Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 27-03-2007

Ședința Camerei Deputaților din 27 martie 2007

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.66 Constantin Marin - declarație politică intitulată "Ce-i de făcut?";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Marin Constantin:

Domnule președinte de ședință,

Domnilor colegi parlamentari,

Declarația mea politică se intitulează "Ce-i de făcut?"

De la încheierea sesiunii parlamentare din decembrie anul trecut s-au produs o serie de evenimente politice care au marcat scena publică românească.

Având în vedere acest lucru, doresc ca actuala sesiune să producă o schimbare a activității noastre parlamentare, să lăsăm deoparte interesele politice, de grup sau personale, și să ne axăm pe problemele majore ale românilor.

Să punem pe primul plan viața românilor, problemele acestora, integrarea europeană, care va schimba viața acestora.

Dar realizarea acestor schimbări de fond din viața noastră trebuie să pornească de la modelul de gândire față de realitățile vieții românești și, în primul rând, clasa politică, de unde a fost propulsată în Parlamentul României.

Deci, exemplul de gândire și profesionalism trebuie să plece de la noi, parlamentarii, care, prin acțiunile întreprinse, să eliminăm lipsa de încredere care s-a instalat în rândul electoratului.

Acest lucru nu se poate realiza decât printr-o înțelegere amiabilă în elaborarea actului legislativ, eliminând divergențele legate de doctrină, interesele politice și de grup care ar putea vicia procesul legislativ.

Sunt conștient că realizarea acestui lucru este dificilă. Datorită acestor greutăți, armonizarea intereselor scoate în evidență capacitatea parlamentarului de a soluționa multiplele probleme care apar.

Dorința mea poate fi privită ca imposibil de realizat, având în vedere problemele grele cu care se confruntă societatea românească.

De neînțeles este faptul că apele sunt tulburate de către conducătorii care ar trebui să asigure liniștea și bunul mers al României. Acest lucru a indignat populația. Mă întreb dacă așa se conduce o țară. Dacă primează ambiția de a fi șef fără a vedea dacă ești în stare să o faci.

Este de neconceput faptul că numai în România există o dispută care a ajuns până la răzbunare unul față de celălalt, președinte și premier. Mă tem că această situație nu poate fi soluționată decât prin divorțul dintre cei doi și a fiecăruia din funcția pe care o deține.