Emil Strungă
Emil Strungă
Ședința Camerei Deputaților din 27 martie 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.41/06-04-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 27-03-2007 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 27 martie 2007

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.2 Emil Strungă - intervenție cu titlul: "27 Martie 1918, Ziua unirii Basarabiei cu patria - mamă";

Domnul Valer Dorneanu:

De la Grupul Partidului Național Liberal, domnul Emil Strungă.

Domnul Emil Strungă:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi poartă titlul: "27 Martie 1918, Ziua unirii Basarabiei cu patria-mamă".

Luna martie a anului 1918 a fost una din perioadele de cumpănă din istoria românilor, clipa când a început să mijească, după un război nimicitor, cea dintâi rază a dreptei uniri: desfacerea Basarabiei din jugul țarist, urmată de hotărârea sfatului țării de la Chișinău, din 27 martie 1918, când: "în puterea dreptului istoric și a dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-și hotărască soarta lor" s-a luat decizia ca Basarabia să se unească pentru totdeauna cu mama sa, România, de care fusese dezlipită, fără voia ei, într-un timp când capetele încoronate se credeau în drept să dispună de soarta țărilor și a popoarelor care nu le aparțineau.

Astăzi, după 89 de ani și după ce un al doilea război mondial nimicitor a siluit voința românilor de a fi împreună, prin Pactul de tristă amintire dintre Ribbentrop și Molotov, deși vorbim aceeași limbă și avem aceeași istorie comună, România și Republica Moldova sunt două state separate în mod artificial de râul Prut.

În raporturile cu vecinii și frații noștri, Guvernul României a plecat, încă din august 1991, de la principiul respectării drepturilor de autodeterminare și a intereselor cetățenilor din Republica Moldova.

În acest sens, România a susținut, pe de o parte, consolidarea cadrului democratic din Republica Moldova, în vederea aderării acestei țări la Uniunea Europeană, iar pe de altă parte, întărirea relațiilor reciproce în domeniul economiei, al educației și culturii.

Datele statistice pe anul 2006 indică o creștere masivă a comerțului bilateral; pentru anul școlar 2006-2007 statul român a acordat un număr important de burse de studii, la care se adaugă și multe locuri cu scutire de taxe școlare. Aceste realități, precum și aderarea României la Uniunea Europeană, au determinat creșterea interesului cetățenilor de peste Prut pentru obținerea vizelor și a cetățeniei; jumătate de milion de moldoveni cer cetățenia română și, până la sfârșitul anului, numărul acestora va ajunge la un milion.

Din păcate, pe acest fond al relațiilor bilaterale, Guvernul Moldovei declară că deschiderea a două noi consulate românești, la Cahul și Bălți, nu mai este de actualitate.

Sperăm ca aceste evenimente să fie depășite cât mai curând și ca lipsa de colaborare a conducerii Republicii Moldova să lase loc cooperării transfrontaliere, atât de necesare în contextul integrării europene.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 21 octombrie 2019, 1:03
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro