Filip Georgescu
Filip Georgescu
Ședința Camerei Deputaților din 6 martie 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.25/16-03-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Interogare > Rezultate > 06-03-2007 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 6 martie 2007

 Fragmente relevante pentru următoarea interogare: 
Vorbitor: Filip Georgescu

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:

  Filip Georgescu - omagiu lui Constantin Brâncuși, de la a cărui dispariție se împlinește o jumătate de veac;

Domnul Filip Georgescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Fiecare nație își are valorile sale definitorii, pe care le înconjoară cu recunoștință eternă, considerându-le nu numai stâlpii săi de rezistență, dar și acele rampe spirituale pentru lansarea spre universalitate a noi și noi generații Și noi, românii, avem simbolurile noastre sfinte. Numele unora dintre iluștrii înaintași, ca Mihai Eminescu, George Enescu, Nicolae Iorga, Nicolae Grigorescu, Constantin Brâncuși, Mihail Kogălniceanu sau Traian Vuia, ca să nu amintim decât câteva dintre mințile luminate care au înnobilat cu faptele lor existența bimilenară a neamului nostru, au intrat demult în conștiința românilor, dar și a altor popoare. În intervenția mea de astăzi, încerc să aduc un omagiu lui Constantin Brâncuși, impunătoare personalitate a artei moderne, de la a cărei dispariție se împlinește, la mijlocul lunii martie, o jumătate de veac, omagiu la care sunt încredințat că domniile voastre veți fi întru totul părtași.

Născut la 19 februarie 1876, în comuna gorjeană Hobița, ca al șaselea copil al unei familii nevoiașe, Constantin Brâncuși a pornit de la 13 ani să-și asigure existența, ca băiat de prăvălie. Simțul artistic înnăscut, care se manifesta în multe dintre preocupările sale, l-a împins către cursurile Școlii de Arte și Meserii din Craiova, pe care le-a continuat, după absolvire, la Școala de Arte frumoase din București, unde a realizat primele sale lucrări de valoare, între care și bustul dr. Carol Davila. În 1904 pornește spre Paris, unde obține o bursă la Școala de Arte Frumoase, și unde avea să se stabilească pentru tot restul vieții. Prin lucrările sale: "Cap de băiat" și "Orgoliu", expuse la Salonul de toamnă din capitala Franței, Brâncuși atrage atenția acelui titan al artei sculpturale, Auguste Rodin, care-l invită să facă practică în atelierul său. Brâncuși, însă, nu se putea adapta situației de a sta în umbra marelui stejar. Conștient pe deplin de puterea sa creatoare, el părăsește atelierul marelui maestru francez, realizând, apoi, de-a lungul anilor, în propriul atelier, o serie de opere celebre ca: "Sărutul", "Muza adormită", "Pasărea măiastră", "Prometeu", "Domnișoara Pogany" ori "Primul pas".

În întreaga creație, Brâncuși a evoluat spre o stilizare abstractizantă, deschizând prin concepția sa o epocă nouă în istoria sculpturii. Remarcând acest merit incontestabil, sculptorul englez Henry Moore spunea: "De la gotic încoace, sculptura europeană a fost năpădită de tot felul de excrescențe ale suprafeței, care au ascuns cu totul forma. A fost misiunea specială a lui Brâncuși de a ne scăpa de această năpădire și de a ne face din nou conștienți de formă". În realizarea viziunii sale artistice, Brâncuși a sustras uimitor din arta populară, care l-a însoțit întreaga viață, precum vederea și simțirea, ideea formelor fundamentale ale originii vieții, pe care a stilizat-o cu un rafinament împins până la perfecțiune. "Brâncuși, scria Cella Delavrancea, a adâncit în sculptură esența artei țărănești, care, în toate expresiile ei, de la olar la dulgher, de la tăieturile în lemn, la broderiile iilor, poartă ritmul vieții unui neam vechi, creator de simboluri nepieritoare. El a exprimat sinteza acestei creații, simplificându-i vocabularul liniar până la un ermetism greu de deslușit și primejdios de imitat".

Profund legat de pământul și sufletul românesc, Brâncuși și-a amplasat marile sale capodopere - "Poarat Sărutului", "Masa Tăcerii" și "Coloana Infinitului" - la Tg. Jiu, nu departe de locul în care a văzut lumina zilei, aducând, astfel, o contribuție de neprețuit la îmbogățirea tezaurului nostru spiritual. Poate că în niciun alt mod n-am putea să realizăm o sinteză mai profundă și mai autentică a sufletului românesc, decât atunci când, stând la Masa Tăcerii, pe scaunul de piatră zămislit de Brâncuși, încercăm să privim spre uimitoarea Coloană a Infinitului, în tovărășia versurilor eminesciene din "Sara pe deal", rostite de Mihail Sadoveanu și în acompaniamentul sublim al Rapsodiei lui George Enescu.

Vă mulțumesc pentru atenție.

     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 18 iulie 2019, 6:07
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro