Plen
Ședința Camerei Deputaților din 27 februarie 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.18/09-03-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 27-02-2007 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 27 februarie 2007

  Declarații politice și intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 9,00.

Lucrările au fost conduse de domnii Valer Dorneanu și Lucian Augustin Bolcaș, vicepreședinți ai Camerei Deputaților, asistați de domnii Gheorghe Albu și Ioan Munteanu, secretari.

   

Domnul Valer Dorneanu:

Bună dimineața!

Stimați colegi,

Dați-mi voie să declar deschisă prima parte a ședinței de astăzi, destinată, cum bine știți, prezentării declarațiilor politice.

Sunt înscriși 29 de deputați din partea Grupului PSD, 14 din partea Grupului PNL. Primul grup are alocate 29 de minute, al doilea 14. Din partea Grupului parlamentar al PD sunt înscrise 11 persoane, cu 14 minute; Grupul parlamentar al PRM are înscrise opt persoane cu opt minute; Grupul parlamentar al UDMR șase minute la trei deputați; Grupul Partidului Conservator cinci deputați, cinci minute; Grupul minorităților naționale cinci minute, cu trei deputați înscriși; deputați fără apartenență la un grup parlamentar - nouă minute și trei deputați.

 
  Vasile Mocanu - declarație politică intitulată Culoarea portocalie a agriculturii din România;

Dau întâi cuvântul, potrivit ritmului stabilit, domnului Vasile Mocanu, din partea opoziției, din partea Partidului Social Democrat.

Aveți cuvântul, domnule Mocanu.

   

Domnul Vasile Mocanu:

Bună dimineața!

Domnule vicepreședinte,

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi am intitulat-o "Culoarea portocalie a agriculturii din România".

Agricultura românească este tot mai bolnavă. Culoarea portocalie pe care a căpătat-o de vreo doi ani este cel mai vizibil simptom al tratamentului nepotrivit la care a fost supusă de actualii guvernanți.

Este adevărat: la 1 ianuarie 2007, România a intrat în Uniunea Europeană, dar fără mediul rural. Deși fondurile promise agriculturii în următorii ani sunt considerabile, ele nu vor fi de niciun folos țăranului român, pentru că nu știe să le folosească. Omul obișnuit habar n-are ce este acela un proiect eligibil și, atunci, cei mai mulți bani se vor pierde. Ar fi nevoie de o grabnică asistență din partea oficialilor, dar, pentru așa ceva, Puterea trebuie să facă apel la specialiștii pe care nu-i are.

Recent, un oficial european a pus degetul pe rană: "Agricultura României se definește printr-o populație îmbătrânită, cu studii medii, ferme de subzistență, fără niciun viitor, lipsa piețelor de desfacere, venituri mici, ceea ce conduce la un decalaj uriaș între noi și restul statelor Uniunii Europene." Ce s-a făcut, în ultimii doi ani, pentru a reduce acest decalaj? Nimic!

La fel de grav este și faptul că țăranii nu au fost informați în legătură cu efectele integrării. Micile ferme sunt acum în pericol de a fi închise. De fapt, este foarte posibil ca tocmai aici să se ascundă "soluția" actualei Puteri pentru toate problemele mediului rural. Decât să modernizeze agricultura - proces care ar necesita efort și inteligență din partea Guvernului - mai bine o desființează. Ce contează că, în acest mod, sunt sacrificați 10 milioane de români?

Asta DA strategie portocalie!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule coleg.

 
  Ioan Ghișe - declarație politică intitulată Necesitățile României și importanța unui acord politic;

Aș vrea să vă anunț că au depus, din partea Partidului Social Democrat, declarațiile politice Valeriu Ungureanu, domnul Răzvan Bobeanu, domnul Cătălin Matei și domnul deputat Cosmin Nicula.

De asemenea, a depus declarația politică domnul Paul Magheru de la Grupul parlamentar al PRM și o să mai anunț și alți colegi. Domnul Vasile Pușcaș a depus, de asemenea, din partea Grupului PSD. Din partea Grupului liberal, am înțeles că dorește domnul Emil Strungă să vorbească primul. Domnul Emil Strungă a depus, are cuvântul domnul Ioan Ghișe.

   

Domnul Ioan Ghișe:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Cuvântul meu se intitulează "Necesitățile României și importanța unui acord politic".

Viața politică tumultuoasă a ultimelor luni a făcut proba că principalii decidenți politici sunt într-o oarecare goană după imagine și preocuparea pentru viitorul imediat și mizele naționale este tulburată de această luptă de persoane.

Miza cea mare a României este, în viitori ani, capabilitatea de a accesa ceea ce la modul generic numim fonduri externe sau fonduri europene, șansă unică în istoria României pentru dezvoltare prin sprijin extern.

Miza istorică a generației de azi și de mâine, pentru ca România să fie capabilă să absoarbă acești ani, este mult deasupra luptelor lipsite de principialitate care se dau pentru procentele electorale de moment.

Construcția oricărui sistem politic, cu atât mai mult a unei structuri a puterii de stat, este nevoie să fie fundamentată pe principii. Or, acum, mai mult ca altădată, este nevoie de a lua în considerare principiile fundamentale într-o democrație, ale responsabilității individuale și reprezentativității directe.

Problema dezbătută intens acum, a votului uninominal, este o chestiune de interes național. De ce? Pentru ca legătura aleșilor, a demnitarilor, cu cetățenii, cu corpul electoral să fie directă, pentru o mai bună reprezentare a intereselor generale ale cetățenilor.

Din această perspectivă rămâne ca principalii oameni din stat, și probabil că putem să-i numărăm în jurul cifrei de zece, începând cu președintele, primul-ministru și liderii partidelor parlamentare, să fie preocupați, întâi de toate, de ceea ce înseamnă cu adevărat și în mod explicit, convenit și asumat, interes național. Eforturile care s-au depus în ultima vreme pentru realizarea și acceptarea strategiei postaderare a României, aderare la Uniunea Europeană, reprezintă un prim pas în acest sens.

Prin cuvântul meu doresc să atrag atenția și să sensibilizez pe cei care astăzi sunt responsabili pentru modul cum este condusă țara, repet, președintele țării, primul-ministru și liderii principalelor partide parlamentare, că mai important decât orice acum este realizarea unui acord pe ceea ce se înțelege a fi în mod clar asumat, interesul național. Din această perspectivă rămâne ca domniile lor să aibă un ceas un ceas de reflecție și să găsească acea cale prin care să se așeze la masă într-un mod responsabil, să convină, să decidă, să facă și concesii, astfel încât tuturor să ne fie mai bine și goana de moment după simpatie populară să treacă în plan secund.

Închei prin a solicita președintelui, premierului și liderilor partidelor parlamentare să realizeze un acord politic pentru servirea interesului național.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
  Alexandru Mocanu - declarație politică intitulată Unde este Legea lustrației?;

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Grupul parlamentar al Partidului Democrat, domnul Liviu Miroșeanu. Pardon! A solicitat inversarea ordinii domnul deputat Alexandru Mocanu, cu înțelegerea celorlalți colegi.

   

Domnul Alexandru Mocanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea din această dimineață am intitulat-o "Unde este Legea lustrației?"

În urmă cu un an de zile, Senatul României a dezbătut, ca primă Cameră sesizată, inițiativa legislativă privind Legea lustrației. Cu chiu, cu vai și cu multe "petice cusute ostentativ cu ață altă", inițiativa a trecut de Senat și a fost trimisă spre dezbatere și adoptare Camerei Deputaților, în calitate de Cameră decizională.

Constat cu surprindere că, peste puțin timp se împlinește un an de când acest proiect de lege "zace" pur și simplu, uitat de toată lumea, undeva în sertarele Comisiei juridice, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților, comisie care, cel puțin în ultimul timp, s-a remarcat a fi extrem de expeditivă. Amintesc că, atunci când a dorit, stimulată și de deciziile Biroului permanent al Camerei, această comisie este cea care a făcut posibil ca în numai trei zile să avem un raport, apoi un raport suplimentar, urmat de vot în plen pe articole și apoi de sesiune de vot final la o inițiativă legislativă ce viza modificarea Legii referendumului, pentru a face extrem de facilă demiterea președintelui României! Faptul că "mirosea de la poștă" a neconstituționalitate și a politicianism de cea mai joasă speță nu a contat pentru majoritatea din comisie, alcătuită din reprezentanții PSD-PRM-PC-PNL, atunci când, vorba lui nenea Iancu... "enteresele" partidelor domniilor lor le-au cerut-o!

De aceea stau și mă întreb: ale cui sunt astăzi "enteresele" ca Legea lustrației să zacă la Comisia juridică de aproape 12 luni?

Din câte știu, cel puțin declarativ, există o largă majoritate care susține acest proiect de lege, inclusiv pentru eliminarea acelor petice cusute ostentativ cu ață albă. Practic, doar PRM s-a pronunțat împotriva adoptării unei astfel de legi, iar PSD s-a declarat și el de acord cu legea, chiar dacă dorește să introducă unele nuanțe.

În această situație, vin și întreb:

Cine nu dorește adoptarea acestei legi?

Cine dorește să trimită în Parlamentul European, pe post de europarlamentari, persoane ce altfel ar putea intra sub incidența acestei legi?

Unde sunt politicienii care, în urmă cu un an, păreau că sunt gata să-și dea și viața pentru adoptarea acestei legi?

Cer domnului Bogdan Olteanu, președintele Camerei Deputaților, să facă uz de toate prerogativele funcției și să întreprindă toate acele diligențe, ca și în cazul Legii referendumului, astfel ca proiectul Legii lustrației să fie pus pe ordinea de zi în procedură de urgență. Este important ca această lege să înceapă să producă efecte înainte de depunerea candidaturilor pentru Parlamentul European.

Sper că și societatea civilă, jurnaliștii și moderatorii de talk-show-uri vor întreba zilnic: unde este Legea lustrației? Astfel, prin efortul comun al tuturor celor care, în mod sincer, doresc adoptarea acestei legi, vom putea determina acea voință politică necesară în scopul îndeplinirii acestui deziderat. Altfel, în continuare, vom vorbi discuții!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Cu plăcere.

 
  Rovana Plumb - intervenție intitulată 2007 - Anul european al egalității de șanse pentru toți;

Din partea Grupului PSD, pentru alternanță și pentru că sunt mai mulți, doamna Rovana Plumb.

Voci din băncile Partidului România Mare: Ce legătură are depusul cu cititul?

Sunteți opt inși, deci sunteți mai puțini decât cei 29, și trebuie să asigur la toți...

Voci din băncile Partidului România Mare: Trebuia să începem la ora 8,30.

   

Pierdem un minut, deja, prin discuțiile acestea.

Aveți cuvântul, doamna Rovana Plum.

 
   

Doamna Rovana Plumb:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate colege și stimați colegi,

Am intitulat declarația: "2007 - Anul european al egalității de șanse pentru toți".

La 17 mai anul trecut, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au adoptat decizia prin care anul 2007 este declarat Anul egalității de șanse pentru toți.

Scopul acestei decizii îl reprezintă asigurarea participării depline a fiecărei persoane la viața economică și socială, fără deosebire de origine etnică, sex, religie, vârstă, dizabilități și orientare sexuală.

Pe 30 și 31 ianuarie 2007, la Berlin, a avut loc Reuniunea de lansare a Anului european al egalității șanselor, la care au participat reprezentanți din toate statele membre ale Uniunii Europene, prin care, bineînțeles, și România.

Pentru acest an al egalității de șanse pentru toți au fost alocate sume importante de bani, din care o parte au revenit și țării noastre. Deși ne aflăm la începutul lunii martie, instituțiile abilitate ale statului român nu au întreprins nimic în această direcție.

Este condamnabilă o asemenea atitudine de indiferență. Nu există nicio preocupare de a informa opinia publică, societatea civilă, mas-media, organizațiile politice și neguvernamentale despre obiectivele acestei campanii.

Demararea unor ample acțiuni, așa cum sunt cerute prin documentul european, constituie un prilej propice pentru a se constata modul în care este implementată și respectată legislația în domeniul egalității de șanse, cum se aplică măsurile de sancționare pentru faptele de discriminare, stabilirea unor măsuri de prevenire și combatere a oricăror forme de încălcare a drepturilor omului în România.

Partidul Social Democrat, ancorat în realitățile naționale și deschis spre valorile europene, desfășoară în această perioadă, în toate zonele țării, o largă campanie de informare și dezbatere cu privire la egalitatea șanselor pentru toți și combaterea oricăror forme de discriminare.

Ne-am propus să monitorizăm cu atenție lipsa de acțiune a guvernanților în problemele la care mă refer și solicit Guvernului României să ia toate măsurile pentru implementarea de urgență a legislației în domeniu.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

 
  Ștefan Baban - declarație politică intitulată Decalajele lumii autohtone;

Tot din partea Grupului PSD, domnul Vasile Filip Soporan depune în scris declarația politică.

De la Grupul PRM, domnul Paul Magheru a depus declarația în scris și urmează domnul Ștefan Baban.

   

Domnul Ștefan Baban:

Mulțumesc, domnule președinte.

Este o aritmetică foarte interesantă.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

"Decalajele lumii autohtone"

În luna ianuarie a acestui an, odată cu intrarea în Europa, mii de concetățeni în vârstă au fost puși în situații umilitoare de către o altă instituție a statului: Casa Națională de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale, care a introdus o reglementare absurdă pentru pensionarii care-și primesc puținii bani pe card, fiindcă au considerat, aceștia din urmă, că așa nu vor mai fi nevoiți să stea la cozi interminabile atât la Poștă, cât și la CEC. Exact de ceea ce credeau că au scăpat, exact de acel lucru au avut parte la începutul noului an: de cozi interminabile pentru motive absurde.

Astfel, Casa Națională de Pensii, că de alte drepturi sociale nu poate fi vorba, a hotărât că, în România, dacă pensionarii vor să intre în posesia bănișorilor lor, trebuie să se prezinte la sediul Caselor Județene pentru a-și ridica cupoanele de pensie și de călătorie și pentru a fi verificate dacă mai trăiesc sau ba. Morbidă încercare de a face o statistică și de a repartiza niște amărâte de tichete de călătorie, pe care mulți dintre beneficiari nu le folosesc.

Și așa, pe lângă faimoasele cozi la plata taxelor și impozitelor, a apărut și coada la verificarea existenței pensionarilor. Mass-media a relatat pe larg "spectacolul" oferit de o decizie tâmpită și nefundamentată: îmbrânceli, conflicte între cei ce stăteau la coadă, ca să nu mai vorbim de certuri cu funcționarii de la ghișeu sau numărul mare de persoane leșinate datorită stresului, oboselii și bătrâneții.

Că a fost o decizie tâmpită și nefundamentată o demonstrează și faptul că angajații Caselor Județene de Pensii au fost luați pe nepregătite, ritmul de lucru sufocându-i și pe ei, mulți dintre aceștia fie îmbolnăvindu-se, fie dându-și demisia, pentru că gradul de suportabilitate a presiunii publice a devenit inacceptabil. Și asta în timp ce șefii lor direcți, plătiți cu bani mulți din buzunarul nostru, nu au catadicsit să-și ia măsurile necesare și, de ce nu, de minimă civilizație și respect pentru a-și proteja proprii angajați, dar și bătrânețea, la care, fie că vor sau nu, vor ajunge și ei. Și cine știe, poate vor avea și ei parte de același tratament stupid.

Degeaba vorbim despre alinierea la standarde Uniunii Europene în legătură cu teme la scară națională, dacă acolo, în fața ghișeului, și de o parte și de alta, concetățeanul este pus în situația de a fi batjocorit și înjosit, o dată ca beneficiar al unor drepturi, și o dată ca slujbaș la stat.

Nu trebuie să uităm însă și de atitudinea profund badjocoritoare și infantuată a unor funcționari publici care consideră că sunt deasupra tuturor, doar fiindcă cetățeanul român își achită obligațiile financiare din puținul pe care îl are.

După întreg scandalul mediatizat a prezenței pentru plata pensiei, s-a găsit o soluție, ca de fiecare dată și ca pentru fiecare problemă. Întrebarea care ne vine tuturor în minte este de ce nu s-a analizat rațional, din start, măsura care a isterizat o țară întreagă, pentru a fi aplicată corect și cu bun simț.

Că această stranie situație nu este un caz unic, o știm cu toții. Începând de la plata taxelor și impozitelor și terminând cu sistemul de eliberare a medicamentelor compensate, cetățeanul român, proaspăt integrat în familia europeană, este supus batjocoririi, umilinței, stresului și oboselii prin cozile infernale la care este obligat să stea. Ce s-a schimbat față de anii dinainte de 1989 în acest sens? Nimic, cel mult obiectul numerelor de ordine și al listelor de înscriere.

Foarte multe măsuri care vizează viața cetățeanului s-au luat și se iau fără a ține seama de consecințe, fie pe termen scurt, fie pentru o perioadă mai îndelungată. Nu este dificil de constatat că nici în această privință numeroase hotărâri au urmărit instituirea de reguli, de cele mai multe excesiv de birocratice, care să permită perpetuarea unor practici reprobabile și care nu țin, în niciun caz, de interesele cetățeanului.

Extrem de grav este faptul că autorii măsurilor de drept contestate nu suportă în niciun fel efectele lor. Remarca este valabilă și pentru situațiile în care eroarea se referă la indecizia sau lentoarea reacțiilor care șifonează destul de mult imaginea și așa destul de pătată a României în cadrul Uniunii Europene.

Este bine că în unele situații, destul de puține însă, se revine asupra măsurilor eronate și se încearcă repararea prejudiciilor. Dar, în majoritatea cazurilor, era vorba despre efecte previzibile, despre posibilitatea prevenirii respectivelor erori. Nu se mai pot accepta justificări pentru astfel de grave derapaje manageriale, mai ales pentru raporturile dintre cetățean și autorități. A venit vremea să ne revenim, adică să ajungem la maturitatea și înțelepciunea aplicării deciziilor naționale care să nu provoace crize și derapaje atât sociale, cât și economice.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Becsek-Garda Dezso-Kalman - exprimarea unor nemulțumiri cu privire la unele controale organizate de Regia Națională a Pădurilor la Direcția Silvică Harghita;

Din partea Grupului UDMR, domnul Becsek-Garda Dezideriu.

   

Domnul Becsek-Garda Deszö-Kálmán:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Conducerea Direcției Silvice Harghita, în ultimul deceniu, a contribuit la defrișarea unor munți întregi, prin licitații ilegale, prin protejarea acelora care s-au specializat în distrugerea Fondului Forestier Național de Stat și Privat. Defrișările au luat amploare în special după doborâturile de vânt din 1995 și s-au intensificat începând cu anul 2001.

Pe lângă zona Gheorgheni, Topliței, Borsecului și a Tulgheșului, putem enumera și zona Vlăhiței, păduri care au fost administrate, întotdeauna, de Direcția Silvică Harghita. Aici s-au defrișat, în mod ilegal, în ultimii anii, peste 1000 de hectare teren cu vegetație forestieră și s-au exploatat peste 500 de mii de metri cubi prin furturi de masă lemnoasă, cu îngăduința și sub oblăduirea organelor silvice de stat, polițienești și a administrației locale.

Din păcate, această situație de complicitate persistă și în prezent, având în vedere modul de abordare a cercetărilor, neputința impunerii autorității organelor abilitate privind tăierile ilegale și transportul materialului lemnos furat.

Datorită implicării totale în ilegalități a organelor silvice de stat și a celor polițienești în susținerea infractorilor în această zonă, nu se mai poate impune legalitatea.

În aceste condiții, elucidarea fenomenului de infracționalitate și a dezastrului produs în mediul ambiant, a început activitatea așa-zișilor inspectori specialiști, care cercetează cazul la nivelul desfacerii cherestelei, și nu procesul care a dus la dezgolirea unui întreg bazin forestier.

Mai bine de două luni, echipa de control a Ministerului Agriculturii, în frunte cu reprezentantul promoției de aur, domnul Mircea Vasile, împreună cu inspectorii Inspectoratului de Regim Silvic și de Vânătoare - Brașov au descoperit ilegalități privind documentele de însoțire din partea unui brigadier al Ocolului particular Zetea. Cu aceste documente s-a putut acoperi furtul pentru 900 - 1000 de metri cubi de material lemnos, fapt deosebit de periculos pentru menținerea regimului silvic. Însă, controlorii ministerului și ai Inspectoratului de Regim Silvic și de Vânătoare și ai Regiei Naționale a Pădurilor au refuzat să-i cerceteze pe cei care, prin susținerea mafiei lemnului, au tăiat în mod ilegal circa 500 de mii de metri cubi de material lemnos.

Este binevenit controlul privind activitatea ocoalelor silvice, indiferent de structuri, de stat sau privat.

Este necesar să fie pedepsiți, conform legii, cei care nu respectă regimul silvic și au încălcat, infracțional sau contravențional, legea, însă, nu se poate admite ocrotirea acelor structuri de stat care au contribuit la defrișarea unei zone întregi, și să fie popularizată numai ilegalitatea brigadierului.

Regimul silvic impune obligația cuprinderii Fondului Forestier Național în administrații silvice autorizate. Cum a permis Regia Națională a Pădurilor să se retragă administrația silvică de stat, după ce a contribuit la dezgolirea zonei de păduri? Prin acest act, oare, conducătorii Regiei Naționale a Pădurilor și ai Direcției Silvice Harghita și-au recunoscut neputința generată de complicitatea organelor silvice la aceste furturi, pierzând-și, astfel, autoritatea?

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
  Lia Ardelean - despre escaladarea birocrației la nivelul omului de rând;

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna deputat Lia Ardelean, din partea Grupului Partidului Conservator.

Domnii Petru Călian, Ioan Țundrea, Bogdan Liviu Ciucă vor depune în scris.

   

Doamna Lia Ardelean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Încremenită în mrejele unei crize politice majore, pigmentată cu răfuieli reciproce, clasa politică românească se află într-un moment extrem de neplăcut din punctul de vedere al adevăratei sale misiuni, viața omului de rând. Pe acest fond de instabilitate la nivel înalt, instituțiile abilitate ale statului din teritoriu au adoptat, în mod nefiresc, exemplul negativ oferit de politicienii de la București, întorcând pur și simplu spatele contribuabilului plătitor de taxe și impozite. Realitatea crudă din România anului 2007 arată că funcționarii statului sunt mult mai preocupați să-și păstreze posturile decât de problemele pe care le prezintă cetățenii. Oameni de toate categoriile, în special țăranii, se plâng că nu mai pot face față escaladării birocratice actuale, că sunt puși aiurea pe drumuri, că stau la cozi pentru lucruri banale.

Cel mai grav este însă faptul că, de teama de a nu-și pierde scaunele, unii directori ai serviciilor deconcentrate din țară, precum și subalternii acestora, preferă să nu își exprime opinia referitoare la adevăratele doleanțe ale cetățenilor. Personal, am observat foarte multe astfel de cazuri, în care o serie de șefi ai unor instituții cu putere decizională au preferat să țină sub tăcere anumite situații de anormalitate și să nu înainteze soluții de rezolvare, de frica unor consecințe nefaste pentru funcțiile pe care le dețin. Mai mult, au existat și situații concrete, în care autoritățile statului din teritoriu au indus în eroare populația, prin furnizarea unor informații eronate, primite de la superiorii lor, fiind astfel complici la păcălirea oamenilor. Este foarte grav că instituțiile statului sunt conduse după principiul păgubos al înțepenirii în scaune, cu atât mai mult după integrarea României în Uniunea Europeană. Dacă directorii nu fac altceva decât să țină cu dinții de scaune, cetățeanului de rând ce-i mai rămâne? În cine mai poate avea încredere? Poate doar în bunul Dumnezeu...

Stimați colegi,

Afirmațiile poate par dure, dar aș vrea să vă dau un singur exemplu, în care reprezentanții Direcției Sanitar-Veterinare au fost implicați în așa-zisul Program de eradicare a anemiei infecțioase la ecvine. Au fost prezenți atât inspectorii, cât și medicii veterinari la întocmirea documentelor și ridicarea cailor de la oameni. Oamenii pur și simplu, au rămas păcăliți; au predat caii, au rămas și fără cai și fără bani, în condițiile în care medicii veterinari și inspectorii direcției au fost prezenți la acest, practic, furt, din punctul meu de vedere, aplicat oamenilor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, doamna deputat.

 
  Aledin Amet - declarație politică intitulată Relațiile politico-economice ale României cu Republica Turcia trebuie să-și continue mersul ascendent;

Din partea Grupului minorităților naționale, domnul deputat Aledin Amet.

   

Domnul Aledin Amet:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Relațiile politico-economice ale României cu Republica Turcia trebuie să-și continue mersul ascendent".

Este cunoscut faptul că România și Republica Turcia, în decursul anilor, au stabilit și au dezvoltat relațiile de colaborare cu adevărat importante, constituindu-se în acest sens un model. În mod deosebit politica perioadei interbelice s-a evidențiat datorită eforturilor depuse prin dorința unei stabilități zonale de lungă durată, dar și prin găsirea soluției unei perspective economice comune.

Având aceleași interese, cele două țări au continuat și după anul 1990 procesul de consolidare a acestor relații. Vizitele de stat, desfășurate la cel mai înalt nivel, precum și acordurile economice deja stabilite reprezintă cu siguranță bazele unui progres viabil.

Parteneri în cadrul NATO, România și Turcia optează, în virtutea tradițiilor existente, pentru respectarea principiilor democrației. În cazul țării noastre, Uniunea Europeană este deja o realitate. Republica Turcia și-a propus să realizeze același obiectiv. Negocierile începute în anul 2005 vor avea cu siguranță succes, iar câștigul va fi în primul rând al Europei. Nu se poate vorbi de o astfel de construcție politică ale cărei intenții sunt generoase, dacă Turcia nu este prezentă. România sprijină toate aceste eforturi.

În această ordine de idei, România și-a declarat disponibilitatea de a colabora. Unitatea, chiar dacă pare un paradox, se poate produce și prin diversitate. Diversitatea culturală și diversitatea lingvistică în niciun caz nu constituie obstacole. România și Turcia sunt două țări care au înțeles acest aspect. Din acest motiv, au promovat, promovează și vor promova o politică de respect reciproc.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Olguța Cocrea - declarație politică cu titlul România europeană zdruncinată de scandaluri politice;

Din partea deputaților fără apartenență politică, doamna Olguța Cocrea.

   

Doamna Olguța Cocrea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică se intitulează "România europeană zdruncinată de scandaluri politice".

Cetățenii României, cei care au votat în 2004 și au sperat ca viața lor de zi cu zi să se schimbare în bine, asistă de mai multe luni de zile la scandaluri politice create de reprezentanți ai instituțiilor statului, care au uitat de ce au fost aleși.

Nu a fost suficient că, odată cu aderarea României la 1 ianuarie 2007, presa internațională a acordat spații generoase României pentru ca țara noastră să fie prezentată în media internațională în culori sumbre.

Poate că eram obișnuiți cu imaginea zonelor sărăcăcioase din România, a copiilor străzii, dar a spune că românii sunt o rasă "violentă și periculoasă" este jignitor la adresa românilor și întrece limitele bunului simț.

Pe lângă jignirile aduse de unele publicații din media internațională, românii mai sunt supuși și unui "circ politic" de prost gust, oferit de clasa politică din România, clasă politică și instituții ale statului care ar fi trebuit să asigure o viață mai bună și un climat sănătos de viață pentru cetățenii României.

Primul lucru pe care ar trebui să-l înțelegem este că imaginea României depinde de fiecare dintre noi. Din acest punct de vedere avem o responsabilitate mai mare decât ne-am putea închipui. Nu trebuie să uităm că prin indiferența cultivată de ani de zile, am ajuns să avem imaginea pe care o avem.

România are nevoie de o strategie proactivă, de promovare a imaginii reale în spațiul Uniunii Europene.

Nu mă voi referi aici la un reportaj sau la un film documentar despre România, ci la o campanie mediatică de a arăta adevărata față a poporului român, cea de oameni muncitori, serioși și corecți. Imaginea unei țări nu se poate schimba peste noapte. De asemenea, nu m-am gândit la propagandă, nu trebuie să cădem în extrema opusă și să spunem că în România curge numai lapte și miere, trebuie să oferim o imagine reală și corectă la realitățile anului 2007.

Aderarea României la Uniunea Europeană nu a fost o medalie acordată țării noastre, ci un efort atât al instituțiilor statului cât și al cetățenilor României.

După 1 ianuarie 2007, România europeană este supusă unui atac dur între instituțiile statului, mai acerb ca niciodată, s-au intensificat atacurile dure, cuvintele grele, de multe ori fără acoperire, jignirile pe față aduse de unii politicieni care nu sunt conștienți cât de mult rău pot face acestei țărișoare numită România.

Președinția atacă Guvernul, Parlamentul atacă miniștrii, urmează atacul la Președinție din partea Parlamentului și uite așa, fără să ne gândim la consecințe, în loc să muncim, să dovedim cu adevărat că suntem buni în Europa, noi oferim românilor un circ pe cinste, că bieții alegători nu știu ce să mai creadă, cine și când are dreptate.

Oare chiar atât de mult s-a degradat clasa politică? Nu, eu nu cred, este vorba despre niște orgolii rănite ale unora și de dragul jocului de imagine a unora care doresc doar să mai crească în ochii electoratului, să-și majoreze procentele, se duce o campanie de denigrare a unor persoane, se aruncă cu noroi din toate părțile și în toată lumea.

Domnilor, președinte, premier și parlamentari, opriți acest circ ieftin care nu duce la nimic bun! Vom ajunge în Europa oaia neagră, o rasă de nebuni care în loc să muncească fac circ, în adevăratul sens al cuvântului.

România va fi o țară cotizantă la Uniunea Europeană și nu va beneficia de fonduri structurale de dezvoltare că, în loc să ne folosim mintea la proiecte și strategii, ne gândim cum să-l atacăm pe fostul coleg sau pe cei din Opoziție sau pe cei de la Putere.

A venit ziua când toate forțele politice implicate în acest scandal monstruos să-și revizuiască atitudinea și să înceteze odată pentru totdeauna această mascaradă politică.

Domnule președinte, lăsați în pace Guvernul să muncească pentru populația României!"

Domnilor parlamentari, lăsați în pace miniștrii să-și desfășoare activitatea în liniște și haideți să ne canalizăm forțele asupra temelor care sunt nefăcute și asupra cetățenilor care ne-au dat votul în 2004!

Cum credeți că veți mai avea curajul în 2008 să vă prezentați în fața electoratului, nu credeți că judecata lui va fi dură pentru ceea ce se oferă electoratului în această legislatură, atât de Putere, cât și de Opoziție?

Cred că acest semnal venit chiar din partea unui parlamentar să fie auzit de cei care sunt vizați și să dovedim că România are o clasă politică matură, care poate să se mobilizeze și să dovedească faptul că reprezintă cu cinste poporul român.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

 
  Mihai Dumitriu - declarație politică intitulată Învățământul românesc în derivă;

Din partea P.S.D. domnul Mihai Dumitriu, Circumscripția electorală Iași.

Doamna Manuela Mitrea a depus în scris.

   

Domnul Mihai Dumitriu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi se intitulează "Învățământul românesc în derivă", partea a doua.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Mai am și partea a treia.

Deși au trecut 18 ani de la evenimentele din decembrie 1989, nu s-au schimbat prea multe în învățământul românesc. Poate doar că elevii au mai multe vacanțe, nu mai poartă uniforme și se îmbracă uneori mai vulgar, școlarul de azi are 6 - 7 ore/zi, acum se fac și "ore opționale" pe care nu și le alege elevul, ci profesorii sau diriginții, profesorul își alege manualele, acestea fiind "alternative" ori sunt impuse de inspectorii școlari, iar părinții trebuie să le plătească.

În ultima perioadă, școala a reușit să inflameze spațiul public prin tot felul de scandaluri, cu atât mai hilare cu cât provin dintr-o instituție unde s-ar presupune că se construiește normalitatea. Violența și pornografia au ajuns să caracterizeze mediul școlar mai mult decât rezultatele la învățătură și mai vizibil decât performanțele olimpicilor. Criza școlară este mult mai profundă decât efectele sale vizibile, constrâns în lipsa condițiilor materiale sau a salariilor decente pentru dascăli. Nu există niciun program pentru această criză socială.

Testele naționale și examenul de bacalaureat au ajuns prilejuri de profit. Variantele de subiecte au costat Ministerul Educației și Cercetării cel puțin 70 milioane RONI (peste 700 miliarde lei vechi) pentru compunerea și rezolvarea lor, redactarea și publicarea acestora.

Se pune întrebarea, pentru elevi, câtă eficiență are această modalitate de evaluare a nivelului de cunoștințe.

Va determina pe elevi să se pregătească mai bine pentru a promova testele naționale și bacalaureatul? Vor crește calitativ rezultatele școlii?

Mai mult, profesorii și elevii au depistat multe anomalii și nereguli în variantele de subiecte propuse.

Stimați colegi,

Manualele lui Hărdău cusute cu ață albă de mânuțele dibace de la țesătoria Humanitas au dus la vicierea procesului de realizare a lor. Manualele sunt lucrate în grabă, ca să se poată prezenta ceva la licitație, definitivarea și retușarea lor făcându-se în paralel și fără nici o legătură cu evaluarea. Pentru cineva "pus pe funcție" evaluarea este mai importantă decât realizarea propriu-zisă a acestuia.

Comisiile de evaluare nu pot garanta calitatea pentru că nu sunt stabilite pe criterii profesionale.

Domnule ministru,

Nu ar fi bine să se renunțe la confidențialitatea evaluării, iar numele evaluatorilor să apară scris pe manuale?

În unele manuale, textele țin mai mult de limbajul cotidian decât de cel academic. Licitațiile de manuale au devenit niște simple caricaturi. De vină pentru rezultatul licitației din 2006 este "ticăloasa" guvernare pesedistă care a lăsat în brațele feciorelnicei echipe instalate la Ministerul Educației și Cercetării o bombă cu efect întârziat, adică organizarea defectuoasă a licitațiilor.

Editurile fac echilibristică de prețuri în detrimentul calității sau chiar dumping. Miza o reprezintă circa 7 milioane de EURO sau existența românilor ca popor.

Pentru a dovedi disprețul față de banul public și reaua voință a ministrului Hărdău, presa a evidențiat diferențele de preț dintre costul real al microbuzelor școlare și cel plătit de Ministerul Educației, diferențe între 1000 și 8000 EURO. Un calcul simplu probează dispariția din buzunarele contribuabililor și, nu în ultimul rând, ale elevilor, a unei sume de 2 milioane EURO pentru cele 500 de microbuze.

De asemenea, modul de achiziționare a dotărilor pentru laboratoarele de fizică, chimie, biologie și a cabinetelor psihopedagogice a fost încă o cale de a șpăgui banul public și de la băncile europene.

Stimați colegi,

Cele câteva aspecte prezentate mai sus arată că, deși societatea românească se confruntă cu tot mai multe fenomene negative care decurg din deficitul de educație, Guvernul portocaliu prin Ministerul Educației este din ce în ce mai puțin preocupat de soluționarea problemelor complexe specifice învățământului.

Cei de la Putere continuă în marș forțat devalizarea banului public. Vigoarea și dinamismul promis și garantat de Președintele Băsescu și Guvernul Tăriceanu prin fluturașii introduși în cutiile poștale ale cetățenilor s-au dovedit a fi o iluzie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

 
  Andrian Sirojea Mihei - marcarea a 75 de ani de existență a protecției civile în România, a acelor oameni cu spirit fabulos; declarație politică cu titlul Fabulosul spirit, tăietura sincronă în diacronia obiectivă caracteristică românilor;

Tot din partea Grupului parlamentar al PSD a depus în scris declarația politică domnul secretar Ioan Munteanu și domnul deputat Gheorghe Chiper.

Din partea Grupului parlamentar al PNL are cuvântul domnul Emilian Frâncu. (Vociferări în sală.)

Eu îmi cer scuze pentru intervențiile dumneavoastră, domnul Frâncu a venit și a spus că are asentimentul...

Bun, are cuvântul domnul Andrian Mihei.

Credeam că există colegialitate, nu știu... A venit colegul dumneavoastră și mi-a spus că are acordul dumneavoastră să vină. Deci, înțelegeți-vă între dumneavoastră.

   

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Domnule președinte, n-are rost să mai discutăm, mai ales că am început cu 30 de minute.întârziere. și cred că este o bătaie de joc față de cei care încearcă să respecte acest program.

Declarație politică: "Fabulosul spirit, tăietura sincronă în diacronia obiectivă caracteristică românilor".

Stimați colegi,

În primul rând, vreau să subliniez aniversarea a 74 de ani de când, prin Înaltul Decret Regal 468, la 28 februarie 1933 s-a stabilit înființarea unei arme noi: "Apărarea pasivă" contra atacurilor aeriene, având ca scop să limiteze efectele bombardamentelor aeriene asupra populației și resurselor teritoriului, prin protecție directă sau micșorând eficacitatea atacurilor din aer. După mai multe modificări, experiența dramatică de la cutremurul din 1977, a determinat schimbarea ideii că menirea acestei protecții este strict împotriva atacurilor aeriene și a determinat în 1978 transformarea denumirii acesteia în apărare civilă. Acești oameni, conform ultimelor modificări legislative, voluntari, sunt de 74 de ani alături de populație în momentele când țara trece prin situații grave. Poate că ar trebui să constituie un exemplu pentru noi toți, iar motto-ul după care Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, din care protecția civilă face parte, își călăuzește activitatea - "Sacrificiu și Devotament" - ar trebui să ne fie tuturor model de urmat. Vă invit, dragi colegi, să le urăm tuturor celor care sunt în slujba protecției civile ani mulți înainte și să le mulțumim pentru activitatea pe care o efectuează întru apărarea populației civile.

Acești oameni, au într-adevăr, un spirit fabulos, în adevăratul sens al cuvintelor folosite.

Pe de altă parte, poate că în așa zisele lupte care se poartă astăzi pe scena politică românească, imaginea României în Uniunea Europeană trece pe plan secund, neconstituind un subiect bun de presă. Vă întreb - vă place, vă simțiți caracterizați de acest "fabulospirit", vă place, ca cetățeni ai României, să fiți definiți astfel? Nu simțiți ironia unei interpretări românești a acestui concept - acela de spirit de fabulă? Este drept, există personaje care se străduiesc să transforme orice eforturi într-o fabulă. Însă acum, vorbim despre imaginea cu care vom ieși în Uniunea Europeană, încercând să o schimbăm pe cea existentă. Spirit, înseamnă în limba română și "glumă, anecdotă, banc" - deci banc fabulos ... dar în limba engleză, înseamnă și băutură alcoolică tare. Din acest considerent, am putea lăsa, poate, unor alte țări consumatoare de tării bucuria folosirii acestui concept.

Se spune că acest concept a fost elaborat după evaluarea, împreuna cu misiunile diplomatice ale României, a percepției țării în unele state europene, evaluării unor evenimente culturale și studierii exemplelor statelor care au aderat anterior la UE. Concluzia acestor evaluări a condus la a defini conceptul "fabulospirit" - țară cu oameni care au un spirit fabulos, bucurându-se de viață, având multe de oferit familiei europene. Așa cum este la modă acum, am aflat despre acest "concept" din presă și oricât am încercat să găsesc informații pe site-ul ministerului, nu am reușit.

Tot presa sublinia că unele dintre motivațiile care au stat la baza definirii acestui concept ar fi faptul că alte state au caracteristici definitorii, care îi promovează peste hotare. De exemplu, că englezii sunt conservatori. Englezii, oricât de libertini ar fi acum, au fost ani de-a rândul conservatori, în "izolarea" lor. Se mai spune că italienii sunt vorbăreți, iar nemții sunt ingineri. Gulașul este recunoscut pentru unguri, iar măslinele te duc cu gândul la greci.

De asemenea, s-a dorit a se evita plagiatul temelor alese de alte țări membre. Polonia s-a prezentat în fața Uniunii Europene ca o țară unde există oportunități de afaceri și avantaje financiare, Cehia și-a prezentat țara ca pe un loc liniștit, unde dorești să iți petreci concediile, Ungaria a încercat mai multe variante, pornind de la a prezenta țara ca loc al minunilor și comorilor naturale, trecând prin talentul de a primi oaspeți, ajungând la "Uși deschise. Inimi deschise. Minți deschise."

Și nu în ultimul rând, s-a dorit evitarea imaginii cu sarmalele și cu mămăliguța, pentru că nu dădea bine peste restul de imagini existente deja între vecini, cum că am fi săraci și nemâncați.

Totuși, stimați colegi, ... nu s-a găsit nimic relevant, nimic care să caracterizeze această țară considerată bogată și frumoasă în perioada interbelică, care să caracterizeze acest popor cu adevărat bogat în spirit, bun și primitor, cald și îndurător, decât acest termen de "fabulospirit"?

M.A.E. propune ca această campanie să fie susținută printr-un concept care să cuprindă: o campanie de print/presă scrisă și outdoor internațional; campanie de televiziune; evenimente indoor și outdoor; un concert live de mare anvergură. Toate acestea vor însemna bani. Aș dori ca acești bani să se cheltuiască cu folos și imaginea românilor să fie cu adevărat arătată Europei. Aș dori să nu vedem în această campanie iele, Dracula, oameni cu pahare în mână, dând noroc și chefuind. Avem, facem și putem MULT mai mult și ar fi păcat să banalizăm totul.

Consider că ministerul ar fi putut face un apel către români, către creativii din România - cei caracterizați de fabulospiritul specific și să organizeze un concurs de proiecte pentru definirea conceptului care să prezinte România în fața Uniunii Europene. Se putea organiza acest lucru cu concursul televiziunii naționale și se putea transforma totul într-un show mediatic, care ar fi dat și feed-back-ul poporului pe care ministerul se pregătește să îl caracterizeze așa.

Deschid acum această provocare tuturor celor care au păreri, au în minte un concept despre cum ar putea fi reprezentați românii și România în fața Europei și îi invit pe toți să trimită conceptele lor alternative pe adresa "romania@andrianmihei.ro", așa cum Ungaria a încercat mai multe idei, poate una dintre acestea și, vă asigur că toate vor fi apreciate cu atenția cuvenită, vor putea constitui alternativa pentru o imagine constructivă, lipsită de aroganță a tuturor adevăraților români, din această țară.

Vă mulțumesc.

 
  Petru Movilă - comentariu legat de o declarație a președintelui Republicii Moldova;

Domnul Valer Dorneanu:

Are cuvântul, din partea Grupului parlamentar al P.D., domnul deputat Petru Movilă. Dacă s-a înțeles cu colegul său, ca să nu am dificultăți ca în celălalt caz.

Domnul deputat Petru Movilă și, apoi de la PNL urmează domnul Liviu Miroșeanu.

   

Domnul Petru Movilă:

Da. Mulțumesc colegului meu. L-am rugat, deoarece la ora 10 am o întâlnire cu ambasadorul Azerbaidjanului, de asta.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

O declarație șocantă din partea președintelui Republicii Moldova, Vladimir Voronin, m-a făcut să mă întreb dacă românii își mai doresc unirea cu frații de peste Prut. Pentru că ofensa adusă de președintele Voronin autorităților române, poporului român mi se pare de neiertat. "În România, din păcate, lista etniilor permise este strict limitată, toate minoritățile naționale posibile sunt enumerate în legislație. Moldovenii printre acestea nu figurează. Și aceasta, din cîte înțeleg eu, este astăzi principalul obstacol pentru legalizarea moldovenilor și culturii lor" este declarația făcută de președintele Voronin.

Etnie moldovenească! De ce nu etnie ardelenească sau muntenească, ori poate dobrogeană. A vorbi despre o etnie moldovenească în România europeană, cu cele "circa 10 milioane de persoane care locuiesc în Moldova românească", după cum susține președintele Voronin, mi se pare de o absurditate ieșită din comun. Cu alte cuvinte, în zona Moldovei nu mai locuiesc români, ci moldovenii de peste Prut. Parlamentari din județele zonei istorice Moldova suntem cetățeni moldoveni, votați de alți cetățeni moldoveni. Și pe deasupra vorbim și limba moldovenească, nu limba română. Pentru că președintele Voronin s-a întreținut cu liderii comunității moldovenești în această limbă. Culmea, toată discuția s-a purtat în prezența românilor care nu au avut nici o problemă în a înțelege vorbele pline de "înțelepciune" adresate de reprezentantul statului vecin.

Revanșism statal din partea președintelui Voronin? Doar auzul acestei expresii l-a făcut să strige că "în Europa modernă, frontierele de stat nu pot și nu trebuie să fie un obstacol pentru ca oamenii să-și manifeste propria identitate națională". Perfect adevărat și nu cunosc cazuri în care cetățenilor moldoveni din România li s-a interzis acest drept. Pentru că România este întradevăr în Europa, Republica Moldovă nu. Sunt destui cetățeni moldoveni care studiază în țara noastră, destui cetățeni moldoveni care lucrează în România și destui cetățeni moldoveni care au trecut granița, au solicitat și obținut cetățenia română. Și cărora nu li s-a interzis nici un drept.

Nu este pentru prima oară cînd președintele Voronin critică România și instituțiile statului nostru. Vă reamintesc faptul că în luna octombrie a anului trecut, acesta declara: "cineva dorește să ne urce în trenul lor, să ne ducă în Europa, să ne impună cu de-a sila denumirea limbii noastre materne, să ne spună că istoria noastră nu-i a noastră, ci-i cu totul alta". Nimeni nu dorește acest lucru, domnule Voronin. Nimeni nu vrea să vă impună ceva. Dacă vreodată se va împlini visul străbunilor noștri comuni de a exista o Românie unită, acest lucru se va întîmpla prin voința cetățenilor din Republica Moldova. Ei sunt cei care vă vor impune ceva. S-au aruncat acuze grave și la adresa fostului ministru de Externe, Răzvan Ungureanu. Domnia sa a fost pus la zid pentru o presupusă declarație în care susținea că cetățenia română este un privilegiu, nu un drept - total neadevărat.

Pentru acele persoane care denigrează instituțiile statului nostru independent și suveran, care jignesc poporul român, cetățenia română poate fi considerată un privilegiu, nu un drept. Iar acest lucru îl declar atât în limba română, cât și în limba moldovenească.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule coleg.

 
  Adrian Moisoiu - declarație politică cu titlul Legi avem, cine le aplică?;

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M. a depus în scris doamna deputat Angela Buciu o intervenție. Urmează domnul Costache Mircea.

Domnul Adrian Moisoiu.

   

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Intervenția mea de astăzi este intitulată "Legi avem, cine le aplică?"

Din punct de vedere al Legii referendumului, "referendumul din județele Harghita, Covasna și Mureș" nu este un referendum, ci eventual un sondaj de opinie, dar care a fost botezat astfel, fiindcă s-a urmărit politizarea acțiunilor. El este un act politic contrar Constituției și legilor, după cum voi arăta în continuare.

Referendumul este o instituție a statului, reglementată prin legi speciale și printr-o deontologie riguroasă. El nu poate fi utilizat în afara voinței statului, fiindcă cel care l-ar utiliza s-ar face vinovat de lovituri aduse acestuia. Voi enumera câteva din legile care interzic organizarea de referendumuri de către structuri civice sau de către organizații ale minorităților naționale în afara cadrului statal: Legea referendumului nr.3/2000, Legea administrației publice locale nr.215/2001, Legea prefectului nr.304/2004, Legea privind organizarea adunărilor publice locale nr.60/1991, Legea privind asociațiile și fundațiile nr.246/2005 și Legea partidelor politice.

Pe de altă parte, Constituția României, prevede:

Art.30 alin.(7): "Sunt interzise de lege defăimarea țării și a națiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură națională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violență publică, precum și manifestările obscene, contrare bunelor moravuri."

Art.40 alin.(2): "Partidele sau organizațiile care prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranității, a integrității sau a independenței României sunt neconstituționale."

Art.152 alin.(1): "Dispozițiile prezentei Constituții privind caracterul național, independent, unitar și indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independența justiției, pluralismul democratic și limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii."

În același timp, Legea nr.51/1991, cu privire la siguranța națională, la art.3, lit(h) enumeră care sunt amenințările la adresa siguranței naționale: "Inițierea, organizarea, săvârșirea sau sprijinirea în orice mod a acțiunilor rasiale, antisemite, revizioniste, separatiste, care pot pune în pericol, sub orice formă, unitatea și integritatea teritorială a României."

Nu cred că trebuie să mai arăt că U.D.M.R., Consiliul Național Secuiesc (C.N.S.), Uniunea Civică Maghiară (U.C.M.), Consiliul Național al Maghiarilor din Transilvania (C.N.M.T.) și de ce nu, chiar Biserica Reformată încalcă grosolan toate aceste legi.

Deci legi avem, dar cine le aplică?

Văzând că până acum statul român a închis ochii sau s-a lăsat legat la ochi ca să nu vadă, cei enumerați mai sus au trecut la continuarea "referendumului" și în zona de sud a județului Harghita, în zona Miercurea Ciuc, urmând ca după congresul U.D.M.R., la 15 martie să declare autonomia ținutului secuiesc! Cred că ministrul de Interne și procurorul general al României ar trebui să fie audiați în Parlament în legătură cu aceste acțiuni antistatale ale U.D.M.R. și ale celorlalte organizații amintite. După cum cei care au mers cu urna din casă în casă, precum și toți cei implicați ar trebui să fie chemați la Parchet pentru a declara ce anume au urmărit, fiindcă orice s-ar spune, fiecare acțiune a unui om normal are un scop.

Subliniez că acțiunea lor nu este deloc întâmplătoare. Referendumul a vrut să dovedească că autonomia nu este aberația unor grupuri sau a unor politicieni care vor să-și facă capital politic, ci faptul că secuii doresc autonomie. Este ca și cum ai lăsa pe cineva să intre într-o casă ca să fure, deși îi atragi atenția că nu este voie. Sau cu alte cuvinte, bagi lupul în stână și îi spui că nu are voie să mănânce oile. Pentru că de fapt, în acest caz, acesta este adevărul. Deci de fapt, problema nu este a lor, ci a autorităților, de la președinte, prim-ministru și până la prefecți care s-au făcut că nu observă un act de trădare națională, au aplicat politica struțului și astfel au devenit complici. Rezultatele obținute vor fi folosite la momentul potrivit, spunându-se că referendumul nu a fost recunoscut de autoritățile române, fiindcă acestea nu sunt democratice și europene, "deși se pare că în Europa, autonomia este soluția cea mai pașnică și rezonabilă pentru soluționarea problemelor minorităților. Iar dacă este bun pentru Europa, de ce să nu fie bun și pentru noi(?!)" Vă place modul de exprimare?

Cât privește U.D.M.R.-ul, deși spune că nu este de acord cu referendumul, luptă mai departe pentru autonomia teritorială secuiască pe bază etnică, pentru că prevede în programul său politic obținerea celor 3 autonomii: personală, culturală și teritorială. El nu se dezice de atitudinea sa antiromânească și ilegală!

Se spune că autonomia secuiască este o autonomie a săracilor, județele Covasna și Harghita fiind printre cele mai sărace din țară. Dar cum va fi folosită ea? Dacă statul român nu le va acorda banii pe care îi vor solicita, lăsându-i să se gospodărească singuri, cine se va implica să-i ajute? Nu cumva Ungaria? Doar președintele Ungariei a fost de curând la noi în țară și a promis că se va întoarce peste circa o lună pentru a vizita "Ținutul secuiesc", altfel spus "țara-mamă din interior" (Ungaria fiind "țara-mamă din exterior"), pe care se pot sprijini maghiarii care trăiesc în minoritate în diversele zone ale Transilvaniei.

De aceea, clasa politică românească trebuie să-și asume fără complexe contracararea tuturor tensiunilor generate de politicienii de la Budapesta.

Români: Vigilență permanentă maximă!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc, domnule coleg.

 
  Lakatos Petru - declarație politică cu titlul Să nu risipim banii publici!;

Din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., domnul Toró Tiberiu? Domnul Lakatos Petru.

   

Domnul Lakatos Petru:

"Să nu risipim banii publici!"

Domnule președinte, Traian Băsescu,

Domnule președinte al Senatului, Nicolae Văcăroiu,

Domnule președinte al Camerei Deputaților, Bogdan Olteanu,

Domnule prim-ministru, Călin Popescu Tăriceanu,

Constituția României, în art.56 prevede: "Cetățenii au obligația să contribuie prin impozite și prin taxe la cheltuielile publice."

În titlul declarației mele politice, care se dorește a fi și o scrisoare deschisă, am folosit intenționat persoana întâi plural, întrucât în frunte cu domniile voastre, noi, parlamentarii, și întreaga clasă politică suntem răspunzători pentru buna gospodărire a banilor publici, chiar dacă în Constituție nu se stipulează textual.

Inițierea referendumului pentru a primi un răspuns previzibil (răspunsul la întrebarea: "Doriți vot uninominal?", va fi "Da") este un demers populist care presupune efort administrativ și cheltuieli bugetare suplimentare foarte mari din partea statului.

În aceeași categorie de risipa a banilor publici și demers politicianist se încadrează și inițierea referendumului pentru suspendarea președintelui țării, întrucât, conform prevederilor legale în vigoare, rezultatul final și în acest caz este previzibil.

Având în vedere cele expuse, precum și faptul că în ambele situații, în final, tot Parlamentul va fi mandatat să găsească soluții prin adoptarea legilor necesare, vă rog să dați dovadă personală de înțelepciune și responsabilitate politică, exprimându-vă public împotriva inițierii acestor tipuri de referendum.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

 
  Petru Călian - declarație politică cu titlul Promis de acum un an și jumătate, Codul civil al Monicăi Macovei lipsește cu desăvârșire;

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, domnul Petru Călian.

   

Domnul Petru Călian:

Vă mulțumesc.

Titlul declarației: "Promis de acum un an și jumătate, Codul civil al Monicăi Macovei lipsește cu desăvârșire"

Domnule președinte,

Distinși colegi,

Acum un an și jumătate, Monica Macovei a venit în fața Camerei Deputaților și a declarat că va aduce în dezbatere un nou Cod civil, cod care să fie în măsură să soluționeze litigiile în contextul actual.

În același moment, la Comisia juridică a Camerei Deputaților se afla în dezbatere propunerea de Cod civil votat de Senat, iar declarația intempestivă a doamnei ministru a justiției a blocat acest proiect de lege, toți așteptând cu nerăbdare propunerea Ministerului de Justiție.

Deși a trecut aproape un an și jumătate de la declarația doamnei Macovei, în afară de blocarea dezbaterilor la Comisia juridică nu s-a întâmplat nimic.

Necesitatea unui Cod civil actualizat este atât de acută, încât la facultăți studenții învață prevederile proiectului de lege blocat în Camera Deputaților, dat fiind faptul că vechiul Cod civil (de fapt cel aplicabil și în prezent), datează din anul 1954 și nu mai corespunde realităților actuale, apărând din această cauză disfuncționalități la nivelul instanțelor în pronunțarea sentințelor pentru anumite cauze.

De exemplu, și Codul familiei ar trebui modificat (în proiectul actual al Codului civil, Codul familiei ar urma să fie integrat Codului civil într-un capitol aparte sub titlul "Familia"), deoarece actualul cod nu conține nici o prevedere referitoare la regimul matrimonial în caz de partaj al societăților comerciale private deținute de soții aflați în divorț. Și exemplele de spețe în care actualele coduri civil și al familiei sunt depășite de actualitate ar putea continua.

În contextul în care ministrul justiției nu a putut nici până la această oră să aducă în fața Camerei Deputaților o propunere concretă pentru noul Cod civil, consider că reluarea dezbaterii pe fond asupra noului Cod civil (proiect de lege deja aprobat de Senat și blocat în Comisia juridică a Camerei Deputaților - în acest caz și Cameră decizională) reprezintă o prioritate pentru sistemul legislativ din România, în general, și pentru funcționarea sistemului de justiție, în special.

Prin urmare, îi solicit doamnei ministru a justiției fie să înainteze Parlamentului, în cel mai scurt timp posibil, o propunere de Cod civil (cea promisă acum un an și jumătate), fie să fie reluate dezbaterile pe fond asupra proiectului de Cod civil existent la Comisia juridică a Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

 
  Gheorghe Firczak - intervenție cu tema Consiliul Mondial al Rutenilor, Sighet 2007;

Din partea Grupului minorităților naționale, domnul Gheorghe Firczak.

   

Domnul Gheorghe Firczak:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea se intitulează "Consiliul Mondial al Rutenilor, Sighet 2007".

La sfârșitul săptămânii trecute, vineri și sâmbătă, 23 și 24 februarie, s-a desfășurat la Sighetul Marmației reuniunea Consiliului Mondial al Rutenilor. Au participat academician Paul Robert Magoci, președinte al consiliului și reprezentantul rutenilor din Statelor Unite și Canada, ceilalți membri ai Consiliului Mondial, reprezentanți ai rutenilor din Cehia, Croația, Serbia, Slovacia, Polonia, Ucraina, Ungaria și, evident, România.

Cea mai importantă problemă dezbătută a fost cea legată de organizarea în țara noastră a celui de-al nouălea Congres mondial al rutenilor. Membrii Consiliului Mondial și-au exprimat satisfacția că organizarea congresului coincide cu aderarea țării noastre la Uniunea Europeană, că România acordă o atenție semnificativă minorităților naționale, deci și celei rutene, care se bucură de reprezentare parlamentară și cu finanțare de la buget pentru afirmarea identității lor.

Într-o conferință de presă, președintele Consiliului Mondial, academician Paul Robert Magoci, a subliniat, că în plan universal, rutenii, organizațiile lor, acționează aproape exclusiv pe tărâm cultural, pentru a realiza o coeziune spirituală ruteană în plan internațional, pentru a afirma oriunde în lume unde se dorește și se poate identitatea noastră ruteană.

Totodată, membrii Consiliului Mondial și-au exprimat bucuria deschiderii podului peste Tisa, între Sighet și Solotvino, aceasta contribuind la dezvoltarea legăturilor între Ucraina și România, dar și între rutenii din cele două țări.

În final, permiteți-mi să exprim mulțumirile noastre doamnei profesor Eugenia Gogea, primarul Municipiului Sighet, și domnului Sorin Rednic, secretarul Primăriei Sighet, pentru sprijinul acordat Uniunii Culturale a Rutenilor din România.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Dumitru Bentu - declarație politică cu titlul Agronomul;

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul Dumitru Bentu.

Vă anunț că domnii deputați Viorel Pupeză, Liviu Timar și Iuliu Nosa au depus în scris intervențiile politice.

   

Domnul Dumitru Bentu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Am intitulat declarația politică de astăzi "Agronomul" și ea se dorește a fi simultan și o modalitate de protest față de una din multiplele afirmații ale domnului Emil Boc, președintele aerofil al Partidului Democrat.

Asemenea unui avocat stagiar, care își consolidează devenirea profesională prin delegarea lui ca apărător "din oficiu", cuvântologul din Dealul Feleacului sare ca ars ori de câte ori trebuie să ia apărarea președintelui adevărat al partidului.

Orie afirmație sau apreciere care lezează câtuși de puțin imaginea oficială a partidului, pe care chipurile îl conduce, față de președintele-imperator Traian este: imorală, ilegală, anticonstituțională, antinațională etc., etc.

Stresat, speriat, dovedind un devotament de tip fanariot, nu poate evita fie greșeli de interpretare, fie aprecieri jignitoare sau disprețuitoare.

Este și cazul ultimei expresii a "gândirii" sale "europene", spunea domnul Boc: "Mă declar agronom dacă Curtea Constituțională avizează suspendarea președintelui".

Este clar că domnul Boc nu cunoaște definiția noțiunii de "agronom" și de aceea, pentru o eventuală ținere de minte, îi reamintim varianta contrasă - "specialist care are ca domeniu de activitate cultivarea sistematică a pământului".

Această nobilă profesie care în ultimă sau în primă instanță îi asigură sus numitului existența fiziologică, ocupă un loc extrem de modest pe scara valorilor domniei sale, astfel că depunerea diplomei de jurist și transferul în domeniul agronomiei i se pare un gest de suprem protest.

O fi auzit domnul Boc de savanți ca Munteanu Murgoci, Ionescu Șișești, Ion Ionescu de la Brad, de universitățile de profil, de Academia de Științe Agricole și Silvice? În mod cert, nu.

Ce s-ar întâmpla dacă, pe cale de consecință, la neinspirata metaforă și agronomii și-ar depune diplomele și ar deveni juriști? Cred că nici n-a luat în calcul o asemenea formă de răspuns micul epigon al Marelui Creator de Haos.

Într-un elan euforic, demn de o cauză mai bună, un confrate pedist emitea o altă enormitate: unitatea de măsură a performanței politice, evident în partidul domniilor lor, este "bocul".

Președintele nedisimulat Traian Băsescu utilizează, de regulă, un multiplu al acestuia - "polobocul".

Încerc să-l scuz, totuși, pe domnul Boc și să cred că n-a vrut să spună că devine agronom, ci agrognom. Dacă așa stau lucrurile, îl iertăm și de alte păcate.

Stimați colegi,

Prin tainice meandre evolutive, termenul "agronom" are o terminație pe deplin meritată - OM.

Porniți de la această observație, domnule subpreședinte!

Post-scriptum. Și pentru că tot am efectuat și un excurs metrologic, unitatea de măsură a corupției portocalii prin care "banii publici" devin "bani politici" este "valiza", cu submultiplul său, "sacoșa".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule coleg.

 
  Valentin Emilian Frâncu - declarație politică cu titlul Bateți și vi se va deschide!;

Are cuvântul din partea Partidului Național Liberal, domnul Emilian Frâncu.

Și vă anunț că au depus în scris intervențiile domniilor lo, domnii Gheorghe Gabor și Ioan Hoban, de la P.N.L.

   

Domnul Valentin Emilian Frâncu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se intitulează "Bateți și vi se va deschide!"

"Bateți și vi se va deschide!" Așa sună cunoscutul adagiu biblic, prin care Iisus își îndeamnă adepții să nu pregete înaintea ușii mântuirii sufletului.

Președintele Traian Băsescu a venit, el însuși, în fața camerelor reunite ale Parlamentului României, cerând organizarea intempestivă a unui referendum pentru introducerea sistemului de vot uninominal. Numai că domnul Băsescu nu a ciocănit la o ușă închisă, așa cum a lăsat să se înțeleagă, prin caracterul solemn și urgent al revendicării sale, ci la una larg deschisă, de cel puțin 4 ani, de când Partidul Național Liberal a depus în mod oficial, cu număr de înregistrare la registratura Parlamentului, un proiect de lege chiar pe această temă. Mai mult, există proiecte similare depuse de PSD și PC, iar toate sondajele arată că peste 80% din populația României se pronunță și ea pentru una sau alta din variantele votului uninominal.

Ieșirea la rampă a domnului președinte Traian Băsescu este, deopotrivă, ciudată și inutilă.

Este ciudată pentru că nu mai departe decât în discursul pe care l-a rostit la Școala de vară de anul trecut a Partidului Democrat, dumnealui a afirmat sus și tare că, în momentul acela, votul uninominal nu reprezenta o opțiune viabilă pentru România. Oare ce anume l-ar fi putut determina, între timp, pe domnul președinte Băsescu să își schimbe atât de radical punctul de vedere, ajungând să exprime un deziderat diametral opus convingerilor sale din vara trecută?

Este inutilă, pentru că Parlamentul României nu are nevoie de organizarea unui referendum popular pe această temă, întrucât majoritatea deputaților și senatorilor, asemenea conducerii partidelor din care ei fac parte în momentul de față, se pronunță în favoarea și nicidecum în defavoarea introducerii, de principiu, a votului uninominal.

Un referendum popular pe această temă presupune cheltuirea unei sume imense de bani, ca să aflăm - anume, ce? Că poporul este într-adevăr de acord cu ceea ce gândesc majoritatea parlamentarilor pe care tot el, poporul, i-a trimis să îl reprezinte în Parlament? Și că se confirmă sondajele de opinie? Cu acești bani se pot face multe alte lucruri utile pentru popor.

Cred că nu avem nevoie de nici un referendum pentru a da o lege pe care, cu nesemnificative excepții, toată lumea o dorește votată, în cel mai scurt timp posibil, și de PNL, și de PSD, și de PC, și de reprezentanții minorităților naționale, altele decât cea maghiară, iar de la exprimarea noii opțiuni a președintelui Băsescu și de PD, precum și de demnitari, în frunte cu președintele României, și de popo, în frunte cu societatea civilă.

În schimb, în condițiile absenteismului de la vot și ținând cont de prevederile actualei Legi a referendumului, există un pericol major care pândește din spatele ieșirii la rampă a președintelui Traian Băsescu.

Există riscul ca referendumul să fie anulat în cazul în care nu se vor prezenta la el minimum 9 milioane de cetățeni dintre cei înscriși pe listele electorale permanente. În această situație, devine limpede că orice încercare de a promova în Parlament vreun proiect de lege pentru introducerea sistemului de vot uninominal ar deveni imposibilă în actuala legislatură, iar alegerile din 2008 se vor ține la fel ca și până acum.

Iată pericolul mortal ce pândește din spatele așa-ziselor bune intenții cu care președintele Traian Băsescu și-a pavat drumul demersului său în vederea adoptării votului uninominal! Sper că nu vom cădea în această capcană a unui referendum inutil și periculos.

Spuneam, la început, că ușa la care vrea să bată domnul Traian Băsescu este larg deschisă. Prima opțiune pe care o ai în fața unei uși larg deschise este, pur și simplu, să intri. Cea de a doua opțiune este să închizi ușa. Sper că nu vom ajunge în această din urmă situație, în mod ironic sau nu, tocmai din pricina domnului președinte al României.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

 
  Alexandru Liviu Miroșeanu - despre pesta porcină și implicațiile ei în plan economic și social;

Din partea Grupului parlamentar al P.D., domnul deputat Liviu Miroșeanu.

Vă propun, stimați colegi, să parcurgem întregul tur al colegilor care s-au înscris pentru declarații politice, deci, întregul tur acum, nu întreaga listă.

Poftiți, domnule Miroșeanu.

   

Domnul Alexandru Liviu Miroșeanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Între 1 ianuarie și 23 noiembrie 2006, pentru controlul pestei porcine a fost implementat Programul strategic privind monitorizarea pestei porcine clasice, elaborat în urma negocierilor de aderare cu Uniunea Europeană, din perioada 2001-2004. Programul prevede aplicarea măsurilor în conformitate cu Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr.67/2005.

Acest ordin transpune Directiva Consiliului Europei 2001/89/CEE.

În cazul depistării de focare de pestă porcină, directiva stipulează uciderea tuturor porcinelor din ferma sau gospodăria respectivă, incinerarea lor, distrugerea, incinerarea sau procesarea oricărui material sau deșeu probabil să fie contaminat și dezinfectarea terenului și a tuturor obiectelor care au luat contact cu porcii infectați.

Directiva și implicit programul prevăd interzicerea vaccinării antipestoase pe teritoriul țării, înregistrarea adecvată a datelor epidemiologice și monitorizarea corespunzătoare a porcinelor privind virusul pestei porcine. În continuare, Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară are atribuția de a delimita o zonă de supraveghere, cu o rază de cel puțin 10 kilometri în jurul focarului, și o zonă de protecție cu o rază de trei kilometri. Transportul porcilor din și în aceste zone este permis doar de autoritatea competentă și numai în cazul în care sunt întrunite condiții specifice. Însă, în anul 2006 au fost descoperite 29 de focare de pestă porcină în 12 comune ale județului Bacău: Târgu-Trotuș, Vultureni, Dărmănești, Zemeș, Orbeni, Cleja, Oituz, Buciumi, Motoșeni, Coțofănești și Cașin. Un număr de 423 de animale au fost afectate de acest virus, dintre care 77 au murit, iar 346 au fost ucise.

Alte noi focare de pestă au fost identificate de la începutul acestui an, și anume în comunele Valea Seacă, Sascut și Podul Turcului. De la începutul anului și până în prezent au fost afectate 77 de porcine, 11 moarte și 66 ucise.

Înmulțirea focarelor de pestă în aproape toate județele țării de la aplicarea programului a dus la sistarea acestuia. Analiza, realizată de Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, împreună cu experți ai Comisiei Europene, a relevat necesitatea vaccinării de urgență a tuturor porcinelor din România. Decizia 2006/802/EC a Comisiei Europene, luată în data de 23 noiembrie 2006, a aprobat acțiunea de vaccinare a porcinelor în România pentru eradicarea bolii. Reluarea vaccinării a atras cu sine pierderea dreptului de a exporta carne pe piața Uniunii Europene.

Campania de vaccinare antipestoasă se derulează în perioada 1 decembrie 2006-31 decembrie 2007. Aceasta decurge conform programului în județul Bacău. Din cele aproximativ 94000 de porcine de peste două luni, condiție necesară vaccinării, aproximativ 20000 au fost vaccinate pentru prima dată. Restul de porcine urmează a fi vaccinate în decursul următoarelor două luni. A doua vaccinare se va desfășura în intervalul mai-decembrie 2007.

Interzicerea comercializării cărnii de porc în Uniunea Europeană înseamnă o lovitură dură adusă economiei românești. Specialiștii din domeniul industriei cărnii estimează pierderi anuale de 700-800 milioane de euro. Nu este vorba doar de pierderi materiale, ci și sociale: locuri de muncă desființate și piețe externe pierdute.

Este prin urmare imperios necesar găsirea unei soluții viabile, la nivelul Ministerului Agriculturii, pentru ca acest segment deosebit de important al economiei naționale să nu devină istorie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

 
  Costache Mircea - despre situații inedite și întrebări incomode cu care s-ar putea confrunta președintele Traian Băsescu;

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., domnul Mircea Costache.

   

Domnul Costache Mircea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Pentru că ceasurile sunt înaintate, nu din vina noastră, eu am să încerc totuși să fiu înțelegător și să-mi rezum cuvântul, fără a mai da citire celor pe care intenționam să le spun, și să amintesc că în schița sa "Boborul", mereu actualul Caragiale vorbea despre Republica din Ploiești.

Domnul președinte Traian Băsescu anunță o confruntare cu electoratul în Piața Obor, pe care nu vrea să-l întrebe, precum oratorul urcat pe grătarul cu mici din piața din Ploiești, despre utilitatea și avantajele instaurării renumitei Republici și avantajele democrației, ci despre oportunitatea trecerii acum la votul uninominal.

Domnia sa se va confrunta probabil cu o situație inedită, întrucât tot mai mulți cetățeni dau semne de trezire din abureala mediatică și ar putea să fie curioși să întrebe: despre leacul universal, votul uninominal, destinat celor care au acumulat averi suficiente să poată susține campanii electorale costisitoare la televiziuni, radiouri, concerte în marele orașe și mituirea în fel și chip a electoratului; s-ar putea să-l întrebe cineva ce se mai știe despre flota României de 287 de nave care navighează pe "apa sâmbetei"; s-ar putea să-l întrebe cineva de ce a găsit cu cale să intervină pentru recuperarea banilor lui Dumitru Bucșaru de la statul român, pentru obținerea unor contracte de energie ieftină al ALRO Slatina, când românii suportă scumpirea curentului aproape lună de lună; s-ar putea să fie întrebat când dă Elena Udrea cele 23 de miliarde însușite ilegal de la RAPPS pentru presupuse servicii juridice; s-ar putea să fie întrebat de ce dă indicații magistraților pe cine să-și aleagă ei șef; s-ar putea să fie întrebat de ce dă indicații ministrului transporturilor cine să mai câștige licitațiile; s-ar putea să-l întrebe cine sunt domnii Cocoș, Pesciu, știu eu, Bucșaru, Bitner, Petrache și cu tot neamul lor; s-ar putea să-l întrebe care este rolul președintelui într-o țară normală și când are de gând să ducă la îndeplinire promisiunile din 2004 referitoare la ordine, legalitate, țepe la Guvern și altele asemenea.

Despre asta aș fi vrut să vă vorbesc, dar o să folosesc un alt cadru.

Mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule coleg.

 
  Toró Tiberiu - declarație politică intitulată Cum ajunge democrația participativă principalul pericol pentru ordinea constituțională și statul de drept;

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, are cuvântul domnul Toro Tiberiu.

   

Domnul Toró Tiberiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi deputați,

Declarația mea politică se intitulează "Cum ajunge democrația participativă principalul pericol pentru ordinea constituțională și statul de drept."

În urmă cu câteva zile, politicieni responsabili, din proprie înțelepciune sau împinși pe la spate de consilieri deștepți, au ieșit la înaintare cu o serie de declarații pe cât de politicianiste pe atât de iresponsabile în legătură cu referendumul intern asupra autonomiei regionale a Ținutului Secuiesc.

Iată câteva exemple, sentințe și calificative: "așa-zis referendum ilegal, anticonstituțional" - președintele României; "referendumul organizat de CNS începe să ia forma unei provocări și este extrem de periculos deoarece contravine ordinii constituționale" - primul ministru; "referendumul...trece pragul demersului civic și intră în domeniul politic și chiar al penalului, capătă conotații de incitare la separatism teritorial" - președintele P.D.; "referendumul este anticonstituțional și vizează enclavizarea României, autoritățile statului să aibă o reacție fermă" - purtătorul de cuvânt al P.S.D.; "prin organizarea referendumului se încalcă legea fundamentală a țării precum și Codul penal" - secretarul general al P.R.M.

Avântul patriotic al acestor oameni politici a fost tăiat de ministrul administrației și internelor, care în calitate de șef al structurilor de ordine publică îi cam lasă în offside, precizând că nici Legea referendumului, nici un act legal nu prevede interdicția unor astfel de consultări, indiferent care ar fi obiectul acestora. "M.A.I. nu are nevoie de nici un imbold din partea reprezentanților partidelor pentru a-și face datoria... eu pot face orice declarații politice ca politician, dar ca ministru de interne voi respecta legile statului".

Atât despre responsabilitate și politicianism.

CNS este o organizație politico-civică fără personalitate juridică legal constituită care și-a propus un singur lucru: promovarea prin mijloace democratice a statutului administrativ special al regiunii natale a membrilor săi: Ținutul Secuiesc.

Referendumul intern, adică chestionarea tuturor locuitorilor regiunii, indiferent de apartenența lor etnică, asupra acestui deziderat este forma cea mai evoluată și profundă a democrației participative, care într-un stat de drept trebuie salutat și încurajat, nicicum hulit și stigmatizat.

Dreptul la opinie și exprimarea sa prin forme democratice este una din libertățile fundamentale constituționale (art.30 din Constituția României). Cu atât mai mult, cu cât referendumul intern are un fundament informativ solid și concret: cele două inițiative legislative detailate privind acest statut special al regiunii Ținutului Secuiesc.

Stimați colegi,

Știm cu toții că un referendum intern nu are putere juridică și nu impune nici o obligativitate instituțiilor statului.

Totuși, exprimarea voinței populare în proporție atât de covârșitoare, peste 90%, are putere morală și politică și trebuie să vă dea de gândit, cel puțin pentru a vă apleca mai atent și cu empatie asupra subiectului.

Soluția poate veni sub forma unui aranjament politic, juridic și administrativ punctual numai pentru această regiune, dar la fel de bine poate face parte integrantă a unei ample reforme administrativ-teritoriale, pe baza și în spiritul regionalismului asimetric.

Vă cerem parteneriatul la acest proiect, din convingerea că normalizarea reacției majoritate-minoritate este un obiectiv comun și convergent cu interesul național.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Mircia Giurgiu - declarație politică cu titlul Apel la responsabilitate, implicare și susținerea intereselor românilor;

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, dacă mai este cineva care dorește să intervină.

Din partea colegilor fără apartenență politică, domnul Mircia Giurgiu.

   

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Titlul declarației mele politice de astăzi este "Apel la responsabilitate, implicare și susținerea intereselor românilor."

Am pregătit un material referitor la problemele cu care se confruntă salariații români care doresc să obțină contracte de muncă legale în Spania.

Depun materialul la secretariat.

Vă mulțumesc.

(În continuare, a fost consemnat materialul depus la secretariatul de ședință.)

"Apel la responsabilitate, implicare și susținere a intereselor românilor".

Problemele românilor și ale statutului lor de la data aderării nu sunt monitorizate așa cum ar trebui de către cei cu competențe în domeniu.

Ultimele evenimente redate clar de media evidențiază că nu există oameni calificați și structuri care să se implice pentru a se sesiza cum se respectă pe de o parte de autoritățile românești cu competențe în domeniu obligațiile pe care le avem potrivit Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană, dar și cum autoritățile din celelalte țări respectă drepturile și statutul de membru egal.

Dacă tot ce s-a semnalat ca problemă legat de recrutarea și obținerea contractelor de muncă ale românilor pentru a munci în Spania, cu trimiteri directe la rețele create și dezvoltate în jurul acestei afaceri, prin care se urmărește eliminarea controlului statului român și a Oficiului pentru Migrația Forței de Muncă de dinainte de 1 ianuarie. 2007 a fost ignorat, situația nu mai poate continua și după ce am devenit membri egali ai UE.

Ne trebuie reformă în organismele românești și trebuie înlocuiți cei care cred că dacă au ocupat un post călduț trebuie să nu facă nimic "pentru a nu deranja."

Dacă acest Guvern are ca obiectiv "să evite deranjul" celor care profitând de lipsa de solidaritate și răspundere a celor puși în funcții, atitudine coroborată cu nepotisme, lipsă de profesionalism și dorința de îmbogățire prin orice mijloace, este greșit și va plăti pentru asta!

Este inadmisibil să nu fim informați de ce se întâmplă sub paravanul unui tratat bilateral dintre două țări, tratat ratificat de Parlamentul României, și să nu se ia poziție din partea instituțiilor române când se constată că autoritățile noastre și românii nu au un statut egal cu cel al restului membrilor UE "pentru a nu deranja" și cineva să le fie recunoscător.

Onorat Guvern, fă-ți curățenie între cei care din eroare au ajuns să facă parte din categoria "diplomaților" și promovează-i pe cei care te atenționează că e greșit și incorect ce se întâmplă.

Politica României de la 01.01.2007 trebuie să fie în acord cu statutul de membru egal cu celelalte țări ale UE.

Umilința care ni se impune prin pretinderea de vize de Spania în continuare trebuia clar să determine poziția oficială a statului român și nu am văzut nimic, la acest nivel.

A trebuit ca să se ia poziție de către societatea civilă și presă. Dacă, în continuare, protecția românilor va fi lăsată pe ultimul loc, vom fi considerați o nație care ușor poate fi manevrată pentru care nu va exista respect.

Dorim comportament egal pentru cei care ne respectă și poziția oficială pentru cei care ignoră statul român, de la 1 ianuarie 2007, motiv pentru care Guvernul României să ofere explicații pentru că altfel vom cere o comisie care să analizeze modul de implicare al acestuia în protejarea drepturilor lucrătorilor români și eliminarea oricărei discriminări legate de viză.

 
  Valentin Adrian Iliescu - declarație politică cu titlul Cine se teme de Monica Macovei;

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

V-aș ruga să priviți ceasul. Întârzierea de la început a fost compensată. Totuși, mai există un coleg și e de la Putere și v-aș propune să-i dăm cuvântul domnului Valentin Iliescu de la Partidul Democrat, ca să se vadă că Opoziția respectă Puterea.

   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Vă mulțumesc mult, domnule președinte.

Am două declarații politice, dar o să prezint doar una dintre ele. Cea pe care nu o voi prezenta, dar care doresc să fie prinsă în stenograma ședinței, se cheamă "P.D. susține președintele". Cea de-a doua, pe care o voi și prezenta în plen, se cheamă "Cine se teme de Monica Macovei".

Marți, pe 13 februarie 2007, în Senatul României, a fost votată moțiunea simplă, "Minciuna, adevărul justiției Macovei", cu 81 de voturi pentru și 46 de voturi împotrivă.

Dincolo de faptul că un senator al României a votat de două ori, sub ochii și probabil cu binecuvântarea președintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, să încercăm să explicăm motivele care au generat cea mai ostilă, mai agresivă și mai virulentă acțiune politică din perioada post-decembristă împotrivă unui ministru al justiției. Este necesară precizarea că, la momentul preluării mandatului de către Monica Macovei, România, sub guvernarea pesedistă, era percepută ca o țară cu corupție generalizată, cu o mulțime de stegulețe roșii, neexistând premisele integrării României în Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007.

În cele peste 24 de luni de mandat, ministrul Monica Macovei a pus bazele unei campanii anticorupție cu efecte devastatoare împotriva marilor mafioți, percepută extrem de pozitiv și de oficialii europeni și de opinia publică românească.

Se cuvin a fi reținute câteva dintre aprecierile oficialilor de peste hotare:

Quinton Quayle, ambasadorul Marii Britanii la București, spunea la 22 martie 2006: "Cred că Monica Macovei a făcut un lucru deosebit, dar de fapt este ultimul moment pentru lupta împotriva corupției. Această problemă a existat de mult timp, și până recent, nu s-a prea făcut ceva în mod concret. Numai în ultimele 15 luni rezultatele sunt puțin mai vizibile";

Nicholas Taubman, ambasadorul Statelor Unite la București, declara la 8 februarie 2007: "Fără energia și convingerea doamnei Monica Macovei, România nu ar fi realizat atât de multe lucruri într-un timp atât de scurt";

Franco Frattini, comisarul european pentru justiție, spunea la 12 februarie 2007: "Ministrul Monica Macovei se bucură de înalta mea apreciere. De fiecare dată am spus în mod public că îl apreciez pe ministrul justiției, și am spus că România va avea nevoie de o agenție de integritate".

În sfârșit, Olli Rehn, comisarul european pentru integrare spunea, încă din13 iunie 2005: "Vreau s-o felicit pe Monica Macovei pentru integritatea și hotărârea cu care continuă reformele".

Ministrul Monica Macovei și-a asumat conștient războiul cu mafia din România, o construcție tentaculară, cu ramificații în zona economică, politică, judiciară și în mass-media, o construcție mafiotă, care a lucrat aproape 15 ani fără rușine, fără teama de consecințe, într-un dispreț total față de lege și cetățean, cu acordul și sprijinul total al autorităților pe care le controla și le impunea politic, fără niciun fel de probleme. O asemenea construcție mafiotă nu putea rămâne indiferentă la atacul direct și extrem de hotărât al ministrului justiției, atac perfect legitimat de voința electoratului din 2004 de a susține ideea de "Dreptate și Adevăr" și de cerințele Uniunii Europene.

Doamna Monica Macovei a reușit să-și atragă ura multor parlamentari, susținând întru totul politica președintelui României, domnul Traian Băsescu, pe cel puțin două direcții: eliminarea oricăror influențe politice asupra actului de justiție și scoaterea la iveală a marilor averi construite pe căi ilegale de potentații politici ai momentului.

Toată lumea își aduce aminte de eforturile uriașe depuse de parlamentarii P.S.D., P.C. și P.R.M. de blocare și de schingiuire a Legii privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, instituție agreată și susținută de oficialii europeni și de opinia publică românească, singura în măsură să determine declararea corectă a averilor deținute de demnitari, dar și controlul acestora, în măsura în care se constată că declarațiile nu sunt conforme cu realitatea.

Teama că și alte persoane implicate în acte de corupție ar putea fi puse sub acuzare, generând pierderi ireparabile sistemului ticăloșit, a declanșat acțiunea de eliminare a ministrului justiției. La numai 40 de zile de la aderarea la Uniunea Europeană, coaliția parlamentară antireformă în justiție, având ca inițiator cel mai nociv, mai iresponsabil și mai imoral partid din România ultimelor o sută de ani, "Partidulețul Conservator", a inițiat, promovat și adoptat o moțiune simplă, evident, cu sprijinul fraților parlamentari P.S.D. și P.R.M.

Acțiunea lor, evident catastrofală pentru România, a fost taxată și sancționată cu severitate de doamna Susanne Kastner, vicepreședintele Bundestagului german, care spunea următorul lucru: "Votul de neîncredere la adresa ministrului român al justiției, Monica Macovei, este de neînțeles. Asemenea acțiuni iresponsabile ar putea determina intrarea în vigoare, în ultima clipă, în iunie 2007, a clauzelor de salvgardare".

Partidul Democrat susține fără rezervă atitudinea, demersurile și politica de reforme în justiție a ministrului Monica Macovei.

Partidul Democrat cere și partenerilor de guvernare, în primul rând primului-ministru Călin Popescu-Tăriceanu și Partidului Național Liberal, să susțină, în continuare, pe ministrul justiției, în sensul transpunerii în practică a ideii de Dreptate și Adevăr.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

 
   

Stimați colegi,

Am epuizat integral timpul destinat declarațiilor politice.

Permiteți-mi să vă prezint, în continuare, colegii care vor depune în scris declarațiile politice, timp în care rog secretarii să poftească la tribună, pentru a putea începe partea a doua a ședinței noastre.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., în afară de cei anunțați, au depus declarații politice: domnul Mihai Apostolache, doamna Mirela Adomnicăi, domnul Emil Radu Moldovan, doamna Mihaela Rusu, Costică Macaleți, Ion Mocioalcă, Filip Georgescu, Constantin Tămagă, Alecsandru Știucă, Dan Mihalache, Valeriu Zgonea, Ioan Stan și Florin Iordache.

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L.: domnii Rareș Mănescu, Sorin Marian Paveliu, Cristian Bușoi, Mihai Sandu Capră, Gheorghe Dragomir, Andrei Dominic Gerea, Relu Fenechiu și Ovidiu Silaghi.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat: domnii Valeriu Tabără, Aurel Olărean, Dumitru Ioan Puchianu, Constantin Petrea, Daniel Buda, Ioan Oltean, Marius Rogin, Traian Constantin Igaș, Valentin Iliescu a prezentat-o verbal.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M.: domnii Ilie Merce, Ioan Aurel Rus, Cristian Buzea și domnul Eserghep Gelil.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator: domnii Ioan Țundrea, Bogdan Liviu Ciucă și doamna Ionica Constanța Popescu.

Din partea minorităților naționale: domnul Miron Ignat.

Din partea colegilor fără apartenență politică: domnul Corneliu Ciontu.

Dați-mi voie să declar închisă această parte a ședinței noastre destinată declarațiilor politice.

 
     

(Următoarele declarații politice și intervenții au fost consemnate conform materialelor depuse de către deputați la secretariatul de ședință)

 
    Alecsandru Știucă - declarație politică intitulată În vremea ministrului Nicolăescu, asigurările de sănătate nu îți asigură sănătatea (sănătatea populației vs. economia la buget);

Domnul Alecsandru Știucă:

"În vremea ministrului Nicolăescu, asigurările de sănătate nu îți asigură sănătatea (sănătatea populației vs. economia la buget)"

Anul 2006, luna lui florar. Domnul Nicolăescu, ministru peste sănătate, demască deficiențele din sistemul de sănătate, arătând că România este singura țară din Europa care mai are plafoanela medicamentele compensate și gratuite la farmacii, și nu la medici. Domnul Nicolăescu declară că va reforma din temelii Sănătatea. Domnul Nicolăescu promite un Program Național de Evaluare a Stării de Sănătate a Populației. Fiecare român va trebui să efectueze, în mod obligatoriu, un set complet de analize, care va fi plătit de stat. De aceea, Ministerul intenționează să prevadă chiar și o serie de sancțiuni pentru cei care nu se prezintă la medic.

Anul 2007, luna lui gerar. O noua inovație a domnului Nicolăescu determină bolnavii cronici să bată, lunar, drumuri de sute de kilometri. Medicamentele compensate și gratuite din Lista C1 pot fi prescrise numai cu aprobarea comisiilor din cadrul Caselor Județene de Asigurări de Sănătate. Mulți bolnavi cronici, care au domiciliul la distanță de reședința de județ, sunt nevoiți, astfel, să parcurgă în fiecare lună zeci sau sute de km pentru a obține ștampila comisiei speciale pe rețetele compensate și gratuite.

Anul 2007, luna lui făurar. Programul de Evaluare a Stării de Sănătate a Populației nu a fost realizat. Plafoanele există în continuare, dar au fost transferate medicilor de familie, care trebuie să se încadreze în limitele prevăzute de finanțare. Medicul trebuie să decidă care din pacienții săi merită medicamentele compensate și care mai poate să aștepte, dacă nu are banii să le cumpere. Nu mai este responsabil statul, ca atunci când pacienții se prăbușeau la cozile farmaciilor, în anul 2006, ci conștiința medicului.

În județul Ialomița, ca și în celelalte județe, laboratoarele de analize medicale își epuizează plafoanele de finanțare în primele 10-12 zile din lună. Din acest moment, nu se mai efectuează analize decât contra cost. Oamenii cu posibilități materiale reduse, pe care medicii îi trimit la analize, trebuie să aștepte luna viitoare ca să se înghesuie la laboratoare. Selecția acționează din nou. Nu mai este de ajuns să cotizezi la asigurările de sănătate, trebuie să plătești sume serioase din buzunar ca să primești asistență medicală în România lui Nicolăescu.

Sub domnul Nicolăescu, asigurările de sănătate nu îți asigură sănătatea. Contribuțiile fiecăruia dintre noi sunt, de fapt, numai dări pentru actualul Guvern, care să asigure supraviețuirea unui sistem prost gestionat.

De fapt, domnul Nicolăescu este principalul risc pentru sănătatea acestei națiuni. Domnia sa a introdus o politică liberală dură în sistemul de sănătate, care limitează dreptul la sănătate pentru contribuabilul de rând. Domnia sa este economist și urmărește probabil calculul contabil rece și eficient. România are nevoie, însă, de un ministru care să urmărească sănătatea românilor, la care nu putem renunța pentru criterii de eficiență economică.

Este trist și regretabil ceea ce ni se întâmplă, în condițiile în care populația României este din ce în ce mai bolnavă, mai stresată, mai puțin educată pentru păstrarea sănătății!

    Andrei Dominic Gerea - declarație politică intitulată Protecția mediului - poliță de asigurare pentru viitor;

Domnul Andrei Dominic Gerea:

Declarație politică intitulată "Protecția mediului - poliță de asigurare pentru viitor"

Timp de zeci de ani, problema poluării a fost tratată mai mult prin declarații binevoitoare de genul: "vom face tot posibilul să reducem emisiile nocive din atmosferă", "vom încerca să nu mai distrugem solul", "vom avea grijă să nu mai tăiem pădurile". Genul acesta de retorică, pe care o considerăm specifică mai degrabă zonei estice, a fost îmbrățișată și de statele occidentale, pe care le considerăm în general modele pentru societatea noastră.

De-a lungul timpului, nevoia de dezvoltare economică nu a ținut cont de ceea ce înseamnă protejarea resurselor pentru generațiile viitoare. Așa se face că, deși la nivel declarativ problema a fost tratată cu "seriozitate", în realitate, situația s-a agravat într-un ritm accelerat. Schimbările climatice pe care le resimțim, încălzirea globală din ce în ce mai evidentă, ploile acide, degradarea solului, extinderea zonelor deșertificate, inundațiile de mari proporții, găurile din stratul de ozon sunt rezultate ale unei dezvoltări economice nesănătoase, ce nu mai poate fi sub nici o formă trecută sub tăcere. Deși este invocat cu foarte multă pasiune, conceptul de "dezvoltare durabilă" nu este aproape deloc aplicat. Din păcate, vina nu este doar a României.

La nivel mondial, cel mai important document ce reglementează problema spinoasă a protecției mediului este Protocolul de la Kyoto la Convenția - Cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice. Tratatul de la Kyoto a fost adoptat în urma presiunilor Comisiei Interguvernamentale a Națiunilor Unite pe probleme de mediu. Aceasta a recomandat reducerea emisiilor anumitor gaze în atmosferă. Țările semnatare au acceptat să-și reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 5% sub nivelul emisiilor din 1990 în perioada 2008-2012, iar Uniunea Europeană s-a angajat să reducă cu un procent de 8%. Reducerile se referă la trei dintre cele mai importante gaze: dioxid de carbon (CO2), metan (CH4) și oxizi de azot (N2O) - care se vor măsura comparativ cu anul de bază 1990, cu excepția unora dintre țările cu economie în tranziție, între care și România, care are an de bază 1989.

În total, tratatul a fost semnat de 141 de țări, dintre care 30 puternic industrializate, însă nu și de către SUA și Australia, care au apreciat că protocolul le-ar împovăra prea tare economiile. De altfel, președintele George W. Bush și-a exprimat public îndoiala față de cercetările privind încălzirea globală, în ciuda opiniei cvasiunanime a cercetătorilor care au pus în evidență acest fenomen îngrijorător.

România s-a angajat, prin Capitolul 22 al Tratatului de Aderare la Uniunea Europeană, să ducă o politică activă de reducere a poluării și de protejare a mediului. O parte dintre angajamentele asumate au fost îndeplinite, iar o parte sunt în curs de realizare. De altfel, guvernul Tăriceanu a dat o importanță deosebită acestui domeniu, fapt demonstrat de Capitolul 18 din Programul de guvernare.

Se poate observa însă că România are încă numeroase probleme în ceea ce privește aplicarea politicilor de mediu. Ministerul Mediului și în general autoritățile competente încă nu pot stopa fenomenul defrișărilor ilegale, încă nu pot avea un control total asupra întreprinderilor care lucrează cu substanțe toxice, încă nu îi pot convinge pe fermieri să folosească într-o proporție mai mare îngrășămintele naturale în locul celor chimice. Efectele acestor insuccese le putem vedea în fiecare zi: inundații teribile, secete prelungite, calitate scăzută a alimentelor pe care le consumăm. Și acestea sunt doar câteva dintre problemele pe care trebuie să le avem în vedere.

În plus, consider că autoritățile ce au responsabilități în a stabili politica de mediu în România trebuie devină mult mai active, în context european și mondial, și să vină cu soluții la problemele globale, care au repercusiuni cât se poate de evidente și în România.

Nu putem să ne limităm în a încerca să rezolvăm doar problemele de mediu pe care le avem în țară, ci trebuie să încercăm să ne luăm în serios rolul pe care îl avem în cadrul Uniunii Europene. Sunt convins că o astfel de abordare poate avea o însemnătate în cadrul proceselor globale legate de stabilirea politicilor de protecție a mediului. Iar de reușita unui astfel de demers depinde în mare măsură modul în care va arăta viitorul nostru și felul în care vor trăi generațiile viitoare.

    Angela Buciu - pledoarie pentru refacerea Țării în granițele ei firești, acelea din 1918;

Doamna Angela Buciu:

Cu entuziasmul unora, cu scepticismul altora, am depășit și momentul acceptării intrării în Uniunea Europeană. În mod evident, entuziasmul este facil și nefondat, dar la fel de evident este că și scepticismul excesiv nu este normal. Normal ar fi să facem o analiză profundă, calmă a momentului; să identificăm prioritățile actuale ale românilor, să precizăm țelurile majore de perspectivă ale României.

La capitolul priorități actuale, ca nevoi imediate rezolvabile și datorită intrării în UE, românii ridică problema nivelului de trai, modernizarea în toate domeniile de activitate, îmbunătățirea sistemului de învățământ și a celui sanitar, europenizarea vieții politice.

Toate acestea sunt deziderate posibil de atins într-un timp relativ scurt, care va fi cu atât mai redus cu cît efortul general al românilor va fi mai intens și mai bine coordonat.

Ideea că toate vor veni de la UE este înșelătoare, producătoare de euforii din care ne vom trezi profund dezamăgiți.

Așadar, să rămânem în țara noastră și să luptăm pentru a o face prosperă și atractivă. Este un deziderat care poate fi atins chiar de către generația noastră, cu condiția aducerii în fruntea României a unor oameni care pun pe primul plan interesul general.

Cele mai importante argumente sunt, însă, țelurile de perspectivă ale țării: păstrarea individualității poporului român; impunerea lui în atenția și respectul lumii; refacerea unității politico-statale, a României Mari. Trebuie păstrate curate limba, tradițiile, folclorul, costumul popular, arhitectura țărănească, religia străbună ortodoxă, trebuie să ne cinstim și să ne cunoaștem istoria. Toate acestea trebuie ferite de denaturările spre care se tinde astăzi, fie din neștiință, din dorința de a imita străinătatea, fie din rea-voință.

Nicolae Iorga afirma că "Avântul către civilizație poate fi pentru un popor o foarte mare primejdie, dacă uită două lucruri: ce are și ce poate... A admira o civilizație străină, vrednică de respect, este o datorie! A o imita, fără schimbare, este o umilință, și una fără folos." Păstrarea elementelor de individualitate a unui popor îmbogățește civilizația lumii întregi, de aceea acțiunea în această direcție este atât o datorie față de noi înșine, cît și una față de omenire.

Și cine ar putea spune că refacerea Țării în granițele ei firești, acelea din 1918, nu ar putea fi un act de dreptate? Am pierdut prilejul favorabil din 1990, dar dreptul nostru rămâne întreg, și prilejuri vor mai fi.

Așadar, să avem în vedere țelurile noastre imediate, să ne luptăm pentru atingerea lor, dar să nu uităm că există niște țeluri majore, situate deasupra intereselor unei singure generații, atingerea lor fiind o obligație, prima obligație a întregii națiuni române.

    Aurel Olărean - declarație politică intitulată România are obligația morală să își respecte angajamentele asumate;

Domnul Aurel Olărean:

Declarație politică intitulată "România are obligația morală să își respecte angajamentele asumate".

Domnule președinte,

Stimați colegi,

De aproape patru ani de zile soldații români luptă și asigură liniștea, alături de soldații americani, în Irak. Am avut unele pierderi, plătim material costuri mari, dar am fost și lăudați sau decorați. Statele Unite nu aveau și nu au nevoie, în fond, de tancurile românești în Irak: aveau nevoie de un aliat al cărui steag să fluture alături de cel american. Și unul dintre acești aliați a fost România.

Am fost noi pentru că aveam, la vremea respectivă, mare nevoie de sprijinul politic al Washingtonului. Nu-mi aduc aminte ca poporul român să fi fost consultat într-un fel sau altul asupra oportunității trimiterii de trupe românești în Irak, dar, pentru că interesele naționale primează, Guvernul din aceea perioadă a făcut acest pas. Iar de atunci timpul ne-a dovedit că decizia a fost bună. Acum însă o parte dintre partidele politice uită asta și cer o retragere imediată a trupelor românești. De ce această înverșunare?

În primul rând din dorința inexplicabilă a unora de a tulbura fragila stare de "status quo" în relațiile internaționale ale României. Un al doilea motiv ar fi acela că Președintele este un partizan declarat al asumării până la capăt a responsabilităților României față de aliații săi, inclusiv cele din Irak. Or, în ultima vreme este cât se poate de clar că pentru o bună parte a clasei politice tot ce emană sau este sugerat de la Cotroceni trebuie combătut și negat. Poate că România nu trebuia de la bun început să trimită trupe în Irak, dar dacă a făcut-o, atunci are obligația morală să meargă până la capăt. Subiectul este controversat în majoritatea țărilor participante la această misiune, inclusiv în Statele Unite, dar nu a luat o asemenea amploare. Este clar că trupele aliate nu vor rămâne veșnic în Irak și că fiecare țară are în vedere un plan strategic de retragere treptată, care să nu pericliteze rezultatele misiunii de până acum. România vrea însă o retragere imediată și necondiționată.

Președintele Băsescu a făcut de curând o remarcă, cu trimitere în istorie, referitoare la capacitatea noastră de a dovedi că suntem buni aliați, dar, din diplomație, nu a insistat asupra subiectului. Mesajul însă a fost clar: în istoria sa, România a fost ba filoturcă, ba filorusă, ba anglofilă sau francofilă, ba filogermană, și nu întotdeauna și-a respectat angajamentele. Chiar și acum, după 50 de ani, România este acuzată moral, în unele cercuri, de trădarea Germaniei în cel de al doilea război mondial. Istoric vorbind, nu contează dacă aceste gesturi au fost luate sub impusul necesităților de moment, important este că moral România este culpabilă.

Este momentul să încercăm să uităm acest trecut și să dovedim că suntem și putem fi niște buni aliați, cel puțin moral, dacă nu material. Pentru că sprijinul românesc în Irak este mai mult moral decât material și nu dovedește decât apartenența noastră la o alianță, nu o intervenție militară propriu-zisă. Să nu uităm că orice nerespectare a unor angajamente astăzi poate avea urmări politice mâine, și noi vom fi cei responsabili pentru asta.

    Aurel Vlădoiu - declarație politică intitulată «Sfârșitul întoarcerii la popor»;

Domnul Aurel Vlădoiu:

Declarație politică intitulată «Sfârșitul "întoarcerii la popor"».

Este îndeobște cunoscut că o anumită categorie de conducători ai lumii, de la începutul ei și până astăzi, a reușit să-și impună propria voință afirmând că este voința poporului. De fiecare dată, cel înșelat a fost chiar Măria Sa Poporul dar, când s-a înțeles acest lucru, de regulă a fost prea târziu.

În Grecia antică s-a născut conceptul "democrație" și tot acolo cel de "demagogie". Ele intră în consonanță atât la bine încât de cele mai multe ori nici nu-ți dai seama unde se termină una și unde începe cealaltă. Cu atât mai mult când utilizatorul lor, marele conducător, este și un desăvârșit actor. El este mereu nemulțumit că instituțiile nu se pun în slujba cetățeanului, amenințându-le în permanență cu "poporul", până reușește să le subordoneze. În scurt timp devine vizibil și pentru popor sfârșitul democrației dar, cum spuneam mai înainte, este prea târziu. Procedura este clasică, dar și contemporană. Ea a fost descrisă în filipicele lui Demostene, dar se practică cu succes și astăzi în America de Sud, Asia și, din păcate, în România.

Încă de la învestirea sa, discutabilă de altfel, în funcția de președinte al țării, domnul Traian Băsescu, nemulțumit de structura Parlamentului și mai ales de faptul că nu putea să și-l subordoneze, a amenințat cu "întoarcerea la popor", sperând în alte rezultate. Neputând declanșa alegerile anticipate, în desele sale momente de furie a început să amenințe cu organizarea unui referendum care, chipurile, urma să consfințească punctele Domniei sale de vedere. Tema pe care și-a ales-o este una nobilă: introducerea votului uninominal, vot pe care și-l doresc mulți, dar nu toți au o imagine clară asupra lui și mai ales asupra urmărilor lui în etapa de evoluție în care se află electoratul nostru.

Iată însă că visul prezidențial de întoarcere la popor prin referendum a fost năruit de Curtea Constituțională care a hotărât că un referendum este valabil doar cu prezentarea la urne a majorității alegătorilor, adică a aproape 9 milioane de români. Toți cei care stăpânesc într-o oarecare măsură cunoștințele necesare despre procedura organizării unui asemenea act electoral știu că, în asemenea condiții, este imposibilă realizarea lui. Și tot ei mai știu că decizia Curții Constituționale, ca prim efect, conservă poziția șubredă în care se găsește președintele-jucător.

Până una-alta, mult-visatul referendum, lait-motiv prezidențial încă de la înscăunare, a luat sfârșit. Referendumul a rămas o vorbă goală în Constituție și în mintea unora dintre noi.

Să fi fost acesta gândul dorit și nerostit al Marelui Timonier?

Vă mulțumesc.

    Bogdan Liviu Ciucă - declarație politică intitulată Recalcularea pensiilor - o mare păcăleală;

Domnul Bogdan Liviu Ciucă:

Declarație politică intitulată "Recalcularea pensiilor - o mare păcăleală".

În România există o categorie de pensionari în a căror carte de muncă nu este trecut salariul pentru perioada de activitate anterioară anului 1968. Pentru această perioadă, la calcularea pensiei s-a luat în considerare salariul minim pe economie.

Prin nespecificarea salariului în cărțile de muncă, acești pensionari au fost nedreptățiți în repetate rânduri, ei nebeneficiind nici de recalcularea pensiilor din 2005 și nici de vreo majorare sau indexare în perioada 2005 - 2006. În perioadele lucrate, dintre anii 1948-1968, nu s-au trecut în cărțile de muncă salariile realizate. Din această cauză, pentru acești ani lucrați, la recalcularea pensiilor li s-a luat în calcul salariul minim pe economie, deși mulți dintre acești pensionari au lucrat în grupa I de muncă, cu salarii mai mari de 3-4 ori decât salariul minim pe economie, iar pentru acele salarii obținute au plătit contribuție la fondul de pensii. În această situație sunt aproximativ 1.175.000 de pensionari. Se impune îndreptarea acestor dispoziții discriminatorii. În septembrie 2006, acești pensionari nu au primit nimic la indexarea de 5%, chiar dacă s-a anunțat că de indexare vor beneficia și pensionarii care nu au primit nimic la recalculare. Acești oameni au fost pur si simplu ignorați.

O altă soluție aberantă a actualului Guvern a fost aceea de a trimite pensionarii la întreprinderile unde au lucrat în urmă cu 40 - 50 ani, să ceară adeverințele cu salariile pe care le-au realizat. Este o măsură inumană. Unele din fostele întreprinderi nu mai există, iar pensionarii nu mai sunt la vârsta la care să poată lupta cu birocrația, în căutarea de documente.

O altă problemă cu care se confruntă cei care încercă să-și găsească documentele justificative este că arhivele unor întreprinderi au fost distruse în urma unor calamități naturale, aceștia neputând dovedi totalitate veniturilor care se iau în calcul la stabilirea punctului de pensie. În cărțile de muncă duplicat, care s-au eliberat după distrugerea originalelor, nu s-a mai trecut salariul tarifar corespunzător fiecărei persoane în parte. În sensul acestei idei am depus o propunere legislativă care vine să rezolve această nedreptate făcută pensionarilor, prin oferirea posibilității luării în calcul, la stabilirea pensiei, a salariilor tarifare aferente altor unități similare. Problema prezentată în această declarație politică a constituit și obiectul mai multor întrebări și interpelări adresate Ministrului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, de unde am primit doar răspunsuri evazive și neconcludente.

La nivelul Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei ar trebui să existe un plan pentru perioada următoare care să vizeze creșteri ale punctului de pensie, rezolvarea problemelor privitoare la lipsa documentelor justificative necesare calculării punctului de pensie și la creșterea pe ansamblu a calității vieții acestei categorii sociale.

    Cătălin Lucian Matei - declarație politică intitulată Valizele cu bani se plimbă de la Ministerul Economiei la Cotroceni;

Domnul Cătălin Lucian Matei:

"Valizele cu bani se plimbă de la Ministerul Economiei la Cotroceni"

Marți seara, la TVR1, Traian Băsescu a depășit granițele ridicolului, coborând ștacheta cu mult sub limitele democrației care ar trebui să caracterizeze activitatea oricărui șef de stat. Intervenția sa inoportună, într-o emisiune în care nu fusese invitat și în cadrul căreia numele său nu fusese invocat, a dovedit, încă o dată, pierderea controlului președintelui, deși ca să îl piardă, trebuia să îl fi avut vreodată, lucru ce ar trebui să-i dea de gândit domniei sale în primul rând, și în plan secund, electoratului care i-a acordat încrederea.

Confruntarea, în premieră, a debutat cu momentul în care primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu critica rezoluția scrisă de Președintele României pe memoriul Alro înaintat ulterior fostului ministru al economiei și comerțului, Codruț Șereș. Premierul Tăriceanu a afirmat că "bilețelele" și "telefoanele" sale au reprezentat niște gesturi normale de îngrijorare, iar cele ale președintelui au depășit cadrul instituțional. Președintele Băsescu a intervenit telefonic, acuzându-l la rândul său pe premier de legături cu "băieții deștepți" din domeniul energiei, și mai ales de faptul că acesta știa de legăturile ministrului Codruț Șereș cu aceștia, dar a preferat să lase lucrurile așa cum erau. Mai mult decât atât, președintele a afirmat că valizele cu bani de la Alro Slatina au fost purtate pe drumul Ministerului Economiei și Comerțului. Tăriceanu a replicat acuzându-l pe Traian Băsescu ca a intervenit în mod direct pentru Alro Slatina, și în urma presiunilor exercitate de el și de Theodor Stolojan, firma amintită a putut obține energie electrică foarte ieftină.

Trecând desigur peste scena penibilă prezentată de protagonistul Traian Băsescu, care părea ruptă din piesa de teatru " O scrisoare pierdută", s-a putut aduce pe scena politică o altă piesă de teatru, omoloagă acesteia... și anume "O valiză pierdută", piesă care a adus multe elemente de noutate publicului ascultător.

La puțin timp după schimbul de afirmații furtunoase, am aflat de la fostul ministru Șereș că valizele aveau de fapt o altă destinație: Palatul Cotroceni, biroul consilierului Stolojan... deci, ne cam plimbăm de la Ana la Caiafa, sau mai de grabă urmărim cu interes un meci de tenis penibil, în care fiecare dintre jucători este preocupat de ridicarea mingii la fileu celuilalt. Bine că mai au loc astfel de scene pentru că, în caz contrar, toate aceste lucruri rămâneau cunoscute doar la nivelul mesei tăcerii. Sunt convins că același sentiment de jenă care m-a încercat l-a avut oricare dintre telespectatorii postului public.

De mai bine de jumătate de an atât președintele, cât și premierul fac schimb de replici dure, fiecare acuză pe fiecare, adesea cu formulări concrete, dar fără niciun folos. Din păcate, nu vedem nicio anchetă finalizată în legătură cu vreuna dintre aceste mari infracțiuni date în vileag! Intervenții de genul celor ale Președintelui Traian Băsescu în cazul Alro ar genera automat, într-o țară normală, o anchetă a autorităților! Chiar și acum, după ce s-a aruncat de la vârful piramidei politice cu valize de milioane de euro, DNA a încercat să se fofileze, invocând agenda sa serioasă, în care nu încap talk-show-urile, pentru a justifica de ce nu întreprinde o cercetare penală privind faptele dezvăluite de Președintele României, primul-ministru sau fostul ministru al Economiei.

În mod normal, toate aceste acuze grave ar fi trebuit verificate și, dacă ele se dovedesc fondate, protaginiștii piesei ar trebui să fie puși sub acuzare, pentru că indiferent de funcția ocupată, totuși nimeni nu este mai presus de lege!

Așa stând lucrurile, este destul de clar că ieșirea din impasul politic în care s-a ajuns are o singură soluție: revizuirea Constituției, pentru a stabili limpede care sunt granițele puterii în România, căci actualmente se pare că principiul separației puterilor în stat a dispărut cu desăvârșire sau chiar a căzut în desuetudine, datorită lipsei aplicării lui! Fără o reconfigurare a ariilor de competență executivă, vom asista în continuare la acest spectacol înfiorător în care fiecare se amestecă în treburile celuilalt, în care nimeni nu controlează pe nimeni, dar toți se bat în orgolii.

Cantitatea de adevăr pe care o promite Traian Băsescu cu ocazia fiecărei intervenții pe posturile de televiziune și în ziare este direct proporțională cu minciuna politică pe care este obișnuit să o practice. Toate aceste afirmații ne duc cu gândul la o singură frază "Trăim în România... și asta ne ocupă tot timpul!"

Vă mulțumesc.

    Constantin Tămagă - despre riscurile ca România să fie aruncată într-o criză de proporții;

Domnul Constantin Tămagă:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nădăjduiam că aderarea la Uniunea Europeană va avea darul să ne trezească din sminteala politică postdecembristă. A fost o iluzie, fiindcă din nou clasa noastră politică și-a dat arama balcanică pe față. În loc să se reconcilieze în jurul elaborării unui program postaderare, care constituie prioritatea priorităților pentru România, partidele Puterii și cele ale Opoziției, dar mai ales formațiunile din cadrul Alianței D.A., se încaieră la baionetă, încât este greu de știut ce vrem și încotro mergem. Conflictele politicianiste generate de lupta pentru putere și de interese economice de esență mafiotă, avându-i ca prim-soliști pe șeful statului și pe primul-ministru au bulversat guvernarea, gravele probleme cu care se confruntă învățământul, sănătatea, justiția, administrația și alte domenii, dar și relațiile externe. La ordinea zilei se află "războiul bilețelelor" cu care președintele Băsescu și premierul Tăriceanu se bombardează săptămânal, acuzându-se reciproc de sprijinirea grupurilor de interese. Parlamentul se agită în gol, pe marginea unor măsuri extreme, vizând suspendarea președintelui țării din funcție, revocarea ministrului justiției, dar și organizarea sau respingerea unor referendumuri.

La rândul lor, partidele politice parcă și-au pierdut orientările doctrinare. Se aliniază când spre dreapta, când spre stânga, se asociază peste noapte ori se despart fulgerător, în timp ce milioanele de cetățeni ai acestei țări privesc scârbiți scandalurile politice interminabile, îngroziți că prețul pâinii și al celorlalte alimente, al gazelor și energiei electrice crește în neștire, că pentru medicamentele compensate sau gratuite sunt nevoiți să stea la cozi câte 10-12 ore. Și, ca o culme a cinismului, Puterea nu găsește altă soluție, în fața acestor crude realități, decât să se reîntoarcă declarativ cu fața spre popor, de parcă ar fi împărtășit vreodată soarta milioanelor de oameni necăjiți. Actualii reprezentanți ai puterii, ca și predecesorii lor, nu înțeleg că populismul s-a demonetizat, transformându-se într-un bumerang pentru cei care și-au făcut din el cheia succesului universal. Românii așteaptă acum să vadă ce înseamnă realmente aderarea țării la UE. Din păcate, la orizont nu se zărește măcar o geană de lumină, nici pentru optimizarea producției industriale, nici pentru modernizarea agriculturii și a satului românesc, sau pentru dezvoltarea infrastructurii, în condițiile în care liderii partidelor politice s-au angajat într-o luptă "care pe care", riscând să arunce România într-o criză de proporții, din care nu va putea ieși. Mă tem că, în asemenea condiții, mai degrabă am putea ieși din Uniunea Europeană. Să sperăm că rațiunea va învinge și că Dumnezeu le va da și de această dată românilor mintea cea de pe urmă, ca de atâtea ori în decursul istoriei.

Vă mulțumesc pentru atenție.

    Corneliu Ciontu - declarație politică intitulată Discriminarea partidelor neparlamentare - un abuz antidemocratic;

Domnul Corneliu Ciontu:

Declarație politică intitulată "Discriminarea partidelor neparlamentare - un abuz antidemocratic".

Stimați colegi,

Ne confruntăm în aceste zile cu un fenomen care ridică un îngrijorător semn de întrebare asupra democrației românești: discriminarea partidelor neparlamentare. În lupta pentru reprezentanți în Parlamentul European, partidele consacrate ignoră principiul egalității politice - principiu care ar trebui să ne ghideze pașii - refuzând să acorde șanse echivalente tuturor membrilor comunității, indiferent de apartenența politică. Vorbim mai mereu despre reînnoirea clasei politice, despre o împrospătare a scenei politice, dar picăm la examenul faptelor, refugiindu-ne într-un statu-quo înghețat.

Voi prezenta trei exemple de discriminare care se conturează în perspectiva euroalegerilor. În primul rând, vorbim despre discriminare în desemnarea observatorilor de la secțiile de votare. În timp ce partidele parlamentare au dreptul să impună un observator în mod automat, partidele neparlamentare vor avea dreptul la observatori numai dacă șansa tragerii la sorți le surâde. Unii au drepturi consfințite juridic, alții organizează tombole și loterii. Prin intermediul unei astfel de norme se instituie o diferență calitativă între partide, când, de fapt, diferența este numai una cantitativă, consfințită de un număr superior de voturi. În plus, nici măcar principiul diferenței cantitative nu funcționează în cazul partidelor recent înființate, care nu au fost supuse încă probei celor 5 procente.

Un alt exemplu de discriminare se observă atunci când vorbim de timpii de antenă. Știm deja că fiecare televiziune are gusturi și interese politice. Totuși, din punct de vedere moral și constituțional, fiecare partid ar trebui să beneficieze de un drept egal la timp de antenă. Ideile și programele partidelor extraparlamentare nu sunt mai puțin importante decât cele ale partidelor din Parlament. Totuși, conform unei decizii recente a forului de specialitate, partidele neparlamentare "se bucură" de timpi de antenă inconsistenți și variabili, care depind de bunul-plac al televiziunilor, în timp ce formațiuni parlamentare precum Partidul Conservator beneficiază de un timp generos. Dați-mi voie să vă întreb: oare timp de patru ani partidele parlamentare nu au consumat mii de ore în studiourile televiziunilor, prezentându-și punctele de vedere? Nu ar fi normal să lăsăm și alte voci, mai proaspete, să vorbească?

În sfârșit, merită să ne întrebăm de ce tocmai siglele partidelor nou-venite în sistemul politic au fost cenzurate de Biroul Electoral Central? De ce tocmai P.N.G. și P.L.D. au sigle îndoielnice? Și cum de nu a observat tribunalul acest lucru, el fiind desemnat să judece și valididatea juridică a siglelor? De când are Biroul Electoral Central o putere juridică mai mare decât un tribunal românesc? Dacă în cazul P.L.D. se poate invoca, pe bună dreptate, existența unui recurs care pune în pericol înființarea partidului, P.N.G. funcționează sub această siglă de ani întregi. Iar P.N.G. este cel mai puternic nou-venit în sistemul politic românesc.

Dați-mi voie să vă întreb: cum putem vorbi de integrare europeană, de înnoirea clasei politice, de insuflarea unui curent nou, tânăr, vibrant, când noi refuzăm din start șansa de afirmare a noilor partide? Desigur, poate fi un mod de a elimina viitoarea competiție, dar, practic, pe aceasta se bazează principiile democrației: pe egalitate de șanse. Unde este, stimați colegi, această egalitate? Unde sunt faptele ce susțin afirmațiile noastre? Nu ar fi timpul să lăsăm vorbele la o parte și să ne concentrăm asupra faptelor? Să demonstrăm ceea ce susținem, să oferim oportunități egale, să lăsăm concurența să existe, și, printr-o luptă cinstită, să ne demonstrăm competența.

Trebuie să observ cu amărăciune că până în acest moment nu ne-am ridicat la înălțimea acestor deziderate.

Consider că motivul real al acestei discriminări este determinat de faptul că PNG - CD va produce la alegerile pentru Parlamentul european marea surpriză.

Vă mulțumesc,

    Costică Macaleți - Apel adresat în Duminica Ortodoxiei: apărați icoanele din școli!;

Domnul Costică Macaleți:

"Apel adresat în Dumica Ortodoxiei - apărați icoanele din școli!"

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Duminica Ortodoxiei sau a Dreptei Credințe a fost sărbătorită în data de 25 februarie 2007 de ortodocși și greco-catolici în toate bisericile și mănăstirile ortodoxe din țară.

Istoricul acestei sărbători este următorul: în prima duminică a Postului Mare din anul 843 episcopii creștini adunați în Sinod la Constantinopol au adoptat un document care condamna toate ereziile primelor opt secole creștine. De atunci, prima duminică a Postului Mare este Ziua Ortodoxiei, adică a triumfului credinței drepte împotriva erorilor doctrinare. Ultima erezie condamnată a fost cea care se împotrivea icoanelor, iar Duminica Ortodoxiei este și ziua care marchează terminarea unei dispute de 100 de ani în jurul cinstirii icoanelor în biserică.

Cu această ocazie, Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a emis o Scrisoare Pastorală care a fost citită duminică în biserici și care subliniază că prezența icoanelor în școlile publice oferă autoritate divină în formarea intelectuală și spirituală a tinerei generații. Conform textului pastoralei Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române adresată clerului și credincioșilor ortodocși din cuprinsul Patriarhiei Române la Duminica Ortodoxiei, "Limbajul istoric al icoanei ne amintește de evenimentele sfinte din istoria mântuirii și ne îndreaptă spre Împărăția cerurilor, oferindu-ne posibilitatea de a vedea spiritual cele ce nu se pot vedea și percepe prin simțuri". Prin icoana sfântă se descoperă Dumnezeu în inima noastră, după cum spune Sf. Ioan Damaschin "Ceea ce este cuvântul pentru auz, aceea este icoana pentru văz, căci cu ajutorul minții ne unim cu icoana"(Cultul sfintelor icoane). Așadar, Evanghelia și icoana nu pot fi despărțite una de cealaltă. Icoana ne vorbește, de asemenea, tainic-teologic și ne cheamă la rugăciune, devenind prin sfințire: "locul unei prezențe harice", făcând legătura între noi și persoana sfântă zugrăvită pe ea, după cuvântul Sfântului Apostol Pavel, care zice: "...noi privim ca într-o oglindă cu fața descoperită slava Domnului..." (II Cor. 3, 18). Lupta pentru icoană a fost lupta pentru Fața luminoasă a lui Hristos, pe care este rezumată întreaga credință și viață creștină, întreaga Ortodoxie. Biruința smerită prin martiriu și mărturie a sfintelor icoane în Bizanț a fost triumful Ortodoxiei asupra iconoclasmului secularizator al Imperiului bizantin. În epoca noastră, locul ideologiilor totalitare a fost luat de alte forme subtile de rătăcire a persoanei umane de la adevărul credinței. În numele unui respect pentru om greșit înțeles, după 17 ani de la căderea comunismului, vedem cu durere că și la noi Ortodoxia și icoanele ei redevin ținta unor atacuri nedrepte. O arată cele două campanii agresive din toamna anului 2006 pentru eliminarea orei de religie din învățământul public, precum și a icoanelor din școli. Un nou iconoclasm încearcă să-L alunge pe Hristos din conștiința publică, să-i priveze pe copii de învățarea dreptei credințe și de contemplarea Feței Lui divino-umane. "Prezența icoanelor în școli depășește rolul de mijloc didactic intuitiv, pe care îl poate avea la ora de religie, ele fiind imagini sfinte și sfințitoare care oferă autoritate divină în formarea intelectuală și spirituală a tinerei generații..."

Stimați colegi,

Declar de la această tribună că mă alătur demersurilor Bisericii Ortodoxe Române și ale credincioșilor în eforturile de a nu ceda în fața presiunilor acelora care vor să izgonească din școlile noastre icoanele, simboluri care ni se descoperă printr-un limbaj spiritual propriu din două domenii: istoric și teologic, fiind lipsite de cea mai mică formă de agresiune.

    Cristian Mihai Adomniței - declarație politică intitulată Programele pentru îmbunătățirea infrastructurii rurale;

Domnul Cristian Mihai Adomniței:

"Programele pentru îmbunătățirea infrastructurii rurale"

Dincolo de orice discuție politică, dincolo de orice polemică juridică, constituțională, pe noi, parlamentarii ne așteaptă săptămână de săptămână, în teritoriu, primarii comunelor din județele din care facem parte, cu noi întrebări și răspunsuri legate de posibile programe, viitoare surse de finanțare pentru proiectele comunelor lor, conștienți și ei, ca și noi, că ritmul de dezvoltare în mediul rural trebuie să fie unul alert, pentru a putea acoperi decalajele sociale și de infrastructură.

Ordonanța nr.7/2006 cu privire la infrastructura rurală a fost un real succes, implementarea programelor ducând la rezolvarea unor probleme stringente ale comunităților legate de poduri, podețe, căi de acces, alimentări cu apă, sisteme de canalizare etc.

Ni s-a părut normal să încercăm rezolvarea problemelor mediului rural românesc în această ordine, adică de a satisface nevoile esențiale ale comunității în primul rând, fiind acum în măsură să trecem la o nouă inițiativă, cea de a revigora viața culturală și spirituală a satelor. În acest sens, domnul ministru al culturii, Adrian Iorgulescu, a prezentat deja în conferința de presă Programul de susținere a proiectelor ce privesc căminele culturale și bisericile sătești, program ce se va desfășura pe parcursul anului 2007.

Plecând de la experiența pe care am avut-o la Iași, când din păcate proiecte absolut necesare și utile comunităților nu au putut fi realizate din lipsa documentației tehnice absolut necesare, fac un apel la toți parlamentarii de a transmite din timp în circumscripțiile electorale din care fac parte informațiile legate de acest program.

Consiliile locale trebuie să discute oportunitatea unui astfel de proiect și sub raportul contribuției financiare, adică procentul de co-finanațare și mai ales alocarea sumelor necesare întocmirii studiilor de fezabilitate. Aceste discuții trebuie să justifice decizia unui consiliu local de a se angrena în astfel de proiecte sau nu, deoarece nu se va mai putea invoca scuza, în fața cetățenilor, că «nu sunt bani de la Guvern». Remarc, de asemenea, că proiectele Ordonanței nr.7/2006 și acest al doilea program nu sunt concomitente ca an financiar, deci orice comună poate teoretic să aibă la finalul acestor doi ani proiecte realizate în baza Ordonanței nr.7/2006, dar și un cămin cultural nou, sau o biserică sătească nouă.

    Cristian Valeriu Buzea - declarație politică intitulată Probleme din Țara Moților;

Domnul Cristian Valeriu Buzea:

Declarație politică intitulată "Probleme din Țara Moților".

În zona Munților Apuseni, pe valea Ampoiului și Arieșului, cunoscută sub numele de Țara Moților, nu sunt multe opțiuni pentru cei ce nu vor sa părăsească aceste locuri. De secole mineritul este poate o tradiție pe care oamenii o moștenesc pentru că așa au apucat și la care nu vor să renunțe, dar și un mod de viață, aspră și dură, pentru că în aceste locuri nu rămân prea multe de ales.

Într-o interpelare susținută recent l-am invitat pe domnul ministru al industriilor și comerțului să pornească din Alba Iulia spre Țara Moților, pe malul Ampoiului. Va descoperi orașul Zlatna și ceea ce a mai rămas din combinatul de prelucrare a metalelor neferoase, în special cupru, înființat în 1747 și închis de regimul PDSR în primăvara lui 2004. Ce va vedea este realitatea în care trăiesc locuitorii unui oraș din România. Mai sus, în munți, va găsi Roșia Montană, unde prepararea minereului de aur a fost oprită în vara lui 2006 de regimul Alianței și unde totul se vinde la fier vechi. Se poate vedea și Baia de Arieș, unde binefacerile tranziției bucură din plin pe cei rămași fără lucru.

În data de 25 ianuarie 2007 și-a încetat activitatea și S.C. CUPRU MIN S.A. Abrud, care este cel mai mare obiectiv minier al României, având o rezervă de aproximativ 1 miliard de tone minereu de cupru, reprezentând 65% din rezerva de cupru a țării noastre. Produsul rezultat din această activitate minieră este concentratul de cupru cu conținut de 16-20% Cu. În anul 1992 în Spania, acest concentrat a fost recunoscut ca cel mai bun și mai curat concentrat cuprifer, obținând "Steaua de aur pentru calitate".

Obiectivul SC CUPRU MIN SA Abrud este singura unitate care a obținut termen de conformare din partea UE până la 31.12.2011 pe linie de mediu pentru iazul de decantare, dar nu s-a negociat partea de subvenții până la conformarea pe linie de mediu. Drept urmare, unitatea și-a încetat activitatea la data de 25.01.2007, iar personalul a fost disponibilizat.

Oprirea procesului de preparare a minereului face ca în zona iazului de decantare Valea Șesei să ajungă zilnic aproximativ 10.000 mc ape acide puternic mineralizate.

Efortul financiar lunar pentru realizarea programului de securizare este estimat la 33 miliarde Rol/lună. Dacă obiectivul ar fi funcționat normal, atunci subvenția ar fi fost de maxim 20 miliarde Rol/lună, cu obținerea a 400-500 tone de cupru în concentrat pe lună și s-ar fi realizat și neutralizarea apelor acide ajunse în iazul Valea Șesei.

Dar cel mai important, cei 750 de angajați nu ar fi ajuns pe drumuri, fără nici o speranță de a mai găsi ceva de lucru în zonă.

Ce crede domnul ministru că se va întâmpla la Cupru Min? Cum va fi "conservat" un obiectiv întins pe o suprafață uriașă în păduri de munte? Evident, soarta lui va fi aceeași ca la Roșia.

Efortul bugetar al țării ar fi fost mult mai mic dacă s-ar fi negociat și subvenția pentru CUPRU MIN cu Uniunea Europeană până la finalizarea perioadei de conformare pe linie de mediu, pentru că vor fi necesare lucrări de protecție a mediului de 32 de milioane Euro. Nerealizarea acestor lucrări va duce la sancțiuni pentru țara noastră din partea UE, valori mult mai mari decât efortul financiar pentru subvenționarea activității miniere.

CUPRU MIN este în proces de privatizare, negociind contractul de cooperare cu un consorțiu format din 3 firme: ENERGOMINERAL București, CUPROM București și IPRONEF București. Investitorul va prelua și problemele de mediu, pentru care va aloca 50 de milioane Euro, dar oare va mai avea în ce să investească? Până se vor termina negocierile va mai rămâne ceva din combinat?

În situația în care se va încheia contractul de cooperare cu noul investitor, problemele de mediu se vor rezolva de către acesta, dar, dacă nu, vor rămâne în sarcina statului român, cu efecte dezastruoase asupra iazului de decantare, dar și asupra apei evacuate în râul Arieș.

Foștii angajați își doresc reînceperea funcționării obiectivului, dar din păcate nimeni nu le spune nimic concret. Dacă activitatea nu se reia cât mai curând posibil vom asista la un jaf de fier vechi din uzină și carieră, la fel ca la Roșia și la Zlatna, fără ca cineva să bage de seamă.

Ținând cont de cele expuse, în calitate de deputat de Alba, solicit domnului ministru reanalizarea soluției tehnice de trecere în "conservare" a S.C. Cupru Min și anularea deciziei vizând închiderea acestui important obiectiv industrial, considerând că trebuie să primeze criteriul economic și interesele tuturor locuitorilor din această zonă.

    Sorin Dan Mihalache - declarație politică intitulată Conflictele au devenit sport național;

Domnul Dan Sorin Mihalache:

"Conflictele au devenit sport național"

Avem un președinte-jucător care a dorit și a reușit să transforme conflictele în sport național. În fiecare zi românii pot urmări la televizor meciul care pare să nu se mai termine dintre Președinte și Premier, acest meci care nu ține cont de interesele României și ne demonstrează încă o dată că atât Președintelui, cât și Premierul sunt mai interesați de valizele cu bani decât de imaginea României.

Șeful Statului și Șeful Guvernului pun în pericol, prin incapacitatea lor de a-și rezolva conflictele în particular, relansarea României o dată cu integrarea în Uniunea Europeană. Dar ei nu țin cont de acest lucru, ci sunt mai interesați de problemele grupurilor de interese și de valizele cu bani pe care le-au luat fiecare de la oligarhii din jurul lor.

Atât Președintele, cât și Premierul par total dezinteresați de România și de români. Aceștia sunt incapabili să se stăpânească, să mențină conflictul în limitele bunului simț, pentru a nu compromite și mai mult cele mai importante instituții ale statului: Președinția și Guvernul. Cel mai grav este că certurile dintre Președinte și Premier se desfășoară în sfera publică, deși nici unul nu se preocupă de problemele de interes public, ci de problemele grupurilor de interese din jurul lor. Călin Popescu-Tăriceanu și Traian Băsescu încearcă prin tot acest show mediatic să arunce gunoiul în curtea vecinului, în ideea că poate mai câștigă câteva voturi în plus. Această ceartă continuă nu face decât să destabilizeze România, să discrediteze instituțiile fundamentale ale statului și să ne demonstreze încă o dată, deși nu mai era nevoie, că Alianța D.A. este de domeniul trecutului.

Mi se pare regretabil că la început de an, în momentul în care România ar avea cu totul alte lucruri de făcut, de pildă să se ocupe de atragerea fondurilor din Uniunea Europeană, să-și clarifice relația energetică cu Rusia, să aibă o strategie postintegrare cu adevărat viabilă, nu o schiță făcută pe un colț de masă, noi practic ne afundăm în mocirla unui scandal fără sfârșit. Din punctul meu de vedere, mi se pare scandalos și mi se pare o degradare fără precedent a nivelului vieții politice românești. Nu se poate ca după două luni de la integrarea în Uniunea Europeană România să ofere partenerilor ei din Europa acest spectacol.

Prin acest circ ieftin nesfârșit cu bilețele, cu acuzații reciproce, cu valize cu bani ce se plimbă în voie pe la Președinte și pe la Primul-Ministru noi nu facem decât să confirmăm faptul că nu eram pregătiți să intrăm în Uniunea Europeană și să așezăm un mare semn de întrebare asupra deciziei integrării, în loc să ne ocupăm de lucruri serioase. De aceea, consider că revenirea la normalitate este astăzi o necesitate a societății românești. Eu cred că avem nevoie de mai multă raționalitate la nivel politic, de obiective simple, dar precise, de predictibilitate, de o politică în interesul cetățeanului, nu o politică generatoare de scandaluri permanente. Aceasta este singura "cheie" prin care putem reuși în Uniunea Europeană.

    Daniel Buda - declarație politică intitulată Pentru o nouă separație a puterilor în stat;

Domnul Daniel Buda:

"Pentru o nouă separație a puterilor în stat"

Schema clasică a puterilor în stat, teoretizată de iluministul francez Montesquieu, s-a atrofiat în realitatea noastră politică contemporană datorită evoluțiilor marcate de rolul tot mai accentuat pe care îl joacă partidele politice. Și asta pentru că în cazul în care un partid câștigă atât alegerile parlamentare, cât și prezidențiale deține atât puterea legislativă, cât și pe cea executivă, iar perioada 2000-2004 a arătat că un partid poate "deține" și puterea judecătorească. Nu doresc să fac prin aceasta o pledoarie împotriva partidelor politice, dimpotrivă. În fond, în momentul în care Montesquieu își lansa teoria partidele politice nu existau, iar în prezent acestea reprezintă cea mai eficientă formulă prin care poporul își manifestă opțiunile în viața cetății. Mai, mult însă, de la afirmarea teoriei lui Montesquieu a mai apărut o putere în stat, supranumită și "a patra putere", adică presa, mass-media în general.

Realitățile românești ale zilelor noastre mă fac să pledez pentru o nouă separație a puterilor în stat, dar nu este vorba de puterile identificate de filosoful iluminist, ci de puterea economică, puterea politică și puterea mass-media.

În acest moment suntem în situația în care există persoane care au putere economică, pe care și-o utilizează pentru a dobândi putere în mass-media, iar în final scopul este să pună mâna pe puterea politică. Acest triptic - puterea economică, puterea politică și puterea mass-media - a început să pervertească tot mai mult mecanismul clasic de funcționare a separației puterilor în stat - puterea legislativă, executivă și judecătorească. Constatăm că tot mai mulți multimilionari în euro din top 300 au devenit patroni ai unor trusturi media sau, în orice caz, unii încearcă să devină. Unii dintre ei sunt implicați direct în viața politică. Nu vreau să spun că prosperii oameni de afaceri din România nu trebuie să facă politică sau că nu ar trebui să aibă afaceri în mass-media. În fond, suntem într-o democrație și într-o economie de piață în care fiecare poate face orice, respectând legea. Problema apare însă atunci când asistăm la un cumul al celor trei noi puteri într-una și aceeași persoană. În acel moment, democrația și chiar economia de piață sunt în pericol.

Desigur, simbioza dintre putere, între politică și capital nu este o invenție a democrației românești postdecembriste. Fenomenul "berlusconizării" vieții politice și mass-media nu s-a inventat nicidecum pe Dâmbovița. Dar modul nostru de a face politică dâmbovițeană ne expune mai mult ca oricând la acest fenomen de berlusconizare a presei și a vieții noastre politice.

De aceea eu pledez pentru un echilibru între puterea politică, cea economică și cea mass-media. "Oricine deține puterea tinde să abuzeze de ea", spunea Montesquieu. În fața acestor pericole, structurile și asociațiile profesionale din mass-media au un rol capital pentru că prin luările lor de poziție și prin regulile deontologice adoptate pot asigura profesionalismul și echidistanța mass-media aflată în pericolul de a fi victima contopirii celor noi trei puteri în stat. Puterea corupe, iar puterea absolută corupe absolut și asta chiar dacă vorbim de mass-media.

    Dumitru Ioan Puchianu - declarație politică cu titlul Războiul anti Macovei - un conflict personal al opoziției;

Domnul Dumitru Ioan Puchianu:

Declarație politică "Războiul anti Macovei - un conflict personal al opoziției"

Domnule președinte

Stimați colegi

Decizia firească a Curții Constituționale în cazul Monica Macovei a iritat peste măsură o parte a clasei politice. Spun cazul Monica Macovei și nu cazul Ministrului Justiției Monica Macovei pentru că tot acest fals conflict este unul pur personal, îndreptat clar și direct către o persoană și nu către funcția pe care o ocupă. Cu alte cuvinte, doamna Monica Macovei a reușit ca prin tenacitatea cu care își apără ideile și prin încăpățânarea de care dă dovadă în dorința sa de a depolitiza justiția, să devină profund incomodă, dacă nu chiar periculoasă pentru majoritatea politicienilor din opoziție. Și mai există un motiv: doamna ministru este sprijinită în demersurile sale de Președintele României, adică exact de acela al cărui cap opoziția îl vrea în aceste zile. În conjunctura ultimelor săptămâni, chiar și numai acest ultim motiv și tot ar fi suficient, în ochii opoziției, ca cineva să fie declarat dușman.

Postul de ministru al justiției revine de drept, conform înțelegerilor politice anterioare necontestate, încă, de nimeni, Partidului Democrat care, în cazul demisiei sau demiterii doamnei Macovei, își va numi un alt reprezentant pentru această funcție. Perseverența oarbă a unor partide politice și politicieni de a continua demersurile în vederea demiterii ministrului justiției, nu fac altceva decât să confirme frica acestora în fața măsurilor dure luate în lupta contra corupției și pentru o funcționare independentă a sistemului judiciar românesc. Amenințările cu boicotul în Parlamentul României a oricăror inițiative ale Ministerului Justiției sunt extrem de grave. Orgoliile personale ale perdanților din acest conflict nu trebuie să se răsfrîngă asupra activității legislative, altfel susținerea doamnei Macovei riscă să se transforme într-o problemă de interes național.

Faptul că PSD-ul este gata să meargă până la o grevă parlamentară reprezintă o premieră în politicul românesc. Se uită însă că legile votate, tot de noi, reglementează clar cine, unde și când poate declanșa sau participa la o grevă. Se uită că noi suntem învestiți, aleși și trimiși aici de către electorat pentru a propune și vota legi, nu pentru a organiza ad-hoc greve. Spre binele României, sper ca aceste amenințări să rămână în stadiul de retorică ieftină și să nu fim din nou mânjiți de ridicolul unor măsuri populiste menite doar să acopere o realitate deja cunoscută dar nerostită de nimeni din cei vizați: opoziția se teme de doamna Macovei și de inițiativele sale ca ministru al justiției.

    Filip Georgescu - declarație politică legată de istoria mărțișorului;

Domnul Filip Georgescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cine a născocit Mărțișorul și de ce? - se întreba la vremea sa Tudor Arghezi, marele poet și om de spirit, care a trăit cea mai mare parte a vieții sale în liniștea patriarhală de pe strada Mărțișor. Și tot el, așteptând să-și vadă cireșii mai repede înfloriți, răspundea: "În nicio țară, pe unde am trecut, n-am văzut întâiul de martie sărbătorit, nici în călindar, nici cu firimituri scumpe spânzurate de gâtul fetelor și la mâna lor". Fără să i se cunoască prea bine vârsta și semnificația, se pare că Mărțișorul este un obicei pur românesc, deși, așa cum atestă unele descoperiri arheologice, de dată mai recentă, și pe vremea dacilor simbolurile primăverii erau confecționate în timpul iernii și se purtau după 1 martie. Străbunii noștri spuneau că Mărțișorul simbolizează funia zilelor, săptămânilor și lunilor anului adunate într-un șnur bicolor, dar și puntea de o zi între iarnă și primăvară, acea zi a Dochiei, bătrâna divinitate agrară, identificată cu zeița Diana în Pantheonul roman și cu Hera și Artemis în Pantheonul grec.

Mai presus de legende, Mărțișorul semnifică începutul unui nou An agrar. În tradiția populară, cele două culori ale Mărțișorului întruchipează lumina sau puritatea (albul) și sângele sau viața (roșul). Se crede să firul de Mărțișor ar fi fost tors de Dochia în timp ce urca la munte cu oile. Obiceiul Mărțișorului s-a constituit ca o parte din ritualul de înnoire a timpului, odată cu venirea primăverii, cu moartea și nașterea simbolică a Babei Dochia. Acest scenariu de reînnoire a anului cuprinde o serie de acte magice, cum ar fi: aprinderea focurilor, afumarea curților și anexelor gospodărești, văruirea pomilor, bătutul pământului cu ciomege pentru scoaterea la suprafață a căldurii și alungarea frigului, prepararea Măcinicilor și a altor alimente rituale, previziunile meteorologice, după semnele cerului și ale naturii înconjurătoare, descântecele, practicile de pomenire a morților, începerea simbolică a unor activități lucrative (scoaterea plugurilor pe brazdă, a stupilor de la iernat), multe dintre aceste obiceiuri arhaice practicându-se și azi prin unele zone ale țării.

Legat inseparabil de tradiția Dochiei carpatice, se poate afirma cu certitudine că Mărțișorul este un vechi obicei al nostru, atestat în toate zonele locuite de români și aromâni, care în decursul timpului a fost preluat de unele popoare din lume. La sfârșitul secolului XIX, Mărțișorul era dăruit copiilor - fete și băieți, înainte de răsăritul soarelui. De el se lega o monedă de argint și era purtat până la Măcinici, la Florii sau la Paște, ori până la înflorirea unor arbuști și pomi fructiferi (măceș, trandafir, vișin, cireș), după care era agățat de ramurile înflorite. Bătrânii credeau că purtătorii Mărțișorului nu vor fi pârliți de soare pe timpul verii, că vor fi sănătoși și frumoși ca florile, plăcuți și drăgălași, bogați și norocoși, feriți de boli și de deochi.

Obiceiul Mărțișorului trăiește și astăzi la noi, în parte curat, în parte pervertit. În această zi de 1 martie, fiecare bărbat, liniștit sau copleșit de grijile vieții cotidiene, lasă deoparte necazurile mari sau mărunte, alungă norii care-i întunecă sufletul, căutând în colțul străzii sau în marile magazine, un gingaș obiect pe care să-l suspende de firul bicolor al Mărțișorului, pentru a-l prinde pe pieptul copilei sau femeii iubite. Gestul firesc, sau poate banal, înmagazinează de fiecare dată în el o mare căldură sufletească. Poate de aceea tradiția Mărțișorului nu va pieri decât la sfârșitul lumii.

Vă mulțumesc pentru atenție.

    Gelil Eserghep - declarație politică cu titlul A ajuns România sursă și trambulină pentru traficul de carne vie?;

Domnul Gelil Eserghep:

Declarație politică "A ajuns România sursă și trambulină pentru traficul de carne vie?"

Stimați colegi,

"În fiecare seară, imediat după ce magazinele au tras obloanele, multe dintre străzile centrale ale Bucureștiului se transformă în târguri de femei. Peștii și traficanții de oameni încep să roiască și își încep asidua căutare de clienți."

Așa își începea "Jurnalul Național" o anchetă despre traficul de carne vie. După același tipic, traficul începe și pe străzile Constanței, ale Timișoarei, ale Chișinăului, pe străzile din Sarajevo sau în Spania.

Nenorocirea este că acest comerț, destul de bizar, încă se mai "practică", deși am aderat, deja, la Uniunea Europeană și am trecut de mult de epoca scalvagistă și pentru faptul că pedepsele sunt destul de blânde la noi. Personal, în calitate de deputat de Constanța, zonă care se încadrează în ruta traficului românesc, voi face toate demersurile necesare pentru asprirea pedepselor pentru cei care profită de inocența și degradarea umană a unor persoane care ar face tot ceea ce este posibil pentru un trai mai bun.

Se pare totuși că justiția se oprește la graniță. Traficul de persoane este o afacere transfrontalieră și cooperarea între polițiile naționale ale statelor din Estul Europei este foarte mult îngreunată de birocrație. La noi, există rețele de trafic ce se întind din nordul țării, până în Spania. Se știe de aceste rețele, dar membrii lor, cei arestați, ar putea fi eliberați în urma unui viciu de procedură. Din traficul cu persoane s-au făcut milioane de dolari. O parte din acești bani a fost investită în mașini de lux și vile, iar grupările și-au permis chiar să ofere recompense de ordinul sutelor de mii de dolari pe capul anchetatorilor. Și, totuși, după gratii se află doar câțiva traficanți. De obicei, aceștia sunt mici rotițe din rețele transfrontaliere.

Un raport al "Centrului de Resurse privind combaterea traficului de persoane", instituție din cadrul Poliției Române, menționează la capitolul dificultăți în investigarea traficului de persoane: "Renunțarea cu ușurință la documentarea întregii filiere/rețele de trafic după identificarea unuia dintre participanți și imposibilitatea documentării corespunzătoare, ca urmare a comunicării și cooperării greoaie cu autoritățile statelor de destinație". Același raport trage niște concluzii interesante privind profilul traficanților.

Recent, specialiștii Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate (BCCO) au anihilat o amplă rețea internațională de trafic de carne vie și prostituție. Filiera acționa pe două direcții, și anume România - Portugalia, respectiv România - Germania, prin intermediul căreia zeci de tineri, între care și minori, au fost exploatați sexual, împotriva voinței lor. Cel mai mare trafic din România se desfășoară în județele de frontieră, dar mai ales în Portul Constanța - via Turcia și țările arabe, și în zona de Vest. Potrivit ofițerilor BCCO Timișoara, în decurs de aproape un an, mai exact din 2005 și până în martie 2006, membrii unei rețelei au racolat din zonă mai multe fete, printre care minore, care au căzut în "capcana" întinsă de traficanți crezând că, într-adevăr, li se oferă șansa de a lucra legal în agricultură, în Portugalia, ori în cluburi sau localuri din Germania. Realitatea era, însă, cu totul alta. Odată ajunse la destinație, lucrurile se schimbă radical. Prin constrângeri fizice și psihice, tinerele sunt sechestrate și obligate să se prostitueze, banii obținuți din aceste activități fiind însușiți în totalitate de membrii rețelei. Dar în timpul cercetărilor au ieșit la lumină și alte fapte penale. Astfel, s-a descoperit că pe numele unora dintre victime, membrii rețelei de trafic de carne vie au întocmit mai multe documente false (pașapoarte).

Pe de altă parte, deși a înregistrat progrese în combaterea traficului de ființe umane, "Guvernul României nu îndeplinește întru totul standardele minime" în vederea combaterii flagelului, se arată într-un raport anual al Administrației SUA pe această temă, publicat de Departamentul de Stat american, Bucureștii prezentând în continuare carențe în ceea ce privește identificarea și protejarea victimelor fenomenului, precum și în susținerea ONG-urilor de profil. Prezența pe lista statelor de "nivelul 2", cu performanțe insuficiente în materie, "România este o sursă și o țară de tranzit pentru femeile și fetele traficate în scopuri de exploatare sexuală", fără a se remarca, însă, numai drept unul din punctele de tranzit pentru victimele traficului cu carne vie din Moldova, Ucraina și Rusia, "expediate" în Occident. "Fete românce sunt traficate în interiorul țării în scopuri de exploatare sexuală comercială, iar băieții sunt traficați din Estul și Nordul României, către centre urbane, în scopuri de muncă forțată, inclusiv furturi minore forțate, ori fabricarea de filme porno", precizează același raport, în acest sens, amintind, însă, că țara noastră "și-a intensificat eforturile de aplicare a legii împotriva traficului de ființe umane și a luat măsuri pentru a îmbunătăți coordonarea guvernamentală a eforturilor de combatere a traficului de ființe umane, prin crearea Agenției Naționale pentru Prevenirea Traficului de Ființe Umane, la sfârșitul anului 2005."

După cum se vede, am fost deja taxați de oficialii europeni pentru deficiențele înregistrate în domeniul urmăririi rețelelor criminale, marcat, de altfel, cu un "steguleț roșu" în numeroase rapoarte ale Comisiei Europene. Cu toate acestea, se continuă traficul cu copii, trimiși în străinătate pentru cerșit sau furturi minore, ori erau exploatați în scopuri sexuale.

Zeci de mii de femei din Estul Europei cad anual victime rețelelor de trafic de ființe umane. O anchetă realizată în 8 țări balcanice, la inițiativa "Institute for War and Peace Reporting", oferă o perspectivă asupra acestui fenomen. De aici se deduce că România este centrul acestui gen de comerț în principal din două motive: poziția sa geografică - care o face o țară de tranzit - și existența unui număr mare de persoane sărace, dispuse să facă aproape orice pentru bani.

Cele mai importante rute de trafic încep în România: una care merge spre Nord, către Ungaria, cu ramificație spre sud-vest, înspre fosta Iugoslavie, Austria, Germania, Italia și Albania, apoi peste Marea Adriatică, în Italia; cealaltă, care merge direct înspre sud, prin Bulgaria către Grecia. În cadrul primei rute, fetele sunt racolate îndeosebi în București și Timișoara, apoi vândute rețelelor sârbești, care le duc mai departe, fiind puse să se prostitueze pe străzile Belgradului, ori revândute în Bosnia, Kosovo sau Muntenegru. Unele fete ajung în Albania și apoi, via Italia, în țări din vestul continentului. Cel de-al doilea traseu începe tot din România și continuă prin Bulgaria înspre Grecia. În Bulgaria, multe dintre fete sunt oprite și apoi revândute diferitelor rețele din Macedonia, Albania sau Italia. Rețelele de trafic de persoane reprezintă grupări de interese care depășesc divizările etnice. Ele sunt cel mai adesea grupuri bine organizate, care au colaborat și înainte făcând comerț ilegal de droguri sau de arme. Asta nu înseamnă că nu există și traficanți pe cont propriu.

Sunt mai multe metode de recrutare a fetelor. Una dintre ele constă în folosirea anunțurilor în ziare, unde se promit fie slujbe necalificate, precum cea de chelneriță, fie căsătorii cu cetățeni occidentali cu vârste destul de înaintate, de aici decurgând până la urmă traficul cu carne vie. După ce fetele sunt ademenite, traficanții le confiscă pașapoartele apoi le obligă să se prostitueze. Mai rar, dar totuși unele dintre ele reușesc să scape. Numai că multe sunt în cele din urmă re-capturate de către traficanți sau urmărite și amenințate chiar și în centrele de adăpost.

Și la noi există un astfel de adăpost, care se compune din mai multe apartamente cumpărate și amenajate în Pitești, unde femeile reușesc să se simtă în siguranță. Adăpostul a fost construit de Organizația "Reaching aut", și este plin de fete care au reușit să scape din rețelele de trafic.

În acest sens, Uniunea Europeană a decis întărirea colaborării între statele Uniunii și armonizarea legislației țărilor est-europene, astfel încât traficanții să se confrunte cu aceleași pedepse indiferent de locul unde acționează.

    Gheorghe Dragomir - declarație politică cu titlul Apel la rațiune;

Domnul Gheorghe Dragomir:

Declarație politică "Apel la rațiune"

Mă întorc în fața dumneavoastră pentru a face încă un apel la toleranță, bun simț și înțelepciune în viața politică autohtonă.

Din păcate în ultimul timp, mai mult ca oricând, dialogul instituțional ce ar trebui să existe între Guvern și Președinție lipsește total, iar formularea ironică "aveți față de european cu papion" adresată de președinte premierului Călin Popescu Tăriceanu mi-a lăsat mai mult ca oricând un gust amar.

Mă întreb dacă a avea față de european reprezintă un defect impardonabil, iar purtarea papionului, pe care președintele a mai menționat-o și cu alte ocazii, când a vorbit despre crearea unei "interfețe cu papion în jurul Guvernului, o elită cu aparență europeană", a devenit mai nou un păcat de moarte?

Singura persoană asociată cu acest accesoriu vestimentar din viața politică românească pe care aș putea-o identifica este aceea a regretatului om politic Ion Rațiu, care era un EUROPEAN în adevăratul sens al cuvântului și pe care tot acest bâlci mediatic de sorginte bizantină cred că l-ar fi dezgustat la fel de tare ca și pe mine.

Președintele vorbea în intervenția sa de la postul național de televiziune despre disciplina dialogului, o caracteristică a lumii politice europene. Ei bine, tocmai acest lucru lipsește cu desăvârșire din viața politică românească, unde liderii țării se comportă ca la piață - deși înclin să cred că în târgurile din Constanța este mai multă disciplină decât la televiziunea română.

Cred în continuare că există o modalitate de dialog civilizată în politica românească - prin responsabilitate și moderație - pe care le consider singurele calități capabile să ducă România într-o Europă în care "fața de european" și papionul sunt binevenite și acceptate.

    Filip Georgescu - declarație politică dedicată creării serviciului medical de urgență de către dr. Mina Minovici;

Domnul Filip Georgescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Poate că tresărim ori de câte ori auzim acel claxon strident, alarmant și disperat al mașinilor "Salvării" care își fac loc în cel mai riscant mod prin sumedenia de autovehicule de pe străzi, risc de care depinde în ultimă instanță viața atâtor oameni.

Recunoscând importanța incontestabilă a unui asemenea Serviciu medical de urgență, să ne reamintim că prima mașină a "Salvării" a străbătut Bucureștii la 1 martie 1907. Părintele Serviciului medical de urgență din țara noastră a fost medical legist dr. Mina Minovici, născut în 1857 și care s-a stins din viață în 1933. Profesor la Universitatea din București, Mina Minovici a fondat Școala românească de medicină judiciară și a întemeiat Institutul Medico-Legal. Un loc important în activitatea sa didactică și medicală l-au ocupat cercetările consacrate alcaloizilor cadaverici și bolilor mintale simulate, precum și studiile în domeniul antropologiei criminale. De altfel, acest erudit și creator cadru medical a lăsat posterității un valoros "Tratat complet de medicină legală", apărut în 1930, care se dovedește a fi de o mare actualitate și în zilele noastre.

Înființarea Serviciului medical de urgență "Salvarea", cu o sută de ani în urmă, a constituit un mare pas înainte, țara noastră aliniindu-se, încă de atunci, celor mai înaintate state în privința ocrotirii sănătății. De atunci și până azi, Serviciul medical de urgență a salvat milioane de vieți omenești, mai cu seamă în ultimele cinci decenii, când, odată cu industrializarea țării și dezvoltarea fulminantă a transporturilor, îndeosebi a celor rutiere, accidentele au căpătat o nedorită amploare.

Din păcate, astăzi, la o sută de ani de existență, Serviciul medical de urgență din țara noastră face un pas înapoi. De mai mulți ani, la noi, "Salvarea" își desfășoară activitatea în condiții dificile, dacă nu chiar anormale, datorită indiferenței manifestate de autorități față de ocrotirea sănătății. În timp ce, în țările occidentale, mașinile "Salvării" au devenit adevărate spitale mobile, dotate cu aparatură ultramodernă, cu medicamente de prim ajutor, în care lucrează medici capabili să soluționeze din primele momente agravarea bolilor sau starea accidentaților, la noi, "Salvarea" a devenit o adevărată cenușăreasă.

Nu mai departe de acum câteva săptămâni, Ministerul Sănătății a interzis unor mașini ale "Salvării" să mai pornească în cursă, pe motivul că acestea, fiind vechi, sunt capabile să se defecteze pe traseu. Deși avea obligația să reînnoiască parcul auto al Serviciului medical de urgență, Ministerul Sănătății a recurs la măsura birocratică de a scoate din uz mașinile vechi, care oricum mai pot contribui la salvarea vieții unor semeni de-ai noștri. A fost nevoie de protestul personalului "Salvării" pentru revocarea unei asemenea măsuri iresponsabile. Și în acest caz, ca în multe alte domenii ale vieții, societatea românească dă îndărăt ca racul.

Vă mulțumesc pentru atenție.

    Gheorghe Gabor - declarație politică cu titlul Apel la conștiință;

Domnul Gheorghe Gabor:

"Apel la conștiință"

Doamnelor și domnilor,

Două provocări stau în fața Parlamentului în această săptămână.

Sunt provocări ce ne pun la încercare abilitatea, înțelepciunea politică, dar mai ales responsabilitatea de care trebuie să dăm dovadă fiecare dintre noi.

Parlamentul va fi supus la două teste. De modul în care acestea vor fi soluționate depinde dacă Parlamentul își va îmbunătăți imaginea publică și va ieși din această încercare întărit, câștigând încrederea românilor și consolidându-și rolul în ierarhiile instituțiilor statului - sau dimpotrivă.

Cred cu tărie că în următoarele două zile va trebui să dăm dovadă de mai multă înțelepciune, de un raționament rece. Nu avem voie să ne lăsăm influențați de patimi politice sau de interese de grup, pentru că va trebui să decidem asupra unor situații ce nu au reglementare clară din punct de vedere juridic și al căror rezultat ar putea crea un precedent din punct de vedere legislativ.

Vom discuta și vom hotărî asupra desfășurării a două referendumuri: unul propus de PSD, prin care se intenționează suspendarea președintelui României - demers deosebit de important, ce poate avea consecințe imprevizibile, referendum pe care Partidul Național Liberal îl consideră a fi inoportun în acest moment - și un al doilea referendum, la fel de important dar la fel de inoportun, din punctul nostru de vedere, ce va solicita populației să se pronunțe în legătură cu votul uninominal. Acest al doilea referendum este cerut de președintele Traian Băsescu, care consideră că actualilor membri ai legislativului le lipsește credibilitatea și nu pot fi trași la răspundere în mod direct de către cei ce i-au ales.

Puncte de vedere în total dezacord cu ceea ce cred eu despre rolul actual al parlamentarului și despre modul în care marea majoritate dintre noi dă socoteală în fața electoratului de modul în care își desfășoară activitatea.

Această poziție personală nu mă împiedică să fiu de acord cu votul uninominal și să acord tot sprijinul Partidului Național Liberal pentru adoptarea proiectului legislativ inițiat de acesta în legătură cu votul uninominal, situație ce face inutil un referendum ce nu are alt scop decât propagandă electorală demagogică și cheltuirea inutilă a banului public.

Cred cu sinceritate că dacă președintele Traian Băsescu ar fi consultat partidele politice mai înainte de a declara în Parlament că dorește să inițieze referendumul respectiv, inițiativa sa de a declanșa referendumul și-ar fi dovedit inutilitatea.

În acest context, responsabilitatea noastră este deosebit de mare. Va trebui să ne impunem, prin vot, punctul nostru de vedere atât față de președintele Băsescu, cât și față de președintele P.S.D. Mircea Geoană, adoptând cu hotărâre o poziție care să fie în acord cu legile țării și cu interesele poporului român. Vorbind și hotărând cu măsură vom demonstra celor ce ne-au trimis în Parlamentul României că suntem demni de încrederea lor și știm să le apărăm interesele.

Trebuie să demonstrăm tuturor că Parlamentul României este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare, iar hotărârile pe care le luăm sunt în concordanță cu Constituția și legile țării.

Parlamentul nu trebuie să roage pe nimeni să-l respecte ci trebuie să impună respect prin modul în care se manifestă, prin modul în care muncește pentru binele țării.

Prin Constituție este reglementată separația puterilor în stat. Noi nu trebuie să facem nimic altceva decât să folosim textele Constituției în mod corespunzător.

Solicitarea acum a referendumului pentru votul uninominal de către președintele Traian Băsescu, deși acesta cunoștea faptul că în Parlament se pregătește un asemenea proiect legislativ, demonstrează că există un interes de propagandă electorală atât pentru șeful statului cât și pentru un anumit partid. Aceasta deoarece până acum, atât președintele cât și Partidul Democrat s-au opus și chiar au condamnat inițierea unei asemenea legi privind votul uninominal.

Pentru aceste motive consider că Parlamentul trebuie să se grăbească și să adopte cea mai bună soluție pentru votul uninominal, arătând inoportunitatea unui referendum ce ar duce la cheltuieli inutile din banul public precum și la cheltuirea unor energii ce ar putea fi folosite mai eficient pentru accesarea fondurilor europene.

Vă mulțumesc pentru atenție.

    Florin Iordache - declarație politică cu titlul Acțiunile ministrului justiției Monica Macovei sfidează logica!;

Domnul Florin Iordache:

"Acțiunile ministrului justiției, Monica Macovei, sfidează logica!"

Atitudinea greșită și sfidătoare a doamnei ministrului Monica Macovei lovește din nou! Se pare că a devenit un hobby pentru doamna Macovei să facă lucruri fără noimă și care depășesc orice limită a raționalului. Nu a trecut mult timp de când "mama dolores" a delincvenților periculoși a făcut o reevaluare a probelor în cazul celor doi traficanți de droguri grațiați în luna noiembrie de președintele Traian Băsescu. Acest lucru a afectat sistemul judiciar și credibilitatea acestuia. O mare parte din analiștii politici consacrați au considerat gestul doamnei Macovei ca fiind unul fără precedent.

Doresc să reinterez faptul că, în referatele trimise de Ministerul Justiției Președintelui României, ministrul Macovei a făcut comentarii asupra probelor administrate în timpul procesului în cazurile Cristian Claudiu Popa și Radu Cristian Mezea. Mai mult decât atât, ca și cum nu este evident faptul că doamna ministru este protejata domnului Băsescu (pentru care acesta a făcut numeroase "sacrificii"), Președinția, în comunicatul de presă privind grațierea, a preluat formulări din referatele ministrului, care au determinat Consiliul Superior al Magistraturii să ia atitudine, afirmând ca la soluționarea unor cereri de grațiere nu se poate face o rejudecare a cauzei privind reevaluarea probelor, acest lucru fiind neconstituțional prin încălcarea principiului separației puterilor in stat. Cred că suntem cu toții de acord că, la 8 noiembrie, șeful statului a fost greșit consiliat în legătură cu motivarea grațierii.

La mai puțin de 4 luni, doamna ministru săvârșește un alt act incalificabil pentru justiția românească, ba chiar mai mult, aruncă în aer logica juridică, indiferent din ce unghi ai privi-o.

Domnul Filaret Cârdei, în vârstă de 76 de ani, din satul Bădeuți, județul Suceava a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 6 luni pentru nerespectarea unei hotărâri judecătorești, prin care i se cerea să cedeze vecinului său, Nistor Calancea, 4 ari din grădina sa. După executarea a 51 de zile din pedeapsă, a fost eliberat pentru trei luni, urmare a unui infarct suferit în penitenciar.

În activitatea doamnei ministru, lucrurile se petrec cu atâta repeziciune și sunt atât de imprevizibile încât nu mai pot fi anticipate, oricât ne-am strădui să o facem. Să vorbim despre o logică a faptelor sale ar fi deja o îndrăzneală din partea noastră. Cum este posibil ca ministrul justiției să grațieze în luna noiembrie doi traficanți de droguri, pe baza unor probe reanalizate, iar un bătrânel de 76 de ani, bolnav și vinovat de săvârșirea "marelui păcat" de a se opune unei hotărâri judecătorești este ținut în închisoare până la executarea integrală a pedepsei, chiar și în ciuda faptului că situația precară din închisoare i-a generat un infarct?

Să-i fie oare peste mână doamnei ministru să analizeze acest caz cu celeritate, determinând o soluționare rapidă a acestuia, prin formularea unei grațieri individuale? Sau ar trebui să înțelegem că atunci când nu există posibilitatea reanalizării probele (din lipsa acestora) doamna ministru se simte cu mâinile legate și nu poate propune o soluție corectă și de bun simț, mi-aș permite să o calific!

Cert este că faptele doamnei ministru denotă o lipsă de profesionalism constantă și mai ales prezintă salturi bruște nepermise într-o justiție lineară și fără denivelări, așa cum are tendința doamna Macovei să o transforme. Păcat ca justiția din România a început să poarte numele Macovei, fiind conștientă cu toții că, peste ani, acest lucru ne va afecta vizibil! Poate că într-o dimineață în care doamna ministru se va trezi mai bine dispusă, va reanaliza faptele și își va prezenta demisia.

Vă mulțumesc.

    Horea Dorin Uioreanu - declarație politică cu titlul Stop construcțiilor ilegale!;

Domnul Horea Dorin Uioreanu:

Declarație politică"Stop construcțiilor ilegale!"

Stimați colegi,

Supun atenției dumneavoastră o problemă care îmi este sesizată din ce în ce mai des în cadrul audiențelor și la întâlnirile cu cetățenii municipiului Cluj-Napoca. Este vorba despre construcțiile începute, uneori terminate și intrate în legalitate fără respectarea celor mai elementare reguli de urbanism. În Cluj-Napoca, avem de-a face cu o situație mai complicată decât în celelalte localități, în condițiile în care timp de 13 ani orașul a fost închis practic dezvoltării economice. De doi ani de zile însă, se construiește foarte mult. Din păcate, din ce în ce mai haotic. Se spune că sunt aproximativ 400 de construcții ilegale, ceea ce mi se pare un număr extrem de mare. Iar acest fenomen, nesancționat, îi descurajează pe cei care construiesc corect și așteaptă toate avizele și autorizațiile. Vorbim, până la urmă, despre o concurență neloială premisă de către Legea privind autorizarea lucrărilor de construcții.

PNL a inițiat anul trecut, prin intermediul consilierilor săi locali, un proiect de hotărâre care stipula ca toate acele construcții ridicate fără autorizație să fie demolate. "Buldozerul" de Cluj a fost aprobat de Consiliul Local, dar, nu știu din ce motive, a fost stopat la ușa Prefecturii. Momentan această intenție a rămas blocată la nivel de proiect.

O cale mai dificilă, dar mult mai sigură de reglementare a situației la care mă refer, situație care dă naștere unor monstruozități arhitectonice în toată țara, este înăsprirea Legii 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcții. Am depus în luna decembrie o inițiativă legislativă în acest sens. Ea are trei puncte principale. În primul rând, vor fi sancționați contravențional cei care execută lucrări de construcții în zone protejate istoric. În al doilea rând, trebuie să dăm dreptul organelor de control să poată demola respectivul imobil. În al treilea rând, trebuie să oferim posibilitatea celor care aplică legea să aplice amenzi succesive, pentru faze de construcție diferite.

Adoptarea acestor modificări ar ajuta autoritățile locale în demersurile lor de stopare a acestui fenomen de amploare. De asemenea, ar descuraja pe cei care, pe orice risc, se apucă să construiască, știind că amenzile sunt blânde. Solicit sprijinul dumneavoastră, indiferent de haina politică, pentru adoptarea cât mai rapidă a inițiativei mele legislative, înainte să facem din România un Turn Babel în ceea ce privește arhitectura.

Vă mulțumesc pentru atenție.

    Ilie Merce - declarație politică cu titlul Traian Băsescu - Președintele vrajbei și dihoniei naționale;

Domnul Ilie Merce:

Declarație politică "Traian Băsescu - Președintele vrajbei și dihoniei naționale"

Doi manipulatori ai opiniilor naționale - nu prin forța argumentelor, înțelepciunea ori arta persuasiunii lor, ci grație unui patron media care i-a angajat și le oferă un spațiu de emisie generos, în fiecare seară de duminică, au început, mai nou, să-și deplângă "buna lor condiție intelectuală", obligați fiind de evenimentele cotidiene, tot mai oripilante și precipitate, să comenteze mizeria vieții politice românești.

Corvoada, foarte bine plătită, de altfel, este cu atât mai grea și ea însăși murdară și nepotrivită geniilor lor filosofice, care aveau în intenție să ocupe spațiul emisiunii cu "reflecții despre moarte" și nu cu subiectele vrajbei politice dintre Băsescu și Tăriceanu, cu cât - mărturisea unul dintre cei doi gangsteri ai dreptei intelectuale - ireductibila și periculoasa criză politică a generat-o și o escaladează tocmai fanul lor politic, Traian Băsescu, omul pentru care au sucit mințile românilor ca să-l aleagă președinte.

Când impostorul politic Traian Băsescu a ajuns președintele României, cu niște rezultate cel puțin discutabile, pe care numai lipsa de susținere a lui Adrian Năstase de către propriul partid le-a validat, cei doi manipulatori ai opiniei naționale s-au bucurat ca de propria lor victorie.

Astăzi, cea mai apropiată dorință și suprema fericire a susținătorilor lui Traian Băsescu, cu greutatea prestigiului lor de voci preponderente ale societății civile, ar fi minunea ca într-o dimineață din această săptămână să se trezească în acordurile pline de speranță ale imnului concordiei pe care Băsescu și Tăriceanu au realizat-o peste noapte, în pestilențialul bordel politic al cărui faliment este iminent.

Iluzii, iluzii pierdute, domnilor Andrei Pleșu și Gabriel Liiceanu. Onestitatea intelectuală vă obligă, dacă nu vă lipsește - să recunoașteți că ați greșit alegând să susțineți pentru cea mai înaltă demnitate a statului român, un inamic al democrației și un veleitar autocrat cu ambiții tiranice. Oare cine este și ce a făcut?

S-a amestecat permanent în politica și viața internă a partidelor.

A exercitat imixtiuni și presiuni sistematice asupra Parlamentului, organul reprezentativ suprem al poporului român.

A instituționalizat intervenționismul prezidențial asupra puterii judecătorești.

Și-a depășit permanent prerogativele constituționale în raporturile cu Guvernul.

Și-a subordonat și aservit, prin violarea dispozițiilor esențiale ale Constituției, serviciile de informații și de securitate națională, cu scopul vădit de a-și consolida puterea personală, prin discreditarea și scoaterea din viața publică a adversarilor săi incomozi.

Toate aceste "realizări" ale cetățeanului președinte sunt consecințele unui sistem de gândire, ale mentalităților sale și ale grupurilor de interese ale cărui marionetă politică este.

Conduita cetățeanului președinte se cuantifică, în termenii Constituției României, prin violarea separației puterilor statului și tulburarea gravă a echilibrului acestora, ceea ce constituie crimă de înaltă trădare, prin încălcarea jurământului Președintelui.

Traian Băsescu, prin comportamentul său public scandalos, reprobabil civic și moral, nu mai reprezintă statul român, ci numai pe sine.

Traian Băsescu, prin încălcarea sistematică a Constituției, nu mai veghează la respectarea acesteia.

Traian Băsescu, prin nesăbuința sa și permanentul său apetit pentru a provoca și gestiona crize politice interne, este lipsit de autoritatea și probitatea necesare calității de mediator între puterile statului, precum și între stat și societate.

Traian Băsescu, prin declarațiile sale care nu servesc unei politici externe responsabile, nu poate fi garantul independenței naționale, al unității și integrității teritoriale ale țării.

"Quod erat demonstrandum!"

Traian Băsescu este inamicul public numărul unu al Constituției României, cel mai mare pericol actual pentru securitatea statului.

Traian Băsescu este președintele vrajbei și dihoniei naționale!

    Ioan Aurel Rus - declarație politică cu titlul Politica de haită;

Domnul Ioan Aurel Rus:

Declarație politică "Politica de haită"

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Nici nu se uscaseră florile din coroanele puse pe mormântul primarului Vasile Simion Hanciuc din comuna Ilva Mare, că «șacalii» au și găsit loc pentru pradă.Duminica și-n sărbători, cei de la București, membri ai Partidului Democrat, se afișează pe ulițele comunei, promițând marea cu sarea, de parcă numai ei mai trăiesc în lume. Zic mai trăiesc, pentru că sloganul din campania electorală s-a transformat într-un coșmar pe care românii îl simt din ce în ce mai greu. Epigrama lui Nicușor Constantinescu «Vai și-amar de noi» pe care o citez: «Trăim doar în scandaluri și coșmar,/Iar viitorul pare sumbru, trist, /În fruntea țării cu un marinar/ Și la Guvern cu un motociclist!» este cât se poate de reală. Duminică, 25 februarie, la parastasul defunctului primar, s-au afișat reprezentanții partidelor politice nu să aducă piosul omagiu, ci să înceapă campania electorală, oferind donații la biserică. Noroc că pastorala zilei, prin care Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române arăta că n-au dispărut cei ce disprețuiesc icoanele i-a adus pe unii cu picioarele pe pământ. Altfel s-ar fi crezut că ei sunt totul. Vrând-nevrând sunt obligat să-l citez pe același epigramist «Pe oponenți, Băsescu, "jucătorul",/ E hotărât să-i bage-n colivie/ Și-apoi, ca-n țara lui Pazvante Chiorul,/ Să facă tot ce-i vine pe chelie!».

Așa se-ntâmplă în viața de zi cu zi. Dacă încerci să arăți greșelile fundamentale făcute de alianța portocalie, imediat ești catalogat ca exponent al răului, de parcă tu ai greși și nu ei. Circul și scandalul dintre cele două palate, mutat temporar și la Parlament, nu se încheie în capitala țării, ci continuă. Nu cei din Alianță au merite pentru ce s-a făcut la Ilva Mare, ci politica, abnegația și îndemânarea celui ce zilnic avea pe buze deviza «fapte și nu vorbe!». Fostul primar nu a fost un mare orator, dar a fost un mare om de fapte, cu păcatele și defectele lui.

Politica faptelor va fi continuată de candidatul Partidului România Mare, dacă va fi ales la 18 martie 2007. Noi nu cumpărăm voturi la Ilva Mare. Noi nu vorbim mult, ci facem. Dovezile sunt grăitoare. Acesta este motivul ce ne face să fim încrezători în forțele partidului și ale candidatului nostru. Voi, locuitori din Ilva Mare, cunoașteți adevărul și cred că nu veți putea merge pe mâna «mituitorilor». Tinerețea lui Damaschin Rus și sprijinul vostru vor duce la îndeplinirea frumoaselor planuri de viitor ale comunei.

    Ioan Munteanu - declarație politică cu subiectul Dezastrul din sistemul sanitar;

Domnul Ioan Munteanu:

Declarație politică adresată Domnului Eugen Nicolăescu, Ministrul Sănătății. Subiectul: "Dezastrul din sistemul sanitar"

Reforma din sănătate se face destul de anevoios, deși Ministrul Sănătății găsește de fiecare dată, în multele sale apariții televizate, cuvinte de laudă pentru rezultatele nemaipomenite obținute.

În viziunea sa, lucrurile merg bine, iar dacă sunt totuși probleme, de vină sunt alții, nicidecum cei din echipa sa ministerială.

Cât de "perfect" funcționează sistemul sanitar românesc, voi încerca să demonstrez, cu câteva contraargumente din spitalele județului Neamț.

La data de 17 ianuarie, după cum am prezentat într-o declarație anterioară, cei 22 de pacienți cu transplant de ficat și rinichi nu-și primiseră medicația cuvenită pentru luna ianuarie. Trei săptămâni fără medicamentele vitale ce le asigură supraviețuirea înseamnă risc, spaimă și nesiguranță, pentru acești oameni care s-au născut a doua oară.

La mijlocul luni februarie, presa nemțeană semnala faptul că bolnavii de cancer au rămas fără medicamente, că citostaticele care trebuiau să ajungă la secția de oncologie până pe 10 februarie nu au fost livrate și că viața bolnavilor este pusă în pericol. Onorarea livrării acestor medicamente s-a făcut în săptămâna următoare (16 februarie), iar vina se pare că aparține Casei Naționale a Asigurărilor de Sănătate care a transmis tardiv comenzile primite din teritoriu.

Cam în aceeași perioadă, farmaciștii semnalau probleme legate de medicamentele gratuite și compensate, dar Domnul Ministru declară, cu seninătatea caracteristică că această criză se explică prin numărul mare de viroze și răceli din sezonul rece, că nu există o problemă serioasă și că deficiențele vor fi remediate. Gratuitățile promise în cazul investigațiilor și al analizelor creează alte nemulțumiri în rândul pacienților.

Din cauza bugetului insuficient, bolnavii trebuie să aștepte chiar și o lună de zile până le vine rândul la consultații. Astfel, la Cabinetul de Cardiologie din Policlinica Județeană Neamț se adună zilnic peste 50 de cardiaci cu trimitere de la medicul de familie, dar numai 3-4 pot rămâne pentru o consultație. Cei care nu reprezintă urgențe, sunt programați pentru luna următoare, pentru că abia atunci vor mai fi fonduri disponibile. Și asta, în condițiile în care în policlinică există un singur medic cardiolog, iar în spital doar 4 specialiști în loc de 9 sau 10.

Sunt câteva aspecte, luate la întâmplare, din sfera serviciilor medicale, care demonstrează imensa distanță dintre programele ambițioase din Minister și realitatea crudă din spitale. Se pare că nu domn' Ministru are dreptate când laudă sistemul, ci domn' Președinte care s-a speriat atunci când a văzut dezastrul din spitale.

    Ioan Oltean - declarație politică cu titlul Tentative fără precedent de fraudare a Constituției României;

Domnul Ioan Oltean:

"Tentative fără precedent de fraudare a Constituției României"

Curtea Constituțională a confirmat, săptămâna trecută, ceea ce era, de altfel, de așteptat și, totodată, de bun simț pentru toți cei pentru care, conform principiilor statului de drept, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie.

Curtea Constituțională a decis, cu unanimitate de voturi, faptul că Monica Macovei nu poate fi demisă din funcția de ministru al justiției, în urma votării în Senat a moțiunii simple a Opoziției.

De asemenea, aceeași Curte Constituțională a hotărât faptul că Președintele Traian Băsescu nu poate fi revocat din funcție, pe fondul emiterii unor idei fanteziste și a intereselor de grup promovate asiduu de anumiți colegi parlamentari.

Ca un fapt fără precedent, din 1990 și până în prezent, nu s-a întâlnit o mai mare chemare pentru o parte din clasa politică în a elabora tot felul de inițiative legislative menite să fenteze și să dribleze prevederile constituționale și, totodată, voința electoratului.

Mai mult decât atât, deciziile Curții Constituționale, luate în conformitate cu respectarea Constituției României, par a trezi în anumiți parlamentari adevărate instincte primare, iraționale și nedemne pentru orice persoană care a fost aleasă să-i reprezinte pe cetățeni în Parlamentul României.

Mă refer, în mod special, la C.V. Tudor, ale cărui reacții verbale de o violență ieșită din comun ne întristează profund. Stimatul nostru coleg are proasta inspirație de a tăcea, atunci când ar trebui să vorbească, și de a vorbi, atunci când ar trebui să tacă.

Preocupările domniei sale, din ultima perioadă, sunt legate de organizarea programelor de circ în Parlament, de "complimentarea" cu injurii a doamnei Macovei și de amenințarea membrilor Curții Constituționale cu pușcăria, pe motiv că l-au nemulțumit deciziile luate de aceștia.

Spre deosebire de liderii celorlalte partide aflate în Opoziție, care au anunțat că vor respecta deciziile Curții Constituționale, în ciuda nemulțumirii provocate de acestea, liderul PRM a demonstrat, încă o data, faptul că este departe de a înțelege realitatea politică românească și modalitatea în care funcționează mecanismele unui stat democratic.

Prin urmare, ne vedem nevoiți să atragem atenția asupra acestui tip de comportament, nedemn pentru un reprezentant al clasei politice, care nu face altceva decât să dăuneze și mai mult imaginii instituției parlamentare, deja șifonată, și, în același timp, imaginii României ca stat membru cu drepturi depline al Uniunii Europene.

    Ioan Țundrea - declarație politică cu titlul Foarte mult zgomot pentru absolut nimic, dar care costă românii enorm;

Domnul Ioan Țundrea:

Declarație politică "Foarte mult zgomot pentru absolut nimic, dar care costă românii enorm"

Noua găselniță prezidențială despre referendumul în care 9 milioane de români plus unul, într-un elan muncitoresc mobilizator se vor încolona la urne, a devenit noul slogan înlocuitor al lui "să trăiți bine". De fapt, nu înlocuitor, ci surogat al trâmbițatului slogan care le-a adus românilor accentuarea sărăciei în care trăiesc, dar permanent ambalată într-o afirmație DA devenită sinistră.

Sinistre au devenit și personajele care nu se rușinează în fața europenilor pentru comportamentul neelegant și neconform cu eticheta de civilitate autentică, și nu de alcool, spre care sperăm că aspirăm și noi, românii.

Poate că romanii ar fi suportat toate aceste noi "năravuri", dar aroganța îmbuibată pe bani publici a portocaliilor a devenit de neacceptat și datorită zgomotului tot mai asurzitor pe care președintele și trâmbițele sale le țipă într-un veritabil cor demagogic.

Și dacă tot vorbim de bani publici, românii au început să perceapă în această larmă inutilă ca revelațiile prezidențiale îi costă nu valize, ci vagoane de bani care se irosesc pentru ca nimic să se întâmple pentru binele lor.

    Ion Luchian - comentariu legat de propunerea lansată de PNL de stabilire a unui calendar de retragere din Irak;

Domnul Ion Luchian:

Stimați colegi,

Discuția privind posibila retragere a trupelor românești din Irak reprezintă o temă deosebit de importantă atât pentru clasa politică, cât și pentru cetățeanul român.

Propunerea lansată de PNL, de stabilire a unui calendar de retragere din Irak reprezintă un demers politic necesar, fiind un lucru normal ca atunci când pornești într-o acțiune să-ți stabilești foarte clar modalitățile de finalizare a acesteia. Mai mult încă, acest demers se bucură de sprijinul popular, lucru demonstrat de zecile de mii de semnături strânse de PNL în acest sens.

Așadar, acest demers nu reprezintă o încălcare a angajamentelor luate față de aliați, așa cum au afirmat unii politicieni în frunte cu domnul președinte, ci reprezintă un subiect de dezbatere legitim și, așa cum am mai spus-o, necesar.

Recent, președintele României a afirmat că o retragere a forței multinaționale din Irak ar genera haos și ar putea duce la divizarea Irakului, declarație care mă face să mă gândesc că domnul președinte nu cunoaște foarte exact situația din Irak.

Până la urmă, dacă privim corect lucrurile, noi ne-am îndeplinit angajamentele față de aliații noștri, prin participarea mai bine de trei ani și jumătate la operațiunile din Irak alături de forțele coaliției. Oricum, scopul nostru a fost de la început unul mai degrabă politic, anume de sprijinire a coaliției ce luptă pe fronturile din Irak și Afganistan contra terorismului, decât unul militar.

De asemenea, tema stabilirii unui calendar de retragere din Irak nu numai că a fost, dar continuă să fie dezbătută și în alte țări din coaliție, recent Marea Britanie, principalul aliat al Statelor Unite, și Danemarca anunțând că-și vor retrage trupele în viitorul apropiat, fiind cel mai intens dezbătută tocmai în Statele Unite, principala forță a coaliției din Irak.

Nu mai departe de acum câteva săptămâni, unul dintre principalii candidați la nominalizarea pentru alegerile prezidențiale din 2008 din partea Partidului Democrat (partid care controlează Congresul SUA în acest moment), senatorul Barak Obama, a propus în Senat o inițiativă legislativă care are în vedere începerea retragerii trupelor americane din Irak nu mai târziu de 1 mai 2007, cu scopul retragerii totale a trupelor până la 31 martie 2008. Planul lui Obama se concentrează pe realizarea unei soluții politice pentru Irak, bazându-se pe realizarea unei diplomații susținute în regiune.

Or, în acest context, refuzul de a lua în discuție stabilirea unui calendar de retragere din Irak reprezintă nu numai o despărțire totală față de agenda populației, dar reprezintă și o lipsă îngrijorătoare de viziune politică.

Vă mulțumesc.

    Liviu Timar - declarație politică cu titlul Restanțele din agricultură tot mai mari;

Domnul Liviu Timar:

Declarație politică: "Restanțele din agricultură tot mai mari"

Domnul președinte,

Domnilor colegi,

Agricultura, potrivit strategiei și declarațiilor actualilor guvernanți, este "magnifică, sublimă....", însă potrivit realității ce o întâlnești în toate localitățile rurale lipsește aproape cu,, desăvârșire."

Deși au trecut două luni din acest an și în multe zone lucrările în câmp au început, majoritatea producătorilor și crescătorilor de animale se întreabă:

  • când vom primi restanțele la sprijinul mult promis în anul 2006?
  • dacă, când și cum se acordă subvenția la motorină?
  • de ce nu sunt subvenționate semințele de porumb, orzoaică, floarea-soarelui, sfeclă, culturi furajere etc.?
  • care este suma pe hectar ca plăți directe de la UE și când se primește?
  • care sunt sumele, culturile și speciile de animale ce vor beneficia de plățile naționale directe complementare; când și cum se vor derula aceste sume?
  • care sunt speciile de animale și condițiile ce trebuie să îndeplinească adăposturile din gospodărie pentru a-și putea valorifica producția?
  • cum se face și în ce perioadă autorizarea fermelor de bovine și porcine?
  • dacă, cum și când își vor putea procura tractoare și mașini agricole subvenționate?
  • unde și cum o să-și valorifice producția agricolă?
  • dacă, unde și câți litri de țuică pot să mai producă din producția proprie de fructe?

Toate aceste întrebări și foarte multe altele se sfârșesc cu altă întrebare: pe ce fac bani să-mi trimit copiii la școală și să trăiesc?

Dacă actualul Guvern ar dori să dea un răspuns corect la o parte din aceste întrebări ar trebui să recunoască și să corecteze greșelile făcute până acum în agricultură, cum ar fi centralizarea tuturor formelor de sprijin la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură la București, fără a se lua în considerare numărul mare de producători agricoli din România și incapacitatea tehnică și umană a acesteia, pentru a-și realiza obiectivul stabilit.

Pentru a corecta această situație propun:

1. Descentralizarea plăților către producătorii agricoli și plățile să se facă de către agențiile de plăți și intervenție pentru agricultură județene. Această propunere ar duce la operativitate și ar asigura la timp plățile către producătorii agricoli.

Plățile lunare către producătorii agricoli trebuie menținute ca proceduri de lucru și nu trimestrial, cum se vehiculează în unele cercuri din Ministerul Agriculturii; propun în acest caz ca, plățile salariale celor ce susțin acest sistem să se facă tot trimestrial.

2. Discutarea și aprobarea de urgență în această săptămână a tuturor actelor normative privind formele de sprijin și normelor de aplicare a plăților directe complementare de la bugetul de stat, cunoscând că plățile directe pe hectar de la UE se vor primi doar la începutul anului 2008.

3. Acreditarea definitivă a Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură și Agenția de Dezvoltare Rurală, cunoascând că doar numai o agenție acreditată poate gestiona fonduri europene.

4. Prezentarea de urgență la Comisia Europeană a Planului Național Strategic pentru Dezvoltarea Rurală, precum și Planul Național de Dezvoltare Rurală, care constituie două documente pragmatice în baza cărora se vor aloca, în următorii 7 ani, cele 8 miliarde de euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR). Susținerea la Comisia Europeană trebuie făcută de oameni profesioniști, cu adevărat patrioți, care cunosc problemele de fond ale agriculturii românești și nu de amatori în probleme agricole. În caz contrar, avem o mare problemă și România riscă în acest an să nu absoarbă fonduri nici un sfert din cât ne-am propus.

Ar fi un mare păcat!

    Marius Iriza - intervenție referitoare la situația în care se află Sarmizegetusa, cea mai mare dintre fortificațiile dacice;

Domnul Marius Iriza:

Sarmizegetusa, cea mai mare dintre fortificațiile dacice, cu șase citadele, aflată pe vârful unei stânci, la 1200 de metri înălțime, a fost centrul strategic al sistemului defensiv dac din Munții Orăștiei.

Fortăreața, un patrulater alcătuit din blocuri masive de piatră, cu o suprafață de aproximativ 30.000 m.p., a fost construită pe cinci terase. Zidul cetății care îngrădește o suprafață de aproximativ 3 hectare și formează un hexagon cu laturile inegale, avea 3 m grosime și o înălțime de aproximativ 5 m în momentul finalizării construcției. Aceste fortificații, cât și materialele din care au fost construite, dovedesc diversitatea arhitecturii militare a geto-dacilor.

Sarmizegetusa conținea, de asemenea, și o zonă sacră formată din șapte sau opt sanctuare patrulatere și două sanctuare circulare. Îmbinarea arhitecturii militare cu sanctuarele geto-dace sugerează strânsa legătură dintre spiritul războinic și cel religios, iar mărimea, proporțiile, grația sculpturală inspirată din credința în nemurire conferă sitului arheologic al Sarmizegetusei valoarea sa inestimabilă.

Astăzi, gunoaie urât mirositoare, și nu numai, "veghează" platourile de la Sarmizegetusa. Doar ruinele zidurilor mai trădează existența celei mai importante fortificații geto dacice. De-a lungul timpului, războaiele, căutătorii de comori, gunoaiele lăsate în urmă de arheologi și amenajările de partid din perioada comunistă au făcut ca vechea fortificație a Sarmizegetusei să-și piardă complet din grandoarea de altădată.

Sarmizegetusa, capitala regatului dac, nu poate fi lăsată în voia sorții, ca de altfel și situl arheologic, de o valoare inestimabilă. Nu putem accepta, în același timp, lipsa de interes a statului român, și, mai ales, a Ministerului Culturii și Cultelor față de această problemă deosebit de gravă și neplăcută.

Cum a fost posibil ca situl arheologic de la Sarmizegetusa să decadă într-atât încât astăzi vechile ruine ale fortificației de altădată să atragă privirile turiștilor, mai ales, prin mizerie și decadență?

    Mihai Sandu-Capră - salutarea deciziei Guvernului de a aproba realizarea unei șosele de centură în municipiul Suceava;

Domnul Mihai Sandu-Capră:

Doamnelor și domnilor,

Salutăm decizia Guvernului care a aprobat în ședința de săptămâna trecută, indicatorii tehnico-economici privind realizarea unei șosele de centură care să devieze traficul, în special cel cu mașini de tonaj mare, din municipiul Suceava prin comunele Șcheia, Moara și Pătrăuți.

Valoarea totală a lucrărilor se ridică la suma de 67 de milioane de euro. Ruta ocolitoare cu o lungime de 13,2 kilometri, presupune realizarea unor lucrări de anvergură de o mare complexitate, incluzând viaducte, poduri și pasaje de trecere peste calea ferată. Porțiunea de șosea de centură ai cărei indicatori tehnico-economici au fost aprobați de Guvern va lega E 85 (DN2) începând din zona stației de transformare a energiei electrice de E 576 (DN17) și se va sfârși din nou de E 85 (DN2) în comuna Pătrăuți. Circa 36 de milioane de euro din suma de mai sus reprezintă cheltuielile de construcție a drumului iar diferența este estimarea lucrărilor de consolidare și de amenajare a terenului, mai ales în porțiunile unde vor trebui realizate viaductele.

Considerăm că investițiile în infrastructură în Moldova sunt de bun augur pentru această parte a țării și în general orice investiție este bine venită, având în vedere faptul că Regiunea Nord-Est din România ocupă primul loc în Uniunea Europeana pe "podiumul sărăciei", într-un top alcătuit în funcție de produsul intern brut pe locuitor, potrivit unui raport publicat în această lună de Biroul de Statistică al UE, Eurostat. Potrivit acestui document, un român din Moldova se "bucură" de o putere de cumpărare de patru ori mai mică decât media calculată pentru cele 27 de state membre UE.

Vă mulțumesc.

    Miron Ignat - intervenție cu tema «Conferința internațională Rolul femeilor în lumea contemporană»;

Domnul Miron Ignat:

«Conferința internațională "Rolul femeilor în lumea contemporană" »

Stimate colege, stimați colegi,

În perioada 14-15 februarie 2007 au avut loc la Bratislava lucrările Conferinței internaționale anuale a Adunării Interparlamentare a Ortodoxiei, având ca temă "Rolul femeilor în lumea contemporană: punctul de vedere al ortodoxiei", la care am avut onoarea să particip din partea Parlamentului României.

Această conferință a fost organizată de către Fundația Internațională pentru Unitatea Națiunilor Creștin-Ortodoxe, împreună cu Biserica Autocefală Ortodoxă a Cehiei și Slovaciei, cu participarea membrilor Adunării Interparlamentare a Ortodoxiei, a oamenilor politici, a oamenilor de stat și a clericilor din 22 de țări.

Într-o atmosferă de înțelegere reciprocă și cooperare, această conferință internațională a luat în considerare importanța femeii în societatea contemporană, circumstanțele istorice care au dus la formarea punctului de vedere creștin-ortodox, precum și posibilitățile și condițiile care au permis femeii să aibă un rol semnificativ în domenii cheie, precum cel social, politic și economic.

În semn de gratitudine și apreciere a eforturilor privind menținerea păcii și legăturile umanitare create între națiunile reunite prin tradiția spirituală creștin-ortodoxă, organizatorii și participanții au salutat cu căldură mesajele personalităților politice și creștin-ortodoxe din întreaga lume, precum Excelența Sa Domnul Ivan Gasparovic, Președintele Republicii Slovacia, Î.P.S Patriarhul Alexii II al Moscovei și al Întregii Rusii, Î.P.S. Patriarhul Pavel al Serbiei, Î.P.S. Patriarhul Maxim al Bulgariei, Î.P.S. Arhiepiscop Anastasios al Tiranei și al Întregii Albanii, Î.P.S. Mitropolitul Sabba al Varșoviei și al Întregii Polonii, Î.P.S. Arhiepiscop Cristof de Praga și Mitropolit al Cehiei și Slovaciei, Excelența Sa domnul Vojislav Kostunica, Prim-Ministru al Serbiei, Excelența Sa domnul Serghei Mironov, Președinte al Consiliului Federal al Parlamentului Rusiei, Excelența Sa domnul Boris Grizlov, Președinte al Dumei de Stat din Federația Rusă, Excelența Sa domnul Serghei Popov, Președinte al Adunării Interparlamentare a Ortodoxiei și alte personalități publice.

În cadrul lucrărilor acestei conferințe, s-a subliniat convingerea că rolul și poziția femeii în familie și în societate sunt subapreciate. Valorile eterne, cu care a fost înzestrată de Dumnezeu - maternitatea, responsabilitatea pentru stabilitatea familiei și educația copiilor - nu pot fi în conflict cu dorința femeii de a-și îmbunătăți rolul și statutul propriu în această lume contemporană multiculturală. A fost subliniată necesitatea cooperării dintre Stat și Biserică, dintre politicieni și instituțiile publice de a depune eforturi susținute pentru a sprijini încurajarea femeii de a păși pe o treaptă superioară în societate, de a transcende barierele îndatoririlor considerate până de curând tradiționale.

Cu această ocazie, au fost analizate experiențele și tendințele actuale din punctul de vedere creștin-ortodox cu privire la rolul femeii în diferite sisteme sociale și culturale și a fost discutată posibilitatea unui parteneriat puternic dintre Stat, Biserică și comunitatea ortodoxă.

Am luat cuvântul la această conferință, punând accent, în discursul meu, pe egalitatea de șanse între femei și bărbați înțeleasă ca o considerare a capacităților, nevoilor și aspirațiilor diferite ale persoanelor de sex masculin, respectiv feminin și tratamentul egal al acestora. Am făcut o prezentare a cadrului legislativ cu privire la statutul femeii în societatea românească. Am menționat că, în domeniul învățământului, legea prevede că Ministerul Educației și Cercetării va promova acele manuale școlare, cursuri universitare, ghiduri pentru aplicarea programelor analitice care să nu cuprindă aspecte de discriminare între sexe, precum și modelele și stereotipurile comportamentale negative în ceea ce privește rolul femeilor și al bărbaților în viața publică și familială.

În domeniul accesului la informare și al publicității, am menționat că legislativul a legiferat ca interzisă publicitatea care prejudiciază, după criteriul sex, respectul pentru demnitatea umană, care aduc atingere imaginii și onoarei unei persoane în viața publică și/sau particulară.

La finalul acestei conferințe, a fost elaborat un comunicat, prin care a fost subliniată necesitatea întăririi principiilor morale, prin activități educaționale și informaționale pe scară largă, prin utilizarea tuturor căilor de informare, în scopul dezvoltării unui dialog interactiv între diferite sectoare ale societății, precum cel politic, economic, cultural și social, în scopul promovării valorilor creștin-ortodoxe și a păcii.

Consider ca imperativă necesitatea unei cooperări mai active dintre instituțiile publice și politice, împreună cu organizațiile creștine și ortodoxe, prin care să încurajăm păstrarea valorilor morale și tradiționale, precum și garantarea drepturilor și libertăților omului.

Stimate colege, stimați colegi, consider că este timpul să ne îndreptăm atenția, mai ales legislativă, asupra rolului femeii în societatea modernă, prin elaborarea unui cadru legal, care să împiedice discriminarea între sexe, violența în familie, precum și distorsionarea imaginii femeii, redusă la statutul de "mijloc publicitar" și la o condiție vulgarizantă.

Vă mulțumesc.

    Ioan Ovidiu Silaghi - declarație politică: Un parlamentar era să arunce Bucureștiul în haos;

Domnul Ioan Ovidiu Silaghi:

Declarație politică: "Un parlamentar era să arunce Bucureștiul în haos"

Ca și majoritatea dintre dumneavoastră, nu am fost de acord cu acuzațiile aduse în bloc Parlamentului și parlamentarilor de către președintele Traian Băsescu. Din păcate, șeful statului nu a văzut însă ceea ce era de văzut și chiar ce se cerea în mod real să fie blamat. Este vorba de o situație care se perpetuează de câțiva ani buni și care nu este întâlnită în parlamentele statelor membre ale Uniunii Europene. Este vorba de dualitatea parlamentar - lider de sindicat, dualitate care nu numai că reprezintă o incompatibilitate, ci duce la situații hilare, inclusiv cu finalitate care poate fi similară infracțiunii.

Chiar dacă astăzi, prin evitarea în ultimul moment al grevei de la Metrou, Bucureștiul nu a fost aruncat în aer, toată lumea a putut constata un fapt grav: printre principalii actori ai evenimentelor s-a aflat și un parlamentar, domnul Rădoi de la PSD, care este lider de sindicat la Metrou. Cu alte cuvinte, un reprezentant al unei înalte autorități a statului - Parlamentul - s-a aflat în conflict cu statul.

Nu vreau să se înțeleagă prin intervenția mea că am ceva împotriva problemelor dificile cu care se confruntă salariații de la Metrou sau că am ceva împotriva exercitării de către aceștia a drepturilor consfințite de către lege, inclusiv dreptul la grevă. Dar este absolut nefiresc, anormal, ca o grevă împotriva autorităților să fie condusă de către un parlamentar. Un parlamentar atât ca reprezentant al cetățenilor care l-au ales, cât și al autorității legiuitoare a statului, trebuie să-și canalizeze toate eforturile pentru depistarea de soluții, inclusiv legislative, pentru evitarea oricărui conflict social, nu să contribuie la escaladarea lui.

Conducerea Metroului a apelat la justiție, acuzând potențiala grevă ca fiind ilegală. Dacă se ajungea la o pronunțare în acest sens a instanței, exista o dovadă clară că respectivul parlamentar a contribuit din plin la săvârșirea unei infracțiuni. În al doilea rând, modul în care a pus problema domnul Rădoi și ceilalți lideri de sindicat de la Metrou - și nu este pentru prima oară - poate fi asimilat șantajului la adresa conducerii proprii, a ministerului de resort, a Guvernului. Nu în ultimul rând, domnul Rădoi poate fi suspectat și de altceva, și anume că s-a folosit de către salariații de la Metrorex pentru a genera un conflict social care să servească interesele politice ale partidului din care face parte, PSD.

Cu ocazia altor mișcări revendicative de la Metrorex, presa a avansat, nu de puține ori, teza unui substrat politic, și a făcut trimitere la PSD tocmai din cauza calității de lider de sindicat a domnului Rădoi. Toate acestea nu le-aș fi spus, dacă fie domnul Rădoi era lider de sindicat, dar nu și parlamentar, sau invers, dacă era doar parlamentar.

În primele luni ale actualei legislaturi, am promovat o inițiativă legislativă, prin care reintroduceam în Legea sindicatelor incompatibilitatea dintre un lider de sindicat și calitatea de parlamentar. Spun reintroduceam, pentru că până în 2002 această incompatibilitate exista în lege, dar PSD a eliminat-o pentru a putea recompensa cu fotolii parlamentare sindicaliștii care le-au adus diferite servicii. Oficiali din ministerul condus de domnul Gheorghe Barbu, și chiar domnia sa, nu au fost de acord cu reintroducerea în lege a acestei incompatibilități. Nu știu care a fost mobilul, poate au cedat în urma reacției violente a liderilor de centrale sindicale, care nu au agreat inițiativa legislativă, care, printre altele diminua și o serie de privilegii ale acestora.

În concluzie, vin și afirm că este absolut necesară introducerea în legislație a incompatibilității dintre calitatea de parlamentar și cea de lider de sindicat. Nu în ultimă instanță, o coabitare parlamentar-lider de sindicat ar putea să genereze și un deficit de imagine a legislativului României în străinătate.

    Paul Magheru - declarație politică cu titlul Duminica Ortodoxiei la Oradea;

Domnul Paul Magheru:

Declarație politică: "Duminica Ortodoxiei la Oradea"

Zi istorică pentru credincioșii ortodocși din cuprinsul Episcopiei Oradiei, Bihorului și Sălajului: duminică, 25 februarie, a fost înscăunat Întâistătătorul bisericii străbune din partea nord-vestică a țării. În prezența unei mulțimi adunate în Piața Unirii din Oradea, într-un număr cum nu s-a mai întâlnit în ultimii 17 ani, precum și a unui impresionant sobor de înalte fețe bisericești, a fost întronizat Prea Sfinția Sa Sofronie ca păstor sufletesc a peste jumătate de milion de credincioși bihoreni și sălăjeni.

Prea Sfinția Sa a lăsat în urmă Episcopia Ortodoxă Română de la Giula, în a cărei organizare a avut un rol esențial și în fruntea căreia, începând din ianuarie 1999, a avut o fructuoasă activitate pastoral-misionară. Revenind, sâmbătă, în patrie, cel mai tânăr episcop ortodox din România a îngenuncheat și, într-un gest simbolic, la intrarea în țară, a sărutat pământul. Luându-și rămas bun de la credincioșii din Ungaria, fostul lor ierarh le-a amintit că, pentru ei, Oradea este și trebuie să fie mai aproape decât Budapesta, exprimându-și, totodată, speranța că orașul de pe Crișul Repede va fi ca un magnet pentru românii de dincolo de graniță, ori de câte ori au nevoie de sprijin.

Cuvântul rostit de Prea Sfinția Sa Sofronie, cu prilejul înscăunării, a strălucit prin inteligență, înțelepciune, hotărâre și iscusință stilistică, toate acestea răspunzând așteptărilor credincioșilor, dornici de un suflu nou în viața bisericii lor. "Vin în Oradea Mare, după ce am desțelenit pământul însetat al Episcopiei Giulei. Am învățat la școala răbdării, suferinței, greutăților, lipsurilor și obstacolelor fără număr. Am învățat să trăiesc în condițiile dificile ale minoritarului, pândit la tot pasul de complexe de tot felul", a mărturisit noul episcop, care și-a exprimat, apoi, în această primă duminică din postul Sfintelor Paști, mesajul de bună înțelegere și iubire, adresat deopotrivă enoriașilor săi, cât și celorlalte culte ce conviețuiesc în spațiul tolerant al Oradiei.

Ca un act de justiție divină, fericitul moment a coincis cu Duminica Ortodoxiei, zi închinată biruinței dreptei credințe asupra ereziilor. Spun nu întâmplător, amintindu-mi contextul în care își începe misiunea PSS Sofronie. Sunt încă vii ecourile regretabilelor atacuri îndreptate de unii rătăciți împotriva Bisericii Neamului, aceștia arogându-și, recent, dreptul de a cere scoaterea icoanelor și a orelor de religie din școli. În Pastorala Sfântului Sinod, citită și la Oradea, se subliniază faptul că Duminica Ortodoxiei a fost instituită ca sărbătoare de sinodul de la Constantinopol, din anul 843, tocmai ca o confirmare a cinstirii sfintelor icoane, fiind proclamat triumful Ortodoxiei asupra tuturor ereziilor.

În fața iconoclasmului de modă nouă, a prozelitismului și a agresivității sectare, nădăjduim că noul episcop al Oradiei, Bihorului și Sălajului va ști să opună crucea fermă a ortodoxiei tuturor celor care vor încerca să profite de smerenia neamului nostru. În fața provocărilor în planul activității sociale și misionare, sperăm că formația profesională de medic, care o dublează pe cea de teolog, și anii de activitate în domeniul asistenței sociale își vor spune cuvântul și că ne vom putea bucura văzând Biserica Ortodoxă ca având o tot mai mare implicare în oblojirea necazurilor celor năpăstuiți.

Sunt pilduitoare, în acest sens, cuvintele rostite de trimisul mitropolitului Bartolomeu, Înalt Prea Sfințitul Andrei al Albei-Iulii, care, înmânându-i cârja episcopală, l-a povățuit pe Prea Sfinția Sa Sofronie: "Primește toiagul acesta, ca să păstorești turma lui Hristos încredințată ție; și celor ascultători să le fie toiag de reazem și întărire, iar pentru cei neascultători și nestatornici, toiag de deșteptare". Sperăm ca activitatea noului episcop să răspundă nevoii de adevăr, credință și unitate în jurul Bisericii Neamului, ce se putea citi pe chipurile românilor bihoreni și sălăjeni prezenți la sărbătoarea înscăunării.

    Relu Fenechiu - declarație politică: Starea de conflict total neproductivă pentru România;

Domnul Relu Fenechiu:

Declarație politică: "Starea de conflict total neproductivă pentru România"

Doamnelor și domnilor deputați,

Făceam în urmă cu două săptămâni au apel la normalitate. Ceream tuturor forțelor politice să pună în prim-plan obiectivele majore ale integrării. Din păcate, observ că scena politică este în continuare teatrul de operații al unui veritabil război, care a depășit de mult granițele obișnuitei lupte dintre Opoziție și Putere. Chiar și când se întâmplă ceva ce ține de normalitate, acest lucru trece neobservat, pentru că, în general, media acordă un spațiu generos situațiilor conflictuale, iar acțiunile pozitive sunt tratate periferic sau deloc.

Am să dau câteva exemple. Săptămâna trecută, am prezentat public un proiect pentru construirea a 500 de terenuri de fotbal în mediul rural. Interesul imediat pentru construirea acestor terenuri aparține Federației Române de Fotbal, care - fapt absolut normal - dorește să încurajeze, de la nivelul cel mai de jos, mișcarea fotbalistică, pentru a avea ulterior rezultate la vârf. Or, o astfel de întreprindere nu se poate face fără sprijinul factorului politic. Sprijinul politic a fost găsit. PNL a acceptat să colaboreze cu Federația Română de Fotbal. Personal am contribuit la elaborarea laturii legislative a proiectului venit de la federație.

Care au fost ecourile acestei acțiuni? Ei bine, ecoul în presa centrală a fost extrem de slab, mai mult, au existat voci care imediat au făcut o paralelă cu acțiunea pur electorală a lui Adrian Năstase din mandatul trecut. Nimeni nu a pus în balanță faptul că de aceste terenuri vor beneficia câteva zeci de mii de copii și tineri din mediul rural (orice copil, orice tânăr, câștigat pentru o ramură sportivă, înseamnă automat o îndepărtare potențială a acestora de posibile atracții ale unor posibile fenomene infracționale - și acest aspect nu trebuie deloc eludat), și, peste câțiva ani, din această masă de tineri se vor ridica o serie de valori. Nimeni nu a pus în balanță faptul că un astfel de proiect reprezintă ceva firesc în statele membre ale Uniunii Europene, unde construirea de astfel de baze sportive în mediul rural reprezintă de mult o tradiție. Dar fiindcă este vorba de ceva ce ține de normalitate, proiectul a fost cvasiignorat.

O serie de inițiative legislative privind unele măsuri de sprijinire a pensionarilor, venite din mai multe zone ale spectrului politic - nu contează în ce procent autorii vizează să obțină puncte la capitolul imagine și în ce procent chiar sunt îngrijorați de situația pensionarilor - sunt de asemenea ignorate, sau, în cel mai bun caz, sunt tratate ca fiind 100% populiste. De fapt, orice inițiativă în folosul comunității sunt tratate ca fiind populiste, chiar și acolo unde chiar lipsește cu desăvârșire elementul populist, dar, lipsind starea conflictuală, nu li se acordă atenția cuvenită.

Un ultim exemplu: este mult mai interesant ce se întâmplă în jurul unui posibil referendum pentru introducerea votului uninominal, decât demersurile comisiei parlamentare pentru elaborarea Codului Electoral, care are de ales între trei proiecte care au la bază diferite variante cu vot uninominal. Dar ceea ce face și ce va face comisia este posibil să nu întrunească elemente ce țin de starea conflictuală și de aceea nu prezintă interes.

Reînnoiesc acum apelul la normalitate lansat în urmă cu două săptămâni. Dacă nu ne vom ocupa de probleme ce țin de agenda zilei, consecințele vor fi incalculabile. Procesul de integrare va fi compromis, în ciuda tuturor eforturilor depuse de Cabinetul Tăriceanu, populația va suferi, întreaga clasă politică va fi descalificată, iar de aici la o stare de haos, nu mai sunt decât câțiva pași. Repet, ambițiile și orgoliile politice trebuie lăsate la o parte în acest an 2007, care este decisiv pentru România.

    Ștefan Valeriu Zgonea - declarație politică cu titlul Internetul;

Domnul Ștefan Valeriu Zgonea:

Declarație politică: "Internetul"

Intru în camera fiului meu pentru a fi alături de viața unei alte generații. În fața unui monitor, copilul de nici 9 ani tastează de zor. Este on-line cu zeci și sute de prieteni pe Messenger și alte bloguri din Internet. Schimbă idei, experiențe, opinii, atât cât se poate la această vârstă. O vârstă la care noi ne gândeam doar la Tovarășa și Tovarășul, supraoameni și un fel de zeități ce luminau și ghidau mersul unei țări întregi... Lipsiți uneori de cele mai elementare atribute ale copilăriei, ținuți în frig și în întuneric, viața noastră se împărțea între joaca pe maidanele dintre blocuri și cozile alături de părinții noștri. Cum am putea înțelege noua generație? O lume complet diferită, cu o abundență de produse și servicii, cu alte principii, priorități și legi? Cum să ajungem la propriii noștri copii, asaltați de media, Internet, prinși într-o cursă a profitului cu orice preț?

Este oare politicianul de azi, construit în alte timpuri, capabil să ofere ceva acestei generații, să aibă o punte de legătură cu ea? "Viața virtuală" a politicienilor este ruptă atât de cea a celor care i-au votat, dar și de spațiul virtual al tinerilor utilizatori. Dacă ar vizita actorii politici modelul on-line actual (internetul) ar observa comunicare în timp real cu cetățenii, jurnale personale on-line despre alte lucruri decât bazaconiile pe care le emite Traian Băsescu, jurnale radio sau video on-line în care auzi / vezi o altă realitate. În lumea net-ului politicienii ar putea observa o diferență interesantă între Enciclopedia Britanică și Wikipedia. Una statică, bătută-n cuie, o simplă ediție scrisă de cei ce se consideră erudiți și elita societății și alta flexibilă, ce permite utilizatorilor să completeze la fiecare articol cu informații ce sunt apoi verificate de specialiști.

"Generația 2007" reprezentată de comunitatea on-line de utilizatori ce intră pe rețele sociale ori au un profil virtual sau fac pe criticii literari/muzicali pe diverse site-uri, este dezinteresată de opiniile politice. Ei sunt viitorul României și cred că altele sunt prioritățile în politica publică.

În fiecare lună, Ministerul Educației începe un nou experiment cu generații întregi de copii. Schimbă programe, modalități de examinare, de admitere, tot ce se afla sub o oarecare stabilitate se prăbușește în neant. Președintele țării, exponent cel puțin formal al celei mai mari autorități în societatea românească, declară senin în fața puilor de români că învățătura este de prisos. Sute de profesori și medici, care au dedicat ani întregi formării profesionale pleacă spre culesul de căpșuni. Ce exemplu mai poate da politicianul când cele mai înalte foruri de autoritate din stat încalcă în direct, la ore de maximă audiență toate legile societății și ale bunului simț?

Politicienii guvernanți de astăzi, tradiționali și burghezi în atitudine, sunt pregătiți a-și utiliza funcțiile doar pentru interese personale sau de grup. Viitorul țării îl lasă de izbeliște, dar pânzele lor de păianjen vor prolifera și vor genera prosperitate pentru ei și ai lor!

Jaful general decretat de guvernarea democrato - liberală și păstorită de președintele României a pus destinul unei țări sub semnul incertitudinii. Trăim acele vremuri în care cu lacrimi în glas spunem "Dumnezeul Meu, de ce m-ai părăsit?"

    Valeriu Alexandru Ungureanu - declarație politică intitulată România în avarie (portocaliu)?!;

Domnul Valeriu Alexandru Ungureanu:

"România în avarie (portocaliu)?!"

Trăim într-o țară care se vrea a fi europeană și civilizată, din toate punctele de vedere, dar la vârful politicii românești toate merg pe dos. Președintele se vrea "jucător" și acționează în consecință: mai mult joacă și mai puțin gândește. Mai nou, premierului îi face cu ochiul rolul de mediator, pe care ar trebui să și-l asume șeful statului. Fiecare ar vrea să facă treaba celuilalt, dar uită să și-o facă pe a sa.

Președintele Băsescu uită să fie președintele României, dar îi cam place să fie șef peste miniștrii domnului Tăriceanu. Prim-ministrul uită să fie prim-ministru, dar este tentat de postura de mediator șef al țării.

Partidele aflate la guvernare uită să guverneze, dar le-ar cam place să facă politică de opoziție.

Conflictul dintre președinte și premier a atins apogeul, cei doi ajungând să se certe nu numai în particular, dar chiar în public, în cadrul emisiunilor de televiziune.

Pe când o repriza de lupte K1 între cei doi la o oră de maximă audiență?

Cel mai grav este că România și românii suportă costurile inutile ale acestui conflict. La fel de grav este și faptul că cei doi nu se ceartă pe probleme de interes public, ci pe probleme ale grupurilor de interese, pe valizele cu bani pe care fiecare le-a luat de la oligarhii din jurul său.

Parte și cauză a acestui conflict care compromite România, instituția prezidențială și Guvernul, Traian Băsescu și Călin Popescu Tăriceanu ar trebui să dea dovadă de stăpânire de sine și să păstreze conflictele politice în limitele decenței.

Singurele soluții pentru ieșirea din cea mai gravă criză politică prin care a trecut și trece actuala putere sunt suspendarea președintelui Traian Băsescu și restructurarea temeinică, profundă a Guvernului României.

    Vasile Pușcaș - declarație politică privind sistemul judiciar din România, lupta împotriva corupției și problemele identificate de Comisia Europeană;

Domnul Vasile Pușcaș:

"Declarație politică privind sistemul judiciar din România, lupta împotriva corupției și problemele identificate de Comisia Europeană"

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Dacă până anul acesta vorbeam de momentul 1 ianuarie 2007 ca de un deziderat până la atingerea căruia mai aveam de lucru, astăzi vorbim de România, stat membru al Uniunii Europene cu aceleași drepturi și obligații ca și ceilalți.

Iată că am depășit momentul 1 ianuarie 2007 și, după celebrări fastuoase, suntem în situația în care trebuie să facem față tuturor provocărilor comunitare.

Un aspect important, care s-a pierdut în febra pregătirilor și despre care nimeni nu a pomenit, este cel al deciziei Comisiei Europene din 13 decembrie 2006, prin care se instituie un mecanism de cooperare și verificare a progresului luptei împotriva corupției în România și a implementării reformei justiției.

Ceea ce se spune în paginile acestui document al Executivului comunitar subliniază iarăși faptul că Uniunea Europeană este bazată pe principiul statului de drept, care presupune existența, în toate statele membre, a unui sistem juridic imparțial, independent, eficient și a unui sistem administrativ adecvat echipat.

România, deși stat membru al Uniunii Europene, a dovedit în multe ocazii că nu îndeplinește această condiție. Inclusiv documentele Comisiei Europene arată că există probleme în România în ceea ce privește eficiența sistemului judiciar, mai ales în ceea ce privește organele abilitate să aplice legea. De asemenea, tot în același document se arată că este necesar a se continua demersurile în ceea ce privește implementarea măsurilor prevăzute pentru Piața Internă și zona europeană de securitate și justiție.

Ceea ce guvernanții au uitat să spună românilor, la 1 ianuarie 2007, probabil tot din cauza febrei pregătirilor pentru festivitățile de Anul Nou, este că Executivul comunitar are pârghiile, pe care nu va ezita să le folosească, de a sancționa România dacă nu-și îndeplinește angajamentele.

Una dintre problemele sistemului judiciar românesc, rămasă nerezolvată este cea a activității Consiliului Superior al Magistraturii care trebuie să asigure desfășurarea transparentă și eficientă a procesului decizional.

O alta, a impactului noilor coduri de procedură - penal și civil.

Încă o problemă - Agenția Națională pentru Integritate.

Una dintre cele mai presante = anchetele în ceea ce privește cazurile de corupție, atât la nivel central, cât și la cel local.

Și, nu în ultimul rând, a aplicării unitare a actului de justiție pe tot teritoriul României.

Aș vrea să insist, doamnelor și domnilor colegi, pe această ultimă problemă, nu numai din cauza avertismentelor europene, ci și datorită unor sesizări venite de la cetățenii din circumscripția electorală din care provin.

Astfel, conform actelor și dovezilor aduse de cetățeni, se dovedește că legea nu se aplică și nu se interpretează în mod unitar pe tot cuprinsul țării. Exemplul este concludent și nu vă voi răpi prea mult timp cu el: doi frați, care au solicitat organelor abilitate dreptul de a beneficia de prevederile Legii 189/2000 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România din 6 septembrie 1940 până în 6 martie 1945, din motive etnice. După multiple eforturi și demersuri, deși aflați în aceeași situație, cei doi frați au primit răspunsuri diferite, unul dintre aceștia fiind considerat beneficiar al acestor drepturi, celălalt nu.

Stimați colegi,

Toate aceste dovezi vor ajunge în atenția Ministrului Justiției cât de curând și sperăm că, printre disputele politicianiste, va avea timp să se aplece asupra lor.

Dar documentul Comisiei Europene și avertismentele conținute în acesta, oare când vor beneficia de atenția guvernanților României de astăzi?!

Vă mulțumesc.

    Constantin Traian Igaș - <<Declarație politică despre purtătorii de grijă ai trupelor din Irak>>;

Domnul Constantin Traian Igaș:

«Declarație politică despre "purtătorii de grijă" ai trupelor din Irak»

Doamnelor și domnilor deputați,

Măsura în care demersurile inițiate de către președintele Traian Băsescu ajung să deranjeze grupurile de interese din România, față de care a și început de altfel o luptă acerbă, devine din ce în ce mai evidentă. Cât de puternice au devenit aceste grupuri, cât de avantajoase sunt pozițiile pe care s-au așezat și cât de mult "se ține cu dinții" de aceste poziții aducătoare de putere, începe să devină din ce în ce mai evident.

La fel de evident începe să devină și faptul că singurul sau, mai bine zis principalul adversar este președintele țării. Toate măsurile pe care aceștia le-au luat în ultimele săptămâni dovedesc dacă mai era si cazul, că pentru prima dată în ultimii 15 ani, lupta împotriva corupției este una cât se poate de reală si ea beneficiază de sprijinul și ajutorul câtorva persoane care cu adevărat doresc acest lucru, fie ei președinți, miniștri etc. Cum principalii combatanți ai acestui flagel sunt președintele țării si ministrul justiției și cum "cea mai bună apărare este atacul", s-a început o altă luptă: cea de eliminare din viața publică tocmai a acestor persoane.

Cum nici una din tacticile adoptate n-a avut succesul scontat, lucru care de altfel ne face sa sperăm că, înca, în România, oligarhia n-a ajuns să învingă democrația, observăm, doamnelor și domnilor, că unii dintre colegii noștri rămân în continuare aserviți grupurilor de interese și în această situație caută în continuare motiv de gâlceavă, ba între executiv și președinte, ba între parlament și președinte. În acest caz, indiferent de motive, se pare că lupta trebuie să continue, scena politică românească trebuie să rămână tensionată și, ce-i mai surprinzător, cei care astăzi strigă în gura mare că nu se face nimic pentru ca această situație să înceteze, sunt de fapt exact cei care fac tot posibilul pentru ca ea să continue.

Mai zilele trecute, un alt motiv de gâlceavă și bun de tensionat relații, este și cel al trupelor românești din Irak. Subiectul a mai fost încercat nu cu mult timp în urmă, dar după cum bine știți abandonat, neavând succesul scontat. El este reluat în mod voit în aceste zile, pentru că de ce nu, doamnelor și domnilor, el este pentru unii care n-ar avea ce căuta în viața politică, un motiv de manipulare a maselor, un motiv de "a bate fierul cât e cald", împotriva președintelui și de a atrage susținători. Sub masca unei false preocupări si îngrijorări pentru soldații români aflați pe alte teritorii, nu se ascunde nimic altceva decât mijloace populiste cu iz electoral.

A nu se înțelege din parte mea o lipsă de preocupare față de acești soldați. Din contră. Atât noi, cât și ei am fost și suntem conștienți în continuare de riscurile care există, dar pe care ni le-am asumat.

Pană în urmă cu mai bine de doi ani, când încă nu eram membri NATO, am fi făcut orice pentru a deveni membri nu doar cu drepturi egale, ci și cu responsabilități și obligații egale, într-o organizație în care unul dintre obiectivele principale este și acela de menținere a păcii. Iată că acum, când subiectul este numai bun de scandal sau de menținere a scandalului, uităm atât de ușor de aceste responsabilități, trecem peste obligații și facem exact lucrul pe care n-ar trebui să-l facem: nu ne respectăm angajamentele.

Doamnelor și domnilor, România și nu președintele Băsescu are acorduri pe care le-a încheiat cu alte popoare, are misiuni pe care trebuie să le ducă la bun sfârșit, să le îndeplinească. Nerespectarea acestora nu va face nimic altceva decât ca România să piardă încrederea care i-a fost acordată de către celelalte state. Cine-i va mai acorda României încredere, când la primul "conflict" ne lăsăm manipulați de preocupări false, cu iz electoral? Trupele românești existente în Irak nu se pot retrage peste noapte, iar ceea ce unele popoare doresc să facă, este un lucru pe care noi l-am început de mult. România a scăzut numărul soldaților prezenți pe teritoriul irakian, astfel încât în prezent mai avem doar 600 de militari, deși la început numărul acestora era de trei ori mai mare.

Iată dovada falsei preocupări a unora dintre "politicienii" de marcă ai acestor vremuri. Iată-i de fapt pe cei care n-ar avea ce căuta în băncile Parlamentului, pe cei care nu slujesc această instituție ci doar pe al grupului care-i manipulează.

Nu pot să nu mă întreb până unde merge nemernicia unora care se folosesc de niște oameni care nu fac nimic altceva decât ceea ce le cere datoria și respectul față de patrie și a căror viață poate lua oricând sfârșit.

Din respect pentru ei, comportamentul unora ar trebui să fie cu totul altfel.

Vă mulțumesc.

    Marius Rogin - declarație politică cu titlul Retragerea trupelor din Irak;

Domnul Marius Rogin:

"Retragerea trupelor din Irak"

Doamnelor și domnilor deputați,

Retragerea trupelor românești de pe teritoriul Irakului a devenit din nou unul de actualitate în aceste zile, deși el s-a mai aflat în atenția publică nu cu foarte mult timp în urmă, când acesta n-a avut succesul scontat.

De ce revine el astăzi în actualitate, este cât se poate de vizibil pentru mine și sper și pentru cei pe care unii mai speră încă să-i manipuleze. Devine din ce în ce mai evident că toate demersurile pe care președintele Traian Băsescu le-a luat împotriva puternicelor grupuri de interese ce s-au instalat în România deranjează într-o măsură din ce în ce mai ridicată. Cât de avantajoase sunt pozițiile pe care acești oligarhi le ocupă, cât de aducătoare de putere sunt ele, reiese din îndârjirea cu care acestea luptă în continuare împotriva unor oameni indiferent că e el parlamentar, ministru sau președinte. Toată verva cu care aceștia luptă împotriva președintelui țării sau a ministrului justiției, dovedește de fapt nivelul pe care corupția l-a atins în ultimii 15 ani. Cum dovedit este faptul că "cea mai bună apărare este atacul" au început și aceștia o luptă: cea de eliminare de pe scena publică exact a celor două persoane care luptă împotriva lor: președintele Băsescu și ministrul Macovei. Se pare însă că, până în prezent, niciuna dintre tacticile adoptate n-a avut succesul sperat. Acest lucru ne face să sperăm că încă, în România, democrația n-a fost însă învinsă de oligarhie, cu toate că unii dintre cei care spun cu mândrie că slujesc parlamentul acestei țări, rămân în continuare slujitori supuși ai grupurilor de interese. Este evident că aceștia caută în continuare, la comandă, motive de gâlceavă ba între Parlament și Președinție, ba între Executiv și Președinție.

În orice caz, în opinia acestora, scena politică românească trebuie menținută în continuare tensionată și ce-i mai surprinzător, este faptul că cei care strigă în gura mare că această situație trebuie să înceteze, sunt de fapt cei care o mențin.

Săptămâna trecută a readus, în atenția unora, un motiv tocmai bun de tensionat relații între instituții. Este vorba despre cel al retragerii trupelor românești din Irak. Subiectul a mai fost "încălțat" de către unii politicieni din jurul nostru, dovedindu-se a fi unul prea mare pentru piciorul lor. Sub masca unei false preocupări pentru binele acestor soldați nu se ascunde nimic altceva decât mijloace populiste cu iz electoral și un motiv bun de manipulare a maselor. N-aș vrea să se înțeleagă că soarta acestor militari n-ar trebui să ne preocupe sau să iasă de sub atenția noastră. Departe de mine acest gând. Atât noi, cât și ei, am fost și suntem în continuare conștienți de riscurile care există, dar pe care ni le-am asumat. Constat însă că se trece foarte ușor peste angajamentele pe care ni le-am asumat. Cu mai bine de doi ani de zile în urmă, când încă nu eram membri NATO, am fi făcut orice pentru a ni se da această șansă. Șansa ne-a fost acordată. Pe lângă avantajul de a fi membri cu drepturi egale, avem și datorii, respectiv responsabilități egale cu ale celorlalți membri, într-o organizație al cărei principal scop este acela de menținere a păcii.

România, doamnelor și domnilor parlamentari, și nu omul Traian Băsescu are acorduri pe care trebuie să le respecte, are misiuni pe care trebuie să le îndeplinească și să le ducă la bun sfârșit. Nerespectându-le, România va pierde acea încredere care i-a fost acordată. Trupele nu pot fi retrase peste noapte, cu toate că, ceea ce alte state vor să înceapă acum, România a demarat deja de mult. Numărul trupelor românești aflate în prezent în Irak este de trei ori mai mic decât la început.

Mă întreb și vă întreb și pe dumneavoastră, stimați colegi, nu este toată această șaradă un alt mijloc de a aprinde scântei și de a menține aprins focul îndreptat împotriva unor personalități foarte clar stabilite? Îl las pe cetățeanul simplu să răspundă la această întrebare.

Vă mulțumesc.

    Ioan Hoban - declarație politică: Mai multă preocupare pentru protejarea produselor tradiționale;

Domnul Ioan Hoban:

Declarație politică: "Mai multă preocupare pentru protejarea produselor tradiționale"

Deși au fost elaborate acte normative cu reguli clare atât pentru producători, cât și pentru cei care verifică tradiționalitatea produselor, realitatea din teren arată că nici producătorii și nici cei care verifică caracteristicile produselor tradiționale nu prea știu cu ce se confruntă odată intrați pe piața unică europeană.

Spun acest lucru întrucât produsele tradiționale pot să constituie o șansă de supraviețuire pentru producători, dacă vor ști să-și promoveze produsele tradiționale, pe de o parte, și să le protejeze, pe de alta.

Declarația mea politică pornește de la un fapt remarcat de Centrul Regional de Proprietate Industrială Maramureș, care, în raportul anual către OSIM, atrăgea atenția asupra unei posibile probleme conflictuale. Este vorba despre o solicitare venită la Centrul Regional din partea Direcției Agricole a județului Maramureș de a acorda sprijin firmelor și persoanelor fizice din mediul agricol în a-și proteja produsele. Această solicitare se dorea a fi o prelungire a demersurilor făcute de aceste persoane interesate în înregistrarea produselor lor ca produse tradiționale românești. După documentare, s-a constatat că listele publicate de Ministerul Agriculturii cu produse tradiționale, grupate pe județe, conțin și denumiri ale unor mărci înregistrate de către alte persoane fizice și juridice.

Acest lucru denotă lipsa de comunicare între Ministerul Agriculturii și OSIM, pe de o parte, și necunoașterea noțiunilor de proprietate industrială de către direcțiile agricole județene, pe de altă parte.

Tocmai de aceea îmi permit să sugerez o mai bună comunicare între cele două instituții, pentru a preîntâmpina suprapunerea unor denumiri de produse tradiționale românești ale unor producători peste mărci înregistrate identic ale altor producători.

Cum și în Maramureș există asemenea exemple (deși lista are doar 35 de produse tradiționale) de suprapunere a unor denumiri de produse tradiționale românești ale unor producători peste mărci identice înregistrate, o discuție lămuritoare pe această temă a avut loc. Au reieșit aspecte care ar trebui avute în vedere de către instituțiile specializate.

În primul rând, oamenii nu știu că produsele lor nu au protecție în spațiul comunitar dacă nu sînt protejate. Și mai apare o problemă gravă. În afară de produsul în sine, apar niște denumiri neverificate de nimeni. În opinia mea, lipsa de informație face ca producătorii să nu știe că produsul sau produsele care întrunesc condițiile și primesc marcajul de produs tradițional trebuie să fie înregistrate la OSIM pentru a fi protejate.

Cu atât mai mult cu cât atestatul de produs tradițional este dat de către Ministerul Agriculturii. Un alt aspect asupra căruia instituțiile specializate trebuie să insiste este cel legat de faptul că producătorii nu știu că indicațiile geografice ale produselor, înregistrate la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci, pot fi folosite numai de persoanele care produc sau comercializează produsele pentru care aceste indicații au fost înregistrate. Și mai ales nu știu că legea spune că au calitatea de a solicita Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci înregistrarea unei indicații geografice, asociațiile de producători care desfășoară o activitate de producție în zona geografică, pentru produsele indicate în cerere.

De aceea, oamenii trebuie lămuriți să se asocieze, cel puțin 5, cu un produs tradițional ca să-l poată promova ca atare. Altfel, va rămâne fiecare cu denumirea lui și cu imposibilitatea de a-l valorifica.

    Adrian Semcu - declarație politică cu titlul La plimbare, cu tractorul, prin Europa;

Domnul Adrian Semcu:

"La plimbare, cu tractorul, prin Europa"

Stimați colegi,

După ce ne-am străduit cu toții să îndreptăm strâmbătatea de a li se percepe taxe aberante de drum apicultorilor, ne aflăm, astăzi, în fața unei alte provocări: Cartea Verde pentru tractoare, livrată "la pachet" cu asigurarea obligatorie RCA, de către companiile de asigurări, precum odinioară cutia de ness cu peștele congelat.

După minunea interzicerii transhumanței, iată că, din nou, s-au găsit "înțelepți" care să interpreteze, din prostie sau din interes, recomandările europene și să își mai îngroașe, astfel, veniturile, în detrimentul celor care chiar încearcă să își vadă de treabă în țara asta.

Îi cer doamnei Angela Toncescu, Președintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, să intervină de urgență, potrivit competențelor, pentru rezolvarea acestei situații aberante!

    Ionica Constanța Popescu - declarație politică: România reală: politicienii vor referendum pe votul uninominal;

Doamna Ionica Constanța Popescu:

"România reală: politicienii vor referendum pe votul uninominal"

Oamenii din satele neelectrificate din România Europeană întreabă:

"No, fie! Da' cucuruzul meu unde este?"

"Un băiat în vârstă de 8 ani din orașul Uricani s-a spânzurat, luni seara, în camera sa. Cunoscuții copilului au afirmat că băiatul a recurs la acest gest pentru că se simțea singur, după ce mama lui a plecat la muncă în Germania.

Două fetițe din Uricani au murit în casă într-un incendiu produs din cauza sistemului electric."

Am citit cu inima strânsă aceste știri pe agenții, de dimineață, când mă pregăteam să prezint în parlament declarația mea politică. Subiectul era unul politic.

Știrile citite m-au determinat să-mi reorientez discursul. Spre România reală.

De câteva luni semnalez faptul că oamenii din Uricani se încălzesc cu aparate electrice, în lipsa sprijinului guvernamental pentru introducerea gazelor în locuințele din acest oraș și în alte localități din Valea Jiului. Nu o dată am spus să ne ferească Dumnezeu de un scurtcircuit sau de o suprasarcină care să producă o catastrofă în oraș. Am susținut intervenția Guvernului pentru cele câteva orașe din Vale în care locuințele nu sunt racordate la rețeaua de gaze. Ca parlamentar conservator am preluat un document în acest sens de la un primar PD, un altul de la Consiliul Județean condus de un liberal. N-a contat culoarea politică. Pentru că interveneam pentru Oameni.

Am privit înapoi la ziua care a trecut.

La televizor:

Președintele stă cot la cot cu primul ministru, nu se salută, nu își vorbesc, nu își aruncă nici o privire.

O altă știre îmi spune că miercuri se discută suspendarea președintelui.

În continuare, președintele anunță că nu va veni să discute cu Parlamentul.

Iar PD-ul anunță că reclamă cazul la Curtea Constituțională.

Urmează mitingul intelectualilor în favoarea Monicăi Macovei. În Piața Universității. La vremuri noi, năravuri noi. Minerii veniți să-l susțină pe Ion Iliescu și fragila democrație acum 15 ani, au fost înlocuiți azi de intelectualii veniți să susțină fragila reformă a ministrului justiției. Modul de acțiune a fost altul. Unii au dat lovituri cu bâta. Alții, pe măsura pregătirii lor, au dat lovituri de imagine. Celor de azi le împărtășesc un secret. Minerilor care au venit în București acum 15 ani, sau celor mai mulți dintre ei, le este rușine de ceea ce s-a întâmplat atunci. Sunt parlamentar de Hunedoara și am stat de vorbă cu ei. Și-au dat seama că au fost manipulați. După mulți ani, ei roșesc. Aviz amatorilor.

Mai departe, altă știre. Vanghelie vrea să fie președinte la PSD București.

Președintele țării face pe evanghelistul și pleacă din casă în casă să propovăduiască votul uninominal. Un vot pe care îl doresc toți românii ce vor ca politicienii să răspundă personal în fața lor pentru activitatea sau inactivitatea din Parlament. Președintele vrea să cheltuiască 30 de milioane de euro pe acest referendum cu final cunoscut dinainte. Poate președintele face campanie electorală? Pentru cine, că domnia sa nu candidează...Aaa, sunt alegeri europarlamentare, iar domnul președinte și-a amintit că partidul său de suflet nu a câștigat nici în alegerile din 2004, astfel încât a fost nevoit să-l tragă de mânecă să ajungă la putere...

Mă revolt!

Mă uit pe agențiile de știri:

Grevă la metroul bucureștean.

Grevă la uzinele Dacia.

Salariații de la Tractorul Brașov au pornit în miting de protest.

Cei de la Rulmentul li s-au alăturat și au blocat circulația.

La Ineu, autoritățile cer sprijin pentru stingerea unui focar TBC.

În Suceava, un drum a fost închis din cauza viscolului.

La Sibiu, o femeie s-a aruncat de la etaj.

Românii vor mânca de Paște miei din import. Din Bulgaria.

Covalact importă lapte din Ungaria. Vecinii mei din Bozeș, Hunedoara, hrănesc porcii cu laptele vacilor, pentru că nu au cui să-l dea.

Gabriel Bivolaru a fost eliberat din închisoare, unde era încarcerat pentru înșelarea unei bănci cu 50 de milioane de euro.

Un pedofil este eliberat pentru bună purtare: a scris o carte în timpul detenției.

În Focșani, un bătrân care a lucrat toată viața la CAP are o pensie de 11 lei noi.

În capitala României europene, nu sunt locuri la grădiniță pentru copilași. Ministrul Hărdău recunoaște că situația grădinițelor este critică.

Primarii tulceni amenință cu greva.

În Buzău, plantațiile pomicole au fost compromise de ger în proporție de 80%.

Românii și bulgarii sunt cei mai nefericiți cetățeni ai UE.

Pentru tractoarele și tramvaiele din România se plătește cartea verde.

Mă înspăimânt!

Îmi vin în minte câteva întâlniri ale mele cu oamenii din județ:

O pensionară mi-a arătat talonul în urma recalculării pensiei: a mai primit 8.000 de lei vechi.

O fetiță bursieră a mea din județ a plâns când a primit cele 500.000 de lei care îi trebuie lunar să-și achite cazarea la internat.

În toate localitățile Văii Jiului există mii de familii care trăiesc în ghetouri.

Un copil din Petrila, care se luptă cu o boală incurabilă este olimpic la chimie.

O fetiță din Deva, infestată cu virusul HIV a murit în urma unei probleme dentare. Părinții spun că medicii stomotologi au refuzat să îi acorde tratament.

Copiii se spânzură de dorul părinților plecați din țară la muncă. Copiii mor în incendii în propriile case. Ministerele răspund că nu pot interveni.

În comuna Bătrâna din Hunedoara, cei abia puțin peste 100 de locuitori care nu au părăsit satele, nu mai au medic de 50 de ani.

Am fost în această comună unde 3 din cele 4 sate sunt neelectrificate. Oamenii n-au curent. Așadar n-au un bec, n-au frigider, n-au televizor. Nu știu ce e acela un deputat sau Traian Băsescu.

Am zâmbit amar la prima mea întâlnire cu un locuitor al comunei. Un bătrân căruia i-am fost prezentată "Bade, doamna deputat a venit la mata să-i spui ce probleme ai!" Omul m-a privit cu îngăduință, a înclinat din cap nedumerit, a spus în treacăt un "No, fie!" după care și-a îndreptat atenția, către șoferul mașinii ARO cu care am urcat, greu, până în localitate și l-a întrebat luminat "Poate ați venit cu cucuruzul meu de la Dobra?"(satul din vale, unde există curent electric și unde s-au mutat aproape toți bătrânenii).

Am rememorat crâmpeie din România reală.

Și mi-am făcut cruce!

Printre toate acestea, sau pe lângă drama unui copil care alege să-și pună capăt zilelor de dorul mamei plecate la muncă în străinătate, referendumul președintelui pe o temă dorită de toată lumea și mitingul intelectualilor pro Macovei mi se par bancuri proaste.

Sau, cum mi-a spus uncheșul de la Bătrâna, "No, miting să fie! Da' cucuruzul meu unde este?"

Întreb și-mi mai fac o dată cruce!

    Gheorghe Chiper - declarație politică cu titlul Flutur a zburat, dar agricultura nu-și poate lua avânt;

Domnul Gheorghe Chiper:

Declarație politică: "Flutur a zburat, dar agricultura nu-și poate lua avânt".

Ministrul Flutur a zburat din Guvern. Exprimarea nu este desigur academică, dar cred că îmi este permisă o metaforă care să definească într-un mod sugestiv agitația și intrigile create în jurul numelui și apucăturilor acestui ministru, care timp de aproape doi ani a bulversat viața noastră politică, în ansamblul său, și a generat un conflict major în structurile Guvernului.

Fără îndoială că, din postura de parlamentar P.S.D., nu pot decât să mă bucur că acest sinistru personaj s-a împotmolit în propriul venin vărsat în ieșirile publice, îndeosebi asupra a tot ceea ce înseamnă P.S.D., care a dus o adevărată campanie de denigrare a membrilor marcanți ai partidului nostru, amenințând - cu vădită poftă de răzbunare - fostul Guvern pentru fapte care până acum nu le-a dovedit nimeni. Fapte despre care nici el nu mai amintește, abandonând rolul asumat, de vârf de lance în lupta anti-P.S.D.

I-au rămas, însă, deprinderile de a genera conflicte, de a declanșa certuri, de a alimenta o stare de arțag, dacă nu se mai poate cu adversarii, atunci merge și cu amicii politici.

Cu alte cuvinte, folosind tot stilul metaforic, aș putea spune că Flutur a încercat un zbor peste politica P.N.L., peste principii și norme, peste uzanțele guvernamentale, dar a căzut în plasa țesută de el însuși pentru a-și satisface propriile ambiții, vanități și orgolii, pentru a se pune în slujba unei alte cauze - pentru a detrona pe cel care l-a instalat în fotoliul guvernamental.

Nu am uzat de acest ton critic cu accente de pamflet doar pentru a înfiera un adversar notoriu al P.S.D. Aș vrea, însă, să se știe că instalarea lui Flutur în fruntea ministerului a coincis cu restrângerea subvențiilor la jumătate față de anul 2004, că de atunci s-a pornit fenomenul abandonării cultivării terenurilor, într-un singur an suprafața nelucrată crescând în județul nostru de mai bine de trei ori.

Tot ministrului Flutur îi datorăm și psihoza creată în jurul cazurilor de gripă aviară, fiindu-i imputabile chiar și suferințele îndurate de miile de familii care și-au văzut masacrate orătăniile. Ca să nu mai vorbim de cei arestați pentru culpe grave, calificate astfel de anturajul de specialiști promovați de ministru dintre prieteni politici, pe care ulterior justiția le-a anulat, rămânând însă stigmatul pus din cauza nepriceperii și slugărniciei ministeriale pentru a-și dovedi în grabă eficiența în combaterea "fenomenului".

Din păcate, agricultura noastră nu dă semne de redresare nici după plecarea acestui demnitar anacronic, rămânând nerezolvate problemele apărute în ultimii doi ani în sector: fiscalitate excesivă (creșteri de 2,3 ori a impozitului pe terenurile extravilane la orașe), lipsă de subvenții pentru culturile de bază, dezordine și subfinanțare, delăsare la nivelul conducerii guvernamentale și al implementării programelor de integrare europeană.

Regretabil este, așadar, că nici după "zborul" său din minister, agricultura nu-și poate lua avântul necesar redresării, fiind tot mai evident că guvernanții actuali nu se gândesc la marea masă a agricultorilor, a țăranilor cu pământ mai puțin, a celor care trăiesc exclusiv din mica exploatație agricolă.

    Emil Strungă - declarație politică: Războinicul total dezlănțuit;

Domnul Emil Strungă:

Declarație politică: "Războinicul total dezlănțuit".

Emisiunea difuzată de Televiziunea publică în seara zilei de 20 februarie, 2007, a marcat un moment trist din istoria instituțiilor politice românești.

Primul-ministru, invitat în emisiune, a fost atacat virulent de către nimeni altul decât președintele României. Spectacolul a fost deplorabil: Traian Băsescu nu s-a abținut de la nici un fel de acuze, de la cele de corupție la cele de minciună, trecând prin aluzii clare de complicitate cu grupuri de interese ilicite și ajungând chiar la aluzii la fizic.

Șocant a fost și momentul când președintele a ironizat imaginea de politician european a lui Călin Popescu Tăriceanu, numindu-l vulgar "european cu papion".

Tot acest atac de artilerie grea se desfășura în condițiile în care premierul Tăriceanu nici măcar nu schițase vreo acuză la adresa lui Traian Băsescu în acea emisiune. Mai mult, pus în fața valului de critici violente, premierul a ales calea civilizată și a încercat aplanarea conflictului desfășurat în direct, sub privirile a milioane de telespectatori.

Ceea ce reiese din acest episod este faptul că președintele României a coborât sub limita decenței și chiar sub limita unei anume excentricități care îl făcuse popular. Impactul pe care acest fapt îl are asupra instituției prezidențiale este nimicitor: aceasta pare a fi părăsit spațiul legal în care acționa și a pășit în aria derizorie a show-ului de televiziune.

Războinicul total pare a se fi dezlănțuit împotriva foștilor aliați, într-o manieră gravă și care aduce atingere instituției prezidențiale. Domnul președinte ar trebui să aibă în vedere două proverbe românești: "Cine seamănă vânt, culege furtună" și "cine sapă groapa altuia, cade singur în ea".

Statele democratice moderne, spre deosebire de statele totalitare, se definesc prin încercarea lor permanentă de a media conflictele din interiorul comunității și de a menține pacea socială.

Caracteristica principală a președintelui Băsescu pare a fi cea de permanent generator de conflicte și ne putem pune în mod legitim întrebarea: "Care va fi viitorul statului democratic român, condus de acest războinic total?".

    Rareș Șerban Mănescu - scurt comentariu pe marginea OUG nr.51/2006;

Domnul Rareș Șerban Mănescu:

Guvernul a modificat și completat, prin ordonanță de urgență, Programul național privind sprijinirea construirii de locuințe proprietate personală, care a fost aprobat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2006.

Modificările vizează descentralizarea activităților de fundamentare și de acordare a subvențiilor pentru construcția de locuințe proprietate personală, scurtarea circuitului birocratic în analiza și acordarea subvenției, asigurarea posibilității de contestare a deciziilor de neacordare a subvențiilor pentru solicitanți, luare în calcul a subvențiilor pentru stabilirea solvabilității bancare la acordarea creditelor ipotecare.

Pentru a beneficia de subvenția de la bugetul de stat de 20% din valoarea locuinței construite, tinerii căsătoriți trebuie să fie în vârstă de până la 35 de ani la data depunerii cererii de subvenționare, și nu la data contractării locuinței, așa cum prevedea Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2006.

Potrivit actului normativ adoptat, subvenția se acordă la finalizarea și predarea locuințelor către beneficiari, iar plata subvenției se face la terminarea lucrărilor, în contul beneficiarului deschis pentru finanțarea construcției locuinței prin credit ipotecar, la instituția financiar-bancară care i-a acordat creditul.

Această modificare a OUG nr. 51/2006 nu face decât să asigure un acces cât mai flexibil pentru tinerii care nu au încă o locuință și să scurteze circuitul birocratic în analiza și acordarea subvenției.

    Cosmin Vasile Nicula - portretul-pamflet al democraților dirijați de tatăl vitreg de la Cotroceni;

Domnul Cosmin Vasile Nicula:

Democrații, din stirpea celor rezultați prin lovitura sub centură dată de marinarul de cursă lungă liderului național în fluide - tatăl spiritual al partidului, au rămas o anexă docilă a tatălui lor vitreg de la Cotroceni, care dirijează destinele României de la Golden Șpriț.

Tipologia lor anatomică este ușor de recunoscut după portretul vorbit elaborat de Brigada Criminalistică; capul rotund ca o bilă de bowling (ori de popice), cu două găuri în care se introduc degetele mare și cel mijlociu, fruntea îngustă - bombată, maxilarul masiv-proeminent, buzele cărnoase - pofticioase, urechile mici-rotunde, ochii triunghiulari, sugerând strămoși asiatici nomazi, asimetric dispuși pentru a supraveghea atent atât făina, cât și slănina, nările dilatate - amușinând prada de la distanță, gâtul de lup - imobil, ceafa groasă-bulgărească, tenul puternic vascularizat și congestionat datorită faptului că sângele, contrar legilor gravitației și ale bunului-simț circulă de jos în sus, statura bondoacă, picioarele scurte-groase, de fundaș la fotbal, burtică rotofeie, determinată de poziția în economia de piață, comportamentul agresiv, gata să sară la beregată când sângele le inundă cerebelul și văd negru în fața ochilor.

Numele lor cade sub incidența astrală a literei "B" de la boboc, berbec, buldog sau bică (Băsescu, Boc, Berceanu, Barbu, Blaga, Boagiu, pupila ombilicală prezidențială ...etc.), personaje care constituie eșantionul reprezentativ și nucleul dur al formației, fiecare cu anumite particularități comportamentale. Unul are slăbiciune la vapoare, altul la avioane, drumuri și căi ferate, altul are boală pe amărâții de pensionari, cărora vrea să le reducă numărul pe cale naturală, alta de integrare și altul cântând la cobză pe versuri din folclorul grupului la televiziune și în avionul care îl plimbă de la Cluj la București și retur. Dacă îi vom alinia și îi vom privi atent, vom constata că Freud a făcut o știință din acest mod de a trata lucrurile.

Este drept că și alte litere din alfabet au dat nume ilustre și au lăsat vid pe unde au poposit, așa cum este distinsul primar general al Capitalei, care i-a lăsat mofluzi pe toți aspiranții la carierele și fabricile de marmură din țară cu ajutorul necondiționat și deloc dezinteresat al ministrului pensiilor care, pe vremea privatizărilor frauduloase, era președinte al Consiliului județean Hunedoara. Anul acesta și-a vândut marfa unor firme "democrate" care au populat municipiul Deva cu niște coșuri de gunoi din marmură și fier forjat, însă visul lui este să deschidă în capitală șantiere cu grădini suspendate și lucrări de artă care să absoarbă întreaga producție de marmură. Din echipă mai face parte și fostul viceprim-ministru Pogea, transferat de la siderurgie la marmură, iar la Prefectura județului și-au plantat un înalt demnitar din aceeași familie.

Bravos națiune, halal să-ți fie!

În episodul următor ne vom ocupa de anexele și anexitele lor.

    Iuliu Nosa - declarație politică cu titlul  Criza instituțională;

Domnul Iuliu Nosa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Tema intervenției mele de astăzi este "Criza instituțională".

Am abordat acest subiect pentru că, din păcate, la ora actuală nimeni nu mai poate susține că în România nu există o criză instituțională. Președintele Traian Băsescu și premierul Călin Popescu Tăriceanu au făcut publică distrugerea iremediabilă a relațiilor instituționale dintre Palatele Cotroceni și Victoria. Am fost cu toții martorii prestației jalnice pe care locatarii celor două palate au avut-o pe postul public de televiziune, în direct și la oră de maximă audiență. A "câștigat", pare-se, Traian Băsescu, căruia îi priește limbajul de cârciumă, unde, de altfel, se simte bine.

Ne-au provocat stupoare și sunt convins că același sentiment l-au simțit toți cetățenii acestei țări. România a fost transformată într-o piață, în care cele mai gureșe precupețe sunt președintele și primul ministru. Agresivitatea și conținutul replicilor cu care s-au atacat reciproc nu au făcut decât să scoată din nu în evidență și să confirme apartenența lor la grupurile de interese mafiote. Prin gâlceava în direct au adâncit și mai mult criza politică și instituțională care ține România pe loc.

Ba, mai mult, în contextul în care are calitatea de nou membru al Uniunii Europene, cred că România este trasă în jos de actuala guvernare și de președinte. Imaginea țării este substanțial deteriorată de acest scandal, cu atât mai mult cu cât este public.

Ați mai întâlnit vreun președinte și un prim-ministru al vreunui stat membru care să se facă mincinoși în public? Cred că nu. Acest lucru este de neimaginat pentru politicienii rasați din Europa.

Și, pentru ca scenariul să fie complet iar răul adâncit, premierul și președintele pleacă, imediat după scandalul de la postul național de televiziune, în vizită peste hotare. Unul la deal, altul la vale, lăsând țara fără primele ei două nume.

În alte țări se fac eforturi ca președintele și premierul să nu fie în același loc în același timp, din motive de securitate. La noi trebuie să fie la cei doi poli ai lumii, tot din aceleași motive de siguranță. Pentru că, atunci când sunt mai aproape, s-a văzut ce pot face și sar scântei.

La ora actuală, problema majoră este că în România criza instituțională este generalizată. Președintele nu se înțelege cu premierul și cu Parlamentul, premierul are diferende de opinie cu unii membri ai Executivului, Alianța D.A. are și ea problemele ei. Pe de altă parte, președintele se ceartă cu presa. Astfel, țara a ajuns un câmp de luptă, în care armele sunt bilețele, valize cu bani, corupția, iar aliații, grupurile de interese din domeniile energiei, petrolului, "mogulii" din presă, "yes-men"-ii din partide etc.

Criza instituțională existentă este relevată și prin faptul că, în urma acuzelor grave pe care și le-au adus unul altuia cei mai puternici oameni din stat, justiția, în speță, DNA-ul, nu a reacționat. A considerat, în mod greșit, că nu este necesar să se autosesizeze, cu toate că s-au făcut afirmații grave, legate de fapte pe care trebuia să le lămurească.

Toate faptele enumerate în intervenția mea de astăzi, care nu epuizează subiectul, nu fac decât să adâncească prăpastia care s-a deschis între poporul român, tot mai disperat și amărât, și Putere, tot mai ruptă de realitate și anacronică. Președintele Traian Băsescu a deschis această prăpastie fără să țină seama că va mai avea nevoie de alegători. Este foarte sigur pe el și își permite să "joace tare".

Și alții au crezut la fel și au căzut de sus. Că așa e în politică! Și dacă este să apreciem cine a câștigat și cine a pierdut din aceste lupte de interese meschine, ei bine, acela este poporul român. Și mă gândesc aici la țărani, pensionari, întreprinzători etc., care așteptau dezbateri aprinse pe teme de interes european, legate de finanțările europene, și nu de finanțarea unor grupuri de interese.

Se pierd zilnic milioane de euro, pentru că personalitățile cheie în stat sunt mai interesate de răfuiala publică la ore de maximă audiență. Iată o posibilă carte a noastră de vizită post-aderare!

    Constantin Petrea - declarație politică cu titlul Teoria politică și practica politică. Ideea de vot uninominal versus nevoia acestui tip de vot.

Domnul Constantin Petrea:

"Teoria politică și practica politică. Ideea de vot uninominal versus nevoia acestui tip de vot"

Constatăm de ceva vreme că e din ce în ce mai dificil pentru majoritatea românilor să înțeleagă politica, cu tot ce înseamnă aceasta. De ce s-a ajuns aici?

În primul rând, pentru că ea li se înfățișează multora doar ca o aflare în treabă a unei majorități. Aflarea în treabă, zic ei, nu poate fi încadrată într-un sistem cât de cât riguros de acțiune, nu are o istorie coerentă, nu prezintă semnalmentele unui proiect: scapă predictibilității.

În al doilea rând, datorită generalizării nefericite și eronate, schițată în cuvintele: "Tot românul face politică", prin care s-a creat artificial impresia că românii înțeleg politica, de vreme ce o fac cu toții. Or, vedem bine că nu e așa. Politica rimează cu ceața londoneză, cu smogul contemporan.

În al treilea rând, pentru că se confundă adesea teoria politică cu practicile politice. Teoria politică furnizează idei practice, concepte. Acestea se testează pe realitatea socială și, dacă se dovedesc viabile, ajung să facă parte din practica politică.

Aceasta este, în aceste zile, și situația ideii de vot uninominal. Ați văzut că aceasta revine ca o cometă, din când în când, pe firmamentul politicii românești. Dar, atenție, este o idee și trebuie tratată ca atare. La noi, unii se grăbesc să o considere în fel și chip (ba contralovitură a președintelui Băsescu, ba sperietoare arătată unora), dar numai idee nu.

Pentru că privim teoria politică afectiv (cu simpatie și antipatie) ori pragmatic, prea pragmatic (prin lentilele interselor noastre urgente), ratăm înțelegerea lucrurilor, începând chiar cu nucleul teoriei politice românești - Constituția. Ea apare unora ca un fel de "cer", de Olimp, unde muritorii nu pot ajunge. Altora le apare ca un "sol", pe care îl pot ara și recultiva la infinit. Altora, Constituția li se înfățișează ca un "subsol", din care societatea trebuie să-și tragă seva democratică. Aprofundarea democrației presupune o adâncime, nu o suprafață ori o înălțime, de aceea optez pentru ultima interpretare.

Revenind la ideea de vot uninominal, ca idee, trebuie să o respingem doar dacă e absurdă, fără sens, nu pentru că a susținut-o cineva anume. Avem discernământ și putem judeca fiecare ce avantaje și dezavantaje aduce cu sine această idee.

În ce mă privește, cred că avantajele sunt mai multe: 1. votul devine o operație concretă, transparentă și foarte responsabilă, cineva anume alege pe altcineva anume; 2. alegerea câștigă în raționalitate, alegătorul trebuie să caute date, candidatul trebuie să ofere cât mai clar informații; 3. însuși Parlamentul are șansa de a se reabilita în opinia publică, prin selectarea unor persoane potrivite.

S-ar putea ca la nivel practic să mai treacă timp până va prinde ideea. Teoretic, ea e bună și personal consider că ar trebui să o luăm în calcul pentru perioada următoare.

Cineva spunea cândva că cel mai mare beneficiu într-un regim democratic e faptul că, la patru ani, poporul are ocazia de a scăpa definitiv de cei care l-au nemulțumit. Vă întreb cu ce drept noi, cei de astăzi, suntem pe cale de a lipsi românii de acest beneficiu?

    Răzvan-Petrică Bobeanu - declarație politică intitulată Război total;

Domnul Răzvan Petrică Bobeanu:

Declarație politică intitulată "Război total".

Marți seara, TVR 1, emisiunea "Între bine și rău". Invitat, Călin Popescu-Tăriceanu, premierul României. Discuții pe tema situației politice actuale. La un moment dat intervine telefonic și președintele Traian Băsescu. Ce a urmat? Poate mulți dintre dumneavoastră ați văzut în direct, la oră de maximă audiență, pe postul public de televiziune, Președintele României, Traian Băsescu, și Primul - Ministru României, Călin Popescu-Tăriceanu, s-au certat ca două precupețe, acuzându-se unul pe altul că patronează grupuri de interese. Un spectacol penibil, care aruncă o pată mare de noroi atât asupra Guvernului, cât și asupra instituției Prezidențiale, dovedind că în momentul de față nici unul, nici altul nu merită demnitățile și pozițiile pe care le dețin.

Ce a făcut Traian Băsescu în cei doi ani care s-au scurs de la investirea sa? Fiecare zi care s-a scurs a reprezentat o nouă încercare a Președintelui de a-și subordona total Guvernul și Parlamentul, iar în acest sens a încălcat frecvent Constituția și a transformat scena politică românească într-un adevărat câmp de luptă.

Ce a făcut Călin Popescu-Tăriceanu în cei doi ani de la învestitură? A încercat permanent să țină piept atacurilor venite dinspre Palatul Cotroceni, a dat explicații în permanență în ceea ce privește relația sa cu Dinu Patriciu, a condus un guvern ineficient, lucru datorat în mare parte și unei coaliții de guvernare mult prea agitată pentru a mai avea timp și pentru guvernarea țării.

Cine a avut de pierdut din cauza orgoliilor conducătorilor noștri? Fără îndoială, populația. România a strâns cureaua timp de 17 ani pentru mult dorita integrare europeană. Însă în momentul în care am atins acest deziderat, ne-am dat seama că nu avem o strategie post-aderare și nu suntem pregătiți să cheltuim banii care vin de la Uniunea Europeană. Așa se face că în primele luni ale anului 2007 România a contribuit la bugetul Uniunii Europene cu o sumă mai mare decât fondurile europene pe care a reușit să le cheltuie în această perioadă.

De asemenea, așa-zisul referendum din județele cu populație preponderent maghiară a reprezentat un nou motiv de a ne întreba dacă guvernează cineva această țară? Este inadmisibil ca în inima României să se întâmple așa ceva. Ulterior, referendumul a devenit sondaj, tocmai pentru a scăpa de rigorile legii cei ce l-au inițiat. Chiar nu înțeleg de ce autoritățile nu își fac datoria, cu atât mai mult cu cât un astfel de referendum înseamnă și încălcarea gravă a art. 1 din Constituția României.

Astfel de exemple de incoerență politică și administrativă ar putea continua. Din păcate însă, conflictele dintre Președinte și Premier își pun amprenta asupra activității tuturor instituțiilor publice, iar acest lucru va continua, pentru că în acest moment, lupta dintre Traian Băsescu și Călin Popescu-Tăriceanu le ocupă acestora tot timpul.

Vă mulțumesc.

  Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.133/2006 privind înființarea, organizarea și funcționarea Departamentului pentru Afaceri Europene (rămas pentru votul final).  

- pauză -

     

Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Gheorghe Albu și Ioan Munteanu, secretari.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Pentru că avem componența prezidiului completă, permiteți-mi să declar deschisă partea a doua a ședinței noastre de astăzi, destinată activității parlamentare propriu-zise, activității legislative mai bine zis, că și declarațiile politice fac parte din activitatea parlamentară.

Dați-mi voie, așadar, să declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților, și să vă anunț că din totalul celor 330 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 212; sunt absenți 118, din care 36 participă la alte acțiuni parlamentare.

Vă reamintesc, stimați colegi, la ora 12,30 va avea loc votul final. V-aș ruga să vă programați programul de așa manieră.

Trecând la ordinea de zi, vă reamintesc că data trecută s-a decis ca proiectul de lege de la pct.5, respectiv Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.133/2006 privind înființarea și organizarea Departamentului pentru Afaceri Europene, să fie luat pe primul loc.

Dau cuvântul domnului Relu Fenechiu să prezinte raportul sau situația acestui proiect al cărui termen constituțional expiră pe 01.03.

 
   

Domnul Relu Fenechiu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic s-a întrunit în ședința din data de 13 februarie 2006; a avizat favorabil, a admis cu modificări Proiectul de Lege privind înființarea DAE.

La ședința de plen de săptămâna trecută s-a decis retrimiterea la comisie pentru a fi aduse unele amendamente de către Comisia pentru afaceri europene a Parlamentului.

Din nefericire, aceste amendamente au fost aduse abia ieri. Din punct de vedere tehnic, vreau să vă spun că nu s-a putut constitui comisia, aseară la ora 18,00, așa încât, dacă este posibil, eu aș dori să discutăm acest raport în comisie la ședința de astăzi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Aș dori să vă semnalez și dumneavoastră și colegilor noștri... (Discuții, la masa prezidiului, între domnul Fenechiu și președintele de ședință, domnul Valer Dorneanu.)

Putem merge pe raportul existent?

Atunci dumneavoastră vreți ca înainte de votul final să faceți un raport? (Se continuă discuțiile la masa prezidiului).

Stimați colegi, este dificil să parcurgem acest proiect fără un raport definitivat, fără armonizarea punctelor de vedere ale grupurilor parlamentare.

De aceea, supun votului dumneavoastră propunerea președintelui comisiei, de a se retrimite la comisie pentru...

Domnul deputat Dușa.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Domnule președinte,

Propunerea este de retrimitere la comisie, dar și de prelungire a termenului, pentru că expiră termenul constituțional pentru acest proiect de lege.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă reamintesc, stimați colegi, că deși ne aflăm într-o situație de Ordonanță de urgență, cu un statut oarecum special, în practica noastră a existat un caz în care s-a prelungit termenul și pentru o Ordonanță de urgență. Atunci, în spiritul acestei practici și pentru a avea sentimentul noi, Camera, că nu procedăm oarecum automat la o adoptare tacită, o să vă supun votului dumneavoastră.

Nu înainte, însă, de a-i da cuvântul domnului președinte al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, domnului deputat Sergiu Andon.

 
   

Domnul Sergiu Andon:

Mulțumesc, domnule președinte.

O chestiune de nuanță, dar practica Camerei noastre arată că sunt importante și chestiunile de nuanță.

Vă rugăm să supuneți votului chestiunea că legea, proiectul de lege este de o importanță și complexitate deosebită. Acesta ar fi temeiul ca să prelungim. Și așa s-a creat și precedentul la care vă referiți.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Cu rigoarea dumneavoastră recunoscută, puneți plenul în situația de a nu avea niciun fel de rețineri în a vota această propunere, pentru că proiectele de lege pot fi, într-adevăr, supuse prelungirii termenului constituțional.

Supun votului dumneavoastră propunerea de prelungire la 60 de zile - da, domnule Dușa? - a termenului constituțional.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

V-aș ruga în situația aceasta să revenim la vot, pentru că văd că există opoziție.

Rog staff-ul tehnic să verifice sistemul electronic de vot. Funcționează.

În aceste condiții, supun votului dumneavoastră, prin acest procedeu, prelungirea termenului constituțional pentru acest proiect de lege la 60 de zile.

Cine este pentru?

Vă rog să vă înregistrați prezența și să votați.

S-a încheiat votul.

Vă rog să afișați rezultatul.

Da, 42 voturi împotrivă, 40 voturi pentru.

 
   

Nu înțeleg. Cine dorește să intervină, să poftească la tribună.

Dacă cineva dintre președinții grupurilor, dintre liderii de grup, dorește să se repete votul, să propună acest lucru.

 
   

Doamna Ruxandra Florina Jipa:

Nu sunt președinte și nici lider de grup, dar aș vrea să vă propun să repetăm, și vă spun de ce: întâi ați solicitat votul nostru, și noi am ridicat mâna; pe urmă, ați cerut votul electronic.

Acum, depinde unde-și ține fiecare cartela, că până o scoți și până votezi, a cam trecut termenul.

Haideți să mai încercăm o dată, vă rog frumos. Poate sunt în asentimentul colegilor.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Să admitem existența acestei disfuncțiuni. Vă rog să vă pregătiți cartelele.

Supun votului dumneavoastră electronic propunerea ca Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr.133/2006 pentru acest proiect, să fie prelungit termenul constituțional la 60 de zile.

Cine este pentru?

Vă rog să votați electronic.

Stimați colegi, haideți că nu votăm electronic de atât a timp. Este evident că dacă v-am invitat la procedura de vot electronic, eu n-am spus total "pentru, contra, abțineri". Aveți acolo pupitrul și exercitați-vă dreptul, așa cum știți foarte bine.

Deci, vă rog să vă pronunțați asupra acestei propuneri.

Deci, din 113 voturi exprimate, 51 sunt pentru, iar 61 de voturi sunt împotrivă.

 
   

Supun votului dumneavoastră, în aceste condiții, retrimiterea proiectului la comisie.

Vă rog să vă pronunțați prin vot electronic în legătură cu restituirea propunerii la comisie.

Nu funcționează aparatul sau s-a înregistrat votul pe care nu-l doreați.

 
   

Stimați colegi,

V-aș ruga să aveți în vedere că felul cum v-ați pronunțat ne pune într-o situație foarte dificilă. Ar însemna că nu trimitem nici la comisie, nu prelungim, și atunci ar trebui să intrăm în dezbaterea proiectului.

Deci, înțeleg solicitarea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal de a se repeta votul, cu această precizare: există amenințarea termenului de adoptare tacită. Dumneavoastră n-ați votat prelungirea termenului constituțional; n-ați fost de acord nici cu trimiterea la comisie; sau înțeleg că n-ați reușit exact să vă manifestați în cunoștință de cauză voința.

Domnul Vasile Pușcaș dorește să intervină.

 
   

Domnul Vasile Pușcaș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Cred că nu avem de gând ca pentru decizii care sunt de-adevăratelea importante, să facem aici demonstrație că nu știm exact ceea ce dorim și mai ales că ceea ce putem să facem este pentru folosul procesului decizional pentru România.

Am spus-o că este nevoie de o discuție, fiindcă modul în care este alcătuită ordonanța este deplasat de tot procesul decizional, așa cum el trebuie să se întâmple. Și România va avea de suferit.

Au venit amendamente și, am înțeles, comisia nu le-a putut discuta; au venit ieri și din partea unui alt partid, care este la guvernare, amendamente, și pentru aceste rațiuni, colegii noștri din comisie au solicitat, președintele a solicitat o retrimitere la comisie. Dar este greu ca o sumă de zeci de amendamente să fie rediscutate în termen scurt! Ori o lăsăm să meargă așa, și peste o lună o schimbăm, dar ne facem de toată minunea; ori lucrăm ceva care este serios. Repet: este vorba de modul în care România gestionează decizia în relația cu instituțiile interne, pentru deciziile care se iau la Bruxelles. Nu este o joacă!

De aceea, am propus să facem o lucrare noi, Camera Deputaților, putem merge pe formula că-i dăm drumul și Dumnezeu cu mila. Este vorba de România aici și de modul în care România își exprimă decizia în procesul acesta integraționist.

De aceea, rog foarte mult să mergem pe o soluție. Eu n-am nici o altă propunere decât cea cu care au venit membrii comisiei, dar să aducem, indiscutabil, o lucrare ca lumea pentru România.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi, s-a prezentat în sală și domnul vicepreședinte Bolcaș, cel sub președinția căruia s-a întâmplat o prelungire similară de termen constituțional, și cere cuvântul domnia sa.

Vă rog, domnule Bolcaș.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Stimați colegi,

Toți am subliniat importanța acestui proiect de lege de aprobare a ordonanței. Ni s-au adus acum date concrete de domnul deputat Pușcaș, în legătură cu volumul mare de lucru.

Ne aflăm în ipoteza prevăzută de art.75 alin.(2) al Constituției, pentru coduri și alte legi de complexitate deosebită, termenul de aprobare tacită este de 60 de zile.

Domnule președinte, vă rugăm să supuneți, cu prioritate, la vot, prelungirea termenului de adoptare tacită la 60 de zile. Aceasta este toată problema.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Numai puțin, domnule Marton.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Este vorba de date noi, care au apărut acum, din discursul domnului Pușcaș.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dați-mi voie să încerc să moderez discuțiile. Mulți dintre dumneavoastră ați criticat sistemul constituțional al adoptării tacite.

Suntem în fața unui proiect deosebit de important, așa cum v-au spus foarte mulți colegi, inclusiv domnul vicepreședinte Bolcaș și domnul ministru Vasile Pușcaș, stăpân pe problematica aceasta.

N-ar fi deloc bine ca noi, în mod deliberat și în plen, să acceptăm adoptarea tacită, fără nici o contribuție de-a noastră la acest proiect de lege.

Este adevărat că s-a votat respingerea prelungirii.

Eu aș ruga un lider de grup parlamentar, în afară de cel de la P.R.M., care s-a pronunțat deja, să aprecieze dacă nu este cazul totuși să solicite repetarea votului, pentru că este - din punctul meu de vedere - destul de jenant ca această Cameră, Camera Deputaților să accepte adoptarea unei legi, fără să aibă nici o contribuție la îmbunătățirea ei.

Domnul deputat Marton.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

O precizare: nu cer repetarea votului. Au fost aduse elemente noi, și, în aceste condiții, în funcție de aceste elemente, să se repună la vot problema.

Nu repet un vot care a fost dat. Pun din nou la vot o problemă nouă.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Am apucat să anunț deja cuvântul domnului Marton. V-aș ruga, să-i respectăm dreptul de întâietate, în funcție de timpul în care s-a înscris.

 
   

Domnul Marton Arpad-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Eu sper, se mai întâmplă ca din când în când, așa cum a fost prezentat aici, să nu fim pregătiți pentru un vot electronic sau să nu știm exact ce s-a votat, pentru că n-am fost atenți la dezbatere. Dar, din moment ce a existat o repetare a unui vot, deja toată lumea știa despre ce votează.

Atunci, dați-mi voie să fac o interpretare a unui astfel de vot. Eu cred că cei care au votat pentru ca să nu prelungim acest termen, au știut de ce doresc să voteze în felul acesta.

Dacă cei care au votat pentru respingerea prelungirii termenului ar fi votat pentru retrimiterea la comisie, atunci asta ar fi însemnat că cei care dau un astfel de vot doresc să treacă legea tacit. Dar se pare că tot o majoritate a votat și împotriva retrimiterii la comisie. Adică, se dorește ca legea să fie dezbătută, în forma în care ne-a fost înaintată. Deci, asta este decizia majorității, a unei majorități prezentă aici, nu știu care majoritate. Dorește ca în această formă dată de raport să fie dezbătut proiectul de lege, cu amendamentele acceptate și respinse, și trecut la vot final.

Deci asta este interpretarea pe care eu o dau votului dumneavoastră. S-ar putea ca totuși cineva să se fi răzgândit, să dorească să fie modificat, și atunci, într-adevăr, din partea acestora, care și-au schimbat între timp punctul de vedere, trebuie să fie o solicitare discutabilă de a relua votul, pentru că eventual nu au fost atenți sau n-au înțeles despre ce este vorba, în momentul în care au dat primul vot. Dar, deocamdată, eu, singura interpretare pe care o pot da este: o dezbatem conform raportului înaintat de comisie, acceptăm articolele, amendamentele sau le respingem, și trecem la vot final, în forma în care iese după dezbaterea pe articole.

Asta este interpretarea mea.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Bivolaru, după care vă propun să închidem lista intervențiilor.

Poftiți, domnule deputat.

 
   

Domnul Iuliu Nosa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Dacă ceea ce scrie în acest material este real, constat că stafful tehnic a făcut o eroare: dacă pe data de 27 decembrie 2006 s-a depus proiectul de lege la Cameră, sunt 5 zile din sesiunea din decembrie, ianuarie tot a fost vacanță parlamentară și nu se consideră, și vreau să constatați că 1 martie este greșit, dacă datele de aici sunt corecte. Deci, până la 5 februarie. Păi, faceți socoteala!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Bivolaru.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este destul de grav dacă totuși instituționalizăm revenirea asupra votului. Este chiar foarte grav. Și, în condițiile acestea, singura soluție de compromis pe care am putea să o acceptăm este să ascultăm, dacă am putea, punctul de vedere al liderilor, deci al liderilor de grup, în legătură cu acest aspect. Asta ca o formă de compromis, chiar în spiritul Regulamentului.

În aceste condiții, am putea să amânăm dezbaterea respectivă până când acest grup al liderilor s-ar putea întâlni să ne dea o soluție din partea dumnealor, în condițiile în care fiecare lider are informații precise și clare. Observăm că nu prea s-au pronunțat liderii astăzi aici. A fost destul de greu președintelui de ședință să găsească niște lideri ca să ia cuvântul și să propună reluarea votului.

Și, în contextul acesta, cred că soluția cea mai corectă este ca acești lideri să se pronunțe, și noi să procedăm ca atare.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul vicepreședinte Bolcaș.

Domnule Bolcaș, îmi cer scuze, a cerut în mod repetat domnul Gheorghiof cuvântul și ...

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Da, iertați-mă, vă rog.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

L-am privat de acest drept regulamentar și constituțional.

 
   

Domnul Nicolae Titu Gheorghiof:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Sigur, am venit cu Regulamentul Camerei Deputaților, ca să nu citez din memorie.

S-a discutat asupra prelungirii unui termen de la 45 la 60 de zile, având în vedere greutatea acestui proiect. Bineînțeles, art.75 din Constituție, și nu numai art.75 din Constituție, coroborat și cu art.113 din Regulamentul nostru, face o excepție, și anume: codurile și legile de complexitate deosebită asupra cărora se pronunță în termen de 60 de zile. Dar, vă rog să observați că cele două texte coroborate ar duce la o altă situație, în cazul ordonanțelor de urgență și aici termenul este deja depășit. Și anume, tot textul legii spune că: "Ordonanțele de urgență pentru care termenul este de 30 de zile de la data depunerii la Camera Deputaților".

Mă întreb, cum de staff-ul nostru, atunci când a propus Biroului permanent al Camerei Deputaților, nu a avut în vedere acest termen și a încălcat prevederile regulamentare și chiar Constituția, referitor la termenul propus.

Nu se poate, în cazul ordonanțelor de urgență să iei 45 sau 60 de zile. Este 30 de zile! Termen care a fost depășit în cazul de față, dacă stăm să facem calculul care s-a spus aici: 5 zile în decembrie, acum 26 de zile, 31 de zile.

Deci, ca să nu mergem, totuși, pe împlinirea termenului constituțional, s-a făcut o propunere de către liderul Grupului U.D.M.R. din Camera Deputaților. Cred că este soluția cea mai bună. În plenul Camerei Deputaților, astăzi observăm care sunt amendamentele admise și respinse, potrivit Regulamentului nostru, le discutăm și dăm la votul final astăzi la ora 12,30. Aceasta este și poziția Grupului Partidului Național Liberal, ca să nu mergem la sancțiunea prevăzută în cele două texte pe care le-am coroborat.

În cazul ordonanțelor de urgență, 30 de zile. S-a împlinit, este împlinit termenul pentru prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnul Cristian Rădulescu, din partea Grupului parlamentar al P.D.

 
   

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Răspund, într-un fel, și dorinței domnului Bivolaru de a avea părerea tuturor liderilor asupra acestei probleme.

Termenul respectiv, de 30 de zile, se împlinește exact pe 1 martie și este bine calculat. Sunt 5 zile din decembrie, după aceea s-a socotit vacanță parlamentară pe perioada lunii ianuarie și 4 zile din februarie, sunt 24 de zile din februarie și cu 1 martie se fac exact 30 de zile. Am făcut și eu numărătoarea aceasta de mai multe ori, sperând să mai ciupesc de undeva niște zile. Nu am avut de unde.

În ceea ce privește dorința noastră de a îmbunătăți această lege și data trecută, în sprijinul domnului Pușcaș, am exprimat părerea că este bine ca raporturile departamentului acesta cu comisia de profil de la Camera Deputaților și funcționarea implicită a acestui departament să fie cât mai bine reglementate.

Din păcate, și intervenția comisiei și a dânsului pe această temă s-a făcut destul de târziu, astfel că ieri, înainte de dadline s-a "trezit" Comisia pentru administrație cu o mulțime de amendamente, nu numai de fond, de structură profundă a funcționării acestui departament la comisie și cu o mulțime de amendamente care au venit și din partea grupului nostru parlamentar, fiind puși, într-un fel, în imposibilitatea ca foarte repede, peste noapte, să dea un raport care în final să ducă la o operă viabilă. Una la mână.

Doi la mână. Oricum s-ar petrece lucrurile și oricât am fi mânați de această dorință de a îmbunătăți structura acestui departament și de a da o lege bună, înainte de toate trebuie să respectăm Constituția.

Prea mult în ultima perioadă - fac această afirmație - au avut loc interpretări răsucite ale Constituției, pe care, din fericire, Curtea Constituțională, în cele din urmă, le-a sancționat și o să le mai sancționeze.

Dacă am creat o dată un precedent, prelungind termenul de 30 de zile, prevăzut de Constituție la ordonanțe de urgență, până la 45 sau 60 de zile, pe baza unui alt text al Constituției, aceasta fiindcă interesul public era înțeles de către noi unanim și am făcut această derogare la Constituție, cred că acum, dacă facem din nou la fel, folosim precedentul, constituim cutuma. Și de acum înainte o să avem o cutumă cu care o să dăm în cap Constituției de câte ori o să avem un interes. Și când o să vrem să ne folosim de textul constituțional, nu o să mai putem, fiindcă o să vedem că am constituit cutume împortiva Constituției.

Termenul de 30 de zile este strict și nu poate fi depășit. Este cuprins la cu totul alt capitol decât cel unde se spune de legi de importanță deosebită și coduri. Acolo zice de 45-60 de zile, iar ordonanța este la delegarea legislativă, la raporturile Guvernului cu Parlamentul, este în cu totul alt capitol și acolo nu se face nici un fel de prevederi, nu există nici un fel de portiță de prelungire a termenului peste 30 de zile.

Așa că, cu toată insatisfacția că nu putem să finisăm această lege, totuși, dincolo de chestia aceasta, cred că primordial este să respectăm Constituția.

Revenind, s-au dat două voturi, nici eu n-aș merge pe repetarea unui vot cu tot felul de artificii și subterfugii pentru a ne justifica după aceea.

S-au dat niște voturi, aceasta este situația, mai este o Cameră, de aceasta funcționăm de 17 ani într-un Parlament bicameral, în speranța că dacă o Cameră nu este atentă, măcar cealaltă va finisa mai bine legile.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Se pare că intervențiile dumneavoastră, ca și voturile exprimate, au așezat lucrurile în făgașul lor normal.

Prin votul exprimat prima dată nu ați fost de acord cu prelungirea termenului constituțional și se pare că bine ați făcut că ați votat în acest fel, respectând rigorile Constituției.

Prin al doilea vot ați refuzat trimiterea la comisie, pentru că trimiterea ar fi fost absolut formală și nefirească.

Ca atare, suntem în situația evocată foarte exact de domnul Marton și de domnul Rădulescu și de ceilalți colegi, nu avem decât să începem dezbaterea proiectului de lege, pe raportul care a existat, cu posibilitatea de a lua în considerație amendamentele care s-au pus.

În consecință, dau cuvântul inițiatorului pentru a prezenta pe scurt, având în vedere că suntem în procedură de urgență, proiectul și apoi domnului președinte Fenechiu, pentru a prezenta raportul și pentru a propune timpii de dezbatere.

Aveți cuvântul, domnule ministru.

 
   

Domnul Adrian Ciocănea:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Eu mă numesc Adrian Ciocănea, sunt secretar de stat pentru Departamentul de Afaceri Europene.

Ordonanța pe care v-o supunem atenției reglementează relațiile pe orizontală și pe verticală în ceea ce privește procesul de elaborare a pozițiilor României în raporturile cu Uniunea Europeană.

Având în vedere noul statut de stat membru, această ordonanță are ca obiectiv așezarea într-un făgaș operațional a acestui proces, care reprezintă un proces de transpunere în legislația internă a reglementărilor internaționale.

Având în vedere că primul ministru este responsabil cu îndeplinirea programului de guvernare și pentru că ansamblul afacerilor europene reprezintă, până la urmă, o componentă a dreptului intern, s-a considerat că este bine ca acest departament să fie instituit în subordinea primului ministru.

Plecând de la această ipoteză și urmărind toate aspectele legate de funcționarea acestui departament, vă supunem atenției actuala ordonanță de urgență.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Bivolaru, procedură.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Pentru a nu epuiza intervenția reprezentantului Guvernului, ar trebui, domnule președinte, să ni se răspundă la o întrebare, pentru a nu trece mai departe.

S-a făcut afirmația aici, la acest microfon, că aseară, ieri, Guvernul, prin Ministerul Afacerilor Externe, a mai înaintat o serie de amendamente pentru această ordonanță de urgență. Să ni se confirme dacă da sau nu, ca să hotărâm în consecință.

 
   

Domnul Adrian Ciocănea:

Am solicitat la comisie dacă există alte observații în afară de cele pe care le-am cunoscut în ultimul termen și prezentate de P.S.D., prin domnul deputat Pușcaș, și am primit informația că este doar o propunere de la Partidul Democrat, așa cum a spus și domnul deputat Rădulescu. Nu cunosc astfel de informații, pentru că aseară, la ora 19,00, când am cerut ultimile informații, încercând să aflu care este situația, nu am decât două astfel de propuneri. Aceasta este informația pe care o am eu.

În orice caz, dacă există propunerile, ele pot fi depuse oricând și la Camera următoare, respectiv la Senat.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnule președinte Relu Fenechiu, v-aș ruga să prezentați, pe scurt, raportul și să propuneți timpii de dezbatere.

 
   

Domnul Relu Fenechiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu pot decât să prezint raportul întocmit de comisie pe data de 13 februarie 2007. Camera a hotărât că pe acest raport vom discuta. Raportul este pentru aprobarea proiectului de lege, care este o lege ordinară.

Raportul a fost adoptat cu 9 voturi pentru, 2 voturi împotrivă și 6 abțineri și, în urma dezbaterii, comisia propune admiterea cu modificări a proiectului de lege.

Propun 20 de minute timp de dezbatere.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și intervenție pe text? Un minut?

 
   

Domnul Relu Fenechiu:

Da.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord. V-aș ruga să vă exprimați prin ridicate de mâini, cu această propunere a timpilor. Mulțumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului.

La titlul proiectului de lege comisia nu a avut observații. Dacă aveți dumneavoastră?

Adoptat.

La textul articolului unic, comisia are un amendament. Vă rog să-l urmăriți la pagina 3, pct. 2, de fapt textul de aprobare a ordonanței, cu modificări, nu pur și simplu.

Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul comisiei? Nu.

Votat în unanimitate.

Poftiți, domnule Pușcaș, v-aș ruga. Nu m-au ajutat secretarii, ca să-mi semnaleze că doriți să luați cuvântul.

 
   

Domnul Vasile Pușcaș:

Domnule președinte,

Eu vroiam să intervin, am ridicat mâna chiar la titlu, pentru că mi-am dat seama acum, citind Constituția și legile de organizare a Guvernului, noi avem aici Propunerea legislativă privind înființarea, organizarea și funcționarea Departamentului pentru Afaceri Europene. Ce este acesta? Un nou minister? Deci, trebuie să fie funcționarea Departamentului pentru afaceri europene de la Cabinetul primului ministru sau de la Secretariatul General al Guvernului, pentru că noi nu facem altceva decât să desființăm ministere, restructurând Guvernul, prin ordonanță de urgență.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Atunci, susțineți că ar trebui să interveniți și asupra titlului?

 
   

Domnul Vasile Pușcaș:

Este Departament de la Cabinetul sau cum vreți să-i spuneți, Secretariatul General al Guvernului, pentru că, dacă nu, faci un minister nou. Deci, noi avem Ministerul Integrării Europene la ora actuală, domnule președinte și se creează încă un minister, Departamentul pentru Afaceri Europene.

Am impresia că trăim, totuși, în 2007 și trebuie să clarificăm, nu să încurcăm lucrurile.

Deci, în document se spune că este departament în subordinea primului ministru. Și Ministerul Integrării este tot în subordinea primului ministru. Noi o să fim o țară cu două ministere de afaceri europene și un minister de afaceri externe și știe Dumnezeu ce mai este în țara aceasta!

Deci, vă propun să ...

 
     

Domnul Ioan Bivolaru (din sală):

Să se pronunțe!

 
   

Domnul Vasile Pușcaș:

Sigur că da, să se pronunțe! Dacă mergem așa, să fie Departamentul de Afaceri Europene de la Cabinetul primului ministru sau, nu știu, de la Cancelaria primului ministru.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, vă mulțumesc.

V-aș ruga, având în vedere importanța intervenției domnului Pușcaș și a faptului că nu am sesizat când a intervenit la titlu, vă amintesc, cei care nu sunteți văzuți cu mâna ridicată, după Regulament trebuie să veniți aici la secretari, ca să vă anunțați dorința de a interveni. Domnul secretar Munteanu este foarte riguros în respectarea Regulamentului, ca și domnul secretar Albu.

Dau cuvântul inițiatorului și semnalez și eu, în calitate de președinte de ședință, asupra nevoii de rigoare, pentru că altminteri credem că este vorba de un nou minister și atunci veniți la investire.

 
   

Domnul Adrian Ciocânea:

Mulțumesc.

Această observație, în opinia noastră, nu este judicioasă, din următorul motiv: în corpul ordonanței este explicit trecut faptul că toată componența din Ministerul Integrării Europene, care se ocupă de activitățile legate de afacerile europene, trece în componența Departamentului pentru Afaceri Europene.

Ca urmare, din punctul de vedere al funcționării a două instituții, există o diferențiere clară între componenta de dezvoltare regională, care rămâne în activitatea Ministerului Integrării Europene, și componenta de afaceri europene, care trece în cadrul Departamentului de Afaceri Europene.

În ceea ce privește înființarea departamentului, dumneavoastră vă puteți pronunța dacă ar fi fost o încălcare a Constituției, prin înființarea unui nou minister, ar fi trebuit să existe o astfel de observație, sigur, pe parcursul ședințelor pe care le-am parcurs în comisiile de specialitate.

Dar, având în vedere că acest departament este trecut explicit a fi înființat în subordinea primului ministru și nu la SGG, la Cancelarie sau în altă parte, el este un departament care are acest obiect de activitate.

Ca urmare, nu este înființarea unui nou minister. Este vorba de o instituție, nu de un nou minister.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul președinte Relu Fenechiu.

 
   

Domnul Relu Fenechiu:

Domnule președinte,

Vă rog să luați act de faptul că în art. 8, la alin. (4) scrie foarte clar că în plenul Camerei Deputaților nu pot fi depuse amendamente de fond și să discutăm pe raportul comisiei și doar atât. Amendamente au fost depuse până acum.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Pușcaș.

 
   

Domnul Vasile Pușcaș:

Domnule președinte,

Încă o dată vă spun: nu am absolut nici o intenție, decât să fim foarte serioși.

În urmă cu o săptămână, prin votul nostru, Parlamentul a decis ca amendamentele să fie discutate luni, de către Comisia pentru administrație. Nu au fost discutate luni de către Comisia pentru adminstrație! Nu au fost discutate marți de către Comisia pentru administrație! Iar acum, sigur că da, dacă doriți, rămânem cu pumnul în gură, nu este nici o problemă, domnule președinte de comisie. Dar, totuși, a fost un plen al acestei Camere, care a decis ca în termen de ... să se discute în comisie.

Deci, dumneavoastră aveți atâta putere încât bateți decizia plenului, sunt de acord.

Atunci, ceea ce spunea domnul coleg, suntem "curat" constituțional.

Dar, dacă mergem pe formula aceasta, atunci nu înțeleg ce rost mai avem noi în această Cameră, domnilor colegi.

Stăm aici și numai legiferăm? Păi, atunci, stăm, ridicăm mâna pe o ordonanță de urgență care, sigur că da, este urgentă, pentru că ar fi trebuit să se întâmple lucrul acesta anul trecut, să se producă o restructurare a Guvernului anul trecut.

Cum este posibil ca, în continuare, noi să discutăm ce ar trebui să facem în Uniunea Europeană și iată că suntem în Uniunea Europeană.

Eu îl înțeleg pe distinsul reprezentant al Guvernului aici. Nu el este de vină că este pus într-o asemenea situație. Este decizia Guvernului, a primului ministru, care a întârziat.

Dar noi, ca membri ai Parlamentului, ca membri ai acestei Camere, înțeleg că nu mai facem altceva decât votăm ordonanțe care ne sunt aduse în ultimul moment și punem România în situații jenante, cu votul nostru. Nu cred că este corect, domnule președinte!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

V-aș ruga să-i pemiteți colegului dumneavoastră de la Partidul Național Liberal să intervină și vorbiți dumneavoastră, în calitate de președinte al comisiei, la urmă.

Stimați colegi,

Nu vreau să prejudec situația înainte de a vota dumneavoastră. Vă amintesc, însă, o practică a noastră, că ori de câte ori o comisie nu face raportul suplimentar, există practica de a se discuta orice amendament în plen, iar despre acest amendament eu vreau să vă spun că poate fi socotit și un amendament de formulare corectă, din moment ce se spune că fondul problemei se regăsește și în conținutul legii.

Vă rog.

 
   

Domnul Mihăiță Calimente:

Domnule președinte,

Țin să remarc că la art. 2, vorbesc pe fond, se spune clar că funcționează ca departament și nu ca și minister. Iar, mai departe, la art. 4, se explică foarte clar de unde se ia structura, cui se subordonează, se vorbește de Secretariatul permanent pentru afaceri europene din cadrul Cancelariei primului ministru, de unde se ia și personalul.

Deci, rezultă foarte clar, din art. 4, că nu este vorba despre un nou minister, ci despre un simplu departament. Și dacă am folosi sau am modifica textul "... din subordinea primului ministru..." deja mi se pare redundant, din moment ce există această explicație la art. 4.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Haideți să nu umblăm după logică, să ne raportăm și la tehnica legislativă potrivit căreia titlul unei legi trebuie să redea, în esență, conținutul acesteia. Ca să nu existe nici un fel de dubii.

Domnul Relu Fenechiu.

 
   

Domnul Relu Fenechiu:

Domnule președinte,

Constat că noi, totuși, am trecut la dezbaterea pe articole, așa că nu cred că mai are sens să discutăm când s-a trimis la comisie, când s-a hotărât să fie termenul maxim pentru depunerea amendamentelor.

Într-adevăr, săptămâna trecută s-a spus că se dă termen o săptămână, dar tot la fel de adevărat este că s-a dat termen limită de depunere a amendamentelor data de joi.

Or, noi, amendamentele le-am avut abia ieri după amiază și, practic, nu puteam sub nici o formă să discutăm pe acele amendamente care schimbau fundamental întreaga lege.

Dar, nu vreau să revenim la acest lucru, am spus-o doar pentru stenograma ședinței. Suntem, în acest moment, la dezbaterea pe articole și vă propun să trecem în continuare la vot.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Supun atunci votului dumneavoastră propunerea pe care a făcut-o domnul deputat Vasile Pușcaș, ca în cuprinsul titlului și al articolului unic, atunci când se vorbește de departament, să se facă precizarea "în subordinea primului ministru".

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra acestui amendament, care este și de fond, dar este și de formulare corectă.

Vă rog să vă pronunțați prin vot electronic.

S-a încheiat procedura de vot. Vă rog să afișați rezultatul. Cu 66 de voturi pentru, 43 împotrivă, 2 abțineri, amendamentul domnului Pușcaș a fost admis.

 
   

Trecem la titlul ordonanței de urgență. Presupun că și la titlu este vorba de inserarea aceluiași amendament.

Domnule Pușcaș? Este evident că așa este.

La art. 1 din ordonanță, comisia nu are nici un amendament. Dacă aveți dumneavoastră? Votat în unanimitate.

La art. 2 nu sunt amendamente de la comisie. Votat în unanimitate, dacă nu aveți obiecțiuni.

La art. 3, vă rog să observați amendamentul 6 al comisiei, care se derulează de la pagina 6 până la pagina 16. Urmăriți amendamentele comisiei de la lit. j), precum și de la pct. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 și pct. 2.

Dacă aveți obiecțiuni la aceste amendamente ale comisiei? Nu. Adoptate în unanimitate.

La art. 4, pct. 7 din raport, comisia nu are amendamente. Dacă aveți dumneavoastră obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

La art. 5 vedeți pct. 8 din raport. Comisia nu a avut amendamente, nici dumneavoastră. Votat în unanimitate.

Articolul 6. Nu sunt obiecțiuni din partea dumneavoastră, nici comisia nu a avut. Votat în unanimitate.

La pct. 10. Urmăriți pagina 18 din raport. Comisia propune ca după art. 6 să fie introduse și art. 61, 62, 63, 64.

Dacă la vreunul din aceste texte nou introduse aveți obiecțiuni? Nu. Adoptate toate patru în unanimitate.

Urmăriți, vă rog, art. 7, pct. 11 din raport, prin care comisia propune un amendament la alin. 3.

Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul de la pagina 22? Nu. Votat în unanimitate.

Articolul 8. Nu sunt obiecțiuni, nici amendamente. Votat în unanimitate.

Articolul 9. Urmăriți, vă rog, amendamentul comisiei de la pagina 22 și 23, amendamentul de la pct. 12. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate.

Articolul 10, pct. 13 din raport. Nu sunt amendamente la comisie. Dacă aveți dumneavoastră? Nu. Votat în unanimitate.

Articolul 11. Nu sunt amendamente. Dacă aveți obiecțiuni? Votat în unanimitate.

Articolul 12 și 13, care sunt și ultimele. Dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut amendamente. Votate în unanimitate.

Va rămâne proiectul de lege de aprobare a ordonanței la votul final care se va desfășura în această ședință.

Punctul 6 vă reamintesc că a rămas la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.40/2006 pentru aprobarea și finanțarea programelor multianuale prioritare de mediu și gospodărire a apelor (rămas pentru votul final).  

Pct.7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 40/2006 pentru aprobarea și finanțarea programelor multianuale prioritare de mediu și gospodărire a apelor.

Suntem Cameră decizională. Rog inițiatorul să prezinte pe scurt și apoi comisia să propună timpii de dezbatere, după ce prezintă și raportul.

   

Doamna Lucia Ana Varga (secretar de stat, Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor):

În cadrul procesului de aderare a României la Uniunea Europeană, problematica de mediu și de gospodărire a apelor joacă un rol deosebit de important.

Pentru a putea îndeplini angajamentele asumate în perioada 2007-2013, sunt necesare investiții în valoare de aproximativ 18 miliarde, iar din fondurile comunitare fiind asigurate doar 4 miliarde de euro. Presiunea cea mai mare de investiții este prevăzută a fi pentru următorii 7 ani.

O mare parte din perioada de tranziție negociată cu Uniunea Europeană pentru Capitolul 22 "Protecția mediului înconjurător", au termen limită pentru conformare anul 2013.

Prin urmare, este necesară finanțarea ca primă fază a unor planuri de investiții pe termen lung în sectorul de apă și apă uzată și de deșeuri.

Față de cele prezentate, a fost elaborat prezentul proiect de Lege în vederea aprobării Ordonanței de urgență a Guvernului pentru aprobarea și finanțarea programelor multianuale prioritare de mediu și de gospodărire a apelor, pe care îl supunem spre adoptare, cu modificările aduse de comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților, modificări pe care le susținem.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Rog din partea comisiei sesizate în fond să se prezinte raportul și timpii de dezbatere.

 
   

Domnul Traian Constantin Igaș:

Da, domnule președinte, mulțumesc.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și Comisia pentru buget, finanțe și bănci au fost sesizate pentru dezbaterea și avizare în fond, în procedură obișnuită, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 40/2006 pentru aprobarea și finanțarea programelor multianuale prioritare, de mediu și gospodărire a apelor.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul Comisiei juridice, de disciplină și imunități și avizul Consiliului Legislativ.

Prin obiectul de reglementare și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Raportul comun al comisiei a fost adoptat în unanimitate.

Senatul a adoptat proiectul de lege în ședința din 26 octombrie 2006, iar în urma dezbaterilor comisiile propun adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Ați propus timpii de dezbatere?

 
   

Domnul Traian Constantin Igaș:

Timpi de dezbatere: 5 cu 1 minut.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului, stimați colegi.

Vă rog să urmăriți raportul comisiei.

 
     

Domnul Vasile Pușcaș (din sală):

Iar nu mă vedeți?

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Regulamentul era că veniți la domnul secretar și vă înscrieți la cuvânt, domnule deputat.

Vă rog să vă înscrieți la domnul secretar de ședință și vă dau cuvântul.

Domnule deputat Pușcaș, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Vasile Pușcaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să vă spun că mă întristează puțin acest proiect legislativ, datorită faptului că l-am fi așteptat în 2005. Când s-a negociat capitolul de mediu, s-au negociat planurile de implementare pentru fiecare subdomeniu și domeniu care a constituit perioadă de tranziție, pentru ca, începând din 2007, să poată să înceapă finanțarea. Dacă abia acum trecem la acest act legislativ, este clar să 2007 nu va mai putea fi finanțat, nu va putea beneficia.

De aceea, este, într-adevăr, o ordonanță de urgență, este, dacă doriți, supraurgentă, dar, totuși, nu înțelegem de ce vine Guvernul acum, în 2007, cu inițiative, cu documente care ar fi trebuit în 2005, 2006, să constituie preocuparea Guvernului, ca să avem o pergătire adecvată a României în Uniunea Europeană.

2006, în iunie, ar fi trebuit, cel târziu, pentru ca oamenii să-și poată pregăti lucrurile. Dar finanțările înseamnă să tragi din bănci, din grupuri ș.a.m.d. Deci, nu este o joacă.

De aceea, domnilor colegi, noi susținem proiectul acesta, este indiscutabil. Regretăm doar că vine în 2007, în Parlament, și că în felul acesta, practic, noi dovedim încă o dată că facem o lucrare de pregătire a aderării când deja suntem în Uniunea Europeană. Iar costurile, propun să fie trecute în salariul Guvernului.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Să socotim intervenția dumneavoastră ca o intervenție generală?

 
     

Domnul Vasile Pușcaș:

Da.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai dorește și altcineva să intervină? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege și a ordonanței.

La titlul proiectului de lege, dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut amendamente. Nu. Votat în unanimitate.

La articolul unic, urmăriți amendamentul 2, articolul este cel care cuprinde dispoziția de aprobare și se propune ca aprobarea să fie cu completări.

Dacă sunt obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Titlul ordonanței de urgență. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art. 1. Comisia nu a avut amendamente, nici dumneavoastră intervenții sau obiecțiuni, votat în unanimitate.

Prin pct. 5, comisia propune ca la art. 2 să se facă amendamente, la lit. i) și la lit. c).

Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul nr. 5? Votat amendamentul 5, referitor la art. 2, în formula propusă de comisie.

La art. 3, urmăriți amendamentul 6.

Dacă aveți obiecțiuni la aceste amendamente? Sunt mai multe, înșirate de la pag. 6 până la pag. 7, la pct. 6 din raport. Nu aveți amendamente.

Votate, amendamentele comisiei, în unanimitate.

La pct. 7 și 8, aveți art. 4 și 5 din ordonanță.

Dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut amendamente. Nu.

Votate în unanimitate.

La art. 6 și 7, comisia nu a avut amendamente, dacă aveți dumneavoastră obiecțiuni? Nu. Votate în unanimitate.

Vom supune proiectul votului final, în ședința de astăzi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.131/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr.508/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea în cadrul Ministerului Public a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (rămas pentru votul final).  

Stimați colegi,

În ședința de ieri, s-a hotărât ca, tot la prima oră, să fie luat Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.131/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr.508/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea în cadrul Ministerului Public a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. Îl găsiți în ordinea de zi la pct. 13. Repet, s-a decis ca acesta să fie luat la prima oră, împreună cu proiectul de la pct. 5.

Rog inițiatorul să prezinte pe scurt proiectul.

Suntem în procedură de urgență.

Nu e nimeni de la Ministerul Justiției? Nu.

Dau cuvântul Comisiei juridice, pentru a prezenta raportul și propunerea de dezbatere.

   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Potrivit art. 73 alin.(3) din Constituție, Camera Deputaților este primă Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

De asemenea, Comisia pentru muncă și protecție socială a avizat favorabil.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil această propunere, cu anumite observații și propuneri.

În Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost dezbătută această propunere legislativă și, în urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități propun plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.131/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr.508/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea în cadrul Ministerului Public a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, cu amendamentele admise, care sunt prezentate în anexa la prezentul raport.

În raport cu conținutul și obiectul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă dorește cineva să intervină? Domnule Zegrean, poftiți.

Nu am reținut dacă ați propus timpii de dezbatere? Vă rog să-i propuneți, ca să știe domnul Zegrean în ce interval...

 
     

Domnul Florin Iordache:

Propunem 10 minute timp total și 2 minute de intervenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Deci, s-au propus 10 minute de dezbateri totale, 2 minute de intervenție, domnule Zegrean.

 
   

Domnul Augustin Zegrean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Grupul parlamentar al Partidului Democrat va vota împotriva propunerii comisiei, de respingere a acestei legi, pentru că noi apreciem că nu există niciun motiv ca Ordonanța nr. 131/2006 să nu intre în vigoare, adică, să nu rămână în vigoare. Modificările care se aduc prin această ordonanță nu fac altceva decât să sistematizeze legislația referitoare la DIICOT și la activitatea acestuia, sunt dispoziții legale care se regăsesc în alte acte normative și au fost adunate acum, în această ordonanță.

Este vorba, aici, despre dispoziții care simplifică oarecum competența DIICOT, competența acestuia va fi în continuare doar pentru infracțiuni foarte grave sau pentru infracțiuni comise de grupuri infracționale. De asemenea, s-a constituit o sumă de 1 milion de lei la dispoziția șefului DIICOT pentru infracțiunile flagrante. Și s-au adunat în această lege dispoziții din legi anterioare, referitoare la interceptarea convorbirilor telefonice, a comunicațiilor și la verificarea conturilor bancare.

Sigur, acest art. 16 este cel care a stârnit multe discuții, dar, dacă cei care au tras diverse fumigene în legătură cu el ar fi citit legislația existentă, și-ar fi dat seama că nu se întâmplă nimic grav, că nu se modifică legislația prin acest articol, ci doar se grupează în această lege toate dispozițiile referitoare la DIICOT.

De aceea, noi propunem retrimiterea proiectului de lege la Comisia juridică, pentru a se discuta pe articole și a se întocmi un raport de admitere.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule vicepreședinte Bolcaș, doriți să interveniți?

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Am cerut cuvântul la dezbateri generale, dar, mai întâi, o procedură, pe care vă rog să nu mi-o contabilizați la minute. Conform Regulamentului, dezbaterile generale nu se contabilizează la timpii de dezbateri, aceștia se fixează după dezbaterile generale.

Dar mă voi rezuma la cele două minte, pentru a spune că această ordonanță de urgență este expresia directă a incoerenței legislative cu care ne-a obișnuit actualul ministru al justiției. Este vorba de o incoerență legislativă, în sensul că la ora actuală, în materie penală, actele de urmărire penală, într-un regim normal și democratic, sunt puse sub controlul direct al judecătorului, al încuviințării judecătorului.

Vă reamintesc că în această sală am discutat despre ceea ce s-a solicitat și cu alte ocazii, procurorul care efectuează acte de urmărire penală să aibă dreptul discreționar de a lua o serie de măsuri care vizează drepturile fundamentale ale omului, fără acordul prealabil al unui judecător delegat.

De data aceasta, ne aflăm într-o situație similară, și atunci, nu pot să nu spun că ceea ce este incoerență, de fapt, este coerență spre spre totalitarism.

S-a vorbit de la această tribună despre "clevetitorii" care combat această ordonanță de urgență. Este prima oară când vin cu un dosar complet la mine, vi-l pun la dispoziție și dați-mi voie să mă aplec și după paginile care mi-au scăpat, pentru că dosarul este mare, "clevetitorii" sunt organizațiile nonguvernamentale. Nu spun "societatea civilă", pentru că societatea civilă, pentru mine, este alcătuită din cei care produc în România: patronate și sindicate, dar sunt organizații care își impun punctele de vedere și care au declanșat această amplă dezbatere de presă, și adăugăm aici și analiști politici și oameni de presă, care au criticat acest accent spre totalitarism.

Doamna ministru al justiției nu știe să construiască o justiție care să acționeze eficient într-un regim democratic, nu știe că apărarea drepturilor reprezintă garanția aflării adevărului, acesta este principiul fundamental. Nu apărăm drepturile unor infractori pentru că sunt infractori, apărăm niște drepturi procesuale pentru a putea afla cu corectitudine adevărul.

Și atunci, neștiind să lucreze în acest mod, ne pune în fața unor acțiuni de forță, pe care eu le numesc "demne de un regim totalitar". Și, evident, interceptarea comunicațiilor electronice, controlul asupra conturilor bancare, făcute discreționar de o persoană, fără acordul unui judecător, nu este democrație.

Categoric vom vota împotrivă!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Din partea comisiei? Domnul Florin Iordache intervine din partea Grupului Partidului Social Democrat, în numele comisiei s-a pronunțat.

 
   

Domnul Florin Iordache:

În numele comisiei, v-am prezentat raportul, stimați colegi.

Nu sunt motive pentru a retrimite și, mai mult, se împlinește și timpul constituțional, fiind primă Cameră sesizată, probabil că este un artificiu de care profită colegii de la PD, pentru a nu fi aplicat în această formă, cer retrimiterea. Dar nu sunt motive, noi am discutat aseară, aceasta este.

Stimați colegi, pentru mine nu e o noutate, este un mod șmecheresc, așa cum ne-a învățat doamna Monica Macovei în ultima perioadă, a profitat de vacanța parlamentară și fără a ține cont, în primul rând, de prevederile art. 115 din Constituție, care spune foarte clar domeniile unde pot ordonanțele de urgență să legifereze, și la paragraful (6) din art. 115 se spune: "Ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale, nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile, îndatoririle prevăzute în Constituție".

Probabil că Constituția este prea mică ca să o poată lua în seamă doamna ministru Macovei și de aceea a profitat, șmecheresc, în decembrie, să vină cu această ordonanță.

De asemenea, contrar Declarației Universale a Drepturilor Omului, art. 12, care vizează viața intimă, familială și privată, unde se spune foarte clar că: "Autoritățile publice respectă și ocrotesc viața intimă, familială și privată", de asemenea, dumneaei nu ține cont nici de Declarația Universală, nu ține cont nici de art. 26, care vizează ce v-am spus eu dumneavoastră, nu ține cont nici de art. 28 din Constituție, care vizează secretul corespondenței, unde se spune foarte clar că în ce privește: "...convorbirile telefonice și celelalte mijloace legale de comunicare, secretul este inviolabil". De asemenea, nu ține cont această ordonanță nici de art. 53 din Constituție, care reglementează restrângerea exercițiului unor drepturi sau a unor libertăți.

Deci, vedeți, v-am dat citire numai la patru articole care prevăd, în Constituție, că această șmecherie tip "Macovei" a venit în fața Parlamentului, în loc să vină în procedură normală, să dezbată, dacă, într-adevăr, trebuia modificată Legea nr. 508/2004. Dar, în loc să aibă tăria să vină în fața Parlamentului sau măcar în fața Comisiei juridice, dumneaei umblă prin televiziuni și reglementează la televizor reforma. Cu sprijinul anumitor ong-uri, strânge oamenii în piață pentru a o susține. Dar ce să susțină? Că, de fapt, reforma ar trebui făcută în Parlament, și nu în piețe, fără să o parte din aceste ong-uri, în perioada 2005-2006, au avut contracte cu Ministerul Justiției și, normal, fiind plătite de la Ministerul Justiției, acum, trebuie să vină și să o susțină în piață.

Repet, este foarte clar, dacă se vrea reformă, să se vină în Parlament, nu în piață.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Eu nu pot să pun în discuție scopul propunerii domnului deputat Zegrean, de a fi retrimis proiectul la comisie, nu pot decât să supun votului dumneavoastră această propunere de restituire a proiectului la comisie, pentru a se continua dezbaterile.

Vă rog să vă pronunțați prin vot și să o faceți pe calea votului electronic.

Propunerea a fost respinsă cu 85 de voturi împotrivă, 43 pentru, 6 abțineri.

 
   

Trecem la dezbaterea raportului comisiei.

Comisia ne propune, la pct. 1, modificarea titlului legii, din "lege pentru aprobare", în "lege pentru respingere".

Dacă aveți obiecțiuni la acest amendament? Domnule deputat Buda, vă rog. Îmi cer scuze că vă reamintesc timpii de dezbatere.

 
   

Domnul Daniel Buda:

Vorbesc repede, domnule președinte, mulțumesc foarte mult.

Voi fi foarte scurt, domnilor colegi și doamnelor colege, pentru că suntem puși în situația în care cel care vrea să omoare un șoarece își dă foc la casă. Într-adevăr, s-a spus aici că această ordonanță cuprinde foarte multe chestiuni care ar face-o ca să fie contrară Constituției. Poate că sunt unele chestiuni care, într-adevăr, sunt discutabile, sunt unele chestiuni care sunt interpretabile, însă soluția care ar fi trebuit să fi fost adoptată în această ipoteză nu ar fi fost aceea să respingem in corpore această ordonanță, pentru că, în ciuda evidențelor, sunt unele chestiuni care interesează, până la urmă, organizarea și funcționarea acestei structuri. Și aș da numai un singur exemplu în această direcție, acela al reglementării competenței, și anume, al transferării în sarcina acestei instituții doar a acelor infracțiuni, care, într-adevăr, sunt cu adevărat grave.

Aș vrea să vă spun că prin respingerea acestei ordonanțe nu se face altceva decât se păstrează mai departe acele aspecte pe care dumneavoastră le-ați criticat, în sensul că posibilitatea procurorului de a supraveghea conturile bancare sau de a intercepta corespondența există reglementată încă în vreo patru acte normative. Prin urmare, prin faptul că se respinge astăzi această ordonanță, domnule Iordache, nu ați făcut absolut nimic, decât, mai departe, ați lăsat aceeași ambiguitate în legislație.

Prin urmare, domnule președinte, eu apreciez că se impune respingerea acestui amendament. Dumneavoastră aveți posibilitatea, încă o dată, să uzați de dreptul dumneavoastră de a trimite la comisie acest proiect de lege, iar acolo să lucrăm în mod chirurgical și să eliminăm acele prevederi care sunt într-adevăr controversate.

Mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Retrimiterea la comisie nu mai poate fi pusă în discuție, însă, având în vedere obiecțiunile dumneavoastră, amendamentul comisiei trebuie supus la vot.

Vă rog să urmăriți, așadar, amendamentul nr. 1 al comisiei, care ne propune schimbarea titlului legii, din "lege pentru aprobare", în "lege pentru respingere".

Vă rog să vă pronunțați prin vot electronic. S-a încheiat operațiunea de vot, să așteptăm afișarea rezultatului. Propunerea comisiei, la titlul proiectului de lege, la amendamentul 1, a fost admisă cu 89 de voturi pentru, 39 împotrivă și 3 abțineri.

 
   

Cuprinsul articolului unic. Vă rog să urmăriți amendamentul 2 al comisiei. Comisia propune transformarea articolului, din articol de aprobare, în articol de respingere a Ordonanței nr. 131/2006.

Dacă sunt obiecțiuni la raport? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră acest amendament, vă rog să vă exprimați prin vot asupra amendamentului comisiei, repet, amendament de respingere a Ordonanței nr. 131/2006.

S-a încheiat operațiunea de vot, să așteptăm rezultatul. Cu 83 de voturi pentru, 40 de voturi împotrivă și 3 abțineri, amendamentul nr. 2 a fost admis. Ca atare, s-a votat cuprinsul articolului unic, de respingere a ordonanței.

 
   

Vom supune legea în ansamblu votului final, astăzi.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind unele măsuri pentru accelerarea combaterii corupției (rămasă pentru votul final).  

Revenim la ordinea de zi, astfel cum a fost prezentată, mai exact, la pct. 8 - Propunerea legislativă privind unele măsuri pentru accelerarea combaterii corupției.

Suntem primă Cameră sesizată.

Suntem în prezența unei legi organice.

Comisia juridică propune, de asemenea, respingerea și își menține această propunere.

Dacă doriți să participați la dezbateri, careva? Nu.

Vom supune propunerea comisiei, de respingere a propunerii, votului final de astăzi.

Dezbaterea Proiectului de Lege pentru acceptarea unor amendamente la Anexa la Convenția privind facilitarea traficului maritim internațional (FAL), adoptată la Londra la 9 aprilie 1965, astfel cum a fost amendată, adoptate de către Comitetul de Facilitare al Organizației Maritime Internaționale prin Rezoluția FAL.6(27) la Londra la 9 septembrie 1999 și Rezoluția FAL.7(29) la Londra la 10 ianuarie 2002 (rămas pentru votul final).  

La pct. 9 - Proiectul de Lege pentru acceptarea unor amendamente la Anexa la Convenția privind facilitarea traficului maritim internațional (FAL), adoptată la Londra la 9 aprilie 1965, astfel cum a fost amendată, adoptate de către Comitetul de Facilitare al Organizației Maritime Internaționale prin Rezoluția FAL.6(27), la Londra la 9 septembrie 1999, și Rezoluția FAL.7(29), la Londra la 10 ianuarie 2002.

Suntem în prezența unei legi ordinare.

Suntem prima Cameră sesizată.

Rog inițiatorul să prezinte această lege.

   

Domnul Alexandros Galiatatos (secretar de stat, Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului) :

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de lege reglementează acceptarea unor amendamente la Anexa Convenției privind facilitarea traficului maritim internațional, adoptate la Londra la 9 aprilie 1965, astfel cum a fost amendată, adoptată de către Comitetul de Facilitare al Organizației Maritime Internaționale (IMO) prin Rezoluția FAL.6(27), la Londra la 9 septembrie 1999, și Rezoluția FAL.7(29), la Londra la 10 ianuarie 2002.

Aceste noi amendamente la Anexa Convenției FAL au fost adoptate de Comitetul de Facilitare la 10 ianuarie 2002, prin Rezoluția FAL.7(29). Adoptarea acestor amendamente implică introducerea de noi standarde și practici recomandate, referitoare la pasagerii clandestini și tratamentul acestora la bordul navei, dreptul de rezidență, expulzarea sau returnarea refugiaților, introducerea manifestului privind mărfurile periculoase.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Stimați colegi, înainte de a da cuvântul reprezentantului comisiei, domnul Bivolaru, dați-mi voie să facem o mică pauză de diplomație parlamentară. Ne vizează Parlamentul și țara o delegație a Parlamentului Republicii Albania, condusă de doamna Jozefina Coba Topalli, care este prezintă în sala noastră, și vă rog să o salutați cu prietenie. (Deputații se ridică în picioare și aplaudă prezența delegației albaneze.) Vă mulțumesc.

Domnule Bivolaru, v-aș ruga să prezentați raportul comisiei.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu pot să renunț, colegul Gheorghiof a întrebat de ce mai votăm acest lucru, dacă nu mai avem flotă... (Râsete, aplauze.)

Această ordonanță sau, mai bine zis, această lege prin care se dorește să se alinieze legislația română pe baza unor amendamente care au fost acceptate, a fost trecută și prin comisia de fond, s-a întocmit un raport. În raportul inițial, domnule președinte, s-a susținut de către comisie să adoptăm în Cameră forma venită de la Senat, respectiv, chiar forma inițiatorului. Dar o să ne permiteți, de comun și cu inițiatorul, să producem două mici eliminări din text, la art. 1 și la art. 2, care nu țin de fondul problemei, țin de o anumită tehnică legislativă, și, mai ales, că este și puțin ambiguu textul care se solicită să îl eliminăm.

Restul..., vă supunem dezbaterii respective acest raport, pentru adoptare.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Dacă dorește cineva să intervină la dezbateri generale?

 
   

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Mihei Andrian, Grupul parlamentar al P.N.L.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog.

 
   

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Această convenție care se aplică, deja, de 42 de ani, în țările care au o tradiție maritimă, și care aduce beneficii agenților economici, la noi în țară, se aplică, sau, mai bine spus, se mimează aplicarea ei, de 8 ani de zile. De ce spun că "se mimează" aplicarea acestei Convenții, care dorește, până la urmă, să faciliteze transportul maritim internațional, de fapt, să elimine timpii morți în operarea comercială a navelor? Este datorită faptului pe care îl regăsim chiar și în art. 4 al acestei legi: "Normele metodologice de punere în aplicare a prevederilor prezentei legi, precum și standardele și procedurile specifice României vor fi adoptate de către Guvern".

De fiecare dată, legile, în genere, care prevăd în preambul că vor fi elaborate metodologii, norme, de multe ori ele deviază de la esența, de la obiectul legii respective. Și o să vă dau aici niște exemple.

Această lege care adoptă Convenția FAL - și e adoptată de România în 1999 - are normele de aplicare prin Hotărârea de Guvern nr.1335/2000, unde, la art. 1 paragraful (10), se spune că: "Libera practică sanitară se acordă de către organul sanitar, după vizitarea navei".

Această procedură, în țările dezvoltate nu se mai aplică de zeci de ani de zile. Libera practică se acordă prin comunicat radio, în 24 de ore, intervalul de când se anunță sosirea navei respective. Până când ajunge organul sanitar să viziteze nava, la bordul navei deja urcă pilotul navei, comandantul navei, echipajul navei are legătură cu legătorii, cu remorcherele și, până la urmă, și cu agentul sanitar. Dacă nava este contaminată, fiți siguri că și cei care urcă la bordul navei sunt contaminați.

De aceea, ar trebui ca această hotărâre, noua hotărâre care se va da pentru aplicarea acestor prevederi, să elimine această practică care, până la urmă, nu duce la altceva decât la anumite elemente care generează corupție.

De asemenea, la art.14 se spune că autoritatea publică poate solicita, după caz, verificarea la bordul navei. Este vorba de revizia de sosire sau de plecare, care trebuie coroborată cu un art.19 din Hotărârea Guvernului nr.445/2002, care aplică Ordonanța de urgență a Guvernului nr.105/2001 referitor la frontiera de stat, unde se spune, în art.19 alin.1, "se poate executa un control preventiv la scara navei".

Vreau să vă spun că toate aceste elemente, "se poate", sau "se poate solicita, după caz, un anumit control",... este, de fapt, o regulă. Nici o navă nu începe operarea până când această comisie de revizie nu vine la bordul navei.

Vreau să vă spun că acest element nu face altceva decât să condiționeze începerea operațiunilor comerciale și la fel este generator de corupție. Mai ales că România a ratificat Convenția ISPS, vorbim aici de Codul internațional pentru siguranța navelor și a facilităților portuare. Și, cu această convenție, de fapt, porturile au devenit adevărate fortărețe și nu este cazul să mai discutăm aici de anumite contracte de securizare a porturilor maritime sau fluviale, care costă milioane de dolari.

iarăși o practică foarte învechită la noi, cu toate că comandantul navei, agentul navei care este reprezentantul armatorului și navei, certifică pe proprie răspundere că actele navei sunt valide. De asemenea, nava poate, pe perioada staționării într-un port, să fie controlată la orice zi, la orice oră din zi și noapte, dar fără a opri operarea comercială a navei, cu toate acestea, actele navei trebui să rămână la căpitănie, cu toate că, știm cu toții că o navă nu poate fi arestată decât printr-o hotărâre judecătorească.

Vreau să vă spun, încă o dată să subliniez că sunt proceduri care sunt standard. În această convenție este un articol care spune că aceste proceduri standard, impracticabile într-un anumit stat, trebuie să se transforme în proceduri specifice statului respectiv și sunt transmise deținătorului convenției. Cu toate acestea, ca la români, întotdeauna, noi transformăm totul în reglementări specifice și, de fapt, denaturăm sensul acestei convenții.

Aș ruga ca, - și aici, pentru aplicarea acestor proceduri sunt implicate 7 ministere -, în cazul în care aceste ministere nu specifică că toate aceste inadvertențe nu vor fi înlăturate și această mimare a convenției nu se va transforma într-o aplicare ad litteram a convenției, atunci, voi cere retrimiterea acestei legi la comisie, pentru a redacta o altă formă, astfel încât și Parlamentul României să-și poată spune cuvântul asupra normelor metodologice de aplicare a convenției.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, n-am înțeles: vreți să propuneți retrimiterea la comisie?

 
     

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Dacă nu vor ține seama de aceste puncte, atunci, rog retrimiterea la comisie.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Rog reprezentantul inițiatorului să se pronunțe.

 
   

Domnul Alexandru Galiatatos:

Suntem de acord cu modificările la art.1 și art.2, propuse de președintele comisiei.

Referitor la ceea ce a spus domnul deputat Mihei, suntem de acord ca viitoarea hotărâre de Guvern, care va reglementa modul de aplicare și normele metodologice, să elimine acele posibilități care duc la practicile care încă mai sunt balcanice în porturile românești.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, v-aș ruga să nu lăsăm colegii mei într-o dilemă. Deci, în privința art.1, art.2 și art.3 din proiectul de lege, aveți vreo obiecțiune? Vă angajați ca, în cuprinsul hotărârii, să luați niște măsuri în consonanță cu ce a propus ca angajament. E-n regulă, domnule deputat. S-a înțeles.

Trecem, stimați colegi, în aceste condiții, la dezbaterea proiectului de lege.

La titlul acestuia, dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

La art.1 și la art.2, dacă aveți obiecțiuni?

Domnul deputat Bivolaru.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte, la art.1, partea finală, sintagma "prevăzute în Anexa nr.1" să fie eliminată; la art.2, partea finală, sintagma "prevăzute în Anexa nr.2" să fie eliminată.

Este de acord și inițiatorul.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Este de acord inițiatorul? Da.

Supun votului dumneavoastră propunerea de eliminare a celor două sintagme din art.1 și art.2.

Cine este pentru? Votăm prin ridicare de mâini.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art.3, dacă sunt obiecțiuni? Votat în unanimitate.

La art.4? Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.5. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.6. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Domnul deputat Bivolaru vrea să intervină. Explicarea votului după ...

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Nu, nu. Nu explic, încă, votul.

Pe cale de consecință, ce s-a votat la art.1 și la art.2, art.7 se abrogă. Adică, este un proiect de lege, se elimină, mai corect.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră eliminarea art.7, consecința votului pe care l-ați dat la art.1 și art.2.

Tot prin ridicare de mâini, vă rog să vă exprimați.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supunem votului final, la sfârșitul ședinței, această lege.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Protocolului între România și Comunitățile Europene privind evaluarea conformității și acceptarea produselor industriale, semnat la București la 27 octombrie 2006, la Acordul European instituind o Asociere între România, pe de o parte, și Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 1 februarie 1993 (rămas pentru votul final).  

La pct.10 - Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului între România și comunitățile europene privind evaluarea conformității și acceptarea produselor industriale, semnat la București la 27 octombrie 2006; lege ordinară.

Comisia pentru industrii și servicii a propus respingerea, iar inițiatorul, vă rog să vă pronunțați și dumneavoastră, ca să se consemneze în stenogramă și să înțeleagă și colegii noștri cum vom vota.

   

Domnul Cosmin Mihai Popescu (secretar de stat, Ministerul Economiei și Comerțului):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere că prevederile acordului sunt caduce, deoarece, după 1 ianuarie 2007, prin aderarea României la Uniunea Europeană, au fost eliminate toate barierele tehnice în calea comerțului în ceea ce privește produsele industriale și tehnice, suntem de acord cu raportul de respingere formulat de Comisia pentru industrii și servicii.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai sunt alte intervenții? Nu. Vă mulțumesc.

Vom supune votului final această propunere.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aderarea României la Acordul pentru implementarea prevederilor Convenției Națiunilor Unite asupra Dreptului Mării din 10 decembrie 1982 în legătură cu conservarea și gestionarea stocurilor de pește aflate în zonele economice exclusive ale mai multor state riverane sau atât în zona economică exclusivă, cât și într-un sector adiacent zonei, și a stocurilor de pești mari migratori adoptat la New York în 4 august 1995 (retrimis comisiei).  

La pct.11 - Proiectul de Lege pentru aderarea României la Acordul pentru implementarea prevederilor Convenției Națiunilor Unite asupra dreptului mării din 10 decembrie 1982.

Se pare că este Ziua Marinei.

Domnul deputat Valeriu Tabără, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, dorește să facă o propunere.

   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Întrucât în conținutul legii se face referire la Legea Mării Negre, vă rugăm să ne permiteți să o reluăm în analiză la comisie, pentru o săptămână și, după aceea, s-o readucem în Parlament.

Propun retrimiterea la comisie.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă există comentarii la această propunere? Nu.

Supun votului dumneavoastră electronic această propunere. Vă rog să vă pronunțați; retrimiterea la comisie, deci.

S-a sfârșit operațiunea de vot. Rezultatul?

Cu 114 voturi pentru, un vot împotrivă și 3 abțineri, propunerea a fost retrimisă comisiei, care se va pronunța în termen de o săptămână.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.55/2005 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.68/2004 privind unele măsuri în domeniul învățământului, aprobată prin Legea nr.365/2005 (rămasă pentru votul final).  

La pct.12, avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.55/2005 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.68/2004 privind unele măsuri în domeniul învățământului; lege organică.

Se propune, de către Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, respingerea.

Dacă inițiatorul, sau comisia dorește să facă vreo precizare suplimentară?

Comisia? Doamna președinte, vă rog să vă susțineți propunerea de respingere.

   

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Suntem primă Cameră sesizată.

Comisia, cu 30 de voturi pentru respingere și 4 abțineri, a propus să fie respins acest proiect de lege, din următoarele motive: evitarea paralelismului legislativ, întrucât în Anexa nr.3 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr.68/2004, cu modificările și completările ulterioare, funcțiile didactice auxiliare de administrator financiar patrimoniu sunt prevăzute atât la studii superioare, cât și la studii superioare de scurtă durată și medii, cu notificarea că utilizarea acestor funcții va fi reglementată prin ordin al ministrului educației și cercetării.

Acest lucru a fost făcut prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr.484.7.bis/2004, iar funcția de casier, chiar dacă are atribuții financiar-contabile, nu poate fi echivalată decât cel mult cu funcția de administrator financiar de patrimoniu cu studii medii, deoarece condițiile pentru ocuparea acestei funcții prevăzute în legislația în vigoare sunt de absolvire a liceului sau a școlii generale.

Totodată, în situația în care conducerea Ministerului Educației și Cercetării, împreună cu sindicatele reprezentative din învățământ hotărăsc echivalarea funcției de casier cu funcția de administrator financiar cu studii medii, acest lucru se poate face prin emiterea unui ordin al ministrului educației și cercetării.

Deci, pentru aceste motive, comisia a hotărât respingerea.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva să intervină? Inițiatorul, sau altcineva? Nu.

Vom supune propunerea, la sfârșitul acestei ședințe, votului final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.77/2006 privind suspendarea executării silite a creanțelor fiscale administrate de Agenția Națională de Administrare Fiscală față de Societatea Națională Îmbunătățiri Funciare - S.A (rămas pentru votul final).  

Pct.14: Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.77/2006 privind suspendarea executării silite a creanțelor fiscale administrate de Agenția Națională de Administrare Fiscală față de Societatea Națională de Îmbunătățiri Funciare S.A.; procedură de urgență.

Rog inițiatorul să prezinte proiectul și să se pregătească comisia.

Nu este inițiatorul? Vă rog.

   

Domnul Istvan Töke (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale):

Domnule președinte,

Stimați deputați și doamne deputate,

Cu adresa PLx.nr.960, Biroul permanent a fost sesizat în legătură cu aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.77/2006.

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare suspendarea, pentru o perioadă de 6 luni, a executării silite a creanțelor fiscale, administrate de Agenția Națională de Administrare Fiscală față de Societatea Națională Îmbunătățiri Funciare S.A., având în vedere faptul că procesul de reorganizare a societății prin divizare, prevăzută de Legea îmbunătățirilor funciare nr.138/2004, cu modificările și completările ulterioare, a fost întârziat, iar executarea silită demarată de organele fiscale, blochează în continuare structurile financiare și comerciale ale acesteia.

Totodată, are și un impact negativ în plan social, respectiv în concedieri colective, precum și sistarea executării lucrărilor de îmbunătățiri funciare, din lipsă de fonduri.

Vă rugăm să adoptați, prin votul dumneavoastră, această ordonanță, cu amendamentele adoptate în comisie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Nini Săpunari, v-aș ruga să prezentați raportul comisiei sesizate în fond.

 
   

Domnul Nini Săpunaru:

La dezbaterea proiectului, au participat, în conformitate cu prevederile art.54 și ale art.55 din Regulamentul Camerei Deputaților, domnul Chițoiu Daniel, președinte al A.N.A.F., și domnul Popescu Stancu, director S.N.I.F.

Au participat 21 de deputați din totalul de 28 de membri ai comisiei. Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate de voturi.

Proiectul a fost adoptat de Senat în ședința din 6 decembrie 2006. Deci, este de competența decizională, acum, a Camerei Deputaților. Vă propunem votarea acestui proiect.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Propuneți și timpii de dezbatere, vă rog.

 
   

Domnul Nini Săpunaru:

Timp de dezbatere - 5 minute.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva să mai intervină?

Domnul deputat Dumitriu.

 
   

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Pentru cei care cunosc cât de cât situația de la S.N.I.F., de la îmbunătățiri funciare, se știe că acolo este un adevărat dezastru. Iar faptul că acest proiect de lege nu a trecut și pe la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, unde oamenii se mai pricep la ce este pe acolo, cred că este încă o dovadă de sfidare a Parlamentului, prin această propunere legislativă.

De aceea, am propus colegilor să votăm împotriva acestei inițiative.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Distinse coleg, eu văd aici un aviz de la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice.

Dacă mai dorește cineva să mai intervină?

Trecem la dezbaterea proiectului. Vă rog să urmăriți raportul comisiei, care este un raport cu amendamente.

La titlul proiectului de lege, nu sunt amendamente. Dacă aveți dumneavoastră? Nu. Votat în unanimitate.

În cuprinsul articolului unic, există un amendament la pct.2. Vă rog să-l urmăriți. Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Este vorba de aprobarea ordonanței, cu unele modificări.

La titlul ordonanței, comisia n-a avut obiecțiuni; nici dumneavoastră. Adoptat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic.

Vă rog să urmăriți amendamentul nr.4 al comisiei.

Dacă aveți obiecțiuni la amendament? Nu. Adoptat amendamentul, modificat cuprinsul articolului unic.

Legea va rămâne la vot final.

Voci din sală:

Domnule președinte, nu se aude în sală!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai sunt obiecțiuni la această lege? Că am înțeles că nu am fost auzit. Nu.

În aceste condiții, va fi supusă votului final la sfârșitul acestei ședințe.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.58/2005 pentru modificarea Legii nr.301/2004 - Codul penal și a Legii nr.294/2004 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal (rămas pentru votul final).  

La pct.15, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.58/2005 pentru modificarea Legii nr.301/2004, Codul penal, și a Legii nr.294/2004 privind executarea pedepselor; lege organică. Suntem în procedură de urgență.

Vă reamintesc că la 13 februarie plenul a retrimis proiectul comisiei, care a depus un nou raport suplimentar, prin care se menține propunerea de adoptare a legii privind aprobarea ordonanței.

Dau cuvântul inițiatorului și apoi domnului vicepreședinte Florin Iordache.

Da, se pare că a devenit o practică. Ministerul Justiției nu se prezintă la ...

   

Domnul Florin Iordache:

Este. Vă rog ...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Lăsați, atunci, reprezentantul ministerului să se pronunțe. Poftiți.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Dar practica era - ministrul sau secretar de stat, domnule președinte.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Să așteptăm să se prezinte stimatul coleg.

 
   

Domnul Ion Codescu (secretar de stat, Ministerul Justiției):

Ion Codescu mă numesc, secretar de stat în Ministerul Justiției. Doamna Kibedi a trebuit să plece.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Da. Domnule secretar de stat, vă rog să vorbiți în microfon, ca să vă audă colegii mei.

 
   

Domnul Ion Codescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Susținem aprobarea acestei ordonanțe de urgență, în primul rând pentru că, la data respectivă, când a fost adoptată ordonanța de urgență, ne aflam în imposibilitatea materială și umană de a aplica noul Cod penal.

Un al doilea motiv esențial este că existau neconcordanțe cu principiile fundamentale prevăzute de Constituție, existau neconcordanțe între prevederile noului Cod penal. Spre exemplu, sunt elocvente dispozițiile în materia concursului de infracțiuni care prevedeau atât cumulul juridic, cât și cumulul aritmetic, fără a institui criterii de alegere între cele două probleme cu privire la sancționarea tentativei care mergea până la detențiunea pe viață.

În ceea ce privește materia răspunderii penale a persoanei juridice, pedepsele complementare pentru aceasta, nu se permitea stabilirea momentului exact în care puteau fi acestea aplicate.

La momentul respectiv, în 2005, la fel, era insuficient personalul instanțelor și parchetelor care trebuia să aplice noile prevederi.

Pentru aceste motive, vă rugăm, ca și în dățile trecute, să aprobați această ordonanță de urgență.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul vicepreședinte al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, domnul Florin Iordache.

Poftiți, domnule deputat.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raportul Comisiei juridice, de disciplină și imunități este un raport de adoptare.

Reamintesc colegilor că, fiind o lege organică, nu a întrunit, de fiecare dată când a fost supusă plenului, numărul de voturi necesar - 167 de voturi - și, de aceea, conform prevederilor actualului regulament, este repusă, în fiecare sesiune.

Și de această dată, în Comisia juridică, de disciplină și imunități raportul este un raport de adoptare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

V-aș ruga să propuneți și timpii de dezbatere.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă propun timp total de dezbatere 10 minute, câte două minute pentru fiecare intervenție; este un singur articol.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt intervenții?

Nu există nici o intervenție la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege, întâi.

La titlul proiectului de lege, dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, care conține dispoziția de aprobare a ordonanței.

Dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanței de urgență? Nu sunt obiecțiuni.

Nici domnul Stanciu nu are obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Art.I.

Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.II din ordonanță.

Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.III.

Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Dacă mai sunt alte probleme în legătură cu acest proiect?

Trecem la următorul punct de pe ordinea de zi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii pomiculturii nr.348/2003 (rămas pentru votul final).  

Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii pomiculturii; prioritate legislativă, lege ordinară.

Rog inițiatorul să-l prezinte.

Domnul secretar Ion Munteanu.

Domnul secretar Ion Munteanu l-a delegat pe domnul Valeriu Tabără. Sper să nu delege și dumnealui pe altcineva.

   

Domnul Valeriu Tabără:

Nu. De fapt, am să fiu foarte scurt.

Proiectul de lege face o modificare a Legii pomiculturii, îmbunătățind-o pe aceasta și ușurând aplicarea ei.

Vă rog foarte mult să-i dați votul.

Vă mulțumesc mult.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Să înțeleg că ați vorbit și ca președinte de comisie, sau mai vorbiți o dată? Vă rog. Vă rog. Vă rog.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Aș citi doar concluziile.

Raportul comisiei a fot adoptat în unanimitate, în ședința din 14 februarie 2007.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 6 decembrie 2006.

Proiectul de lege, potrivit art.75 alin.(1) și alin.(3) din Constituția României, republicată, și art.92 alin.(9) pct.1 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, este de competența decizională a Camerei Deputaților.

În urma dezbaterilor, comisia propune admiterea, cu modificări, a proiectului de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunt colegi care doresc să participe la dezbateri generale?

Domnul Timar. V-aș ruga.

 
   

Domnul Liviu Timar:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Legea pomiculturii este o lege foarte importantă pentru România, având în vedere potențialul de care dispune țara noastră în acest domeniu, în ceea ce privește diversificarea speciilor care pot fi cultivate în România.

Iar, pe lângă acest lucru, de ce să nu recunoaștem că, prin intermediul pomiculturii, România poate să iasă la export și este o nișă pe piață cu care România poate să iasă în Uniunea Europeană.

Ce aș vrea eu să subliniez încă și trebuie să fim foarte atenți, chiar dacă avem o lege foarte bună, care corespunde cerințelor Uniunii Europene, trebuie să fim foarte atenți că, din 1990, în România s-au distrus peste 60 de mii de hectare de plantații pomicole.

În 1990, România avea în jur de 230 de mii de hectare, iar, la această dată, are în jur de 160 de mii de hectare.

Aceasta este o problemă deosebită, pe care trebuie să o gestionăm cu responsabilitate în perioada care urmează.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai dorește cineva să intervină? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Urmăriți, vă rog, raportul comisiei.

La titlul acestuia, nu sunt amendamente din partea comisiei.

Dacă aveți dumneavoastră? Nu.

Votat în unanimitate.

Art.I.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Art.1 din lege.

Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.2.

Vă rog să urmăriți pag.3 din raport.

Comisia nu are amendamente la textul Senatului.

Dacă aveți dumneavoastră? Nu.

Votat în unanimitate.

La art.3.

De asemenea, comisia nu are amendamente la textul Senatului.

Votat în unanimitate.

Titlul Capitolului 3, urmăriți punctul 9. Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Punctul 10 din raport. Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Punctul 11 nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Punctul 12 nu sunt obiecțiuni.

La alin. (1) și (2) ale art. 6, dacă aveți dumneavoastră?

Votate în unanimitate în formula Senatului.

La alin. (3) vă rog să urmăriți pagina 6 din raport. Există un amendament. Dacă aveți obiecțiuni?

Adoptat amendamentul comisiei pentru alin. (3). Restul textului, inclusiv alin. (4) rămâne nemodificat.

La art. 8 pct. 14, nu sunt obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră?

Votat în unanimitate.

Art. 9, urmăriți amendamentul 5, pe pagina 7.

Votat amendamentul comisiei.

Punctele 16, 17 și 18 din raport vizează art. 15 și titlul Secțiunii a III-a. Nu sunt obiecțiuni.

Votat textul prezentat de comisie.

Punctul 19 din raport.

Votat în unanimitate.

Punctul 20.Votat în unanimitate.

Punctul 21.Votat.

Punctele 22, 23. Votate.

Punctul 24. Votat.

Punctul 25. Votat.

La pct.26, vă rog să urmăriți pagina 14 din raport. Deci pentru art. 23 urmăriți amendamentul 26, care începe la pagina 13 și se termină la pagina 15.

Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 26? Nu aveți.

Votat amendamentul comisiei pentru acest text.

La punctele 27, 28, 29 nu sunt obiecțiuni.

Votate în unanimitate în formula propusă de comisie.

Punctul 30. Nu sunt obiecțiuni.

Votat în formula comisiei.

Punctul 31. Urmăriți amendamentul comisiei de la pagina 17, deci urmăriți amendamentul 31 pentru art. 30, pagina 17. Nu sunt obiecțiuni.

Votat amendamentul comisiei.

Punctul 32 pentru art. 31, urmăriți pagina 18. Nu sunt obiecțiuni.

Amendamentul comisiei, modificat alin. (1) de la art. 31, restul textului rămâne nemodificat.

Punctele 33 și 34. Comisia nu are amendamente. Dacă aveți dumneavoastră? Nu.

Votate în formula prezentată de comisie cele două texte.

Punctele 35, 36, 37. Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

La punctul 38, cu privire la art. 46, urmăriți amendamentul comisiei, care începe la pagina 20, până la pagina 21.

Vă rog să vă pronunțați dacă aveți obiecțiuni la amendamentul comisiei. Nu aveți.

Votat amendamentul 38 în totalitate.

În continuare, vă rog să urmăriți punctul 39 din raport, cu privire la art. 37. Comisia nu are reformulări.

Dacă aveți dumneavoastră obiecțiuni? Nu.

Votat textul Senatului.

Punctele 40 și 41. Dacă aveți obiecțiuni? Pct.41 se referă la art. 48. Nu sunt obiecțiuni.

Votată propunerea comisiei.

La punctul 42, comisia propune eliminarea art. 49. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Adoptat amendamentul comisiei.

Punctele 43, 44 rămân nemodificate în concepția comisiei. Dacă aveți dumneavoastră obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La pct.45, comisia propune modificarea Anexei 3. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat amendamentul comisiei.

Punctul 46, cu privire la art. II. Urmăriți, vă rog, amendamentul comisiei de la pagina 25. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Adoptat art. 2 așa cum a fost reformulat de comisie.

Vă rog să vă pronunțați încă o dată asupra Anexei 3. Dacă aveți obiecțiuni la forma prezentată de comisie? Nu. Votată în unanimitate.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea alin.(3) al art.29 din Legea nr.608/2001 privind evaluarea conformității produselor, republicată (rămas pentru votul final).  

La punctul 17, ultimul pe care-l vom lua înainte de votul final, Proiectul de Lege pentru modificarea alin. (3) al art. 29 din Legea 608/2001.

Rog inițiatorul să-l prezinte pe scurt, având în vedere presiunea timpului.

   

Domnul Cosmin Mihai Popescu (secretar de stat, Ministerul Economiei și Comerțului):

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 29 alin. (3) din Legea 608/2001 privind evaluarea conformității produselor în scopul creării cadrului legal pentru asigurarea condițiilor de aplicare a prevederilor Tratatului referitor la libera circulație a mărfurilor, care să permită produselor cu marcaj național de conformitate CS, introduse pe piață înainte de data aderării să poată fi puse în funcțiune și după această dată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Rog comisia să prezinte tot așa, pe scurt, raportul.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Comisia solicită Camerei să ia în dezbatere și să aprobe acest proiect de lege, având o simplă modificare în titlul legii.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva să intervină?

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlul acestuia, dacă aveți obiecțiuni?

Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic? Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind modificarea Ordonanței Guvernului nr.64/1999 pentru aprobarea Programului strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Aeroportul Internațional București-Otopeni (rămas pentru votul final).  

Stimați colegi, există două proiecte prioritare, 18 și 19, foarte scurte. V-aș ruga să fiți de acord să le luăm urgent și pe acestea.

(pct. 18. Proiectul de Lege privind modificarea Ordonanței Guvernului nr. 64/1999 pentru aprobarea Programului strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare laAeroportul Internațional București - Otopeni)

   

Domnul Alexandru Galiatatos:

Domnule președinte,

Prin prezenta lege se propune modificarea următoarelor prevederi la Ordonanța 64/99 pentru aprobarea programului strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare, Aeroport internațional București-Otopeni, actualizarea termenelor de execuție a etapelor programului strategic, diversificarea surselor de finanțare ce pot fi accesate în scopul derulării.

Mulțumesc.

(În continuare, lucrările ședinței au fost preluate de domnul Lucian Augustin Bolcaș, vicepreședinte al Camerei Deputaților.)

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei? De acord cu modificările.

Dacă dorește cineva la dezbateri? Nu există.

Să trecem la dezbaterea pe articole. Vom folosi raportul comisiei. Din păcate, sunt amendamente admise care trebuie supuse votului.

Punctul 1 din raport. Titlul legii în formularea amendamentului comisiei.

Vă rog să votați.

Admis amendamentul comisiei.

 
   

Articolul unic în redactarea amendamentului comisiei. Discuții? Nu.

Vă rog să votați.

 
   

La punctul 3, amendamentul de eliminare, al comisiei. Discuții? Nu.

Vă rog să votați. Admis.

 
   

La punctul 4 din raport, la art. 1 alin. (1), redactarea comisiei. Dezbateri? Nu.

Vă rog să votați.

Admis amendamentul.

 
   

Punctul 5, art. 2 în redactarea comisiei. Discuții? Nu.

Vă rog să votați. Admis.

 
   

La punctul 6, art. 5 nemodificat. Există intervenții? Nu.

Adoptat.

La punctul 7, art. 7 în redactarea comisiei. Există discuții? Nu.

Vă rog să votați.

Adoptat în redactarea comisiei.

 
   

La punctul 8, comisia, după art. 7, introduce Anexa nr. 1¹, având cuprinsul prevăzut în raportul comisiei. Dacă există discuții? Nu.

Vă rog să votați. Admis.

 
   

O îndatorire de politețe mă face să vă rog să luați loc.

La punctul 9 din raport, abrogarea Anexei nr. 1. Discuții? Nu.

Vă rog să votați.

De fapt, este un amendament de eliminare.

Eliminare admisă.

 
   

La punctul 10, titlul Anexei 2 nemodificat. Există discuții? Nu.

Adoptat

La punctul 11, art. II în redactarea comisiei. Există discuții? Dezbateri? Nu.

Vă rog să-l votați.

Adoptat art. II.

 
   

Proiectul de lege la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.45/1997 privind înființarea Societății Comerciale  Compania națională de transporturi aeriene române - TAROM - S.A. (Rămas pentru votul final)  

Mai avem o urgență pe care mi-a lăsat-o moștenire domnul vicepreședinte Dorneanu.

Proiectul de lege pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 45/1997 privind înființarea Societății Comerciale Compania Națională de Transporturi Aeriene Române - TAROM S.A.

Din partea inițiatorului, vă rog.

   

Domnul Alexandru Galiatatos:

Domnule președinte,

Este vorba de modificarea art. 3, care elimină restricțiile privind libera circulație a capitalului și discriminări pe criteriul naționalității între cetățenii comunitari și cei români.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei?

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Stimați colegi,

Comisia a adoptat raportul exact în forma în care a venit proiectul de la Senat și roagă să îl aprobați.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

În aceste condiții, fac aplicarea art. 106 din Regulament, fără dezbateri trece la votul final.

Vă mulțumesc.

 
Supunerea la votul final:  

Rog să primesc lista de voturi finale.

Rog liderii grupurilor parlamentare să invite deputații în sală pentru procedura de vot final.

Stimați colegi,

Deschidem sesiunea de voturi finale.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii contenciosului administrativ nr.554/2004 (adoptată);

1. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii contenciosului administrativ nr.554/2004.

Lege organică. A fost discutată în ședința de ieri.

Vă rog să votați.

231 pentru.

Lege organică adoptată.

Mă bucură, practic, această cvasiunanimitate.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.117/2006 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat (adoptat);

2. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 117/2006 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat.

Lege ordinară. Procedură de urgență. Primă Cameră sesizată.

Vă rog să votați. 239 voturi pentru.

Adoptat.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.133/2006 privind înființarea, organizarea și funcționarea Departamentului pentru Afaceri Europene (adoptat);

3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 133/2006 privind înființarea, organizarea și funcționarea Departamentului pentru Afaceri Europene.

Lege ordinară. Procedură de urgență.

Vă rog să votați.

Vă rog liderii să nu deruteze procedura de vot.

140 pentru, 83 împotrivă, 8 abțineri.

Fiind lege ordinară, a fost adoptată.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.40/2006 pentru aprobarea și finanțarea programelor multianuale prioritare de mediu și gospodărire a apelor (adoptat);

4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 40/2006 pentru aprobarea și finanțarea programelor multianuale prioritare de mediu și gospodărire a apelor.

Vă rog să votați.

Adoptat, mare majoritate.

  Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.131/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr.508/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea în cadrul Ministerului Public a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (adoptat);

5. Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 131/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 508/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea, în cadrul Ministerului Public, a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

Supun la vot proiectul de lege privind respingerea ordonanței.

Vă rog să votați.

   

178 voturi pentru. Lege organică. Are majoritatea calificată.

A fost respinsă ordonanța.

Explicarea votului? Iertați-mă, acum m-au sesizat. Vă rog să poftiți.

Voci din sală:

La Curte!

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da, PD-ul poate sesiza la Curte, la asta sunt specialiști.

Mulțumesc colegilor care au votat. Se demonstrează încă o dată că doamna Macovei face reformă în Piața Universității, nu poate face reformă în Parlament.

Această ordonanță este total neconstituțională. Prin votul pe care dumneavoastră l-ați dat s-a demonstrat încă o dată că Ministerul Justiției nu este în stare să gestioneze justiția în România.

Doamna Macovei are o singură șansă: să plece și să lase ministerul cuiva care poate gestiona justiția.

Păcat că suntem acum în Uniunea Europeană cu un astfel de ministru care este neeuropean, care vine în fața Parlamentului pe furiș, în decembrie, cu o ordonanță neconstituțională, cu patru încălcări grave ale Constituției.

Are o singură șansă, cu toată susținerea unor organizații neguvernamentale, care, v-am spus și în prima expunere, au fost plătite de către Ministerul Justiției. Fiind plătite de justiție, era normal să iasă în piață și să o susțină. Șansa dumneaei este aceea de a se întoarce în piață, că la asta este specialistă.

Mulțumesc.

(Aplauze din partea opoziției.)

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Călian.

 
   

Domnul Petru Călian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Rezultă foarte clar faptul că nu mai este nevoie de o moțiune simplă în Camera Deputaților îndreptată împotriva doamnei Monica Macovei, deoarece prin votul de astăzi se confirmă faptul că doamna ministru Monica Macovei nu mai are susținere politică nici în Camera Deputaților.

Așadar, după Senat a urmat și Camera noastră, Camera Deputaților, și, pe cale de consecință, din păcate pentru dânsa, credem noi că premierul Călin Popescu Tăriceanu trebuie să ia o decizie înțeleaptă în acest sens și să găsească un alt ministru care să conducă Ministerul Justiției, ministru care să se bucure de sprijinul Parlamentului, astfel încât să-și poată promova inițiativele legislative și mai puțin ordonanțele.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Mulțumesc.

Domnul deputat Bogdan Olteanu, doreați să luați cuvântul, vă rog "

Este a doua ședință pe care o prezidez când luați cuvântul de la tribună. Vă rog.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

O fac cu siguranță pentru dumneavoastră.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Guvernul a greșit adoptând această ordonanță. Este o ordonanță prin care se restrâng drepturile și libertățile individuale.

Guvernul a greșit procedural, pentru că nu este o chestiune de domeniul ordonanțelor de urgență, dar a greșit și pe fond, întrucât nu s-a informat suficient, nu a analizat suficient acest proiect.

Acesta este rolul Parlamentului, de a interveni atunci când la nivelul Guvernului se produc greșeli. Am intervenit.

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal susține reforma în justiție și o va susține în continuare.

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal susține Guvernul și susține ministrul justiției, dar nu va susține acele măsuri care afectează drepturile și libertățile fundamentale.

Vă mulțumesc.

(Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vreau să-mi exprim satisfacția că am prezidat acest vot, în care Parlamentul s-a manifestat ca un for, într-adevăr, democratic.

Iertați-mă, n-am văzut, era cuvântul meu de încheiere. Vă rog.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Dați-mi și mie voie să-mi exprim satisfacția de a avea un punct de vedere contradictoriu cu toți cei care au exprimat poziția partidului de la acest microfon.

Sigur, este absolut adevărat ce au spus unii dintre antevorbitori că doamna Monica Macovei nu poate să facă reformă în justiție. Este adevărat, pentru că, iată, acte normative prin care Guvernul, în speță, și nu Monica Macovei dorește să facă reformă în justiție sunt respinse de către majoritatea parlamentarilor din Camera Deputaților. Sigur, este adevărat că, în această situație, reforma este mai greu de realizat.

Partidul Democrat, însă...

(Rumoare în partea stângă a sălii.)

Se pare că sunteți foarte agitați, domnilor colegi.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

A fi un for democratic, domnilor deputați, este de a asculta și un punct de vedere contrar, cu același respect cu care ați fost ascultați și dumneavoastră.

Vă rog să-i acordați respectul cuvenit domnului deputat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Eu am ascultat cu foarte multă atenție și cu foarte mult respect punct de vedere al antevorbitorilor. Se pare că există o parte din colegi care nu știu cum să traducă același respect în fapte când este vorba de puncte de vedere contradictorii.

Partidul Democrat rămâne însă ferm în credința sa că actualul Guvern, prin Ministerul Justiției, trebuie și poate să facă reformă în acest domeniu.

Astăzi s-a pierdut o bătălie aici, un act normativ care avea acest obiectiv este respins, astăzi, de către Camera Deputaților.

Vom crede că, în Senat, senatorii vor da dovadă de mai multă înțelepciune și vor avea un alt punct de vedere.

(Aplauze din partea stângă a sălii.)

Mulțumesc pentru aplauze, domnilor colegi.

Dacă nu, vă asigur că Guvernul va veni cu un alt act normativ, cu altă ordonanță care să vizeze aceeași reformă în justiție, cu voia sau fără voia dumneavoastră, care, până la urmă, se va îndeplini.

De altfel, mitingul ce are loc astăzi, este o dovadă fermă că Monica Macovei vrea să facă reformă în justiție și că, dacă nu o sprijină Parlamentul, o sprijină societatea civilă și Partidul Democrat.

Vă mulțumesc.

(Râsete în partea stângă a sălii.)

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Jipa.

 
   

Doamna Florina Ruxandra Jipa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mă aflu pentru a doua oară în fața domniilor voastre, stimați colegi, cu variațiuni pe aceeași temă. Ceea ce nu a reușit doamna Macovei să facă cu niște luni în urmă, în cursul anului 2006, a crezut că va reuși să facă în 29 decembrie 2006, printr-o ordonanță de urgență.

Mă bucur foarte mult că ați sesizat că a fost o manevră, pur și simplu, de a ne face să votăm același lucru care, atunci, nu a putut fi votat.

Deci ne aflăm în fața acestei ordonanțe de urgență care, mă bucur din tot sufletul, că a fost respinsă și o să mă explic și de ce. Nu este numai punctul de vedere al Grupului PRM, din câte mi-am dat seama. Mă bucur pentru faptul că aceasta însemna o întoarcere la perioada de care v-am mai vorbit, la perioada stalinistă, or, noi am intrat în Europa și dorim să rămânem în Europa.

Dânsa spune că face reforme europene. Eu cred că tot ceea ce face sunt antireforme, iar mitingul de astăzi, pentru că tot s-a pomenit aici de acest miting, vreau să vă spun că pe mine m-a înfiorat.

Deci, alături de acele ONG-uri despre care s-a vorbit, la acest miting participă MISA. Nu vi se pare cumva ciudat acest lucru? Cine a împiedicat întoarcerea domnului Bivolaru din Suedia să-și plătească polițele pe care le avea în justiția română? Cine n-a trimis actele în timp util? Aceeași doamnă ministru care face reforme, reforme pentru Uniunea Europeană.

Vă mulțumesc, stimați colegi, dar voiam să cunoașteți acest amănunt. Dacă doamna aceasta merită să mai facă de râs justiția română, vă rog s-o sprijiniți din tot sufletul. (Aplauze)

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

Domnul deputat Márton Árpád.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În mod evident, această ordonanță este una neconstituțională. Deci a trebuit să votăm împotriva acestei ordonanțe. legea de respingere a ordonanței a avut și susținerea noastră.

Totodată, pentru noi, acest vot nu însemnă nimic altceva decât respingerea unei ordonanțe neconstituționale. Parlamentul și-a intrat în rolul său și, ori de câte ori, Guvernul crede că are dreptul să emită ordonanțe de această natură va primit votul nostru împotrivă de fiecare dată.

Totodată, nu înseamnă și pentru noi acel vot dat împotriva doamnei ministru pe care noi o susținem, cum susținem și Guvernul și, suntem convinși că trebuie s-o ajutăm. Atunci când greșește, acesta este rolul Parlamentului, să îmbunătățim legile care vin încoace și, dacă sunt total eronate, să le respingem.

Eu cred că în cazul acesta suntem și pe linia, pe care am înțeles-o, că se află majoritatea societății civile, care în toată luna ianuarie a vorbit despre neconstituționalitatea acestui act și revolta sa față de acest act, chiar am fost obligat, să zic așa, de această voce destul de pregnantă a majorității societății civile de a respinge această ordonanță. A fost o solicitare din partea lor să se respingă aceste articole, total neconstituționale.

Ca atare, noi am votat în conformitate cu dorința majorității societății civile. Nu știu cine se află în piață și pe cine reprezintă ei.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Ponta, pe procedură. Aveți două minute, conform Regulamentului.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Un minut, domnule președinte.

Este ora 13, voiam să vă rog, dacă puteți, să dispuneți măsurile necesare ca până la orele 16 decizia noastră să ajungă în Piața Universității, la doamna Pippidi, la domnul Liiceanu și să-i rugăm să pună o nouă întrebare, alături de cele 3 deja adresate: Doriți să fiți în continuare ascultați, fără mandat? Doriți, în continuare, ca viața dumneavoastră privată să fie încălcată de către un stat care, iată, se organizează în acest moment ca înainte de 1989? și poate primim acest răspuns la orele 16 din Piața Universității de la reprezentanții Societății Civile finanțate prin Ministerul Justiției și putem să ne întâlnim din nou să reconsiderăm opoziția noastră.(Aplauze)

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule deputat, demnitatea procesului legislativ nu permite o corespondență cu Piața Universității, vă rog s-o faceți personal.

Procedură? Un minut, domnule Marcu.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Două am. Unul a avut Ponta, că așa a vrut el! Dar, voi fi scurt.

Ne bucurăm de prezența pe care o avem acum de doi ani și ceva. Admirăm mult pe cei care știu să-și exprime ideile în fraze coerente, logice, inteligente, care ne fac să ne capaciteze atenția și uneori și votul.

De aceea, domnilor, dați-mi voie să admir aici, le-am mai spus-o și în particular, retorica, munca, efortul, inteligența și capacitatea de exprimare, măcar în plan politic, pe care o dovedesc domnul Oltean, domnul Rădulescu, domnul Márton, chiar și domnul Bogdan Olteanu, susținând idei cu care nici domniile lor nu sunt de acord.

Noi știm foarte bine, domnilor, discutăm de atâtea ori, știm foarte bine ce gândiți, dar iată ce spun eu: Faceți rău chiar doamnei Macovei. Faceți rău chiar Guvernului. Faceți rău chiar domnului Tăriceanu. Răzvrătiți oamenii împotriva altora, care nu sunt vinovați ca doamna Macovei. Faceți rău și Parlamentului, pentru vă acceptăm așa cu retorica asta paralelă, dar până la urmă lăsați-ne să nu mai credem nici măcar ca o luptă politică. Faceți rău și Alianței Civice sau cum s-or mai numi cele câteva ONG-uri, din rândul cărora provine doamna Macovei și care rămân singurii care o mai susțin. Faceți rău și presei aservite politic, presă pe care o susține, știm foarte bine că o susține pe niște interese. Faceți rău, în final, chiar ideii de democrație din România, faceți rău chiar și parlamentarilor noștri europeni, care sunt nevoiți mereu să explice ceea ce au auzit aici în Parlament și cu care chiar inițiatorii nu sunt de acord. Faceți rău pe toate planurile, și în familiile dumneavoastră, apreciind că cei din jurul dumneavoastră nu sunt bucuroși să vă audă vorbind, afirmând ceea ce nu sunteți de acord.

De aceea, vă rog, domnilor, opriți un pic ascensiunea lui Arturo Ui până nu devine periculoasă, pentru toți cei pe care i-am enumerat eu până acum. În special, pentru doamna Macovei, care are iată, impresia că mai există cineva în afară de fratele Frattini care o susține.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Anghel Stanciu.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Domnilor miniștri,

Evident că, luați de val, de un entuziasm, uneori copilăresc, neglijăm o reformă de exprimare și le facem scăpate fără să înțelegem că ne luăm singuri preșul de sub picioare sau ne furăm căciula.

Suntem Parlamentul României, singura autoritate legiuitoare și puterea supremă în stat. De aceea, am fost surprins și am luat cuvântul în ciuda a ceea ce unii colegi vorbesc, și e dreptul lor, poate să vină la tribună și să ne spună, ca distinsul coleg Oltean, care o veche vechime în Parlament, că dacă, în înțelepciunea lor, domnii senatori și Senatul nu vor aproba, Guvernul va veni cu o nouă ordonanță de urgență. Când un parlamentar vine și incită Guvernul să dea o ordonanță de urgență ceva nu este corect. Domnul prim ministru de la această tribună a spus clar, la învestire: va renunța la ordonanțe de guvern. Este, în momentul de față, Guvernul care a dat cele mai multe ordonanțe de urgență.

De aceea, domnule președinte, cred că ar fi corect ca distinsul nostru coleg să accepte că a avut o formulare greșită și că nu țara poate fi guvernată prin ordonanțe și respectul, și separarea puterilor în stat trebuie să existe și cei care trebuie s-o apere suntem noi. De aceea, distinse coleg, cred că vă retrageți aceste cuvinte și vă invit la acest demers.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Tabără.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu n-am să iau apărarea nici a ordonanței, nici a doamnei ministru Monica Macovei. Până la urmă este dreptul fiecăruia de a avea sau nu a avea simpatii. Dar, problema care mă surprinde cel mai mult este că și de la acest microfon s-a vorbit astăzi de miniștri care dau bani nu știu pe unde și la care organizații. Cei care ați făcut aceste afirmații aici e bine să veniți cu dovezile.

Și aș mai spune un lucru de la aceste microfoane cu toată răspunderea. Ce ar fi ca toți cei care au fost miniștri în 2000 încoace să pună pe masă toți banii care au fost dați pentru imaginea ministerelor sau a persoanelor lor. Și în baza căror legi s-au folosit de acești bani? iar dacă ministrul justiției a făcut plata unor organizații să aibă responsabilitatea, conform cu prevederile legale. Iar cei care ați făcut aceste afirmații de aici, vă rugăm să aduceți aceste dovezi și vi le votăm cu cea mai mare plăcere. Dar, repet, încă o dată, o chestiune pe care n-am văzut-o niciodată în buget, am fost și eu ministru și am trecut prin situații dificile ca toți cei care sunt acolo, de a veni și de a evidenția acele sume care trec în sistemul de imagine al ministerelor și să vedem care a fost baza legală a folosirii acestor bani.

Vă mulțumesc.

(În continuare, conducerea ședinței este preluată de domnul Valer Dorneanu, vicepreședinte al Camerei Deputaților.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Regret, pentru că facem aceste schimburi de scaune...

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

V-am cerut cuvântul, profitând și de schimbarea administrativă de președinție, ca să vă spun, domnule Valeriu Tabără, că eu vă aduc această dovadă.

Prima interpelare pe care am adresat-o doamnei Monica Macovei în Parlamentul României se referea la cheltuirea sumei de 25 de mii de euro în beneficiul Asociației Societății "Freedom House" care astăzi, pentru cei 25 de mii de euro, manifestă în favoarea domniei sale. Este o dovadă, un răspuns la doamnei Monica Macovei la tribuna Parlamentului? Eu cred că este.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Au mai cerut cuvântul pentru intervenții de procedură domnul deputat Pușcaș, domnul deputat Nicolicea, domnul deputat Iordache și doamna deputat Andronescu.

Domnul Iordache a renunțat. aceste intervenții cred că se datorează și faptului că ministrul justiției refuză să ne onoreze cu prezența sa aici. Probabil o dezbatere în prezența dumneaei ar fi evitat aceste lucruri. Nu am provocat eu în timpul prezenței mele aceste intervenții, așa încât îl rog pe domnul Pușcaș să ia cuvântul.

Sunt intervenții care s-au făcut de ambele părți și deja sunt notate de către secretarii de ședință, n-am ce să fac.

 
   

Domnul Vasile Pușcaș:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Vă promit că voi fi foarte scurt. Da, este vorba de un document, este vorba de un text legislativ care are în vedere două chestiuni fundamentale: statul de drept și drepturile omului. Unele organizații, care astăzi am înțeles că vor fi în stradă, când a apărut acest proiect, au protestat contra acestui proiect și contra procedurii care este în acest proiect.

de aceea, domnilor colegi, eu vă spun următoarea chestiune: noi nu discutăm situația unei doamne ministru sau a unui domn ministru. Noi discutăm aici, în Parlament, statul de drept, iar statul de drept se face în Parlament și se aplică legea de către instituțiile de aplicare a legii și nu în stradă.

De aceea, cred că noi trebuie să ne orientăm prima dată să apărăm drepturile omului, drepturile individului, ale cetățeanului și, în al doilea rând, să dăm legi care să instituie statul de drept. De aceea este nevoie și era nevoie să vină aici doamna ministru, pentru că statul de drept se face și se legiferează aici, în Parlament. Dacă nu, înseamnă că ajungem la începutul anilor 90, când instituțiile și presiunile asupra statului și politicii se făceau în stradă.

De aceea, domnilor colegi, vă propun să avem în vedere acest aspect al rolului Parlamentului în legiferarea și susținerea statului de drept.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă dau cuvântul, domnule Oltean, dar s-au înscris până acum domnul Nicolicea și doamna Andronescu.

Pe procedură vă dau cuvântul, tot pe procedură au cerut și colegii mei cuvântul.

Stimați colegi,

Să încercăm să ne păstrăm calmul, pentru că suntem într-o procedură nemaivăzută. Ministrul justiției, care ar fi trebuit aici, înțelege să stea să facă mitinguri în Piața Universității și atunci lăsați parlamentarii să-și exprime și ei nedumerirea și să-și exprime părerea de la tribuna Parlamentului.

Vă rog să păstrați liniștea.

Domnule Nicolicea, vă rog să interveniți pe procedură.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Pe procedură.

părerea mea este că ar fi trebuit să fie aici doamna ministru și să susțină, în calitate de inițiator, această ordonanță, ceea ce nu s-a întâmplat. deci, mie mi se pare că asta este o sfidare și în mod normal ar fi trebuit să nici nu luăm în discuție această chestiune, dar am colegi la Comisia juridică, de disciplină și imunități, respectiv doamna Adomnicăi Mirela, care a constatat că a încălcat regulamentul doamna ministru, în sensul că trebuia de fiecare dată să vină să facă și raportul de activitate. Or, ea de când este ministru nu a făcut acest raport de activitate. Este o sfidare a Parlamentului de când a devenit ministru, este o sfidare a chestiunilor care sunt legate de drepturile omului, pentru că o să observați că s-a dat de 3 ori peste cap, a ajuns la niște fonduri Söros, după care, din campion al luptei pentru drepturile omului, a ajuns să se transforme din procuror ceaușist în reformator al justiției și din nou sfidează Parlamentul. Iar ca o chestiune de procedură, colegii au solicitat să le spunem care sunt acele asociații care "au păpat bani" de la Ministerul Justiției. (Vociferări în sală.) Ba da, s-a spus să venim cu dovezi.

Dovezile există în raportul ministerului și o să constatați că după ce s-a făcut auditul acesta la DNA, s-a constatat că DNA-ul nostru este mult mai eficient decât absolut toate formele similare din Uniunea Europeană, pentru că acolo au 6% restituiri cazuri, în timp ce noi avem 6% decese ale făptuitorului. eu știu că... bine, limitez expunerea, știu că nu vă convine, dar trebuia să-l întrerupeți și pe colegul dumneavoastră Tabără care ne-a cerut aceste explicații. Dânsul a generat explicațiile respective. Da, și v-am dat din nou dreptul la replică.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna Andronescu și apoi din nou domnul Oltean. Sau nu din nou, ci pentru prima dată, ca intervenție de procedură.

V-aș ruga să respectați cele două minute și tema intervenției de procedură.

 
   

Doamna Ecaterina Andronescu:

Da. Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Am venit la acest microfon să vă adresez o rugăminte. Eu cred că avem obligația, fiecare dintre noi să ne respectăm și să respectăm instituția din care facem parte. Am venit pentru că, de la acest microfon domnul, Olteanu ne-a făcut să înțelegem că votul nostru nu contează. Eu cred că fiecare dintre noi suntem legitimați de alegători în Parlamentul României și avem dreptul să ne exprimă liber votul fără nici un fel de presiune din exterior, iar din exteriorul Parlamentului au obligația să țină seama de voința Parlamentului. Așa cum este ea. Și dacă noi ne vom respecta, cred că și cei din afara Parlamentului vor avea mai mult respect pentru Parlament.

În al doilea rând, aș vrea să mă adresez domnului deputat Tabără. Am fost ministru, stimate domnule profesor, în perioada pe care o invocați, și m-am simțit jignită de acuzele pe care le-ați adus și acesta a fost motivul pentru care am venit la microfon.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Oltean s-a înscris înaintea dumneavoastră, domnule profesor Tabără. Iar domnul președinte Oltean mă asigură, din banca sa, că n-a dorit niciodată să spună că nu contează votul nostru. Am citit bine? Nu, nu, domnul președinte Bogdan Olteanu...

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Nu, că referire la mine a fost, domnule președinte.

Dați-mi voie să amendez afirmația dumneavoastră. Doamna ministru s-a referit la afirmațiile domnului deputat Oltean, ca să fie lucrurile foarte clare.

Domnule președinte, domnilor colegi, un răspuns, ca drept la replică, și pe urmă pe chestiune de procedură.

Deci, nici pe departe, n-am vrut să induc în mintea dumneavoastră ideea că votul unuia sau altuia dintre parlamentari este mai puțin important. Ca dovadă că voturile dumneavoastră au fost foarte importante este că ordonanța DIICOT a fost respinsă. O dovadă mai mare că votul exprimat de către dumneavoastră are valoare nu poate să existe.

Pe procedură.

Domnule președinte, conform Regulamentului Camerei Deputaților și cutumei instaurate de-a lungul timpului, la sfârșitul votului final, fiecare grup parlamentar, printr-un reprezentant, poate să-și motiveze votul.

Declarațiile politice, afirmații făcute ulterior acestei manifestări din partea unui grup sunt în afara regulamentului și v-aș ruga, domnule președinte, să stopați asemenea intervenții, pentru că altfel riscăm să fim într-o ilegalitate perpetuă la nivelul Camerei Deputaților și să instaurăm alte cutume care sunt în contradicție cu cele deja existente.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul profesor Tabără și sper să fi încheiat intervențiile de procedură, dacă nu, dați un drept la replică dumneavoastră.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Nu este vorba de un drept la replică. Eu n-am vorbit și n-am dat nume. Eu am spus că în contextul în care aici s-a discutat despre o astfel de formă de stimulare a unor ajutoare și, mai grav, aș spune, de a stimula o anumită imagine în presă, am cerut să se facă prezentarea legalității și a bazei legalității în astfel de probleme. Asta este chestiunea.

am tot respectul, doamna ministru, pentru dumneavoastră, n-am discutat despre nimeni, eu am spus despre un principiu. Pentru că trebuie să vă spun acum, că există un ministru care, refuzând să plătească anumite tipuri de imagine, are mari probleme. Deocamdată nu-i dăm numele aici. Dar, pentru că nu face acest lucru, presiunea este atât de mare și mereu în sensul negativ scos în presă, pentru că nu se pot da acești bani legal. Aici este problema. Ori îi legiferăm pentru astfel de imagine, ori atunci să știm unde se duc astfel de bani pentru imaginea de un anumit tip.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Duvăz și v-aș propune să votăm sistarea oricăror intervenții după această intervenție. De acord? Vă mulțumesc.

Domnule Duvăz.

 
   

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz:

Mulțumesc, domnule președinte, și fac și eu această rugăminte și susțin această propunere de sistare a discuțiilor, dar nu pot să nu sesizez, e singurul motiv pentru care am venit, că am avut parte de la tribuna Parlamentului României, autoritate supremă în stat, cel puțin încă Constituția aceasta spune... "o declarație făcută de unul dintre noi în care se vorbește despre acțiuni de șantaj ale presei asupra unui ministru, în acest moment membru al Guvernului". Resping o asemenea atitudine în legătură cu presa. Dacă există asemenea situații, ministrul sau cei care au cunoștință, vă rog să sesizați organele în drept.

Pentru astea sunt bune departamentele și alte instituții anticorupție.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

 
  Propunerea legislativă privind unele măsuri pentru accelerarea combaterii corupției (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

6. Propunerea legislativă privind unele măsuri pentru accelerarea combaterii corupției.

E vorba de o lege organică. Comisia a propus respingerea.

Vă rog să vă pronunțați pentru propunerea comisiei. S-a încheiat operațiunea de vot.

Să așteptăm rezultatul: 205 voturi pentru respingere, 3 voturi împotrivă, 2 abțineri.

S-a votat propunerea de respingere.

  Proiectul de Lege pentru acceptarea unor amendamente la Anexa la Convenția privind facilitarea traficului maritim internațional (FAL), adoptată la Londra la 9 aprilie 1965, astfel cum a fost amendată, adoptate de către Comitetul de Facilitare al Organizației Maritime Internaționale prin Rezoluția FAL.6(27) la Londra la 9 septembrie 1999 și Rezoluția FAL.7(29) la Londra la 10 ianuarie 2002 (adoptat);

7. Proiectul de Lege pentru acceptarea unor amendamente la Anexa la Convenția privind facilitarea traficului maritim internațional.

Suntem în prezența unei legi ordinare, prima Cameră sesizată.

Vă rog să vă pronunțați prin vot. S-a încheiat votul.

A fost adoptat proiectul de lege cu 212 voturi pentru, un vot contra și nici o abținere.

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului între România și Comunitățile Europene privind evaluarea conformității și acceptarea produselor industriale, semnat la București la 27 octombrie 2006, la Acordul European instituind o Asociere între România, pe de o parte, și Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 1 februarie 1993 (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

8. Proiectul de Lege pentru ratificarea protocolului între România și Comunitățile europene privind evaluarea conformității și acceptarea produselor industriale, semnat la București 27 octombrie 2006. Lege ordinară.

Comisia propune respingerea. Ați ascultat motivația.

Vă rog să vă pronunțați cu privire la propunerea comisiei, de respingere.

S-a încheiat votul. Rezultatul favorabil respingerii cu 218 voturi pentru, nici un vot contra, o abținere.

  Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.55/2005 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.68/2004 privind unele măsuri în domeniul învățământului, aprobată prin Legea nr.365/2005 (nu a întrunit numărul de voturi necesar de voturi pentru respingere);

9. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2005.

Lege organică. Și în acest caz, comisia propune respingerea.

Vă rog să vă pronunțați asupra punctului de vedere al comisiei, de respingere a propunerii. S-a încheiat votul.

Propunerea de respingere a fost adoptată cu 139 voturi pentru, 68 împotrivă și 8 abțineri. (Vociferări)

Da, nu s-a adoptat, aveți dreptate. E lege organică. cea precedentă era ordinară... deci 139 de voturi pentru, față de 165.

În consecință, propunerea se va întoarce la comisie, pentru a fi luată în dezbatere pe articole.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.77/2006 privind suspendarea executării silite a creanțelor fiscale administrate de Agenția Națională de Administrare Fiscală față de Societatea Națională Îmbunătățiri Funciare - S.A. (adoptat);

10. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2006 privind suspendarea executării silite a creanțelor fiscale administrate de Agenția Națională de Administrare fiscală față de Societatea Națională Îmbunătățiri Funciare.

Suntem Cameră decizională și suntem în prezența unei legi ordinare.

Vă rog să vă pronunțați în legătură cu acest proiect. Propunerea a fost adoptată cu 203 voturi pentru, 7 voturi împotrivă, 8 abțineri.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.58/2005 pentru modificarea Legii nr.301/2004 - Codul penal și a Legii nr.294/2004 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal (retrimis comisiei);

11. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2005 pentru modificarea Legii nr.301/2004 și a Legii nr.294/2004 privind executarea pedepselor.

Suntem Cameră decizională și suntem în prezența unei legi organice.

Vă rog să vă exprimați prin vot asupra acestui proiect.

S-a încheiat procedura de vot. Să vedem rezultatul. Da. Proiectul nu a întrunit majoritatea necesară legilor organice, întrunind doar 114 voturi pentru, din cele 165 care ar fi trebuit.

Se retrimite la comisie.

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii pomiculturii nr.348/2003 (adoptat);

12. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii pomiculturii. Lege ordinară.

Vă rog să vă pronunțați. Să așteptăm rezultatul. s-a încheiat votul.

Adoptat proiectul cu 212 voturi pentru, un vot contra și două abțineri.

  Proiectul de Lege pentru modificarea alin.(3) al art.29 din Legea nr.608/2001 privind evaluarea conformității produselor (adoptat);

13. Proiectul de Lege pentru modificarea alin.(3) al art.29 din Legea nr.608/2001 privind evaluarea conformității produselor. Lege ordinară.

Vă rog să vă pronunțați asupra acestui proiect. s-a încheiat votul. Să vedem rezultatul.

Adoptat cu 214 voturi pentru, nici un vot contra și două abțineri.

  Proiectul de Lege privind modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.64/1999 pentru aprobarea Programului strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Aeroportul Internațional București-Otopeni (adoptat);

14. Proiectul de Lege privind modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 64/1999 pentru aprobarea programului strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Aeroportul Internațional București - Otopeni. Lege ordinară.

Vă rog să vă pronunțați asupra acestui proiect prin vot.

A fost adoptat proiectul cu 205 voturi pentru, 4 voturi contra și o abținere.

  Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.45/1997 privind înființarea Societății Comerciale Compania națională de transporturi aeriene române - TAROM - S.A. (Adoptat).

15. Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 45/1997 privind înființarea Societății Comerciale "Compania Națională de Transporturi Aeriene Române TAROM". Lege ordinară.

Vă rog să vă pronunțați. S-a încheiat operațiunea de vot. A fost adoptat proiectul cu 211 voturi pentru, 2 voturi contra, 0 abțineri.

   

Parcurgând ordinea de azi de astăzi, vă rog să-mi permiteți să declar ședința închisă.

Amintesc membrilor Biroului permanent că avem ședință comună la ora 15,30.

Deputații ceilalți, activități în comisiile permanente.

Ședința Biroului permanent se va desfășura în sala de ședințe a Biroului permanent de la P1.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 13,30.

 
       

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 22 august 2019, 23:09
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro