Domnul deputat Mircea Ciopraga dorește introducerea unui art. 221. îl susține? Nu, nu îl mai supunem la vot.

Art. 23 alin. (1), (2), nemodificate.

Obiecții, observații? Adoptat.

Art. 24, nemodificat.

Obiecții, observații? Adoptat.

Art. 25, cu trei alineate, nemodificat.

Obiecții, observații? Adoptat.

Cap. V, titlu, nemodificat.

Intervenții, obiecții? Adoptat.

Art.26, cu trei alineate, nemodificat.

Obiecții, observații? Adoptat.

Art.27, cu trei alineate.

Intervenții? Nu. Adoptat.

Art.28. Intervenții? Nu. Adoptat.

Art.29, două alineate, nemodificat.

Intervenții? Discuții? Nu. Adoptat.

Art.30, trei alineate.

Discuții? Intervenții? Nu. Adoptat.

Art.31. Nemodificat

Intervenții? Observații? Adoptat.

Art.32, nemodificat.

Intervenții? Nu. Adoptat.

Cap.VI, titlul nemodificat.

Observații? Nu. Adoptat.

Art.33 alin.1, amendament admis de comisie.

Intervenții? Nu.

Supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei.

Vă rog să votați.

Admis amendamentul formulat la comisie de un număr de patru deputați.

 
   

Lit.a), lit.b), lit.c) și lit.d) - nemodificate.

Obiecții, observații? Nu. Adoptat.

Partea introductivă a alin.2 al art.33 se modifică și va avea următorul cuprins, adoptat de comisie.

Obiecții, observații? Nu.

Vă rog să votați amendamentul admis de comisie.

Amendament admis.

 
   

Lit.a), lit.b), lit.c) - nemodificate.

Obiecții, observații? Nu. Adoptate.

Alin.3 și alin.5 ale art.33 - modificate prin amendament admis de comisie, cu un cuprins prevăzut aici.

Obiecții, observații? Nu.

Supun votului dumneavoastră alin.3 și alin.5, în redactarea comisiei.

Vă rog să votați. Adoptat.

 
   

Alin.4 - nemodificat.

Observații? Nu. Adoptat.

Alin.6, nemodificat.

Observații? Nu. Adoptat.

Cap.VII - nemodificat titlul.

Obiecții, observații? Adoptat.

Art.34 alin.1 și alin.2.

Obiecții, observații? Este nemodificat. Adoptat.

Art.35 alin.1 și alin.2 nemodificate.

Obiecții, observații? Nu. Adoptat.

Art.36 - nemodificat.

Obiecții, observații? Adoptat.

Art.37 alin.(1), alin.(2), alin.(39), alin.(4) și alin.(5), texte nemodificate.

Obiecții, observații? Nu. Adoptat.

La ședința de vot final de mâine.

Este ora 18,00. Prima parte a dezbaterilor noastre în plen s-a încheiat.

 
  Primirea de răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului de către deputații:  

- după o scurtă pauză -

   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă rog să luați loc, pentru a continua ședința consacrată răspunsurilor orale la întrebări.

În această atmosferă de lucru, continuăm.

 
  Florin Iordache

Domnul deputat Florin Iordache a adresat o întrebare domnului ministru al apărării.

Pe scurt, întrebarea, domnule deputat. Vă rog. Un minut.

   

Domnul Florin Iordache:

Foarte scurt, domnule președinte.

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Întrebarea mea viza o clădire a fostei policlinici în municipiul Caracal, o clădire care, în timpul cât Garnizoana Caracal a funcționat ca policlinică militară, Primăria și Consiliul local Caracal au solicitat Ministerului Apărării să preia această clădire, pentru a o folosi în nevoile comunității.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă rog, domnule ministru.

 
   

Domnul Sorin Frunzăverde (ministrul apărării naționale):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Clădirea respectivă este revendicată la Legea nr.10, ceea ce nu ne permite să o trecem prin hotărâre de Guvern, chiar și după obținerea eventuală a acordului C.S.A.T., în administrarea Primăriei Caracal.

Ca să nu vin de două ori, dacă-mi permiteți, domnule președinte, mai este un imobil solicitat prin aceeași interpelare, care se află în Devesel, la 7 km de Caracal, și studiem posibilitatea ca, printr-o hotărâre de Guvern, el nefiind grevat de sarcini, să-l dăm Primăriei Caracal.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumim, domnule ministru.

În calitate de președinte de ședință, dați-mi voie să remarc respectul pe care-l purtați Parlamentului României, în condițiile în care ați venit să răspundeți și pentru soarta unei policlinici militare din municipiul Caracal.

Vă mulțumim pentru prezența dumneavoastră.

 
   

Domnul deputat Mircia Giurgiu, o întrebare adresată Ministerului Finanțelor.

Doamna deputat Mirela Adomnicăi, o întrebare adresată Ministerului Finanțelor. Se solicită reprogramarea. Acceptăm această reprogramare, conform regulamentului.

 
Prezentarea pe scurt de către deputați a interpelărilor adresate membrilor Guvernului de către deputații: Monalisa Găleteanu

Problema interpelărilor.

Am o listă, nu știu dacă este cea actuală. Vă rog să-mi schimbați lista. Poate aveți una mai scurtă.

Remarc interesul colegilor deputați pentru interpelări. Dar remarc din nou, în lista care ni s-a propus, încălcarea regulamentului cu privire la număr și grupuri parlamentare.

Pentru a nu supăra pe nimeni, voi da cuvântul în ordinea întocmirii acestei liste.

Doamna Minodora Cliveti, o interpelare depusă în scris.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu, o interpelare depusă scris.

Domnul deputat Răzvan Bobeanu, o interpelare depusă scris.

Domnul deputat Gabriel Sandu, patru interpelări depuse scris.

Domnul deputat Ovidiu Mușetescu, o interpelare depusă scris.

Doamna deputat Monalisa Găleteanu, o interpelare depusă scris.

Dacă o aveți depusă scris, doriți ...? Vă rog, doamnă deputat s-o susțineți. Asta pentru că este una, și nu sunt patru.

   

Doamna Monalisa Găleteanu:

Vă mulțumesc mult, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Obiectul interpelării mele este referitor la reluarea cursei TAROM Craiova-București și este adresată domnului ministru Radu Mircea Berceanu.

După o perioadă de 12 ani de pauză, cursa internă pe ruta Craiova-București a fost reluată de Compania TAROM pe data de 29 ianuarie a.c.

Această inițiativă a fost primită cu mult entuziasm și interes de către craioveni, care o consideră a fi o reală oportunitate în dezvoltarea economică a zonei.

Din păcate, însă, minunea nu a durat decât o zi, cursa fiind anulată din lipsă de pasageri.

De aceea, solicit prin prezenta interpelare domnului ministru Radu Berceanu, domnia sa însuși fiind craiovean, să întreprindă măsurile necesare pentru reluarea cursei TAROM Craiova-București și retur, eventual prin legarea acestei curse interne de o cursă externă - București-Roma, București-Viena, București-Istanbul, pe acele destinații în care există solicitări foarte multe.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

Având în vedere că ați făcut apel la patriotismul local, probabil că va fi bine primită interpelarea dumneavoastră.

 
  Rovana Plumb

Domnul deputat Viorel Pupeză, două interpelări depuse scris.

Sunteți prezent?

Domnul deputat Iuliu Nosa, trei interpelări depuse scris.

Domnul deputat Ioan Cindrea, patru interpelări depuse scris.

Domnul deputat Cezar Preda, o interpelare depusă scris.

Domnul deputat Cătălin Lucian Matei? Nu.

Domnul deputat Laurențiu Mironescu, două interpelări depuse scris.

Domnul deputat Gheorghe Sârb, două interpelări depuse scris.

Doamna deputat Rovana Plumb.

Vă rog, doamnă deputat.

   

Doamna Rovana Plumb:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Subiectul interpelării mele este diferența salarială între bărbați și femei și este adresată domnului Gheorghe Barbu, ministrul muncii, solidarității sociale și familiei.

După cum bine se cunoaște, anul 2007 este declarat de către Uniunea Europeană anul egalității de șanse pentru toți.

În ceea ce privește diferența salarială între bărbați și femei, există însă la nivelul Uniunii Europene. Ea este în medie de 15%.

Se cunoaște că și în România există această discrepanță între salariul pe care-l primește un bărbat și salariul pe care-l primește o femeie.

Având în vedere că există la nivel național legislație atât în domeniul discriminării, atât în domeniul pieței forței de muncă, cât și în domeniul egalității de șanse, îl întreb pe domnul ministru: care este nivelul diferenței salariale între femei și bărbați, existente la ora actuală pe piața muncii în România, ce măsuri a întreprins ministerul și ce intenționează să întreprindă, în vederea eliminării acestei diferențe salariale, știind că la nivelul anului 2005, există înregistrată, cel puțin din punct de vedere statistic, o diferență salarială de 13%. Dacă aceste date sunt certe sau nu.

Vă mulțumesc mult.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

Într-adevăr, diferența salarială este o problemă foarte gravă, dar eu sper că diferența între bărbați și femei să nu dispară cu totul.

 
  Andrian-Sirojea Mihei

Domnul deputat Ștefan Baban, două interpelări depuse scris.

Domnul Constantin Amarie, două interpelări depuse scris.

Domnul deputat Eugen Bejinariu, o interpelare depusă scris.

Doamna deputat Mirela Adomnicăi, o interpelare depusă scris.

Domnul deputat Petru Călian, o interpelare depusă scris.

Domnul deputat Dumitru Ioan Puchianu, o interpelare depusă scris.

Domnul deputat Andrian-Sirojea Mihei, trei interpelări depuse scris.

Vă rog, domnule deputat. Având în vedere că sunt depuse și în scris, v-aș ruga, ori să le rezumați, ori să susțineți numai una.

Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Foarte scurt.

O primă interpelare adresată domnului ministru Sebastian Vlădescu, Ministerul Finanțelor Publice, se referă la scutirea de TVA pentru serviciile la export, la navele maritime.

A doua este adresată domnului ministru Radu Mircea Berceanu, ministrul transporturilor, construcțiilor și turismului și se referă la interpretarea criteriilor-cadru pentru stabilirea ordinii de prioritate în soluționarea cererilor de locuințe și în repartizarea locuințelor pentru tineri.

Iar a treia interpelare se adresează Ministerului Afacerilor Externe - Direcției generale afaceri consulare -, domnului Petrișor Dumitrescu, doamnei ministru Monica Luiza Macovei, Ministerului Justiției. Obiectul interpelării este situația celor patru marinari români care sunt arestați în Portugalia de peste un an de zile. Cu toții știm că în perioada crizei celor doi deținuți în Irak, Ministerul Afacerilor Externe spunea că se ocupă de toți cei care au probleme în exteriorul țării. Și, de aceea, aș dori să răspundă ce au făcut dânșii pentru cei patru marinari care au fost, de fapt, arestați la 200 de mile în largul coastelor portugheze, aflați în serviciu, pe o navă cu pavilion panamez, și stau în Portugalia. Urmează să fie un proces și nu beneficiază de asistență juridică de specialitate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Aledin Amet

Domnul deputat Aledin Amet - două interpelări.

Domnule deputat, vă rog.

   

Domnul Aledin Amet:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Ambele interpelări sunt adresate domnului Adrian Iorgulescu, ministrul culturii și cultelor.

În municipiul Constanța, Cinematograful Republica a fost, vreme îndelungată, cel mai important. De câțiva ani, însă, sala nu are nicio destinație, aflându-se într-un proces de degradare. Care este situația acestui cinematograf?

Și cea de a doua interpelare: în localitatea Cobadin, județul Constanța, datorită inițiativei doamnei Seidali Zulfie, cetățean român de naționalitate tătară, a fost constituit un muzeu, fără a avea o titulatură oficială, unde sunt adunate obiecte tradiționale tătărăști, vechi și de mare valoare. În ce sens poate Ministerul Culturii să sprijine această inițiativă?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

 
  Costache Mircea

Domnul deputat Ilie Merce, o interpelare depusă scris.

Domnul deputat George Băeșu și domnul deputat Florin Iordache, o interpelare depusă scris.

Doamna deputat Anca Mărculeț Petrescu, o interpelare depusă scris.

Doamna deputat Lia Olguța Vasilescu, cinci interpelări; din fericire, depuse scris.

Domnul deputat Costică Macaleți, o interpelare depusă scris.

Doamna deputat Daciana Sârbu, o interpelare depusă scris.

Domnul deputat Ioan Aurel Rus, trei interpelări depuse scris.

Domnul deputat Costache Mircea, o interpelare.

Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Costache Mircea:

Foarte pe scurt.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am adresat-o secretarului general al Guvernului României, în legătură cu situația unor sedii ale administrației de stat centrale și locale, care se pare că funcționează, în mare parte, în gazdă, cu stații închiriate de la particulari.

Am cerut o situație concretă și măsuri de remediere, în eventualitatea că există o strategie în acest sens.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Adrian Moisoiu

Domnul deputat Adrian Moisoiu. Vă rog să poftiți.

   

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu am șase interpelări, dar, nu vă speriați, n-am să prezint decât una, foarte pe scurt.

Cu privire la cele șase, amintesc numai destinatarii: una este pentru domnul Petrișor Morar, la Secretariatul pentru Problemele Revoluționarilor; două la domnul ministru Gheorghe Barbu, ministrul muncii și solidarității sociale; una la domnul ministru Blaga și, în sfârșit, două la doamna ministru Monica Macovei.

Aș dori să susțin una dintre ele, pentru că este vorba de privatizarea Stațiunii Sovata și pentru că am ascultat-o în ultimul timp pe dânsa, la moțiunea de cenzură de la Senat, când și-a susținut punctul de vedere privind modul în care este administrată, în clipa de față, justiția.

Amintesc că în anii 2001-2003, am avut trei interpelări adresate domnului ministru Mușetescu, două interpelări adresate Ministerului Justiției, la momentele respective, doamnei ministru Rodica Stănoiu și domnului ministru Cristian Diaconescu.

Am înțeles tergiversarea dosarului și, în acest fel, atunci am depus, în 2 octombrie 2002, un denunț penal și la Parchetul General; am înțeles tergiversarea dosarelor în perioada 2002-2004, datorită guvernării incompetente și corupte a celor de la P.S.D., dar nu mai înțeleg, în clipa de față, cum acum, când Ministerul Justiției este condus de către doamna Macovei, totuși, acest caz nu este rezolvat, acest dosar penal nu este rezolvat.

Am avut o interpelare în 25 aprilie 2005, o alta în 2006 și iată că ne găsim în clipa de față.

Eventual, sper că doamna ministru va fi amabilă să-mi dea un răspuns afirmativ și, respectiv, complet în acest caz, înainte ca faptele penale semnalate să fie prescrise.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Valeriu Tabără

Doamna deputat Lia Ardelean, fără interpelare.

Domnul deputat Petru Călian, fără interpelare.

Domnul deputat Ioan Țundrea, două interpelări depuse scris.

Domnul deputat Bogdan Liviu Ciucă, fără interpelare; nu este prezent.

Doamna deputat Ionica Constanța Popescu, fără interpelare; nu este prezentă.

Doamna deputat Aurelia Vasile, o interpelare.

Doamna deputat Rodica Nassar, o interpelare.

Domnul deputat Florin Iordache, o interpelare depusă scris.

Domnul deputat Alecsandru Știucă, două interpelări; nu se menționează dacă sunt depuse scris, sau nu. Vă rog să mențineți semnele de întrebare.

Domnul deputat Marius Iriza, o interpelare depusă scris.

Domnul deputat Valeriu Tabără, o interpelare depusă scris. Și, cu tot respectul, domnul deputat o înfățișează și în plen. Este o dovadă de respect pentru ședințele parlamentare.

   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte, am rămas un pic de modă veche, dar, ce să facem? Consider că e bine să fie prezentate spicuiri din această interpelare, pentru ceea ce înseamnă stenogramă și, poate, și pentru importanța ei.

Interpelarea pe care v-o prezint este adresată domnului ministru Radu Berceanu, ministrul transporturilor, construcțiilor și turismului, și se referă la Culoarul European nr.4, continuat pe teritoriul României cu Autostrada Curtici-Arad-Timișoara-Deva-Sibiu-Pitești-București, care este de importanță deosebită nu numai pentru partea de vest a țării, dar și pentru întreaga Românie, având în vedere rolul acestei căi de comunicare între partea de sud-est a continentului european, cu precădere zona Mării Negre, și centrul și vestul continentului.

Importanța acestei investiții nu se poate pune în discuție.

Vă cunoaștem, domnule ministru, eforturile pe care le faceți pentru dezvoltarea unei infrastructuri moderne pe teritoriul României, cu cele trei obiective principale, autostrăzile Soarelui, în sud-est, Transilvania, din nord-vest, spre sud, prin centrul țării, și autostrada vest-sud-vest. Toate trei vor amplifica dezvoltarea nu numai a transporturilor și a construcțiilor, dar și cea economică și socială a unor zone întregi de pe teritoriul României.

Dar cum în ultimul timp, în circumscripția electorală pe care o reprezint, au apărut discuții care îmbracă mai mult o haină politică cu privire la traseul pe teritoriul României a autostrăzii din cadrul Culoarului 4 european, vă rog, domnule ministru, să ne precizați câteva elemente legate de acest obiectiv major de investiții.

Este vorba de traseul autostrăzii pe Culoarul 4 european pe teritoriul României, criteriile care au stat la baza alegerii actualului traseu al autostrăzii pe intervalul Curtici-Arad-Timișoara-Lugoj, graficul de desfășurare a lucrărilor pentru această autostradă pe cele trei tronsoane și, respectiv, data aproximativă a începerii lucrărilor la această autostradă.

Fac încă o dată precizarea că de această autostradă sunt legate speranțele locuitorilor din partea de vest a țării, care văd în aceasta un mijloc extrem de important de dezvoltare economică, socială și de comunicare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Cristian Valeriu Buzea

Domnul deputat Cristian Buzea. Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Cristian Valeriu Buzea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am dorit să susțin această interpelare, pentru că o consider importantă pentru zona în care sunt deputat. Se adresează ministrului industriei și comerțului, domnului Varujan Vosganian și se referă la decizia ministerului respectiv de a opri activitatea Întreprinderii Cuprumin din Abrud.

În data de 25 ianuarie, și-a încetat activitatea Societatea Cuprumin și, în interpelare, definesc importanța acestei unități care reprezintă 65% din rezerva de cupru, dintr-o producție de 20% cupru a minereului respectiv, singura unitate care a obținut un termen de conformare din partea Uniunii Europene, până în 2011, pe linie de mediu; deci, pentru tratarea iazului de decantare, fără a se negocia subvențiile respective.

Drept urmare, s-a oprit procesul minereului care face ca în zona iazului de decantare Valea Șesei să ajungă aproximativ 10 mii m.c. de ape acide puternic mineralizate.

Unitatea s-a închis, încercând să fie în conservare. Efortul financiar lunar pentru realizarea acestui program de securizare este exprimat la 33 miliarde RON pe lună, iar dacă obiectivul ar fi funcționat normal, atunci subvenția ar fi fost de maximum 20 miliarde RON pe lună, cu obținerea a 400-500 tone de cupru în concentrat și s-ar fi realizat și neutralizarea apelor acide. Dar, cel mai important lucru, cei 750 de angajați n-ar mai fi ajuns pe drumuri, fără nici o speranță de a mai găsi ceva de lucru în zona respectivă.

În Munții Apuseni, pe Valea Ampoiului și Arieșului, cunoscută sub numele de Țara Moților, nu sunt multe opțiune pentru cei care nu vor să părăsească aceste locuri.

În interpelare, îl sfătuiesc pe domnul ministru să pornească din Alba-Iulia spre Țara Moților, pe malul Ampoiului, să descopere orașul Zlatna, sau ce a mai rămas din Combinatul de prelucrare a minereurilor neferoase, în special cupru, închis de regimul P.D.S.R. Îl asigur pe domnul ministru că nu este într-un film de Tarkovschi, ci realitatea în care trăiesc locuitorii unui oraș din România. Mai sus, va găsi Roșia Montană, închisă în mai 2006, unde prepararea minereului de aur a fost oprită, de asemenea, în același regim, dar de către alianță, și unde totul se vinde la fier vechi.

Se poate descoperi și Baia de Arieș, unde, la fel, se reflectă asupra populației binefacerile tranziției.

Cuprumin este al patrulea combinat important din zonă și întrebarea mea este: Ce se va întâmpla cu acest uriaș combinat răspândit într-o zonă largă, în păduri de munte, cum va putea fi păzit și cum va putea fi negociat mai departe pentru privatizare? În prezent, procesul de privatizare se negociază cu trei întreprinderi bucureștene Energomineral, Cuprom și Ipromet, dar investitorul va prelua problemele de mediu când va mai avea în ce să investească, până când se vor termina negocierile mă întreb ce va mai rămâne din combinat.

În încheierea interpelării, la care solicit răspuns scris și oral, doresc și solicit domnului ministru să reanalizeze soluția tehnică de trecere în conservare a Întreprinderii Cuprumin, anularea deciziei vizând închiderea acestui important obiectiv industrial până la sfârșitul negocierilor de privatizare, considerând că trebuie să primeze, în primul rând, criteriul economic, dar și interesele tuturor locuitorilor din această zonă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Mircia Giurgiu

Domnul deputat Titus Corlățean două interpelări depuse scris, domnul deputat Ioan Munteanu două interpelări depuse scris, domnul deputat Gheorghe Chiper o interpelare depusă scris.

Domnul Mircia Giurgiu șase interpelări, ca de obicei, campion, dar cu rugămintea de a enunța destinatarul și obiectul.

Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Mircia Giurgiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prima interpelare este adresată domnului Călin Popescu Tăriceanu, prim-ministru al Guvernului României. Obiectul interpelării îl constituie problemele cu care se confruntă muncitorii români care lucrează cu contracte legale în Spania.

A doua interpelare este adresată domnului Gheorghe Barbu, ministrul muncii, solidarității sociale și familiei, obiectul interpelării îl reprezintă prelungirea Hotărârii nr. 261/2001, care prevede condițiile de muncă deosebite.

Altă interpelare este adresată domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății publice, obiectul interpelării îl reprezintă salariile personalului medico-sanitar și auxiliar la nivel de unități de urgență din București, Cluj, Iași, Timișoara.

Altă interpelare este adresată domnului Radu Berceanu, ministrul transportului, construcțiilor și turismului, obiectul interpelării îl constituie problemele cu care se confruntă locuitorii comunei Gilău, județul Cluj, cu firma care efectuează transportul pe ruta Gilău - Cluj-Napoca.

O altă interpelare este adresată domnului Dan Motreanu, ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale, obiectul interpelării îl reprezintă problemele cu care se confruntă producătorii și crescătorii de animale autohtoni.

Și o interpelare adresată la două ministere, domnului Sebastian Vlădescu, ministrul finanțelor publice și domnului Varujan Vosganian, ministrul economiei și comerțului, obiectul interpelării îl reprezintă datoriile istorice cu care se confruntă o foarte mare parte a societăților comerciale românești.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Sper că le-ați depus și în scris.

Vă mulțumesc.

 
  Dan Horațiu Buzatu

Domnul deputat Petre Străchinaru o interpelare depusă scris, domnul deputat Paul Magheru trei interpelării depuse scris, doamna deputat Bruchental două interpelări depuse scris, domnul deputat Vlădoiu Aurel două interpelări depuse scris, domnul deputat Sanda Victor două interpelări depuse scris, domnul deputat Nicula Cosmin Vasile patru interpelări depuse scris, domnul deputat Buzatu Horațiu o interpelare depusă scris.

Vă rog, dacă doriți s-o susțineți.

   

Domnul Dan Horațiu Buzatu:

Interpelarea se adresează domnului prim-ministru Călin Popescu-Tăriceanu, obiectul interpelării fiind explicații suplimentare care sunt cerute în legătură cu Hotărârea de Guvern nr. 1185/2006 privind transmiterea unei părți dintr-un imobil aflat în administrarea armatei, în administrarea Consiliului Local al comunei Podari, județul Dolj.

Domnule prim ministru,

Prin Hotărârea de Guvern nr. 1185/2006, s-a decis transmiterea unei părți dintr-un imobil din domeniul public al statului, aflat în administrarea Ministerul Apărării, în domeniul public al comunei Podari - Dolj și în administrarea consiliului local respectiv.

Legat de această hotărâre de Guvern, vă rog să-mi permiteți să vă solicit prezentarea de explicații suplimentare, deoarece există temeri extrem de serioase privind justețea și temeinicia acestei decizii. Astfel, temerile noastre sunt alimentate de mai multe aspecte, dintre care enumerăm:

  1. Primarul comunei Podari, domnul Constantin Gheorghiță, este cercetat penal în nenumărate dosare, multe dintre ele având ca subiect tranzacții dubioase cu terenuri aflate în domeniul public al comunei Podari.
  2. Motivarea hotărârii de Guvern, cuprinsă în nota de fundamentare, este extrem de superficială. Nu se face nicio referire la valoarea terenului, deși aceasta depășește 12 milioane de euro. De asemenea, deși se precizează că transmiterea se referă și la un imobil, respectiv fosta Cazarmă 1310, nu se precizează că, de fapt, această construcție nici măcar nu mai există.
  3. Din partea Ministerului Administrației și Internelor, Nota de fundamentare a hotărârii de guvern este semnată de domnul ministru Vasile Blaga, iar hotărârea de guvern propriu-zisă este semnată de domnul secretar de stat Victor Paul Dobre, oferind, în acest fel, posibilitatea interpretării ca fiind o afacere exclusiv a conducerii PNL, întrucât trei dintre cele patru semnături care figurează pe hotărârea de Guvern sunt ale membrilor conducerii PNL.
  4. Mai mult decât atât, acceptul dumneavoastră cu privire la această transmitere de imobil este de presupus că s-a manifestat și în ședința CSAT din data de 13 decembrie 2005, întrucât îndeplineați și atunci și îndepliniți și acum funcția de vicepreședinte al acestui organism.

În afară de problemele prezentate mai sus, mai există și alte nelămuriri, care, la rândul lor, contribuie la imaginea generală de afacere necurată pe care o are această tranzacție. De exemplu, pe lista anexă care cuprinde persoanele pentru care nu există suprafața de teren agricol suficient, Anexa 23, anexată la această interpelare, și care au stat la baza hotărârii de guvern, există un număr de nu mai puțin de patru persoane care figurează și pe o altă listă, respectiv Anexa 50, anexată, de asemenea, în copie. Aceste persoane sunt: Anghelina Ilie, Bărbulescu Nicolae, Vlad Dumitru și Vlad Ilie, care, repet, se găsesc în diferite poziții pe ambele liste anexe.

Mai departe, în tabelul Anexă 23, figurează și alte persoane, respectiv Petcu Tudor, membru în Comisia de punere în posesie, Stanciu Silviu Traian, funcționar la Camera agricolă Podari, Dumitru Gheorghe, fost viceprimar al comunei Podari, Tuță Petria, mama unui angajat al primăriei, care mai este și fin al primarului Constantin Gheorghiță, Stuparu Dumitru, secretar al Primăriei comunei Podari din 1990 și până în prezent (ca și primarul, și acesta este cercetat penal).

Fără a contesta dreptul acestor persoane la reconstituirea drepturilor lor de proprietate, nu putem să nu remarcăm că, din perspectiva funcțiilor pe care le dețin, prezența lor pe această listă este, cel puțin, ciudată, oricare dintre ei având posibilitatea de a-și fi rezolvat de mult problemele legate cu reconstituirea drepturilor lor de proprietate.

Pe lângă toate acestea, Lista anexă 23 mai conține și o persoană al cărei drept de proprietate, conform unor relatări de presă, dar și a informațiilor care există în Prefectura județului Dolj, ar fi în litigiu. Persoana în cauză se găsește la poziția 54, Rudeanu Ivonet. Mai mult, se pare că există un alt moștenitor legal al respectivelor proprietăți.

Domnule prim ministru,

În programul de guvernare, Capitolul X, Politici anticorupție, se precizează că: "Guvernul României va aplica o strategie națională de combatere a corupției printr-o abordare de tip integral. Strategia se va axa pe politici de prevenție, aplicarea efectivă a legilor și asigurarea monitorizării și evaluării acestor politici." Hotărârea Guvernului nr. 1185 este, cel puțin aparent, o decizie pozitivă.

Dacă beneficiarii acestei tranzacții ar fi cetățenii comunei Podari, noi am fi mulțumiți, însă faptele arătate mai sus ne fac să credem că beneficiarii sunt primarul Constantin Gheorghiță și oamenii de casă ai acestuia.

Prin urmare, vă solicit:

  1. Dispunerea unui control serios și eficace cu privire la retrocedările efectuate pe raza comunei Podari. Pentru a avea eficiența scontată, acest control ar trebui să facă și un istoric al retrocedărilor, deoarece, cu numai câțiva ani în urmă, pe teritoriul comunei Podari exista chiar un excedent de terenuri.
  2. Să se facă publică documentația prezentată de Consiliul Local Podari, care a stat la baza Hotărârii de guvern nr. 1185/06.12.2005.
  3. Să se suspende aplicarea respectivei hotărâri de guvern până la lămurirea tuturor aspectelor prezentate mai sus.
  4. Să se precizeze dacă Consiliul Local Podari mai are depuse și alte documentații prin care solicită terenuri din partea Guvernului României și, dacă răspunsul este pozitiv, să se facă public stadiul în care se găsește demersul respectiv, în paralel cu prezentarea documentației aferente.

Vă solicit ca răspunsul să se facă oral, iar răspunsul scris să fie însoțit de copii de pe documentele solicitate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Într-adevăr, ați interpretat corect prevederile art. 173 alin. (3) din Regulament, care nu limitează citirea integrală a interpelărilor în ședință publică.

Cu aceasta, prin epuizarea tuturor punctelor de la ordinea de zi...

 
  Lia Ardelean

Procedură, doamna deputat?

     

Doamna Lia Ardelean (din sală):

Eram înscrisă.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă cer scuze, îmi pare rău, am epuizat ordinea de zi, am citit numele tuturor deputaților care au fost înscriși.

Dacă este vreo problemă, vă rog să vă adresați Secretariatului tehnic, care vă poate reprograma. Aveți o interpelare?

 
     

Doamna Lia Ardelean (din sală):

M-am înscris.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Ați depus-o în scris? Vă rog, doamna deputat, vă rog să poftiți.

N-am declarat încă ședința închisă.

Nu este vina mea.

 
   

Doamna Lia Ardelean:

Da, domnule președinte.

Vă mulțumesc.

Interpelarea este adresată domnului ministru Gheorghe Barbu, ministrul muncii, solidarității sociale și familiei.

Obiectul interpelării este modificarea art. 161 din Legea 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

În urmă cu un an, am depus la Biroul permanent al Camerei Deputaților propunerea legislativă pentru modificarea articolului 161 din Legea nr. 19/2000.

Propunerea este menită să aducă o reparație pensionarilor cărora li se calculează pensia în baza salariului minim pe economie, pentru perioadele lucrate în care nu au justificări din cauza dispariției arhivelor unor întreprinderi. Propunerea mea vizează luarea în calcul a salariului mediu pe economie pentru aceste perioade și nu a salariului minim pe economie.

Fac apel la domnul ministru Barbu să nu se mai opună acestei propuneri legislative în Comisia pentru muncă și protecție socială din Camera Deputaților, întrucât adoptarea acestei propuneri legislative este imperios necesară pentru numeroși pensionari aflați la limita supraviețuirii și care nu au nicio vină pentru dispariția arhivelor întreprinderilor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Mulțumesc, doamna deputat.

Vă rog să depuneți în scris la secretariat. Am luat act de susținerea dumneavoastră.

Cu aceasta declar închisă ședința în plen a Camerei Deputaților de luni, 26 februarie 2007, prin epuizarea ordinii de zi.

Vă mulțumesc.

Vă doresc noapte bună.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 18,44.

 
       

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 10 iulie 2020, 4:07
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro