Minodora Cliveti
Minodora Cliveti
Ședința Camerei Deputaților din 27 martie 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.41/06-04-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 27-03-2007 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 27 martie 2007

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.75 Minodora Cliveti - declarație politică intitulată "Egalizarea vârstei minime de căsătorie";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Doamna Minodora Cliveti:

"Egalizarea vârstei minime de căsătorie"

În urmă cu un an am formulat o propunere legislativă de modificare a Codului familiei prin care am propus egalizarea vârstei minime pentru căsătorie. Codul familiei în vigoare prevede că vârsta minimă pentru căsătorie este de 18 ani, dar femeia se poate căsători la 16, respectiv la 15 ani, cu acordul ocrotitorilor legali și autorității de protecție a copilului.

Codul familiei este în vigoare de peste 30 ani, o lege care a arătat clemență pentru copilele care, pentru motive bine întemeiate, puteau să se căsătorească înainte de a împlini 18 ani. Care puteau fi acele "motive"? Sarcina ca urmare a unui viol sau sarcina pur și simplu.

Reamintesc că una dintre marile realizări ale legislației postdecembriste a fost dezincriminarea avortului precum și a folosirii mijloacelor contraceptive; în vremea lui Ceaușescu, femeia română era obligată să dea copii patriei, avortul și mijloacele contraceptive fiind interzise sub pedeapsa închisorii, iar statul socialist lăsa portița încheierii unei căsătorii înainte de 18 ani fetelor care, practic, nu aveau altă șansă.

Îmi amintesc de una din colegele mele din școala generală, care, rămânând însărcinată la 15 ani, a trebuit să abandoneze școala și, deși era permis, tatăl copilului nu a luat-o de nevastă, copilul s-a născut în afară de căsătorie, iar ea, o strălucită matematiciană, și-a ratat viața, după ce a încercat zadarnic să facă fața bârfelor orașului.

În prezent, situația se prezintă altfel: avortul și folosirea anticoncepționalelor au fost dezincriminate, femeia poate decide în cunoștință de cauză momentul când poate avea un copil. În schimb, ea se poate căsători înainte de 18 ani, în vreme ce, pentru partener sau bărbat, vârsta minimă pentru căsătorie a rămas aceeași ca înainte de 1989, adică 18 ani.

În aproape toate țările Uniunii Europene, vârsta minimă pentru femeia și bărbatul care decid să se căsătorească este 18 ani: Germania, Anglia, Belgia, Țările de Jos, Elveția, Danemarca, Portugalia, Spania, iar rezoluția nr.10590/20 06 2005 a APCE: «fixează sau ridică la 18 ani vârsta minimă pentru căsătorie pentru femei și bărbați».

La cea de-a 35-a sesiune a Comitetului pentru eliminarea discriminării îndreptate împotriva femeilor (CEDAW) din 15 mai 2006, în raportul conținând observațiile finale pentru România, se apreciază drept pozitivă înscrierea în actualul proiect de cod civil român a vârstei minime de căsătorie de 18 ani pentru femei și bărbați.

Încheierea unei căsătorii trebuie să fie un act responsabil, de maturitate. Vârsta la care o persoană devine majoră pare a fi potrivită și pentru încheiarea unei căsătorii. Căsătoriți în aceste condiții de maturitate și responsabilitate, cei doi parteneri pot avea șanse egale în viață. Vârsta majoratului este aceea la care tânărul nu mai este copil, poate lua decizii pentru viitorul său, se poate decide să se căsătorească sau nu, dar, mai ales, poate decide să studieze, să obțină o calificare pentru ca să aibă o bază solidă pe care să își întemeieze viața de adult, într-un mod independent și demn.

În aceste condiții, sunt voci care doresc să încurajeze tinerele fete să se căsătorească la 15 sau 16 ani, să le încurajeze să devină mame, atunci când ele însele sunt niște copii, să abandoneze școala în favoarea noilor lor responsabilități de femei căsătorite și mame, să devină dependente de soțul lor major.

Inițiativa mea urmărește să înlăture discriminarea femeii în căsătorie și să creeze un cadru legal pentru egalitatea de șanse între soți.

De aceea, mi se pare bizară opoziția Agenției pentru protecția drepturilor copilului care, cu prilejul acestei dezbateri, pretinde că sunt astfel încurajate concubinajele și care, practic, ne comunică faptul că nu și-a facut datoria, permițând ca în România să existe 27.000 de fete sub 18 ani care au devenit mame în 2006, cum declară Șeful Oficiului Român pentru adopții.

Mă întreb cum înțelege Autoritatea să ocrotească copiii? Cele 27.000 mame minore sunt tot copii, iar dacă singura soluție a Autorității pentru aceste situații este să mărite aceste fete cât se poate de repede, cât ele însele sunt copii, mi se pare o soluție cinică, de ascundere sub preș a unui gunoi pentru care România este criticată pe plan european.

Să ne încurajam copiii să învețe, să devină competitivi pe piața muncii europene, să câștige bani și experiență profesională și de viață și apoi, când condițiile sunt coapte, să se căsătorească plecând în această întreprindere de mare răspundere care este căsătoria, de la aceeași linie de start, deci cu șanse egale.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 17 octombrie 2019, 21:57
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro