Filip Georgescu
Filip Georgescu
Ședința Camerei Deputaților din 27 martie 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.41/06-04-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Interogare > Rezultate > 27-03-2007 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 27 martie 2007

 Fragmente relevante pentru următoarea interogare: 
Vorbitor: Filip Georgescu

  Declarații politice și intervenții ale deputaților: Filip Georgescu - intervenție având ca temă împlinirea a 50 de ani de la semnarea la Roma a Tratatului de constituire a Comunității Economice Europene;

Domnul Filip Georgescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Zilele acestea s-au împlinit 50 de ani de când la Roma a fost semnat de către Belgia, Franța, germania, Italia, Luxemburg și Olanda Tratatul de constituire a Comunității Economice Europene (Piața Comună), devenită, după Tratatul de la Maastricht, Uniunea Europeană, care grupează 27 de membri, în rândul cărora se află, o spunem cu deplină satisfacție, și România. Uniunea Europeană a apărut dintr-o necesitate reclamată de veacuri, pentru a înlătura din viața bătrânului continent dezastruoasele războaie în care s-au complăcut vechile imperii și, în același timp, pentru a constitui o pavăză împotriva marilor tragedii provocate de nazism, bolșevism și războiul rece, dar și pentru implementarea unor noi relații interstatale vizând pacea și colaborarea activă, pe baza unor noi norme, menite să asigure bunăstarea europenilor.

Înfăptuirea acestui proces istoric n-a fost deloc un marș "en fanfare", ci unul presărat cu multe rezerve, suspiciuni și greutăți. Nu puțini au fost cei care și-au manifestat teama că prin integrare statele membre își vor pierde identitatea, că se vor topi într-un stat federal, că țările mici vor fi angajate într-o concurență acerbă, căreia nu-i vor putea face față. Într-o oarecare măsură, aceste suspiciuni se aud și astăzi, unii dintre comunitari exprimându-și insatisfacția pentru creșterea lentă a economiei și pentru persistența unui șomaj ridicat.

Potrivit unui recent sondaj de opinie, realizat în Marea Britanie, Franța, Germania, Italia și Spania, doar 25% din repondenți au apreciat că nivelul lor de trai s-a îmbunătățit după ce au devenit comunitari, în timp ce 44% din cei aproape 500 de milioane de cetățeni ai Uniunii Europene consideră că viața lor s-a înrăutățit. În pofida unor asemenea nemulțumiri, puțini europeni cred că țările lor ar fi fost mai avantajate dacă ar fi rămas în afara Uniunii.

Desigur, UE nu funcționează ca un ceasornic nici după cinci decenii de existență. Date fiind discrepanțele existente în dezvoltarea celor 27 de țări, controverse de genul celor intervenite în semnarea Tratatului constituțional ori adoptarea monedei unice se vor semnala și în viitor. Este firesc să apară unele divergențe, de vreme ce nu putem vorbi de o integrare mai profundă a pieței unice, în care companiile, oamenii și capitalul să circule liber.

În cadrul reuniunii de la Berlin a liderilor celor 27 de state membre, organizată cu prilejul aniversării a 50 de ani de la crearea Uniunii Europene, doamna Angela Merkel, cancelarul Germaniei, țara care deține președinția forului european, a făcut unele precizări în legătură cu stadiul în care se află astăzi Uniunea Europeană, asumându-și, totodată, sarcina deloc ușoară de a găsi o soluție pentru ieșirea din impasul general creat în urma respingerii Tratatului constituțional de către referendumurile din Franța și Olanda. Afirmând că Uniunea Europeană nu este nici un stat-mamut, nici o simplă organizație internațională, doamna Merkel a precizat că nici în următorii 50 de ani forul comunitar nu va fi un stat federal european, subliniind că și în viitor se va menține diversitatea statelor naționale. Cancelarul german a deschis chiar și fereastra spre viitor a Uniunii Europene, declarând: "Trebuie să ne îndreptăm către crearea unei armate comune europene și a unui sistem de protecție socială solid, care să aibă la temelie libertatea și responsabilitatea individului. Valoarea care va ghida construcția europeană pentru următorii 50 de ani trebuie să fie toleranța".

La rândul său, președintele Comisiei Europene, Durao Barroso, a spus: "Trebuie să-i inspirăm pe cetățenii europeni cu o viziune pentru următorii 50 de ani, trebuie să le explicăm că Uniunea Europeană este cel mai bun răspuns la provocările secolului XXI".

Din păcate, în Declarația privind valorile și obiectivele Uniunii Europene, semnată la reuniunea aniversară de la Berlin și care constituie cel mai important document în actuala componență comunitară, sunt trecute în derizoriu două dintre problemele capitale pentru viitor: problema Tratatului comunitar, care ar urma să fie adoptat în 2009, și extinderea Uniunii. Din acest punct de vedere, România trebuie să se socotească fericită că a prins ultimul tren, dar, în același timp, are obligația să se concentreze asupra tuturor problemelor nevralgice de care depinde integrarea, și nu doar aderarea - justiția, administrația, agricultura, problema absorbției fondurilor comunitare, corupția și altele. În același timp, ca membru al Uniunii Europene - imensă familie în care domnește pacea și prosperitatea-, trebuie să susținem aplicarea recomandărilor Consiliului European privind strategia de la Lisabona și să sprijinim propunerile de reducere a birocrației comunitare și de ameliorare a legislației muncii, sporirea investițiilor în domeniul educației și cercetării, perfecționarea sistemelor de protecție socială.

Trebuie să înțelegem că procesul integrării noastre înseamnă întărirea democrației, dezvoltarea economico-socială și nicidecum scandalul între forțele de decizie și liderii lor. Aceasta cu atât mai mult cu cât procesul înfăptuirii marilor proiecte ale Uniunii Europene are șanse să se confrunte cu factori de risc enormi, cum sunt încălzirea globală, amenințarea nucleară, criza resurselor naturale, războiul împotriva terorismului și multe alte pericole. Să fim, însă, optimiști, dar mai ales să ne angrenăm cu toate forțele și cu întreaga responsabilitate în dezvoltarea Casei noastre comune, care este Uniunea Europeană.

Vă mulțumesc pentru atenție.

       

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 23 iulie 2019, 16:43
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro