Mircia Giurgiu
Mircia Giurgiu
Ședința Camerei Deputaților din 27 martie 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.41/06-04-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
21-10-2019
15-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 27-03-2007 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 27 martie 2007

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.58 Mircia Giurgiu - intervenție intitulată "Obezitatea, problema mileniului 3";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Mircia Giurgiu:

Declarație politică intitulată "Obezitatea - problema mileniului 3"

Obezitatea reprezintă o problemă mondială, afectând în prezent sute de milioane de oameni de pe toate continentele.

Dacă obezitatea adultului a fost amplu studiată, nu același lucru se poate spune despre obezitatea copilului, căreia i se acordă atenție abia în ultima perioadă. Obezitatea copilului este o realitate curentă căreia societatea trebuie să-i acorde atenția cuvenită. Dincolo de variațiile largi ale diferitelor statistici în ceea ce privește incidența și prevalența acestei patologii, toate sunt, de fapt, în acord asupra creșterii frecvenței obezității copilului, aceasta fiind considerată astăzi cea mai frecventă tulburare de nutriție la copii și adolescenți în țările dezvoltate.

În contextul general al tendinței mondiale de creștere a frecvenței obezității, obezitatea copilului a dobândit, în ultimii ani, un interes tot mai larg, reprezentând tema de cercetare a unor studii epidemiologice extinse, derulate în mai multe state. În urma prelucrării datelor din 79 de țări, experții estimează că în lume există în prezent aproximativ 22 de milioane de copii obezi, cu vârsta mai mică de 5 ani. Conform rezultatelor Studiului de Evaluare a Stării de Sănătate și Nutriție inițiat în anul 1963 în Statele Unite, se constată că până în 1995 numărul cazurilor de obezitate s-a dublat, crescând cu 54% la copiii cu vârsta cuprinsă între 6-11 ani și cu 40% la grupa de vârstă 12-17 ani.

Conform datelor, la sfârșitul mileniului, 32% dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 5-14 ani erau supraponderali, iar 14% din copiii cu vârsta între 6-11 ani și 11% din cei cu vârsta cuprinsă între 12-17 ani erau obezi. Programul Național de Supraveghere a Stării de Sănătate din Anglia a relevat că frecvența supraponderii copilului a crescut în ultimele decenii de la 7,3% la 15%; frecvența obezității este estimată în prezent la 5%. În Canada, în perioada 1970-1990 s-a înregistrat o creștere a frecvenței obezității copilului și adolescentului cu 43%. Aceeași tendință se remarcă și în țările asiatice. Astfel, conform datelor Centrului Național Chinez de Statistică Medicală, frecvența obezității a crecut la preșcolarii din această țară cu 10% pentru sexul masculin și 8,7% pentru cel feminin. În Coreea, în ultimii 18 ani frecvența obezității copilului și adolescentului a crescut la cote alarmante, astfel încât în zona centrală a Seulului se remarcă o mărire a acesteia de 3,2 ori la sexul feminin și de 4,6 ori la cel masculin. România raporta anul trecut o creștere a obezității copilului de 8%.

Obezitatea poate apărea la orice vârstă, în orice moment al copilăriei sau al vieții adulte, dar de mare importanță este faptul că o mare proporție a copiilor supraponderali și obezi devin adulți obezi. Apariția bolii pare să fie influențată de o serie de factori ce intervin pe parcursul vieții, în etape diferite ale evoluției cronologice dar care de cele mai multe ori se întrepătrund. Perioada de preșcolar și școlar mic (3-10 ani) este deosebit de importantă pentru predicția obezității viitoare. Aproximativ 50% din totalul preșcolarilor supraponderali vor deveni adulți supraponderali iar riscul de a deveni adulți obezi este de două ori mai mare pentru copiii supraponderali, comparativ cu copiii normoponderali. Acest risc este de 3 până la 10 ori mai crescut în cazul copiilor obezi, comparativ cu normoponderalii. Creșterea treptată și exagerată a greutății corporale între vârsta de 3 și 10 ani determină o obezitate progresivă, severă și persistentă, datorită creșterii numărului de celule adipoase.

Greutatea la vârsta adolescenței este un alt factor predictiv al greutății adultului. Adolescenții obezi au un risc global de 5-20 ori mai mare de a deveni adulți obezi și de muri precoce, prin boli cardio-vasculare.

Majoritatea studiilor efectuate până acum în ceea ce privește influența obezității la copil și adolescent au rezultate ce converg către aceeași concluzie: obezitatea apărută în copilărie și menținută la vârsta adultă este mai greu de tratat decât cea apărută la maturitate. Dacă avem în vedere numeroasele complicații asociate obezității, precum și comorbiditățile, unele dintre ele cu prognostic vital, putem înțelege impactul major al acestei patologii apărute la vârste fragede asupra individului, colectivitații și nu în ultimul rând, asupra societății în general.

Dintre complicațiile obezității diabetul zaharat tinde a deveni boala secolului, dar nu sunt de neglijat complicațiile cardiovasculare care duc la mortalitate precoce, cele osteo-articulare, endocrine (infertilitate), digestive (litiază biliară) etc.

În decursul anilor, obezitatea copilului a fost considerată ca o simplă creștere nearmonioasă a organismului, unii părinți considerând-o chiar ca un semn de sănătate. Mitul "copilului dolofan și frumos" este astăzi total depășit, numeroase publicații atrăgând atenția asupra consecințelor fizice, metabolice și psihologice ale acestei supraîncărcări adipoase, cât și asupra perenității acestei boli metabolice care, odată instalată, devine din ce în ce mai greu de tratat și, ulterior, de prevenit reapariția sa.

Greșelile alimentare reprezintă cert una dintre principalele cauze ale acestei explozii de suprapondere și obezitate la copil și adolescent, alături de reducerea gradului activității fizice zilnice. Este binecunoscut rolul nefast jucat de alimentația hipercalorică, hiperlipidică, bogată în lipide trans și glucide simple asupra stării de sănătate a populației. În ultima perioadă, piața alimentară de desfacere a fost invadată de așa numitele produse fast-food, a căror principală caracteristică este densitatea calorică mare în cantități reduse de aliment, cu o valoare nutrițională redusă. Sunt produse bogate în grăsimi, zahăr și sare și sărace în fibre alimentare, vitamine și minerale și care consumate zilnic au urmări dezastroase pentru sănătatea copilului. Ca urmare, deși din punct de vedere senzorial, de cele mai multe ori aceste produse alimentare sunt mult mai atractive, atât în ceea ce privește gustul, mirosul, cât și aspectul exterior și reprezintă și "o modă" printre cei tineri, ele nu oferă principiile alimentare în cantitățile și în proporțiile recomandate pentru o creștere și dezvoltare normale, având chiar efecte negative la nivelul economiei organismului. Astfel, surplusul energetic va fi depozitat sub formă de țesut adipos, cu toate consecințele acestuia, atât în perioada copilăriei și adolescenței, cât și mai târziu, în perioada adultă.

În perioada adolescenței, prezența obezității determină un risc crescut al depresiei sau al tulburărilor de comportament alimentar precum anorexia sau mâncatul compulsiv, în special datorită preocupărilor tot mai frecvente asupra greutății corporale și a idealului cultural promovat, de a fi slab. Obezitatea apărută încă de la vârsta adolescenței afectează statutul socio-economic al persoanei la vârsta adultă. Studiile realizate au demonstrat că numărul persoanelor care s-au confruntat cu probleme de obezitate din adolescență și au un venit mic, educație medie și sunt necăsătorite este mai mare decât în cazul persoanelor cu greutate normală în adolescență.

Obiceiurile alimentare și cele legate de activitatea fizică a unui individ își au originea în copilărie, însă se stabilizează și permanentizează în special pe parcursul adolescenței. Acest lucru este influențat de factori psihologici caracteristici vârstei adolescenței și de cei sociali, precum școala și relațiile interpersonale cu colegii de aceeași vârstă. Astfel, școala are un rol esențial în formarea unor comportamente alimentare sănătoase.

Programele de educație privind o alimentație sănătoasă, absolut obligatorii în școli, își văd roadele în timp și se confruntă cu o serie de dificutăți ce fac necesară suplimentarea lor cu alte măsuri, precum interzicerea comercializării unor tipuri periculoase de alimente (fast-food) în incinta școlii:

  • consecințele pozitive ale comportamentelor sănătoase apar după intervale de timp mari, ceea ce face dificilă focalizarea pe aceste consecințe de lungă durată. Autocontrolul este un mecanism ineficient și tardiv în reducerea consumului produselor periculoase în cazul copiilor și adolescenților;
  • comportamentele de risc au mai multe consecințe imediate decât comportamentele sănătoase. Ca urmare, mulți adolescenți optează pentru comportamentul care le oferă recompensa pozitivă imediată, fără a lua în considerare consecințele nefaste pe termen lung.
  • comportamentele de risc odată formate, precum comportamentele alimentare neadecvate, sunt greu de modificat și solicită din partea adolescentului și a familiei foarte mult efort consecvent de ani de zile. Procesul de modificare a unui comportament de risc este un proces îndelungat, datorită factorilor care mențin comportamentul și necesită realizarea unui plan de modificare sistematic și de lungă durată.

Interzicerea consumului de alimente de tip "fast-food" în școli este o măsură necesară și imediată pentru a da timp educției nutriționale să dea roade. În timp, ea însăși devine o metodă de educație nutrițională.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 22 octombrie 2019, 6:43
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro