Gelil Eserghep
Gelil Eserghep
Ședința Camerei Deputaților din 27 februarie 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.18/09-03-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
28-07-2020
27-07-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 27-02-2007 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 27 februarie 2007

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.40 Gelil Eserghep - declarație politică cu titlul "A ajuns România sursă și trambulină pentru traficul de carne vie?";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Gelil Eserghep:

Declarație politică "A ajuns România sursă și trambulină pentru traficul de carne vie?"

Stimați colegi,

"În fiecare seară, imediat după ce magazinele au tras obloanele, multe dintre străzile centrale ale Bucureștiului se transformă în târguri de femei. Peștii și traficanții de oameni încep să roiască și își încep asidua căutare de clienți."

Așa își începea "Jurnalul Național" o anchetă despre traficul de carne vie. După același tipic, traficul începe și pe străzile Constanței, ale Timișoarei, ale Chișinăului, pe străzile din Sarajevo sau în Spania.

Nenorocirea este că acest comerț, destul de bizar, încă se mai "practică", deși am aderat, deja, la Uniunea Europeană și am trecut de mult de epoca scalvagistă și pentru faptul că pedepsele sunt destul de blânde la noi. Personal, în calitate de deputat de Constanța, zonă care se încadrează în ruta traficului românesc, voi face toate demersurile necesare pentru asprirea pedepselor pentru cei care profită de inocența și degradarea umană a unor persoane care ar face tot ceea ce este posibil pentru un trai mai bun.

Se pare totuși că justiția se oprește la graniță. Traficul de persoane este o afacere transfrontalieră și cooperarea între polițiile naționale ale statelor din Estul Europei este foarte mult îngreunată de birocrație. La noi, există rețele de trafic ce se întind din nordul țării, până în Spania. Se știe de aceste rețele, dar membrii lor, cei arestați, ar putea fi eliberați în urma unui viciu de procedură. Din traficul cu persoane s-au făcut milioane de dolari. O parte din acești bani a fost investită în mașini de lux și vile, iar grupările și-au permis chiar să ofere recompense de ordinul sutelor de mii de dolari pe capul anchetatorilor. Și, totuși, după gratii se află doar câțiva traficanți. De obicei, aceștia sunt mici rotițe din rețele transfrontaliere.

Un raport al "Centrului de Resurse privind combaterea traficului de persoane", instituție din cadrul Poliției Române, menționează la capitolul dificultăți în investigarea traficului de persoane: "Renunțarea cu ușurință la documentarea întregii filiere/rețele de trafic după identificarea unuia dintre participanți și imposibilitatea documentării corespunzătoare, ca urmare a comunicării și cooperării greoaie cu autoritățile statelor de destinație". Același raport trage niște concluzii interesante privind profilul traficanților.

Recent, specialiștii Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate (BCCO) au anihilat o amplă rețea internațională de trafic de carne vie și prostituție. Filiera acționa pe două direcții, și anume România - Portugalia, respectiv România - Germania, prin intermediul căreia zeci de tineri, între care și minori, au fost exploatați sexual, împotriva voinței lor. Cel mai mare trafic din România se desfășoară în județele de frontieră, dar mai ales în Portul Constanța - via Turcia și țările arabe, și în zona de Vest. Potrivit ofițerilor BCCO Timișoara, în decurs de aproape un an, mai exact din 2005 și până în martie 2006, membrii unei rețelei au racolat din zonă mai multe fete, printre care minore, care au căzut în "capcana" întinsă de traficanți crezând că, într-adevăr, li se oferă șansa de a lucra legal în agricultură, în Portugalia, ori în cluburi sau localuri din Germania. Realitatea era, însă, cu totul alta. Odată ajunse la destinație, lucrurile se schimbă radical. Prin constrângeri fizice și psihice, tinerele sunt sechestrate și obligate să se prostitueze, banii obținuți din aceste activități fiind însușiți în totalitate de membrii rețelei. Dar în timpul cercetărilor au ieșit la lumină și alte fapte penale. Astfel, s-a descoperit că pe numele unora dintre victime, membrii rețelei de trafic de carne vie au întocmit mai multe documente false (pașapoarte).

Pe de altă parte, deși a înregistrat progrese în combaterea traficului de ființe umane, "Guvernul României nu îndeplinește întru totul standardele minime" în vederea combaterii flagelului, se arată într-un raport anual al Administrației SUA pe această temă, publicat de Departamentul de Stat american, Bucureștii prezentând în continuare carențe în ceea ce privește identificarea și protejarea victimelor fenomenului, precum și în susținerea ONG-urilor de profil. Prezența pe lista statelor de "nivelul 2", cu performanțe insuficiente în materie, "România este o sursă și o țară de tranzit pentru femeile și fetele traficate în scopuri de exploatare sexuală", fără a se remarca, însă, numai drept unul din punctele de tranzit pentru victimele traficului cu carne vie din Moldova, Ucraina și Rusia, "expediate" în Occident. "Fete românce sunt traficate în interiorul țării în scopuri de exploatare sexuală comercială, iar băieții sunt traficați din Estul și Nordul României, către centre urbane, în scopuri de muncă forțată, inclusiv furturi minore forțate, ori fabricarea de filme porno", precizează același raport, în acest sens, amintind, însă, că țara noastră "și-a intensificat eforturile de aplicare a legii împotriva traficului de ființe umane și a luat măsuri pentru a îmbunătăți coordonarea guvernamentală a eforturilor de combatere a traficului de ființe umane, prin crearea Agenției Naționale pentru Prevenirea Traficului de Ființe Umane, la sfârșitul anului 2005."

După cum se vede, am fost deja taxați de oficialii europeni pentru deficiențele înregistrate în domeniul urmăririi rețelelor criminale, marcat, de altfel, cu un "steguleț roșu" în numeroase rapoarte ale Comisiei Europene. Cu toate acestea, se continuă traficul cu copii, trimiși în străinătate pentru cerșit sau furturi minore, ori erau exploatați în scopuri sexuale.

Zeci de mii de femei din Estul Europei cad anual victime rețelelor de trafic de ființe umane. O anchetă realizată în 8 țări balcanice, la inițiativa "Institute for War and Peace Reporting", oferă o perspectivă asupra acestui fenomen. De aici se deduce că România este centrul acestui gen de comerț în principal din două motive: poziția sa geografică - care o face o țară de tranzit - și existența unui număr mare de persoane sărace, dispuse să facă aproape orice pentru bani.

Cele mai importante rute de trafic încep în România: una care merge spre Nord, către Ungaria, cu ramificație spre sud-vest, înspre fosta Iugoslavie, Austria, Germania, Italia și Albania, apoi peste Marea Adriatică, în Italia; cealaltă, care merge direct înspre sud, prin Bulgaria către Grecia. În cadrul primei rute, fetele sunt racolate îndeosebi în București și Timișoara, apoi vândute rețelelor sârbești, care le duc mai departe, fiind puse să se prostitueze pe străzile Belgradului, ori revândute în Bosnia, Kosovo sau Muntenegru. Unele fete ajung în Albania și apoi, via Italia, în țări din vestul continentului. Cel de-al doilea traseu începe tot din România și continuă prin Bulgaria înspre Grecia. În Bulgaria, multe dintre fete sunt oprite și apoi revândute diferitelor rețele din Macedonia, Albania sau Italia. Rețelele de trafic de persoane reprezintă grupări de interese care depășesc divizările etnice. Ele sunt cel mai adesea grupuri bine organizate, care au colaborat și înainte făcând comerț ilegal de droguri sau de arme. Asta nu înseamnă că nu există și traficanți pe cont propriu.

Sunt mai multe metode de recrutare a fetelor. Una dintre ele constă în folosirea anunțurilor în ziare, unde se promit fie slujbe necalificate, precum cea de chelneriță, fie căsătorii cu cetățeni occidentali cu vârste destul de înaintate, de aici decurgând până la urmă traficul cu carne vie. După ce fetele sunt ademenite, traficanții le confiscă pașapoartele apoi le obligă să se prostitueze. Mai rar, dar totuși unele dintre ele reușesc să scape. Numai că multe sunt în cele din urmă re-capturate de către traficanți sau urmărite și amenințate chiar și în centrele de adăpost.

Și la noi există un astfel de adăpost, care se compune din mai multe apartamente cumpărate și amenajate în Pitești, unde femeile reușesc să se simtă în siguranță. Adăpostul a fost construit de Organizația "Reaching aut", și este plin de fete care au reușit să scape din rețelele de trafic.

În acest sens, Uniunea Europeană a decis întărirea colaborării între statele Uniunii și armonizarea legislației țărilor est-europene, astfel încât traficanții să se confrunte cu aceleași pedepse indiferent de locul unde acționează.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 9 august 2020, 15:06
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro