Filip Georgescu
Filip Georgescu
Ședința Camerei Deputaților din 27 februarie 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.18/09-03-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 27-02-2007 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 27 februarie 2007

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.39 Filip Georgescu - declarație politică legată de istoria mărțișorului;

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Filip Georgescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cine a născocit Mărțișorul și de ce? - se întreba la vremea sa Tudor Arghezi, marele poet și om de spirit, care a trăit cea mai mare parte a vieții sale în liniștea patriarhală de pe strada Mărțișor. Și tot el, așteptând să-și vadă cireșii mai repede înfloriți, răspundea: "În nicio țară, pe unde am trecut, n-am văzut întâiul de martie sărbătorit, nici în călindar, nici cu firimituri scumpe spânzurate de gâtul fetelor și la mâna lor". Fără să i se cunoască prea bine vârsta și semnificația, se pare că Mărțișorul este un obicei pur românesc, deși, așa cum atestă unele descoperiri arheologice, de dată mai recentă, și pe vremea dacilor simbolurile primăverii erau confecționate în timpul iernii și se purtau după 1 martie. Străbunii noștri spuneau că Mărțișorul simbolizează funia zilelor, săptămânilor și lunilor anului adunate într-un șnur bicolor, dar și puntea de o zi între iarnă și primăvară, acea zi a Dochiei, bătrâna divinitate agrară, identificată cu zeița Diana în Pantheonul roman și cu Hera și Artemis în Pantheonul grec.

Mai presus de legende, Mărțișorul semnifică începutul unui nou An agrar. În tradiția populară, cele două culori ale Mărțișorului întruchipează lumina sau puritatea (albul) și sângele sau viața (roșul). Se crede să firul de Mărțișor ar fi fost tors de Dochia în timp ce urca la munte cu oile. Obiceiul Mărțișorului s-a constituit ca o parte din ritualul de înnoire a timpului, odată cu venirea primăverii, cu moartea și nașterea simbolică a Babei Dochia. Acest scenariu de reînnoire a anului cuprinde o serie de acte magice, cum ar fi: aprinderea focurilor, afumarea curților și anexelor gospodărești, văruirea pomilor, bătutul pământului cu ciomege pentru scoaterea la suprafață a căldurii și alungarea frigului, prepararea Măcinicilor și a altor alimente rituale, previziunile meteorologice, după semnele cerului și ale naturii înconjurătoare, descântecele, practicile de pomenire a morților, începerea simbolică a unor activități lucrative (scoaterea plugurilor pe brazdă, a stupilor de la iernat), multe dintre aceste obiceiuri arhaice practicându-se și azi prin unele zone ale țării.

Legat inseparabil de tradiția Dochiei carpatice, se poate afirma cu certitudine că Mărțișorul este un vechi obicei al nostru, atestat în toate zonele locuite de români și aromâni, care în decursul timpului a fost preluat de unele popoare din lume. La sfârșitul secolului XIX, Mărțișorul era dăruit copiilor - fete și băieți, înainte de răsăritul soarelui. De el se lega o monedă de argint și era purtat până la Măcinici, la Florii sau la Paște, ori până la înflorirea unor arbuști și pomi fructiferi (măceș, trandafir, vișin, cireș), după care era agățat de ramurile înflorite. Bătrânii credeau că purtătorii Mărțișorului nu vor fi pârliți de soare pe timpul verii, că vor fi sănătoși și frumoși ca florile, plăcuți și drăgălași, bogați și norocoși, feriți de boli și de deochi.

Obiceiul Mărțișorului trăiește și astăzi la noi, în parte curat, în parte pervertit. În această zi de 1 martie, fiecare bărbat, liniștit sau copleșit de grijile vieții cotidiene, lasă deoparte necazurile mari sau mărunte, alungă norii care-i întunecă sufletul, căutând în colțul străzii sau în marile magazine, un gingaș obiect pe care să-l suspende de firul bicolor al Mărțișorului, pentru a-l prinde pe pieptul copilei sau femeii iubite. Gestul firesc, sau poate banal, înmagazinează de fiecare dată în el o mare căldură sufletească. Poate de aceea tradiția Mărțișorului nu va pieri decât la sfârșitul lumii.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 16 iulie 2019, 3:28
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro