Plen
Ședința Camerei Deputaților din 10 aprilie 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.47/20-04-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
14-10-2019
08-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 10-04-2007 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 10 aprilie 2007

  Declarații politice și intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 15,00.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de doamna Daniela Popa, vicepreședinte al Camerei Deputaților, și, în a doua parte, de domnul Eugen Nicolicea, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Gheorghe Albu și Ioan Munteanu, secretari.

   

Doamna Daniela Popa:

Bună ziua, stimați colegi!

Deschidem ședința consacrată declarațiilor politice.

Christos a Înviat! și La mulți ani! tuturor colegilor care participă la această ședință!

 
  Andrian-Sirojea Mihei - declarație politică: O nouă șansă!;

Începem cu Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal, domnul deputat Andrian Mihei.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Mulțumesc, doamna președinte.

Declarație politică: "O nouă șansă!"

Stimați colegi,

Anul 2007, anul european al egalității de șanse, este și pentru români un an care ne-a tot adus, una câte una, șanse pe care trebuie să le fructificăm în folosul cetățenilor acestei țări. Intrarea în Uniunea Europeană a fost și este o mare provocare și o dată ajunși aici, avem datoria de a ne prezenta onorabil și de a depune toate eforturile pentru ca cetățenii României să aibă cu adevărat nivelul de trai al unui cetățean european.

Guvernul format și acreditat în săptămâna patimilor reprezintă o nouă șansă pentru a pune în practică, fără orgolii și interese personale, planurile care pot conduce spre o nouă Românie, spre o nouă șansă pentru cetățenii noștri.

Sper, și îi rog pe noii membri ai Guvernului să facă totul pentru a conduce destinele țării spre ceea ce toți românii își doresc, să se vegheze la îndeplinirea sarcinilor asumate față de Uniunea Europeană în domeniile în care, până acum, am avut observații sau rezerve din partea acestora.

Nu spun că trebuie să respectăm totul orbește, însă, din păcate, sau din fericire, cele asumate trebuie îndeplinite indiferent că au fost stabilite pe vremea lui Năstase sau mai târziu. Sunt lucruri pe care, teoretic, ni le-am asumat și trebuie îndeplinite. Și în mare parte, sunt în sprijinul democrației și al bunului mers în România.

Unele voci au încercat să spună că e posibil ca Guvernul să nu aibă sprijinul parlamentar necesar pentru diversele sale proiecte legislative. Vă rog, stimați colegi, să priviți legile prin prisma interesului general, național, pe care acestea le au în momentul votării lor și nu prin prisma intereselor partinice. Totodată, țin să subliniez că, inclusiv în acest moment, cadrul legal existent permite exercitarea corectă a democrației în statul român de drept, însă importantă este vegherea asupra aplicării corecte și nepărtinitoare a legilor existente. Chiar și pe vremea lui Ceaușescu, România era privită ca un stat cu un sistem legislativ foarte democratic, însă normele, ordinele și regulamentele de aplicare ale acestora schimbau, practic, înțelesul și spiritul legilor.

De aceea, fac un apel la dumneavoastră, stimați colegi, și totodată, către noul guvern: vă rog să faceți un efort de bună credință și să votați mereu punând mai presus de toate bunul interes al cetățenilor, bunul mers al lucrurilor pentru România, bunul simț față de ceea ce reprezintă țara dumneavoastră. Și nimic mârșav să nu vă abată de la aceste principii! Sunt convins că numai așa putem schimba ceva și noi, românii, putem fructifica, cu adevărat, această nouă șansă pe care o avem.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Alecsandru Știucă - declarație politică despre Agenția Națională a Funcționarilor Publici, între aspirații și realitate;

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Alecsandru Știucă.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Alecsandru Știucă:

Vă mulțumesc, doamnă președinte, și răspund peste timp, relativ scurt, la salutul dumneavoastră și la îndemnul dumneavoastră cu: Adevărat a înviat!

O declarație politică despre "Agenția Națională a Funcționarilor Publici, între aspirații și realitate".

La momentul înființării sale, Agenția Națională a Funcționarilor Publici a reprezentat, pentru mulți funcționari publici și conducători ai autorităților administrației publice locale, soluția ideală, așteptată și dorită pentru a reprezenta drepturile funcționarilor publici și a reglementa, într-o manieră unitară, statutul juridic al acestei categorii sociale.

Pe parcursul trecerii timpului, s-a demonstrat, însă, că o parte dintre atribuțiile pe care le are Agenția Națională a Funcționarilor Publici sunt formale, personalul acestei instituții dând dovadă de supreficialitate și ineficiență în îndeplinirea acestor sarcini.

În acest sens, avem în vedere sesizările primite de la mai multe autorități ale administrației publice locale, vizând procedura greoaie de obținere a unor avize din partea Agenției Naționale a Funcționarilor Publici pentru organizarea unor concursuri în vederea recrutării personalului care să ocupe funcții publice vacante, din cadrul autorităților și instituțiilor publice. Astfel, în practică s-au constatat întârzieri nejustificate în procesul de acordare a vizelor fără de care nu se pot organiza concursurile de ocupare a unor posturi.

De asemenea, o altă scăpare a acestei agenții se referă la desemnarea tardivă a unor reprezentanți în comisiile de concurs. De regulă, aceiași 10-15 oameni în cadrul prefecturilor, întâmplându-se, nu o dată, ca respectiva persoană să afle că face parte din comisie la momentul selectării dosarelor sau chiar la proba scrisă ori la interviul candidaților.

În condițiile în care se exprimă ostentativ dorința de a realiza o adevărată descentralizare administrativă și o veritabilă autonomie locală, ni se pare inoportun ca Agenția Națională a Funcționarilor Publici, organ de specialitate al administrației publice centrale, aflată în subordinea Ministerului Internelor și Reformei Administrative, să blocheze unele funcții publice prin amânarea acordării avizelor de desfășurare a concursurilor, lucru care împietează funcționarea în condiții optime a instituțiilor administrației publice.

Se impune adoptarea unor măsuri de urgență, astfel încât Agenția Națională a Funcționarilor Publici să devină o instituție funcțională și să nu mai tergiverseze procesele de organizare și desfășurare a concursurilor pentru ocuparea funcțiilor publice vacante.

Și, dacă tot susținem reforma în administrația publică, care are, ca element central, descentralizarea, găsim ca oportună organizarea concursurilor în județe pentru desemnarea reprezentanților a Agenției Naționale a Funcționarilor Publici în comisiile de concurs din această zonă, putând astfel, eventual, fi înlocuiți titularii de drept propuși de reprezentanții Guvernului în teritoriu.

Măsurile trebuie luate urgent, cu un minim efort, în așa fel încât agenția aceasta, și nu numai ea, să nu mai rămână suspendată între aspirații și realitățile presante ale vieții noastre.

Vă mulțumesc mult.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Alexandru Mocanu - declarație politică intitulată Guvernul TăriGeoană!;

Din partea Grupului parlamentar al PD, domnul deputat Alexandru Mocanu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Alexandru Mocanu:

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi am intitulat-o: "Guvernul TăriGeoană!".

Aceasta cred că este titulatura corectă a Guvernului remaniat, votat marți, 3 aprilie 2007, în Parlamentul României. Imaginați-vă, vă rog, un politician în a cărui ținută regăsim, într-o alăturare maladivă, papionul domnului Tăriceanu, șapca domnului Iliescu și tricoul roșu cu Che Guevara al domnului Geoană. Fără a fi ceva peiorativ în elementele de vestimentație amintite, aceasta este reprezentarea pe care o dau eu acestui Guvern.

Pentru că nu-i reprezintă decât pe Viorel Hrebenciu, Dinu Patriciu și Attila Verestoy dimpreună cu acoliții lor, sunt convins că "taxa de înmatriculare" a acestui Guvern va fi plătită integral de către PNL și PSD cu ocazia proximelor alegeri parlamentare.

Acest Guvern, format parcă dinadins în disprețul voinței majorității românilor, l-am putea numi "Guvernul celor 9 M" și s-ar putea traduce astfel:

1. I-am spune, mai întâi, Guvernul Monstruoasei Coaliții, pentru că a fost votat de 302 parlamentari aparținând PSD, PNL, UDMR, PRM și PC, în ciuda declarațiilor mincinoase ale liderilor PRM și PC. Este aceeași coaliție transpartinică ai cărei membri, văzându-și în pericol interesele personale, și-au dat mâna spre a-l îndepărta din funcție pe președintele României și pe toți cei care luptă ori se pronunță, pe bune, împotriva corupției. Din păcate, istoria se repetă. Amintiți-vă, stimați colegi, că, păstrând proporțiile, Alexandru Ioan Cuza a fost obligat să abdice, urmare a acțiunilor monstruoasei coaliții a "băieților deștepți" din vremea respectivă, pe care domnitorul îi dovedise cu "ocaua mică". Sunt convins că această nouă monstruoasă coaliție nu va reuși de această dată.

2. L-am putea numi Guvern Minoritar, pentru că este format din miniștri aparținând a două partide - PNL și UDMR - a căror pondere în Parlament este de 22%, iar în sondaje de numai 18%.

3. Guvern Marionetă, putem să-i spunem, pentru că minoritar fiind, tot ceea ce va face acest Guvern va fi, în fapt, voința PSD, indiferent cât de mult va mai încerca Geoană & Co. să ne prostească de la obraz. Și iată, prima solicitare a PSD nu a întârziat: Viorel Hrebenciuc îi solicită lui Nini Săpunaru, nici mai mult, nici mai puțin, decât "să-i ceară iertare lui Marian Oprișan". Asta da umilință, n-am ce zice. Și atenție, este doar începutul!

4. Guvernul este Mediocru, pentru că, prin persoanele propuse a fi miniștri și competențele dovedite ale acestora, această echipă guvernamentală este, de departe, cea mai slabă din 1990 încoace și de aceea, probabil, cea mai contestată.

5. Guvernul este Misogin, pentru că este prima formulă guvernamentală de după 1996 din care sunt total excluse femeile. Unde este egalitatea de șanse atât de mult trâmbițată? Unde este comportamentul politic european, unde e papionul ș.a.m.d.?

6. Guvernul este Mincinos, pentru că, în același timp, s-au afirmat de la tribuna Parlamentului lucruri absolut contrare. În timp ce Tăriceanu spune că Protocolul Alianței D.A. este încă valabil, iar Guvernul va continua aplicarea Programului Alianței, două minute mai târziu, Mircea Geoană spune că acesta, adică Programul Alianței, a fost și este un dezastru. Dar, stupoare, două ore mai târziu, în final, PSD votează Guvernul care vine cu acest program.

În realitate, ei nu vor mai respecta decât, poate, măsurile sociale din Programul Alianței și acest lucru nu din convingere, ci din nevoia de a capta bunăvoință. Dar Tăriceanu nu poate recunoaște că va guverna după alt program decât cel aprobat de Parlament în 2004, pentru că, nu-i așa, într-o astfel de situație, îi încetează de drept mandatul de prim-ministru și va trebui ca președintele României să desemneze un alt candidat de prim-ministru. De frică să nu se ajungă aici, domnii Tăriceanu și Geoană sunt dispuși să mintă fără rușine, inclusiv de la tribuna Parlamentului.

7. Este un Guvern de Misiți, pentru că, văzând legăturile de afaceri și de prietenie dintre acești misiți și câțiva guzgani, baroni ori moguli dovediți, ai impresia că, mai degrabă, se pregătește o tranzacție comercială. Eu chiar cred că asta s-a urmărit ca ei, de la înălțimea și prestanța funcțiilor ministeriale, să acționeze ca intermediari ori samsari politici pentru interese economico-financiare majore. De altfel, președintele i-a asemuit cu un consiliu de administrație al unei societăți comerciale.

8. I se spune și Guvern de Moldoveni, pentru că majoritatea membrilor cabinetului provin din această regiune. Fără a avea ceva cu moldovenii, cei mai supărați pentru acest lucru sunt liberalii din Ardeal, care îi reproșează premierului că a făcut "Guvern de moldoveni pe care nu-i interesează decât cum să mai fure puțin" și adaugă "nu ne rămâne decât să-l rugăm pe Tăriceanu să nu mai treacă prin Ardeal, măcar să mai putem să ne salvăm electoratul".

9. Guvern (i)Moral, pentru că mai mulți miniștri au calitatea de învinuiți și sunt cercetați penal de către DNA. Desigur, respect prezumția de nevinovăție, dar fiind vorba doar de opt posturi și nu de 80 de mii, de exemplu, se puteau găsi lesne multe alte persoane competente și onorabile, în afara oricăror bănuieli. La urma urmei, eu nu doresc ca miniștrii din Guvernul României să aibă ca principală preocupare prezentarea zilnică la DNA. Menționându-i, însă, în Guvern, cred că s-a urmărit a pune o anume presiune pe procurori și judecători, ceea ce, după părerea mea, este inadmisibil.

În Joia Mare, membrii acestui Guvern au fost la Cotroceni unde, în fața președintelui, cu mâna pe Biblie, vorba aceea, "ei se jură că nu fură", dar societatea civilă i-a dovedit deja cu "rața în gură", cel puțin pe câțiva dintre ei.

În încheiere, vă anunț, stimați colegi, că, în Vinerea Mare, am rugat teleormănenii să meargă la biserică și, cu anticipație, să cânte Denia Prohodului pentru acest Guvern care s-a născut mort și pentru toți acei politicieni care, în opinia multora dintre noi, răspund la apelativul TăriGeoană.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Și, în loc de post scriptum, reamintesc domnului Bogdan Olteanu, președintele Camerei Deputaților, că aștept, în continuare, cu nerăbdare, să dezbatem în procedură de urgență proiectele de lege privind lustrația și alegerile uninominale. Nu de alta, dar, la fel ca mulți alții, eu am luat de bune declarațiile domniei sale și refuz să cred că au fost făcute doar de complezență.

Vă mulțumesc încă o dată.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Ștefan Baban - declarație politică cu subiectul SOS - poluarea mondială;

Din partea Grupului parlamentar al PRM, domnul deputat Ștefan Baban.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Ștefan Baban:

Dați-mi voie, în primul rând, doamna președintă, să urez și să vă spun și eu "Adevărat a înviat!" dumneavoastră și colegilor mei.

Am crezut că săptămâna trecută, săptămâna patimilor, ne-a făcut ceva mai buni. M-am înșelat amarnic.

Dar să trec la subiect.

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

"SOS - poluarea mondială"

În ultima sută de ani, 50% din suprafața planetei pe care locuim a fost transformată în mod radical. Urmările nu s-au lăsat așteptate: specii de plante și animale fie au dispărut, fie s-au împuținat, în timp ce numărul celor ce trăiesc pe Terra a crescut de patru ori.

Numai în ultimii 50 de ani, dacă ne uităm în jurul nostru, sesizăm cum au dispărut zeci de hectare de pădure, cum imensele pajiști s-au transformat în deșerturi, cum ghețarii fie și-au diminuat dimensiunile, fie au dispărut. Fenomenele naturale externe sunt din ce în ce mai dese: furtuni violente care matură tot ce întâlnesc în drumul lor, inundații catastrofale care lasă în urmă zeci de morți și mii de sinistrați, incendii care pârjolesc totul în calea lor, mărind și mai mult temperatura sufocantă din momentul producerii lor.

Concluzia este doar una singură, destul de tragică: în evoluția sa spre bunăstare, omul a luat tot ce a putut de la natură, dar nu i-a dat nimic în schimb, nici măcar minima protecție de care avea nevoie. Am ajuns astăzi, cam târziu este drept, să ne dăm seama că exploatarea industrială fără discernământ nu aduce nimic bun, ba din contra, privează generațiile viitoare de o moștenire incomensurabilă.

Nici țara noastră nu s-a abătut de la aceste principii nesănătoase. Goana după îmbogățire cu orice chip și prin orice mijloace, i-a făcut pe cei numiți "oameni de afaceri"să procedeze la defrișări masive, chiar și de la cote apreciabile ale munților noștri, la construcții fără să țină cont de cele mai elementare reguli de bun simț și tehnică a construcțiilor industriale sau civile, fără să se sinchisească de poluarea fonică și chimică (prin deversarea în ape a deșeurilor industriale), toate având ca singur rezultat catastrofele naturale abătute asupra României doar în ultimii zece ani: inundații, furtuni, alunecări de teren, tornade etc.

Foarte puțin s-a făcut și în domeniul politicii mediului la instalațiile industriale. Știm cu toții că marea majoritate a industriei românești dinainte de 1989 a fost construită pe principiul industriei sovietice, sau mai corect spus comunistă, care nu ținea cont de nici o modalitate de ocrotire a mediului înconjurător sau de aplicarea unor politici antipoluante. Ca urmare, în acest moment, România, ca țară membră a U.E., trebuie să scoată bani frumoși din propriul buzunar pentru a crea și aplica un program modern, european, de protecție a mediului și, mai ales, pentru crearea și aplicarea de tehnologii nepoluante. Fie că toate aceste cheltuieli se împart cu unitățile industriale fie sunt doar contribuția statului, țara noastră va trebui să demareze cât mai repede aceste programe pentru a răspunde cerințelor mondiale, chiar dacă majoritatea investitorilor străini care au activități industriale puternice în România nu manifestă nici un fel de angajament, material și financiar, pentru soluționarea acestor probleme.

România trebuie să găsească soluții și la poluarea menajeră și la poluarea casnică. Nu mai trebuie să amintim că educația cetățenilor noștri lasă de dorit, mai ales când se află în natură, dar nici în habitatele lor situația nu este altfel. Poluarea, ca urmare a surselor diferite de încălzire, a reziduurilor casnice, spus pe românește a gunoaielor, trebuie redusă și ea la nivelul solicitat de Uniunea Europeană.

Este foarte important ca aceste acțiuni să fie demarate în regim de urgență, deoarece pentru o investiție de acest gen este nevoie de 5-15 ani și de foarte, foarte mulți bani. Uniunea Europeană ne-a dat termene fixe și bani foarte puțini, doar o treime din cele aproximativ 7 miliarde de euro, cât aveam nevoie pentru a rezolva această problemă.

A venit timpul să lăsăm la o parte această goană după înavuțire și să ne gândim și la ce moștenire lăsăm celor ce vin după noi. Să încercăm să le lăsăm măcar o parte din frumusețile întâlnite de noi în această viață, așa cum și noi le-am primit de la înaintași.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Mihai Dumitriu - declarație politică cu titlul Populism, ipocrizie și lipsă de inspirație;

Din partea Grupului parlamentar al PSD, urmează la cuvânt domnul deputat Mihai Dumitriu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Mihai Dumitriu:

Mulțumim, doamna președinte.

Să vă răspunde și eu la salutul dumneavoastră: Adevărat a înviat!

Declarația politică de astăzi am intitulat-o "Populism, ipocrizie și lipsă de inspirație".

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Hristos a înviat!

Învierea lui Hristos este puterea lui Dumnezeu și mila Sa pentru noi. Atât de mult a iubit El lumea, încât a dat pe singurul său fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară. El ne tolerează nemernicia de o manieră inegalabilă.

De Paște, președintele Traian Băsescu i-a făcut concurență, în prime-time, Mântuitorului Iisus Hristos, făcându-și de lucru prin locurile cu potențial electoral maxim, unde "din întâmplare" se aflau și televiziunile, șeful statului a acaparat programele într-o zi în care subiectele laice a fost la mare preț.

A făcut-o cu ipocrizie, populism și lipsă de inspirație.

Prezența sa, în sâmbăta Paștelui la un hipermagazin, locul cu cel mai mare număr de alegători pe metru pătrat, denotă populism.

Prezența președintelui de a cumpăra pâine și apă minerală, când o anumită televiziune transmitea în direct, încă de dimineața, febra cumpărăturilor care îi cuprinsese pe bucureșteni, mi se pare o ipocrizie.

Băsescu a vrut să convingă, încă o dată, că este un om obișnuit, între oameni obișnuiți. Nu a reușit decât să insulte buna credință și inteligența celor care i-au observat coșul gol, dovedind lipsă de inspirație.

Prezența sa la meciul Steaua-Dinamo, în tribuna a II-a, deși doar cu un an în urmă stătea în loja lui Becali, este populism.

Dorința acerbă de a capta valul de simpatie roș-albastru, umbrită de creșterea în sondaje a lui Becali, îl obligă pe Băsescu să se întoarcă cu fața la popor, este ipocrizie.

Scorul meciului și bucuria galeriei din Ștefan cel Mare nu i-a adus foloase stelistului Băsescu, dovedind lipsă de inspirație.

"Ascunderea" sa în centrul Sibiului pentru a asista la slujba de Paște de la Catedrala Metropolitană și corecția aplicată ziariștilor de a alunga suspiciunea că președintele este doar un politician avid de imagine, este o ipocrizie.

Invitat de mitropolitul Ardealului să salute lumea, șeful statului s-a adresat credincioșilor, spunându-le că se roagă pentru împăcare, câtă ipocrizie, iar cei cu care nu se poate împăca trebuie schimbați.

"Și eu știu cei trei piloni ai credinței: să fii împăcat cu Dumnezeu, să fii împăcat cu tine și să fii împăcat cu semenii. Uneori, încă, ca șef de stat poți fi împăcat cu Dumnezeu și cu tine, dar nu poți fi împăcat cu toți semenii. Cei cu care nu te poți împăca trebuie schimbați. Țara trebuie schimbată. M-am gândit la acest lucru și în momentul în care am primit Lumina Învierii."

Cât populism și ipocrizie cu tendințe de totalitarism!

Comportamentului lui Băsescu este explicabil. Șeful statului se află, poate, în cea mai neagră perioadă de la preluarea mandatului. A scăzut în sondaje, i-au plecat sfetnicii, este în război cu Tăriceanu, manevrat de consilieri de imagine, angajați pe bani grei, iar suspendarea bate la ușă.

Imaginea lui Băsescu, care lucrează pentru popor, sprijinit de popor, este în suferință.

Este de înțeles de ce președintele a intrat, deja, în campanie electorală, chiar în zilele Sfinte ale Paștelui, acționând cu populism și ipocrizie. Este o altă lipsă de inspirație a președintelui Băsescu.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Emilian Valentin Frâncu - declarație politică cu titlul Să nu ucidem speranța;

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Emilian Frâncu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Mulțumesc, doamna președintă.

Stimați domni și doamne deputați,

Mi-am intitulat declarația politică de astăzi "Să nu ucidem speranța"

Nu am înțeles și nu am să înțeleg niciodată de ce domnul președinte al României, Traian Băsescu, a căutat să provoace căderea Guvernului, la a cărui constituire tot domnia sa a pus umărul în decembrie 2004, prin negocierile purtate cu Partidul Umanist Român, actualmente Partidul Conservator, și cu Uniunea Democrată a Maghiarilor din România.

Un guvern alcătuit pe structura de rezistență a Alianței D.A. ar fi trebuit să reziste cu eventuale mici remanieri, până la finalul celor patru ani de mandat ai actualului legislativ.

Din păcate, atacurile sistematice ale domnului președinte, atât împotriva primului-ministru și a Guvernului în ansamblul său, cât și împotriva unora dintre partidele care l-au alcătuit, au creat premisele destructurării încrederii înăuntrul Coaliției inițiale.

Repet ceea ce am mai spus. Noi, liberalii, nu am dorit fărâmițarea Coaliției alcătuite după cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din 2004 și nu am dorit ieșirea de la guvernare a Partidului Democrat, partenerii noștri de Alianță.

Aceste două evoluții politice s-au datorat, în exclusivitate, acțiunilor întreprinse mai pe față, mai pe ascuns, de către însuși cosemnatarul protocolului Alianței Dreptate și Adevăr, Traian Băsescu, fostul președinte al Partidului Democrat, ajuns președinte al României.

Chiar și așa, noi, liberalii, nutrim în continuare dorința de a pune în operă programul de guvernare adoptat în luna decembrie 2004, un program care și-a arătat, deja, în bună măsură roadele pozitive, nu poate fi abandonat pe motiv că una din componentele Alianței DA a ieșit din guvern.

Aici este vorba despre binele țării, nu despre brevetarea dreptului de autor sau de coautor al unui text de factură politico-economică. Chiar și atunci când doi părinți se despart provizoriu sau definitiv, ei au în vedere binele copilului lor și nu îi pun pe foc nici certificatul de naștere și nici caietele de școală. Nu-i aruncă la gunoi nici hainele cu care se îmbracă și nici mâncarea din frigider. Nu-i sfărâmă jucăriile și nici nu-i ucid speranțele.

Constatăm acum că Partidul Democrat se grăbește să oficializeze desființarea, la tribunal, înainte de termen, a Alianței D.A. Probabil că fac acest lucru din dorința de a încerca mai apoi, prin cine știe ce chițibușuri avocățești, blocarea aplicării programului de guvernare pe motiv că le aparține și lor. Este o acțiune pripită și fără rost, sortită eșecului, doar în măsura în care nu va avea efectul scontat, dar care va da multă apă la moară adversarilor noștri politici din 2004. ea nu va aduce nici un fel de beneficiu politic Partidului Democrat și nici nu va spori zestrea de susținere populară la viitoarele alegeri pentru președintele Traian Băsescu.

Le sugerez, deci, colegilor democrați să se gândească mai bine care vor fi consecințele reale pe termen mediu și lung ale desființării exact a acelei embleme politice care ne-a adus pe toți la Putere în 2004, începând cu partidele noastre și sfârșind cu actualul președinte al României.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Eugen Bejinariu - declarație politică intitulată Un nou dicționar politic al Puterii;

Urmează, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Eugen Bejinariu.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Eugen Bejinariu:

Astăzi îmi intitulez declarația politică "Un nou dicționar politic al Puterii".

Cum bine se cunoaște și cum recent a recunoscut și domnul președinte Traian Băsescu, în chip de bravură în relația cu liderii PNL, rezultatele alegerilor parlamentare din 2004 au fost răsturnate în favoarea PD și PNL. S-a creat Coaliția constituită inițial din PNL- PD UDMR-PC. A fost instaurat Guvernul și apoi au fost numiți reprezentanții Guvernului în județele țării, cu respectivele mutări din funcții în administrație, învățământ, cultură, sănătate etc. în favoarea oamenilor Puterii.

N-a trecut multă vreme și au început neînțelegerile, controversele, certurile, acuzațiile și un șir întreg de manifestări ale crizei politice.

De aici au apărut în comunicarea politică și cuvintele și sintagmele noi sau cuvinte și sintagme vechi cu sensuri noi. Iată o primă enumerate, cu explicațiile necesare.

  • anticipație, anticipate - substantiv feminin, înainte de termenul stabilit. Se referă la repetarea dorinței Alianței D.A și a președintelui, a PD-ului și a președintelui, și acum mai ales a președintelui de a se face alegeri parlamentare înainte de anul 2008‚ în numele presupusei consolidări a majorității parlamentare a Puterii;
  • "soluția imorală" - sintagmă atribuită Partidului Conservator, care a venit în Parlament pe seama PSD și a intrat în Coaliție, contribuind la răsturnarea rezultatelor alegerilor parlamentare și formarea Guvernului din cele patru formațiuni politice;
  • a suspenda, suspendare - verb tranzitiv, care înseamnă a atârna, a întrerupe o activitate, a opri cursul unei judecăți sau publicații. În prezent, termenul se asociază funcției de președinte al României. Prin demersurile constituționale, PSD și celelalte partide politice din Opoziție au promovat și susțin etapele pentru demiterea domnului președinte Traian Băsescu;
  • găozar - substantiv masculin, o persoană cu labilitate comportamentală, găunoasă: Termenul a fost adresat unor ziariști de către domnul președinte Traian Băsescu;
  • circ mediatic - substantiv neutru, spectacol constând din acrobații, gimnastică și prezentare de animale dresate. Sintagma exprimă nu spectacolul realizat ca artă, ci relații politice anormale transmise prin mass-media. Un astfel de circ mediatic provoacă derută, confuzie, manipulare și reprezintă o juxtapunere la realitate;
  • "economia duduie" - expresie prin care autorul ei, domnul Călin Popescu-Tăriceanu, prim-ministru al celui de-al doilea Guvern al României, vrea să definească creșterea economică datorată guvernării portocalii;
  • ticălos, ticăloși, ticăloșie - substantiv masculin, respectiv adjectiv, persoană care comite fapte reprobabile, nemernic. Termenul este readus în comunicarea politică prin filmul "Ticăloșii".

Aceste cuvinte și sintagme care degradează limbajul, cu mare frecvență în comunicarea politică de astăzi, înlocuiesc pe cele ale unei vieți și activități politice normale, precum: studiu, analiză și expertizare; înțelegere, consultare și deliberare; programe sociale; proiecte și programe europene; informare și formare; construcții, edificii și dezvoltare, cunoaștere, comunicare și comuniune etc.

Alți termeni și alte sintagme într-o declarația viitoare.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Angela Buciu - declarație politică intitulată Păstoritul în Uniunea Europeană;

Din partea Grupului parlamentar al PRM, doamna deputat Angela Buciu.

Aveți cuvântul, doamna deputat.

   

Doamna Angela Buciu:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

"Păstoritul în Uniunea Europeană"

Primii pași în Uniunea Europeană ne-au adus și cele dintâi măsuri guvernamentale, care demonstrează multă slugărnicie în fața birocraților de la Bruxelles. Una din primele măsuri "europene" vizează ciobanii din Carpați, cărora le-a fost interzisă comercializarea brânzei de oaie în piețele orașelor, măsură care a indignat opinia publică și i-a răzvrătit pe ciobani. Astfel, Ministerul Agriculturii preia o măsură brutală, pe care Uniunea Europeană n-o aplică nicăieri în prezent și nu se știe dacă o va aplica vreodată.

Domnilor guvernanți, ce le veți răspunde ciobanilor înainte de a pleca cu jalba-n băț pe la curțile europene?

Ce spun ciobanii despre măsurile ce se pregătesc, este mai mult decât concludent. Panică.

Este revoltător faptul că autoritățile românești n-au înțeles nimic din politica UE cu privire la transhumanță. Uniunea Europeană nu interzice, ci dimpotrivă, garantează prin legi ferme această străveche practică. Mai marii țării noastre se grăbesc să declare tanshumanța ilegală, în timp ce, în Spania, s-a repus în circulație o mare parte a rutelor pastorale. Este un gest profund antinațional din partea demnitarilor români, care fac anumite jocuri în favoarea unor interese obscure, cu repercusiuni grave asupra economiei tradiționale.

Consiliul Europei recomandă fiecărui stat comunitar să încurajeze transhumanța prin prime suplimentare (vezi Recomandarea nr. 1782/2003).

Ar trebui ca funcționarii guvernamentali să citească ce se întâmplă în Europa civilizată, care se reîntoarce la tradițiile ei nepieritoare, înainte de a distruge obiceiurile strămoșești.

În ceea ce privește comercializarea brânzei, avem din nou un caz de indolență și "adaptare" a politicii UE din partea Ministerului Agriculturii.

Asistăm la simptomele unei maladii românești foarte grave: incompetența și superficialitatea administrativă.

În concluzie, aș spune că Dracul European nu este chiar atât de negru pe cât îl fac să pară incapacitatea și servilismul unor funcționari de stat români.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumim doamna deputat.

 
  Mircia Giurgiu - declarație politică intitulată Abuzurile autorităților, la ordinea zilei;

Din partea deputaților fără apartenență la un grup parlamentar, domnul deputat Mircia Giurgiu.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Mircia Giurgiu:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Titlul declarației mele politice de astăzi este: "Abuzurile autorităților - la ordinea zilei".

O să mă refer doar la câteva dintre neregulile care se întâmplă la Cluj-Napoca.

În urma mitingului organizat de către fermierii din România aceștia sunt chemați la poliție mereu, li s-au luat permisele de conducere la tractoriști, sunt amenințați și tot mereu sunt, într-un fel, supuși la o, să-i zicem, hărțuială. În așa fel încât am pregătit această declarație politică pe care o s-o depun la Parlament și o interpelare către ministrul administrației și internelor și către Ministerul Agriculturii, fiindcă, în acest moment, consider că sunt încălcate drepturile, atât la asociere, cât și la liberă exprimare.

Vă mulțumesc.

(Declarație politică consemnată conform materialului depus la secretariatul de ședință.)

"Abuzurile autorităților -la ordinea zilei"

Asociația Fermierilor Crescători de Bovine din Cluj-Napoca este, cu siguranță, în opinia multora, lipsită de importanță, nedemnă de luat în seamă, o organizație din care fac parte doar țărani, oameni fără carte, într-un cuvânt, niște "amărâți de la coada vacii", care nu știu sau nu au cum să dea din coate pentru a supraviețui într-o "societate modernă" ca a noastră, cu care este evident că oamenii simpli nu pot ține pasul.

Acesta este mesajul care a fost recepționat în urma evenimentului care a avut loc la Cluj-Napoca la sfârșitul lunii februarie 2007.

În data de 28 februarie a fost organizată o manifestare sub forma unui marș de protest prin care se dorea soluționarea problemelor cu care se confruntă fermierii: achitarea subvențiilor restante pentru anul 2006, autorizarea fermelor care a existat până în 1 decembrie 2006, atât în intravilan, cât și în extravilan, strategia subvenționării pentru anul 2007, strategia dezvoltării agricole postaderare, absorbția fondurilor structurale, eliminarea accizelor din prețul motorinei pentru agricultură, susținerea investițiilor pentru respectarea investițiilor de mediu și gospodărire a apelor în fermele zootehnice, eliminarea impozitului pe profitul reinvestit.

Primele demersuri în acest sens au fost făcute în data de 20 februarie 2007, când a fost înregistrată la Primăria municipiului Cluj-Napoca o cerere prin care era solicitat avizul favorabil din partea autorităților, în vederea organizării marșului de protest. Deși cererea a fost înregistrată din timp - Legea nr. 60/1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice prevede depunerea solicitării cu cel puțin 3 zile înainte -, atitudinea autorităților a fost una de amânare și tergiversare a soluționării cererii noastre, astfel încât răspunsul a fost comunicat, mai bine spus înmânat neoficial abia în data de 27 februarie 2007, cu o zi înainte de data anunțată pentru desfășurarea mitingului!!, cu câteva minute înainte de închiderea programului de relații cu publicul, și aceasta tocmai pentru a pune în imposibilitatea de a mai putea fi formulată vreo obiecție cu privire la modul soluționării cererii.

Prin decizia mai sus-menționată, organizatorii erau anunțați că manifestarea nu putea fi avizată favorabil pe traseul solicitat, unul din motive fiind asigurarea desfășurării traficului rutier în condiții de siguranță și fluență.

Astfel, centrul orașului, tocmai unde se dorea a se ajunge pentru a se face cunoscute problemele din agricultură, a fost exclus din traseu, conform deciziei Primăriei municipiului Cluj-Napoca.

În dimineața zilei de 28 februarie 2007, când urma să aibă loc manifestarea, s-a încercat aducerea la cunoștința persoanelor abilitate a obiecțiilor organizatorilor cu privire la traseul pe care urma să se desfășoare marșul, însă din motive necunoscute, aceste persoane nu au fost de găsit.

În aceste condiții, în timpul manifestării, traseul care fusese indicat nu a fost respectat întocmai. Nerespectarea traseului aprobat a atras aplicarea de sancțiuni clare, dure și precise.

Ne întrebăm dacă în România se mai respectă drepturile cetățenilor, și anume cele de liberă circulație, de manifestare publică a nemulțumirilor sau principiul neretroactivității legilor.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Vasile Mocanu - declarație politică intitulată Politica nu ține de foame;

Din partea Grupului parlamentar al PSD urmează la cuvânt doamna deputat Mirela Adomnicăi. O depuneți în scris. E în regulă.

Domnul deputat Vasile Mocanu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Vasile Mocanu:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi am intitulat-o: "Politica nu ține de foame."

Se spune că românii se hrănesc în fiecare zi cu politică. Poate. Dar, avem totuși nevoie și de agricultură, pentru pâinea noastră cea de toate zilele. Se pare însă că actualii guvernanți au uitat acest lucru atât de important.

Criza politică ce afectează de luni bune țara noastră este de natură să ducă agricultura românească în faliment. Lipsa unei strategii coerente, atât de necesară dezvoltării mediului rural, absența reformelor structurale, inconsecvența politicii subvențiilor, incapacitatea de a absorbi fonduri europene sunt doar câteva dintre cele mai grave boli de care suferă agricultura din România. Iar aceste boli se agravează pe zi ce trece. Până acum, Guvernul, acaparat mai mult de disputele politice, nu a propus nici o soluție viabilă acestor probleme.

Mai mult, agricultura rămâne un domeniu unde România riscă activarea clauzei de salvgardare. Odată activată, această clauză ar duce la pierderea subvențiilor pentru țărani. Guvernul vorbește de miliarde de euro ce ar urma să fie direcționate către mediul rural în următorii ani. Cu toate acestea, nici până astăzi nu se știe cu exactitate statutul agenției de plăți, care a început, de mai bine de o lună, să primească cererile țăranilor pentru fonduri europene.

Guvernul s-a schimbat la față. Dar ce facem cu agricultura?

Prin urmare, o restructurare a Guvernului fără o regândire a reformelor din agricultură nu înseamnă nimic. Aruncați programul portocaliu pe foc și apucați-vă serios de treabă!

Politica nu ține de foame, domnilor guvernanți!

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Ioan Stan - apel către ministrul sănătății publice, domnul Eugen Nicolăescu;

Din partea Grupului parlamentar al PNL mai sunt colegi care doresc să-și susțină declarația politică? Nu sunt.

Atunci, din partea aceluiași grup parlamentar PSD, domnul deputat Ioan Stan.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Ioan Stan:

Mulțumesc.

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Hristos a înviat!

Declarația politică de astăzi face un apel către ministru sănătății publice, domnul Eugen Nicolăescu.

Ministrul sănătății, fără să fi consultat specialiști oncologi, vrea să introducă începând cu luna mai 2007 un proiect de modificare a modului de derulare a subprogramului curativ de oncologie pentru bolnavii de cancer.

Acest program, despre are s-a aflat de pe site-ul ministerului, a stârnit nemulțumiri în rândul celor peste 1000 de bolnavi de cancer aflați în evidența Secției Oncologie a Spitalului Județean Suceava, cât și în rândul medicilor oncologi suceveni.

În perioada 03-06 aprilie a.c. la Biroul parlamentar PSD Fălticeni s-au prezentat și înregistrat peste 15 petiții și reclamații din partea bolnavilor de cancer și a rudelor acestora, prin care își prezintă dezacordul față de preconizatele modificări.

Dacă până acum bolnavii de cancer înregistrați în evidențele Secției Oncologie Suceava erau internați și tratați cu medicamente specifice bolilor de cancer, medicamente ce se găseau la farmacia cu circuit închis a spitalului, după aprobarea și introducerea acestui nou proiect, bolnavii trebuie să vină cu medicamentele în sacoșă, obținute de fiecare bolnav personal de la farmaciile din oraș.

Cum se va proceda după noul regulament pe care îl are în vedere ministrul sănătății? Medicul curant îi prescrie bolnavului setul de analize pe care trebuie să le efectueze în Policlinica Județeană, în termen de 72 de ore. Cu rezultatul analizelor, bolnavul de cancer se prezintă din nou la medicul curant, pentru a i se prescrie rețeta cu medicamentele necesare, în funcție de rezultatele analizelor. Cu o cerere din partea bolnavului de cancer și cu rețeta în mână se va prezenta la Casa de Asigurări de sănătate Suceava pentru aprobare. După aprobarea Casei încep drumurile și demersurile pe la toate farmaciile din oraș, pentru găsirea medicamentelor. Dacă are norocul și găsește medicamentele, se prezintă la Spitalul Județean Suceava - Secția Oncologie, spune că este în posesia medicamentelor și solicită internarea în spital sau este trecut pe o listă de așteptate, fiindcă nu întotdeauna sunt locuri în secție. Dacă nu moare, după atâta birocrație și drumuri pe care le face pe la diferite instituții, este internat în spital pentru administrarea sub supraveghere medicală a medicamentelor aduse în sacoșă de bolnav.

Acest lucru se va întâmpla lunar, fiindcă bolnavii de cancer urmează timp de cinci-șase luni un program de chimioterapie o dată la trei săptămâni și de fiecare dată sunt supuși acestor noi proceduri.

Mă întreb, pacienții care sunt greu deplasabili, cei care provin din mediul rural, de la sute de kilometri față de reședința de județ și nu cunosc procedurile și nici orașul, cum se vor deplasa ei la Casa de Asigurări de Sănătate pentru a obține aprobările pentru medicație? Cât vor sta la rând cei 1000 de bolnavi de cancer, plus alți pacienți care vin zilnic la Casă după diferite aprobări?

Aș dori ca domnul ministru să ne spună pe cine avantajează acest proiect, fiindcă bolnavului sigur îi scurtează viața, după stresul și umblătura după aprobări și diferite semnături de la instituțiile județene.

Citez, după declarație a vicepreședintelui "Asociației Bolnavilor de Cancer", din județul Suceava, domnul Corneliu Orezeanu: "Acest proiect va produce un "genocid curat" în rândul bolnavilor de cancer, de aceea, - spune dumnealui - vom organiza împreună cu celelalte asociații din țară un protest la București, prin care să ne prezentăm dezacordul față de această nouă invenție a domnului ministru Eugen Nicolăescu".

Rog pe domnul prim-ministru și, în același timp, pe membrii Guvernului, de a nu fi de acord cu acest proiect, proiect care dezavantajează în totalitate bolnavii loviți de această cruntă maladie și care mai speră, prin tratamentele pe care le urmează, la câțiva ani de viață.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Constantin Amarie - declarație politică intitulată Cui prodest;

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul deputat Garda Dezideriu. Nu este prezent în sală.

Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, domnul deputat Aledin Amet. Nu este prezent.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Constantin Amarie.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Constantin Amarie:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Domnilor colegi, declarația mea politică se intitulează: "Cui prodest".

Declarația Președintelui României la bilanțul DNA, referitoare la parlamentarii care "fac legi pentru infractori", poate fi caracterizată cu cea mai mare bunăvoință, riscantă și cu totul neavenită.

Odată, se referă la mediul de afaceri pe care "a priori" îl definește imoral, a doua oară, trimite direct la o legătură ce s-ar vrea obligatorie între Parlament și cercurile de interese.

Principial, declarația amendează și dreptul la inițiativă legislativă al parlamentarilor, a căror competență în materie trebuie supervizată și cenzurată. De cine? Este lesne de înțeles, când aprecierea negativă este făcută de la nivelul instituției prezidențiale.

Din nefericire însă, pentru domnul președinte, exemplul ales nu are chiar nici o legătură cu intenția atribuită inițiatorilor așa-zisei "legi a berii", deoarece toți semnatarii săi sunt dezlegați de obligații sau legături concrete cu domeniul și în substanța legii, urmăresc, în fond, reglementarea într-un domeniu economic în care statul are anumite obligații rezultate din neaplicarea unor norme europene. În consecință, schema unui ajutor de stat o dată și în spirit european este pe deplin posibilă fără a perturba cu nimic mediul economic. Dar, din motive politice, în actuala conjunctură a dat bine pentru Președinte să arate acuzator către forul legislativ și să facă conexiuni care nu există, și proces de intenție. Nimeni nu mai stă să asculte argumente pertinente, să meargă la esența legii și la consecințele ei practice, pentru a restabili adevărul.

Imaginea primează chiar dacă adevărul e în suferință.

Relația dintre instituțiile fundamentale ale statului, așezate pe baze principiale și sincer motivate în folosul public, ar determina într-adevăr consolidarea conceptului de "bună guvernare".

Dar, dacă Președintele se conduce după deviza napoleoneană "să mă urască, dar să se teamă", atunci sigur toate porțile spre dialogul dintre puterile statului vor fi închise.

Despre ce separație a puterilor putem vorbi, dacă inițiatorii legilor se vor întreba mereu în ce sens propunerile lor nu vor duce la aprecieri incriminatoare la Cotroceni? Și cui folosește procesul de intenție și "prezumția de vinovăție"?

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Vasile Emilian Cutean - declarație politică referitoare la situația gravă în care se află crescătorii de bovine din România;

Din partea Grupului parlamentar al PNL, mai susține cineva declarația politică? Nu mai sunt colegi deputați.

Din partea Grupului parlamentar al PRM? Nu.

Din partea Grupului parlamentar al PSD. Nu mai sunt. Vă anunț...

Poftiți, domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Vasile Emilian Cutean:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Christos a înviat!

Declarația mea politică se referă la situația gravă în care se află crescătorii de bovine din România și sună în felul următor.

Urmărind mitingul de protest al crescătorilor de bovine ce fac parte din Federația Națională a Crescătorilor de Bovine din România am fost șocat să aflu în ce stare dezastruoasă se află zootehnia. Văcarii, cum au fost ei numiți în batjocură de actuala Putere, au ieșit în stradă, pentru că le-a ajuns cuțitul la os. Ei sunt disperați.

După aderarea României la Uniunea Europeană nu a fost conceput încă un program concret, o politică clară de susținere a crescătorilor de bovine. Dimpotrivă, fermierii se zbat din răsputeri să mențină pe linia de plutire efectivele de bovine care se împuținează de la o zi la alta.

O singură cifră statistică este cât se poate de expresivă în acest sens. În comparație cu anul 1990, efectivul de bovine la nivelul județului Alba s-a redus cu peste 51 000 capete. Dacă pierderile continuă în acest ritm, cele aproape 200 de hectare de pășuni și fânețe vor rămâne pustii. Situația este cât se poate de alarmantă dacă ținem seama de faptul că România este singura țară din valul ultimilor zece noi membri primiți în Uniunea Europeană, în care aproape jumătate din populație trăiește în mediul rural. Consider că tocmai această specificitate ar fi trebuit negociată cu maximum de luciditate și realism.

Ușurința dezarmantă și lipsa de profesionalism a așa zișilor negociatori cu privire la nivelul producțiilor a avut consecințe dezastruoase. Fără să li se spună fermierilor concret ce așteaptă, ce trebuie să facă pentru a atenua efectele și costurile integrării, ei s-au pomenit deodată în fața unor cerințe și exigențe absurde, imposibil de îndeplinit.

În condițiile în care la nivelul județului Alba există peste o sută de asociații profesionale locale de creștere a bovinelor, ce însumează aproximativ 7000 de membri, s-a creat o stare de spirit tensionată, alimentată de teama că nu vor mai putea să-și valorifice pe piață laptele și carnea, dacă fermele lor nu vor deveni peste noapte adevărate farmacii, ceea ce nu se întâmplă niciunde în Uniunea Europeană.

Concurența îi dezavantajează în mod categoric, întrucât sprijinul financiar de care beneficiază colegii lor din Europa este mult mai substanțial. Crescătorii de bovine susțin că pentru a aduce fermele la nivelul cerut de Autoritatea Națională Sanitar - Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor au nevoie de sume mari de bani pentru investiții și achiziții de mașini, utilaje și instalații, bani pe care nu au de unde să-i procure. Și-au pus mari speranțe în sumele pe care le vor primi din partea Uniunii Europene, dar acum ele nu sunt operaționale. Mai mult, ei nu și-au primit nici acum toți banii din subvențiile cuvenite pe anul trecut. Repetatele apeluri făcute la Guvern și la Ministerul Agriculturii au rămas fără răspuns.

Marea majoritate a fermelor de creștere a bovinelor nu vor supraviețui dacă nu se va trece urgent la stabilirea unei strategii de acordare a subvențiilor și la definitivarea normelor de funcționare a fermelor, care să fie aplicate gradual, în funcție de posibilitățile reale, asociațiilor profesionale locale. Găsesc pe deplin îndreptățită nemulțumirea fermierilor față de modul defectuos și birocratic în care funcționează Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură. Lipsa de profesionalism, dar și incompetența celor puși să vină în sprijinul fermierilor au făcut mult rău crescătorilor de animale.

La toate aceste necazuri și greutăți se mai adaugă lipsa programelor de absorbție a fondurilor europene, a celor de selecție și ameliorare a speciei bovină, menținerea taxelor aberante la motorina pentru agricultura și a taxei de drum pentru tractoarele și mașinile agricole.

Federația Națională a Crescătorilor de Bovine a dat un semnal Guvernului și Ministerului Agriculturii. Dată fiind starea extrem de critică în care se află fermele de bovine, mă alătur și eu acestui protest și aștept măsuri urgente din partea autorităților, pentru a nu fi periclitată securitatea alimentară a populației.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Aledin Amet - despre necesitatea studierii limbii tătare în școli;

Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, domnul deputat Aledin Amet.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Aledin Amet:

Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează: "Despre necesitatea studierii limbii tătare în școli".

Etnia tătară din România este, din punct de vedere numeric, bine reprezentată, fiind atestată ca prezență, mai ales în zona Dobrogei, de sute de ani.

Dezvoltând inclusiv o cultură scrisă, tătarii se pot mândri cu numeroase personalități ale căror mesaje sunt scrise în limba maternă.

Limba tătară reprezintă o componentă a familiei limbilor turcice. Vorbită, în mod deosebit în regiunea Crimeea, aceasta a reușit să-și păstreze autenticitatea și în România.

În perioada interbelică, dar și în primii ani de după al doilea război mondial a existat o rețea de școli în care predarea se făcea în limba tătară. Mai mult, până în anul 1972, în cadrul Universității București, Facultatea de filologie, se studia și limba tătară. Așadar, se poate vorbi în acest sens de o adevărată tradiție.

După anul 1990, an în care a fost înființată Uniunea democrată a tătarilor turco-musulmani din România, s-au făcut eforturi pentru a fi reînființate unități școlare în care să se predea limba turcă. Uniunea noastră sprijină învățământul în această limbă.

În egală măsură însă dorim să promovăm, păstrând aceleași condiții, și învățământul în limba tătară. Este nevoie, fără îndoială, de sprijinul Ministerului Educației și Cercetării. Este nevoie, fără îndoială, de o bază materială consistentă. Nu poate fi omis nici aspectul pregătirii cadrelor didactice de specialitate. Comunitatea tătară din România are capacitatea de a-și asuma o responsabilitate atât de importantă.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
   

Mai sunt în sală colegi deputați care vor să-și susțină declarațiile politice? Nu.

Vă anunț că au depus în scris declarațiile politice următorii colegi parlamentari, de la Grupul parlamentar al PSD domnii deputați: Dumitru Bentu, Mirela Adomnicăi, Gheorghe Chiper, Vasile Filip Soporan, Aurel Gubandru, Vasile Pușcaș, Ion Stan, Cutean Emilian Vasile; de la Grupul parlamentar al PNL nu sunt colegi deputați care au depus în scris; de la Grupul parlamentar al PD domnii deputați: Mircea Man, Bogdan Cantaragiu, Dumitru Ioan Puchianu, Aurel Olărean, Gheorghe Sârb, Traian Igaș, Marius Rogin, Petru Movilă; din partea Grupului parlamentar al PRM, domnul deputat Adrian Mosoiu; din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, Daniela Popa.

Cu aceasta închidem ședința consacrată declarațiilor politice, și, așa cum ați fost anunțați la Grupurile parlamentare, conform programului de lucru, la ora 16,30 va începe ședința consacrată proiectelor de lege, inițiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi a Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
     

(Următoarele intervenții și declarații politice au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la secretariatul de ședință.)

 
    Bogdan Cantaragiu - intervenție în scopul realizării unei campanii intense de prevenție în rândul elevilor privind amenințările cu bombă;

Domnul Bogdan Cantaragiu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

Din informațiile instituțiilor abilitate, precum și din relatările presei se poate constata cu ușurință că în ultima vreme a crescut nepermis de mult numărul amenințărilor cu bombă săvârșite de minori. Evidențele Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR) arată o cifră absolut îngrijorătoare: aproximativ 60 la sută dintre amenințărisunt făcute de către aceștia. Anul trecut au fost înregistrate 246 de amenințări cu bombă, iar anul acesta, în numai trei luni, sunt aproape 50.

Fie că este vorba de teribilism, de lipsa de supraveghere ori educație deficitară, aceste așa zise acte de terorism, așa cum sunt ele percepute în legea 535 din 2004, s-au transformat într-un adevărat fenomen cu efecte negative. Este - cu alte cuvinte - o perioadă în care s-a creat o adevărată psihoză a alarmelor false.

În joc sunt două categorii de situații, fiecare cu rezultatele și consecințele sale. În primul rând este vorba de perturbarea activității unor instituții ale statului, de cheltuirea banilor publici pe deplasări și verificări. Se știe aproape de fiecare dată că aceste verificări nu vor avea ca urmare descoperirea vreunei bombe, însă procedurile obligă la intervenție promptă.

Pe de altă parte, dat fiind gradul mare de risc al unei amenințări este limpede că intervenția trebuie realizată, iar costurile trebuie suportate de cineva. Legislația în acest sens este cât se poate de dură, iar articolul 389 al legii mai sus menționate - nr.535 din 2004 - spune că "alarmarea, fără un motiv întemeiat, a unei persoane sau a publicului, a organelor specializate pentru a interveni în caz de pericol ori a organelor de menținere a ordinii publice, prin corespondență, telefon sau orice alte mijloace (...) cu privire la răspândirea sau folosirea de produse (...) de natură să pună în pericol sănătatea oamenilor sau a animalelor ori mediul înconjurător se pedepsește cu închisoare de la 1 la 3 ani. De cele mai multe ori, oalele sparte sunt suportate de părinți, iar în unele situații chiar de minori.

Legislația, așa cum spuneam, este drastică și este limpede de ce este așa. Totuși, este nedrept pentru un copil să i se curme orice perspective prin întocmirea unui dosar penal la o vârstă atât de fragedă. La fel cum este pentru un părinte sau pentru bunici să bage adânc mâna în buzunare pentru a suporta cheltuieli nejustificate.

Nu cer clemență pentru astfel de fapte. Nu. Sunt mult prea grave pentru a fi trecute cu vederea și pentru a fi iertate. Cred însă că trebuie realizată o campanie mult mai intensă de prevenție în rândul elevilor. Instituțiile abilitate - Poliția, Inspectoratele pentru Situații de Urgență din fiecare județ - ar putea interveni în acest sens la orele de dirigenție ori la cele de educație civică. La rândul nostru, am putea încerca să ducem campanii de informare în rândul cetățenilor. Abia după aceea, orice sancțiune, indiferent cât de dură și nedreaptă ar fi ea, este justificată. Vă propun așadar stimați colegi, propun și Guvernului, să luăm o decizie pentru a limita fenomenul și pentru a mai îndepărta cât de cât psihoza alarmelor false.

Vă mulțumesc.

    Constantin Tămagă - exprimarea câtorva idei legate de politica urbanistică a Capitalei;

Domnul Constantin Tămagă:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Marea noastră urbe de pe Dâmbovița se pregătește să urce iarăși în marș frenetic pe schele, ca în vremea marii epopei edilitare din deceniile '70 - '80, când întregul oraș se afla sub brațul macaralelor. Potrivit proiectelor urbanistice pe care domnul Adriean Videanu, primarul general al Capitalei, le etalează de mai bine de un an, se pare că în următorul deceniu vom traversa o perioadă de modernizare a Bucureștilor cu mult mai intensă și mai agitată. Nu știu cât va dura aventura, cât de buimaci vor alerga oamenii după mijloacele de transport în comun, câte zeci de kilometri vor parcurge zilnic în plus posesorii de autoturisme, cum vom călători iarna ori în vreme de inundații, dar la urma urmei, ca să mai scoatem și noi capul în lume, cu o capitală europeană, credem că merită să facem sacrificii, măcar în parte. Ne încearcă însă teama că marile proiecte de astăzi ar putea să nu depășească orizontul fundațiilor și să fim nevoiți să ocolim "prăpăstiile", așa cum odinioară evitam cu frică șantierele părăsite ale cupolelor foametei.

Ceaușescu, cel care printr-un gest făcea să dispară în cupa excavatorului o cocioabă sau un monument istoric, dispunea de toate atuurile: autoritatea totalitaristă, bani cu nemiluita din fondul de dezvoltare, mereu în creștere pe seama fondului de consum, dar și de timp, fiindcă a "domnit" 25 de ani în fruntea partidului și statului.

Domnul Videanu se angajează însă într-o operă edilitară fără fundament. Domnia sa nu-și pune problema că la următoarele alegeri locale ar putea să predea ștafeta, iar viitorul edil-șef al Bucureștilor să fie atât de puțin interesat de modernizarea Capitalei, încât prima sa decizie să vizeze demontarea macaralelor. Să presupunem însă că, la viitorul scrutin, actualul primar general își va reînnoi mandatul. Dar oare vor fi suficienți încă patru ani pentru realizarea unui proiect de anvergură?

Mai întâi, domnul Videanu ne-a hipnotizat cu acel București oraș-metropolitan, care urma să înglobeze în perimetrul său o serie de orașe și așezări rurale de prin împrejurimi, extinzându-și aria până la Oltenița și Giurgiu. Nu știu dacă după reacțiile negative ale multor bucureșteni aceste proiect mai este de actualitate. Acum, la ordinea zilei, au apărut alte idei urbanistice, aparent mai accesibile, dar în realitate cam tot atât de faraonice: pasajele Basarab, Doamna Ghica și Șoseaua Pantelimon, Esplanada din zona centrală a Capitalei, programul lucrărilor de infrastructură rutieră în care sunt înscrise asfaltarea a 159 de bulevarde și 160 de străzi principale, construcția unor noi pasaje de mai mică întindere, modernizarea celor existente și refacerea rețelelor de distribuire a agentului termic.

Municipalitatea va deschide, în același timp, șantiere pentru lărgirea căii de acces nord-sud, de la Piața Victoriei spre străzile Buzești și Berzei, trecând prin Piața Matache Măcelaru, ca și a altor mari artere de trafic ca șoselele Olteniței, Progresului, Mihai Bravu, Chitilei, Grozăvești, ori bulevardele Brâncoveanu, Nițu Vasile, Nicolae Titulescu și alte 20 de străzi importante, precum și amenajarea a 14.000 de locuri de parcare în zonele Universitate, Piața Romană, Piața Amzei, Piața Revoluției și Gara de Nord.

Investițiile pentru realizarea unui asemenea volum impresionant de lucrări vor fi asigurate, circa 50%, din bugetul local, iar restul din credite externe. Fără îndoială, asemenea lucrări sunt necesare, dar ca să declanșezi proiecte de o asemenea amploare, într-o perioadă în care încă resimțim tranziția apăsătoare, înseamnă să acționezi în numele unei politici hazardate, dacă nu riscante, care ar putea să se răsfrângă amarnic asupra bucureștenilor.

Din capul locului se impunea stabilirea unor priorități. În primul rând, trebuia soluționată problema consolidării celor 120 de imobile cu risc de prăbușire în cazul unor cutremure. A-i scuti de plata lucrărilor de consolidare pe cei cu venituri sub media pe economie nu-i o rezolvare, fiindcă în mare parte ceilalți locatari pot să dispună de 1 milion-două în plus față de cei mai defavorizați. Se impune, de asemenea, în mod prioritar, modernizarea canalizării, ca să scăpăm odată de inundații, reconstruirea vechiului centru al Bucureștilor, mereu amânat, dar și realizarea unor locuințe pentru cei expropriați, fiindcă a-i oferi unei familii, pentru o casă cu două camere și dependințe, 15.000 de euro, înseamnă o batjocură, de vreme ce o garsonieră costă de două ori mai mult. Nu se poate să intrăm cu buldozerul în casa omului, atâta vreme cât nu-i putem oferi un adăpost.

Deputat de Argeș fiind, am susținut această declarație politică pentru un motiv serios, și anume acela că municipiul București - orașul străbătut de un parlamentar cinci zile pe săptămână - este Capitala tuturor românilor.

Vă mulțumesc pentru atenție.

    Costică Macaleți - declarație politică: Județul Botoșani - din nefericire un exemplu negativ la capitolul cultură;

Domnul Costică Macaleți:

Declarație politică: "Județul Botoșani - din nefericire un exemplu negativ la capitolul cultură"

Domnule președinte, stimați colegi,

Declarația mea politică de azi se referă la starea precară în care se găsește județul Botoșani, pe care îl reprezint în Parlament, în materie de viață culturală.

Iată numai câteva exemple care, din nefericire, nu ne fac deloc cinste.

Conform unui sondaj de opinie realizat la solicitarea Teatrului "Mihai Eminescu", 40% dintre botoșăneni susțin că au văzut ultimul spectacol de teatru în urmă cu mai bine de doi ani, iar 30% cu un an în urmă și deși teatrul realizează câte șase premiere pe stagiune, 77% dintre cei chestionați nu au știut să nominalizeze măcar un actor de pe scena botoșăneană.

La Botoșani, sediul Direcției de Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național, care figurează pe lista clădirilor monumente istorice, se află într-o avansată stare de degradare deși s-au solicitat MCC fonduri pentru reabilitarea clădirii. Reparația capitală a imobilului ar necesita circa 1,1 milioane de lei. Sediul DCCPCN a fost construit în 1890 și este situat în centrul municipiului Botoșani, ultima sa reabilitare având loc în 1989.

Consiliul Județean Botoșani va fi nevoit să găsească un nou spațiu pentru Muzeul de etnografie, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a decis restituirea imobilului actual către foștii proprietari. Clădirea, situată în centrul municipiului Botoșani, a fost restituită către Ioan Mihalcea, împreună cu terenul aferent.

Zeci de copaci plantați, luna trecută, în curtea Casei memoriale ''George Enescu'' din Liveni, județul Botoșani, au fost furați. Hoții au smuls din pământ 41 de puieți, plantați de angajații Muzeului Județean Botoșani. Dispariția copacilor readuce în discuție lipsa pazei și a unui sistem de alarmă la unul dintre cele mai importante obiective turistice din județ. Casa memorială adăpostește un pian, câteva manuscrise originale și mai multe obiecte de mobilier care au aparținut marelui compozitor. Autoritățile locale și conducerea muzeului susțin că nu au resurse financiare pentru a asigura paza casei în care s-a născut George Enescu.

Ce am putea să mai spunem în asemenea situație? Ce exemple să dăm copiilor noștri?

Stăm și ne întrebăm: cum s-a ajuns într-o asemenea situație? Să fie de vină sărăcia în care se zbate o mare parte din locuitorii județului nostru? Sau să fie vorba de o nepăsare totală din partea autorităților responsabile de viața culturală a românilor? Cui să-i mai ardă de cultură când guvernanții de la București își scot unii altora ochii în cenușa defunctei Alianțe PNL-PD? Când la tv oamenii văd stupefiați cum înalți demnitari vorbesc de valize cu bani oferite mită și de lucrări de infrastructură de mii de miliarde se "topesc" în buzunarele potentaților, cum să mai ai mintea limpede și să te gândești la cultură?

Un lucru e însă încurajator, din toate acestea. Potrivit studiului citat, solicitat de Teatrul "Mihai Eminescu", majoritatea botoșănenilor ar prefera comediile (în situația în care și-ar permite să meargă la spectacole). Ceea ce înseamnă că al nostru Caragiale e viu și întâlnindu-l la tot pasul pe scena politică, oamenii mai pot să râdă de Mitici, Cațavenci, Tipătești și alții asemenea lor!

    Emil Radu Moldovan - declarație politică cu titlul De la scandal la eșec;

Domnul Emil Radu Moldovan:

Declarație politică: "De la scandal la eșec"

În aceste zile, atenția presei, a oamenilor politici și a majorității populației a fost captată de criza care s-a acutizat între PNL și PD. Nimeni nu a acordat o cât de mică atenție altor evenimente care erau de o gravitate aproape fără precedent în istoria României de după revoluție.

Ele arată foarte clar situația dezastruoasă în care a ajuns populația acestei țări în urma scandalurilor repetate și incompetenței guvernării care acum poate fi numită, fără riscul de a greși, de tristă amintire.

Astfel în unele județe ale țării, pensionarii, datorită sărăciei lucii în care trăiesc, au ajuns să cumpere lapte care avea termenul de valabilitate expirat.

În fața unei asemenea situații care arată dramatismul celor mai mulți dintre pensionari, primul lucru care îmi vine în minte sunt cuvintele din campania electorală ale lui Traian Băsescu, dar și ale celorlalți lideri politici aflați acum la putere care afirmau că, după ce vor accede la putere, principala lor preocupare va fi ca românii să trăiască bine.

Ei, uite domnilor politicieni aflați la putere, că după doi ani și ceva în care le-ați oferit scandaluri și indiferență, pensionarii nu trăiesc bine, din contră, chiar o duc din ce în ce mai rău.

Iar situația nu este diferită nici în alte domenii și nici pentru alte categorii de populație. Spre exemplu, în sănătate aflăm că medicamentele compensate s-au epuizat din nou și că iarăși oamenii au fost nevoiți să-și cumpere cu banii lor medicamentele. Aici, situațiile de criză s-au repetat atât de des și la intervale de timp regulate, încât nu mai e clar dacă e incompetență sau pur și simplă prostie a celor care administrează situația.

De altfel, în ceea ce privește întregul act de guvernare, nimeni nu mai știe despre ce e vorba, deoarece chiar atunci când are de rezolvat probleme sociale grave care se acutizează pe zi ce trece, guvernul este preocupat de scandaluri încât nimeni nu mai pricepe dacă avem de-a face cu un guvern incompetent sau total rupt de realitate.

Având în vedere modul în care au guvernat până în acest moment, prin dezastrul în care au adus populația, oamenii care compun guvernul sunt în primul rând incompetenți. Iar această incompetență este dovedită în fiecare zi prin faptul că în loc să vină cu soluții concrete pentru problemele cu care se confruntă cetățeanul de rând ei nu fac altceva decât să creeze crize peste crize și să se ocupe de cu totul altceva.

Nevoile cetățeanului nu se regăsesc printre preocupările lor deoarece, pur și simplu, nu au capacitatea de a le rezolva, sunt depășiți total de situație. Astfel afirm cu tărie că în aceste momente incompetența este la putere în România.

    Bogdan Cantaragiu - despre rezultate în lupta împotriva corupției și progrese în domeniul justiției;

Domnul Bogdan Cantaragiu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

Doresc, în primul rând, să adresez mulțumiri celor care în ultimele șase luni au dus greul luptei împotriva corupției, acelor persoane care au făcut posibile progresele din domeniul justiției. Lupta împotriva corupției este o realitate, iar rezultatele încep să se vadă foarte clar. Cine spune că nu există cazuri de corupție trimise în instanță ori minte, ori nu vrea să vadă rezultatele palpabile cu care, iată, ne prezentăm în fața Comisiei Europene.

Progresele făcute de actuala guvernare în domeniul justiției sunt remarcabile, iar acest lucru se datorează tuturor celor care au muncit pentru evitarea activării clauzei de salvgardare, în special ministrului Monica Macovei. Este lăudabil faptul că raportul pe marginea progreselor în justiție și combaterea corupției, care a fost trimis recent Comisiei Europene, conține date care ne dau speranțe. Spre exemplu, de la 1 septembrie 2006 și până la jumătatea lunii martie a anului curent, DNA a trimis în judecată 195 de inculpați.

Și în privința luptei împotriva corupției de la nivel local există pași înainte. Potrivit datelor puse la dispoziție, Ministerul de Interne a organizat peste 1.200 de întâlniri cu caracter preventiv, a desfășurat activități în cadrul programelor PHARE cu ANAF, Garda Financiară, Protecția Consumatorului, Inspecția Sanitară și Inspecția Muncii. În aceeași perioadă de care vorbeam, 1 septembrie 2006 - 15 martie 2007, DGA a trimis la DNA 142 de dosare penale, iar DNA a trimis în judecată 71 de inculpați.

Este mult? Este puțin? Fiecare judecă după cum vrea să vadă partea plină sau partea goală a paharului. Eu spun că sunt progrese. Și spun acest lucru uitându-mă la rezultatele actuale și la cele din mandatul trecut.

Nu vreau să fac, însă, o comparație. De aceea mă voi limita la ceea se s-a făcut bun până acum. În mandatul actual, cu Monica Macovei la conducerea ministerului de resort, actul de justiție a cunoscut îmbunătățiri evidente. Consiliul Suprem al Magistraturii s-a consolidat și au fost luate măsuri de unificare a jurisprudenței. În această perioadă, CSM a dus o atentă campanie de informare a judecătorilor asupra efectelor negative ale practicilor neunitare, asupra riscurilor ce decurg din aplicarea unor sentințe diferite în cazuri similare.

De asemenea, au fost făcute progrese și în ceea ce privește gestionarea schemelor de personal din fiecare instanță. Pentru îmbunătățirea managementului administrativ al instanțelor, au fost transferate sarcini de la judecători la grefieri. A fost redusă astfel încărcarea judecătorilor cu o serie de sarcini care îi împiedicau în soluționarea mai rapidă a dosarelor.

Sunt, așa cum spuneam, progrese evidente, care ne dau speranțe și care vor dovedi Comisiei Europene că în România s-a lucrat în domeniul justiției. Dar cel mai important este că justițiabilul român va fi mulțumit. Va fi mulțumit pentru că timpul de lucru al unui dosar se va scurta, că nu va avea surpriza neplăcută să i dea o sentință diferită decât în alte cauze similare, că practica este uniformă, iar judecătorii îi vor acorda atenția cuvenită. Și vor mai fi mulțumiți cetățenii care așteptau de atâta vreme să existe cineva care să se lupte cu balaurul corupției, care să trimită în judecată inclusiv persoanele sus-puse care încalcă legea.

Desigur, nu vor fi mulțumiți toți aceia care au avut ocazia să facă aceste lucruri și nu le-au făcut. La fel cum nu vor fi "rechinii" trimiși în judecată. Dar pe ei nu trebuie să-i plângem.

Vă mulțumesc.

    Filip Georgescu - referire la situația din Irak, țara în care războiul continuă și astăzi;

Domnul Filip Georgescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

De patru ani încheiați, Irakul a devenit iadul pe pământ. Tragedia irakiană a întrecut, prin proporții și gravitate, toate conflictele declanșate de SUA, după cel de-al doilea război mondial, sub pretextul luptei împotriva comunismului, a războiului rece, a terorismului, ori pentru "democratizarea" țărilor care nu agreau politica expansionistă, de superputere, a Americii. Atacurile acestea s-au soldat, în mai toate cazurile, cu rezultate contrare celor scontate. Invadată cu mai bine de 50 de ani în urmă, Coreea de Nord nu numai că n-a fost eliberată de ideile ciuce și de bolșevism, dar este capabilă să se înarmeze nuclear prin propriile-i forțe. Vietnamul de Nord n-a fost scos nici el din mrejele comunismului, ci, dimpotrivă, țara s-a reîntregit sub sigla secerei și ciocanului. La rândul său, Irakul a fost victima acelorași mașinațiuni nefaste urzite peste Ocean. Invocând existența în Irak a unor arme de exterminare în masă, precum și sutele de crime săvârșite de Saddam Husein, SUA au declanșat, fără acordul Consiliului de Securitate, un atac nimicitor asupra Bagdadului, iar după două luni, armata irakiană capitula. Saddam a fost și el capturat și apoi spânzurat. Nici până astăzi, armele periculoase din Irak n-au fost găsite, fiindcă ele n-au existat. Însuși George Bush a afirmat că, în această privință, a fost dezinformat de directorul CIA. O minciună care a distrus destinul unui popor!

Cu toate acestea, războiul continuă și astăzi, fiindcă țelul urmărit de președintele George Bush și de echipa sa de la Casa Albă și Pentagon este acela de a pune mâna pe bogatele resurse de țiței ale Irakului. După patru ani, victoria SUA în Irak echivalează cu o catastrofă. Americanii au pierdut 3300 de militari, iar câteva zeci de mii au fost răniți, mulți dintre ei "defilând", prin așezările natale, în proteze, cârje ori bastoane.

În același timp, autoritățile de la Washington au cheltuit câteva sute de miliarde de dolari și cer pentru viitor bugete militare sporite și efective armate mai mari. Ca atare, tot mai mulți congresmeni, nu numai democrați, generali, dar și americanii de rând cer să se pună capăt războiului din Irak. În ultimele săptămâni, în SUA, la Washington, San Francisco și Los Angeles, dar și în alte țări precum Spania, Grecia, Turcia, Malaysia, sute de mii de oameni au protestat pe străzi cerând retragerea armatei americane din Irak.

Unii comentatori consideră agresiunea asupra Irakului drept un război terorist. Expertul britanic în problemele Irakului, care își desfășoară activitatea la Universitatea Queen Mary din Londra, Tony Dodge, făcea recent următoarea remarcă: "Irakul este, practic, un stat eșuat, care se confruntă cu un vid imens în materie de securitate de care au profitat milițiile, infractorii și insurgenții. În următorii șase sau șapte ani, războiul civil se va înrăutăți, în timp ce sprijinul opiniei publice americane se va diminua și va tinde să dispară".

Președintele George Bush refuză să-și retragă trupele din Irak, mergând în pustiu după o democratizare iluzorie. Din păcate, pe aceeași linie rigidă și riscantă se situează și șeful statului nostru. Nu numai că refuză să discute problema retragerii batalionului românesc din Irak, dar pretinde că nu i s-a prezentat o asemenea propunere, că n-a fost elaborat un plan al acestei operațiuni. "Nu ne putem retrage, subliniază președintele Traian Băsescu, pentru că nu ne-am îndeplinit angajamentele și că stingerea luminii în Irak, cu orice preț, e o chestie de onoare, iar cine nu înțelege onoarea, nu înțelege armata". Dar ce onoare trebuie să respecte românii în problema Irakului? Onoarea de a-și trimite militarii care să le asigure condiții optime șiiților și suniților de a se masacra reciproc? Vrea președintele Băsescu să-și înscrie numele alături de George Bush, Tony Blair și alți lideri care au patronat tragedia irakiană?

Vă mulțumesc pentru atenție.

    Horea Dorin Uioreanu - declarație politică: Cum nu poate fi schimbată România;

Domnul Horea Dorin Uioreanu:

Declarație politică: "Cum nu poate fi schimbată România"

Sărbătorile sunt, pentru fiecare dintre noi, prilej de a ne evalua mai bine speranțele și de a ne face planuri pentru viitor. Cel puțin teoretic. Alții preferă să transforme zilele sfinte într-un pretext de a se expune, de a juca rolul familiei fericite în fața camerelor de luat vederi. În frumoasa și mereu surprinzătoarea Românie, poți foarte ușor să îți parchezi mașina pe interzis ca să te oprești să dai un sincron pe tema moralității și poți foarte natural să spui că România trebuie schimbată, în timp ce tu o distrugi.

În primul rând, aș avea o veste pentru președintele Băsescu: România se schimbă. Poate nu de la o zi la alta, probabil nu atât de repede pe cât ne-am dori-o cu toții. În timp ce președintele Băsescu nu mai știe ce piedici să inventeze Guvernului, România a intrat în Uniunea Europeană, Guvernul român încearcă să își creeze o strategie de aderare, să impună reguli și norme europene. Mai am o veste pentru domnul Băsescu: ca să nu obosesc cu statistici, prefer să remarc că, în weekend-uri, supermarketurile din România sunt pline ochi, iar pentru românul simplu a devenit normal să petreacă o vacanță pe an în străinătate.

Aș avea și câteva rețete și despre cum NU poate fi schimbată România. Poți să duci o campanie constantă în care să spui că tu ești cel mai corect, iar restul conducătorilor sunt corupți și incompetenți. Este o variantă. Poți, de asemenea, să pui pe jar o țară întreagă vorbind despre mari dezvăluiri din bilețele secrete. Ar putea avea succes. Poți, de asemenea, să învrăjbești partidele între ele, încercând să devii omul care hotărăște ce e bine și ce e rău. Poți, în același timp, să duci o luptă crâncenă cu șeful Guvernului, din care nimeni nu mai înțelege nimic, după care tu să ieși să spui că te lupți singur cu grupurile de interese.

Ca să spui că vrei să schimbi România, trebuie mai apoi să ai bunăvoința să faci ceva în sensul ăsta. Cu un guvern nou și cu șansa unui nou început, domnul Băsescu are ocazia de a ne demonstra bunele sale intenții. Altfel, vom avea încă o dată o mostră de beție de cuvinte, pe sticlă.

Vă mulțumesc pentru atenție.

    Ion Luchian - declarație politică cu titlul Ce trebuia să se întâmple s-a întâmplat!;

Domnul Ion Luchian:

Declarație politică: Ce trebuia să se întâmple s-a întâmplat!

Stimați colegi,

Premierul Călin Popescu-Tăriceanu a luat decizia care se impunea pentru a se pune capăt, în cele din urmă, crizei politice alimentate de acțiunile președintelui țării.

Trebuia ca PD să fie eliminat de la guvernare pentru că în acești doi ani a demonstrat că nu este capabil să se distanțeze nici măcar cu un milimetru de inițiativele președintelui Băsescu, chiar dacă acestea erau îndreptate chiar împotriva Guvernului.

Trebuia ca PNL să își asume acum această măsură pentru că situația politică din ultimele luni, prelungită și în interiorul Guvernului, începuse să amenințe buna desfășurare a activității Guvernului, lucru foarte periculos pentru o țară membră de doar trei luni a Uniunii Europene.

Decizia premierului nu a fost doar una curajoasă, ci și foarte responsabilă, România având nevoie de un guvern cât mai stabil pentru a-și putea respecta angajamentele luate atât față de partenerii europeni, cât și față de cetățenii români, și anume de a realiza proiectele necesare în vederea reducerii decalajului dintre noi și UE.

Scandalurile politice din ultimele luni au împlinit, probabil, cele mai negre așteptări pe care liderii europeni le aveau de la integrarea României în Uniune, însă, decizia premierului arată că există și politicieni români responsabili, dispuși să ia măsuri drastice pentru asigurarea stabilității guvernamentale.

Este sigur că atacurile pe care le-a declanșat președintele Traian Băsescu la adresa primului-ministru și a Guvernului nu vor înceta, ci probabil se vor amplifica după această decizie a premierului.

Este însă la fel de sigur că de data aceasta coeziunea Guvernului nu va mai putea fi zdruncinată, iar atenția acestuia deviată de la lucrurile care contează cu adevărat, și anume buna guvernare a țării.

Vă mulțumesc.

    Ion Stan - declarație politică intitulată România între tradiții și euroconformitate;

Domnul Ion Stan:

"România între tradiții și euroconformitate"

Când în viața viitoare liberalii de azi îi vor întâlni pe patriarhii gândirii liberale românești, Ion Ghica îi va întreba: "Cum ați dus la împlinire întreita misiune a românilor și întreita acțiune liberală, domnule Tăriceanu?"

Mai profund și exigent, A. D. Xenopol va dori să știe dacă guvernarea dumneavoastră a reușit să controleze și să reducă consecințele negative ale paradoxului individualismului liberal sau ați lăsat țara prizoniera păcatului liberal originar laissez faire/laissez passer, pe care l-a demascat în a sa "Théorie de l'histoire".

Ștefan Zeletin va voi să afle dacă ați dat legile necesare protecției politicilor economice, deoarece, spunea el: "Cine stăpânește politica economică a unei țări acela stăpânește și economia acelei țări".

Brătienii vor dori să afle cum ați împlinit misiunea geografică europeană a României, iar teoreticianul de vârf al tristei realități a dependenței țărilor slabe economicește de suprastructuri politice, Mihail Manoilescu, va dori să afle, exprimate matematic, cauzele marilor discrepanțe dintre "beneficiul individual" al întreprinzătorului capitalist și "beneficiul național".

Ce le veți răspunde, domnule Tăriceanu?

Că misiunea economică a românilor a fost dintotdeauna să se lase prinși în plasa deasă a rețelelor care leagă periferiile sau extremitățile continentului de metropole?

Că dintotdeauna comerțul nostru extern a fost mai bine făcut de alții, iar afacerile locale, atâtea câte sunt, e mai folositor să fie fragmentate și preluate de "metropolitani" sau de intermediarii "capitaliști suburbiali"?

Că o parțială deposedare de proprietate a țăranilor, concomitent cu stagnarea economiei indigene și migrația accentuată a forței de muncă sunt soluțiile imediate ale unei relative prosperități?

Că pe o margine de prăpastie dintre capitaliștii metropolitani și autohtoni se dezvoltă, condiționat, și o elită de proprietari?

Că știută fiind opoziția conservatorilor față de formele fără fond pe care se întemeiază doctrina liberală, v-ați propus să realizați și ceea ce nici dictaturile care au pârjolit România nu au reușit: dezrădăcinarea tradițiilor seculare ale românilor?

Nu știm cum se face că dumneavoastră omiteți că în întreaga noastră istorie, toți cei care au încercat să ne impună reguli străine, adică forme fără fond, fie că au fost otomani, fanarioți, regulamentariști organici, muscali ai lui Pavel Kisseleff, nonconformiști occidentali interbelici, comisari ai lui Stalin și, în penultimă instanță, activiști ai revoluției ideologice a lui Ceaușescu au sfârșit prin a se deda obiceiurilor pământului.

Sub guvernarea dumneavoastră, pretextele euroconformității, nu știm cu exactitate cât de reale și cât inventate de escroci specializați în impozitarea imensului capital de naivitate națională și ignoranță guvernamentală, ne amenință obiceiuri și îndeletniciri tradiționale care ne-au asigurat subzistența economică și vor constitui, în continuare, baza existenței gospodăriilor țărănești, adică a celei mai importante părți a populației fără alte resurse de trai.

Produsele gospodăriilor țărănești nu au fost niciodată destinate unui consum de piață extins, care să le pună în circulație comercială dincolo de arealul etnogeografic al tradiției lor și cu atât mai puțin ar exista riscul ca ele să invadeze piața comunitară, pentru a obliga la impunerea de norme de euroconformitate, care nu-și au nici sorgintea și nici ținta în datinile dăinuirii unui popor cu rădăcini istorice europene anterioare lui Hristos.

Măsurile de forță pe care o administrație guvernamentală nu numai incompetentă, dar și antinațională în litera și spiritul reglementărilor adoptate empiric, irațional și cu consecințe social-economice fără alternative, cu care încearcă să interzică tradițiile țuicăritului și palincăritului (n. n. picătura care a umplut și paharul răscoalei moților și a întregii iobăgimi transilvane conduse de Horia, Cloșca și Crișan!), oieritului, ocupațiile de producători de derivate din lapte și carne de ovine, bovine și porcine, amendarea tradițiilor culinare de Crăciun și Paște, rescrierea tradiției petrecerii semenilor pe ultimul drum și multe altele nu sunt decât dovada incapacității guvernului și a agențiilor din subordine de a adopta comportamentul politic demn, independent și suveran, de partener cu drepturi egale în raporturile cu Comisia Uniunii Europene.

An de an, guvernele Italiei, Spaniei, Portugaliei și Franței, să dăm doar exemplele din spațiul european latin, nu au acceptat să-și lase pe drumuri sutele de mii, poate milioanele de țărani și fermieri doar pentru că la Bruxelles au fost emise niște directive de politică economică fără răspuns la consecințele particulare determinate de la țară la țară. Și Uniunea Europeană nu s-a prăbușit. Dimpotrivă.

Numai guvernul nostru, fiindcă nu-i al nostru, nu se comportă ca o autoritate responsabilă pentru apărarea datinilor și tradițiilor, care ne sunt rădăcinile de identitate și spiritualitate națională. Dimpotrivă, Guvernul nostru nu numai că acceptă, dar este dispus să aplice cu jandarmii norme care nu se regăsesc în viața poporului și pe care nici măcar dictaturile străine nu au reușit să le impună.

Reflectați, domnule prim ministru, la apariția, creșterea, apogeul și prăbușirea ideilor liberale în politica românească și alegeți-vă cuvintele dialogurilor interioare cu patriarhii doctrinei din care vă revendicați ideologic.

Consecvență, succese și revelații cât mai puțin neplăcute, domnule prim ministru!

    Lia Ardelean - despre necesitatea adoptării directivelor Uniunii Europene la realitățile României;

Doamna Lia Ardelean:

După cum am mai avertizat, faptul că România a negociat aproape în genunchi aderarea la Uniunea Europeană nu a constituit un lucru pozitiv pentru noi. În ansamblu, după ce ne-am străduit din răsputeri să prindem "trenul" aderării, după 1 ianuarie 2007 constatăm nu numai lipsa de informație a populației privitor la efectele noilor reglementări, ci și o încetinire vizibilă a ritmului reformelor structurale.

Europenii ne avertizează că nu ne mișcăm în direcția dorită și că ne confruntăm cu aceleași "boli" vechi, precum corupția și îmbogățirea elitelor politice dependente de oligarhia economică. Din păcate, nu este vorba doar de încăpățânarea Guvernului de la București de a menține taxa de primă înmatriculare, amenințată de Bruxelles cu o acțiune în justiție la Curtea Europeană, ci de faptul că prelungirea crizei politice de pe malurile Dâmboviței ne estompează imaginea în ochii comunității europene.

Este evident că trebuie să trecem de la faza de a asculta orbește directivele Uniunii fără a verifica concomitent posibilitatea adaptării lor realităților României. Nu trebuie însă să intrăm în conflict cu Bruxelles-ul, ci să repliem din mers noile acte normative, în așa fel încât interesele cetățeanului să fie prioritare, iar efectele integrării să conducă la dezvoltare, nu la regres.

Consider că în această perioadă este mai important decât oricând să dăm dovadă de unitate, coeziune și respect pentru cetățean, iar clasa politică să întreprindă la modul real toate diligențele necesare pentru implementarea corectă a acordurilor europene asumate.

Trebuie să ne asumăm această responsabilitate de a trece de la vorbe la fapte, politicienii actuali având șansa de a intra în istorie nu numai prin reușita integrării României în Uniunea Europeană, ci și prin sprijinirea populației de a absolvi cu brio examenele presupuse de armonizarea legislației.

    Relu Fenechiu - comentarii pe marginea unor declarații aparținând președintelui Traian Băsescu și vicepreședintelui PD, Ioan Oltean;

Domnul Relu Fenechiu:

Săptămâna trecută am fost martorii a două declarații de-a dreptul halucinante. Prima aparține vicepreședintelui PD, domnul Ioan Oltean, care a afirmat la Bistrița că "Partidul Democrat se va manifesta ca un partid de opoziție și nu va vota niciun act normativ pe care actualul Guvern îl va trimite în Parlament". "Nu vom putea susține acte normative ale unui Guvern nelegitim din punctul nostru de vedere. Deci nu vom merge selectiv. Nu vom vota niciun act normativ trimis în Parlament de Guvernul Tăriceanu" a spus domnul Ioan Oltean.

Având o astfel de poziție, Partidul Democrat dă dovadă că pune interesul de partid înaintea interesului național. O dovadă în plus că pentru colegii democrați a contat doar prezența în Executiv, doar deținerea de portofolii ministeriale. Deși în toate bilanțurile interne și în cadrul ieșirilor în presă conducerea Partidului Democrat a clamat faptul că miniștrii săi au reprezentat motorul integrării României în Uniunea Europeană, iată că de acum înainte, conform declarației domnului Ioan Oltean, orice proiect de lege care va viza integrarea va fi respins de către partidul din care domnia sa face parte. Cu siguranță că, în acest caz, Partidul Democrat va vota și împotriva propriilor sale proiecte de lege, pentru că Executivul urmează să trimită la Parlament și proiecte elaborate de către miniștri democrați în ultimele două luni. Sunt tare curios cum vor reacționa pensionarii cărora trebuie să li se modifice calculul pensiei pentru anii lucrați înainte de anul 1962 când vor vedea că senatorii și deputații Partidului Democrat vor vota ordonanța de urgență care stabilește că pentru anii lucrați până în 1962 (când nu se trecea salariul pe cartea de muncă), se va lua în calcul salariul mediu pe economie și nu cel minim ca până în prezent. Și este vorba de o ordonanță elaborată de Ministerul Muncii în timpul ministeriatului domnului Barbu.

A doua declarație a fost dată în sfânta zi de Paște și sună astfel: "Și eu știu cei trei piloni ai credinței: să fii împăcat cu Dumnezeu, să fii împăcat cu tine și să fii împăcat cu semenii. Uneori, însă, ca șef de stat, poți fi împăcat cu Dumnezeu și cu tine, dar nu poți fi împăcat cu toți semenii. Cei cu care nu te poți împăca trebuie schimbați, țara trebuie schimbată".

Declarația aparține președintelui Traian Băsescu și este extrem de periculoasă. Din ea se poate deduce faptul că orice persoană care nu este pe placul președintelui trebuie înlăturată. Mai mult, și țara trebuie schimbată. Dacă o astfel de declarație era spusă de un dictator din America Latină, atunci era ceva normal. Dar ea vine de la președintele unui stat care de 17 ani a înlăturat regimul comunist și care de patru luni este stat membru în Uniunea Europeană. Poate doar din cauza sărbătorilor, analiștii politici nu au acordat atenția cuvenită acestei declarații. În orice țară civilizată din Europa, o astfel de declarație ar fi generat furtună, și nu numai. Cred că a venit vremea ca șeful statului să prezinte scuze, altfel, cred că ne putem aștepta la orice.

    Vladimir Alexandru Mănăstireanu - declarație politică: La nivelul miniștrilor, discursuri pompoase, iar în mediul rural, bâlbâială portocalie!;

Domnul Vladimir Alexandru Mănăstireanu:

Declarație politică: "La nivelul miniștrilor discursuri pompoase, iar în mediul rural bâlbâială portocalie!"

Coordonatorul autorităților de management care va gestiona fondurile structurale este Ministerul Finanțelor Publice.

Fondurile structurale - iată două cuvinte pe care le auzim din ce în ce mai des și care parcă ne trezesc instant spiritul antreprenorial.

România va beneficia de fonduri structurale de circa 28-30 miliarde euro din partea U.E. în perioada 2007-2013, 8,5 miliarde de euro vor trebui cheltuiți zilnic, inclusiv sâmbăta și duminica. Chiar dacă banii nu vor fi atrași în proiecte în România, fiecare contribuabil va cotiza pentru suma cu care România va contribui la bugetul U.E.

De aceea este limpede că asigurarea resurselor umane și pregătirea acestora rămâne o problemă critică a procesului de gestionare al instrumentelor structurale.

În perioada imediat următoare, primăriile vor funcționa dacă vor reuși să atragă surse de finanțare externă.

Sunt primării din mediul rural care nu știu cum să acceseze fondurile europene. Este o situație generală în țară de la care Tulcea nu face rabat. Mulți edili locali doresc bani, mulți bani pentru comunele pe care le păstoresc. Unii vor parcuri, alții mai multă apă pentru cetățeni, școli mai bune, rampe de gunoi. Numai că Dumnezeu dă, dar nu bagă și în traistă. Nimeni nu știe cum se pot accesa banii, ce proiecte se pot face, care sunt mecanismele și procedurile pe care trebuie să le aplice sau dacă există excepții, acestea sunt rarisime. Primarii primesc ca pe o necunoscută problema accesării fondurilor europene, pentru că după cum afirmă marea majoritate a acestora nu au la dispoziție specialiști care să le facă proiectele viabile, sănătoase, capabile să motiveze o finanțare europeană.

Mulți edili din județul Tulcea au afirmat că lipsa personalului calificat capabil să jongleze cu documentația care stă la baza accesării acestei resurse financiare este practic un handicap grav care îi ține cu mâinile legate în fața acestei oportunități.

Ne întrebam unde sunt armatele de specialiști, care mai de care mai școliți cu care guvernarea D.A. se laudă ca a făcut campanii de instruire în județe, pentru că în realitate județele spun cu totul altceva.

Lipsa de preocupare pentru informarea mediului rural asupra modului în care pot fi accesate fondurile europene, duce la utilizarea ineficientă a banilor comunitari.

Rămân în schimb intenții frumoase înșirate pe hârtie în timp ce în realitate se conturează negru pe alb o crasă incapacitate a administrației de a lua banii Europei.

Pentru că suntem a șaptea țară a Uniunii Europene ca număr de locuitori, ar trebui să ne străduim să devenim și cea de-a șaptea economie a Uniunii Europene.

Vă mulțumesc.

    Ion Stan - declarație politică: Atacurile de presă la adresa persoanei prezidențiale amenință și destabilizează ordinea constituțională și securitatea națională?;

Domnul Ion Stan:

Declarație politică: "Atacurile de presă la adresa persoanei prezidențiale amenință și destabilizează ordinea constituțională și securitatea națională? "

Prezența capului Statului și comandantului Armatei la analiza activității pe anul 2006 a serviciului național de informații pentru securitate internă ar fi trebuit să se constituie într-un eveniment notabil, un prilej important de clarificări doctrinar-strategice și, deopotrivă, izvorul principalelor directive de securitate pentru Serviciul Român de Informații până la un proxim eveniment similar.

În mod firesc, bilanțul S.R.I. a fost așteptat în orizontul de speranțe care să aducă evaluările și concluziile strategice pe care Președintele României le va prezenta cu privire la starea de securitate a națiunii, dedusă din efortul analitic integrator al Comunității Naționale de Informații.

Deziluzia creată de președinte a fost însă cel puțin pe măsura așteptărilor anunțate. Mesajul prezidențial despre starea de securitate a națiunii a fost substituit cu o sumă a considerațiilor personale privind cauzele pentru care primul cetățean al țării, Traian Băsescu, și-a pierdut popularitatea și încrederea, devenind ținta atacurilor presei care-l învinovățesc de destabilizarea vieții politice și tulburarea ordinii constituționale. Și care, de ce nu, ar fi creat și consensul parlamentar cu privire la necesitatea suspendării și demiterii sale. Asta în cazul fericit în care nu va fi judecat și pentru înaltă trădare.

Scontând pe spontaneitatea și labilitatea psiho-sentimentală, acum de duzină, cu care a reușit să ne prostească, Traian Băsescu, uitând că se află la o întâlnire cu profesioniști în identificarea și combaterea diversiunilor și dezinformărilor, a deturnat ordinea de zi a bilanțului S.R.I. ducându-și discursul în zona derizoriului celor trei așa-zis cauze ale crizei politice pe care adversarii săi ar fi provocat-o: 1) predarea la C.N.S.A.S. a dosarelor Securității; 2) condamnarea comunismului și 3) vizitele la Parchet ale unor persoane importante (n.n. marii corupți instrumentați la comanda politică!)

Trei minciuni sau trei dorințe pe care Traian Băsescu le-ar avea în semn de pomenire a sa de către posteritate?!

Predarea dosarelor Securității, cu sau fără Băsescu, era literă de lege. El a orchestrat doar operațiunea de succes imagologic din care a extras maximum de capital politic, al cărui beneficiu a fost atât de efemer încât, în prezent, însuși președintele are, deși nu ar recunoaște, toate motivele să regrete implicarea sa într-un demers pe care l-a scăpat de sub control și care s-a întors și împotriva sa.

Implicarea președintelui în scandalul dosarelor Securității și al C.N.S.A.S. a devenit etalonul negocierii influenței și puterii politice în cadrul Alianței "Dreptate și Adevăr P.D. - P.N.L", fiind începutul sfârșitului acesteia. Teama liberalilor de șantajul cu dosarele l-a determinat pe premierul Tăriceanu să-și creeze propriile C.N.S.A.S.-uri, oficializând, astfel, înfruntarea "pe viață și pe dosare", din care toți cei implicați au pierdut. Au fost sacrificate inutil și discutabil în ceea ce privește legitimitatea morală și juridică o serie de persoane mai mult sau mai puțin publice. Dar preponderent din presa incomodă. Este notabil faptul că puterea a ținut neapărat să o sacrifice în această vendetă politică, în primul rând, pe "campioana legii lustrației", ceea ce este simptomatic pentru adevăratele dimensiuni ale intențiilor de "curățenie morală", prea curând transformată în "macularea morală" a propriilor combatanți ieșiți din cadență.

C.N.S.A.S. a intrat, apoi, într-o ceață mult prea deasă, pentru a putea descoperi și "peștii cei mari". N-a căzut nici un cap de fost nomenclaturist comunist, fiindcă astăzi asemenea capete sunt mult prea sus în noua nomenclatură politică portocalie având, într-o țară măcinată de corupția instituțională la vârf, puterea de a ordona interpretarea și aplicarea legii după propria lor dorință.

Condamnarea comunismuluis-a dovedit a fi unul dintre cele mai mari bluff-uri băsesciene. Un act profund lipsit de etica științifică, care a denaturat și falsificat istoria, fără a contribui cu nimic la însănătoșirea și puterea capitalismului românesc. Numai un capitalism care să aducă prosperitatea românilor va reuși să condamne comunismul.

Cetățeanul-președintele, dimpotrivă, recunoaște că reprezentanții capitalismului autohton sunt vizitatori de lux ai parchetelor. Pesemne invitați pentru a da seama cum s-au despărțit ei de comunism și cum asmut mogulii presa, acest câine de pază dezlănțuit al democrației, fără vestă și fular oranj, împotriva lui Traian cel Mare.

A naibii de întortocheată și grea mai este logica asta prezidențială!

Demaști securiști de marcă, iar ei, resuscitați de mediul social sănătos, devin peste noapte scribi talentați de articole antiprezidențiale, care țin paginile ziarelor mogulilor de presă.

Condamni comunismul, iar efectul imediat vizibil este acela că puțini capitaliști autohtoni devin clienții justiției.

La așa strategii, așa rezultate. Una peste alta, acestea fiind temele predilecte ale cetățeanului-președinte la bilanțul Serviciului Român de Informații, conform principiului locum legis actum (locul face legea), nu avem a înțelege decât că atacurile de presă la adresa lui Traian Băsescu au devenit noile amenințări care destabilizează securitatea națională, aceasta fiind, în esență, și directiva Prezidențială de Securitate Națională nr. 0001/2007.

    Lia Ardelean - semnalarea situației incredibile în care trăiesc sute de cetățeni din localități ale județului Arad în care au existat, înainte de 1990, exploatări miniere de uraniu;

Doamna Lia Ardelean:

Doresc să vă semnalez situația incredibilă în care trăiesc sute de cetățeni din mai multe localități ale județului Arad în care au existat înainte de 1990 exploatări miniere de uraniu, a căror sănătate este grav afectată de nivelul de radioactivitate. Este vorba de fostele zone miniere Bârzava, Cladova, Săvârșin și Rânușa, unde autoritățile sanitare nu au mai făcut determinări ale nivelului de radioactivitate de ani de zile, iar localnicii trăiesc cu spaima că zilele le sunt numărate din cauza radiațiilor.

În urma închiderii exploatărilor miniere, în cele patru zone au rămas cantități foarte mari de steril radioactiv, localnicii îmbolnăvindu-se masiv de cancer după 1990. Mai mult, conform statisticilor, județul Arad are cea mai mare incidență a bolilor canceroase, fiind înregistrate 360 de cazuri noi de îmbolnăviri anual, rata mortalității în comuna Bârzava fiind de aproximativ 15 la sută din cauza cancerului. Cei 1.000 de locuitori ai comunei se tem de aerul pe care-l respiră și de apa pe care o beau, în special cei care au gospodăriile în apropierea fostei mine de uraniu. Mina a fost exploatată de ruși între 1964 și 1968, însă deși au trecut aproape 40 de ani de când a fost închisă în zonă nu a crescut nici un fir de iarbă. Este dramatic faptul că mina a funcționat foarte aproape de casele bârzăvenilor, exact pe malul râului, iar sterilul radioactiv s-a scurs direct în râu, afectând pânza freatică care alimentează fântânile oamenilor.

Măsurătorile efectuate de-a lungul anilor pentru stabilirea gradului de radioactivitate au certificat existența radiațiilor până în mijlocul localității, la biserică, însă au trecut foarte mulți ani de când nivelul acestora nu a mai fost cuantificat. Consider că autoritățile statului trebuie să se implice cu multă responsabilitate în aceste probleme, care se regăsesc în toate zonele țării unde au funcționat mine de uraniu. Acești oameni nu au nici o vină pentru că locuiesc în astfel de zone și sunt supuși riscului de îmbolnăviri, iar datoria noastră este să intervenim pentru a evita catastrofele, până nu va fi prea târziu.

    Vasile Pușcaș - declarație politică: «Riscă România să intre în faza oboselii reformelor?»;

Domnul Vasile Pușcaș:

Declarație politică: «Riscă România să intre în faza "oboselii" reformelor?»

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor deputați,

Deși data de 1 ianuarie 2007 a fost cunoscută de multă vreme ca moment al aderării României la Uniunea Europeană, oficialii partidelor politice aflate la guvernare, prea ocupați cu luptele interpartidiale și pentru avantajele personale, au omis să se dedice pregătirii pentru aderare.

Astfel că, România a aderat la Uniunea Europeană la termenul stabilit de mai bine de doi ani, cu lacune grave în ceea ce privește respectare principiilor statului de drept, cu o justiție aflată sub semnul întrebării, cu o agricultură jenant de întârziată și aproape imposibil de integrat în Politica Agricolă Comună, cu un Plan Național de Reforme întocmit după ureche, cu programe operaționale amânate de Comisia Europeană, cu o Strategie Post-Aderare scrisă ca o planificare amatoristă etc. Spunem etc. pentru că sunt mult mai multe deficiențe decât cele enumerate mai sus și, ce este cel mai grav, acestea nu sunt enumerate doar de noi, ci de rapoartele Comisiei Europene, atenționările acesteia în ceea ce privește relația bilaterală ori prin intermedierea altor organizații internaționale (vezi Banca Mondială, FMI, etc.).

Dar, stimați colegi, să lăsăm un pic deoparte neajunsurile pregătirii pentru aderare a României și să ne întoarcem în prezent, la comportamentul de stat membru. Ce se întâmplă zilele acestea în România și în Europa? În România știe toată lumea ce se întâmplă (nu sunt convins că și înțelege!), și vizionează un spectacol de cabaret ieftin care aruncă interesul cetățenilor în derizoriu din ce în ce mai mult, pe zi ce trece. În Europa însă, politicienii, deși unii dintre ei, aflați în plină campanie electorală, nu se coboară la nivelul politicii românești, sunt preocupați de chestiuni precum: schimbările climatice ale planetei, problematica energetică, adâncirea integrării europene, o nouă abordare a tematicii Constituției pentru Europa, extinderea Uniunii, conflictele din Orientul Mijlociu etc.

Tot în Europa, presa, pe lângă aceste enumerări și multe alte chestiuni similare, se preocupă și de situația politico-economico-administrativă a statelor membre. Și uitându-se la România, emite caracterizări de tipul celor apărute săptămâna trecută în "International Herald Tribune", "Le Figaro", "Le Monde" și săptămâna aceasta în "Der Spiegel". În articole recente din aceste publicații putem citi caracterizări precum "România este scena confruntărilor de orgolii și a dezintegrării politice", "....în România se practică o politică de tip balcanic, marcată de o stare generală de confuzie " (International Herald Tribune), "România pare să fi intrat într-o criză politică permanentă", "pericolul extremismului" (Le Monde), "...Bucureștiul, un adevărat teatru de război..." (Nepszabadsag).

Să ne aducem aminte și de ratingurile acordate țării noastre de diverse agenții internaționale de profil?! Oare guvernanții noștri au impresia că circul desfășurat de domniile lor nu are nici un fel de influență asupra acestor cifre?!

Dacă la începutul acestui an, un observator imparțial ar fi caracterizat România, ar fi putut spune - cu indulgență - că a intrat într-o stare de oboseală a procesului de reformă, după efortul depus înainte de aderare. Acum însă, același observator ar putea spune, la fel de obiectiv, că România a intrat pe un drum ce merge pe lângă cel european și riscă să ajungă din urmă degringolada politico-economică din țările exotice și zone turbulente și nicidecum modernitatea europeană.

Mai mult, o apreciere recentă a unui cunoscut analist politic german familiarizat cu situația românească se încheie cu întrebarea firească: oare România va mai rata multe șanse oferite de statutul de stat membru?

Sperăm că toate aceste semnale vor sensibiliza guvernanții români asupra problemelor stringente ale societății și, măcar acum, vor adopta atitudinea potrivită unui stat membru demn și competitiv.

Vă mulțumesc.

    Mircea Man - intervenție cu tema 7 aprilie - Ziua mondială a sănătății;

Domnul Mircea Man:

"7 aprilie - Ziua Mondială a Sănătății"

In anul 1948, prima Adunarea Mondială a Sănătății a simțit nevoia să creeze o zi mondială a sănătății, iar din 1950, pe data de 7 aprilie a fiecărui an, se celebrează Ziua Mondială a Sănătății. În martie 1999, prin Hotărârea de Guvern nr.224, s-a decis ca această zi să fie sărbătorită și în România, iar scopul acestei zile este acela de a crește nivelul de cunoștințe la nivel global pe o anumită temă de sănătate, dar nu în ultimul rând de a atrage atenția asupra unei zone cu prioritate de care se ocupă Organizația Mondială a Sănătății. Tot în această zi sunt lansate programe și proiecte pe termen lung în ceea ce privește sănătatea umană. Guvernul României trebuie să se implice în orice activitate în acest sens, iar sănătatea trebuie să fi o prioritate a guvernului.

La nivel mondial, aproximativ 60 milioane de oameni lucrează în domeniul sănătății, ei sunt cei ce salvează vieți iar cu cât numărul acestora este mai mare cu atât șansele de supraviețuire ale oamenilor sunt mai mari. Nu trebuie să uităm însă că există un mare dezechilibru în repartizarea personalului: în cazul Africii sunt 2,3 specialiști care îngrijesc 1000 de oameni, în America raportul fiind de 10 ori mai mare. In țările mai puțin dezvoltate, personalul este prost plătit, condițiile de muncă sunt mizerabile, ei se confruntă cu probleme grave generate de virusul HIV, malarie etc., iar pentru remedierea acestora se impun strategii naționale și internaționale, o mai bună pregătire a personalului medical, o mai bună remunerare a acestora, deoarece criza mondială în domeniul sănătății s-ar putea intensifica și poate deveni fatală omenirii, iar o pandemie sau o catastrofă naturală ar putea avea urmări tragice. Într-adevăr, există o criză a angajaților din domeniul sănătății

Organizația Mondială a Sănătății este cea care coordonează programele destinate să rezolve problemele de sănătate și să permită tuturor să ajungă la un nivel de sănătate cât mai ridicat posibil.

UNFPA, Fondul ONU pentru Populație, se alătură Organizației Mondiale a Sănătății în marcarea Zilei Mondiale a Sănătății prin omagierea lucrătorilor din domeniul medical din întreaga lume, oameni care și-au dedicat întreaga viață binelui celorlalți. Trebuie să se facă eforturi mari pentru a remedia situațiile alarmante care există în lume în sistemul sanitar, trebuie să se întreprindă acțiuni durabile în vederea rezolvării problemelor din acest domeniu.

Sănătatea, domnilor colegi, este capitalul cel mai de preț al omului, pentru că de ea depind toate activitățile sale vitale, organice și sociale. Noi trebuie să dăm sănătății importanța și interesul pe care aceasta o merită, astăzi când omenirea se confruntă cu grave probleme: SIDA, malaria, poluare, stress, alimentație nesănătoasă etc.

    Aurel Gubandru - referire la efectele inundațiilor din luna martie în județul Buzău;

Domnul Aurel Gubandru:

Ploile căzute în luna martie au făcut prăpăd pe drumurile județene. Cele mai multe probleme s-au creat în zonele de deal și de munte, acolo unde precipitațiile au fost mai abundente, majoritatea fiind generate de creșterea debitelor apelor râului Buzău.

D.N.10 Buzău - Brașov a fost inundat pe raza județului Covasna, drept pentru care circulația a fost redirecționată pe rute ocolitoare. În unele locuri s-au reactivat căderile de pietre de pe versanți.

De asemenea, probleme s-au înregistrat și pe D.N. 22 Râmnicu Sărat - Brăila, din cauza creșterii râului Buzău în punctul Grădiștea din județul Brăila. Traficul a fost interzis în cursul zilei de sâmbătă, 24.03, fiind deviat pe D.N.2 E 85 si D.N.2 B.

Pe D.J. 203 K la Mânzălești, a fost afectat acostamentul pe o porțiune de 500 de metri, acesta fiind erodat de apele râului Slănic.

D.J. Buzău - Lopătari s-a rupt în dreptul satului Grunj, iar la Lopătari același drum s-a rupt pe o lungime de 150 de metri de carosabil, în dreptul muntelui de sare. Circulația se efectuează pe un singur sens.

La Siriu, câteva gospodarii au fost inundate. Alimentarea cu apă a localităților Siriu și Nehoiu a fost sistată din cauza depunerilor de mâl din instalația Stației de Epurare de la Siriu.

D.J. care face legătura între Cătina și Zeletin s-a rupt pe o suprafață de 200 de metri după ce răul Zeletin a ieșit din matcă.

Alunecări de teren s-au produs și în zona Ratești din cauza erodării apelor subterane din zona mănăstirii Ratești și a erodărilor făcute de râul Buzău.

Casele din localitatea Berca, construite pe malul râului Buzău, se afla sub pericolul de a se surpa în urma alunecărilor de teren.

Direcția Apelor Buzău - Ialomița, de a cărei competentă țin măsurile de protejare a malului, nu a luat până acum nici-o măsură.

Chiar dacă din anul 1994 există doua proiecte pentru devierea cursului râului Buzău și consolidarea malului, acestea au fost abandonate, negăsindu-și aplicarea nici până în prezent.

Deși ploile s-au oprit, sute de români au rămas pe drumuri, după ce casele lor au fost înghițite de ape.

După o primă evaluare efectuată de autoritățile județului Buzău s-au constatat pagube în valoare de zeci de miliarde de lei.

    Minodora Cliveti - declarație politică cu titlul P.D. să depună bilanțul!;

Doamna Minodora Cliveti:

"P.D. să depună bilanțul!"

Restructurarea Guvernului a devenit fapt. P.D. este invitat să facă politica în altă parte decât la guvernare.

Așa cum și-au construit profilul în ultimii ani pe scena politică românească, P.D.-iștii nu vor pierde vremea cu planurile, nu vor ezita deloc, se vor da din nou peste cap și vor deveni opozanți convinși ai Guvernului. Și, culmea este că le va fi ușor să facă asta, de vreme ce de doi ani de când au format Guvernul, cei din alianță nu au guvernat de fapt, ci au avut strategii (care nu aveau nimic de-a face cu guvernarea) diferite: P.D. să lovească cu obstinație la fundația alianței privind numai în sus, spre Cotroceni, iar P.N.L. să ascundă în dosul perdelelor cât mai mult din scandalul conjugal și să pretindă că nu există violență domestică mai gravă decât în orice alt cuplu.

În rest, ne-a apucat anul intrării efective în U.E., acela promis și pregătit de P.S.D. de-a lungul a patru ani de muncă pe brânci, fără să avem nici măcar o strategie a aderării: cu alte cuvinte, am intrat în U.E. fără să știm ce avem de făcut, în condițiile în care celelalte țări membre fac din cazuri individuale (cum ar fi, de pildă, concedierea a trei muncitoare de la o firmă de confecții franceză, sau reducerea numărului pescarilor tradiționali, instruiți de normele comunitare ce și cât să pescuiască), subiecte naționale de dezbatere publică și prilej de reproșuri severe față de unii sau alții dintre miniștrii responsabili de anumite domenii.

Alianța nu a construit nimic, a pus numai în practică vechiul precept roman "panem et circenses", P.D. asumându-și rolul principal în spectacol:

  • românii au avut parte de circ pe săturate, în timp ce pâinea se scumpește și devine din ce în ce mai ușoară din punct de vedere nutritiv;
  • șomajul rămâne la cote ridicate, deși românii au plecat masiv din țară pentru a lucra în Europa, contribuind astfel la ajustarea statisticilor;
  • stăm în continuare bine la capitolul "avorturi", unde ne situăm pe primul loc în spațiul comunitar, demonstrând lipsa totală de grijă a autorităților pentru creșterea natalității, pentru luarea măsurilor de încurajare a aducerii pe lume a copiilor și de educare a tinerilor pentru a deveni părinți la vârste responsabile;
  • 34% dintre salariații care câștigă sub venitul mediu pe economia națională sunt tineri sub 35 de ani, în timp ce majoritatea pensionarilor reprezintă circa 50% dintre cei cu venituri insuficiente pentru un trai decent.

Este de aceea, cât se poate de clar că P.D. va avea ce critica odată trecut în opoziție, pentru simplul motiv că nu este nimic de lăudat în ceea ce s-a făcut în România de la ultimele alegeri parlamentare, la acest "nimic" P.D. aducându-și cu prisosință contribuția.

De aceea, mi se pare că plecarea acestui partid de la guvernare trebuie să se facă în condiții clare, așa cum pleacă orice salariat care a avut gestiune: cu bilanț clar al promisiunilor făcute în campania electorală și a ceea ce a realizat efectiv pentru țară.

Este un minimum de moralitate politică!

    Aurel Olărean - declarație politică cu titlul România, din lipsă de proiecte viabile, pierde fondurile europene;

Domnul Aurel Olărean:

Declarație politică: "România, din lipsă de proiecte viabile, pierde fondurile europene".

Domnule președinte

Stimați colegi

Din păcate, observ că a devenit un fapt aproape banal ca fondurile europene nerambursabile primite de România de la Uniunea Europeană să rămână neutilizate din lipsa unor proiecte viabile și bine documentate. Am pierdut astfel, prin neutilizare, fonduri SAPARD, fonduri de mediu sau cele destinate, în bună măsură, programului Fermierul și se pare că lista poate continua la nesfârșit.

Anul trecut, când zeci de localități au fost rase de pe suprafața pământului de șuvoaiele de apă dezlănțuite, Comisia Europeană și Fondul european de solidaritate în cazuri de urgență au pus la dispoziția României sume importante de bani destinate tocmai finanțării unor proiecte menite să preîntâmpine, pe viitor, astfel de catastrofe. Trebuiau, însă, prezentate proiectele României în acest sens, iar România nu avea așa ceva.

Situația a fost identică și în anul 2005 când țara noastră a utilizat numai 70 milioane de euro dintr-un total de 200 milioane disponibile, motivul fiind același: lipsa unor proiecte viabile care să justifice scopul și modul de utilizare a fondurilor.

Zilele acestea ne-au fost returnate trei proiecte de dezvoltare regională ce urmau să fie finanțate de Uniunea Europeană din fonduri proprii. Motivul a fost același: o insuficientă documentare a proiectelor. În schimb suntem dispuși să luptăm până în pânzele albe pentru menținerea taxei de primă înmatriculare auto, o taxă considerată de Uniunea Europeană neconstituțională și discriminatorie. Este adevărat că această taxă aberantă va fi plătită de cetățeanul român, nu de UE, și banii vor putea să fie cheltuiți așa cum vrea Guvernul, fără nici un control din exterior.

În aceste condiții, nepăsarea și dezinteresul manifestat de Guvern în problema fondurilor europene devine de neînțeles, în contextul în care cerințele Uniunii Europene sunt cât se poate de simple și de îndreptățite: vor să cunoască proiectele pentru care vor fi cheltuiți banii. O cerere, se pare, imposibil de realizat de Guvernul României.

    Dumitru Ioan Puchianu - declarație politică intitulată Rocada mică sau majoritatea mică a PNL-ului?;

Domnul Dumitru Ioan Puchianu:

"Rocada mică sau majoritatea mică a PNL-ului?"

Domnule președinte

Stimați colegi

Ce se întâmplă în aceste ultime zile pe scena politică românească ar trebui, în logica PNL, să ducă la cea mai mică "mare" majoritate politică post-decembristă. În realitate, penelistii au început să simtă mirosul pericolului izolării spre care singuri s-au aruncat, duși de valul vorbelor mieroase șoptite la ureche de PSD. Nu au luat însă în calcul elementul esențial: un partid este format nu din aleși, ci din alegatori, și aici orgoliile liderilor PNL s-au poticnit. Pentru electoratul dur al PNL-ului, o alianță, fie chiar și numai o apropiere momentană de PSD, ar echivala cu o abdicare de la principiile sfinte doctrinare de după 1989, fapt ce poate fi imediat și irevocabil sancționat ca o trădare.

Alianța DA a fost clădită pe niște principii doctrinare asemănătoare și pe un program asumat politic identic. A fost, însă, demolată de orgolii personale care nu au acceptat decât declarațiile extremiste și mai puțin faptele. Zilele trecute, Partidul Democrat a mai făcut o încercare de reconciliere. Nu de frica ieșirii de la guvernare și nici de frica sancțiunilor electoratului.Nu am cerșit nimic. Pur și simplu din considerente politice. Pentru că nu este logic să distrugi un program de guvernare comun, bazat pe o strategie comună, mai ales în momentul în care rezultatele pozitive erau vizibile. Încercarea de împăcare a avut drept scop numai continuarea programului început, pentru că alianța PNL-PD a însemnat și asumarea îndeplinirii stategiei propuse la alegeri.

PNL-ul a jucat dur și a depășit limita de unde mai există cale de întoarcere, dar, din păcate, nu au luat în calcul și urmările. Pentru că PSD-ul, indiferent de declarațiile de moment, are un singur scop: moțiunea care așteaptă gata pregătită într-un sertar. Și PRM-ul se găsește într-o situație extrem de delicată pentru că o eventuală trecere a Partidului Democrat în opoziție ar diminua drastic și definitiv șansele extremiștilor penegiști și peremiști de a mai ajunge la putere. Singurul PNL ar câștiga o victorie mică și de moment. Dar cu ce preț?

Să fim realiști: un guvern minoritar are toate șansele să se dovedească și mai vulnerabil decât cel actual. Și atunci logic urmează o întrebare de bun simț: qui prodest ?

    Petru Movilă - declarație politică cu titlul Schimbare de dragul schimbării;

Domnul Petru Movilă:

"Schimbare de dragul schimbării"

AȘA NU: În anumite județe ale țării, se dorește schimbarea, fără temei, a șefilor democrați ai instituțiilor deconcentrate. De ce oare?

Două sunt motivele principalele pentru care aceste persoane ar trebui menținute în funcție: profesionalismul lor, dovedit în ultimii doi ani, și faptul că au câștigat acest post prin concurs. Dacă există și instituții în care concursul încă nu a fost susținut din varii motive, atunci decizia de a pleca sau de a rămâne în funcție trebuie să aparțină în mod exclusiv numai persoanelor respective.

Nu trebuie însă uitat un alt amănunt important: la nivelul instituțiilor deconcentrate, colaborarea dintre PNL și PD a fost bună. Există mai multe proiecte comune în derulare, s-au format anumite echipe interinstituționale, au fost obținute câteva rezultate deosebite. A bloca acum această activitate prin impunerea altor șefi în fruntea instituțiilor deconcentrate ar însemna doar o mare pierdere de vreme și de bani.

S-a comentat că șefii democrați ai instituțiilor deconcentrate, ce ar decide să rămână pe post, ar urma să pună în aplicare programul liberal de guvernare. Nu este adevărat. Indiferent cum și-ar denumi PNL strategia de guvernare, aceasta va rămâne, în esența ei, programul Alianței DA. Ultimii doi ani au dovedit că acesta este singurul program câștigător pentru români și pentru România. AȘA DA.

Revin încă o dată cu mențiunea că Partidul Democrat a nominalizat și susținut profesioniști, buni manageri, oameni de calitate în toate pozițiile de conducere ce i-au revenit.

Iar acest program trebuie obligatoriu continuat, într-un ritm susținut. Tocmai de aceea, orice intenție de a rescrie regulile jocului politic, orice tentativă de a-i exclude pe profesioniști, orice calcul politic meschin nu va avea drept rezultat decât eșecul guvernării. Există pericolul ca o guvernare proastă să stopeze drumul european al țării noastre.

Dar România nu are nevoie de așa ceva, ci de stabilitate și de performanță economică. Istoria recentă ne-a învățat că cine seamănă vânt culege întotdeauna furtună! Dacă mai are cine...

Vă mulțumesc.

    Bogdan Cantaragiu - România, între o presă internațională defăimătoare și lipsa de evenimente pozitive pentru a schimba imaginea;

Domnul Bogdan Cantaragiu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

Nu știu dacă este o întâmplare sau nu, dar la fiecare sărbătoare de-a noastră apare în presa internațională câte un articol în care este aspru criticată România. Imediat după revelion, la numai câteva ore după mult așteptata aderare în Uniunea Europeană, un ziar din Marea Britanie, The Sun, ne terfelea imaginea și așa nu foarte bună pe care o aveam în exterior. La momentul acela, pe pagina de internet a publicației (http:www.thesun.co.uk/articole/0,,2-2006600595,00.html) era postat un articol extrem de acid, din care consumatorul de presă din Anglia putea înțelege că românii au așteptat integrarea doar pentru a lua cu asalt locurile de muncă. Peisajul dezastruos ilustrat de autorul articolului era completat cu imagini ale unui birt sărăcăcios dintr-o comună din apropierea Bucureștiului.

Zilele trecute, în preajma Paștelui, o altă publicație din Marea Britanie ne desființa imaginea și așa destul de greu încercată. După legenda cu lebedele de la Viena mâncate de români a mai apărut una: imigranții din țara noastră lasă râurile din Regatul Unit al marii Britanii fără crap. Cotidianul The Times scrisa de data aceasta că românii, bulgarii și polonezii pescuiesc ilegal crapul din râurile din estul Angliei. Chiar dacă au precizat că este vorba de "zvonuri care persistă", cei de la The Times au găsit câțiva localnici dintr-un sat care să confirme zvonurile.

Cele două articole lasă urme de îndoială asupra sincerității și bunei credințe ale celor care le-au scris. Bazate pe zvonuri sau pe cazuri izolate, departe de a avea substanța unor documentări relevante, ele au efecte negative în ceea ce privește România. Cum nu ne putem permite să tragem de urechi editorii de la publicațiile britanice, am putea măcar să ne creăm o altă imagine prin cu totul și cu totul alte mijloace.

Cum se poate însă când, spre exemplu, institutele culturale ale României din țările Uniunii Europene abia primesc note de trecere din partea Ministerului de Externe? Să explic puțin... Am adresat o întrebare fostului ministru Mihai Răzvan Ungureanu, întrebarea 1974A din data de 03.10.06, prin care am cerut să mi se aducă la cunoștință dacă s-a făcut vreo evaluare a activității institutelor culturale, care este finanțarea de care se bucură fiecare în parte, cum au fost cheltuiți banii și care au fost rezultatele.

Am avut surpriza să constat din răspunsul primit că nu prea avem motive de bucurie. Potrivit ministrului, calificativele obținute de directorii institutelor culturale ale României în străinătate nu sunt dintre cele mai bune. După evaluarea pentru perioada septembrie 2005-martie 2006, directorii au obținut note de la satisfăcător la bine. Iată care sunt acestea: ICR Titu Maiorescu, Berlin - bine, ICR Budapesta - satisfăcător, ICR Paris - satisfăcător, Academia di Romania - bine, IRCCU Veneția - bine și ICR Viena - bine. În toată această perioadă, Ministerul Afacerilor Externe a alocat pentru partea administrativă 1.053.771 de euro, iar Institutul Cultural Român, ca finanțator pentru programe culturale, a mai dat încă 590.000 de euro. Bani aruncați, după cum se vede, în vânt!

În aceste condiții, să nu ne mai mirăm că sunt percepuți ca ultimii europeni, ca rudele sărace care vin la cerșit. Cu articole defăimătoare care extrapolează cazuri izolate și fără o contrabalansare cu evenimente pozitive, imaginea noastră nu se va schimba curând. Din păcate.

Vă mulțumesc.

    Rareș Șerban Mănescu - intervenție privind Programul Operațional de Cooperare Transfrontalieră România-Bulgaria, 2007-2001;

Domnul Rareș Șerban Mănescu:

Stimați colegi,

Reprezentanții României și Bulgariei au aprobat, la nivel tehnic, Programul Operațional de Cooperare Transfrontalieră România-Bulgaria, 2007-2013.

Acest program își propune să stimuleze cooperare în regiunea de graniță, în domenii diverse, precum: infrastructura de transporturi, informatică și comunicații, protecția mediului înconjurător, dezvoltarea economică și socială, prin crearea de parteneriate durabile înte actorii de pe ambele laturi ale frontierei.

Salutăm efortul autorităților române și considerăm că interconectarea teritoriilor și întărirea competitivității regiunii transfrontaliere, a dezvoltării sale coerente și durabile prin valorificarea potențialului social, economic și de mediu reprezintă o prioritate pentru țara noastră în această perioadă postaderare.

Beneficiari direcți, eligibili pentru finanțare, sunt autorități ale administrației publice regionale și locale și unitățile subordonate acestora, ADR-uri, agenții de mediu, agenții de transport, direcții pentru situații de urgență, universități, institute de cercetare, ONG-uri, camere de comerț.

Cred că acest proiect va contribui într-o măsură importantă la dezvoltarea celor șapte județe de la graniță, respectiv: Mehedinți, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călărași și Constanța și va reprezenta un avantaj direct pentru cetățenii țării noastre.

    Dumitru Bentu - declarație politică intitulată Oarecare;

Domnul Dumitru Bentu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi am intitulat-o "Oarecare".

Alegerile din 2004 s-au bazat, în rezultatul lor final, pe mai multe soluții imorale. Cea care grevează în continuare viața politică internă, dar și imaginea externă a României, are un singur nume - Traian Băsescu.

În contextul în care președintele oricărui stat are o imensă responsabilitate în integrarea armonioasă a țării sale într-un anumit concert global, la noi jucătorul ajuns președinte adoptă diferite poziții fără a consulta Parlamentul sau Guvernul, deși acesta asigură realizarea politicii interne și externe a țării în consonanță cu programul de guvernare. Aidoma unei corăbii cu cârma necontrolabilă de peste 800 de zile, politica externă este în derivă, deciziile luate ridicând fie semne de întrebare, fie de mirare.

Astfel, relațiile cu "spațiul estic" s-au dovedit a fi dificile în continuare, iar atitudinea președintelui concretizată prin declarații publice au iritat Moscova care nu a întârziat, la momentul respectiv, să ia măsuri de retorsiune: restricții la importurile din România a unor produse agricole, mărirea prețului la gazele naturale etc. Din "lacul rusesc", reprezentat de Marea Neagră, s-au ridicat nori amenințători la inițiativele retorice ale președintelui. De aceea, summit-ul Mării Negre de la București a fost un eșec de participare, dar și de efecte, iar gesturile de extrz au fost singulare și doar de sorginte caucaziană.

Tot în Est, relațiile cu Ucraina, inspiratoare de cromatici portocalii, se mențin într-un contencios tulbure alimentat de lucrările la Canalul Bâstroe, de diferendul pentru Insula Șerpilor, de plasarea lui Traian Băsescu de partea lui Victor Iuscenco în disputele cu premierul Ianukovici etc.

Într-un cuvânt, relații "reci și seci".

Vizita fulminantă a președintelui român la Chișinău, la câteva săptămâni de la învestitură, s-a transformat rapid într-o deziluzie. Scenariul suprarealist privind aderarea simultană a Republicii Moldova și României la Uniunea Europeană, accelerarea, într-un gest gratuit și nefundamentat politic, a procedurilor de acordare a cetățeniei române moldovenilor de peste Prut, amatorismul soluțiilor pentru complexa problematică transnistreană creează strategilor euroatlantici suficiente temeri în apariția unei vecinătăți neprietenoase în Estul post sovietic, alimentată de România. Și cum ar putea fi altfel când la baza relațiilor cu Republica Moldova au fost așezate stive cu butelii de Purcari și băi de mulțime cu iz de cenaclu?

Nici măcar celebrul "Să ne ținem de neamuri!" n-a mai fost amintit.

În ceea ce privește Balcanii de Vest, zonă de larg interes atât pentru Uniunea Europeană, cât și pentru SUA, senzația că jandarmii noștri din Kosovo ar putea contribui decisiv la rezolvarea tensiunilor reprezintă singura idee palpabilă.

Merităm pentru asta cireașa de plastic.

Nu dorim a mai introduce în discuție celebra axă București - Londra - Washington, existentă doar în strategia Cotrocenilor, dar care ne-a adus suficient deficit de imagine și în ultimă instanță de susținere în marile cancelarii europene - Paris, Berlin, Roma. Lipsa în viziune politică, de coerență, decizională, incapacitatea de a vlorifica oportunitățile au făcut din România un stat cu atitudini excentrice, tolerat pe culoarele diplomației autentice.

De aici și până la percepția de o "oarecare România" nu mai este decât un pas.

Trebuie înțeles, odată pentru totdeauna, că și în politica externă elementele cele mai vizibile nu sunt și cele mai importante, iar dezastrele nu se produc la întâmplare, ci ca efect al unei succesiuni de momente critice.

Evitați-le, domnule președinte!

    Gheorghe Chiper - declarație politică cu titlul Integrarea agricolă și dezvoltarea rurală, sub semnul ignoranței și delăsării;

Domnul Gheorghe Chiper:

"Integrarea agricolă și dezvoltarea rurală, sub semnul ignoranței și delăsării"

Se știe că până în prezent gradul de absorbție a fondurilor destinate agriculturii și dezvoltării rurale de la Uniunea Europeană reprezintă cca 4% din ce s-a prevăzut pe această perioadă. Se mai știe că dacă nu vom utiliza ce puțin 40% din totalul fondurilor alocate până la sfârșitul anului vom deveni un contribuitor net la bugetul comunitar. Cu alte cuvinte vom da uniunii mai mult decât vom primi, ceea ce este în egală măsură atât mai ales împovărător, compromițând-se însăși ideea integrării.

Cauzele acestei stări de lucrări sunt multe și complexe, dar toate se pare au un numitor comun: ignoranța și delăsarea pentru pregătirea condițiilor cerute în perioada de preaderare și, mai ales, menținerea acestei atitudini de pasivitate și inerție și în prezent, ceea ce nu-i deloc de bun augur pentru debutul nostru în Uniunea Europeană.

În teritoriu, acolo unde trebuie aplicate programele menite să se asigure integrarea efectivă în spațiul comunitar, nemulțumirile și dezamăgirea sunt tot mai frecvente din cauza acestei stări de lucruri.

Locuitorii de la sate întreabă cu insistență unde sunt subvențiile promise. Faptul că vor fi date doar la toamnă îi face să abandoneze în tot mai mare măsură cultivarea trenurilor agricole cu plantele tradiționale, mai ales cu porumbul. Cea mai mare parte a gospodăriilor din mediul rural cresc porci pentru consumul propriu, dar și pentru vânzarea în piețe, acțiune care la ora actuală nu se mai poate desfășura pentru că autoritățile veterinare interzic comercializarea porcilor în oboare.

Ei care au ferme de creștere a porcilor nu mai primesc subvenții pentru carnea livrată, întrucât de la Uniunea Europeană nu se mai sprijină creșterea porcinelor pentru că stocurile de carne de porc sunt în exces pe plan european.

Practic, și dezvoltarea rurală a ajuns într-o stare de letargie, datorită faptului că Planul Național de Dezvoltare Rurală nu a fost finalizat și trimis spre aprobare la Comisia Europeană, pe tot parcursul anului 2006. Consecința: deși în Tratatul de aderare erau prevăzute pentru acest an fonduri de 577 milioane euro, iar reglementările europene prevăd că se pot accesa fondurile la începutul anului, dacă sunt îndeplinite condițiile instituționale cerute, în bugetul pe acest an a fost prevăzută doar suma de 155 milioane euro din fonduri europene.

Este emblematic în acest sens modul în care agențiile de dezvoltare regionale se eschivează de la a da răspunsuri ferme și clare autorităților locale care doresc să acceseze fonduri pentru dezvoltarea infrastructurii locale. Astfel, cunoscându-se prioritățile Uniunii Europene pentru sprijinirea unor astfel de proiecte, unele primării s-au adresat regiunilor de dezvoltare pentru preluarea documentațiilor elaborate în acest scop. Răspunsul a fot o ridicare din umeri și o amânare politicoasă a rezolvării cererilor până la clarificarea modului de promovare a proiectelor.

Să mai aștepte, deci... să mai așteptăm cu toții până când, cineva o să risipească amorțeala din sistemul de accesare a fondurilor europene. Și aceasta nu poate fi posibilă decât în urma unei restructurări guvernamentale pe baze reale.

    Gheorghe Sârb - declarație politică intitulată Încurajarea investițiilor pentru resurse de energie alternative în România;

Domnul Gheorghe Sârb:

"Încurajarea investițiilor pentru resurse de energie alternative în România"

Intervenția mea se dorește a fi un demers pentru evidențierea nevoii de elaborare a unei strategii naționale și locale viabile legate de valorificarea resurselor regenerabile de energie din România.

Există o conștientizare publică și instituțională la nivel european privind importanța reducerii emisiilor de gaze de seră, mai ales prin prisma angajamentelor asumate prin Tratatul de la Kyoto asupra modificărilor climaterice (reducerea cu 20% a acestor emisii până în 2020). Iar Comunitatea Europeană și-a asumat acest lucru și a anunțat un buget la nivel de trilioane de euro pentru acest proces.

Mai mult, statele Uniunii Europene au luat o serie de măsuri pentru încurajarea cetățenilor și a companiilor pentru a investi în energii regenerabile.

Și în România avem parte de schimbări climatice care au determinat evenimente naturale producătoare de pagube materiael și umane.

Stimați colegi,

Ca cetățeni ai României trebuie să luăm poziție și să creăm premizele pentru specialiști, astfel încât să fie create planuri și soluții de reducere a acestor fenomene și a efectelor acestora.

Recent, specialiștii au prognozat pentru anul 2010 în România un nivel de 33% din consumul intern brut de energie electrică la nivel național posibil a fi produs pe baza exploatării resurselor regenerabile. Acest lucru impune elaborarea unei strategii viabile pentru acest sector precum și planuri concrete pe termen scurt și mediu.

România trebuie să stabilească ca măsură prioritară promovarea surselor regenerabile de energie din motive de securitate energetică, protecția mediului și contribuția la dezvoltarea durabilă.

Astfel, în funcție de specificul local, se pot folosi resursele existente: apa, energia valurilor, energia eoliană și solară, apa termală (concret, în Oradea există un cartier racordat la un sistem funcțional de încălzire cu apă termală) și bioamasa. De asemenea, chiar și certificatele de emisii de gaze cu efect de seră pot fi acordate ca resursă de schimb în relațiile cu statele industrializate.

Consider că statul român ar putea acorda subvenții pentru cetățeni și pentru companii, astfel încât aceștia să exploateze aceste resurse, iar energia rezultată să fie utilizată pentru activitățile domestice. Chiar la Legea investițiilor, autoritățile române pot introduce în legislație anumite facilități pentru cei caer produc și folosesc energie regenerabilă.

Se impune schimbarea radicală a concepției energetice promovate de Guvern, subliniind importanța unui plan de acțiuni care să contribuie în perspectiva anului 2020, la reducerea dependenței României de importurile de resurse energetice, ca măsură de asigurare a securității naționale.

Pe scurt, România trebuie să aibă o strategie clară prin care să încurajeze investițiile în surse alternative de energie.

Aceasta este șansa noastră pentru o dezvoltare durabilă.

Vă mulțumesc.

    Constantin Traian Igaș - declarație politică cu titlul Poliția română la ceas aniversar;

Domnul Constantin Traian Igaș:

"Poliția Română la ceas aniversar"

Doamnelor și domnilor deputați,

Deși vin astăzi în fața dumneavoastră pentru a vă vorbi despre un eveniment deja consumat, nu pot să trec prea indiferent peste el, cu atât mai mult cu cât se referă la o ramură foarte importantă pentru fiecare dintre noi, cetățenii acestei țări, și mă refer la Poliția Română.

Alegerea datei de 25 martie ca zi a Poliției Române este legată de simbolul creștin al Bunei Vestiri, aflat pe primul steag al Marii Agii, simbol ce a fost preluat și pe primul drapel al Poliției Române.

În anul 1822, domnitorul Grigore Dimitrie Ghica i-a înmânat Marelui Agă, Mihăiță Filipescu (șeful poliției din acele vremuri) drapelul pe care este cusută sigla Steagului Agiei. Alături de siglă se află o ghirlandă din aur în interiorul căreia este prezentată Maica Domnului înaintea îngerului ce-i aduce vestea cea bună (Buna Vestire).

Deși chemată să asigure "liniștea publică și cea a particularilor", cum se arată într-o ordonanță din 1669 a regelui Ludovic al XIV-lea al Franței, poliția este privită, încă, cu reticență, dacă nu chiar cu teamă de o bună parte a populației. Exceptându-i pe infractorii de toate felurile și de toate "gradele", oamenii de bună credință, ei înșiși, au o strângere de inimă în contactul cu poliția: conducători auto, care au încălcat, fără să știe, o regulă de circulație, cetățeni care nu au mutație etc. Sau omul cel mai pur percepe pe reprezentantul forței publice ca pe un potențial adversar.

Chemată să vină în sprijinul cetățeanului, sporindu-i acestuia siguranța sa și a bunurilor pe care le deține, de cele mai multe ori prin eforturi mari și îndelungate, poliția rămâne încă, asemeni armatei, una din instituțiile cele mai importante ale oricărui stat.

Nu cred că există vreun cetățean care să nu-și dorească o siguranță cât se poate de mare a sa, a celor apropiați nouă, precum și a bunurilor ce ne aparțin. Cu toții ne dorim această securitate și de aici ne putem da seama de răspunderea ce le revine celor cae slujesc acest domeniu. Ne dorim ca această siguranță să vină din partea Poliției Române și îmi doresc de asemenea o poliție în sprijinul cetățeanului, nicidecum invers.

Deși sunt multe laturile sociale în care se impune intervenția poliției, în ultima vreme au apărut câteva semnale noi de alarmă și chiar îngrijorătoare pe care nu trebuie niciun moment să le pierdem din vedere. Combaterea criminalității juvenile și în mod special a criminalității din școli, sunt doar două dintre sectoarele care au avut, în ultimul timp, un număr din ce în ce mai îngrijorător de cazhuri.

Planul pus la punct pentru aceste două sectoare, s-a dovedit unul extrem de bine organizat, acest lucru rezultând și din faptul că numărul îngrijorător de mare al infracțiunilor din aceste sectoare, a scăzut mult în cursul anului trecut.

Nu putem să trecem indiferenți peste toate realizările obținute de către Ministerul de Interne, minister căruia i se subordonează și Poliția Română, pentru ca România să poată adera la 1 ianuarie 2007 în Uniunea Europeană. Acesta a fost unul dintre cele mai apreciate ministere de către Comisia Europeană. Realizările sale nu pot fi contestate de nimeni, ele datorându-se în mare măsură și conducerii pe care acest minister a avut-o începând din 2005 și până în zilele trecute, cu precădere domnului ministru Vasile Blaga.

Cu cea mai mare certitudine, putem afirma astăzi că, din cele 265 de măsuri incluse în segmentul afacerilor interne și cele 58 de măsuri din segmentul administrației publice, au fost realizate integral și chiar mai mult decât atât, au fost realizate în avans o serie de alte măsuri.

Nu putem trece nici peste pașii făcuți pentru serviciile de eliberare a pașapoartelor, permiselor auto, înmatriculărilor auto, timpul pentru eliberarea acestora devenind mult mai scurt, iar aceste servicii și-au ridicat și nivelul de operativitate. Sunt lucruri pe care nu le putem controla, făcute în interesul cetățenilor și nu putem trece peste ele, toate fiind făcute pentru ca România să se apropie de cerințele Uniunii Europene.

Reforma Poliției Române trebuie însă continuată, cu atât mai mult cu cât fiecare dintre noi ne dorim cât mai puțini polițiști în birouri și cât mai mulți pe stradă, lângă cetățean, cât mai aproape de el.

Hulită, respectată, ironizată, realizând constant performanțe notabile, unele chiar de excepție, cel mai adesea folosită de către puterea politică la modul greșit, Poiția Română își are trecutul ei, dar mai ales își are viitorul ei.

Vă mulțumesc.

    Florin Iordache - declarație politică cu titlul Barca de la Cotroceni a naufragiat;

Domnul Florin Iordache:

"Barca de la Cotroceni a naufragiat"

Deși România are un nou Guvern acum, nu trebuie să uităm că singurul om care ținea ridicată ștafeta Cotroceniului a părăsit Titanicul. Se pare că Traian Băsescu distruge tot ce este bun în jurul lui, sau, mai bine zis, toți cei care îl înconjoară îl părăsesc într-un târziu pentru că, sincer vorbind, nu este prea ușoară viața lângă președinte. Nimeni nu ar fi crezut că omul care l-a ridicat pe Traian Băsescu și l-a adus pe punțile reușitei îl va lăsa singur să se autoconsilieze și să facă ceea ce îl taie capul. Cu toții ne întrebăm care a fost picătura care a umplut paharul și a generat plecarea doamnei Săftoiu de la Cotroceni. Dar cred că, deși poate fi anticipat răspunsul, niciodată nu va fi cunoscut din surse sigure. Se pare că strategia Elenei Udrea a reușit și a îndepărtat de la dreapta președintelui cel mai capabil om care ar fi putut să-l transforme chiar și pe Traian Băsescu în președinte de țară.

Nimeni nu poate nega faptul că plecarea Adrianei Săftoiu de lângă Traian Băsescu va avea efecte dezastruoase pentru aceasta. Ceea ce șochează la șeful statutului este inconștiența gesturilor sale, care îl lasă în off-side de fiecare dată. Este o adevărată inconștiență să te debarasezi de Adriana Săftoiu și de Andrei Pleșu, pentru că nu vrei să renunți la Elena Udrea. Un lucru este însă cert: marinarul plimbat pe la Cotroceni, tot "mariner" rămâne.

Plecarea Adrianei nu este doar un gest scandalos pentru opinia publică, ci este mai degrabă un semnal de alarmă care vine să confirme supoziția că Traian Băsescu nu poate exercita mai mult de un mandat la Cotroceni.

Sincer, anii petrecuți în Parlament, și nu numai, m-au învățat să nu cred în coincidențe care apar în politică. Lungul șir de plecări voite și nevoite de la Palatul Cotroceni nu poate reprezenta decât un indiciu prețios care ne arată că la Cotroceni ceva este putred și nu știm ce anume este. În ritmul actual, pe Traian Băsescu îl paște singurătatea în politică și nu numai. Zâmbetul fals pe care îl afișează pe micile ecrane se va transforma într-o grimasă urâtă și plină de striații. Singura alinare va fi însă Elena Udrea. Tot timpul aproape de președinte, mereu blondă. Probabil, vor sta amândoi la un pahar de vorbă și vor depăna amintirile frumoase din vremea în care Traian Băsescu era "primul cocoș" al României.

Traian Băsescu a început o viață nouă. Niciunul dintre consilierii săi de bază cu care a plecat la drum la sfârșitul anului 2004 nu se mai găsește astăzi la Cotroceni. Unul câte unul, aceștia și-au căutat de lucru în altă parte, lăsându-l pe Traian Băsescu să-și ducă mai departe, așa cum o vrea, mandatul.

Adriana Săftoiu a fost cea care se lupta zilnic cu Traian Băsescu să nu iasă pe posturile de televiziune, să-i facă cu ou și cu oțet pe analiștii care aveau îndrăzneală să-și exprime punctul de vedere asupra faptelor și comportamentului lui. De acum încolo, este doar o chestiune de timp până când președintele își va da arama pe față și se va arăta poporului fără armura protectoare a doamnei Săftoiu.

    Marius Rogin - Despre cum se compromite o țară de dragul propriei persoane;

Domnul Marius Rogin:

Doamnelor și domnilor deputați,

"Despre cum se compromite o țară de dragul propriei persoane"

În toată această ultimă perioadă, foarte agitată din punct de vedere politic, imaginea pe care o are Parlamentul României, Guvernul României și chiar România, în ochii Uniunii Europene este una care nu ne face deloc cinste în fața celor care ne-au acordat încrederea după care am alergat atât de mult până să o obținem. Vom avea mult de muncit pentru a reface această imagine. Cui datorăm însă această imagine: unei persoane care, în urmă cu mai bine de doi ani de zile, a devenit, dintr-o figură aproape anonimă, primul-ministru al acestei țări. A primit această funcție nu pentru că poporul a avut această dorință, nu pentru că oamenii l-au ales în această funcție, ci pentru că un președinte ales direct de popor i-a acordat atunci o încredere pe care acum se dovedește că n-o merita. De ce am ajuns însă în această situație? Nimic mai simplu. Pentru că interesele pe care domnul prim-ministru a ales să le slujească nu erau acelea ale poporului, ale cetățeanului, așa cum ne-am fi dorit și cum am așteptat cu toții, ci cele personale, ale grupurilor de interese în slujba cărora a ajuns să acționeze acum și ale oligarhilor care țin nu numai cu dinții de scaunele pe care au ajuns și care se află în imediata sa apropiere.

În România, modul în care, în ultimii 16 ani, unii au înțeles să facă politică, a dat șansa unor așa-ziși oameni politici să urce foarte repede în funcții foarte importante în stat. Cum orice urcare rapidă este datorată unor practici mai mult sau mai puțin "ortodoxe", să le spun așa, este absolut previzibil că pentru aceștia, la fel de rapidă va fi și coborârea. Această teorie ne-a mai fost demonstrată până acum, nu suntem noi cei care o descoperim și este una care va mai fi demonstrată de acum înainte. Cu toții am asistat la întreg circul pe care domnul Adrian Năstase a ținut cu dinții să ni-l susțină, încercând prin orice mijloace să-și păstreze călduțul scaun de președinte al Camerei Deputaților. Iată că domnul prim-ministru îi calcă bine pe urme. Iată că le descoperim afinități comune. Iată că domnul prim-ministru ține cu tot dinadinsul să ne demonstreze că practicile pesediste sunt cam pe gustul domniei sale.

S-a cam terminat însă cu aceste practici. Și acesta este unul dintre lucrurile pe care domnul prim-ministru nu vrea sub nici o formă să le priceapă. Pentru el și pentru cei pe care a reușit să și-i strângă în juru-i, democrația n-a fost nimic altceva decât o posibilitate de a perpetua oligarhia, un mod de a-i conduce pe ceilalți doar pentru scopuri personale și o posibilitate de a subjuga toate puterile statului în propriile mâini.

Nu cu mult timp în urmă, domnia sa era mândru în fața Comisiilor Europene de realizările pe care Guvernul său le-a obținut pentru integrarea României. Era mândru de realizările remarcabile ale unor ministere precum cele conduse de doamna ministru Macovei, de domnul ministru Vasile Balga. În prezent, la nici trei luni de la aderare, aceștia au devenit "dușmanii poporului" și trebuie schimbați din funcție prin orice mijloace. Drumul pe care l-a început nu numai justiția română este unul bun, în sfârșit, salutat de către toți reprezentanții marilor puteri. Speră ca el să nu fie oprit, pentru că, iată, cei care slujesc împotriva justiției sunt foarte mulți, iar pierderea acestei bătălii ne-ar aduce doar acolo unde a reușit și PSD-ul să ne ducă.

Revin la comportamentul "politicianului" Tăriceanu. A avut de multe ori ocazia să dovedească înalta clasă politică pe care a pretins că o are. Ne-a convins însă de modul lui de a face politică: pentru el și șleahta de acoliți asemeni lui. A reușit, prin aceste lupte pentru păstrarea puterii politice și a avantajelor sale, să dea satisfacție acelor voci europene care nu credeau în pregătirea României pentru aderare și care afirmau că nu suntem pregătiți pentru ea. Bucuria și satisfacția lor va fi foarte mare și nu va face nimic altceva să scadă încrederea celor care o mai aveau în capacitățile și șansa României de a se dezice de practici învechite care n-au nimic în comun cu democrația.

Un lucru este de necontestat. Nu poți să pui în pericol imaginea unor instituții și chiar a unei țări doar pentru ați proteja propria persoană și propriile interese. Nu poți să te ștergi pe picioare cu încrederea celor care ți-au oferit o funcție, una dintre cele mai importante din stat și apoi să te dezici de așteptările cetățeanului.

Dacă știi ce înseamnă onoarea, ți se oferă posibilitatea să demonstrezi că o ai. Domnul Tăriceanu nu a folosit-o și prin alianțele pe care în prezent le pune la cale, a pătat nu numai imaginea sa, ci și a celor mai importante instituții din stat.

Datorăm acest lucru premierului Tăriceanu. Lăsăm pe cei îndreptățiți, timpul și cetățenii să-l judece mai departe.

Vă mulțumesc.

    Marin Almăjanu - intervenție având ca temă acțiunea Programe și proiecte de tineret - strategie și management 2007;

Domnul Marin Almăjanu:

Stimați colegi,

În perioada 22.03 - 03.04.2007, Autoritatea Națională pentru Tineret a organizat acțiunea "Programe și proiecte de tineret - strategie și management 2007", al cărei scop este eficientizarea politicilor în domeniul tineretului.

Prima etapă, derulată la nivel local în perioada 15.02 - 02.03.2007, a constat în întâlniri DJT - SAT, la care s-au dezbătut teme legate de finalizarea concursurilor locale de proiecte, metodologia de finanțare a proiectelor de tineret în cadrul programelor și proiectelor ANT în domeniul tineretului - 2007, centrele de tineret, Strategia națională cu privire la informarea și consilierea tinerilor, situația fenomenului asociativ în județ.

În această etapă au participat reprezentanții DJT și SAT, și a fost desemnat un reprezentant SAT care să participe la următoarea etapă.

A doua etapă a constat în trei întâlniri regionale, după cum urmează: prima serie - 22-24.03.2007, Alba Iulia - în parteneriat cu DJT Alba și DJT Maramureș; a doua serie - 29-31.03.2007, Bacău - în parteneriat cu DJT Bacău, DJT Neamț și DJT Covasna; și a treia serie - 03.04.2007, București, unde au participat reprezentanți ANT, DJT, SAT.

Salutăm inițierea acestei acțiuni deoarece obiectivele acesteia au fost: realizarea consultării structurilor asociative de tineret privind politica ANT în domeniul tineretului; consultarea DJT și ONG referitor la Strategia Națională cu privire la informarea și consilierea tinerilor; stabilirea unor repere comune ANT - DJT - ONG pentru proiectele și programele anului 2007; vizitarea centrelor de tineret și a locațiilor pentru centrele de informare și consiliere din unele județe ale țării.

    Ovidiu Victor Ganț - declarație politică cu ocazia împlinirii a 50 de ani de la semnarea Tratatelor de la Roma.

Domnul Ovidiu Victor Ganț:

Declarație politică cu ocazia împlinirii a 50 de ani de la semnarea Tratatelor de la Roma.

Acum 50 de ani, Europa depășea o primă criză gravă prin semnarea Tratatelor de la Roma, moment istoric care punea bazele Uniunii Europene, pe care o cunoaștem astăzi. La vremea aceea, șase națiuni libere participau la acest eveniment, în contextul divizării Europei, a existenței cortinei de fier, în spatele cărora alte popoare sufereau sub ocupația sovietică și regimul comunist autoritar impus de această ocupație.

Căderea Zidului Berlinului a marcat nu numai începutul comunismului în Europa de Est, dar și extinderea "de facto" a Uniunii Europene către răsărit. Germania a fost reunificată, iar cetățenii din fosta RDG au devenit cetățeni ai Uniunii Europene.

De la 1 ianuarie 2007, ne bucurăm și noi, românii, de acest statut. Cum o facem însă? Forțele politice sunt mai fărâmițate și dezbinate ca oricând, conflictele zilnice dintre ele ocupând spațiul public. Mulți români se decid să plece către alte orizonturi având statutul de cetățeni ai Uniunii Europene. Progresul stagnează.

Ca stat membru ar trebui să ne facem simțită vocea în context european, atât pentru bunul mers al Uniunii, cât și pentru a ne putea promova interesele. Nu vom putea face acest lucru fără o liniștire a climatului politic, fără o așezare nouă din punct de vedere instituțional la nivel central și local, unde efectele benefice ale unei necesare descentralizări se lasă, în continuare, așteptate. Nu avem nici structuri și nici politici regionale veritabile care să fie în concordanță cu cele ale Uniunii Europene.

Uniunea Europeană încearcă să depășească un nou moment de criză, Declarația de la Berlin, din 25 martie 2007, dorindu-se un semnal în acest sens. Marile provocări la care se referea doamna cancelar Angela Merkel, și care depășesc cu mult granițele naționale, energia, clima, securitatea nu pot fi abordate decât împreună.

Dorim să perpetuăm modelul social european, care îmbină succesul economic cu responsabilitatea socială. Va trebui să combatem, toți împreună, terorismul, crima organizată și imigrația ilegală, să nu mai dăm niciodată vreo șansă rasismului și xenofobiei.

Toate acestea sună bine, sunt extrem de importante. Dar noi, cum ne raportăm la ele, când avem cu totul alte preocupări?

Forța mesajului unui stat membru nu vine numai din mărimea țării sau a numărului de locuitori. El este în strânsă legătură cu puterea sa economică, generată întotdeauna de stabilitatea politică și un climat investițional favorabil.

Este momentul depășirii oricăror orgolii interne pentru a conferi României aceeași evoluție favorabilă, pe care au avut-o toate statele noi membre, și care, la câțiva ani de la aderare, utilizând inteligent resursele Uniunii Europene, au fost de nerecunoscut,

Așa cum constată Declarația de la Berlin, "Unificarea europeană a făcut posibilă pacea și prosperitatea". Mă bucur că și noi, românii, vom avea o contribuție la gestionarea acestei păci și prosperități împreună cu ceilalți membri. Un prim pas îl poate constitui susținerea activă a relansării Tratatului Constituțional, singura pârghie care ne va putea permite o consolidare, o aprofundare și totodată o nouă extindere a construcției noastre comune numită Uniunea Europeană.

  Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art.94 din Regulamentul Camerei Deputaților.  

(După pauză, lucrările au fost conduse de domnul Eugen Nicolicea, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Gheorghe Albu și Ioan Munteanu, secretari)

   

Domnul Eugen Nicolicea:

Doamnelor și domnilor deputați,

Continuăm lucrările ședinței de astăzi a Camerei Deputaților și anunț că din totalul celor 329 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 171; sunt absenți 158, din care 42 participă la alte acțiuni parlamentare.

Pentru început, în conformitate cu prevederile art.94 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, vă informez că au fost distribuite tuturor deputaților următoarele documente: ordinea de zi pentru zilele de marți, 10, și miercuri, 11 aprilie 2007; programul de lucru pentru perioada 10-14 aprilie 2007; Informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente; lista cu legea pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; lista rapoartelor depuse în perioada 2-10 aprilie 2007 de comisiile permanente sesizate în fond; sumarul privind conținutul fiecărui Monitor Oficial al României Partea I-a.

 
In memoriam - Ion Preda.  

Vom continua cu inițiativele legislative înscrise pe ordinea de zi.

Vă rog. Domnul Titu Gheorghiof.

   

Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În numele Grupului Național Liberal, cu regret, trebuie să anunț Camera Deputaților trecerea în neființă a colegului nostru, deputat P.N.L. de Prahova, Nelu Preda.

În memoria lui, solicit un minut de reculegere.

 
   

(Se păstrează un moment de reculegere.)

 
   

Vă mulțumim.

 
Informare privind demisia domnului Liviu Almășan din Grupul parlamentar al P.C. și trecerea la Grupul parlamentar al deputaților independenți.  

Domnul Eugen Nicolicea:

Trebuie să fac un anunț din partea domnului Liviu Almășan.

Potrivit art.19 din Regulament, domnul deputat ne informează că și-a încetat apartenența la Grupul parlamentar al Partidului Conservator, iar, în continuare, își va desfășura activitatea în cadrul Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal.

Dezbaterea Raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.73/2002 privind organizarea și funcționarea serviciilor publice de alimentare cu energie termică produsă centralizat (rămas pentru votul final).  

Pct.2 de pe ordinea de zi: Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.73/2002 privind organizarea și funcționarea serviciilor publice de alimentare cu energie termică produsă centralizat

Legea este ordinară.

În acest raport, toate observațiile sunt texte adoptate de Camera Deputaților cu unanimitate de voturi, ceea ce înseamnă că nu vom supune la vot acest lucru în ședința de astăzi.

Rămâne pentru votul final.

Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Slovace privind mormintele de război, semnat la Bratislava la 30 noiembrie 2006 (rămas pentru votul final).  

3. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Slovace privind mormintele de război, semnat la Bratislava la 30 noiembrie 2006.

Din partea inițiatorilor, dacă dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește.

Din partea comisiei sesizate în fond? Nu dorește.

Potrivit art.106 din Regulamentul Camerei Deputaților, Camera Deputaților trece la dezbaterea pe articole a proiectului sau propunerii legislative numai atunci când în raportul comisiei sesizate în fond există amendamente admise sau respinse.

Nu avem amendamente admise sau respinse. Deci, această lege va ajunge la votul final.

Dezbaterea Proiectului de Lege privind retragerea unor rezerve formulate de România cu prilejul aderării sau ratificării unor convenții internaționale (rămas pentru votul final).  

4. Proiectul de Lege privind retragerea unor rezerve formulate de România cu prilejul aderării sau ratificării unor convenții internaționale.

Dacă, din partea inițiatorilor, dorește cineva să ia cuvântul?

Din partea comisiei sesizate în fond?

Domnul vicepreședinte Timiș. Vă rog.

   

Domnul Ioan Timiș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Obiectul de reglementare al proiectului de lege supus dezbaterii îl constituie retragerea unor rezerve formulate de România cu prilejul aderării sau ratificării unor convenții internaționale.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu unanimitate de voturi, ca Proiectul de Lege privind retragerea unor rezerve formulate de România cu prilejul aderării sau ratificării unor convenții internaționale să fie supus spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților, în forma înaintată de inițiator.

În raport de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul la dezbateri generale? Nu dorește.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Titlul legii.

Sunt observații, obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.1 până la art.4, în formula adoptată de comisie.

Dacă sunt obiecții sau observații? Nu sunt.

Se consideră adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Estonia privind protecția reciprocă a informațiilor clasificate, semnat la București la 30 august 2006 (rămas pentru votul final).  

5. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Estonia privind protecția reciprocă a informațiilor clasificate, semnat la București la 30 august 2006.

dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește.

Din partea comisiei sesizate în fond dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește.

Potrivit art.106 din Regulamentul Camerei Deputaților, nefiind amendamente admise sau respinse, propunerea legislativă nu se supune la vot pe articole; va ajunge la votul final.

Dezbaterea Propunerii legislative de reglementare a Camerelor de Comerț și Industrie din România (rămasă pentru votul final).  

10. Propunerea legislativă de reglementare a Camerelor de Comerț și Industrie din România.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește.

Dacă din partea comisiei sesizate în fond? Nu dorește.

Dacă la titlu sunt obiecții, observații? Nu sunt.

Dacă la articole, așa cum au fost adoptate de către raportul comisiei, există obiecții sau observații? Nu există.

Se consideră adoptate.

Acest proiect de lege va fi adoptat la ședința de vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.75/2005 privind asigurarea calității educației, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.87/2006 (adoptată ca urmare a depășirii termenului constituțional).  

6. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.75/2005 privind asigurarea calității educației, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.87/2006.

Termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art.75 alin. (2) din Constituție și ale art.113 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Vă rog, doamnă președinte.

   

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Domnule președinte, voiam doar să se consemneze pentru stenogramă că noi am respins acest proiect de lege, dar este foarte adevărat că, după aceea, am avut o întâlnire cu ARACIS-ul, care ne-a solicitat, totuși, ca acest proiect de lege să treacă.

Este vorba de legea colegului nostru Bogdan Olteanu, care se referă la primirea a doi studenți în rândul ARACIS-ului.

M-am gândit că este bine, totuși, să fie consemnat în stenogramă, pentru ca și colegii noștri de la Senat să vadă despre ce este vorba și poate să se prevaleze de acest lucru.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea art.II din Legea nr.249/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr.393/2004 privind Statutul aleșilor locali (adoptată ca urmare a depășirii termenului constituțional).  

7. Propunerea legislativă privind modificarea Art.II din Legea nr.249/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr.393/2004 privind Statutul aleșilor locali - lege organică; prima Cameră sesizată.

Termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art.75 alin.(2) din Constituție și ale art.113 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Dezbaterea Propunerii legislative privind unele măsuri de stimulare și dezvoltare a spiritului antreprenorial în rândul tinerilor (adoptată ca urmare a depășirii termenului constituțional).  

8. Propunerea legislativă privind unele măsuri de stimulare și dezvoltare a spiritului antreprenorial în rândul tinerilor.

Termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art.75 alin.(2) din Constituție și ale art.113 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Vă rog. Doamna președinte.

   

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Este bine, totuși, domnule președinte, să facem și precizarea de ce a fost respins acest proiect de lege de către Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, pentru că va merge la Senat în forma inițială, fără motivare și poate Departamentul tehnic le va transmite și stenograma acestei ședințe.

Deci, noi am respins respectiva propunere legislativă deoarece adoptarea acesteia ar presupune modificarea a nu mai puțin de trei hotărâri ale Guvernului României, precum și o construcție instituțională cu caracter guvernamental, respectiv înființarea Departamentului Național pentru Dezvoltarea Antreprenorială, construcție care, în mod evident, reprezintă apanajul Puterii executive și nu poate fi făcută această modificare de către Parlament.

Deci, rugămintea ar fi la Departamentul tehnic să trimită și stenograma ședinței de astăzi către colegii noștri de la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, ca să știe exact de ce am votat împotriva acestei legi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.13/2007 pentru aprobarea Contractului de finanțare între România și Banca Europeană de Investiții pentru Proiectul privind infrastructura municipală în domeniul alimentării cu apă, etapa a III-a, semnat la Luxemburg la data de 24 octombrie 2006 și la București la data de 28 noiembrie 2006 (adoptat ca urmare a depășirii termenului constituțional).  

9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.13/2007 pentru aprobarea Contractului de finanțare între România și Banca Europeană de Investiții pentru Proiectul privind infrastructura municipală în domeniul alimentării cu apă, etapa a III-a, semnat la Luxemburg la data de 24 octombrie 2006 și la București la data de 28 noiembrie 2006 - lege ordinară.

Termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, proiectul de lege se consideră adoptat, în conformitate cu prevederile art.75 alin.(2) din Constituție și ale art.113 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii privind reutilizarea informațiilor din instituțiile publice (rămasă pentru votul final).  

11. Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii privind reutilizarea informațiilor din instituțiile publice.

Voci din sală:

Pct.10 !

   

Domnul Eugen Nicolicea:

Pct.10 a fost și a fost dezbătut.

Pct.11. Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii privind reutilizarea informațiilor din instituțiile publice - lege ordinară. Reexaminată și adoptată de Senat la 19.03.2007.

Din partea comisiei sesizate în fond, vă rog? Nu dorește nimeni să ia cuvântul.

În cadrul dezbaterilor generale, dacă dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește.

Dacă, la titlu, sunt obiecții, observații? Nu sunt. Se consideră adoptat.

La articolul unic, dacă există obiecții, observații? Nu există.

Legea va fi prezentată pentru adoptare la ședința de vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea art.4<SUP>1 </SUP>din Legea nr.703/2001 privind răspunderea civilă pentru daune nucleare (rămas pentru votul final).  

12. Proiectul de Lege pentru modificarea art.41 din Legea nr.703/2001 privind răspunderea civilă pentru daune nucleare - lege ordinară.

Dacă din partea inițiatorilor? Vă rog.

   

Domnul Darius Meșca (secretar de stat, Ministerul Economiei și Finanțelor):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Acest proiect de lege are ca obiect de reglementare modificarea art.4 din Legea nr.703/2001 privind răspunderea civilă pentru daune nucleare, așa cum a fost modificată prin Legea nr.470 din 2004 privind modificarea și completarea unor prevederi în domeniul răspunderii civile pentru daune nucleare, în sensul preluării și acoperirii de către operatorul de instalații nucleare de pe piața internațională a asigurărilor de răspundere civilă pentru daune nucleare.

Prin Legea nr.470/2004, s-a stabilit răspunderea statului pentru dauna nucleară atunci când aceasta este rezultatul direct și nemijlocit al unui act de terorism în domeniul nuclear, și anume daunele sunt suportate din fonduri publice.

În prezent, regimul internațional al răspunderii civile pentru daune nucleare este reglementat de două convenții internaționale: Convenția de la Paris, sub egida O.E.C.D., aplicabilă țărilor membre ale O.E.C.D., și Convenția de la Viena, sub egida Agenției Naționale pentru Energia Atomică de la Viena, și, în consecință, aplicabilă țărilor membre ale Agenției Internaționale și care nu sunt în același timp și părți la Convenția O.E.C.D. de la Paris. România face parte din această categorie.

Față de cele mai sus prezentate, propunem plenului Camerei Deputaților adoptarea acestui proiect de lege pentru modificarea art.4 din Legea nr.703/2001 privind răspunderea civilă pentru daune nucleare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Potrivit art.106 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților trece la dezbaterea pe articole a proiectului sau propunerii legislative numai atunci când în raportul comisiei sesizate în fond există amendamente admise sau respinse; neexistând, va urma votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea anexei la Ordonanța de urgență a Guvernului nr.164/2005 privind diminuarea valorii bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului în vederea recuperării valorii rămase neamortizate de către Compania Națională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica S.A (rămas pentru votul final).  

13. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea anexei la Ordonanța de urgență a Guvernului nr.164/2005 privind diminuarea valorii bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului în vederea recuperării valorii rămase neamortizate de către Compania Națională de Transport al Energiei Electrice "Transelectrica" S.A.

potrivit prevederilor art.115 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Are cuvântul reprezentantul inițiatorului.

   

Domnul Darius Meșca:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Acest act normativ are ca obiect de reglementare modificarea și completarea anexei la Ordonanța de urgență a Guvernului nr.164/2005 privind diminuarea valorii bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului în vederea recuperării valorii rămase neamortizate de către Compania Națională de Transport al Energiei Electrice "Transelectrica" S.A., în vederea corectării erorilor identificate ca urmare a prelucrării informatice.

Prin această ordonanță de urgență, s-a aprobat diminuarea valorii bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului, pe durata normală de utilizare rămasă.

La unele mijloace fixe din anexa Ordonanței de urgență a Guvernului nr.164/2005, au fost identificate erori ca urmare a prelucrării informatice care au fost corectate prin acest proiect de lege.

Față de cele de mai sus, propunem plenului Camerei Deputaților adoptarea acestui act normativ.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Comisia? Vă rog.

 
   

Domnul Mircea Ciopraga:

Raport asupra Proiectului de Lege privind modificarea și completarea anexelor la Ordonanța de urgență a Guvernului nr.164/2005 privind diminuarea valorii bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului, în vederea recuperării valorii rămase neamortizate de către Compania Națională de Transport al Energiei Electrice "Transelectrica" S.A.

În conformitate cu prevederile art.95 și art.115 din Regulamentul Camerei Deputaților, repubicat, Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată spre dezbatere și avizare în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Anexei la Ordonanța de urgență a Guvernului nr.164/2005 privind diminuarea valorii bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului, în vederea recuperării valorilor rămase neamortizate de către Compania Națională pentru Transportul Energiei Electrice "Transelectrica" S.A., transmis cu adresa nr.P.L.X.86 din 28 februarie 2007, înregistrată la comisie sub nr.23/44 din 1 martie 2007.

Senatul a adoptat proiectul de lege în ședința din 22 februarie 2007.

Comisia juridică, de disciplină și imunități, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare au avizat favorabil proiectul de lege, cu avizele nr.31/188 din 14 martie 2007, nr.79 din 12 martie 2007, respectiv 21/56 din 13 martie 2007.

Consiliul Legislativ, cu avizul nr.1651 din 4 decembrie 2007, a avizat favorabil proiectul de lege, cu observații și propuneri preluate de către inițiatori.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Anexei la Ordonanța de urgență a Guvernului nr.164/2005 privind diminuarea valorii bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului, în vederea recuperării valorii rămase neamortizate de către Compania Națională de Transport al Energiei Electrice "Transelectrica" S.A., în vederea îndreptării erorilor identificate din cauza prelucrărilor informatice.

Membrii Comisiei pentru industrii și servicii au avizat proiectul de lege în ședința din 20 martie 2007 și au hotărât, în unanimitate, să supună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Anexei la Ordonanța de urgență a Guvernului nr.164/2005 privind diminuarea valorii bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului în vederea recuperării valorii rămase neamortizate de către Compania Națională de Transport al Energiei Electrice "Transelectrica" S.A., cu amendamente admise care se referă la corectarea unor erori materiale apărute în textul transmis de la Senat.

La lucrările comisiei au fost prezenți 19 deputați din totalul de 23 de membri ai comisiei.

Din partea Ministerului Economiei și Comerțului au participat ca invitate doamna Maria Ionescu, director Transelectrica S.A., și doamna Jenica Popovici, consilier.

În raport de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În conformitate cu prevederile art.75 alin. (3) din Constituția României, republicată, Camera Deputaților este Cameră decizională.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește.

Conform prevederilor art.118 și art.120 din regulament, urmează să aprobăm timpul afectat dezbaterii acestui proiect de lege.

Supun aprobării Camerei cele trei minute propuse de către biroul Comisiei pentru industrii și servicii.

Toată lumea este de acord.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Se începe cu titlul și se continuă cu articolul unic.

Dacă la titlu, există obiecții, observații? Nu există. Adoptat.

Dacă la articolul unic, există obiecții, observații? Nu există. Adoptat.

Legea va fi adoptată într-o ședință ulterioară, la votul final.

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr.10/1995 privind calitatea în construcții (rămas pentru votul final).  

14. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.10/1995 privind calitatea în construcții.

Din partea inițiatorilor, dacă dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește.

Potrivit art.106 din Regulamentul Camerei Deputaților, se prevede că se trece la dezbaterea pe articole a proiectului de lege sau a propunerii legislative numai atunci când raportul comisiei sesizate în fond există amendamente admise sau respinse.

Deoarece nu există amendamente admise sau respinse, va urma votul final.

Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.312/2003 privind producerea și valorificarea legumelor de câmp (rămas pentru votul final).  

15. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.312/2003 privind producerea și valorificarea legumelor de câmp.

Dacă, din partea inițiatorilor, dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește.

Dacă din partea comisiei sesizate în fond? Vă rog, domnule președinte.

   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă prezint Raportul asupra Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.312/2003 privind producerea și valorificarea legumelor de câmp.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.312/2003 privind producerea și valorificarea legumelor de câmp.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr.312/2003 privind producerea și valorificarea legumelor de câmp, în scopul îmbunătățirii cadrului legal existent prin instituirea unor măsuri privind nivelurile maxime admise de substanțe remanente, nitrați, nitriți și alte substanțe dăunătoare organismului uman, protecția mediului, a apei și a solurilor, începând de la tehnologiile de producere.

Totodată, se propune abrogarea Legii nr.469/2003 privind producerea și valorificarea legumelor și plantelor ornamentale de seră, întrucât unele dispoziții ale acesteia sunt reglementate prin prezentul proiect, iar altele fac obiectul Legii nr.305/2003 privind organizarea pieței de flori și plantelor ornamentale.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Raportul comisiei a fost adoptat în unanimitate în ședința din 20 martie 2007.

Proiectul de lege este de competența decizională a Camerei Deputaților.

În urma dezbaterii, comisia propune admiterea cu modificări a proiectului de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

La dezbateri generale, dacă doriți?

Vă rog, domnul deputat Mocanu, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.

 
   

Domnul Vasile Mocanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Avem în fața noastră, pentru dezbatere și adoptare, un proiect de o importanță deosebită, dat fiind faptul că, de data aceasta, acest proiect de lege vine și completează și modifică Legea nr.312 privind nivelul maxim al substanțelor remanente nitrați, nitriți, care sunt foarte dăunătoare pentru sănătatea oamenilor.

Aceste legume sunt consumate atât de copii, cât și de oamenii în vârstă și nelimitarea și neimpunerea unor tehnologii deosebite pentru producerea și valorificarea legumelor, ar duce la îmbolnăvirea fără cunoștință a întregii populații care consumă aceste legume.

Desigur că acest proiect de lege vine și reglementează și abrogarea Legii nr.469 privind unele aspecte ale floriculturii și, de aceea, Grupul Partidului Social Democrat din Camera Deputaților propune adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții? Nu mai sunt.

Trecem la dezbaterea pe articole.

La titlul legii, dacă există obiecții, observații? Nu există. Adoptat.

De la poz.2 până la poz.10, cu amendamentele admise la comisie, dacă există obiecții, sau observații? Nu există. Adoptate.

Da la poz.11 până la poz.20, cu amendamentele adoptate de către comisie, dacă există obiecții, observații? Nu există. Adoptate.

De la poz.21 până la poz.25, texte nemodificate, există obiecții, observații? Nu există. Adoptate.

Dacă există obiecții, observații cu privire la anexă? Nu există. Adoptată.

Proiectul de lege rămâne pentru ședința de vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru susținerea financiară de către statul român a Schitului românesc Prodromu - de la Muntele Athos (rămas pentru votul final).  

16. Proiectul de Lege pentru susținerea financiară de către statul român a Schitului românesc Prodromu, de la Muntele Athos.

Dacă, din partea inițiatorilor, dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește.

Dacă, din partea comisiei sesizate în fond? Vă rog.

   

Domnul Alexandru Mocanu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare alocarea anual a unei sume în lei echivalente cu 250.000 de euro pentru Schitul românesc Prodromu - de la Muntele Athos.

Acest sprijin financiar în lei ar urma să fie folosit pentru acoperirea cheltuielilor de restaurare, reparare și întreținere a clădirilor din incintă și a celor patru biserici, pentru realizarea de materiale cu caracter de promovare, precum și pentru susținerea activităților monahilor acestui așezământ.

La întocmirea raportului, membrii comisiei noastre au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, precum și avizul Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, de asemenea, favorabil.

Doresc să vă informez că Guvernul susține adoptarea proiectului de lege, sub rezerva completării art.3, rezervă de care Comisia a ținut cont și a reformulat în sensul solicitării Guvernului.

Astfel, în urma dezbaterii proiectului de lege pentru susținerea financiară de către statul român a Schitului românesc Prodromu - de la Muntele Athos, comisia propune plenului Camerei Deputaților aprobarea acestuia, cu amendamentele din anexă.

Fac precizarea, stimate domnule președinte și stimați colegi, că cele cinci amendamente din anexa pe care o aveți la raport sunt în exclusivitate amendamente de tehnică legislativă și unul singur pentru o mai bună claritate a textului. Cu alte cuvinte, nimic de fond.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

Din partea Grupului Partidului Social Democrat, domnul Dumitriu.

 
   

Domnul Mihai Dumitriu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am emoții. Mă bucur, într-adevăr, că la o zi mare, în sfintele sărbători de Paște, s-a ajuns la un consens, să se aloce o sumă pentru menținerea comunităților de călugări, deci a bisericilor și a construcțiilor, pe muntele sfânt Athos.

După cum știți, aceste lăcașuri de cult au fost construite de-a lungul vremii de foarte mulți domnitori și boieri români. Foarte multe însă sunt rămase în paragină. Să știți că nu este ușor. Țara gazdă de acolo...eu vă spun ca unul care am fost acolo, nu ne vede cu ochi buni, sau nu vede cu ochi buni alte țări să aibă biserici pe teritoriul Muntelui Athos. Este impresionant însă că Rusia are o grijă deosebită de mănăstirile sale, strălucesc extraordinar, alocă fonduri extraordinare. Deci, își mențin acolo continuitatea asta rusească, dacă vreți, pe Muntele Athos.

suma respectivă nu e pentru întreținerea călugărilor, a comunităților călugărești, pentru că ei au cu ce să se întrețină și nu cred eu că ei trăiesc și au nevoie de această sumă, ci pentru menținerea bisericilor și chiliilor care sunt pe Muntele Athos. Vă rog să rețineți un lucru: suntem văduviți și de faptul că bisericilor și chiliilor românești nu li s-a acordat rangul de mănăstire, ci rangul de schit. Deci, respectiva comunitate de acolo, respectivele complexe bisericești de acolo nu fac parte din consiliul de administrație al împărțirii banilor. Schitul nostru este subordonat unei mănăstiri grecești și de acolo li se alocă fonduri printre degete.

Este un lucru extraordinar și mă bucur, într-adevăr, că cei care au avut această inițiativă și faptul că Senatul a aprobat, și eu cred că și dumneavoastră o să faceți acest lucru.

Eu vă mulțumesc frumos și să vă dea Dumnezeu gânduri bune.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul deputat Frâncu.

 
   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Vreau să salut și eu această inițiativă a colegului meu liberal Cătălin Micula, este de fapt însă o inițiativă a noastră, a tuturor, și prin votul dumneavoastră veți reînnoda într-un fel tradiția ca românii să ajute la dezvoltarea vieții monahale de pe Muntele Athos.

Cred că poate Guvernul României ar trebui să țină cont de faptul că acolo există condiții prielnice, după ce se vor reface acele clădiri, să se solicite poate transformarea acestui schit chiar în mănăstire, pentru că este foarte important ca și noi, românii, să avem acolo o mănăstire, și cu toate avantajele care decurg de aici, atât în ceea ce privește viața monahală, spirituală, dar și turismul.

Cred că este o măsură binevenită, pe care toată lumea o salută, mai ales că, iată, o discutăm în această săptămână deosebită.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Are cuvântul domnul Valeriu Tabără.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Grupul Partidului Democrat salută această inițiativă legislativă și cred că ea vine la timp, ca să nu spunem prea târziu, pentru că la Muntele Athos, și nu numai la Muntele Athos, ci și în alte zone ale globului, România a pierdut de-a lungul anilor extrem de importante centre de valori naționale și de prezență a ei. Cred că Muntele Athos nu înseamnă numai un lăcaș monahal, înseamnă valori spirituale și până la urmă înseamnă prezența noastră acolo, cu valori care ne caracterizează ca națiune. Și acesta este lucrul cel mai important.

Legea vine și pe fondul unui reportaj care a fost ieri la televiziune, dacă nu mă înșel la TVR 2, extrem de sugestiv și mai ales reamintind ceea ce s-a întâmplat de-a lungul zecilor de ani în care România nu a intervenit, pierzând alte câteva locuri acolo. Cred că ar fi important ca România, în relațiile pe care le are la această dată cu partenerii noștri greci din Uniunea Europeană, să reașeze aceste lăcașuri pe locurile și la nivelurile de recunoaștere la care sunt și celelalte lăcașuri de cult.

Aș saluta, tot aici, n-am intervenit la legea respectivă, și cea privind reglementările privind mormintele eroilor din străinătate. Și vreau să vă spun că, fiind în Slovacia săptămâna trecută, mi se reamintea de către colegii slovaci că mormintele și cimitirele pe care le avem acolo, și nu sunt puțini cei care au murit și au murit până la urmă pentru acest popor, sunt într-o oarecare paragină și cred că este momentul să intervenim.

Pe de altă parte, cred că astfel de reglementări juridice va trebui să dezvoltăm și să le așezăm astfel încât valorile naționale, oriunde ar fi ele, să fie readuse la viață și, mai ales, să ne reprezinte.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Are cuvântul domnul deputat Giurgiu.

 
   

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Iată așadar că sper să reușim să sprijinim comunitatea românească de pe Muntele Athos, cu toate că, așa cum s-a spus aici, deocamdată nu avem mănăstire, și cred că o prioritate a statului român ar fi înființarea unei mănăstiri pe Muntele Athos, atâta vreme cât avem călugări, care sunt nevoiți în acest moment să slujească, ca să spun așa, la alte biserici, cum ar fi cele grecești și rusești, chiar și sârbii au acolo mănăstiri, în așa fel încât ar trebui și noi să luptăm, statul român să lupte pentru a înființa o mănăstire și, de asemenea, să păstreze ceea ce au dobândit pe parcursul timpului. Există mănăstiri create de către voievozii români și noi ar trebui să ne îngrijim și să vedem ce putem face pentru a veni în rândul comunității ortodoxe și a crea o mănăstire acolo, fiindcă resurse umane sunt acolo, mă refer la călugării care deocamdată la Prodromu sunt doar 28, dar pe tot muntele, la fiecare mănăstire există călugări români și care abia așteaptă o propunere a statului român pentru a înființa o mănăstire și a fi și noi reprezentați acolo la cel mai înalt nivel.

Așa cum s-a spus aici, deocamdată avem doar obligații și puține drepturi pe Muntele Athos. Sperăm să reușim să avem o mănăstire și să participăm, să avem toate drepturile pe care le conferă o mănăstire pe Muntele Athos.

Vă mulțumesc. Și sperăm să treacă acest proiect de lege.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Atrag atenția că ar trebui să ia cuvântul câte un reprezentant din partea fiecărui grup, dar fiind o situație deosebită, după sărbătorile pascale, în limita timpului, v-aș ruga să răstrângeți și să vorbească toți vorbitorii.

 
   

Domnul Mihăiță Calimente:

Domnule președinte,

Aș vrea să spun câteva cuvinte în legătură cu această situație, pentru că ea este puțin mai complicată. Deci, aici, nu statul român, ci statul grec trebuie să trateze această problemă, și în primul rând Patriarhia noastră și cu Patriarhia ecumenică de la Constantinopol, pentru că, nu știu dacă știți, dar întreaga biserică ortodoxă a Greciei nu are un alt patriarh în afara celui ecumenic de la Constantinopol, Bartolomeu I.

Conflictul care există de peste o sută și ceva de ani între statul român și Muntele Athos derivă din timpul domniei lui Cuza, când aproximativ 25% din suprafața Principalelor Unite erau închinate Muntelui sfânt, Muntelui Athos, Patriarhiei ecumenice și mănăstirilor de la Ierusalim.

În timpul domniei lui Carol I, s-a încercat ca statul român să răsplătească prin bani și a fost o sumă importantă pe care călugării de la Muntele Athos nu au acceptat-o și acest conflict s-a perpetuat și în perioada interbelică. Practic, statului român i-a fost interzis accesul la documentele care există acolo, pentru că începând de la Alexandru cel Bun și de la primii Basarabi, suntem fondatori ai unor mănăstiri de acolo, nemaivorbind de daniile care s-au făcut în mod repetat. Pentru că de la căderea țărilor din sudul Dunării sub stăpânirea otomană, practic, principii celor două țări românești au fost cei care au întreținut atât Muntele Athos, cât și Patriarhia de la Constantinopol și locurile sfinte de la Alexandria. Acolo sunt documente de valoare care privesc istoria noastră și la care noi încă n-avem acces și cred că pe calea acestei legături, să spunem, între biserica ortodoxă română, Patriarhia Română și Patriarhia de la Constantinopol, relațiile trebuie îmbunătățite, pentru că altfel va fi foarte greu, statul grec nu cred că ne va ajuta prea mult, pentru că s-au mai făcut încercări în acest sens, acolo existând și o problemă foarte importantă minorității... a aromânilor care sunt în nordul Greciei, în toți Munții Pindului, și pe care statul grec nu-i recunoaște ca minoritate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

Din partea Grupului P.R.M., domnul Moisoiu.

 
   

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În primul rând, "Hristos a înviat!" din partea Grupului P.R.M., pentru că sunt primul dintre reprezentanții Grupului PRM care ia astăzi cuvântul după sfintele Paște, sau în cea de-a treia zi a Sfintelor Paști. (I se răspunde "Adevărat a înviat!")

În legătură cu proiectul, inițiativa legislativă pe care o discutăm în clipa de față, aș dori să subliniez niște aspecte, și anume faptul că, vedeți, s-au spus aici niște lucruri care sunt și mai generale, și mai particulare, și reale și mai puțin reale. Adevărul aceste acesta: că nu se dorește ca pe Muntele Athos să există și a 24-a mănăstire, respectiv mănăstirea care să aparțină românilor, pentru că fondurile care sunt alocate mănăstirilor de pe Muntele Athos se împart la un număr mai mic, la 23.

În condițiile acestea, este normal ca acest schit, această mănăstire, de fapt, care este românească, pe Muntele Athos, trebuie cumva susținută. Inițiativa legislativă prevede în sensul acesta dirijarea unor fonduri direct către această biserică, către acest sfânt lăcaș care există pe Muntele Athos, deci schitul românesc Prodromu.

Am avut onoarea să mă duc acolo, dacă mă ajută Dumnezeu am să mai ajung poate acolo, la Prodromu, și să văd această mică mănăstire, modul în care va putea să prospere, cu ajutorul nostru.

Noi avem încrederea că toată lumea privește cu bunăvoință acest sprijin de care schitul românesc Prodromu de pe Muntele Athos are nevoie din partea României și, ca atare, ne exprimăm încrederea că votul nostru, al tuturor grupurilor parlamentare, va fi în favoarea unui asemenea sprijin.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Mulțumesc.

Domnul Amarie, din partea Grupului P.S.D.

Urmează domnul Popa, din partea Grupului Partidului Conservator, și încheiem dezbaterile generale.

 
   

Domnul Constantin Amarie:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sper să nu considerați un abuz că în a treia zi de Paște vorbim în legătură cu cele sfinte, dar chiar că este o chestiune, o problemă deosebit de importantă, așa cum s-a relevat în discuțiile colegilor noștri.

Remarcabil la Athos este faptul că aproape că nu există lăcaș de cult în care domnitorii români, Țările Române și contemporaneitatea să nu-și fi adus o contribuție în dotarea lor cu odoare bisericești, cu carte sfântă, cu fonduri, cu construcții și așa mai departe.

Iată că ne aflăm în contemporaneitate, când în mod remarcabil, aș putea spune, în capătul Peninsulei Halcidice se află schitul Prodromu, schit românesc unde viețuiesc 28 de călugări al cărui principiu de viață este "Ora et labora".

Am fost acolo și eu, veți merge și dumneavoastră probabil, pentru că este datoria fiecărui creștin o dată în viață să ajungă la Athos, și am fost impresionat, împreună cu colegii deputați cu care am vizitat, de ceea ce au realizat cei 28 de călugări, cărora nu le lipsește personal nimic, pentru că știu să ducă o viață în modestie, dar care se nevoiesc pentru construcțiile care există acolo și a căror contribuție românească este remarcabilă.

De asemenea, alături de Prodromu, se mai constituie un schit la Athos, Schitul Lacuri, care și aceste are mare nevoie de susținere financiară. Dar Athos-ul are o constituție, o constituție foarte strictă, așa cum sunt toate constituțiile, spre fericirea sau spre nefericirea noastră, acea constituție nu poate fi încălcată, precum Constituția României.

De aceea, schitul românesc este subordonat unei mănăstiri grecești. Trebuie să recunoaștem și realitatea văzută pe teren. Călugării ortodocși întru ortodoxia noastră greci sunt deosebit de naționaliști. Un novice la Athos poate să stea și doi ani, și trei ani și nu e sigur că va căpăta din partea statului grec, din partea Patriarhiei, statul de membru al comunității. De aceea, trebuie cu mare atenție să urmărim modul în care acești bani vor ajunge, pentru că dacă e să folosim un termen din finanțe, schitul Prodromu nu este ordonator principal de credite. Banii vor ajunge la mănăstirea mamă, dar nu se știe cât vor ajunge și la schitul românesc. E o chestiune în care trebuie să se implice Guvernul, oamenii politici care la ora actuală au puterea să o facă, și este o chestiune care trebuie să fie reglată de la autoritate de stat la autoritate de stat.

Eu cred că nu este pierdută partida ca să se facă niște demersuri serioase, începând cu Parlamentul, ca acest schit să capete statutul de mănăstire, așa cum întreaga istoria a creștinismului românesc și a susținerii Athosului o merită, ca o recunoaștere pentru contemporaneitate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnul Popa.

 
   

Domnul Nicolae Popa:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor,

Este adevărat, Grupul parlamentar al Partidului Conservator a susținut și proiectul de lege atunci când s-a pus problema sprijinirii românilor de pretutindeni, va fi de acord și cu acest proiect de lege privind susținerea financiară a schitului românesc Prodromu de la Muntele Athos. Și spun acest lucru pentru că de multe ori scăpăm din vedere lucruri importante care aparțin poporului român. Și trebuie să felicit aici echipa de inițiatori, grupul de inițiatori ai Partidului Național Liberal, domnul deputat Micula, domnul deputat Pușcă și domnul deputat Timiș, care s-au gândit la acest lucru, pentru că vreau să vă spun, în majoritatea exemplelor pe care le avem noi la îndemână, să știți că patrimoniile de cult și patrimoniile culturale sunt susținute și sprijinite de guvernele respective.

Uitați-vă dumneavoastră, patrimoniile de cult și culturale pe care le avem noi din altă parte sunt susținute de guvernele respective cu bani grei. De ce? Pentru că ei vor să aibă rădăcini la noi aici. Și atunci noi de ce să nu avem rădăcini în altă parte și de ce să nu sprijinim și noi aceste patrimonii de cult și culturale?

De aceea, spunea antevorbitorul că trebuie să urmărim dacă Ministerul Finanțelor va acorda sumele necesare sau nu. Și aici aș ruga grupul de inițiatori, cei trei pe care i-am amintit mai înainte, să urmărească, pentru că avem experiențe triste în Parlamentul României când am adoptat legi, au fost promulgate de președintele României și nu au fost respectate, nu s-au acordat fondurile financiare, am pierdut din vedere acest lucru și iată că am ajuns la situații neplăcute, așa cum a fost și cu Fundația Gojdu, unde din neglijența noastră, din neglijența statului român, am pierdut sume importante care trebuiau să revină acelor tineri meritorii care ar fi trebuit să fie susținuți prin burse, așa cum s-a stabilit prin cadrul fundației.

Noi, Grupul parlamentar al Partidului Conservator, vom susține acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

Dacă la titlu există observații. Nu există. Adoptat.

Dacă de la poziția 2 până la poziția 5, împreună cu amendamentele adoptate de către comisie, există obiecții sau observații? Nu există. Adoptate.

Proiectul de lege se va supune votului final într-o ședință ulterioară.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.111/2006 privind finanțarea unor proiecte de investiții care necesită o perioadă mai lungă de un an până la finalizare (rămas pentru votul final).  

Pct.17. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.111/2006 privind finanțarea unor proiecte de investiții care necesită o perioadă mai lungă de un an până la finalizare.

Potrivit prevederile art.115 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Din partea inițiatorului, dacă există intervenții. Nu există.

Da. Vă rog.

Din partea comisiei, vă rog.

   

Domnul Alexandru Mocanu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare instituirea unor măsuri privind finanțarea unor proiecte de investiții, precum și a cheltuielilor asimilate acestor proiecte, care necesită o perioadă mai lungă de un an până la finalizare, având ca beneficiari ordonatori principali de credite ai bugetului de stat.

La întocmirea raportului s-au avut în vedere de către membrii comisiei noastre avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, ale Comisiei juridice, de disciplină și imunități și ale Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare.

Fac mențiunea că la lucrările comisiei au participat 23 din totalul de 27 de membri ai comisiei. Raportul a fost adoptat cu unanimitatea voturilor celor prezenți, în forma adoptată de Senat.

Fiind vorba de procedură de urgență, vă propun ca termen cinci minute pentru dezbateri.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Mulțumesc.

Supun la vot timpul propus de către biroul comisiei.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate de voturi, timpul afectat dezbaterilor a fost adoptat.

Potrivit art.106 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, "Camera Deputaților trece la dezbaterea pe articole a proiectului sau a propunerii legislative numai atunci când în raportul comisiei sesizate în fond există amendamente admise sau respinse".

Având în vedere că nu există astfel de amendamente, proiectul de lege va urma să fie supus votului final într-o ședință ulterioară.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.112/2006 privind abrogarea Ordonanței Guvernului nr.6/1997 pentru aprobarea menținerii valorii cotei de participare a României la capitalul Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare, vărsată în monedă națională și existentă în contul Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare la Banca Națională a României la data de 30 iunie a fiecărui an precedent (rămas pentru votul final).  

18. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.112/2006 privind abrogarea Ordonanței Guvernului nr.6/1997 pentru aprobarea menținerii valorii cotei de participare a României la capitalul Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare, vărsată în monedă internațională și existentă în contul Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare la Banca Națională a României, la data de 30 iunie a fiecărui an precedent.

Potrivit prevederilor art.115 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Din partea inițiatorului, dacă există observații. Nu există.

Din partea comisiei raportoare, vă rog.

   

Domnul Alexandru Mocanu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare abrogarea Ordonanței nr.6/1997 pentru aprobarea menținerii valorii cotei de participare a României la capitalul Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare, vărsată în monedă națională și existentă în contul Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare la Banca Națională a României, la data de 30 iunie a fiecărui an precedent, aprobată cu modificări prin Legea 91/1997.

La întocmirea prezentului raport am avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ ce ne-a fost transmis cu adresa nr.1693 din 13 decembrie 2006.

La lucrările comisiei au participat 23 de deputați din totalul de 27 de membri ai comisiei. Raportul a fost adoptat cu unanimitate de voturi, după cum fac mențiunea că a fost adoptat și de Senat în 8 martie anul curent. Și propunem Camerei Deputaților să-l adoptăm în forma în care a fost adoptat și de către Senat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

La dezbateri generale, din partea grupurilor dacă dorește cineva să intervină. Nu dorește nimeni să intervină.

Potrivit art.106 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, "Camera Deputaților trece la dezbaterea pe articole a proiectului sau a propunerii legislative numai atunci când în raportul comisiei sesizate în fond există amendamente admise sau respinse."

Întrucât astfel de amendamente nu există, proiectul de lege va fi supus votului final într-o ședință ulterioară.

 
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.123/2006 pentru aprobarea acordării sprijinului financiar producătorilor agricoli din sectorul vegetal, zootehnic, al îmbunătățirilor funciare și al organizării și sistematizării teritoriului. (retrimis comisiei)  

19. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.123/2006 pentru aprobarea acordării sprijinului financiar producătorilor agricoli din sectorul vegetal, zootehnic, al îmbunătățirilor funciare și al organizării și sistematizării teritoriului.

Potrivit prevederilor art.115 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Din partea inițiatorului, dacă există intervenții. Nu există.

Din partea comisiei raportoare.

   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă prezint raportul asupra Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.123/2006 pentru aprobarea acordării sprijinului financiar producătorilor agricoli din sectorul vegetal, zootehnic, al îmbunătățirilor funciare și al organizării și sistematizării teritoriului.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere în fond în procedură de urgență cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.123/2006 pentru aprobarea acordării sprijinului financiar producătorilor agricoli din sectorul vegetal, zootehnic, al îmbunătățirilor funciare și al organizării sistematizării și teritoriului.

Ordonanța de urgență are ca obiect de reglementare aprobarea acordării sprijinului financiar producătorilor agricoli din sectorul vegetal, zootehnic, al îmbunătățirilor funciare și al organizării și sistematizării teritoriului.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Raportul Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a fost adoptat, în unanimitate, în ședința din 28 și 29 martie 2007.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 6 martie 2007.

Proiectul de lege este de competența decizională a Camerei Deputaților.

Comisia propune admiterea cu modificări a proiectului de lege.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

V-aș ruga să propuneți și timpii de dezbatere, domnule președinte.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Cinci minute.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Cine este pentru 5 minute?

Împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate de voturi, timpul de dezbatere a fost aprobat.

Are cuvântul, din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Timar Liviu.

 
   

Domnul Liviu Timar:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr.123 este o ordonanță foarte importantă, având în vedere că ea reglementează formele de sprijin care se acordă producătorilor agricoli în anul 2007 atât în sectorul vegetal, cât și în sectorul zootehnic și în sectorul de îmbunătățiri funciare.

Ceea ce aș vrea eu să subliniez este că, din păcate, a trecut un semestru din anul 2007 și, efectiv, în agricultura românească nu se întâmplă aproape nimic. Spun aproape nimic, fiindcă, dacă în sectorul vegetal, spunem că se subvenționează motorina cu 10.000 lei per litru de motorină și materialul săditorului viticol și pomicol, în rest, absolut nimic.

Nu mai vorbesc despre sectorul zootehnic unde, deși a apărut o hotărâre de Guvern care a fost publicată în Monitorul Oficial, ea iarăși nu se derulează la nivelul teritoriului. Este o mare problemă pe care o avem.

Probabil, mulți care am venit astăzi am văzut, și cei care venim dinspre Brașov spre București, niște lanuri de rapiță, unele foarte frumoase, înflorite, iar pe cealaltă parte a drumului vedeți niște rapiță care a iernat foarte bine, a plecat în tijă, și nu produce sau nu va produce aproape nimic. Acest lucru se datorează lipsei de fonduri, lipsei îngrășămintelor chimice care, proprietarul nu că n-a știut că trebuie le dea, n-a avut fondurile necesare.

Este mare păcat că s-au făcut mari investiții, iar pe aceste parcele mari nu se obține nicio producție în acest an.

Eu cred că domnul ministru Remeș va trebui să se miște foarte repede, și trebuie să miște ceva în Ministerul Agriculturii, fiindcă nu este în regulă ca un trimestru să nu se întâmple absolut nimic.

Faptul că sunt multe probleme, colegii mei au analizat într-adevăr, și noi, și propunem retrimiterea la comisie, fiindcă trebuie într-adevăr luate unele măsuri urgente în perioada imediat următoare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Nicolae Popa, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator.

 
   

Domnul Nicolae Popa:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor colegi,

Și noi susținem retrimiterea la comisie, propusă de domnul deputat Timar.

De ce? Pentru că am scăpat din vedere acordarea de ajutoare financiare, că așa se spune acum, sau sprijin financiar, că nu se mai spune subvenții. Am fost atenționați să nu mai folosim acest termen, pentru că este demodat, odată cu intrarea noastră în Uniunea Europeană.

Aici trebuie să avem în vedere promovarea unor programe a produselor agricole primare și procesate, și totodată trebuie să avem în vedere și acordarea de ajutoare financiare sau sprijin financiar celor din industria alimentară.

De aceea, găsesc justificată cererea Grupului parlamentar al P.S.D., de a fi retrimis la comisie acest proiect de lege, Ordonanța nr.123/2006, în așa fel încât să facem corecțiile și îmbunătățirile de rigoare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog, părerea comisiei cu privire la punctul de vedere al inițiatorului.

 
   

Domnul Toke Istvan (secretar de stat, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale):

Domnule președinte,

Guvernul este de acord cu retrimiterea propunerii legislative, a aprobării ordonanței, la comisie.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Comisia, vă rog.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Absolut, mai ales acum, în momentul respectiv, considerând și că nivelurile de susținere ale agriculturii, prin această ordonanță, sunt atât de mici în raport cu ceea ce s-a făcut altădată, și sperăm ca ministerul să vină mâine la comisie, după masă, să putem să completăm și să mărim cifrele pe care le avem acolo, inclusiv la soia clasică. După aceea, o să discutăm la toamnă, să vedem cât obținem.

De acord, și putem să rezolvăm problema într-o săptămână.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Deci, supunem la vot retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege.

Cine este pentru?

Împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri?

Cu un vot împotrivă, retrimiterea a fost adoptată.

Termen: o săptămână.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind reorganizarea terenurilor agricole (rămasă pentru votul final).  

Propunerea legislativă privind reorganizarea terenurilor agricole.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește.

Din partea comisiei sesizate în fond.

   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă prezint raportul asupra Propunerii legislative privind reorganizarea terenurilor agricole.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere pe fond cu Propunerea legislativă privind reorganizarea terenurilor agricole.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare instituirea unor proceduri privind reorganizarea terenurilor agricole, comasare, în scopul realizării unei agriculturi performante și competitive pe suprafețe mai mari.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate de voturi, înregistrându-se 21 de voturi pentru și un vot împotrivă, în ședința din 27.03.2007.

Propunerea legislativă este de competența decizională a Camerei Deputaților.

Comisia propune admiterea cu modificări a propunerii legislative privind reorganizarea terenurilor agricole.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Am înțeles că la dezbateri generale nu dorește nimeni să ia cuvântul.

Da, vă rog, mă scuzați, n-am observat!

 
   

Domnul Sandor Tamas:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Reorganizarea terenurilor agricole nu este o problemă nouă în România, și nici în Europa.

Cu permisiunea domniilor voastre, aș face o recapitulare foarte sumară, prima dată în țara noastră.

În secolul al XIX-lea și începutul secolului XX au avut loc reorganizări prin comasare, care au contribuit la crearea gospodăriilor de elită, unde au fost folosite cele mai noi realizări din domeniul agricol.

Aceste terenuri reorganizate au făcut posibilă mecanizarea agriculturii, ridicând productivitatea muncii în aceste ferme constituite prin comasări. Aceste restructurări de domenii agricole au făcut posibile dezvoltarea agriculturii mecanizate.

În cursul secolului al XX-lea, datorită creșterii populației, precum și a succesiunilor, aceste terenuri comasate au fost fărâmițate, până la colectivizarea forțată a agriculturii.

În vederea creării unor gospodării viabile, este necesară o unificare, prin reorganizarea terenurilor agricole de suprafețe reduse, obținând loturi de teren pe care să fie posibilă desfășurarea unei agriculturi care să poată face față exigențelor competiției interne și internaționale.

Aceste cerințe sunt reglementate, într-adevăr, dar numai parțial, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.108/2001 privind exploatațiile agricole, precum și prin Legea nr.36/1991 privind societățile comerciale și alte forme de asociere în agricultură.

La nivel european, este arhicunoscut faptul că numai 4% din populația Uniunii Europene se ocupă de agricultură. Comparativ, trebuie să subliniem că, în România, oficial 35% din populație se ocupă de agricultură, iar neoficial estimăm peste 50% din populație care se ocupă de agricultură.

Revenind la partea mai dezvoltată a Europei, cunosc și domniile voastre foarte bine exemplul Elveției, de pildă, țară care practică la un nivel ridicat, eficient agricultura, datorită și practicii regrupării terenurilor agricole.

Trebuie să subliniem și faptul că plenul Consiliului Europei a adoptat anul trecut o rezoluție care încurajează regruparea terenurilor agricole. Câteva fragmente, dacă-mi permiteți, din formularea acestei rezoluții: "Adunarea consideră ", adică Adunarea Consiliului Europei, "că regruparea terenurilor crește eficiența exploatării agricole a terenurilor, optimizează folosința lor și îmbunătățește condițiile și standardele de viață ale comunităților rurale".

În consecință, Grupul parlamentar al U.D.M.R. susține această inițiativă legislativă, desigur cu propunerile adoptate de către Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice din Camera Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul Dumitriu, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

S-au mai înscris la cuvânt domnul Amarie, domnul Tabără, domnul Giurgiu.

 
   

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Stimați colegi,

În primul rând, aș dori să-mi exprim respectul pentru inițiatorii acestei legi, în primul rând pentru domnul Kelemen Attila, pe care, de altfel, am făcut și public faptul că l-aș fi dorit să fie ministrul agriculturii, chiar dacă eu sunt de la P.R.M., evident.

De asemenea, sunt de acord că ideea acestei reorganizări a terenurilor agricole este bună. Dar, ca orice altă idee în ceea ce privește reorganizări ale terenurilor, reîmpărțirea terenului, s-a adeverit, încă odată, proverbul că "iadul este pavat cu intenții bune".

De ce spun asta? Pentru că acestui proiect de lege îi lipsește, în primul rând, o susținere guvernamentală. Un asemenea proiect de lege, o asemenea intenție necesită un efort guvernamental conjugat, deci nu numai din partea Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, dar și din partea administrației și din partea justiției.

Atât timp cât nici măcar Ministerul Agriculturii, în vechea sa formulă, nu și-a dat un acord favorabil pentru o asemenea inițiativă legislativă, cred că ea cade de la sine.

Trebuie să avem în vedere și faptul că în fruntea Ministerului Agriculturii, se află o persoană cu un caracter aparte, un om puternic, un ministru care desigur va dori să fie întrebat și să-și dea acordul cu privire la această lege, care va modifica poate fundamental, ar putea modifica fundamental dezvoltarea agriculturii.

Deci, atât timp cât nu avem și o colaborare din partea domniei sale, măcar un punct de vedere al acestui nou ministru, nu cred că putem vota această lege.

Fac, totodată, precizarea că susținerea mare de care s-a bucurat legea în comisie s-a cam obținut, după cum bine știm, pe ultima sută de metri, probabil din același respect și față de idee, dar și față de inițiatori.

Or, eu nu cred că este cazul să generăm un nou scandal cu privire la reorganizarea terenurilor în zona agriculturii.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul Valeriu Tabără.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Stimați colegi,

Fără să vin în contradicție cu colegul Dumitriu, eu îi recunosc această atitudine și ca poziție, pentru că, și o spun și eu, chiar în calitate de coautor al acestei legi, că ea nu rezolvă toate problemele, cum nu va rezolva toate problemele nici legea anterioară. Dar ele se corectează, se completează reciproc, și eu aș spune că una dintre problemele viitoare, pentru a realiza această construcție de exploatații agricole, poate că ar trebui să fie modificarea Codului civil, tocmai moștenire, așa cum au făcut-o unele landuri din Germania.

Cert este că nicio măsură care prevede această comasare și această adunare la un loc a terenurilor destinate agriculturii nu este prea puțin făcut. Eu zic că trebuia mai demult timp asigurate surse financiare și, mai ales, un management al comunităților locale. Și aici joacă un rol important, inclusiv primăriile și administrațiile locale, care trebuie să se implice mai mult în ceea ce înseamnă schimburile de teren și mai ales comasarea și reorganizarea producției din jurul localității. Este sistemul german aplicat din 1953.

Acesta este motivul pentru care susținem această inițiativă legislativă, și cred că ea va completa și va contribui într-o oarecare măsură, sigur și în funcție de mijloacele financiare care vor fi puse la dispoziție, la comasarea de terenuri și la reformularea exploatațiilor agricole cu un grad mai mare de performanță.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Mulțumesc.

Are cuvântul domnul deputat Giurgiu.

 
   

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulțumesc.

Noi am avut mai multe proiecte și inițiative legislative la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice în ceea ce privește comasarea terenurilor, fiindcă este necesar. În România avem peste 45 de milioane de parcele și evident că va trebui să vedem cum facem ca să venim în sprijinul proprietarilor.

Evident că nu mai putem să-i obligăm să se asocieze, să comaseze terenurile, decât să creăm un cadru legal prin care să poată să intre, de bunăvoie și nesiliți de nimeni, să participe la o comasare.

Chiar dacă va fi greu să credem că acest proiect de lege rezolvă problema, totuși este un pas înainte și pe parcurs poate o să venim în completare, și încet, încet să încercăm să facem în așa fel încât parcelele din România să fie mult mai mari, și să poată să fie lucrate modern. Dar pentru asta trebuie fonduri, trebuie, într-adevăr, așa cum au spus și colegii mei, să fie o implicare mai mare a Ministerului Agriculturii.

Noi, cei din comisie, întotdeauna o să fim de acord cu propunerile care duc la îmbunătățirea situației, dar evident că o să mai avem mult de lucru.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul deputat Amarie, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

 
   

Domnul Constantin Amarie:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Dacă nu greșesc, cred că este a doua intenție de a se promova acest proiect de lege, și de ambele dăți s-a subliniat faptul că ideea este excelentă, dar nu se poate.

Acum, eu nu sunt specialist în chestiuni de agricultură, și împreună cu colegii din grupul parlamentar, care se pricep foarte bine la aceasta, am dezbătut problema. Sunt, într-adevăr, o serie de lucruri care, prin aplicarea acestui proiect, ar da naștere la multe, multe alte probleme.

Totuși, în practică, noi ne confruntăm la ora aceasta cu următoarea situație, pe care eu vreau să v-o aduc la cunoștință, din realitatea județului Teleorman, al cărui deputat sunt, în sensul că, dacă a funcționat libera circulație a terenurilor, o serie de oameni bine intenționați au cumpărat diferite suprafețe de teren agricol, în parcela "X", "Y", "Z" ș.a.m.d., tarlaua, sola, așa cum este organizată.

La ora actuală, mai în toate comunele, satele, funcționează asociații agricole. În cel mai bun caz, printr-o convenție verbală, poate chiar scrisă uneori, dar fără valoare juridică, a avut loc o înțelegere între proprietarul a 30 - 50 sau 100 ha de teren, al cărui proprietar își are hectarele respective în zona asociației pe suprafața a 2.500 ha, și atunci a putut să facă ceva.

Dar știți foarte bine că pentru a accesa un program guvernamental, mai întâi de toate trebuie să se prezinte cu suprafața compactă și cu titlul de proprietate.

De asemenea, vă este cunoscut faptul cât costă o schiță cadastrală, întabularea, cartea funciară și actele notariale.

Ei bine, vorbim de promovarea fermei mici și mijlocii, vorbim de exploatații agricole, dar, din păcate, exploatațiile agricole la noi se reduc numai la marile asociații agricole pe scheletul fostelor C.A.P.-uri sau ale unor întreprinzători care au venit și au arendat mii și mii de suprafețe de teren, nelăsând nicio șansă unui proprietar de bună-credință, care posedă la ora asta între 30 și 100 ha și care ar putea să organizeze o asemenea exploatație.

Eu nu susțin că nu există probleme, dar presupun că ar fi foarte util ca specialiștii din toate partidele să se întrunească dacă doresc să facă ceva într-adevăr, și să cadă de comun acord asupra unui proiect care ar fi fezabil și pentru Guvern, și care ar fi aplicabil și ar duce la certa îmbunătățire a sistemului de proprietate în România.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Mai sunt și alte intervenții la dezbateri generale?

O nouă intervenție pe procedură.

 
   

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Având în vedere că toți vorbitorii au subliniat caracterul imperfect sau perfectibil al acestei legi, și având în vedere și faptul că noua reprezentare a ministerului lipsește, eu aș propune, totuși, reîntoarcerea acestui proiect de lege, a acestei propuneri legislative la comisie, pentru ca să ascultăm și un punct de vedere documentat al noului ministru.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da, este dreptul dumneavoastră să solicitați acest lucru.

Supun la vot propunerea Grupului parlamentar al P.R.M., de reîntoarcere la comisie a acestui proiect de lege.

Cine este pentru? 6 voturi pentru.

Este insuficient pentru a trece.

Deci, trecem la dezbaterea pe articole.

La titlul legii, dacă sunt obiecții, observații? Nu există.

Adoptat.

Pozițiile 1 până la poziția 10, cu modificările adoptate de către comisie.

Dacă există obiecții, observații? Nu există.

Adoptate.

Pozițiile 11 - 14.

Dacă există obiecții, observații? Nu există.

Adoptate.

Legea va fi supusă votului final într-o ședință ulterioară.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.104/2006 pentru modificarea alin.(3) al art.190 din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (rămas pentru votul final).  

Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.104/2006 pentru modificarea alin. (3) al art.190 din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Potrivit prevederilor art.115 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Punctul de vedere al inițiatorului, vă rog.

   

Domnul Ervin-Zoltan Szekely (secretar de stat, Ministerul Sănătății Publice):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

În urma aplicării Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, au apărut câteva probleme practice, pe care Guvernul dorește să le soluționeze.

Una dintre acestea este că sistemul se confruntă cu lipsa medicilor și se impune acordarea posibilității medicilor să lucreze până la 65 de ani.

O altă problemă a fost caracterul neclarificat al statutului directorului medical din unitățile sanitare cu paturi.

Celelalte modificări aduse acestui act normativ sunt de ordin tehnic, care nu vizează fondul reglementării, motiv pentru care solicităm să-l adoptați în forma pe care a adoptat-o comisia.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Din partea comisiei sesizate în fond, vă rog.

Iar la sfârșit, să propuneți și timpii pentru dezbatere, vă rog.

 
   

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru sănătate și familie este de acord cu această modificare a legii, întrucât este absolut benefică pentru sistemul de sănătate, așa după cum sublinia și domnul ministru Szekely.

Ca atare, vă propunem și vă rugăm să adoptați forma care a trecut prin comisie.

Iar ca timp de dezbatere propunem 5 minute, 1 minut de fiecare luare de cuvânt.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Supun la vot propunerea pentru timpul de dezbatere.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate de voturi, timpul a fost aprobat.

La dezbateri generale, din partea grupurilor parlamentare, există înscrieri?

Da, domnul deputat Nechita, vă rog.

 
   

Domnul Aurel Nechita:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Așa cum comentam și cu un an în urmă, exact în aprilie 2006, Legea nr.95 este de fapt pachetul de reformă în sănătate, pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea, conține numeroase omisiuni, și cu această ocazie, prin această Ordonanță de Guvern, plus amendamentele prezentate de comisie, încercăm să cârpim Legea nr.95 de fapt.

În acest sens, aș vrea să menționez doar câteva lucruri: în afară de opinia ministrului sănătății pentru modificarea statutului managerului, inclusiv a plății lui, am susținut împreună cu colegul meu, Ovidiu Brânzan, și am inițiat de acum un an o propunere la care au aderat foarte mulți colegi de-ai noștri, și anume ca medicii să fie pensionați la vârsta de 65 de ani, să aibă această opțiune. Dacă nu, să revină la prevederile Legii nr.19.

Am susținut acest lucru, pentru simplul motiv că sunt medic și știu că Facultatea de Medicină durează cel mai mult 6 ani, împreună cu cea de Arhitectură; știu foarte bine că rezidențiatul durează între 4 și 7 ani; și știu foarte bine că un medic iese specialist abia la 32 - 34 de ani, și nu are nici măcar loc de muncă, pentru că trebuie să dea un concurs și să ocupe undeva, într-un spital sau într-o unitate sanitară, un loc de muncă.

Vă dați seama că o femeie, conform actualei legi, o femeie medic ieșea la pensie după 25 de ani de meserie, deși țara aceasta învestea foarte mult în pregătirea lor ca medici.

Un medic bărbat avea marea șansă să iasă la 30 de ani de meserie, în așa fel încât la 60 de ani, ne-am confruntat întregul sistem sanitar, și pot să vă dau câteva exemple din țară, cu lipsa totală a unor medici specialiști în spitale.

Mi-aduc aminte, în 2004 eram secretar de stat, și în orașul Măcin, la spitalul respectiv, erau 9 medici, toți pensionabili. Deci, se închidea spitalul peste noapte. Și pot să vă dau multe exemple de acest gen. De aceea, susțin prevederile acestui proiect de lege care, practic, completează multe articole din Legea nr.95, legea reformei în sănătate.

Vă rog să o votați. Oricum, grupul nostru parlamentar al Partidului Social Democrat a susținut foarte multe amendamente și va vota pentru acest proiect de lege.

Asta nu înseamnă că nu sunt niște prevederi care poate ar trebui studiate mai cu atenție, în sensul în care merge spre descentralizarea sistemului de sănătate și, în același timp, centralizăm, să spunem, conducerea spitalelor, Ministerului Sănătății Publice în mod excesiv.

Probabil că moda în România este să centralizăm, întâi, și după aceea să descentralizăm.

Așa facem noi, românii.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Domnul Crăciunescu.

 
   

Domnul Grigore Crăciunescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Fără discuție că orice lege este perfectibilă. Este și cazul Legii nr.95.

Ceea ce este pentru mine foarte important, este că n-au trecut nici 5 ani, nici 7, ci foarte repede am încercat să îndreptăm acele lucruri care la vremea respectivă poate n-au fost sesizate, nici într-un caz făcute cu rea intenție.

N-aș face decât o completare sau poate o precizare la ceea ce spunea colegul meu, domnul deputat Nechita, și anume că medicii pot ieși la 65 de ani la pensie, dar cei care doresc se pot pensiona, conform Legii nr.19, adăugându-se în fiecare an acele 6 luni la vechime.

Aș spune că acest proiect de lege mai face un lucru foarte bun. Știm cu toții cum arată unitățile sanitare, începând de la cabinetele medicale din mediul rural, dispensarele medicilor de familie, până la unitățile spitalicești mari, din marile orașe.

Deși noi am votat anul trecut Legea vânzării cabinetelor medicale pentru medicii de familie, vă pot spune că această lege se aplică foarte puțin, ca să nu spun că nu se aplică.

Am participat la multe ședințe în consiliile locale, la comune, și există reticențe, mai ales din partea consilierilor. Supus la vot, deși legea este imperativă, și anume că dacă medicul a făcut cerere să-și cumpere cabinetul medical, Primăria este obligată, prin lege, să facă acest lucru, în județul Iași, a trecut aproape un an de zile, nu s-a finalizat niciun caz de vânzare a cabinetelor medicale.

Și atunci, modificarea alin. (3) din art. 190 din Legea nr. 95, care prevede posibilitatea ca aceste consilii locale și consilii județene să poată investi în unitățile sanitare, pentru reparații capitale, pentru extinderi, pentru dotare cu aparatură, este un lucru foarte bun, pentru că de foarte multe ori primarii spuneau: "Am ceva bani, aș da pentru spitalul X, să-l pot moderniza, să-i pot face fațada sau să fac o extindere, dar legea nu-mi permite". Pentru că, până acum, erau posibile numai investiții pentru utilități, pentru servicii, lucruri care, prin această modificare adusă, vor permite consiliilor județene și consiliilor locale să facă și investiții la nivelul unităților sanitare.

Vă mulțumesc.

Noi, Grupul Partidului Național Liberal, vom susține acest proiect de lege.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da, vă rog.

 
   

Domnul Marian Sorin Paveliu:

În urmă cu aproape un an, Guvernul României, condus de premierul Călin Popescu-Tăriceanu, își asuma răspunderea, cu un curaj deosebit, în plenul Parlamentului, pentru Legea reformei sanitare, că așa se numește legea asta. Elementul esențial al acestei reforme sanitare viza tocmai legea și funcționarea spitalelor și elementul cheie în funcționarea acestor spitale era profesionalizarea actului managerial, respectiv, stabilirea unor incompatibilități pentru directori, care să le permită să își aloce întreg timpul pentru aceste instituții deosebit de importante ale societății românești.

Au curs valuri de cerneală, sute de ore de talk-show-uri, s-a ajuns la procese, la invective și Guvernul a rezistat cu tărie.

Astăzi, printr-o ordonanță de urgență, modificată în Camera Deputaților, dar cu acordul Ministerului Sănătății, cu acordul din plen, ca să nu spun chiar la inițiativa Ministerului Sănătății, chiar dacă în proiect apar o serie întreagă de deputați ca fiind autori, această incompatibilitate este scoasă. Altfel spus, dacă vă veți da votul, de mâine, directorii de spitale vor putea fi din nou și medici și profesori universitari, vor cumula și salariul. Eu, personal, m-am zbătut ca salariul acestor manageri să treacă de 1.000 de euro, s-a întâmplat acest lucru, acum or să-l cumuleze cu salariul de profesor universitar, care, și acela, a ajuns la 1.000 de euro, o să-l cumuleze cu salariul de medic primar, care, și acela, tinde către 1.000 de euro, și-l plătim cu 3.000 de euro, iarăși ne întoarcem de unde am plecat.

Reforma sanitară a murit! Și, cu această ocazie, îl acuz public pe ministrul Nicolăescu de cea mai gravă fățărnicie pe care am văzut-o vreodată, în viața mea!

Vă mulțumesc.

Eu vă solicit totuși să propuneți retrimiterea la comisie, ca această anomalie, să spun, să mai poată fi totuși corectată.

 
   

Domnul Mircea Ifrim:

Tot la dezbateri generale, în numele Grupului P.R.M., vreau să precizez două lucruri.

Foarte pertinent, domnul ministru Nechita a vorbit, problema cu 65 de ani, sub raportul autorilor, a fost rezolvată, așa încât cei care au propus acest lucru la vremea cuvenită, de acord cu Ministerul Sănătății, sunt autorii amendamentului în acest sens. Fapt pentru care și eu consider, ca membru al comuniunii medicale din România, că este foarte pertinent.

Privind faptul că managerii vor putea, de acum, să facă ce vor, aș vrea să precizez că în amendamentul respectiv este foarte bine stipulat: este vorba de activitate didactică, activitate de creație, și nu este vorba de activitate medicală în cadrul aceluiași spital.

Vreau să precizez că aceste modificări sunt modificări pertinente, prin această lege nu se dă înapoi, ci se dă înainte reforma, iar Ministerul Sănătății aduce un plus și face bine, pe baza unei experiențe, vieții medicale. Nimic nu este perfect, totul este perfectibil, probabil, peste o perioadă de timp vom veni cu alte modificări.

Așa încât vreau să subliniez caracterul foarte bun al acestei legi și să spun că Grupul Partidului România Mare votează această lege, care reprezintă un plus pentru sistemul de sănătate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Urmează domnul Movilă, din partea Grupului Partidului Democrat.

 
   

Domnul Petru Movilă:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este clar că, acolo unde reforma are părți bune, mergem înainte, unde nu, nu. Și vreau să vă spun că textul la care ne referim azi are foarte multe neclarități, sunt foarte multe lucruri care ne fac să ne punem semne de întrebare, dacă avem o gândire coerentă, logică și dacă dorim să fim clari în ceea ce presupune sistemul de sănătate.

Și vreau să vă dau un exemplu, referitor la manageri. Managerii au dat concurs, au semnat contract de management, contract fix, cu o retribuire fixă, cu o indemnizație fixă, și, la art. 178, se propune o modificare de genul următor: "Pe perioada executării contractului de management, managerul persoană fizică beneficiază de un salariu de bază, sporuri ș.a.m.d."

Și atunci, avem o situație dublă: ori este angajat, primește salariu, cu sporuri și toate celelalte cuvenite, ori este manager și are un contract de management, responsabilități clare și răspunderi clare.

Din acest punct de vedere - și nu este prima și singura neclaritate în acest text de lege - Grupul parlamentar al Partidului Democrat solicită retrimiterea la comisie, pentru că, într-adevăr, și noi susținem reforma în sistemul de sănătate, chiar dacă suntem un partid în Opoziție, dar dorim ca această reformă să fie o reformă sau măcar textele de lege care trec prin Parlamentul României să fie texte clare, corecte, care să poată fi aplicate. Cine le aplică mai departe, vom vedea.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Mulțumesc.

Domnul deputat Márton Árpád.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Orice lege e perfectibilă, știm asta. Totodată știm și faptul că în cazul oricărei legi, când ea se aplică, putem constata că anumite prevederi, în viața reală, nu concordă cu situația reală și dăunează mai mult decât sunt în favoarea acelui element pe care am dorit să-l apărăm prin forța legii.

Mi se pare că au existat astfel de greșeli în acea lege invocată aici. Două dintre ele, la vremea respectivă, chiar eu am anunțat că sunt greșeli, sunt erori, că aceasta va dăuna însuși actului medical, spitalelor. Au fost pensionate doamne doctor la vârsta de 58 de ani și au rămas specialități în care nu avem profesioniști, că nu sunt specialități prea interesante, au rămas neacoperite chiar în spitale județene. Acesta este adevărul.

Și atunci, salutăm că, în sfârșit, s-a trezit la realitatea din România și s-a făcut acea modificare, cu posibilitatea continuării activității, și pentru domni, și pentru doamne, până la vârsta de 65. Deci, salutăm această modificare. Și credem că trebuie să ne dăm seama, dacă viața practică demonstrează altfel decât ne-am gândit noi aici, când am legiferat.

La fel, e aceeași problemă, că s-au pierdut persoane foarte importante și au ajuns manageri de spitale persoane care nu au reușit să facă treabă. Și atunci, trebuie să modificăm, ca și acele persoane valoroase, care au posibilitatea și calitatea de a avea un management pentru spitalul respectiv, să aibă această activitate.

Dacă se constată că managementul realizat de dânșii nu este unul performant, atunci, trebuie să fie schimbați pentru această cauză, dar nu din faptul că, între timp, mai profesează și medicina. În care, după cum știți și dumneavoastră, dacă, după 5 ani, n-ai profesat, trebuie să dai din nou examen și alte asemenea.

Le-am și ridicat, aceste probleme. Ne pare bine că aceste lucruri au fost corectate.

Totodată, dacă, din punctul de vedere al spitalelor, pare această lege bună, dacă, din punctul de vedere al ministerului de resort, pare o lege bună, eu cred că păcătuiește într-o altă sferă, ridicată aici, legată de descentralizare, legată de consiliile locale, județene, bugetul acestora, deciziile acestora. Se pare că, încă, într-adevăr, în domeniul descentralizării mai păcătuim.

Da, din punctul de vedere al spitalului este corect, dacă în decurs de 30 de zile nu-ți răspunde consiliul, cel care trebuie să dea banul pentru acea reorganizare, se consideră că a fost de acord și se merge înainte și, pe urmă, scoate consiliul de unde nu are banii respectivi. Oricum, nu o să-i scoată.

Dar, probabil, se va constata și atunci că aceste elemente nu sunt bune și sper că, până la sfârșitul mandatului nostru (care sunt convins că va fi prin toamna anului 2008), se va realiza într-adevăr acea descentralizare, conform căreia consiliile locale și județene vor avea un cuvânt greu de spus în numirea managerilor spitalelor pe care trebuie să-i susțină.

Și, cu această speranță, noi vom vota pentru acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Doamna Ardelean.

 
   

Doamna lia Ardelean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În iulie 2005, prin Legea nr. 221, femeile medic au câștigat dreptul de a lucra în mod egal până la vârsta de 65 de ani, ca și bărbații. La câteva luni de la aprobarea acestei legi, Legea privind reforma în domeniul sănătății le abrogă acest drept și femeile, deși și-au făcut un plan de viață pentru câțiva ani, s-au văzut nevoite să se pensioneze la 58 de ani.

Cred că suntem datori să îndreptăm acest lucru. Am avut o propunere legislativă în acest sens, împreună cu colega mea, Daniela Popa, la fel cum au avut și alți colegi deputați. Mi se pare firesc să începem egalizarea vârstei de pensionare pe domeniile de activitate unde se cere acest lucru. Deci, mi se pare firesc să îndreptăm acest lucru.

Având în vedere că sunt puncte de vedere diferite asupra propunerii legislative, Partidul Conservator susține retrimiterea la comisie, în așa fel încât să facem o analiză amplă asupra propunerii și să nu fim nevoiți, din nou, să revenim, în scurt timp, cu propuneri legislative de modificare. Cred că trebuie să fim atenți la propunerile și nu este bine ca abia ce ele au fost aprobate, imediat să intervenim cu modificări. Cred că trebuie să fim mai atenți din start la ele.

Și cred că amânarea cu o săptămână sau cât consideră Comisia pentru sănătate nu este un capăt de lume, în așa fel încât să putem să aducem modificările necesare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnule Vainer, vă rog.

 
   

Domnul Aurel Vainer:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Stimate colege,

Am să spun și eu câteva cuvinte, evident, nu ca medic, că nu sunt, sunt doar doctor, dar în economie. Și atunci, susținerea mea vine dintr-un alt punct de vedere, din partea unui om care e la o vârstă și a avut de-a face cu medici de multe feluri și de diferite vârste.

Și cred că este foarte bine să dăm dreptul, din nou, acelor persoane cu calificare medicală bună și foarte bună să lucreze din nou în unitățile medicale. Nu va câștiga decât stimatul nostru pacient. Avem nevoie de oameni calificați, avem nevoie de medici buni.

Susțin din toată inima revenirea la un sistem care generează posibilitatea de a folosi mai departe competența, chiar dacă depășește o vârstă anume. Nu uitați că cine nu are bătrâni, trebuie să-i cumpere.

Și, în cazul de față, nu e vorba de "bătrâni", ci e vorba, mai curând, de oameni de o vârstă mai mult sau mai puțin înaintată, dar cu mare capacitate profesională, în cazul de față, medicală și cu experiență.

Și, evident, procesul merge înainte, azi îmbunătățim ceva, mâine, poate, și mai ceva. Deci, dacă putem câștiga timp și să dăm drumul la posibilitatea de a obține calitate în actul de medicină, ar fi foarte bine.

Personal, susțin și cei doi colegi ai mei din Grupul minorităților naționale mi se alătură și vom vota acest proiect.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

A fost formulată o propunere de retrimitere la comisie, din partea a trei partide din Opoziție: Partidul Liber Democrat, Partidul Democrat și Partidul Conservator, cer punctul de vedere al comisiei.

 
   

Domnul Mircea Ifrim:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Nu suntem de acord cu retrimiterea la comisie, întrucât proiectul de lege, așa cum este el, este bun și necesită urgență.

Privind cele spuse de distinșii mei colegi, care au susținut vârsta de pensionare să fie prelungită, lucru pe care l-am susținut și noi, ceilalți membri ai comisiei, problemele de susceptibilități de autori sunt rezolvate, întrucât la amendamentul cu 65 de ani sunt toți cei care au făcut asemenea propuneri, inclusiv doamna vicepreședintă. Dacă cumva există vreo omisiune pe care staful tehnic să o fi greșit, rog staful tehnic să facă completările de rigoare: autori pentru 65 de ani, atât femei cât și bărbați, sunt toți cei care au susțin acest punct de vedere, alături de Ministerul Sănătății.

Ca atare, vă rugăm, pentru operativitate și pentru ca lumea medicală să poată beneficia de îmbunătățiri legislative, să nu retrimitem la comisie.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Supun la vot propunerea de retrimitere la comisie.

Cine este pentru? 11 voturi pentru. Insuficient.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă asupra titlului legii, așa cum a fost propus de către comisie, există obiecții, observații? Nu există. Adoptat.

Dacă asupra articolului unic, așa cum a fost reformulat și modificat de către comisie, există obiecții, observații? Nu există. Adoptat.

Proiectul de lege va fi supus votului final într-o ședință ulterioară. Legea este organică.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind organizarea și funcționarea activităților și practicilor de medicină complementară/alternativă (rămasă pentru votul final).  

Propunerea legislativă privind organizarea și funcționarea activităților și practicilor de medicină complementară/alternativă.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul?

     

Domnul Marian Sorin Paveliu:

Procedură, domnule președinte.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da, vă rog.

 
   

Domnul Marian Sorin Paveliu:

Nu am făcut dezbaterea pe articole, la precedenta lege.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Am făcut dezbaterea pe articole și s-a votat.

 
   

Domnul Marian Sorin Paveliu:

Nu, n-ați dezbătut decât titlul, la următorul...

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Deci, repet ce am spus: "Dacă există obiecții, observații cu privire la articolul unic?" Și nu a existat niciun fel de obiecție și observație la articolul unic.

Potrivit legii, neexistind niciun fel de observație, a fost adoptată.

 
   

Domnul Marian Sorin Paveliu:

Eu vreau doar să spun că, poate, din această grabă, or să treacă... Nu e vorba de articolul la care mă refer eu, dar sunt o serie întreagă de alte modificări care trebuie făcute, pentru că nu sunt corect scrise. Dar, cum doriți...

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Nu "cum vreau", ci cum s-a desfășurat. Puteți să-mi spuneți ce pot să fac, dacă dumneavoastră nu ați intervenit la timp?

 
   

Domnul Petru Movilă:

Domnule președinte,

La ședința comisiei în care s-a dezbătut acest proiect eram în delegație oficială și nu am participat și vă rog să-mi dați voie, la pct. 3 art. 17, să fac o completare, întrucât am o inițiativă legislativă pe această temă...

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Mă scuzați, la ce proiect de lege vă referiți?

 
   

Domnul Petru Movilă:

La cel la care, încă, nu am terminat dezbaterea.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Indicați-mi, vă rog, punctul de pe ordinea de zi: 21, 22 sau la cât credeți dumneavoastră...

 
   

Domnul Petru Movilă:

Pct. 21, domnule președinte.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Și vă rog să-mi indicați articolul din Regulament pe care vă întemeiați cererea.

(Domnul deputat Petru Movilă părăsește tribuna.)

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond?

Domnul ministru dorește să ia cuvântul. Vă rog.

 
   

Domnul Ervin Zoltan Szekely:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Guvernul susține adoptarea acestei inițiative legislative, considerăm că vine în întâmpinarea și rezolvă, soluționează o problemă reală, o problemă practică privind statutul persoanelor care practică medicina alternativă și complementară.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Din partea comisiei, vă rog?

 
   

Domnul Mircea Ifrim:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Privind propunerea legislativă referitoare la organizarea activităților și practicilor de medicină complementară, comisia consideră că prin acest proiect de lege reușim să dezvoltăm această latură a medicinei, latură foarte eficientă, această medicină orientală, care are și costuri mult mai mici, și, în același timp, reglementăm situația în care anumite persoane care nu au calificare, profitând de naivitatea oamenilor, practică aceste laturi ale medicinei.

Vă rugăm să ne dați votul dumneavoastră. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Din partea Grupului Partidului Social Democrat, domnul deputat Nechita.

 
   

Domnul Aurel Nechita:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Acest proiect de lege, cu toate plusurile și minusurile sale, este o noutate pentru noi, în sensul în care, în medicina românească, cel puțin după revoluție, au practicat medicină tot felul de vindecători, în țara asta, în special veniți mulți de peste Prut și de mai departe, din Răsărit. Au fost destule probleme, de "vindecători", așa-ziși, de niște șarlatani, care, pe sume mari de bani, tratau cancere, tratau orice boală. Țin minte, chiar în județul meu, un fost grăjdar avea un sirop care era un panaceu universal și era coadă la el și, practic, toată lumea se vindeca cu siropul respectiv.

Acest proiect de lege, practic, reglementează, cu unele probleme, într-adevăr, care vor fi și discutate ulterior, medicina complementară și/sau alternativă. Sunt o serie întreagă de proceduri terapeutice care până acum nu au avut nicio reglementare legală.

Susținem acest proiect de lege, măcar și pentru faptul că încearcă să pună ordine în sistemul sanitar și să eliminăm orice fel de imixtiune în acest domeniu.

Grupul nostru parlamentar va vota acest proiect de lege.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Mulțumesc.

Domnul deputat Scutaru.

 
   

Domnul Marian Sorin Paveliu:

Fac parte din categoria celor care cred că o asemenea lege este strict necesară și știu că domnul președinte Ifrim ține la această lege. Din nefericire, probabil că atunci când s-a discutat această retrimitere a proiectului la comisie, am absentat și nu am putut să intervin.

Vreau doar să vă atrag atenția că în cazul în care vom aproba această lege, vom crea cel puțin două lucruri care mie mi se par periculoase. Primul este că toată gama largă a celor care fac medicină complementară va fi adunată într-un singur organism, care va trebui să gireze științific ceea ce se întâmplă. Deci, practic, este o autoreglementare.

Dacă în domeniul medical este de acceptat și consider că este corect și este bine, mă refer la dentiști, medici, farmaciști ș.a.m.d., în domeniul medicinei complementare, care este extrem de vastă, orice, dacă eu iau un cui și spun că fac terapie cu cui este medicină complementară, ei se vor autoreglementa, ceea ce înseamnă de fapt o scăpare completă de sub orice control. Ceea ce trebuie, în momentul de față, este să impunem un control.

Și al doilea lucru este că această medicină complementară va fi decontată de Casă. Vă dau, din multitudinea de probleme care o ridică acest proiect. De exemplu, ce aprobăm noi? Aprobăm ca, a doua zi după apariția în Monitorul Oficial, să fie decontată de Casă "terapia prin umor", scrie în proiectul de lege, "terapia prin artă", "terapia cu câmpuri electromagnetice", "yoga", feng-shui", "agenții antioxidanți", "ayurveda" ș.a.m.d.

Dacă asta dorim noi să facem, asta o vom face... Sigur, este obiectul unei negocieri, legile se negociază, este o chestie politică, de aceea ne aflăm aici, să facem politică, politica mai presupune și compromisuri, dar se pune problema cât de departe mergem cu aceste compromisuri.

Și nu uitați că oamenii se vor autoreglementa. Ceea ce avem cu adevărat nevoie, în momentul de față, este ca ministerul să controleze această pleiadă de oameni, care, nimeni nu știe de fapt ce fac acolo, în cabinetele respective. Și, în nici un caz, nu o vom face așa.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Mulțumesc.

Domnul deputat Crăciunescu. Urmează domnul deputat Movilă.

 
   

Domnul Grigore Crăciunescu:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Plecând de la ceea ce afirma colegul meu, că unii iau niște cuie și cu ele fac minuni, tocmai asta vrem să facem noi, să avem o evidență, să-i cunoaștem pe acei oameni care spun că fac medicină complementară, că au și niște rezultate. Deci, într-un domeniu, care, până la ora actuală, nu este reglementat absolut deloc și, indiferent de pregătirea profesională, indiferent de studiile pe care le au sau, dacă vreți să spun mai mult, câte clase au, că sunt și din aceștia, care sunt fără clase de școală, fără nici..., oamenii, poate, nici nu știu să scrie și fac lucruri de genul aceasta, prin această lege reglementăm oarecum un minim de studii, pe de o parte; pe de altă parte, vom avea o evidență a tuturor celor care fac asemenea procedee și deja am făcut un pas în față.

Eu sunt de acord cu deputatul, colegul meu care a vorbit înaintea mea, pe următoarea problemă: a deconta aceste servicii, această medicină complementară de la Casă, în totalitate, cred că facem o greșeală.

Economia de piață spune foarte clar: cel care știe, cunoaște și muncește câștigă. Se pot face foarte multe șarlatanii, se pot face foarte multe prostii, dacă vom deconta prin casă toată procedurile de medicină complementară.

Cred că asupra acestui lucru trebuie să medităm și sunt lucruri certe; deci, se poate face medicină complementară cu rezultate certe. Acolo unde lucrurile sunt obscure pentru oamenii care sunt în domeniu - și mă refer la medici, la cercetarea medicală -, acolo ar trebui să mai chibzuim dacă plătim serviciile din Casa de Asigurări de Sănătate.

Noi, Grupul parlamentar al Partidului Național, vom susține acest proiect de lege și, crezând și sperând că, acolo unde vom găsi defecțiuni, unde vom găsi nepotriviri, unde vom considera că legea trebuie modificată, să facem acest lucru foarte repede.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnul deputat Movilă. Vă rog.

 
   

Domnul Petru Movilă:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Această lege este bună măcar și pentru simplul fapt că face o inventariere a celor care practică aceste activități, stabilește modul în care se autorizează și funcționează și anumite responsabilități pe care aceștia le au față de pacienții pe care-i tratează.

Sigur că toate legile sunt perfectibile, sigur că trebuie să vedem foarte clar cum se pot deconta serviciile pe care aceștia le prestează către pacienți, dar, pornind de la această idee - că este o lege perfectibilă -, Grupul parlamentar P.D. va susține acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului P.R.M., domnul președinte al comisiei.

 
   

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doresc ca să subliniez un fapt. Tocmai prin această lege se pun sub controlul Ministerului Sănătății toate aceste practici și se avizează de către Ministerul Sănătății, nicidecum nu se lasă o independență care ar fi foarte periculoasă. Deci, exact invers este conținutul acestei legi.

Privind decontările, aș vrea să spun că legea, dacă este citită cu atenție, decontările vor trebui aprobate de către Ministerul Sănătății. Și, deci, pentru anumite practici se va deconta, pentru altele nu se va deconta.

Deci, venim în întâmpinarea foartei pertinente propuneri pe care a adus-o domnul doctor Crăciunescu.

Aș dori să vă spun că-mi exprim absolut faptul că mă simt bine ca să nu se facă politică în domeniul sănătății. Există o singură politică a sănătății și, indiferent de care parte a baricadei suntem, să încercăm să rezolvăm problemele sănătății și vă asigur că la nivelul Comisiei pentru sănătate și familie, asta s-a făcut de la începutul legislaturii și până acum.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Asupra titlului legii, dacă există obiecții, observații? Nu sunt. Adoptat.

Dacă la poz.2, până la poz.10, există obiecții, observații? Nu sunt. Adoptate.

Dacă la poz.11, până la poz.20, există obiecții, observații?

Vă rog. Domnul Márton Árpad.

 
   

Domnul Márton Árpad Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Eu înțeleg că ceea ce văd aici, la art.14, nu este de nivelul legii, ceea ce s-a propus în mod onest și cred că sincer, de către inițiator, adică alin. (3) - "denumirea de centru de îngrijire de sănătate nu poate fi utilizată dacă nu există cel puțin un angajat medic sau asistent medical".

Mi se pare imperios necesar ca acest alineat să existe în această lege. Deci, solicit ca să votați, să supuneți votului eliminarea acestui alin. (3), că, fără aceasta, folosirea acestei formulări poate duce la ideea ca, într-adevăr, acolo se întâmplă niște lucruri care sunt vizate de un medic, ceea ce nu mi se pare corect.

Deci, solicit un vot asupra propunerii făcute de comisie, de eliminare a alin. (3) la art.10. Este propunerea din poz.14 a raportului, pag.12.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Deci, solicitați să se revină la textul inițial, da?

Domnul președinte al comisiei.

 
   

Domnul Mircea Ifrim:

Comisia este de acord cu propunerea domnului Márton.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Supun la vot revenirea la textul inițial, propunere făcută de domnul Márton Árpad.

Cine este pentru?

Împotrivă? Abțineri?

Cu un vot împotrivă, propunerea a fost adoptată.

Poz.21 până la poz.30, dacă există obiecții, observații? Nu există. Adoptate.

Poz.31 până la poz.39. Obiecții, observații? Nu există. Adoptate.

Poz.40, anexa. Obiecții, observații? Nu există. Adoptată.

Acestea fiind spuse, proiectul de lege va fi supus votului final într-o ședință ulterioară. Vă mulțumesc tuturor celor prezenți, pentru efortul de a fi prezenți astăzi, după sărbătorile de Paște și vă mulțumesc pentru eficiență. S-au realizat 23 de proiecte de lege astăzi.

Vă mulțumesc.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 18,45.

 
       

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 15 octombrie 2019, 2:02
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro