Plen
Sittings of the Senate of March 6, 2007
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.24/16-03-2007

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
14-04-2021
13-04-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2007 > 06-03-2007 Printable version

Sittings of the Senate of March 6, 2007

Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru.

Ședința a început la ora 9.30.

Ședința a fost condusă de domnul Teodor Viorel Meleșcanu, vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii senatori Mihai Ungheanu și Gheorghe Constantin, secretari ai Senatului.

 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Îi rog pe domnii senatori să poftească în sală și să ia loc. Suntem aproape 33, suntem o masă critică. Îl rog pe domnul secretar Ungheanu să facă prezența.

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Apel nominal.

- Antonie Ștefan Mihail - prezent
- Apostol Neculai - concediu medical
- Arcaș Viorel - prezent
- Ardelean Aurel - delegație
- Arion Viorel - absent
- Athanasiu Alexandru - europarlamentar
- Basgan Ion - învoit
- Berceanu Radu Mircea - Guvern
- Blaga Vasile - Guvern
- Bobeș Marin - absent
- Cazacu Cornelia - prezent
- Câmpeanu Radu-Anton - absent
- Cârlan Dan - prezent
- Chelaru Ioan - prezent
- Cinteză Mircea - absent
- Ciornei Silvia - europarlamentar
- Cioroianu Adrian Mihai - europarlamentar
- Cismaru Ivan - prezent
- Copos Gheorghe - prezent
- Corodan Ion - prezent
- Cozmâncă Octav - absent
- Crețu Corina - europarlamentar
- Crețu Ovidiu Teodor - absent
- Cucuian Cristian - prezent
- Cutaș George Sabin - prezent
- Daea Petre - prezent
- David Cristian - Guvern
- David Gheorghe - prezent
- Diaconescu Cristian - absent
- Dina Carol - prezent
- Dinescu Valentin - prezent
- Dîncu Vasile - europarlamentar
- Duca Viorel Senior - prezent
- Dumitrescu Ion Mihai - absent
- Dumitrescu Gheorghe Viorel - prezent
- Dumitru Constantin - prezent
- Eckstein Kovacs Peter - prezent
- Fekete Szabo Andras Levente - prezent
- Filipescu Teodor - prezent
- Florescu Ion - prezent
- Flutur Gheorghe - prezent
- Frunda György - prezent
- Funar Gheorghe - prezent
- Găucan Constantin - prezent
- Geoană Mircea Dan - absent
- Georgescu Radu Cristian - absent
- Gheorghe Constantin - prezent
- Hașotti Puiu - absent
- Ilașcu Ilie - prezent
- Iliescu Ion - absent
- Ilușcă Daniel - prezent
- Ion Vasile - prezent
- Iorga Nicolae - absent
- Iorgovan Antonie - absent
- Ioțcu Petru Nicolae - prezent
- Ivănescu Paula Maria - prezent
- Jurcan Dorel - prezent
- Loghin Irina - prezent
- Lupoi Mihail - prezent
- Mardare Radu Cătălin - prezent
- Marinescu Marius - prezent
- Markó Bela - Guvern
- Meleșcanu Teodor Viorel - prezent
- Mereuță Mircea - prezent
- Mihăescu Eugen - prezent
- Mihăilescu Petru Șerban - prezent
- Moisuc Viorica Georgeta Pompilia - europarlamentar
- Moraru Ion - prezent
- Morțun Alexandru Ioan - europarlamentar
- Neagoe Otilian - prezent
- Neagu Nicolae - prezent
- Nemeth Csaba - prezent
- Nicolae Șerban - prezent
- Nicolai Norica - prezent
- Novolan Traian - prezent
- Onaca Dorel Constantin - absent
- Oprea Mario-Ovidiu - prezent
- Oprescu Sorin Mircea - absent
- Pascu Corneliu - prezent
- Păcuraru Paul - prezent
- Păunescu Adrian - absent
- Pereș Alexandru - prezent
- Pete Ștefan - prezent
- Petre Maria - europarlamentar
- Petrescu Ilie - prezent
- Popa Aron Ioan - prezent
- Popa Dan Gabriel - prezent
- Popa Nicolae-Vlad - prezent
- Popescu Dan Mircea - prezent
- Popescu Ionel - prezent
- Popescu Irinel - absent
- Popescu Mihail - prezent
- Prodan Tiberiu Aurelian - absent
- Puskas Valentin Zoltan - absent
- Rădoi Ion - absent
- Rădoi Ovidiu - absent
- Rădulescu Cristache - prezent
- Roibu Aristide - absent
- Sabău Dan - prezent
- Sârbu Ilie - prezent
- Silistru Doina - prezent
- Simionescu Aurel Gabriel - prezent
- Sogor Csaba - prezent
- Solcanu Ion - prezent
- Stan Petru - prezent
- Stănoiu Mihaela Rodica - absent
- Stoica Ilie - absent
- Strătilă Șerban-Cezar - prezent
- Stroe Radu - Guvern
- Szabó Karoly Ferenc - europarlamentar
- Șerbănescu Verginia - prezent
- Șerbu Gheorghe Vergil - europarlamentar
- Șereș Ioan Codruț - absent
- Ștefan Viorel - prezent
- Șter Sever - prezent
- Talpeș Ioan - prezent
- Tănăsescu Claudiu - prezent
- Tărăcilă Doru Ioan - prezent
- Terinte Radu - absent
- Theodorescu Emil Răzvan - delegație
- Tîlvăr Angel - prezent
- Toma Ion - prezent
- Tomoiagă Liliana Lucia - prezent
- Tudor Corneliu Vadim - absent
- Țâbuleac Mihai - prezent
- Țicău Silvia Adriana - europarlamentar
- Țîrle Radu - europarlamentar
- Ungheanu Mihai - prezent
- Ungureanu Vasile Ioan Dănuț - prezent
- Vasilescu Gavrilă - prezent
- Văcăroiu Nicolae - absent
- Vărgău Ion - prezent
- Vedinaș Verginia - prezent
- Verestóy Attila - prezent
- Voiculescu Dan - absent
- Vosganian Varujan - Guvern
- Vraciu Jan - absent

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Stimați colegi, vă rog să faceți un efort, suntem 68 de senatori prezenți și 69 absenți. Dacă ar putea încă unul dintre dumneavoastră să ia cartela, ca să putem începe ședința noastră de astăzi.

Vă mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi, dați-mi voie, în aceste condiții, să deschid ședința Senatului din 6 martie 2007, ora 9.30, lucrările de astăzi fiind conduse de subsemnatul, asistat, îndrumat și controlat de distinșii secretari, domnul senator Mihai Ungheanu și domnul senator Constantin Gheorghe.

Din totalul de senatori, 137, avem 6 la Guvern, 2 în delegație, 13 europarlamentari, în total 21, învoiți 1, concediu medical 1.

Stimați colegi, vă supun, în primul rând, atenției ordinea de zi stabilită pentru astăzi.

Dacă sunt observații față de ordinea de zi care v-a fost prezentată. Nu pare să fie. În consecință, vă supun spre adoptare ordinea de zi a ședinței de astăzi și o să vă rog respectuos să votați, stimați colegi.

Vă rog să votați.

Stimați colegi, vă rog încă o dată să repetăm votul la ordinea de zi. Domnul senator Popa, vă rog să nu perturbați pe alții care trebuie să voteze.

Vă rog să votați ordinea de zi. Vă rog să votați, stimați colegi.

Suntem 72 de senatori prezenți în sală în acest moment.

Stimați colegi, vă rog respectuos să mai facem un efort pentru că dacă nu iese eu tot o să consider că ordinea de zi este adoptată.

Cu 48 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și nici o abținere a fost aprobată ordinea de zi.

Vă rog respectuos să vă luați locul în sală și să votați toți cei care sunteți prezenți, indiferent cum votați.

Suntem 74 de senatori prezenți.

Acum, supun votului dumneavoastră programul de lucru. Vă rog să votați.

Programul de lucru a fost votat cu 47 de voturi.

 
Aprobarea trecerii domnului senator Jan Vraciu ca membru al Comisiei economice, industrii și servicii, în locul domnului senator Mihail Antonie.

Domnul senator Ioțcu, microfonul 2.

 

Domnul Petru Nicolae Ioțcu:

Domnule președinte,

Vreau să fac un anunț. Domnul senator Antonie Mihail este înlocuit de domnul senator Jan Vraciu în funcția de membru al Comisiei economice, industrii și servicii.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Luăm notă sau votăm?

Vă supun votului înlocuirea domnului senator Antonie Mihail cu domnul senator Jan Vraciu.

Vă rog să votați.

Cu 39 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și nici o abținere, a fost aprobată modificarea componenței Comisiei economice, industrii și servicii.

Dacă nu mai sunt alte anunțuri de făcut, vă propun să intrăm în ordinea de zi.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2006 privind transmiterea unor părți dintr-un imobil proprietate privată a statului, din administrarea Societății Comerciale Compania Națională de Transporturi Aeriene Române - TAROM S.A. în administrarea Companiei Naționale de Investiții C.N.I. S.A..

La primul punct înscris pe ordinea de zi avem Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.100/2006 privind transmiterea unor părți dintr-un imobil proprietate privată a statului, din administrarea Societății Comerciale "Compania Națională de Transporturi Aeriene Române - TAROM SA" în administrarea "Companiei Naționale de Investiții C.N.I. SA".

Termen de adoptare tacită, 26 martie a.c. Inițiator este Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului și participă domnul secretar de stat Ioan Andreica.

Raportul este prezentat de Comisia economică, industrii și servicii, domnul senator Claudiu Tănăsescu.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

 

Domnul Ioan Andreica - secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prezentul proiect de lege are în vedere transferul unei părți din imobile, respectiv, parterul și mezaninul de la Blocul 108, blocurile gemene, din administrarea Companiei TAROM în administrarea C.N.I. SA pentru că, din 2004, de când TAROM-ul a primit în administrare aceste spații, nu le-a finalizat și la această oră se impune darea în folosință integrală a blocurilor 107 și 108, ca locuință de necesitate.

Pentru acest lucru este necesară și închiderea Anvelopei și finalizarea lucrărilor la parter și mezanin și, în acest sens, dorim să trecem înapoi la C.N.I. parterul și mezaninul pentru a-l finaliza și pentru a-și organiza sediul administrativ în aceste spații.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei, domnul senator Tănăsescu, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Claudiu Tănăsescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi, este vorba de un raport la un proiect de lege privind aprobarea de transmitere a unor părți dintr-un imobil proprietate privată în folosul Companiei Naționale de Investiții SA.

Membrii comisiei au hotărât cu majoritate de voturi să întocmească raport favorabil fără amendamente.

Prin natura reglementărilor sale, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale.

Domnul senator Nicoale Vlad-Popa, vă rog. Microfonul 2.

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule președinte,

Mai mult pentru stenogramă pentru că se pare că sunt metehne care s-au transferat de la un Guvern la altul. Nu este nevoie de ordonanță, nu este nevoie de aprobarea prin lege pentru transferul de proprietate de genul acesta. Aceasta este atribuția Guvernului. Lucrăm pur și simplu în van sau gratuit pentru asemenea așa-zisă legislație. Asta face Guvernul.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul secretar de stat Andreica, microfonul 8.

 
 

Domnul Ioan Andreica:

Dacă îmi permiteți, inițial, ambele blocuri, atât parterul și mezaninul, cât și etajele superioare au fost proprietate publică și prin ordonanță de urgență au fost trecute în administrarea Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului și, mai departe, date la C.N.I.

Nu putem schimba regimul acestora decât tot prin lege pentru că, inițial, prin ordonanță de urgență au fost atribuite.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Chelaru dorește? Domnul senator Ștefan Viorel, microfonul 3, vă rog.

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu aș vrea doar să pun una sau poate două întrebări care să lămurească anumite aspecte legate de regimul de proprietate al acestui imobil.

În ordonanță se vorbește despre faptul că este un imobil pe care îl regăsim în proprietatea privată a statului. Când vorbim de proprietatea privată a statului, nu putem vorbi în termeni generali. Proprietatea privată a statului se manifestă în mod concret printr-un patrimoniu privat care aparține unei entități de drept privat. În cazul de față, în opinia mea, această clădire ar trebui să se regăsească în patrimoniul privat al Companiei Naționale TAROM, care este societate comercială pe acțiuni.

Ideea de proprietate privată a statului, în general, în administrare a unei societăți comerciale, mie nu mi se pare corectă. Prima chestiune. A doua chestiune, această proprietate privată rămâne undeva suspendat, nu se știe în patrimoniul cui, a cărei entități de drept privat, și doar administrarea se transferă de la TAROM la Compania Națională de Investiții.

Și atunci, întrebarea mea, care ar putea să lămurească lucrurile, este următoarea: Astăzi sau înainte de a se emite această ordonanță în patrimoniul cărei entități, persoane juridice se regăsea acest imobil, după apariția acestei ordonanțe în patrimoniul cărei societăți comerciale vom regăsi acest imobil și care sunt actele care dovedesc dreptul de proprietate asupra acestui patrimoniu. Așa cum este făcută ordonanța, nu lămurește absolut deloc acest aspect.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc și eu domnului senator Ștefan Viorel.

Dacă mai dorește cineva să intervină la dezbateri generale?

Dacă nu mai dorește nimeni, rog pe domnul secretar de stat Ioan Andreica să răspundă la întrebare. Microfonul 8, vă rog.

 
 

Domnul Ioan Andreica:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Inițial, ambele blocuri au fost proprietate publică a statului pentru locuințe de necesitate.

În 2002, parterul și mezaninul de la ambele blocuri, prin ordonanță de urgență, s-au transformat în proprietate privată a statului român, respectiv a Ministerului Transportului și Turismului, și date doar în administrarea acestor două companii, unul la CNI și unul la TAROM.

Și, la această oră, nici TAROM-ul și nici CNI-ul nu pot primi în proprietate privată aceste spații. Fiind societăți comerciale care funcționează după Legea nr.31/1990, nu au voie să primească bunuri gratuite în proprietate privată de la statul român, ele vor rămâne mai departe proprietatea privată a statului român și ele le vor administra 1 an, 10, 100, sigur, în raport de durata de existență a activităților în spațiile respective.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Domnul Ștefan Viorel, microfonul 3, vă rog.

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

O să reformulez întrebarea, se pare că nu a fost înțeleasă.

Aș vrea să știu care este persoana juridică care poate fi identificată ca proprietar al acestui imobil, vorbim despre o proprietate privată.

Deci, când spunem proprietatea privată a statului, vorbim în general, întrebarea mea este care este personajul, care este subiectul de drept, persoana juridică care este proprietar înainte și după apariția acestei ordonanțe?

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Domnul Andreica, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Ioan Andreica:

Persoana juridică este Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, mandatat de statul român, prin ordonanță de urgență, mandatat de Guvern și, în final, de Parlament, dar rămâne în continuare proprietar Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului.

Este instituție de drept public a statului român, poate nu am înțeles întrebarea, nu găsesc altă formulare.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Eu aș vrea să recunosc că întrebarea domnului senator Ștefan Viorel a fost o întrebare extrem de simplă, din păcate nu avem un răspuns simplu la întrebarea dumnealui și cred că este o întrebare pe care trebuie să o adresăm cu toții atunci când vorbim de proprietatea privată a statului.

Stimați colegi,

Dacă mai sunt alte intervenții generale sau dacă sunt întrebări?

Nu pare să fie cazul.

În aceste condiții, o să vă supun la vot raportul care este fără amendamente.

Stimați colegi,

Aveți raportul, aveți proiectul, este un raport fără amendamente.

O să vă supun la vot raportul, care este un raport favorabil, fără amendamente, și proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Cu 47 voturi pentru, 2 voturi împotrivă și 7 abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 123/2006 pentru aprobarea acordării sprijinului financiar producătorilor agricoli din sectorul vegetal, zootehnic, al îmbunătățirilor funciare și al organizării și sistematizării teritoriului.

Vă propun să trecem la punctul 2 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 123/2006 pentru aprobarea acordării sprijinului financiar producătorilor agricoli din sectorul vegetal, zootehnic, al îmbunătățirilor funciare și al organizării și sistematizării teritoriului.

Raportul este al Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

O să rog pe domnul președinte sau unul dintre colegii din conducerea acestei comisii să prezinte raportul.

Domnul Pascu, vă mulțumesc.

Din partea inițiatorului participă domnul Istvan Toke, secretar de stat. Microfonul 9, vă rog.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat Istvan Toke, pentru prezentarea inițiativei.

 

Domnul Istvan Toke - secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Având în vedere perioada scurtă de timp rămasă până la 01.01.2007 când România devenea membră a Uniunii Europene, precum și necesitatea achiziționării de resurse materiale pentru realizarea unor producții competitive și pentru asigurarea securității alimentare și protejării mediului era necesară acordarea unui sprijin financiar de la bugetul de stat prin Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, iar pentru acordarea acestui sprijin financiar se impunea adoptarea de către Guvern a prezentei ordonanțe de urgență.

Promovarea în regim de urgență a prezentei ordonanțe a fost determinată și de necesitatea legiferării condițiilor stabilite prin tratatul de aderare privind acordarea de ajutoare de stat în agricultură și de stabilirea criteriilor de eligibilitate pentru plăți directe pentru perioada 2007-2009.

Conform Tratatului de aderare, România poate aplica în următorii trei ani măsuri de sprijin care sunt aprobate prin acte normative în vigoare, la data aderării.

Nepromovarea acestui act normativ până la data de 31.12.2006 elimina posibilitatea acordării sprijinului financiar în agricultură de la bugetul de stat, după data aderării, cu consecințele dintre cele mai grave privind funcționarea exploatațiilor agricole din România.

Actul normativ propus creează baza legală pentru acordarea sprijinului financiar național pentru agricultura românească.

Față de cele prezentate a fost elaborat proiectul de lege anexat în vederea aprobării ordonanței de urgență pentru aprobarea acordării sprijinului financiar producătorilor agricoli din sectorul vegetal, zootehnic, al îmbunătățirilor funciare și al organizării și sistematizării teritoriului pe care îl supunem Parlamentului spre adoptare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc și eu domnului secretar de stat Istvan Toke.

Domnul senator Pascu, aveți cuvântul.

Microfonul 7, vă rog.

 
 

Domnul Corneliu Pascu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a dezbătut proiectul de lege în data de 20 februarie. În urma dezbaterilor generale și pe articole, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea raportului favorabil, cu amendamentele cuprinse în anexa la raport.

Aș vrea să menționez că au mai fost depuse pe data de 21, la o zi după ce am dezbătut raportul, cinci amendamente de către domnul senator Funar, care nu au putut fi luate în considerare la întocmirea raportului.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Și eu vă mulțumesc.

Dezbateri generale.

Domnul senator Dinescu, aveți cuvântul.

Microfonul nr.1, vă rog.

 
 

Domnul Valentin Dinescu:

Ce se înțelege prin "nu au putut fi luate în considerare la întocmirea raportului", au fost tardive sau...?

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Din partea comisiei, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Corneliu Pascu:

Păi, nu au putut fi luate în considerare, pentru că au fost depuse cu o zi după ce s-a întocmit raportul.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc.

Domnul senator David, aveți cuvântul.

Microfonul nr.2, vă rog.

 
 

Domnul Gheorghe David:

Mulțumesc, domnule președinte.

Desigur că susținem această ordonanță și susținem amendamentele admise, care fac câteva clarificări importante pentru toți cei care sunt îndreptățiți să primească acest sprijin financiar și mă refer aici doar la unul singur, și anume la art.16, lista activităților pentru care se acordă sprijin financiar în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie a fiecărui an. Este stabilit clar, începând cu data de 1 ianuarie a fiecărui an, ceea ce nu era prevăzut în ordonanță.

Este un amendament admis și cu care colegii de la Guvern știm că sunt de acord, astfel că vom vota pentru acest proiect.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții? Domnul senator Daea, microfonul nr.4, vă rog.

 
 

Domnul Petre Daea:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Prin conținut și nevoia de reglementare, ordonanța își justifică caracterul de urgență.

Trist este că inițiatorul, în speță Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, Guvernul României, când a analizat caracterul de urgență al acestui act normativ, nu și-a proiectat și nu a acționat în consecință actele normative secundare, înțelegând aici hotărâri de Guvern, care pun în aplicare această ordonanță de urgență.

Pentru a fi mai clar în ceea ce vreau să spun, și trebuie ca reprezentanții Guvernului să ia în seamă acest lucru, este că în ordonanța de urgență se proiectează categoriile de beneficiari și domeniile care vizează sprijinul din partea bugetului, evident mecanismele care pun în valoare această prevedere trebuie să fie construite și aprobate prin hotărâre de Guvern.

Regretul nostru s-a putut ameliora, dar în același timp trebuie să atenționăm Guvernul, din acest punct de vedere, și s-a putut ameliora prin prevederea pe care am făcut-o în anexă, anume aceea de a defini începutul de an, pentru că în condițiile în care lăsam forma inițială a ordonanței, însemna ca acei ce aveau dreptul să beneficieze de acest sprijin să poată să-l obțină numai în condițiile în care apărea hotărârea de Guvern și, iată, privam producătorii de un drept pe care l-a construit prin acest act normativ și care nu putea fi operațional.

Aș ruga Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale să aibă în vedere, în momentul în care dă drumul la o ordonanță de urgență, să pună în mișcare și hotărârile de Guvern aproape în același timp, în așa fel încât proiectul de act normativ, înțelegând aici sprijinul, să fie materializat la timp.

Vă mulțumesc.

Votăm pentru acest act normativ.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc, domnului senator.

Am reținut foarte bine apelul și eu sper că și ministerul agriculturii a înțeles foarte clar amendamentul întocmit de colegi, care sigur, creează o bază de aplicare, dar, și în cazul în speță și în general, apelul a fost foarte bine înțeles, și anume, ca la ordonanța de urgență să fie întotdeauna aduse și proiectele, sau, mă rog, să fie adoptate și hotărârile de Guvern care să permită punerea lor în aplicare, că degeaba le adoptăm noi în procedură de urgență dacă nu pot fi aplicate.

Sunt convins că domnul secretar de stat Toke a notat acest lucru.

Dacă mai sunt intervenții cu caracter general?

Nu pare să fie cazul.

Atunci o să vă supun, stimați colegi, spre aprobare raportul Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, împreună cu amendamentele admise care figurează în anexa la acest raport.

O să vă rog să luați loc și să votați, domnule senator David.

Vă rog să votați, stimați colegi.

Și pe domnul Simionescu îl rog să voteze.

Cu 46 voturi pentru, nici un vot împotrivă și o abținere a fost adoptat raportul.

Stimați colegi,

O să supun acum la vot proiectul de lege.

Am rugămintea la dumneavoastră să votați, suntem 72 senatori în sală.

Vă rog să votați.

Vă supun votului spre aprobare Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 123/2006 pentru aprobarea acordării sprijinului financiar producătorilor agricoli din sectorul vegetal, zootehnic, al îmbunătățirilor funciare și al organizării și sistematizării teritoriului.

Vă rog să votați, stimați colegi.

Cu 49 voturi pentru, nici un vot împotrivă și nici o abținere a fost adoptat proiectul de lege.

 
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 290 din 24 iunie 2004 privind cazierul judiciar, cu modificările și completările următoare.

Trecem la punctul 3 din ordinea de zi, este vorba de o Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 290 din 24 iunie 2004 privind cazierul judiciar, cu modificările și completările următoare.

Din partea inițiatorului, domnul secretar de stat, vă rog să prezentați raportul.

Mă scuzați, inițiator este domnul deputat Gabriel Sandu, dacă este prezent sau dacă a fost anunțat?

Din sală: Nu este prezent.

 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Dacă nu, am să rog, totuși, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, pe domnul președinte Eckstein, să ne prezinte raportul, după care o să vedem poziția Guvernului.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 7.

 
 

Domnul Eckstein Kovács Péter:

Mulțumesc.

Inițiativa dorește să schimbe termenul în care se eliberează cazierul judiciar, respectiv, posibilitatea ca acest cazier să fie cerut de la oricare circă de poliție.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a luat în dezbatere propunerea legislativă și a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere. În momentul de față, există o hotărâre a Guvernului care prevede acest termen, respectiv, posibilitatea de a se adresa la oricare circă de poliție, dar, în prezent, nu există un sistem informatizat care să facă respectabil acest termen.

Reprezentantul Ministerului Administrației și Internelor a solicitat respingere.

De asemenea, s-a primit un aviz negativ din partea Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc.

Punctul de vedere al Guvernului?

Domnul secretar de stat Mircea Alexandru, vă rog, microfonul 8.

 
 

Domnul Alexandru Mircea - secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor:

Mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, prin inițiativa legislativă, se propune înființarea cazierului judiciar informatizat, pentru a se răspunde, într-o manieră mai operativă, la solicitările cetățenilor și, pe cale de consecință, cetățenii să poată solicita cazierul de la orice unitate de poliție.

Facem precizarea că această reglementare se regăsește deja în Legea nr.290/2004 privind cazierul judiciar, întrucât în cuprinsul alin.1 al art.5 se prevede chiar acest lucru, și anume, că se înființează cazierul judiciar informatizat.

În baza legii, a fost adoptată o hotărâre de Guvern, este vorba de Hotărârea Guvernului nr.2101/2004, care prevede crearea acestui sistem. În momentul de față, sistemul este în curs de achiziție și o să fie implementat după aceea.

Prin urmare, cred că legea este și fără obiect.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Dacă la dezbateri generale dorește să intervină cineva?

Domnul Constantin Gheorghe, vă rog, microfonul central.

 
 

Domnul Constantin Gheorghe:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate colege și stimați colegi,

Vreau să fac câteva considerații și aș vrea să-l rog pe domnul secretar de stat, Mircea Alexandru, dacă poate să le considere chiar niște întrebări.

Dumneavoastră ați spus că, pentru acest sistem care se propune, într-o formulă care nu îndeplinește sau nu satisface cerințele în totalitate, există reglementări și sistemul va fi funcțional. Vreau să vă spun că Sistemul Național de Evidență Informatizată a Cazierului Judiciar este reglementat printr-o hotărâre a Guvernului din 2004. Acea hotărâre spune că, în termen de 24 de luni de la intrarea în exploatare, Direcția de Cazier Judiciar - Statistică și Evidențe Operative va finaliza preluarea în format electronic. Deci, în 2004, Guvernul a dat o hotărâre în care prevede încă 24 de luni termen. Abia în 2005, în urma unei alte hotărâri de Guvern, se abilitează ministerul ca să facă achiziția externă necesară de aproape 30 de milioane de euro.

Spuneți-ne și nouă când va fi operabil acest sistem, pentru că, în conformitate cu actele normative, pe care le-a emis Guvernul, ne vom duce până prin 2009. Dacă luăm și procedura de licitație în discuție, dacă luăm în considerare și faptul că faceți uz de cele 30 de milioane, că ar fi o sumă extrem de mare și că volumul financiar și volumul de muncă fac destul de greu punerea în aplicare a acestei inițiative legislative a deputatului de Brăila, iar în baza celorlalte acte normative emise de Guvern - este aceeași situație. Când vom beneficia? Eu, care sunt născut în București, locuiesc în Suceava de 35 de ani și vă spun că am situații în viață în care am nevoie de un cazier judiciar și sigur că m-ar interesa să mi se elibereze în mod operativ pe raza teritoriului unde locuiesc. Toate aceste acte normative în vigoare nu fac decât să stabilească niște termene total neclare și doar să ne creeze nouă senzația că s-a intervenit în acest domeniu, dar, practic, nu putem fi siguri că acest sistem va opera într-un termen scurt.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

O să-l rog pe domnul secretar de stat, Mircea Alexandru, să răspundă la întrebarea adresată.

Vă rog, microfonul 8.

 
 

Domnul Mircea Alexandru:

Mulțumesc.

Ceea ce a spus, acum, domnul senator confirmă ceea ce eu am afirmat de la bun început că, în momentul de față, există o bază legală. Deci, inițiatorul asta a vrut să facă, să se creeze o bază legală pentru sistemul informatizat.

În prezent, ca să răspund punctual la întrebare, într-adevăr, a fost adoptată hotărârea, prima hotărâre în 2004, în 2005 a fost adoptată Hotărârea nr.791 prin care se autorizează Ministerul Administrației și Internelor pentru încheierea contractelor de achiziții. Am spus în comisie, pentru că a fost și directorul general de informatică de la noi și șeful Cazierului Judiciar, că, în momentul de față, licitația pentru această aplicație este în curs de derulare. Când se vor termina procedurile, vom avea și sistemul.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Scuzați-mă, vă rog! Domnul senator Constantin Gheorghe vă cerea și o părere: cam când credeți că intră în funcțiune? Domnia-sa menționa anul 2009 ca o posibilă dată. Dacă aveți o informație la întrebarea asta, domnule secretar de stat. Vă rog, microfonul 8.

 
 

Domnul Mircea Alexandru:

Este în funcție de felul în care se derulează licitația, pentru că sunt mai mulți licitanți și, dacă nu vor fi contestați și dacă nu vor fi alte chestiuni, când am achiziționat programul ca atare, îl punem în aplicare. Cred că spre sfârșitul anului este gata. O dată certă nu pot să spun acum, nu am cum.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Constantin Gheorghe, vă rog, microfonul central.

 
 

Domnul Constantin Gheorghe:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate colege și stimați colegi,

Eu cred că noi, aici, suntem puși în fața a două situații, care amândouă vor să rezolve o problemă: o inițiativă a unui parlamentar, care vrea, într-un fel, să simplifice lucrurile, iar în spatele solicitării lui sigur că vor sta și aceste proceduri pentru punerea în funcțiune a sistemului informativ centralizat. Vine Guvernul și ne spune că a demarat toate procedurile.

Domnule secretar de stat Mircea Alexandru, eu v-am solicitat, dacă vreți, în nume personal, să estimați când voi putea eu, ca cetățean al acestei țări, să pot solicita un certificat de cazier judiciar în altă parte decât în localitatea în care m-am născut. Licitațiile sunt stabilite printr-o lege a achizițiilor publice, care nu presupun termene de ani.

De aceea, v-am cerut estimativ un termen, ca să pot vota cu conștiința liniștită, nu împăcată, astăzi, în Senatul României.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc și eu.

Dacă domnul secretar de stat vrea să revină?Vă rog, microfonul 8.

 
 

Domnul Alexandru Mircea:

Deci, astăzi, domnul senator poate să solicite cazierul judiciar de la orice unitate de poliție, indiferent unde s-a născut. Principiul este altul, și anume, că, în momentul de față, cazierul judiciar se eliberează în două procedee, în regim de urgență, și pentru aceasta se plătește o taxă de...

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Scuzați-mă! Domnule secretar de stat, am înțeles. Am rugămintea să spuneți dacă solicită, începând de astăzi, în cât timp i se dă cazierul?

 
 

Domnul Alexandru Mircea:

În două variante: el se prezintă în două zile sau în trei zile, nu mai știu exact, în regim de urgență și, în maximum 30 de zile, în regim obișnuit, că, în momentul de față, prelucrarea este o prelucrare manuală a acestor date, întrucât, până acum, nu s-a implementat sistemul informatizat. Dar, încă o dată repet, baza legală există, există hotărâri de aplicare a legii și procedurile sunt demarate.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Domnule secretar de stat, vă mulțumim foarte mult pentru explicații. Cred că veți fi de acord cu mine că este, totuși, o situație diferită de cea pe care o avea în vedere domnul senator. La eliberarea în regim de urgență se plătește o taxă, care este un fel de venit pe care ni-l scoateți nouă din buzunar și îl băgați la dumneavoastră în buzunar. Deci, problema este de creare a unui sistem care să funcționeze, fără această taxă de urgență, în două, trei zile, indiferent de locul unde depui cererea.

Vă mulțumesc foarte mult.

Din păcate, asta este situația.

Tema inițiativei, care a fost prezentată, face deja obiectul reglementării unei legi, care urmează să fie pusă în aplicare în viitorul cel mai apropiat.

Așadar, avem propunerea, avem un raport de respingere, Guvernul nu o susține și, în consecință, v-aș supune la vot acest raport al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări. Este raport de respingere. Vă rog să votați.

Cu 41 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și o abținere, a fost adoptat raportul. Inițiativa a fost respinsă.

 
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru abrogarea Ordonanței Guvernului nr. 80/2001 aprobată prin Legea nr. 247/2002 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritățile și instituțiile publice, cu modificările ulterioare.

Trecem la punctul 4 în ordinea de zi. Propunerea legislativă pentru abrogarea Ordonanței Guvernului nr.80/2001 aprobată prin Legea nr.247/2002 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritățile și instituțiile publice, cu modificările ulterioare.

Propunerea legislativă este prezentată de domnul Seres Denes, deputat UDMR de Sălaj, domnul Antal Arpad Andras, deputat UDMR de Covasna.

Dacă inițiatorii au fost invitați și sunt în sală? Nu pare să fie cazul. În consecință, rog pe domnul senator Aron Popa, președintele Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, să ne prezinte raportul. Vă rog, microfonul 7.

 

Domnul Aron Ioan Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă, pe care ne-au prezentat-o inițiatorii, are ca obiect abrogarea Ordonanței Guvernului nr. 80/2001, motivând prin faptul că măsurile restrictive impuse de actul normativ ar putea dăuna unei bune funcționări a autonomiei locale, iar autoritățile publice locale au ajuns la maturitatea necesară pentru a-și putea evalua singure cheltuielile în funcție de capacitatea financiară.

Având în vedere punctul de vedere transmis de Guvern, care nu susține această propunere legislativă, și punctul de vedere al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, care, de asemenea, ne-a transmis un aviz negativ, în urma dezbaterilor, comisia a hotărât să adopte un raport de respingere. Fac precizarea că această propunere legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Punctul de vedere al Guvernului, domnul secretar de stat Cătălin Doică, vă rog, microfonul 9.

 
 

Domnul Cătălin Doică - secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice:

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține inițiativa legislativă și, ca atare, este de acord cu raportul de respingere întocmit de către comisie. Mulțumesc.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale dacă sunt pe marginea inițiativei? Domnul senator Gheorghe Funar, vă rog, microfonul 2.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori,

Propunerea legislativă, pe care o avem în dezbatere, apreciez că este bine venită. Este o propunere legislativă a unor deputați din partea U.D.M.R. Pentru mine nu contează acest lucru, ci mă interesează fondul problemei, și anume, după 15 ani, de când se aplică legislația în domeniul administrației publice locale, s-a ajuns în 15 ani la o maturitate și la o experiență bogată, atât în ceea ce-i privește pe primari, președinții de consilii județene și consilii locale. Nu pot fi de acord cu punctul de vedere al Guvernului care susține că nu este deloc rigidă cifra de un autoturism la o primărie de comună.

Guvernul spune că nu este rigidă această cifră. Sunt primării, și cunosc multe cazuri din județul Cluj, comune din apropierea municipiului Cluj-Napoca, sunt comune cu bugete foarte mari, mai mari decât ale unor municipii din România, dar aceste comune, deși au 10-15 sate aparținătoare, împrăștiate pe dealuri, n-au decât un autoturism și n-au voie să achiziționeze un al doilea autoturism, pentru că nu permite această Ordonanță a Guvernului nr. 80/2001.

Ordonanța aceasta nu permite nici un leu cheltuieli de protocol pentru primari. Nici pentru primarul general al Capitalei, nici pentru primarul municipiului Cluj-Napoca și nici pentru un primar de comună. Intervin și la nivelul acesta activități de protocol. Primarul trebuie, ori să pună banii din buzunar, ceea ce se întâmplă mai rar, ori găsește alte soluții aproape de lege, ca să rezolve problema.

Între timp, prin bugetul pe acest an, s-a aprobat, Guvernul a venit și a propus creșterea cheltuielilor de protocol la Consiliul Național al Discriminării cu 2500% față de anul precedent, dar la primarul general al Capitalei n-are voie un leu cheltuieli de protocol.

Se pune problema consumului de carburanți, care, de asemenea, este limitat, și este o cifră mică. Trebuie lăsat la latitudinea fiecărui consiliu local sau județean să decidă, în funcție de bugetele care le au și, mai ales, de nevoile concrete, să stabilească sumele alocate și cantitățile de carburanți care să fie permise a fi consumate lunar.

De asemenea, se pune problema convorbirilor telefonice. Este o absurditate înscrisă în această Ordonanță a Guvernului nr. 80/2001. Trebuie să se reducă de la an la an, dacă rețin bine, cu 10% costul convorbirilor telefonice, dar în fiecare an cresc, și chiar în cursul aceluiași an de câteva ori tarifele telefonice. În condițiile acestea, aplicând Ordonanța Guvernului nr. 80/2001 ajungem în curând să nu mai poată fi folosite telefoanele la autoritățile locale, la instituțiile publice, pentru că ordonanța nu mai permite.

V-am dat câteva exemple, doamnelor și domnilor senatori, ca să realizați că este bine-venită această ordonanță. În plus, prevederile ordonanței nu sunt aplicabile la toate instituțiile publice din România.

Guvernul a instituit o seamă de excepții. În punctul de vedere pe care l-a prezentat, probabil, spre a lăsa suficient spațiu liber, pagină albă, nu a înscris alte exemple, alte excepții, și anume, în cazul convorbirilor telefonice este prevăzut că, de la caz la caz, Guvernul, pe bază de hotărâre, exceptează unele autorități locale în ceea ce privește aplicarea Ordonanței Guvernului nr. 80/2001.

Eu am experiență neplăcută în acest domeniu. Fiind un primar de PRM, la Cluj-Napoca, și nu de PDSR, la vremea respectivă, nu mi s-a acceptat nici o depășire a costurilor convorbirilor telefonice. La alți primari ai PDSR-ului, prin hotărâre de Guvern, s-a aprobat cât au vrut. Deci, s-a ajuns nu la lege, ci la fărădelege. Ca atare, consider, doamnelor și domnilor senatori, că este bine-venită această propunere legislativă și eu propun să o susțineți. Mulțumesc.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc și eu domnului Funar. Dacă la intervenții generale mai dorește cineva? Domnul Ștefan Viorel, vă rog, microfonul nr. 3.

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Aș vrea să spun că noi nu vom vota această inițiativă sau vom vota pentru raportul de respingere, deși inițiatorii au dreptate. Și inițiatorii au dreptate, și domnul coleg Funar are dreptate atunci când constată că această ordonanță, de multe ori...

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Și dumneavoastră aveți dreptate, domnule Ștefan Viorel. Vă rog.

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

Sper să vă conving că și eu am dreptate. Deci, au dreptate când spun că această ordonanță în aplicare, de multe ori, creează încurcături în buna funcționare a administrației publice locale, numai că, Ordonanța Guvernului nr. 80/2001 nu fixează normative de cheltuieli doar pentru administrația publică locală.

Ordonanța Guvernului nr. 80/2001, mutilată prin foarte multe excepții (despre unele face vorbire Guvernul, în punctul său de vedere, despre altele a uitat), mutilată prin aceste excepții aprobate prin ordonanță, prin alte legi, așa mai departe, și-a restrâns sfera de aplicabilitate, dar este, totuși, rămâne singura referință în legătură cu care se mai poate face o analiză, se mai poate fundamenta un buget pentru tot sistemul de instituții publice din România, de la administrația prezidențială, Parlament, Guvern, până la administrația publică locală de la ultima comună. Este singura reglementare care a mai rămas în vigoare. Ceea ce trebuie făcut, nu este abrogarea acestei singure reglementări, ci a trebuit să vină Guvernul, cu altă propunere, cu un proiect de lege care să repună lucrurile în normalitate.

Deci, nu putem funcționa, în materie de execuție bugetară, fără să avem un sistem de referință, fără să avem norme și normative. Acesta este pericolul cel mai mare care se întrezărește prin adoptarea acestei propuneri legislative. Va rămâne, practic, un haos. Nimeni nu va mai putea fi judecat după nimic. Curtea de Conturi, practic, n-ar mai putea să-și facă treaba.

De aceea, cu mențiunea și cu rugămintea ca reprezentanții Guvernului să rețină ceea ce am spus eu și, poate, imediat, în perioada următoare, să vină cu un proiect de lege care să reglementeze corect și complet acest aspect, reiterez afirmația că noi vom vota împotriva propunerii de a abroga Ordonanța Guvernului nr. 80/2001 privind normativele de cheltuieli bugetare. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc și eu, domnule Ștefan pentru intervenție și pentru propunerile pe care le-ați făcut.

Dacă la intervenții generale mai este cineva? Domnul senator Tănăsescu. Vă rog, microfonul nr. 2.

 
 

Domnul Dan Claudiu Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu vreau să-l contrazic pe colegul meu de la PSD, dar cred că atâta vreme cât primăriile, mai nou, își strâng banii lor, ar fi bine să aibă dreptul să și poată cheltui așa cum cred. Nu-mi închipui că există vreun primar sau vreun consiliu local care să facă niște cheltuieli anapoda sau, dacă sunt aceștia câțiva, ei pot fi temperați foarte ușor, fiindcă, probabil, colegii noștri știu că orice hotărâre a consiliului local pleacă, apoi, la prefectură, unde se ia, se cântărește și prefectul poate să anuleze această hotărâre. Dacă, de exemplu, unul vrea să-și ia elicopter și prefectul vede acest lucru, n-o să fie de acord. Deci, eu nu cred că această cheltuială trebuie neapărat planificată, pentru că nu-și are sensul.

Comunele au fiecare specificul lor. Au un anumit număr de locuitori, unele sunt mai sărace, altele mai bogate, unele au canalizare, altele n-au canalizare și așa mai departe. Altele au apă, altele n-au. Au nevoie de cheltuieli mai mult sau mai puțin.

Deci, din acest punct de vedere, cred că ar trebui să lăsăm la aprecierea primarilor, care propun și, fără discuție, la discuția consiliilor locale, ca aceste cheltuieli să se facă așa cum hotărăsc ei și nu cum vin hotărârile de sus în jos, pentru că, altfel, începem să ne gândim la umbra care a făcut acest palat. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Și eu vă mulțumesc. Dacă mai sunt alte intervenții?

Domnul Popa Aron, din partea comisiei sau în nume personal, ca să știu ce microfon vă dau.

 
 

Domnul Ioan Aron Popa:

Nu, în numele comisiei vreau să vorbesc, pentru că raportul comisiei a ținut cont și de un element: acela prin care reprezentantul Guvernului, prezent la comisie, ne-a asigurat că se află în curs de elaborare un astfel de proiect de modificare a Ordonanței Guvernului nr. 80/2001, atât cu specialiștii din Ministerul Finanțelor Publice, cât și cu specialiștii PHARE.

Deci, cu siguranță, într-un timp foarte scurt, ne va prezenta un proiect de lege care va cuprinde toate aceste modificări.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Dacă nu mai sunt intervenții, o să vă supun la vot raportul comisiei. Este un raport de respingere a inițiativei legislative și vă rog să vă pronunțați prin vot.

Ați ascultat și argumentele prezentate aici. Vă rog să votați.

Raportul a fost votat cu 30 de voturi pentru, 17 împotrivă, nici o abținere.

Nu este valid. Deci, voi supune la vot Propunerea legislativă pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 80/2001, care a fost prezentată de domnii Sereș Deneș și Arpad Andras.

Cei care sprijină propunerea legislativă, o să-i rog să voteze pentru, cei care sunt împotriva abrogării Ordonanței Guvernului nr. 80/2001 vor vota împotrivă.

Stimați colegi, vă rog să votați. (rumoare, vociferări).

O să vă rog să opriți procedura de vot.

Vă rog, să repetăm procedura de vot. Să vă explic încă o dată. Deci, s-a votat raportul. Raportul de respingere n-a întrunit numărul de voturi necesar pentru a tranșa și soarta propunerii legislative.

În consecință, ceea ce facem acum, domnule Aron, este să vă supun la vot, binevoitoarei dumneavoastră atenții, inițiativa legislativă privind anularea. Deci, cei care vreți să fie adoptată propunerea legislativă votați pentru, cei care sunteți împotriva, votați contra.

Vă supun la vot inițiativa legislativă. Vă rog să vă exprimați prin vot...

Dacă vreți, vă mai explic și a treia oară, nu-i nici o problemă, că de aceea suntem plătiți.

Inițiativa legislativă nu a întrunit decât 13 voturi pentru, 43 împotrivă și 4 abțineri,în consecință, este respinsă.

 
Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru susținerea financiară de către Statul Român a Schitului românesc Prodromu - de la Muntele Athos.

Trecem la punctul 5: Propunerea legislativă pentru susținerea financiară de către statul român a Schitului românesc "Prodromu", de la Muntele Athos.

Din partea Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, domnul senator Popa Aron.

Inițiativa este a domnului Cătălin Nicula, deputat PNL, Ioan Chimiș, deputat PNL, Mircea Valer Pușcă, deputat PNL.

Dacă au fost anunțați și sunt prezenți cumva în sală? Nu. În consecință, o să dau cuvântul domnului președinte Aron Ioan Popa pentru prezentarea raportului, după care o să invit și din partea Guvernului. Este domnul Adrian Lemeni, secretar de stat.

Vă rog, domnul Popa Aron.

 

Domnul Aron Ioan Popa:

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect susținerea financiară a Schitului românesc "Prodromu" de pe Muntele Athos, cu suma de 250.000 euro, anual, prin alocare de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii și Cultelor.

Comisia a analizat această propunere legislativă și a hotărât să adopte un raport favorabil, cu două anexe, amendamente admise și amendamente respinse. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc și eu. Punctul de vedere al Guvernului. Domnule Lemeni, microfonul 8, vă rog.

 
 

Domnul Adrian Lemeni:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul susține forma cu amendamentele admise la comisie. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc. Dezbateri generale. Domnul Gheorghe Constantin, microfonul central. Va urma domnul Gheorghe Funar. și domnul senator Ion Solcanu.

 
 

Domnul Gheorghe Constantin:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Domnule secretar de stat,

Am câteva nedumeriri și câteva considerații pe marginea acestei inițiative legislative.

La art.2 se prevede că Guvernul României alocă anual suma de 250.000 euro. Ar fi fost poate indicată o precizare expresă pe ce termen se alocă această sumă anuală sau, dacă nu, se subînțelege că, începând cu această inițiativă, până la abrogarea legii sau până când noi vom dispărea, suma aceasta anuală va fi transmisă către Schitul românesc Prodromu.

Ar fi și o întrebare care derivă din aprobarea cu anumită fervoare a acestei inițiative: Ce s-a întâmplat până acum? Din ce au supraviețuit monahii de la acest complex? Ce surse de finanțare au avut? De ce apare această discriminare, pe de altă parte?

Pentru că, în justificarea prezentată de Guvern, care este cel mai sumar punct de vedere întâlnit la o inițiativă legislativă cuprinde vreo 4 fraze, printre necesitățile pe care le are acest schit, și printre justificările pentru care se aprobă această sumă, scrie: "susținerea activităților monahilor acestui așezământ".

Vin cu întrebarea: Până în acest moment nu au existat aceste așezăminte? Ni se dă apoi un exemplu cu un alt așezământ, de pe tărâm extern teritoriului României, care a fost subvenționat cu 30.000 euro.

În momentul în care vorbim de 250.000 euro, deja este un buget de venituri și cheltuieli, care trebuie să aibă un exercițiu financiar, care trebuie să se supună tuturor regulilor. 250.000 euro anual este o sumă importantă, stimați colegi. Nu putem aproba această inițiativă cu atâta ușurință, în contextul unei competiții inițiată de alți politicieni, din țara noastră, care nu sunt reprezentați sub cupola Parlamentului. Se pare că s-a dat naștere unei competiții: cine, cum și cu cât ajută Biserica, pentru a-și câștiga serviciile bisericii.

V-aș ruga să privim lucrurile cu multă seriozitate pentru că se pare că s-a dat naștere acestei "competiții" - și chiar îi pun ghilimelele de rigoare - și noi suntem puși în fața faptului să constatăm că Guvernul, cu multă ușurință, oferă acești bani pentru a câștiga simpatie pe acest domeniu.

Pe de altă parte, sunt foarte curios, domnule secretar de stat, dacă la punctul menționat ca "Principale reglementări: realizarea de materiale cu caracter de promovare", așezământul cultural de la Prodromu va fi obligat să respecte legislația României privind Legea achizițiilor publice și celelalte probleme care intră în discuție când se cheltuiesc bani publici, pentru că aici este vorba de bani publici.

Aș vrea să ne dați aceste explicații pentru că textul legii este extrem de redus. Este o precizare în punctul de vedere al Guvernului, anume că suma respectivă va respecta reglementările privind sprijinul financiar pentru unitățile de cult aparținând cultelor religioase. Nu știu dacă exprimarea este completă sau corectă, deoarece vă referiți la legislația generală reglementând sprijinul.

Este vorba de un buget clar alocat prin Ministerul Culturii și Cultelor, este vorba de bani publici și aceștia trebuie evidențiați dintr-un buget de venituri și cheltuieli, cu respectarea tuturor normelor legale ale României.

Ați putea să-mi răspundeți la aceste întrebări? Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc. Îl rog pe domnul Lemeni să aștepte până intervin și ceilalți colegi, dacă, eventual, mai sunt întrebări. Domnul Gheorghe Funar, microfonul 2. Urmează domnul senator Solcanu.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, este foarte binevenită această propunere legislativă, deși puțin tardivă. Așa cum a rezultat și din intervenția distinsului nostru coleg, domnul Gheorghe Constantin, până acum viețuitorii din Schitul românesc Prodromu s-au descurcat cum au putut și cum i-a ajutat bunul Dumnezeu.

Statul român, din păcate, având multe alte preocupări în acești ultimi 17 ani, nu a sprijinit cu nici un leu, cu nici un euro, Schitul românesc Prodromu de la Muntele Athos.

Aș vrea să vă informez că Grupul parlamentar PRM susține această propunere legislativă a deputaților liberali. Personal, am câteva amendamente. Suma mi se pare prea mică.

În ceea ce privește suma și discuția pe care a provocat-o domnul Gheorghe Constantin, spuneam că suma este mică. Este vorba de 250.000 euro anual. O compar cu cea hotărâtă de Guvernul României în 17 ianuarie 2007, de 7,2 miliarde lei vechi, adică 720.000 lei mai grei, RON, care înseamnă 200.000 euro, dați unui singur cetățean, prințului Radu Duda de Hohenzollern. Deci unui singur cetățean i se dau 200.000 de euro. Ce să facă cu ei? Să prezinte "imaginea neutră a României", declarație publică la televiziune făcută de prințul Radu Duda. (Rumoare, discuții)

Guvernul îi dă unui singur om ca să reprezinte "imaginea neutră a României", în condițiile în care România nu este țară neutră, fiind membră NATO și a Uniunii Europene.

În ceea ce privește justificarea banilor publici, este corectă și principială întrebarea și poziția colegului nostru, domnul senator Gheorghe Constantin, dar în cazul zisului prinț Radu Duda, acesta nu justifică în nici un fel cum cheltuiește banii, iar în perioada 2002-2006 a beneficiat de 23,5 miliarde lei pe care i-a cheltuit cum a vrut, pe ce a vrut, și nu a decontat nici un leu. (Rumoare, discuții)

Noi, ca parlamentari, trebuie să decontăm suma forfetară. El, nimic. Primește de 8 ori mai mult pe lună decât președintele României. (Rumoare, discuții)

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Domnul senator, vă rog să vă concentrați pe lege.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Închei.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Deci este bună ideea de justificare a banilor publici. Din informațiile pe care le am de la viețuitorii de la Schitul românesc Prodromu de pe Muntele Athos au o asemenea evidență, nu este pentru dânșii o dificultate, doresc să respecte legile statului român.

Și, fiind acum în Postul Mare, vă rog, doamnelor și domnilor senatori, să acceptați această propunere legislativă și poate că veți accepta și amendamentul meu vizând majorarea acestei sume. Mi se pare mică, comparativ cu păcătosul Radu Duda. Vă mulțumesc. (Discuții, râsete)

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc. Domnul Ion Solcanu, microfonul central.

 
 

Domnul Ion Solcanu:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Stimate colege,

Mai întâi să punem lucrurile în ordinea lor firească și sub raport istoric.

Până imediat după al doilea război mondial, la Muntele Athos erau în jur de 1000 de călugări viețuitori, români, în toate schiturile pe care le aveam. După cel de al doilea război mondial, noi nu am mai trimis acolo călugări, nici sprijin financiar după 1948.

În 1976, statul român, însă, a sprijinit schiturile românești de la Muntele Athos cu valori importante. Și tot în 1976 a fost și prima deschidere, să spunem, a Bisericii Ortodoxe Române și a statului român pentru schiturile de acolo, în sensul că, pe lângă ajutoarele materiale pe care le-a trimis atunci Ceaușescu, am trimis și un număr de călugări din diverse biserici din România.

Personal eram, în 1976, cu o bursă de 3 luni la Muntele Athos și cunosc lucrurile acestea foarte bine. Din 1976 și în anii următori, lucrurile au degenerat, până la revoluție. Abia după revoluție lucrurile au intrat, să spunem, în făgașul normal, în sensul că mulți din viețuitorii așezămintelor monahale din România au mers la Muntele Athos și au reîmprospătat acolo forța, să spunem, monahilor români și banii care au fost trimiși acolo de statul român, însă cu totul și cu totul accidental, cu totul accidental. Mai mult, a fost vorba de niște subvenții făcute în nume propriu de diverși cetățeni din România.

Ne aflăm azi, așadar, în fața celei de a treia propuneri legislative privind sprijinul așezămintelor monahale de la Muntele Athos.

Prima a aparținut PRM-ului și a fost anul trecut, începută prin 2005, discutată în 2006, inițiată de domnul Funar și nu mai știu cine. A fost o propunere făcută, să recunoaștem, mai mult pe picior, fapt pentru care domnul Funar a acceptat să reelaborăm acea propunere legislativă, fapt care s-a și produs în Senatul României, fiind inițiativa a 3 grupuri parlamentare. Este vorba de Partidul Conservator, semnând domnul Cutaș, este vorba de PRM, semnând domnul Ungheanu și doamna profesor Viorica Moisuc, și PSD, prin semnătura domnului academician Răzvan Theodorescu și Ion Solcanu.

Propunerea legislativă la care fac trimitere a primit aviz negativ din partea comisiei, dar în plenul Senatului, ca urmare a demersului depus aici de inițiatori, propunerea a trecut cu 71 voturi pentru.

S-a înecat însă la Camera Deputaților - pe data de 13 noiembrie 2006, propunerea fiind respinsă - care era și Cameră decizională. Interesant este că, doar la 3 zile, Senatul este sesizat cu această propunere legislativă pe care o discutăm astăzi.

Este o propunere legislativă pe care, vreau să spun de la bun început, deși inițiativa noastră a fost respinsă la Camera Deputaților, cu largul concurs al colegilor de la PNL, Grupul nostru Social Democrat o sprijină deoarece consideră că, în esență, este același lucru.

Noi pregăteam o sumă de 200.000 euro, Guvernul este generos și a acceptat suma de 250.000 euro, un ajutor anual.

Există însă o diferențiere importantă, și anume aceea că noi consideram că suma trebuie dată Patriarhiei Române și Patriarhia Română, care cunoaște foarte bine situația schiturilor monahale și a așezămintelor noastre monahale din afara granițelor, să distribuie suma în funcție de nevoile fiecărui așezământ monahal de dincolo de hotarele țării.

Propunerea de astăzi vine cu sugestia ca suma să fie direcționată întru totul Schitului românesc Prodromu, de la Muntele Athos.

Stimate colege, nu veți ajunge niciodată la Muntele Athos, pentru că Legea Muntelui Athos interzice accesul femeilor la Muntele Athos - și asta este de o mie și ceva de ani - pentru că primul așezământ la Muntele Athos a fost înființat la 962, când mânăstirea Marea Lavra s-a constituit ca așezământ monahal.

Un mare istoric rus, Uspenski, scria acum o sută de ani "nici un dreptcredincios n-a făcut atât de mult bine Sfântului Munte, pe cât au făcut românii". Și este foarte adevărat.

Pe durata dispariției statelor vecine nouă, Serbia, Bulgaria, rămânând în ființă doar Transilvania ca stat românesc, doar Țara Românească și Moldova, sume importante de bani, sume foarte importante au fost dirijate către Muntele Athos, sprijinind toate mânăstirile de acolo: Vatoped, Caracalu, Cutlumuș cu sume extrem de importante.

Vreau să spun prin aceasta că ar fi o greșeală să nu acceptăm un sprijin din partea statului român pentru schitul cel mai important de la Muntele Athos, care este Prodromu.

Pentru că după revoluție și după căderea sistemului sovietic, statele care au acolo mânăstiri, pentru că noi nu avem mânăstiri, Rusia în primul rând, Bulgaria, Serbia și Grecia dintotdeauna a făcut-o, sprijină financiar cu sume impresionante. Pentru că este pecetea fiecărui popor acolo, la Muntele Athos. Iar noi avem această obligație, să sprijinim ceea ce românii dintotdeauna au făcut la Muntele Athos.

Zilele trecute, și cu aceasta închei, umblând prin arhivele de stat de la București, am găsit o scrisoare a șefului Departamentului clerului, de la Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice, către contabilitatea ministerului, care spunea în felul următor: "În virtutea apostilei domnului ministru, semnată pe suplica Ieroschimonahului Nifon, starețul Schitului român de la Muntele Athos, care este venit aici în țară, vă invit ca în bugetul pentru serviciul cultelor de peste Milcov și în vederea lucrurilor relative să mandatați către casieria centrală din capitală să elibereze în primirea numitului stareț, subvenția cuvenită pentru anul în curs".

Stimate colege și stimați colegi,

Dacă la 1862, Principatele Unite, din toată calicia lor, găseau suma necesară pentru a subvenționa schitul românesc de la Muntele Athos, Schitul Prodromu, haideți să o facem și noi astăzi, pentru că se cuvine acest lucru.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții generale, după aplauze, bineînțeles.

Domnul senator Ioțcu, vă rog, microfonul 2.

 
 

Domnul Petru Nicolae Ioțcu:

Domnule președinte,

Grupul parlamentar Dreptate și Adevăr PNL-PD va susține această inițiativă și vom acorda un vot, bineînțeles, pentru.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Dacă la dezbateri generale mai dorește cineva să intervină? De la UDMR, domnul senator Frunda? Nu dorește.

Dacă nu mai dorește nici un grup să intervină, vom trece la examinarea raportului.

Avem în Anexa nr.2 amendamente...

Domnul secretar de stat Lemeni, vă rog să mă scuzați că am uitat. Într-adevăr, v-a fost adresată o întrebare.

Înainte de a trece la vot, vă rog să răspundeți. Domnul secretar de stat Lemeni, microfonul 8.

 
 

Domnul Adrian Lemeni:

Voiam doar să precizez, acest lucru l-am făcut de altfel și la comisie atunci când am cerut ca acest sprijin să fie acordat legislației existente deja pentru sprijinul cultelor, pentru că acolo se precizează atât maniera în care se acordă sprijinul, documentația care trebuie depusă prin Patriarhie pentru că, într-adevăr, pentru comunitățile românești din străinătate, sprijinul se acordă prin Patriarhie și, de asemenea, este prevăzut și felul în care sunt justificate sumele primite.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Stimați colegi, avem un raport prezentat de domnul senator Ioan Aron Popa, care are două amendamente respinse și patru amendamente admise.

Voi începe cu amendamentele respinse, Anexa nr.2, primul amendament de la art.2, domnul senator Funar, înțeleg că-l susține. Este vorba de mărirea, de la 250.000 euro, la 400.000 euro a sumei alocate anual.

Microfonul 2, vă rog, pentru domnul senator Funar.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Onorat Senat, am propus, așa cum a menționat distinsul președinte de ședință de astăzi, majorarea sumei, de la 250.000 euro, la 400.000 euro. Justificarea se bazează pe necesitatea acoperirii cheltuielilor, este vorba de cheltuieli de restaurare, de reparare, de întreținere a clădirilor din incinta și a celor patru biserici, plus susținerea activității monahilor acestui așezământ. Am aflat că în prezent sunt 33 de viețuitori la Schitul Prodromu. Pentru cele patru biserici, pentru întreținerea schitului și pentru a asigura o activitate normală viețuitorilor, 33, am propus dublarea sumei, comparativ cu cea care este acordată prințului Radu Duda, care este unul singur și primește 200.000 de euro. Un schit românesc și 33 de viețuitori cred că merită o sumă dublă.

De aceea, vă propun, doamnelor și domnilor senatori, făcând comparația cu păcătosul Radu Duda, să-i ajutăm pe cei de la Schitul Prodromu cu această sumă, iar Guvernul a dovedit că are bani. Dacă are pentru unul, pentru 33 ar trebui să aibă ceva mai mulți bani.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnul senator.

Dau cuvântul păcătosului Aron Popa, președintele comisiei. S-a analizat amendamentul în comisie.

 
 

Domnul Aron Ioan Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În comisie am dezbătut amendamentul propus de domnul senator Funar, nu are nici un fundament dublarea sumei. Ministerul Culturii și Cultelor ne-a prezentat o fundamentare pe suma de 250.000 de euro, inițiatorii susțin această sumă și propunem respingerea amendamentului.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Domnul secretar de stat Lemeni, din partea Guvernului, poziția față de amendament.

 
 

Domnul Adrian Lemeni:

Nu susținem acest amendament.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Stimați colegi, trecem acum la o decizie asupra amendamentului. Este vorba de primul amendament respins, ați auzit argumentele domnului senator Funar, argumentele președintelui comisiei și ale reprezentantului Guvernului.

Vă rog să votați în legătură cu mărirea subvenției.

Îmi cer scuze, stimați colegi, vă rog să fiți de acord să reluăm votul, deci, este vorba de amendamentul de la punctul 1, amendamentul domnului senator Funar, prin care se propune mărirea la 400.000 de euro a sume alocate anual de către Guvern, față de 250.000 de euro, cât figurează în proiect.

Vă rog, stimați colegi, să votați.

Cu 31 de voturi împotrivă, 27 de voturi pentru și 4 abțineri, a fost respins amendamentul.

Vă rog, dacă mai sunt colegi pe culoar, să-i invitați în sală.

Vă rog, stimați colegi, să veniți în sală și să luați loc.

(Discuții în sală, discuții cu președintele de ședință.)

Dacă socotiți abținerile... Așa e părerea dumneavoastră și e o părere bună...A rămas ca în Biroul permanent să decidem în legătură cu această chestiune.

Domnul senator Cinteză, ați luat cartela? Vă rog.

Stimați colegi, suntem peste 70 de senatori în sală. Suntem 75 și vă rog respectuos să vă reluați locurile ca să putem vota și avansa cu procedurile.

Rog și pe domnul senator Lupoi să-și ocupe locul.

Stimați colegi, vă supun încă o dată la vot primul amendament, cel de mărire a sumei alocate anual de la bugetul de stat pentru schit, de la 250.000 de euro, la 400.000, amendament prezentat de domnul senator Funar.

Vă rog să votați. (O voce din prezidiu: 32 la 31 ...E cum nu se poate mai...)

Rog pe domnul secretar de ședință să facem un apel nominal... (Discuții în sală.)

Mai dați-mi o dată rezultatul, vă rog...

Stimați colegi, rezultatul votului a fost 32 de voturi împotrivă, 31 de voturi pentru și 3 abțineri.

Dacă sunteți de acord să procedăm conform practicii, abținerile să socotim că nu au fost voturi pentru, ar însemna că a căzut amendamentul domnului senator Funar, pentru că 32 au votat împotrivă și 3 s-au abținut.

Din sală: Procedură, domnule președinte...

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Stimați colegi, eu nu știu dacă merită să facem procedură sau ne ia mai puțin timp să strigăm catalogul...

Domnul senator Cârlan, după care domnul senator Vasilescu. Microfonul 2, vă rog.

 
 

Domnul Dan Cârlan:

Domnule președinte,

Cred că cel mai puțin timp ne ia să aplicăm Regulamentul. Potrivit Regulamentului, amendamentele se adoptă cu majoritatea voturilor celor prezenți. Potrivit aceluiași Regulament, senatorii prezenți în sală și participanți la cvorum au dreptul să nu-și exercite votul, să nu-și exprime votul într-o situație, la alegerea dânșilor.

31 de voturi nu înseamnă majoritatea senatorilor prezenți și atât timp cât nici un lider de grup nu a contestat existența cvorumului, suntem în cvorum...

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Amendamentul domnului Funar a fost respins, întrucât nu a întrunit majoritatea de voturi necesară pentru a fi adoptat.

Trecem la amendamentul doi, care aparține tot domnului senator Funar. Este vorba de detalierea materialelor cu caracter de promovare. Aveți cuvântul, domnule senator. Microfonul 2.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Cel de-al doilea amendament era corelat cu primul, cu majorarea sumei. Netrecând, cu interpretarea de rigoare, nefiind acceptat primul amendament, renunț la al doilea. Sperăm să facem totuși o faptă bună în postul Paștelor, împreună.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Da, domnul Vasilescu.

 
 

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Ar fi trebuit să-mi dați cuvântul pe procedură, mai ales că ați și spus acest lucru.

Deci, am fost 68...

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Am spus-o, dar am adoptat o decizie...

 
 

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Jumătatea celor prezenți înseamnă...

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Și am anunțat-o...

 
 

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Numai o clipă, vă rog să-mi permiteți...

Deci, am fost 68 și se poate verifica, putem scoate liste. Jumătatea celor prezenți înseamnă 34.

Deci, au fost 32 cu 31 și cu o abținere. În această situație, vă rog să repuneți votului amendamentul respectiv pentru că, conform aceluiași raționament...

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Ori nu sunteți atent când vorbesc, ori nu vreți să mă înțelegeți...

Amendamentul nu a întrunit numărul de voturi necesar. Punct. Îmi pare foarte rău.

Deci, ar fi trebuit ca amendamentul domnului Funar să întrunească 35 voturi. Îmi pare rău, nu a întrunit numărul de voturi necesar. Deci, a căzut! Vă rog să luați loc pentru că nu aveți dreptate și am dat deja o decizie în legătură cu acest amendament.

Vă rog, v-am ascultat, domnule Vasilescu.

 
 

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Domnule președinte,

Eu am înțeles, și votul s-a dat - eu am înțeles și am să iau loc, dar numai o clipă, vă rog...

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Domnule, Vasilescu, vă rog, o să-l discutăm la comisie cu o primă ocazie, îl discutăm în Biroul permanent, dar acum s-a adoptat o decizie, am adoptat-o și nu revin asupra ei.

 
 

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Eu, totuși, vreau să-mi duc raționamentul până la capăt.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă rog, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Domnule președinte, pentru amendamentul respectiv trebuia să se dea vot "pentru" sau "împotrivă". Fiecare a votat într-un fel sau altul, în momentul în care amendamentul cădea sau amendamentul trecea, trebuia să primească jumătate plus unu de voturi, fie că a trecut, fie că urma să treacă, fie că urma să fie respins.

Deci, eu vă spun că din punct de vedere procedural, și v-aș ruga frumos să mă urmăriți cu atenție, că ceea ce vă spun...

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Domnule Vasilescu, un moment, nu pot să vă urmăresc într-o gândire ilogică, iertați-mă!

 
 

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Domnule președinte,

Din punct de vedere procedural, dumneavoastră trebuie să repuneți...

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

V-am ascultat, nu vă pot urmări.

 
 

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Nu vreau să mă cert cu dumneavoastră, dumneavoastră vreți să vă certați...

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă rog să încheiați, totuși.

 
 

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Din punct de vedere procedural, trebuie să repuneți la vot amendamentul respectiv. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc foarte mult! Nu aveți dreptate, nu sunt de acord, amendamentul trebuie adoptat, nu a întrunit numărul de voturi necesar, a fost respins.

Vă supun acum, stimați colegi, la vot raportul, care are două amendamente admise, le găsiți în Anexa nr.1. Nu, patru amendamente admise de către comisie.

Dacă în legătură cu amendamentele care figurează la Anexa nr.1 există comentarii? Observații?

Nu sunt.

Dacă nu, o să vă supun aprobării raportul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, cu cele patru amendamente din Anexa nr. 1. (rumoare în sală)

O să vă rog să luați loc, doamna senator Norica Nicolai, domnul senator Dinescu, Rădulescu, domnul Rădulescu o să vă rog să vă așezați și să votați.

Domnul Iorgovan unde este? Nu a venit, este în inspecție, când puteți, domnule Iorgovan...

O să vă rog respectuos să vă exprimați prin vot.

Este vorba de raport, cu cele patru amendamente.

Cu 62 voturi pentru, un vot împotrivă și 3 abțineri, raportul a fost adoptat, cu cele patru amendamente.

O să vă supun la vot propunerea legislativă pentru susținerea financiară de către statul român, a Schitului românesc "Prodromu".

O să vă rog, stimați colegi, să votați, inclusiv domnul Ioțcu. Domnule Ioțcu, o să vă rog să votați. Domnule Rădulescu, ați votat? Vă rog să raportați întotdeauna.

Cu 66 voturi pentru, un vot împotrivă și 4 abțineri, s-a adoptat

Din sală: Liste!

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Liste pentru grupurile parlamentare, vă rog.

 
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor.

Vă propun, stimați colegi, să trecem la punctul 6 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor. Este o propunere legislativă din partea celor doi deputați de Sălaj și Covasna. Domnul Deneș și Andraș.

Dacă sunt prezenți, vă rog?

Dacă au fost invitați? Probabil că au fost anunțați.

Din sală: Da, au fost invitați.

 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Nu sunt prezenți.

O să rog atunci, din partea comisiei, pe domnul președinte Cârlan să ne prezinte raportul Comisiei pentru administrația publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

 
 

Domnul Dan Cârlan:

Vă mulțumesc, domnule președinte,

Raportul Comisiei pentru administrația publică, organizarea teritoriului și protecția mediului este un raport de respingere, luând în considerare faptul că problema propusă a fost rezolvată prin aprobarea Ordonanței Guvernului nr.38/2006.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule Cârlan.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Andreica, aveți cuvântul.

Din sală: Inițiatorul, vă rog!

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Nu este nici un inițiator prezent, scuzați-mă, stimați colegi.

Vă cer scuze, dar am întrebat de la bun început.

Domnul secretar de stat Andreica. Aveți cuvântul,microfonul 9.

 
 

Domnul Ioan Andreica - secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Această propunere are ca obiect cofinanțarea drumurilor din interiorul municipiilor, cofinanțarea de către consiliul local și, respectiv Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România.

Ori, prin acest procedeu de cofinanțare, s-ar încălca Legea nr.213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic și, respectiv, Legea nr.500/2002.

Mai concret, Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri din România are dreptul să finanțeze doar drumuri pe care le are în concesiune de la Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismul, respectiv drumurile naționale.

Noi am făcut un pas în acest sens și prin Legea nr.10/2007 am adus o modificare Ordonanței Guvernului nr.43/1997 și anume, acolo unde sunt lucrări de interes național de modernizare sau de investiții de drumuri naționale, putem prelua în administrarea Companiei Naționale de Autostrăzi și drumurile din interiorul localităților municipii, orașe și comune, le modernizăm și le putem preda la sfârșit autorităților publice locale, după caz, dar nu numai municipiilor, pentru că s-ar crea chiar o discriminare, dacă am sprijini doar municipiile, iar celelalte localități, mai sărace ca buget, ar rămâne pe dinafară.

Nu susținem această inițiativă.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc, domnului secretar de stat Ioan Andreica.

Dezbateri generale.

Dacă sunt colegi care doresc să intervină în legătură cu această inițiativă legislativă?

Nu pare să fie cazul.

O să trecem, în consecință, la adoptarea raportului. Este un raport de respingere al comisiei.

O să vă rog, stimați colegi, să vă exprimați prin vot asupra raportului.

Raport de respingere.

Vă rog să votați.

Cu 46 voturi pentru, 2 voturi împotrivă, 5 abțineri raportul a fost adoptat.

O să vă supun la vot acum propunerea legislativă, întrucât raportul nu a întrunit numărul necesar de voturi, o să vă supun la vot propunerea legislativă, față de care comisia a făcut raport negativ și pe care Guvernul nu o susține.

Vă rog, doamnelor și domnilor, să votați în legătură cu propunerea legislativă.

Mă scuzați, oprim procedura de vot. Microfonul nr.1, domnul președinte Eckstein Kovács Péter, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Eckstein Kovács Péter:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Caracterul legii este ordinară. Din moment ce s-a votat raportul de respingere, înseamnă că și inițiativa legislativă a fost respinsă.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Câte voturi au fost?

Propunerea a fost respinsă. Da, raportul de respingere a fost adoptat, în consecință, propunerea a fost respinsă.

 
Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 82/1998 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor.

Trecem la punctul 7, din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 82/1998 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor.

Este vorba de o inițiativă legislativă a unui coleg deputat, domnul Antal Istvan.

Dacă a fost anunțat și este prezent?

Din sală: Da.

 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Domnul Antal Istvan, microfonul nr.10, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Antal Istvan - deputat:

Vă mulțumesc,domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Cu această propunere legislativă am încercat să vin în sprijinul autorităților publice locale, vizavi de Ordonanța de urgență a Guvernului nr.43/1997, având în vedere faptul că întreținerea drumului public în intravilanul localității este sarcina autorităților publice locale, dar care nu sunt susținute în mod corespunzător de lege, și de-aici decurge, practic, necesitatea modificării Legii nr.82/1998 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.43/1997.

Sunt două aspecte în acest caz. Primul aspect, respectiv, intrarea pe drum a vehiculelor cu noroi pe roți sau pe șenile este reglementată prin legea sus menționată. Din păcate, nu se respectă de nimeni.

Al doilea aspect, care lipsește în totalitate din lege, se referă la ce se întâmplă cu excrementele de origine animală care rămân pe partea carosabilă a drumului, după trecerea grupurilor de animale și a vehiculelor de tracțiune animală.

Excrementul de origine animală conduce la deteriorarea drumului și reprezintă un pericol de accident, de aceea trebuie evitată împrăștierea excrementelor pe carosabil, iar unde nu este posibil acest lucru, carosabilul trebuie curățat în cel mai scurt timp.

Modificările prezentului proiect de lege ar conduce la menținerea drumurilor în stare bună și la prevenirea unor accidente, practic, sunt două amendamente prezentate în această propunere legislativă care ar reglementa acest aspect, drept pentru care, rog Senatul să accepte această propunere legislativă, așa cum a fost agreată și de comisia de specialitate.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc.

Din partea comisiei, domnul senator Cârlan, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Dan Cârlan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru administrația publică, organizarea teritoriului și protecția mediului propune plenului un raport favorabil pentru admiterea propunerii legislative, raport care include cinci amendamente admise în Anexa 1 și două amendamente respinse în Anexa 2.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Punctul de vedere al Guvernului, vă rog.

Domnul secretar de stat Ioan Andreica, aveți cuvântul.

Microfonul nr.9, vă rog.

 
 

Domnul Ioan Andreica:

Considerăm că această propunere legislativă este binevenită și, practic, se vine în sprijinul administratorului de drum, pentru a avea pârghii asupra persoanelor fizice și juridice, să-i determine să curețe drumul în cazurile în care a fost murdărit.

Susținem acest proiect de lege.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale, dacă sunt?

Domnul senator Gheorghe Funar, aveți cuvântul.

Microfonul nr.2, vă rog.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori,

Este în ansamblu o propunere legislativă binevenită, dar unele dintre prevederi cred că nu sunt totuși suficient de bine legate de realități, iar altele mi se par că au fost făcute prea repede, ținând seama de faptul că încă guvernele de până acum nu au reușit să realizeze autostrăzi și să nu mai circule pe multe drumuri naționale, europene, județene cu turmele cu animale.

Permiteți-mi, domnule președinte de ședință și onorat Senat,să adresez o întrebare unuia dintre inițiatori, în legătură cu textul înscris la art.38 alin.2 care precizează că proprietarii animalelor, după ce a trecut pe șosea turma sau animalele izolate, sau de povară proprietarii trebuie să asigure curățarea părții carosabile folosite în acest scop, în maxim o oră după trecerea animalelor.

Este posibil, de pildă, ca proprietarul să fie în Senatul României, să susțină proiectul de lege și, între timp, animalele dânsului trec pe șosea. Din turmă, nu se știe care animal nu știu ce a făcut pe șosea și, mai departe, sunt prevăzute nișe amenzi mari. Proprietarul de animale nu poate să fie pe șosea în decurs de o oră, să știe că animalul lui a făcut ceva și să curețe șoseaua...

De aceea, spuneam că nu mi se pare prea bine fundamentat acest text și am o întrebare pentru inițiator: Cum știe, cel care aplică amenda, care animal și ce a făcut pe șosea? Cum știe care este proprietarul?

Și, o altă întrebare:

Cum află proprietarul, în maxim o oră, că propriul animal a făcut ceva pe șosea, pentru a se duce să curețe șoseaua?

Mulțumesc.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă la dezbateri generale mai dorește cineva să intervină?

Domnul senator Daea, microfonul nr.4, vă rog.

 
 

Domnul Petre Daea:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori,

Sigur că imaginația noastră este bogată, ea este bogată și, uneori, atât de departe dusă, încât, ori că se deplasează dincolo de realitate atât de mult, ori că interesul pentru reglementare îl determină să fie atât de inventiv ca să propună și pampers pentru animalele de tracțiune pentru că ce altceva poți să înțelegi decât că animale de tracțiune, care circulă pe drumurile publice, sunt obligate să poarte un dispozitiv special pentru împrăștierea excrementelor de pe partea carosabilă a drumului public. Cred că trebuie să fim extrem de atenți și, în același timp, realiști. Să fim atenți, pentru a păstra drumurile publice, și realiști pentru a găsi căi și metode pentru a face acest lucru.

Evident, acest act normativ a trecut și pe la Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală. El a primit aviz negativ și l-am dat ținând seama de prevederile consemnate în acest proiect de act juridic. Am observat că în comisia de specialitate, care a avut misiunea de a face raport, art. 3 se elimină. Înțeleg că și dumnealor au afectat suficient timp pentru a înțelege utilitatea acestui articol, în condițiile date.

Probabil, și văd aici poziția Guvernului, ar trebui să găsim soluții pentru căi alternative și nu să umblăm cu mătura pe șoselele țării, după ce trece și o turmă de oi...

Domnul senator Funar spunea, pe bună dreptate, că a elimina dejecțiile într-un interval de un ceas este imposibil. De aceea aș solicita Senatului și inițiatorului să se mai gândească asupra acestui proiect de lege. În ceea ce mă privește, nu voi vota un asemenea proiect de lege.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Dacă la dezbateri generale mai dorește să intervină cineva? Vă rog, domnule senator.

 
 

Domnul Ilie Stoica:

Domnule președinte,

Domnilor senatori,

Nu vreau să spun că este o prostie, vreau să spun doar că prin acte normative, noi am interzis circulația pe drumurile publice a animalelor. Unul dintre ele este și Ordonanța Guvernului nr. 195/2001 care privește regimul circulației pe drumurile publice. Cetățenii sunt astăzi în postura în care nu pot să circule pe un drum public cu calul, ca să meargă la un teren agricol să-l lucreze. Așa cum sună prevederea din această lege, el va putea merge pe drumul public cu condiția să-i pună calului un săculeț sau ceva, acolo, la fund. Eu spun să ne păstrăm coerența. Deci, animalele nu au ce căuta pe drumurile publice. Există prevedere legală în acest sens și aici nu este explicat suficient care drum public: național, județean, se merge așa, la pachet și eu propun să reexaminăm această prevedere legală, că nu este corectă.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc, domnului senator Stoica.

Dacă mai dorește cineva să intervină la dezbateri generale. Dacă nu, o să-l rog pe inițiator să răspundă la comentarii, inclusiv să răspundă, eventual, domnului Funar la întrebarea ridicată. Aveți cuvântul, microfonul nr. 10.

 
 

Domnul Antal Istvan:

Vă mulțumesc.

Și mulțumesc și pentru întrebările puse. Personal, cred că nu putem face abstracție de realitate și realitatea, din păcate, există. Și duminica, când oamenii se duc la biserică, este, într-adevăr, un deranj pentru omul de bun simț să vadă cum arată strada principală, indiferent dacă este vorba de drum național, de drum județean sau de drum comunal, care, întâmplător, este asfaltat și, în ultima perioadă, cred că ați sesizat și dumneavoastră că a început, totuși, un program de reabilitare a drumurilor și sperăm ca în câțiva ani, în fiecare localitate, drumurile să fie asfaltate.

Vorbeam de realitate și dacă ne gândim bine, cei care avem o anumită vârstă, poate ne mai aducem aminte că a existat un obicei, încă de prin anii 1950-1960, când străzile erau curățate și nimeni nu avea nimic împotrivă, iar pe vremea respectivă și animalele care erau în fața căruțelor purtau un sac, așa cum a menționat colegul nostru, deci, era un obicei, agreat de toată lumea și nu exista nici o problemă. Că am venit cu această inițiativă, că este, într-adevăr, hai să-i zicem, o inițiativă care vine în sprijinul autorităților publice, în mod normal fiecare autoritate publică ar fi trebuit să aducă o hotărâre ca în localitatea de care răspunde să fie ordine. Așa se numește: ordinea publică să fie supravegheată, iar această posibilitate de a umple străzile principale ale unei localități de aceste excremente, să fie exclusă. Aș dori să răspund domnului senator Funar, dacă binevoiește să vadă ultima propoziție din alin. 2: "supravegherea îndeplinirii sau a neîndeplinirii acestor obligații revine autorității administrației publice locale".

Desigur, dacă este vorba de un animal izolat, care este condus, așa cum prevede legea circulației pe drumurile publice, trebuie să fie condus acel animal, iar dacă este vorba de o turmă, atunci, desigur, asociația proprietarilor sau proprietarul în sine este cunoscut, și dacă ia o hotărâre consiliul local, în acest sens, în care să fie afișat peste tot, să aducă la cunoștința tuturor aceste cazuri, când are loc deplasarea unei turme, atunci, practic, nu într-o oră ar fi trebuit să fie curățat carosabilul, ci imediat. Pentru a evita orice pericol care, vrem-nu vrem, există. Toată lumea cunoaște că reprezintă un pericol real pentru conducătorii auto, și nu numai, dacă străzile nu sunt curățate și nu au calitate care să permită circulația autoturismelor, pentru că atunci când se întâmplă un accident, nu mai există răspunzător.

Eu cred că, împreună cu Asociația Crescătorilor de Animale sau cu asociația celor care au o turmă comună, Consiliul local poate, de la caz la caz, să soluționeze, în mod absolut corect. Eu nu cred că cetățenii de bun simț vor fi împotriva acestor măsuri care, cred eu, și, repet, din nou, nu înseamnă altceva decât revenirea la normalitate și la acele tradiții care existau în fiecare localitate. Dacă vorbim de orașe, la fel și acolo. Dacă pe anumite porțiuni ale orașului vor circula vehicule cu tracțiune animală, deci dacă intră în oraș, într-adevăr, să existe această posibilitate de întreba de ce acele animale nu poartă un dispozitiv pentru a fi protejați cei care locuiesc în acel oraș sau cei care folosesc, utilizează străzile. Nu mai vorbim de celălalt aspect, de impresia pe care și-o fac turiștii care vin și ne vizitează, care este punctul lor de vedere, când, întâmplător, sosesc într-o localitate, după ce a trecut o turmă...

Eu cred că, de comun acord cu consiliile locale, această problemă poate să fie soluționată, totuși. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Și eu vă mulțumesc. Domnul senator Pascu. Microfonul nr. 3, vă rog.

 
 

Domnul Corneliu Pascu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu aș vrea să supun atenției următorul aspect: noțiunea de drum public este și drumul comunal care duce la o pășune, și vacile trec pe el ca să ajungă la o pășune comunală. Este drum public, cu siguranță. Altă noțiune de drum este cel care deservește o persoană fizică sau juridică. Toate sunt drumuri publice și eu aș întreba: dacă pe acel drum public trece o cireadă de 200 de vaci, fără săculeț la spate, și tot pe acel drum trece un cal cu trăsură, care are săculeț, la ce mai folosește săculețul când a trecut în fața lui cireada? Este absurdă ideea.

Apoi, vorbim de descentralizare. Asta este o acțiune pe care autoritățile locale o ia prin măsuri ale Consiliului local privind circulația chiar în localitatea respectivă, anume care din drumurile publice este protejat cu astfel de măsuri, că este un drum asfaltat în centrul comunei, este o chestiune, iar drumurile laterale, care conduc la tarlale, la drumuri nepietruite, alea sunt altfel de drumuri publice și deci au alt regim, nu putem face o lege la nivel de țară, ca să impunem în toată țara asta, în toate comunele, în toate sătucele, care sunt pe teritoriul acestei țări, că se circulă într-un anumit fel. Asta este o măsură clară de autoritate locală, care dispune de protecția drumurilor locale.

Sigur, dacă dânsul a fost până la Viena și a văzut că acolo, la trăsuri, caii au niște săculeți... Ei bine, Consiliul local al Municipiului București o să prevadă să aibă săculeți atunci când trec ăștia cu trăsurile prin București să viziteze centrul civic sau centrul vechi al Bucureștilor, care încă nu-i refăcut. Cât timp nu-i refăcut, pot să treacă fără săculeț, după aia, sigur, o să-și pună săculeț, dar nu este o chestie de prevăzut în lege. Cred că este un exces de normă pe care au gândi-o domnii. Mulțumesc.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Și eu vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Ați ascultat intervențiile inițiatorului, ale domnului președinte, care văd că vrea să recidiveze, ale colegilor... acum să trecem la discutarea și adoptarea raportului.

Domnul Cârlan, microfonul nr. 7, vă rog.

 
 

Domnul Dan Cârlan:

S-a făcut o propunere, o sugestie de a se retrimite la comisie acest proiect. Comisia nu este de acord, pentru că noi am dezbătut inclusiv aspectele care s-au luat în discuție aici și am ajuns la concluzia să dăm votul pe acest raport favorabil.

Credem că este utilă reglementarea la nivel de lege atâta timp cât, chiar în textul reglementării, se transferă automat competența către autoritățile locale, dar, fiind în discuție toate categoriile de drumuri, și fiind în discuție stabilirea unor amenzi contravenționale, autoritatea locală nu întotdeauna poate să adopte hotărâri la nivel local în privința administrării unui drum care nu revine în competența sa, în administrarea sa și, atunci, prin lege, se stabilește norma generală, și se transferă competența de a supraveghea îndeplinirea acestei obligații către autoritățile locale, așa cum este normal. Dacă se circulă sau nu se circulă pe anumite tronsoane de drum, evident, acest lucru este reglementat de către Codul rutier, dar acolo unde se circulă, credem că este util a se impune o reglementare.

În definitiv, noi, prin ceea ce votăm astăzi, dăm un semnal, dacă dorim ca statul românesc să se îndrepte mai spre Europa sau mai spre Pakistan. Nu facem decât să impunem o regulă de bun simț pentru proprietari, să aibă grijă de a îndepărta rezultatele negative ale circulației pe tronsoanele de drum public a animalelor pe care le au în proprietate. Nu este nevoie ca însuși proprietarul să fugă de la Senat pentru a rezolva problema, ci animalul care circulă trebuie însoțit pe drumul public și cel căruia i se încredințează însoțirea animalului sau turmei este cel căruia îi revine și obligația de a rezolva această chestiune.

Deci, noi credem că propunerea legislativă trebuie adoptată cu amendamentele propuse de comisie.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc, domnului președinte Cârlan.

Stimați colegi,

Avem în față un raport de admitere, cu 5 amendamente admise și 2 amendamente respinse. Se precizează în raport că s-a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ, aviz negativ de la Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală. Din partea Guvernului, punctul de vedere este favorabil.

În consecință, o să vă supun întâi discuției și adoptării amendamentele respinse la raport. Domnul senator Funar, amendamentele 1 și 2, dacă se menține inițiativa, vă rog? Microfonul nr. 2, vă rog.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Onorat Senat,

La nr. crt. 1 sunt, de fapt, cumulate două amendamente la articolul 38 alin. 2 și 3. Sunt diferite, în ceea ce privește conținutul acestor două amendamente.

La art.38 alin.2. în loc de textul inițiatorului care propune "proprietarii, respectiv Asociația Crescătorilor de Animale sunt obligați să asigure curățarea părții carosabile folosită în acest scop în maxim o oră după trecerea animalelor", mie mi se pare că nu este realistă această prevedere a inițiatorului și am propus "consiliul local este obligat să asigure curățarea părții carosabile imediat după trecerea animalelor".

Consiliul local, nu consilierii. Consiliul local angajează o firmă care, după trecerea turmei, curăță șoseaua, spală, imediat după trecerea ei.

Dacă lăsăm textul inițiatorului "proprietarii", ei sunt la diverse activități, nu sunt în localitate probabil dimineața, seara, când pleacă și se întoarce turma, nu se știe care - așa cum am intervenit cu întrebări - dintre proprietari ar avea de lucru și așa mai departe. Complicăm toată această problemă. De aceea, v-aș propune să acceptați acest prim amendament al meu:

"Consiliul local - deci autoritatea locală - să fie obligată să rezolve problemele care intervin pe partea carosabilă, imediat după trecerea animalelor".

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

În legătură cu amendamentul? Domnul Dan Cârlan. Microfonul 7.

 
 

Domnul Dan Cârlan:

Comisia a respins amendamentul pe considerentul că, în definitiv, avem de-a face cu aplicarea principiului "poluatorul plătește". Nu putem pune în sarcina consiliului local rezolvarea unor probleme generate de către proprietarii de animale.

A! dacă proprietarul de animale care are obligația de a asigura curățarea - nu, efectiv, de a curăța! - dorește să apeleze la un serviciu public existent în localitatea respectivă, contra cost, evident că este liber să o facă. Obligația revine proprietarului.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc. Am înțeles. Comisia a fost împotriva acestui amendament.

Supun votului dumneavoastră amendamentul propus de domnul Funar. Vă rog să vă exprimați prin vot asupra acestui amendament.

Cu 15 voturi pentru, 30 împotrivă și 3 abțineri, amendamentul a fost respins.

Trecem la al doilea amendament. Domnul Gheorghe Funar, microfonul 2.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori, îmi pare rău că inițiatorii nu au fost inspirați să ne prezinte și normele metodologice de aplicare a viitoarei legi, pentru că atunci nu mai era nevoie, probabil, de al doilea amendament al meu la art.38 alin.3.

Inițiatorul prevede ca "animalele de tracțiune care circulă pe drumurile publice sunt obligați - este un dezacord care aparține altcuiva - să poarte un dispozitiv special".

Dar, spre deosebire de Viena unde se plimbă câte o caleașcă prin zona centrală a frumoasei capitale a Austriei, la noi, pe drumurile publice mai circulă și vaci, și bivoli, care sunt folosiți ca animale de tracțiune, măgari... și apar complicații în aplicarea legii. De aceea, eu am propus deocamdată să fie eliminat alin.3. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc. Din partea comisiei sau a inițiatorului dorește cineva să reacționeze? Domnul secretar de stat. Microfonul 8.

 
 

Domnul Alexandru Mircea:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Aici am o altă observație și îmi pare rău că mi-a scăpat la comisie. Nu putem institui o obligație în sarcina animalelor, pentru că, așa cum este formulat textul, spune: "animalele de tracțiune sunt obligate să poarte". Nu putem.

Eu sunt de acord să eliminăm această formulare, cu precizarea că la Camera decizională vom introduce obligația pentru posesorii de animale sau proprietarii de animale să facă acest lucru. Dar în momentul de față nu putem lăsa să treacă o asemenea chestiune.

Vă rog să fiți de acord să eliminăm pentru această formulare nefericită textul de lege. Și o vom introduce dincolo, nici o problemă, într-o altă formulare. (Rumoare, discuții)

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Care? Dacă vă uitați la amendamentele admise, la pct.3 se corectează formularea "nefericit". Dacă vreți să vă uitați, poate renunțați... Domnule Gheorghe Funar, se susține amendamentul? Domnul Funar a susținut amendamentul al doilea respins

Din partea comisiei, domnul președinte Cârlan.

 
 

Domnul Dan Cârlan:

Din partea comisiei sunt două variante:

  1. Pe fond, de a păstra obligația și a reformula, cu caracter de corecție tehnică, textul;
  2. Sau de a accepta eliminarea întru totul a obligației.

Noi suntem de părere că obligația, în sine, ar trebui păstrată, cu reformularea textului.

Dacă plenul ar fi de acord, textul reformulat ar pune, evident, în sarcina proprietarilor să asigure animalelor de tracțiune care circulă pe drumurile publice un dispozitiv special care preîntâmpină... și așa mai departe. Și aș propune ca textul supus la vot, ca amendament prin excepția prevăzută de Regulament pentru corecții de ordin tehnic, să fie...

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnul senator Constantin Gheorghe.

 
 

Domnul Valentin Dinescu (din sală):

Dispozitivul este electronic sau mecanic? (Rumoare, discuții, râsete)

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Electronic, bineînțeles. (Rumoare, discuții, râsete) Digital. (Discuții, râsete)

 
 

Domnul Constantin Gheorghe:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Haideți să vedem foarte clar că la amendamente admise se corectează textul ca atare printr-o formulare corectă, normală. Deci reformularea nu-și mai găsește obiectul la amendamente respinse, atâta vreme cât la amendamente admise s-a corectat. E o formulare corectă: "animalele trebuie să poarte". Nu "animalele sunt obligate". Și cu asta am încheiat.

La amendamente admise, la pct.3 se precizează clar.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc. Domnul Gheorghe Funar. Microfonul 2.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor senatori,

Textul pe care insistă colegul nostru Gheorghe Constantin nu este clar. Se spune că amendamentul admis ar clarifica problema.

"Animalele de tracțiune trebuie să poarte un dispozitiv special". Dar nimeni nu a stat de vorbă cu ele și nu le-a convins. (Rumoare, discuții)

Deci, ca atare, textul...

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Domnule Funar, am o rugăminte: nu împărtășiți părerea. Haideți să nu păstrăm o anumită stare.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Eu abordez cu seriozitate. Domnule președinte, nu am intrat în detalii și vă rog să remarcați lucrul acesta. Eu sunt de părere că textul propus de președintele Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului este mai bun. Nu este, în opinia mea, o problemă tehnică rezolvată. Este de fond. Este vorba de un nou amendament, dar putem rezolva acum problema, să nu o mai amânăm.

Deci, în sarcina proprietarilor de animale pot fi stabilite obligații. Animalelor degeaba le stabilim obligații, că nu reușește guvernul alianței portocalii să le convingă să respecte legea. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Erați complet în afara discuției. Noi avem acum cel de al doilea amendament al dumneavoastră.

V-am întrebat dacă îl susțineți, ați spus că da, era un amendament de la pct.2 din anexa 2.

Îl susțineți amendamentul, domnule Funar?

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Îl susțin, domnule președinte, dar nu s-a clarificat cel de la alin.3 art.38. De aceea am insistat. Textul propus de domnul președinte Cârlan mi se pare bun. Dacă doriți să-l supuneți votului. Și apoi îl susțin pe celălalt.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Domnule Funar, el figurează tot ca un amendament respins, cu siguranță, cel de la pct.1 care are două părți; prima "consiliul local este obligat să asigure imediat" și, a doua parte, propunerea de la alin.3 unde dumneavoastră propuneți eliminarea. Deci votul pe acesta s-a dat. A fost respins.

Acum suntem la cel de-al doilea amendament, care figurează la lit.a și b din alin.1 la care propuneți completarea după cum urmează. Art.60... (Rumoare, discuții)

Dar dacă mai vreți să dăm un vot pe el, nici o problemă.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Nu, domnule președinte, am să revin la amendamentul admis, pe aceeași temă.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Da. Vă rog, exact la amendamentul admis.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Și găsim o soluție. În ceea ce privește nr. crt.2, spre deosebire de inițiator, care a propus amenzi foarte mari, între 3 și 15 milioane lei, respectiv, 20-40 milioane lei, mi se par exagerat, în condițiile în care mai există pensionari în România care mai au animale și au pensia lunară de 11 lei.

Cum să plătească omul acesta o amendă de 4000 de lei? Nu o plătește niciodată și riscă să facă pușcăria. De aceea, eu am propus o reducere substanțială a acestor amenzi și nu insist asupra detaliilor. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc. Din partea comisiei, față de amendament, domnul Cârlan.

 
 

Domnul Dan Cârlan:

Comisia a respins amendamentul, având în vedere că inițiatorul nu a propus cuantumul amenzilor, ci a introdus, pur și simplu, în pachetul de contravenții prevăzut de Ordonanța Guvernului nr.43/1997 și contravenția prevăzută la art.38 alin.2, în rând cu celelalte păstrându-se amenzile existente deja în vigoare.

Prin urmare, noi propunem să mergem pe varianta amendamentului admis nr.4 care aduce corecția necesară de la lei vechi la lei noi, păstrând cuantumul amenzilor așa cum sunt ele prevăzute în momentul de față în Ordonanța Guvernului nr.43/1997.

Deci solicităm respingerea amendamentului.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc. Domnul Gavrilă Vasilescu:.

 
 

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, țin să vă informez, deși s-ar putea să știți treaba asta, că județul Botoșani pe care îl reprezint eu în Senatul României, are mai multe atelaje decât autoturisme înregistrate.

Acesta ar fi pentru mine un motiv foarte temeinic să susțin amendamentul propus de domnul senator Funar, deoarece stau și mă gândesc că oamenii aceia vor trebui să muncească 2 ani de zile să-și strângă bani pentru amendă, pentru când se va întâmpla o asemenea situație.

Știu că corelăm și sunt convins că și în alte județe, nu numai în Botoșani, asemenea situații le aveți și dumneavoastră. Deci trebuie să recunosc că este zona cea mai săracă în momentul de față din Uniunea Statelor Europene. Așa că eu susțin, personal, acest amendament, cu diminuarea amenzilor, astfel cum sunt trecute ele în proiectul de act normativ. Vă mulțumesc. (Discuții)

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Domnul senator Gheorghe Constantin, microfonul central.

 
 

Domnul Constantin Gheorghe:

Domnule președinte, ca să-i dau răspuns colegului meu Gavrilă Vasilescu, nu cred că trebuie să pledați pentru această chestiune, fiindcă în județul Botoșani, excrementele de la animalele care tractează atelaje sunt strânse imediat, fiind necesare la pregătirea materialelor de construcții, așa că nu prea se susține propunerea dumneavoastră. Este chiar bătaie pe componente necesare în construcții. (Rumoare, discuții, râsete)

Vă rog să nu râdeți de considerația mea. Vreau să spun că acest cuantum al amenzilor trebuie să fie în concordanță cu moneda care circulă pe teritoriul României la această dată.

Dacă până la 31 decembrie 2006 eram obligați să trecem și în lei noi și în lei vechi, este cazul ca nivelul amenzilor să fie acordate cu moneda care circulă, la toate capitolele, nu numai aici.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc. Un drept la replică.

 
 

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Domnule președinte, vreau să-i spun colegului meu senator de Suceava, că materialul respectiv este folosit și pentru încălzit, domnule senator, dar, cu toate acestea mai ratează câteodată să-l ia pentru construcții și pentru încălzit. (Rumoare, discuții, râsete) Iar ceea ce spuneați dumneavoastră că trebuie să corelăm, este corect, numai că de la 3 milioane, care înseamnă 300 lei noi la 100 este ceva și de la 15 milioane care înseamnă 1500 lei noi, la 500 este iar altceva. Așa că eu merg pe varianta care a fost propusă aici pentru acest amendament.

Ca să nu iau cuvântul și la lit.b, susțin și pe cel de la lit.b. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc. Domnule senator de Botoșani, vă informez că respectivul material se folosește și pentru tencuirea caselor sau pentru a modela pe jos podelele și multe alte întrebuințări, care nu ne interesează, noi ocupându-ne de drumuri. (Discuții)

Domnul senator Daea, microfonul 4. Mai aveți o altă întrebuințare? (Rumoare, discuții, râsete)

 
 

Domnul Petre Daea:

Domnule președinte,

Apelez la iscusința dumneavoastră de președinte de ședință, și spun că apelez, pentru că ați probat de fiecare dată că știți să dați un curs cât mai rapid unui act normativ care se dorește a fi aprobat sau nu.

Am văzut aici o serie întreagă de intervenții care s-au plimbat în limita imaginației preț de 45 de minute. Am observat și cinismul pe care îl manifestă reprezentantul Guvernului, stăruind asupra acestor amenzi pe care trebuie să le dăm. Oare, cumva, din acest motiv, poate Guvernul să dea aviz favorabil pentru un act normativ care este împotriva lucrurilor. Să înțelegem ceea ce astăzi lumea din afară ne cere. În urechi îi punem cercel, sub piele cip, în spate, acum, trebuie să-i punem pampers și apoi să dăm și amenzi acestor producători.

Haideți, domnule președinte, să trecem o dată la vot și să supuneți la vot acest normativ care, din punctul meu de vedere, nu are cum să treacă în Senatul României.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, s-a exprimat toată lumea mai mult decât pe larg.

Vă supun votului cel de-al doilea amendament respins al domnului Funar, este vorba de amendamentul care figurează la punctul 2 în Anexa 2 și care, în esență, reduce cuantumul amenzilor.

Vă rog să vă exprimați prin vot dacă sunteți în favoarea sau nu acestei propuneri a domnului Funar.

24 de voturi pentru, 23 de voturi împotrivă și 4 abțineri.

Invit pe toți colegii să poftească în sală la vot, dacă nu îl rog pe domnul secretar să facă un apel nominal, să vedem dacă avem sau nu cvorum.

 
 

Domnul Constantin Gheorghe:

- Antonie Ștefan Mihail - prezent
- Apostol Neculai - concediu medical
- Arcaș Viorel - prezent
- Ardelean Aurel - delegație
- Arion Viorel - prezent
- Athanasiu Alexandru - europarlamentar
- Basgan Ion - învoit
- Berceanu Radu Mircea - Guvern
- Blaga Vasile - Guvern
- Bobeș Marin - absent
- Cazacu Cornelia - prezent
- Câmpeanu Radu-Anton - absent
- Cârlan Dan - prezent
- Chelaru Ioan - prezent
- Cinteză Mircea - prezent
- Ciornei Silvia - europarlamentar
- Cioroianu Adrian Mihai - europarlamentar
- Cismaru Ivan - prezent
- Copos Gheorghe - absent
- Corodan Ioan - prezent
- Cozmâncă Octav - absent
- Crețu Corina - europarlamentar
- Crețu Ovidiu Teodor - prezent
- Cucuian Cristian - prezent
- Cutaș George Sabin - absent
- Daea Petre - prezent
- David Cristian - Guvern
- David Gheorghe - prezent
- Diaconescu Cristian - absent
- Dina Carol - prezent
- Dinescu Valentin - prezent
- Dîncu Vasile - europarlamentar
- Duca Viorel Senior - prezent
- Dumitrescu Ion Mihai - absent
- Dumitrescu Gheorghe Viorel - prezent
- Dumitru Constantin - prezent
- Eckstein Kovacs Peter - prezent
- Fekete Szabo Andras Levente - prezent
- Filipescu Teodor - prezent
- Florescu Ion - prezent
- Flutur Gheorghe - absent
- Frunda György - prezent
- Funar Gheorghe - prezent
- Găucan Constantin - absent
- Geoană Mircea Dan - absent
- Georgescu Radu Cristian - absent
- Gheorghe Constantin - prezent
- Hașotti Puiu - absent
- Ilașcu Ilie - prezent
- Iliescu Ion - prezent
- Ilușcă Daniel - prezent
- Ion Vasile - prezent
- Iorga Nicolae - absent
- Iorgovan Antonie - prezent
- Ioțcu Petru Nicolae - prezent
- Ivănescu Paula Maria - prezent
- Jurcan Dorel - prezent
- Loghin Irina - absent
- Lupoi Mihail - absent
- Mardare Radu Cătălin - prezent
- Marinescu Marius - prezent
- Markó Bela - Guvern
- Meleșcanu Teodor Viorel - prezent
- Mereuță Mircea - prezent
- Mihăescu Eugen - europarlamentar
- Mihăilescu Petru Șerban - prezent
- Moisuc Viorica Georgeta Pompilia - europarlamentar
- Moraru Ion - prezent
- Morțun Alexandru Ioan - europarlamentar
- Neagoe Otilian - absent
- Neagu Nicolae - prezent
- Nemeth Csaba - prezent
- Nicolae Șerban - prezent
- Nicolai Norica - absent
- Novolan Traian - prezent
- Onaca Dorel Constantin - absent
- Oprea Mario-Ovidiu - prezent
- Oprescu Sorin Mircea - absent
- Pascu Corneliu - prezent
- Păcuraru Paul - prezent
- Păunescu Adrian - absent
- Pereș Alexandru - prezent
- Pete Ștefan - prezent
- Petre Maria - europarlamentar
- Petrescu Ilie - prezent
- Popa Aron Ioan - absent
- Popa Dan Gabriel - prezent
- Popa Nicolae-Vlad - absent
- Popescu Dan Mircea - prezent
- Popescu Ionel - prezent
- Popescu Irinel - absent
- Popescu Mihail - prezent
- Prodan Tiberiu Aurelian - prezent
- Puskas Valentin Zoltan - absent
- Rădoi Ion - absent
- Rădoi Ovidiu - absent
- Rădulescu Cristache - prezent
- Roibu Aristide - absent
- Sabău Dan - prezent
- Sârbu Ilie - absent
- Silistru Doina - prezent
- Simionescu Aurel Gabriel - prezent
- Sogor Csaba - prezent
- Solcanu Ion - absent
- Stan Petru - prezent
- Stănoiu Mihaela Rodica - prezent
- Stoica Ilie - prezent
- Strătilă Șerban-Cezar - prezent
- Stroe Radu - Guvern
- Szabó Karoly Ferenc - europarlamentar
- Șerbănescu Verginia - prezent
- Șerbu Gheorghe Vergil - europarlamentar
- Șereș Ioan Codruț - absent
- Ștefan Viorel - prezent
- Șter Sever - prezent
- Talpeș Ioan - prezent
- Tănăsescu Claudiu - prezent
- Tărăcilă Doru Ioan - absent
- Terinte Radu - prezent
- Theodorescu Emil Răzvan - delegație
- Tîlvăr Angel - prezent
- Toma Ion - prezent
- Tomoiagă Liliana Lucia - prezent
- Tudor Corneliu Vadim - absent
- Țâbuleac Mihai - prezent
- Țicău Silvia Adriana - europarlamentar
- Țîrle Radu - europarlamentar
- Ungheanu Mihai - învoit
- Ungureanu Vasile Ioan Dănuț - prezent
- Vasilescu Gavrilă - prezent
- Văcăroiu Nicolae - absent
- Vărgău Ion - absent
- Vedinaș Verginia - absent
- Verestóy Attila - prezent
- Voiculescu Dan - absent
- Vosganian Varujan - Guvern
- Vraciu Jan - prezent

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Până socotiți dumneavoastră, eu cred că sunt 69 prezenți.

Rog inițiatorul, care vrea să spună câteva cuvinte apropo de amendamentul pe care l-am discutat, unde ne-am oprit cu votul.

Microfonul 9, vă rog.

 
 

Domnul Antal Istvan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Personal, consider că cele două amendamente sunt binevenite.

Într-adevăr, legea să fie lege, ordinea să fie ordine, dar să nu sărim calul când e vorba de această penalizare. Suntem la început de drum și poate o să aibă o mai mare șansă implementarea legii dacă rămânem la 100, respectiv 500, și la 500, respectiv 1.000 lei, așa cum a fost propusă de către domnul senator.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc domnului Antal Istvan. Iată, o nouă dovadă a colaborării excelente între UDMR și Partidul România Mare.

Rog, de asemenea, pe președintele comisiei, domnul senator Cârlan, microfonul 7.

 
 

Domnul Dan Cârlan:

Domnule președinte,

În pauză, m-am consultat cu colegii din comisie și cu reprezentantul Guvernului.

Comisia susține amendamentul propus de domnul senator Funar, la numărul 2.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, amendamentul respins al domnului Funar, care figurează în Anexa 2, este sprijinit de către inițiator și comisie, și de domnul Cârlan, care este o instituție în el. Comisia trebuia să se întrunească, ca să-și schimbe raportul.

Eu ce v-aș ruga? Să votăm, suntem 74 prezenți, la apelul nominal.

Vă rog să votați. Suntem 75, cu domnul Verestoy.

Deci, o să vă rog să votați pentru amendamentul propus de domnul senator Funar care a fost însușit și de inițiator și recomandat de domnul președinte Cârlan.

Vă rog să votați, stimați colegi.

Amendamentul a fost adoptat cu 48 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și 5 abțineri.

Stimați colegi, trecem acum la amendamentele adoptate, este Anexa 1 la raport.

Dacă în legătură cu amendamentele admise există observații?

Domnul președinte Cârlan, vă rog, microfonul 7.

 
 

Domnul Dan Cârlan:

Urmare dezbaterilor de la amendamentele admise, vă propun ca, la amendamentul admis numărul 3, să fiți de acord a corecta redactarea, în sensul că obligația de a asigura dispozitivul special să revină proprietarilor.

Deci, este o reformulare, și anume, "proprietarii animalelor de tracțiune care circulă pe drumurile publice trebuie să asigure acestora"... și restul curge în redactarea inițială.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule Cârlan.

Dacă sunt alte comentarii în legătură cu amendamentele admise?

Dacă nu, vă supun la vot aprobarea raportului cu amendamentele admise, cele cinci, dintre care amendamentul 3 paragraful 3 are o nouă redactare care, în esență, spune că "obligația de a respecta prevederile privind dispozitivul revine proprietarului animalului de tracțiune".

Deci, dacă sunteți de acord, vă supun spre aprobare atunci raportul cu cele 4 amendamente adoptate și reformulat paragraful 3.

Vă rog să votați.

59 voturi pentru, 7 voturi împotrivă, 3 abțineri.

Supun acum votului final adoptarea propunerii
Domnul Cârlan, vă rog, microfonul nr.7.

 
 

Domnul Dan Cârlan:

O mențiune pentru stenogramă, amendamentul admis nr.4, din listă nu se consideră admis pentru că el a fost respins, odată cu admiterea amendamentului nr.2 al domnului Funar, din lista de respinse.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Nu am înțeles, vă rog să repetați.

 
 

Domnul Dan Cârlan:

Odată cu admiterea amendamentului domnului senator Funar, care era prins în anexa cu amendamente respinse, amendamentul admis nr.4 nu mai există.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Am înțeles.

Bineînțeles, pentru stenogramă, vă rog.

Mulțumesc domnului Cârlan.

Vă supun acum la vot, stimați colegi, propunerea legislativă. Este vot final pe proiectul de lege.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 45 voturi pentru, 21 voturi împotrivă și 6 abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

Felicitări inițiatorului.

Stimați colegi,

O să vă rog să nu vă mișcați, suntem 74 senatori și de-aici intrăm pe legi organice.

Vă rog, respectuos să stați pe locurile dumneavoastră și să votați așa cum doriți, dar să putem să mergem în continuare cu procesul legislativ.

 
Respingerea Proiectului de lege privind declararea ca municipiu a orașului Voluntari, județul Ilfov

Punctul 8 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind declararea ca municipiu a orașului Voluntari, județul Ilfov.

Este un proiect de lege organică, a fost adoptat raportul cu două amendamente admise.

O să vă supun votului dumneavoastră final raportul cu amendamentele admise, sunt două amendamente admise.

Vă rog să votați!

Vă rog, în spatele sălii, să votați.

Inclusiv pe doamna Călinoiu o rog să nu îl mai perturbeze pe Paul Păcuraru care este foarte sensibil. Domnul Păcuraru și doamna Călinoiu, vă rog respectuos să ne lăsați să ne vedem și noi de treabă.

Rog toți colegii să ia loc în sală.

Domnule Daea, vă rog frumos, iar domnul Prodan să nu mai iasă din sală. Vă rog să vă ocupați locurile.

Stimați colegi, vă supun votului raportul la proiectul de lege privind declararea ca municipiu a orașului Voluntari, județul Ilfov și vă rog să vă exprimați prin vot.

Vă rog să votați.

Raportul nu a fost adoptat, a întrunit numai 42 voturi pentru, 26 voturi împotrivă și 4 abțineri.

Vă supun, în consecință, la vot proiectul de lege privind declararea ca municipiu a orașului Voluntari, județul Ilfov. Stimați colegi, domnul senator Ionuț Popescu și Strătilă, mă urmăriți?

Vă rog, domnilor senatori.

Vă supun la vot proiectul de lege, de data aceasta.

Vă rog să vă exprimați prin vot, cine este pentru declararea sau nu, ca municipiu a marelui oraș Voluntari.

Proiectul de lege a fost respins. A întrunit numai 39 voturi pentru, 22 voturi împotrivă, 7 abțineri.

Din sală: Listă!

 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Liste, vă rog, pentru grupurile politice.

 
Respingerea Proiectului de lege pentru înființarea satului Tangâru prin reorganizarea comunei Stoenești, județul Giurgiu.

Trecem la punctul 9, din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru înființarea satului Tangâru prin reorganizarea comunei Stoenești, județul Giurgiu.

Avem un raport favorabil, fără amendamente.

Este un raport de admitere, legea este, însă, organică.

O să vă rog, stimați colegi, să votați raportul de admitere al comisiei.

Vă rog să votați.

Raportul nu a fost adoptat. A întrunit numai 49 voturi pentru, 18 voturi împotrivă și 3 abțineri.

Supun la vot acum proiectul de lege.

Vă informez că a fost raport de admitere, cu avize favorabile de la toată lumea, de la Consiliul Legislativ, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Vă rog, stimați colegi să vă exprimați prin vot - lege organică - dacă sunteți de acord să înființăm satul Tangâru prin reorganizarea comunei Stoenești din județul Giurgiu.

Vă rog să votați, stimați colegi. Este vot final pe proiectul de lege.

Din păcate, legea a fost respinsă.

A întrunit numai 48 voturi pentru, 17 voturi împotrivă.

Respingerea Propunerii legislative privind reînființarea satului Damian prin reorganizarea comunei Sadova, județul Dolj.

Trecem la punctul 10, din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind reînființarea satului Damian prin reorganizarea comunei Sadova, județul Dolj.

Avem un raport favorabil, adoptat cu majoritate de voturi, cu 3 amendamente admise.

O să vă supun votului raportul.

Vă rog, domnule Simionescu, aveți cuvântul.

Microfonul nr.3, vă rog.

 

Domnul Aurel Gabriel Simionescu:

Domnule președinte,

Aș vrea să observați că cele două proiecte anterioare vizau localități, aici este vorba de un sat, deci nu înființăm o nouă localitate, ci este vorba de un sat.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Mi-ar fi plăcut ca și la Tangâru să spuneți la fel, că era vorba tot de un sat, nu se înființa nici o localitate. Am luat însă notă, fiind vorba de Dolj, cu interes de precizarea pe care ați făcut-o.

Este vorba de reînființarea unui sat, nu este vorba de o comună, prin reorganizarea comunei Sadova din județul Dolj.

O să vă supun la vot raportul cu cele trei amendamente admise, raportul de admitere.

Vă rog să votați, stimați colegi.

Din păcate, nu a trecut, 65 voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 3 abțineri, vă supun la vot acum propunerea legislativă.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Vă rog să votați, domnule senator Șerban.

Din păcate, propunerea legislativă nu a întrunit decât 65 voturi pentru, 3 abțineri, 3 voturi împotrivă.

Domnule deputat Adomniței, vă rog să nu-l țineți de vorbă pe domnul Prodan, lăsați-l, vă rog, să ia loc.

Vă rog să luați loc și vă consultați după aceea cu domnul Adomniței.

Vă rog să mai numărați încă o dată.

 
Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate și Proiectul de lege privind detalierea obiectivelor cuprinse în listele de investiții ale Ministerului Apărării (votul pe raport și votul final se vor da în ședința de joi, 8 martie a.c.).

Trecem la punctul 11 din ordinea de zi,Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate.

Stimați colegi, suntem 74 în sală, iar proiectul de lege următor, după terminarea meciurilor cu comunele, este pentru adoptarea unei Ordonanțe de urgență referitor la regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate.

Vă rog, dacă credeți că nu putem să votăm, mai bine îmi spuneți. Dacă este cineva care are vreo problemă cu această modificare?

Este vorba de un raport favorabil, fără amendamente.

Avem aviz favorabil din partea Comisiei pentru politică externă., este pur și simplu, de modificarea ordonanței de urgență pentru a o pune de acord cu statutul României de țară membră a Uniunii Europene, începând cu 1 ianuarie anul acesta.

Intervenție a solicitat domnul senator Vasilescu, urmează domnul Chelaru.

 

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Aș avea o rugăminte la dumneavoastră, ziua în care noi votăm legile organice este ziua de joi, aici, la satele acestea este o problemă, m-am și consultat cu câțiva colegi de-ai noștri, nu este o unitate administrativ-teritorială, în ceea ce privește organizarea, cu o primărie, cu un consiliu, satul l-aș numi ca o subunitate administrativ-teritorială.

Eu aș propune, totuși, ca pentru aceste sate, din cadrul aceleiași comune, satele sunt sate, cu tradiții istorice, legate de multe, multe lucruri pentru care au fost constituite cândva.

Aceste propuneri legislative care s-au făcut, s-au făcut urmare a faptului că de-acolo, din zona respectivă, s-a solicitat acest lucru pentru a se reînființa satul. Poate că mulți dintre bunicii celor care suntem prezenți aici, și poate că și unii dintre noi sunt din categoria acelor, care au înscris în actul de naștere comuna cutare sau satul cutare, a căror admitere o refuzăm în momentul de față.

Eu aș propune, conform unei hotărâri pe care o avem, ca pentru aceste categorii de legi privind înființarea acestor sate să dăm votul joi.

Rugămintea mea este, și aș ruga - o fac din partea grupului parlamentar - și aș ruga ca și celelalte grupuri să fie de acord cu acest lucru și să supuneți la vot această propunere.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Stimate domnule Vasilescu, nu este corectă propunerea dumneavoastră pentru că, dacă vreți, într-adevăr, să realizăm un echilibru, trebuie să supunem la vot toate propunerile, să începem cu Voluntari, care este sprijinită de colegii dintr-o parte a sălii, să mergem la Sadova, pe care o sprijină alții și așa mai departe.

Dacă sunteți de acord să lăsăm pentru joi, acum domnul Vasilescu... mai ascultați-mă și dumneavoastră pe mine, că eu vă ascult tot timpul pe dumneavoastră. Dacă sunteți cu toții de acord vă propun să amânăm toate aceste voturi, începând cu cel pentru Voluntari, pentru joi,

întrucât potrivit celor discutate, voturile la legile organice le dăm în ziua de joi.

O să vă solicit un vot de procedură, de data aceasta.

O să vă solicit, stimați colegi să adoptăm o decizie de procedură dacă amânăm pentru joi voturile pe toate aceste proiecte legislative pe care le-am avut astăzi, în probleme administrativ-teritoriale.

Din sală: După aceea închidem ședința!

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Și după aceea, să și închidem ședința? (rumoare, vociferări)

Din sală: Da, toate sunt organice.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Da. Eu ce vroiam să vă propun, dacă vreți, dar vă spun înainte, ca să nu se spună că încerc să vă păcălesc: eu voiam să vă propun, să luăm și următoarele legi organice și să le dezbatem, ca să le pregătim tot pentru joi, pentru vot final, împreună cu cele patru legi anterioare. Dacă sunteți de acord, dar am vrut să știți corect ce aveam eu în capul meu de ardelean.

Dacă sunteți de acord să amânăm voturile finale pe aceste proiecte pentru joi. Vă rog să votați.

Cu 57 de voturi pentru, 4 împotrivă și 7 abțineri, s-au amânat voturile pentru joi.

 
 

Domnul Valentin Dinescu:

Procedură.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

O chestiune de procedură, domnul senator Dinescu. Vă rog, microfonul nr. 1.

 
 

Domnul Valentin Dinescu:

Domnule președinte,

Noi suntem în cvorum. Am votat până la un moment dat, a venit cineva și a spus să anulăm toate acele voturi, pe motiv că vom relua votul joi. Suntem în cvorum, am votat. Nu înțeleg, de ce anulăm voturile?

Deci, am votat în cunoștință de cauză, am votat în cvorum și acum anulăm voturile și continuăm să discutăm altceva.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Da. Domnul senator Dinescu ridică o problemă corectă din punct de vedere juridic, și anume, că hotărârea, pe care am adoptat-o, se poate aplica numai la ultimele două proiecte de lege, cea referitoare la regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate și a Proiectului de lege privind detalierea obiectivelor cuprinse în listele de investiții ale Ministerului Apărării și, eventual, la celelalte pe care le vom parcurge, fără să dăm votul, de asemenea.

Îmi pare rău, domnule Vasilescu, așa e corect, deci, mergem înainte.

 
Propunerea legislativă privind arhivarea documentelor în formă electronică (votul pe raport și votul final se vor da în ședința de joi, 8 martie a.c.).

Ajungem la punctul 13. S-ar putea, însă, ca pe inițiator să-l fi lăsat nervii până la urmă. Este vorba de domnul deputat Pambuccian. Domnul deputat Pambuccian ați rezistat. E vorba de Propunerea legislativă privind arhivarea documentelor în formă electronică.

Vă informez că fiind organică, votul se va da tot joi. O să vă rog să luați loc în sală, domnule senator Șerban Nicolae. (rumoare)

Nu, nu, nu. Mergem înainte la tot ce facem. Amânăm votul pentru joi și o să mai discutăm și joi. (rumoare, vociferări)

Da, aici aveți o dispută cu domnul... Domnul senator Dinescu, pe bună dreptate, a ridicat o problemă, și anume, că decizia noastră se poate aplica numai amânării voturilor pe care nu le-am dat. La cele pe care le-am votat, am votat în cunoștință de cauză.

Deci, o să-l invit, pe colegul nostru, domnul Varujan Pambuccian, microfonul 8, să prezinte Propunerea legislativă privind arhivarea documentelor în formă electronică, foarte pe scurt, fiind o chestiune de înaltă știință, care ne depășește, oricum. Domnul Pambuccian, vă rog.

 

Domnul Varujan Pambuccian - deputat:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Proiectul pe care vi-l propun face parte dintr-o construcție legislativă mai amplă. Este un proiect care ține de infrastructura legislativă pentru dezvoltarea societății informaționale. El se bazează pe proiecte anterioare, cum ar fi semnătura electronică, o lege pe care o avem de foarte mulți ani și premerge legislația privind...

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Am o rugăminte, dacă vreți să luați loc și să faceți liniște. Și inițiatorul, dacă are bunăvoința, să fie scurt.

 
 

Domnul Varujan Pambuccian:

Așteptam și eu, domnule președinte...

Da, scurt am să fiu.

... premerge legislația legată de facturarea electronică și de alte operațiuni de genul acesta. Este o lege tehnică, care stabilește procedurile, modalitățile în care se face arhivarea. Ea se pliază peste orice formă a legii generale a arhivării, de altfel, aici, mărturisesc că un ajutor foarte bun l-am primit de la colegii de la Arhivele Naționale, chiar dacă a fost ceva mai târziu, adică în timpul discuțiilor de la comisiile din Senat...

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

O să vă rog să concludeți, deja, domnul Pambuccian. Lăsați arhiva, haideți să ne concentrăm un pic...

 
 

Domnul Varujan Pambuccian:

Eram la mulțumiri, domnule președinte. Deja, cu asta încheiam. Eram la mulțumiri.

Vroiam să le mulțumesc colegilor de la Arhivele Naționale și de la MCTI, cu ajutorul cărora, la Comisia economică din Senat, căreia, de asemenea, îi mulțumesc, am reușit să facem amendamentele în această formă.

În acest moment, toate amendamentele au fost făcute de comun acord. Deci, între inițiatori, comisia de specialitate din Senat și partea guvernamentală. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei economice, industrii și servicii este un raport favorabil. O să rog, microfonul nr. 7, domnul Tănăsescu.

 
 

Domnul Dan Claudiu Tănăsescu:

Domnule președinte,

Doresc să spun că a fost elaborată o propunere legislativă, determinată de o inițiativă europeană și de Comisia Europeană, încă din 1999, și promulgată de Consiliul Europei, ca parte a Strategiei Lisabona pentru modernizarea economiei europene.

Nu aduc motivele în plus. Aș vrea să spun că membrii Comisiei economice au hotărât, în majoritate de voturi, raport favorabil, cu amendamentele care sunt cuprinse în anexă.

După cum se știe este vorba de o lege organică, iar prima Cameră sesizată este Senatul.

Noi și acum, dacă suntem în cvorum, putem vota. Nu văd cine ar putea fi împotriva acestei măsuri.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc, domnului senator Tănăsescu.

Din partea Guvernului este cineva? Domnul secretar de stat, microfonul nr. 10.

 
 

Domnul Alexandru Mircea - secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor:

Suntem doi din partea Guvernului, de această dată. Vreau să spun că susținem inițiativa legislativă. Vroiam să semnalez numai că la amendamente admise este o eroare materială. Este un dezacord gramatical. La pct. 1 din amendamente, deci, din anexă se spune: "operațiunile de prelucrare se face...". E o eroare materială: "se fac". Acordul gramatical trebuie făcut. Mulțumesc.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Dacă la dezbateri generale dorește să intervină cineva? Dacă nu, vot final joi pe raport favorabil, cu amendamente.

 
Propunerea legislativă pentru modificarea art. 7 alin. 9 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții (votul pe raport și votul final se vor da în ședința de joi, 8 martie a.c.)

Trecem la punctul următor, pct. 14 în ordinea de zi: propunerea legislativă pentru modificarea art. 7 alin. 9 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.

Este un grup de deputați independenți. Dacă e cineva dintre ei? (Domnul Mario Ovidiu Oprea ridică mâna).

Iartă-mă, dacă nu figurezi aici, nu ai cum să susții. Îmi cer scuze.

Deci, inițiatori: Mircea Giurgea, Cocrea Olguța, Mocănescu Coloros Dan Constantin, Ovidenie Costel, Stoica Ioan, Dumitru Mihai, deputat PSD. Nu este nimeni.

Deci, o să-l rog, atunci, din partea Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, domnul senator Dan Cârlan, microfonul 7, vă rog.

 

Domnul Dan Cârlan:

Raportul Comisiei pentru administrație publică este un raport de respingere.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat, microfonul nr. 8.

 
 

Domnul Ioan Andreica - secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului:

Din partea Guvernului, solicităm respingerea acestui proiect de lege, pentru că, autorizația de construcție se emite în condiții bine definite privind actul de proprietate și condițiile tehnice și nu este necesară introducerea unei condiții suplimentare privind eventualitatea unor litigii pe rolul unor instanțe. Asta ar conduce la întârzierea unor lucrări sau chiar la prospecții artificiale. Mulțumim.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale? Dacă nu sunt, atunci rămâne pentru vot final joi pe raport, cu amendamente.

 
Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării construcțiilor și unele măsuri pentru realizarea locuințelor (aprobarea retrimiterii la comisie).

Trecem la pct. următor, pct. 15 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării construcțiilor și unele măsuri pentru realizarea locuințelor.

Este o lege organică, de asemenea. Inițiatorii: Rareș Mănescu, Mihăiță Calimente... Un grup prestigios de membri ai Grupului PNL. A, domnul senator Mario-Ovidiu Oprea, din partea inițiatorilor. Microfonul nr. 9, vă rog.

 

Domnul Mario-Ovidiu Oprea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Venim în fața dumneavoastră, distinși colegi, cu o inițiativă foarte simplă. Este o modificare la Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării construcțiilor, și anume: în cazul construcțiilor care nu necesită autorizație de construire, să fie incluse și acele construcții care schimbă materialele din care sunt realizate respectivele lucrări. Deci, în situația în care se schimbă materialele să nu fie, totuși, nevoie de autorizație de construcție.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Am înțeles. Mulțumim.

 
 

Domnul Mario Ovidiu Oprea:

Numai puțin. Mai am... Vă rog mult...

Din discuțiile pe care le-am purtat cu Guvernul, până acum câteva momente, Guvernul este de acord cu această inițiativă, cu condiția ca inițiatorii să-și însușească o completare, și anume, aceea de a excepta monumentele istorice. Acelea să necesite autorizație de construire obligatorie. Este o completare pe care o găsim foarte pertinentă, ca atare, domnule președinte, eu v-aș propune, cu condiția ca dumneavoastră să fiți de acord, să fie retrimisă la comisie această inițiativă.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

S-a făcut propunerea, având în vedere că există o sugestie din partea Guvernului, ca să fie modificată inițiativa legislativă, s-a făcut propunerea de a o trimite la comisie. Eu cred că e un vot procedural, pe care putem să-l dăm fără probleme deosebite.

Deci, vă supun votului propunerea de a retrimite la Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului propunerea legislativă. Vă rog frumos să votați.

Cu 46 de voturi pentru a fost retrimisă la comisie.

 
Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii Arhivelor Naționale nr. 16/1996 (vtul pe raport și votul final se vor da în ședința de joi, 8 martie a.c.).

Propun să trecem la pct. 16. Este vorba de Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii Arhivelor Naționale nr. 16/1996.

Vă rog, inițiator, domnul deputat Gabriel Sandu. Nu este. Deci, o să-l rog, din partea comisiei, domnul senator Cârlan.

 

Domnul Dan Cârlan:

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a adoptat la această propunere un raport de respingere.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Deci, este un raport de respingere. Un aviz negativ din partea Guvernului. Microfonul 8, vă rog.

 
 

Domnul Alexandru Mircea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă, întrucât există posibilitatea ca accesul la documentele, la care se face referire în propunere, să se facă și în condițiile legii actuale. Prin urmare, nu mai este necesară o altă lege.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale dacă sunt? Dacă nu, rămâne pentru joi.

 
Dezbateri asupra Propunerii legislative - Codul Silvic (dezbaterile se vor relua în ședința de joi, 8 martie a.c.)

Urmează pct. 17 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind Codul Silvic. Este o propunere legislativă a unui grup de deputați din mai multe partide politice. Cine-l susține? Vă rog, microfonul nr. 8.

 

Domnul Becsek Garda Dezsö Kalman - deputat:

Sunt deputatul Becsek Dezso, unul dintre inițiatori, dar această inițiativă legislativă este semnată de reprezentanții aproape ai tuturor partidelor politice și de reprezentantul Partidului Social Democrat. Dar, pentru că există o altă inițiativă legislativă a PSD-ului depusă, eu propun sau solicit retrimiterea la comisie pentru a conexa cele două inițiative legislative și prin conexarea celor două inițiative legislative să se ajungă la un compromis, fiindcă și această inițiativă este semnată de reprezentanții PSD, cealaltă este depusă de reprezentanții PSD și, astfel, această contradicție ar putea fi depășită.

Prin urmare, rog retrimiterea la comisie a acestei inițiative.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc. Domnul senator David din partea Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

 
 

Domnul Gheorghe David:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș reveni cu precizarea făcută de domnul deputat. Într-adevăr, putem retrimite la comisie, dar avem o problemă de termen. Termenul de adoptare tacită este 14 martie.

Cu alte cuvinte, numai dacă am putea discuta într-un regim foarte urgent. Cealaltă propunere nu este prevăzută nici pe ordinea de zi de azi, nici de mâine. Astfel că, nu știu... poate ar fi mai bine să lăsăm să se armonizeze cele două la Camera Deputaților.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Stimați colegi, avem o problemă... Vă rog, domnule senator. Microfonul 2.

 
 

Domnul Pete Ștefan:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Într-adevăr, există un termen cu decădere în data de 14. Cu toate acestea, cred că am putea să rediscutăm în comisie această propunere. Săptămâna viitoare, marți-miercuri, am putea avea și cealaltă inițiativă ca să o discutăm. Grupul UDMR cere retrimiterea la comisie.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Domnul senator Pete Ștefan susține ideea retrimiterii la comisie și înțeleg că și angajamentul și-l asumă de a face ce-i stă în putință pentru ca acest proiect să fie discutat săptămâna viitoare.

Pe procedură, domnul senator Constantin Gheorghe. Microfonul central.

 
 

Domnul Constantin Gheorghe:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vreau să vă atrag atenția că și proiectul de lege de la pct.15 în care unul dintre inițiatori este colegul nostru Mario-Oprea are tot termen 14.03 și, deși Regulamentul vă permite să inițiați o retrimitere la comisie, ar trebui să ne și spuneți termenul pe care vi l-ați propus ca să poată intra din nou în plen, deoarece este lege organică și trebuie dat un vot.

Or, dacă facem calculul, cam depășim, dacă ne propunem pentru joi. Regulamentul spune că trebuie un raport suplimentar întocmit într-un termen foarte scurt. Deci și proiectul de la pct.15 are același termen.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Eu am înțeles că era vorba de o simplă, unică, modificare propusă deja de Guvern, deci care nu ar fi necesitat prea multe chestiuni. (Rumoare, discuții)

Dar îl rog pe domnul Mario-Oprea, apoi domnul senator Dinescu. Microfonul 2.

 
 

Domnul Mario Ovidiu Oprea:

Domnule președinte, în comisie se poate discuta mâine această inițiativă. Se poate rezolva mâine. (Rumoare, discuții)

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

E în regulă, dar acum eram la inițiativa pe sănătate. Va fi domnul Dinescu întâi, că a cerut și dânsul cuvântul. Sau vorbiți la telefon, domnule Dinescu, că îi dau lui David cuvântul.

Domnul senator David, microfonul central.

 
 

Domnul Gheorghe David:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Am vrut să fac o precizare. Azi e data de 6 cu 7 este 13, marțea viitoare. 14 este miercuri și noi ar trebui să dăm vot joi. Deci, încă o dată. Nu că nu sunt de acord. Sunt. Numai că, să ne putem încadra în termen.

Dacă ar fi posibil să le armonizăm pe cele două, cel târziu mâine, ca să intre joia aceasta, ar fi altceva. Sau să acceptăm prin lege organică - amândouă propuneri sunt legi organice - să le discutăm lunea viitoare. De asemenea, s-ar putea încadra. Doar trebuie să ne armonizăm ca dată, ca timp. Vă mulțumesc.

Noi suntem de acord să le discutăm oricând, numai să ne încadrăm în timp.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc. Domnul Valentin Dinescu, microfonul 1.

 
 

Domnul Valentin Dinescu:

Domnule președinte, procedural, soluția propusă de inițiator nu se poate susține, pentru că nu putem conexa două inițiative legislative care au inițiatori diferiți, în primul rând. În al doilea rând, în momentul în care se acceptă una, cealaltă rămâne fără obiect, dacă obiectul de reglementare este asemănător.

Deci, retrimiterea la comisie în acest sens și aprobarea, având în vedere faptul că am înțeles că numai aceasta este în pragul adoptării tacite, ar presupune ca cealaltă să rămână lipsită de obiect.

Spun asta, fiindcă nu vreau să se facă o nedreptate.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Stimați colegi, propunerea inițiatorului de a fi retrimisă la comisie, nu se poate accepta dintr-o serie de motive care au fost arătate de alți senatori.

În consecință, vă invit la dezbateri. Vă rog.

 
 

Domnul Becsek-Garda Deszo Kalman:

Se poate cere prelungirea termenului?

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Nu. (Rumoare, discuții) Domnul Eckstein Kovacs Peter, microfonul 1.

 
 

Domnul Eckstein Kovacs Peter:

Dacă-mi permiteți, oricare ar fi decizia finală a plenului, desigur dosarele nu se conexează ca la o instanță, dar e o practică de 17 ani a Senatului și a Parlamentului României. Când sunt două inițiative legislative în fața uneia și aceleiași Camere, se discută împreună. Una primește un raport de respingere, cealaltă de admitere, dacă așa hotărăște comisia.

Al doilea lucru. Din punct de vedere tehnic, este posibilă retrimiterea, fără a depăși termenul de adoptare tacită. Un grup parlamentar, în speță UDMR, a solicitat retrimiterea. Vă rog să o supuneți votului.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Da. În legătură cu prelungirea termenului, domnul senator David.

 
 

Domnul Gheorghe David:

Vreau să propun prelungirea la 60 de zile a termenului pentru această inițiativă legislativă din două motive:

  1. Este o lege complexă.
  2. În acest fel putem să discutăm împreună cele două inițiative legislative și să avem un punct de vedere comun și datorită faptului că aceste două propuneri legislative vizează aceleași lucruri. Așa că propunerea pe care o fac este să prelungim termenul de la 45 la 60 de zile pentru măcar cele două motive amintite. Vă mulțumesc.
 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc. Domnul senator Vasilescu, microfonul central.

 
 

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi, eu am să vă citesc art.75 alin.2 care spune:

"Prima Cameră sesizată se pronunță în termen de 45 de zile. Pentru coduri și alte legi de complexitate deosebită, termenul este de 60 de zile."

Or, noi suntem într-o situație în care nici nu trebuie să facem o apreciere dacă este vorba de o lege complexă, ci pentru coduri. Constituția prevede expres că termenul este 60 de zile.

În această situație nu facem altceva decât să respectăm un termen pe care Constituția ni-l dă expres pentru coduri și este vorba de Codul silvic și nu pentru o lege complexă în care să stăm să analizăm. Lege complexă înseamnă altceva în afară de coduri. Aici nici măcar nu avem ce aprecia. La 60 de zile trebuia să meargă direct, deci nu intră la 45 de zile. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Da. Sunt mai multe argumente, însă eu sunt într-o situație destul de delicată. În sală nu sunt mai mult de 48 de colegi, așa că vom lăsa în pronunțare pentru joi acest proiect cu Codul silvic.

Vă mulțumesc tuturor și ne vedem joi. Vă mulțumesc.

Ședința se închide.

 
 

Ședința s-a încheiat la ora 12.55.

 
   

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania thursday, 15 april 2021, 10:45
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro