Andrian-Sirojea Mihei
Andrian-Sirojea Mihei
Ședința Camerei Deputaților din 27 martie 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.41/06-04-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 27-03-2007 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 27 martie 2007

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.7 Andrian-Sirojea Mihei - declarație politică intitulată "Codrul, frate cu românul?";

 

Domnul Valer Dorneanu:

  ................................................

Din partea Grupului Partidului Național Liberal au depus în scris declarațiile politice domnii deputați: Gheorghe Dragomir, Mihai Sandu Capră, Rareș Mănescu, Relu Fenechiu, Marin Almăjanu, Horea Uioreanu, Andrei Dominic Gerea, Ion Luchian, Adrian Semcu, Ioan Hoban, Emilian Frâncu, Mihăiță Calimente, Grigore Crăciunescu, Valeriu Gheorghe.

Domnul Andrian Mihei, dacă este. Poftiți, s-o prezentați personal, declarația dumneavoastră.

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Mulțumesc, domnule președinte.

Cum dă o ploaie mai serioasă, cum încep să curgă știrile catastrofale: gospodării luate de ape, dealuri care încep să o ia vale, munți care se prăvălesc.

Inundațiile, an de an, parcă au intrat în cotidian.

Oare nu avem nimic să ne reproșăm?

Stimați colegi,

Stimați concetățeni,

Declarația politică de astăzi se intitulează "Codrul, frate cu românul?"

În perioada 15 martie - 15 aprilie, se sărbătorește "Luna Pădurii". Această sărbătoare a avut loc, pentru prima data, acum 54 de ani, în anul 1953, când s-a stabilit, prin lege, realizarea anuală a unor acțiuni cu caracter educativ, pe linie silvică. Ce lege mai avem acum care să prevadă acest lucru? Ce lege avem pentru protejarea sau extinderea pădurilor?

Despre copaci se spune că primul lor produs nu este lemnul, ci mai degrabă sunt solul, apa, oxigenul și fondul genetic. Pădurea este unul dintre cei mai importanți factori stabilizatori ai mediului înconjurător, ea asigurând conservarea resurselor de apă, fiind un veritabil producător de lemn, fabrică de oxigen, rezervor de apă, protector al solului, al culturilor agricole și al așezărilor omenești, contribuind la reducerea evaporației, creșterea umidității atmosferei, ameliorarea factorilor climatici, micșorarea intensității vânturilor, menținerea echilibrului hidrologic și diminuarea radiațiilor și a temperaturilor extreme.

Pădurea are un rol deosebit în reglarea apei din precipitații, în atenuarea variațiilor de debit, în asigurarea unor scurgeri permanente și echilibrate de apă limpede, în protejarea solului împotriva proceselor de degradare provocate de ploile torențiale, iar pentru așezările urbane, împreună cu celelalte spații verzi, constituie veritabile uzine de echilibru ecologic și sănătate. În jurul zonelor industriale, pădurile contribuie la purificarea aerului prin dispersarea poluanților, reținerea pulberilor, oprirea propagării substanțelor nocive și atenuarea zgomotelor.

Din păcate, de câte ori sunt alegeri îi auzim pe conducătorii noștri promițând cum vor face și vor drege pentru a planta perdele forestiere care să protejeze orașele, zonele industriale etc., însă odată aleși, aceste promisiuni sunt uitate și iată, au trecut 17 ani de când pădurile din România sunt tăiate masiv, haotic și necontrolat, 17 ani în care, dacă ar fi fost plantați copaci care să constituie respectivele perdele, acum deja acțiunile lor ar fi fost resimțite în marile aglomerări urbane și nu numai.

Exploatarea irațională a pădurilor de pe glob, restrângerea continuă a suprafețelor împădurite pun în pericol viitorul omenirii. Anual, pe glob, sunt distruse 5 până la 10 milioane de hectare de pădure și se pierd prin deșertificare 6 milioane de hectare de terenuri agricole. În România, pădurile, trecând prin diverse transformări de suprafață, structură și formă de proprietate, au ajuns acum să constituie doar 27% din suprafața țării, față de cei peste 60% pe care îi reprezentau anterior. Pădurile românești, care au fost de-a lungul timpului cântate de poeți, păstrătoare și salvatoare ale ființei noastre naționale, au fost timp de 17 ani jefuite sub privirile noastre impasibile. Până la urmă, tot acest dezastru provocat constituie în sine un atentat nu doar la la viața pădurilor, ci chiar la viața poporului nostru, iar pe plan global, România nefiind un caz singular la viața omenirii. Eminescu spunea: "Împărat slăvit e codrul, neamuri mii îi cresc sub poale, toate înflorind din mila codrului Măriei sale", surprinzând foarte concis rolul și importanța pădurilor.

Este evident că lipsa acțiunilor energice pentru a stopa distrugerea pădurilor și, cu atât mai mult, lipsa acțiunilor de conservare și extindere a fondului forestier au un impact negativ deosebit asupra schimbărilor climatice, regionale și globale, cu care, iată, ne confruntăm tot mai mult.

Sunt convins că fiecare dintre dumneavoastră s-a bucurat inspirând aerul curat și răcoros al pădurilor și s-a simțit încărcat și relaxat după o plimbare prin pădure. Vă întreb: Ce se face pentru a se conștientiza populația asupra riscurilor pe care ni le asumăm nerespectând pădurea? Ce s-a făcut chiar și pentru a se populariza această sărbătoare? Când se va realiza, la nivelul ministerului, faptul că este imperios necesară o campanie de promovare a importanței pădurii, de prezentare a stării grave în care ne aflăm acum, după distrugerea nesăbuită a pădurilor și de expunere a măsurilor ce se impun, de la nivel de individ, până la nivel de strategie națională - dacă aceasta există?

Fiecare cetățean trebuie să înțeleagă faptul că distrugerea abuzivă a pădurilor, neluarea de măsuri pentru sădirea de noi copaci și de protejare a fondului forestier existent în acest moment nu duce doar la dispariția pădurilor sau a unor anumite specii de copaci, ci, prin nepăsare și uneori ignoranță, toate acestea pot conduce la dispariția unei alte specii - omul!

Vă mulțumesc.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 26 august 2019, 10:26
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro