Lia Ardelean
Lia Ardelean
Ședința Camerei Deputaților din 27 martie 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.41/06-04-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 27-03-2007 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 27 martie 2007

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.24 Lia Ardelean - declarație politică având ca subiect Poliția Română;

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Doamna Lia Ardelean:

La începutul acestui an, Poliția Română a devenit o poliție europeană. Cu siguranță, asta nu înseamnă că și polișiștii care fac parte din poliția română, au devenit peste noapte polițiști europeni.

Ministerul Administrației și Internelor, care are în ogradă și Poliția Română, păstorește o masă importantă de funcșionari, printre care se află cu certitudine oameni deosebiți, ale căror resurse nu sunt exploatate suficient. Din păcate, Poliția Română încă mai suferă la capitolul imagine, probabil și pentru că cei care au fost foarte mulși ani comandanți nu au fost capabili să devină și buni manageri.

Pentru marea majoritate a cetățenilor, Poliția Română, ca instituție, este confundată cu angajații ei, iar societatea îi percepe pe polițiști drept remediul majorității problemelor cu care ei se confruntă. Cu siguranță, această percepție se va păstra și în perioada următoare, ea fiind de natură să reprezinte o recunoaștere a rolului deosebit pe care această institușie îl are în societate. Deși modificările legislative au atribuit activitășile de evidență a populației, pașapoarte, permise auto sau înmatriculări în responsabilitatea altor instituții, cetățeanul încă asociază aceste activități cu Poliția Română. Aceste confuzii sunt foarte greu de înlăturat, în special în mediul rural, iar disfuncționalitățile și corupția asociată acestor activități afectează și instituția poliției. De la polițist se așteaptă, aproape fără nici un fel de excepție, rezolvarea problemelor, indiferent dacă acestea sunt sau nu de competența lui, respectiv ale autorității publice pe care o reprezintă.

Una din categoriile profesionale intens mediatizate este cea a polițiștilor. Alături de fotbaliști, politicieni sau artiști, la o bursă a informașiilor, acele informații care implică polițiști se află în top.

Ministerul Administrației și Internelor își va adapta cu siguranță politica de promovare a imaginii, iar cei cu funcții de decizie vor conștientiza că această "preferință specială" pentru polițist, chiar dacă uneori în mass-media îmbracă note critice, poate constitui o recunoaștere a importanșei deosebite pe care el o are.

Activitatea polițistului este greu de evaluat sau încadrat în tipare care să permită o cuantificare exactă a muncii lui, cu toate eforturile unor șefi de a le "norma" munca. Nici un polișist nu poate să prevadă cât timp va petrece la locul săvârșirii unei infracșiuni, la o cercetare la fața locului, la o audiere a unui infractor, a unei victime sau a unui martor.

Intrarea în Europa a adus programe și finanțări și pentru poliție, însă aceste sume nu pot reprezenta o garanție a dispariției slăbiciunilor din sistem. Ca în orice instituție din România și în poliție există o multitudine de disfuncționalități, de la cadrul legislativ, care uneori îngreunează activitatea poliției (spre exemplu- martorii asistenți, reminiscență a actului de justiție comunist, care trebuia să fie înfăptuit de popor) la deficitul de personal (raportul polițist/ numărul populației, care este mult sub media europeană), ineficiența sistemului de pregătire, capacitatea limitată din punct de vedere informatic și până la politica păguboasă în domeniul logistic, centralizat și corupt.

Contextul apartenenței europene a României naște amenințări specifice, în special la frontiera estică: trafic de migranți, trafic de organe și alte tipuri de infracțiuni asociate criminalității organizate transfrontaliere. Desigur că pe cetățean îl doare atunci când este blocat în trafic, atunci când îi dispare portmoneul sau atunci când este purtat de la poliție la parchet și apoi la instanță, chiar dacă este o victimă și a apelat la polișie, pentru că a sperat că această instituție va lucra pentru el. Percepția victimei este că polițistul nu i-a rezolvat problema sau că datorită incompetenței lui a fost plimbat de la o ușă la alta.

Pentru orice polițist român - european, Ziua Poliției Române, pe care tocmai am sărbătorit-o în 25 martie, ar trebui să aibe o semnificație mult mai profundă decât cea a unei aniversări oficiale!

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 16 octombrie 2019, 17:27
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro