Plen
Sittings of the Senate of April 11, 2007
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.50/20-04-2007

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
20-04-2021
19-04-2021
14-04-2021
13-04-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2007 > 11-04-2007 Printable version

Sittings of the Senate of April 11, 2007

Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarei legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art.17 alin.2 și 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată:

Ședința a început la ora 9.40.

Ședința a fost condusă de domnul senator Doru Ioan Tărăcilă, vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii senatori Ilie Sârbu și Constantin Gheorghe, secretari ai Senatului.

 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Doamnelor și domnilor senatori, vă rog să poftiți în sală.

Permiteți-mi să declar deschisă ședința de astăzi, 11 aprilie 2007. Ședința este condusă de subsemnatul, în calitate de vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii senatori: Ilie Sârbu și Constantin Gheorghe, secretari ai Senatului.

Cvorumul de ședință este de 69 de parlamentari. Absentează motivat de la lucrările Senatului 21 colegi: 6 sunt membri ai Guvernului, 13 sunt europarlamentari, 2 sunt plecați în delegație - domnii senatori Jurcan și Petrescu Ilie - un coleg este învoit, respectiv domnul senator Radu Câmpeanu.

Ordinea de zi v-a fost distribuită și cuprinde atât legi cu caracter ordinar, cât și legi cu caracter organic.

Înainte de a intra în dezbateri legislative, vă rog să-mi permiteți să vă aduc la cunoștință o notă potrivit căreia la secretarul general al Senatului a fost depusă Legea privind acceptarea Convenției asupra protecției patrimoniului cultural subacvatic, adoptată la Paris, la 2 noiembrie 2001.

Aveți posibilitatea, în conformitate cu prevederile art.17 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, în situația în care apreciați că această lege ar conține prevederi contrare Constituției, să sesizați Curtea Constituțională.

Bănuiesc că alături de celelalte cauze care conduc la un cvorum redus se adaugă și greva șoferilor din Parlamentul României, care are loc în această dimineață. (rumoare, discuții)

Stimați colegi, eu vă propun să intrăm în dezbateri legislative și să nu supunem votului proiectele de lege, rapoartele întocmite de comisii și proiectele de lege pe vot final decât în momentul în care vom avea cvorum, întrucât în conformitate cu prevederile Regulamentului avem posibilitatea să facem dezbateri politice sau pe proiecte de lege și propuneri legislative, dar nu avem dreptul, potrivit Regulamentului, să votăm decât în conformitate cu prevederile Constituției, în sensul că o lege cu caracter ordinar trebuie să fie adoptată cu majoritate simplă, iar o lege cu caracter organic cu majoritate calificată.

 
In memoriam deputatul Ion Preda.

La chestiuni organizatorice a solicitat cuvântul colegul nostru Marius Marinescu. Microfonul 2. Aveți cuvântul, domnule senator.

 

Domnul Marius Marinescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, doresc să păstrăm un moment de reculegere în memoria colegului nostru, domnul deputat Ion Preda, care a murit în ziua de Paști. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, doamnelor și domnilor senatori. (Se păstrează un moment de reculegere.)

 
 

Domnul Marius Marinescu:

Vă mulțumesc.

 
Continuarea dezbaterii și adoptarea Propunerii legislative privind obligația statului de a asigura locuință pentru persoanele care locuiesc într-un imobil naționalizat care se retrocedează foștilor proprietari.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

La pct.1 din ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă privind obligația statului de a asigura locuință pentru persoanele care locuiesc într-un imobil naționalizat care se retrocedează foștilor proprietari.

Comisiile sesizate pentru raport sunt: Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Domnule președinte Dan Cârlan, vă rog să ocupați fotoliul rezervat reprezentantului comisiei. Microfonul 7. Avem întocmit un raport suplimentar.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 

Domnul Dan Cârlan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raportul comun suplimentar, întocmit de Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, este favorabil, cu 3 amendamente admise.

Menționez că ambele comisii au ținut cont de dezbaterile în plen la prima lectură a propunerii legislative și și-a însușit punctul de vedere al majorității vorbitorilor din partea grupurilor politice din Senat, drept pentru care vă propunem adoptarea propunerii legislative cu cele 3 amendamente admise.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Din partea inițiatorilor sunt prezenți colegi?

Aveți cuvântul, domnule senator Puskas Valentin Zoltan. Microfonul 8.

 
 

Domnul Puskas Valentin Zoltan:

Vă mulțumesc, domnule președinte. data trecută s-a dezbătut inițiativa legislativă și a fost retrimisă la comisii pentru anumite amendamente. Acestea au fost făcute, sunt de acord cu ele și solicit din partea plenului un vot pozitiv. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Vă rog, punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 10. Domnul vicepreședinte Remus Baciu.

 
 

Domnul Remus Baciu - vicepreședintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Punctul de vedere al Guvernului este negativ. Nu susținem această inițiativă legislativă. Apreciem că problemele pe care ea încearcă a le rezolva sunt deja reglementate în legislația în vigoare, așa cum am arătat pe larg în punctul de vedere scris.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Doriți să vă exprimați în numele Grupurilor parlamentare?

Grupul parlamentar PSD, domnul senator Simionescu.

 
 

Domnul Aurel Gabriel Simionescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Noi apreciem că problema chiriașilor care, într-un fel sau altul, au stat în diverse case care au avut statut de case naționalizate și care au fost retrocedate foștilor proprietari este deosebită.

Am văzut punctul de vedere al Guvernului mai ales că el a fost exprimat și pe o inițiativă în același domeniu pe care o au reprezentanții PSD. Noi credem că Guvernul va trebui să-și reconsidere punctul de vedere deoarece această problemă există, și a ne face că nu o vedem, că ea nu este fiindcă noi nu o vedem, este greșit și cu diverse implicații asupra multor oameni.

Deci, noi agreăm ideea unui astfel de proiect. Repet, există și o inițiativă legislativă a PSD și credem că împreună putem să rezolvăm această problemă printr-o lege favorabilă chiriașilor care au stat în case naționalizate și care acum se găsesc în situații dificile. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Domnul senator Gavrilă Vasilescu, Grupul parlamentar P.C.

 
 

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, ieri aveam în dezbatere o lege și am ridicat o problemă în legătură cu punctul de vedere al Guvernului.

Eu l-aș ruga pe domnul secretar de stat să fie puțin mai atent. Guvernul și-a exprimat punctul de vedere, domnule secretar de stat, ultima dată, în 14.XI.2006. Suntem în 11.04.2007. Astăzi este prima întrunire a Guvernului. Este o problemă și pentru noi, și pentru Guvern, și pentru dumneavoastră, dacă punctul de vedere al Guvernului actual este același sau nu?

Vorbesc într-un mod foarte serios nu numai pentru această lege, ci pentru tot în ceea ce Guvernul și-a spus punctul de vedere, iar data care există este a fostului Guvern, într-o altă formă, într-o altă structură.

Ar trebui să avem o confirmare, fiindcă venim cu un punct de vedere al unui Guvern total restructurat în momentul de față care funcționează și care asigură tot ce înseamnă Executivul României. Și în aceste condiții, dumneavoastră ne exprimați un punct de vedere al unui alt Guvern, într-o altă formă. Dacă din cei 329 de parlamentari care am fost prezenți, 302 au dat un vot actualului Guvern, ar trebui să țineți cont că în momentul de față, componenta socială a Guvernului este modificată însăși prin votul pe care Guvernul l-a primit din partea Parlamentului.

Așa că, spunându-ne nouă că este punctul de vedere al Guvernului, eu vă pun la îndoială că este punctul de vedere al actualului Guvern, mai ales că, din informațiile pe care le am, prima ședință în care se întrunește actualul Guvern, este astăzi. Deci, și pentru această situație, și pentru celelalte, v-aș ruga să prezentați Guvernului și această problemă, deoarece, în cazul în care lucrurile sunt așa, poate să o rezolve foarte simplu printr-o adresă trimisă Senatului și Camerei, în care punctele de vedere exprimate de fostul Guvern rămân în vigoare și tot pe acelea dumneavoastră să ni le prezentați nouă.

În ceea ce privește legea despre care discutăm, noi am mai avut discuții generale referitoare la ea. Faptul că s-au făcut niște modificări, ca urmare a discuțiilor, este foarte bine. Deci grupul nostru, în mod cert, susține această inițiativă legislativă.

L-aș ruga pe domnul secretar de stat dacă poate să-mi răspundă și la problema pe care v-am ridicat-o. Ea este o problemă de principiu și de modul în care trebuie să se lucreze în continuare cu Parlamentul, fie că este una din Camere, fie că este cealaltă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Domnul senator David. Apoi domnul senator Valentin Dinescu. Aveți cuvântul, microfonul 2.

 
 

Domnul Gheorghe David:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să fac precizarea că, într-adevăr, este o problemă în România a celor care au locuit în aceste case și care astăzi sunt nevoiți să le părăsească. Sigur, dreptul proprietarului este dreptul proprietarului, însă, în foarte multe din aceste situații se găsesc în special bătrâni și familii cu mai multe persoane.

Dau un exemplu pe care îl știu foarte bine de la Timișoara. Lista cazurilor sociale care urmează să primească o locuință, cuprinde persoane de ordinul miilor. În ultimii 2 ani, datorită faptului că sunt foarte multe cazuri de familii care sunt nevoite să părăsească aceste case, aceste locuințe, prioritatea s-a pus pentru aceștia.

Iată că este o problemă care se continuă și creează probleme și celor care sunt îndreptățiți să primească o locuință socială, persoane care n-au avut niciodată o locuință.

Din acest punct de vedere, cred că trebuie să ne aplecăm cu mai multă atenție și această propunere consider că este binevenită și haideți să-i dăm tot concursul pentru ca să o aprobăm. Este adevărat, Senatul este prima Cameră sesizată. Este adevărat că aprobare tacită are data de 16 și nu cred că mai poate fi retrimisă la comisii, dar în forma în care există ea, Grupul PD este de acord cu votarea ei. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Domnul senator Valentin Dinescu.

 
 

Domnul Valentin Dinescu:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte, cred că nu spun o noutate când afirm că ceea ce face diferența între un parlamentar și un membru al Guvernului este tocmai contactul mai larg și permanent pe care parlamentarii îl au cu oamenii.

Noi, în circumscripțiile electorale ne confruntăm cu tot felul de solicitări, doleanțe, pe care electoratul, nu numai al unei formațiuni politice anumite, le ridică și cărora trebuie să le dăm răspuns.

Sigur că este mai ușor să spui de pe pozițiile unui membru al Guvernului sau chiar de pe pozițiile Guvernului că un lucru sau altul se poate sau nu se poate face. Chestiunea care rămâne în discuție este legată, în schimb, de o realitate brutală și aceasta înseamnă - și nu reiau ceea ce spuneam mai de mult cu studiul de impact care nu s-a făcut niciodată în momentul adoptării unor legi - totuși niște drame sociale pe lângă care, cinstit și omenește vorbind, noi nu putem trece.

Recent, Comisia pentru abuzuri, combaterea corupției și petiții a analizat stadiul în care au fost cheltuite cele două procente din privatizare pentru construcția unor asemenea locuințe sociale. Vreau să vă spun că răspunsul domnului ministru de la vremea respectivă, Sebastian Vlădescu, a fost de o sinceritate dezarmantă, spunând că niciodată nu s-a cheltuit nici un leu pentru locuințele sociale.

Iată că astăzi se vine cu o inițiativă legislativă a cărei menire nu este de a îmbunătăți viața, să fim cinstiți. Aplicarea acestei legi va necesita timp, investiții, voință politică și așa mai departe, dar măcar este o demonstrație că se dorește, o demonstrație că nu stăm în acest Senat cu spatele la oameni.

Va veni foarte curând în discuția Senatului situația locativă a imobilelor care se află în patrimoniul Regiei Protocolului de Stat. Există acolo o prevedere potrivit căreia vor fi vândute la licitație. Gândiți-vă că la această licitație vor veni oameni cu foarte mulți bani și iar vom scoate lumea în stradă, și iar vom face evacuări, și iar ne vom uita cu acea indiferență - nu știu cum să o numesc; oricum nu este un cuvânt foarte plăcut care îmi trece prin minte - la dramele acestor oameni.

Avem pe ordinea de zi, mi se pare că la pct.14 dacă nu greșesc, o propunere legislativă privind atribuirea unei locuințe celui mai tânăr erou al armatei române. Haideți să ne amintim cum l-am mințit pe acest erou al armatei române, aici, în această sală, când cineva, om respectabil de altfel, a spus: "Am vorbit la sectorul 5, în jumătate de oră ai locuință!" A trecut un an de atunci.

Haideți să nu ne mai jucăm cu oamenii!

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimați colegi, vă adresez rugămintea să vă exprimați, în principal, în legătură cu raportul suplimentar.

Domnul senator Pete Ștefan, Grupul parlamentar UDMR. (Mai mulți domni senatori solicită cuvântul.)

Numai puțin, a vorbit un coleg. După aceea vă ofer cuvântul.

Microfonul 2.

 
 

Domnul Pete Ștefan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Înainte de a mă exprima față de raportul suplimentar, aș vrea, totuși, să vă reamintesc o singură problemă.

Și în legislatura trecută am încercat să introducem în Senat această propunere legislativă și să rezolvăm problema legată de acești chiriași, care locuiesc în imobile naționalizate. Am venit cu această propunere tocmai pentru că știam că, după cei cinci ani de prelungire a contractului, o să apară probleme, vor fi nevoiți să părăsească aceste locuințe. Asta este ideea de bază, pentru care am revenit, dar această problemă nici astăzi nu s-a rezolvat.

Deci, noi, UDMR-ul, susținem această inițiativă și în forma actuală, chiar dacă a suferit unele modificări prin comisii, o susținem datorită faptului că este o problemă reală, care nu se mai poate amâna și trebuie rezolvată.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Domnul senator Marius Marinescu.

 
 

Domnul Marius Marinescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Guvernanții noștri nu au cum să-i înțeleagă pe amărâții care nu au un acoperiș deasupra capului, fiindcă ei locuiesc în locuințe de protocol, locuințe de lux, au nenumărate imobile și le e greu să se aplece asupra nivelului de trai al cetățenilor.

La ora actuală, sunt aproximativ 27.000 de solicitări de locuințe sociale și nu se rezolvă, și nu se va rezolva nimic cu actuala guvernare.

Se presupune că vor fi construite, anual, aproximativ 2000 de imobile. Ce înseamnă asta? Că în 10 ani de zile, s-ar putea ca și acești amărâți să aibă o locuință. Este inacceptabil acest lucru! Susțin această inițiativă legislativă și orice inițiativă menită să le aducă acestor oameni un acoperiș deasupra capului.

Vă mulțumesc.

Rușine Guvernului!

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Domnul senator Mihail Lupoi.

Stimați colegi, dar totuși, să ne aducem aminte din ce grupuri parlamentare facem parte.

Vă rog!

 
 

Domnul Mihail Lupoi:

Mulțumesc, domnule președinte.

Suntem ca în filmul acela: "Statul a luat, statul a dat, fie numele statului lăudat!" Tot statul român a luat acele locuințe, tot statul român, pe baza doctrinei liberale, a stimulat proprietatea și le-a dat înapoi, deci, implicit, statul român, fără să votăm noi, are această obligație, de a se ocupa de cei care se găsesc în aceste locuințe, pentru că le-au fost repartizate tot de statul român.

Ca atare, eu cred că esența legii este perfectă, nu face decât să constate obligația pe care statul o are, oricum, și că noi trebuie să discutăm mai mult aici despre cum se pune în aplicare ceea ce există legiferat deja, acel fond de 2% și așa mai departe, și nu esența proprietății. E clar că trebuie retrocedate proprietățile și e clar că oamenii aceia nu pot fi aruncați în stradă. Statul nu poate să-i ia acasă pe toți, că nu are unde. Deci, trebuie să existe un program de locuințe sociale. Locuințe sociale sunt și în Franța, celebrele HLM-uri, sunt și la New York, sunt peste tot. Trebuie văzut dacă cei 2% sunt suficienți și care este modul de gestionare a acestor locuințe sociale, pentru că se poate crea o psihoză din aceasta, că statul trebuie să dea case, ceea ce nu se mai poate.

Ca atare, trebuie văzut... Eu zic că legea trebuie perfecționată, trebuie, din păcate, reîntoarsă spre analiză, ca să se găsească măsuri concrete. Sunt situații relativ puține și foarte concrete și a face o lege la modul general... situația asta nu se mai repeta, pentru că sperăm să nu ne întoarcem la o altă naționalizare.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Ion Iliescu.

Doamna Norica Nicolai, vă rog să marcați prezența.

Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Ion Iliescu:

Am mai discutat despre această temă și mi se pare că este de maximă importanță. Este o veritabilă dramă umană. Și data trecută, s-au prezentat niște cifre, care erau, se pare, modeste. Sunt zeci de mii de oameni, care sunt dați afară din case, care stau pe stradă. Sunt situații inacceptabile și statul este la fel de dator să îndrepte unele nedreptăți istorice, dar să aibă grijă de cetățenii săi, nu-i poate lăsa la întâmplare.

Eu cred că acest proiect de lege este chiar incomplet. Ar trebui să avem o prevedere, care să dea instrument și justiției, când adoptă o decizie, să nu decidă orbește, doar retrocedarea, să vadă și consecințele retrocedării și să nu admită evacuarea unei familii din locuință, dacă nu i se asigură locuință corespunzătoare.

Asta este o primă măsură, care ar trebui reglementată: interdicția de a fi dați oamenii afară din casă, urmare a unor procese de retrocedare.

În al doilea rând, să vedem și instrumentul concret pentru asigurarea spațiilor corespunzătoare.

Am cerut și data trecută, cred că trebuie să cerem Guvernului să prezinte în fața Parlamentului o situație concretă, prevederile acestui an, în buget și din alte surse, pentru construire de locuințe sociale. O dată, pentru această categorie de evacuați și, în al doilea rând, pentru familiile tinere, care nu își pot construi... A.N.L.- ul nu este o soluție. A.N.L.-ul este o activitate pentru cei cu bani, care pot să-și plătească o locuință. Nouă ne trebuie un fond pentru locuințe sociale pentru cei care nu au bani, pentru familiile tinere, care, în primii 10 - 20 de ani, nu sunt capabile să-și construiască locuință, și să poată exista un fond de locuințe la dispoziția administrațiilor locale, pentru asemenea familii, care să primească locuințe cu chirie, și chirii accesibile pentru oameni cu venituri modeste.

Cred că aceste două chestiuni trebuie să le avem în vedere chiar când va trece la Camera Deputaților, va trebui să discutăm și cu cei de la Camera Deputaților, să fie completată, chiar, această lege cu aceste două prevederi concrete.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

O precizare, domnul senator Dan Mircea Popescu, iar apoi, încheiem dezbaterile generale asupra raportului suplimentar.

 
 

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Precizarea este următoarea, stimați colegi. Ceea ce domnul Ion Iliescu a spus, de la tribuna Senatului, referitor la cele două chestiuni, ambele se regăsesc în proiectul inițiat de Partidul Social Democrat.

Deci, acest proiect, împreună cu cel care va veni, probabil, în câteva zile, în plenul Senatului, se completează și acest pachet, mergând la Camera Deputaților, va putea, până la urmă, soluționa, sub toate aspectele, problema chiriașilor.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Și sperăm că și definitiv.

Stimați colegi, declar închise dezbaterile generale.

Vă rog să observați că în raportul suplimentar sunt înscrise trei amendamente, propuse la nivelul comisiilor juridică și administrație, dar înainte de aceasta, să rezolvăm două probleme.

 
Aprobarea programului de lucru și a ordinii de zi.

Prima problemă este legată de programul de lucru al Senatului, întrucât, în momentul de față, putem să votăm, suntem în cvorum.

Deci, Biroul permanent, împreună cu liderii grupurilor parlamentare, vă propun, pentru ședința de astăzi, lucrări în plen până la ora 13.00, apoi avem Biroul permanent al Senatului, iar după-amiază, avem comisii permanente.

Pentru mâine dimineață, avem lucrări în plen.

Supun votului dumneavoastră programul de lucru al zilei de astăzi.

Rog colegii senatori să voteze.

Programul de lucru este aprobat de plenul Senatului, în unanimitate, cu 62 de voturi.

Ordinea de zi, cea care v-a fost distribuită.

Vă reamintesc că nu au fost niciun fel de obiecții în legătură cu proiectele de lege și propunerile legislative înscrise în aceasta.

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra ordinii de zi.

Ordinea de zi a ședinței Senatului din 11 aprilie 2007 este aprobată de plen, în unanimitate, cu 61 de voturi.

Continuarea dezbaterii și adoptarea Propunerii legislative privind obligația statului de a asigura locuință pentru persoanele care locuiesc într-un imobil naționalizat care se retrocedează foștilor proprietari.

Revenind la pct.1 înscris în ordinea de zi, respectiv, la Propunerea legislativă privind obligația statului de a asigura locuință pentru persoanele care locuiesc într-un imobil naționalizat care se retrocedează foștilor proprietari, au avut loc dezbateri generale și în ședința precedentă a Senatului, iar acum avem un raport suplimentar, cu 3 amendamente admise.

Vă consult dacă aveți observații asupra amendamentelor admise.

Nu sunt observații.

Nefiind observații, supun votului plenului Senatului raportul cu cele trei amendamente admise.

Vă rog să votați.

Raportul cu amendamente este adoptat de plenul Senatului cu 57 de voturi pentru și 3 voturi împotrivă.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Vă rog să vă pronunțați.

Propunerea legislativă este adoptată de plenul Senatului cu 53 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și o abținere.

Fac precizarea că în sală sunt prezenți 73 de colegi senatori, motiv pentru care le adresez rugămintea să participe cel puțin la vot, dacă nu la dezbateri.

Respingerea cererii de reexaminare asupra Legii pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 48/2006 privind comercializarea mărfurilor în regim duty-free și duty-paid.

La pct.2 din ordinea de zi avem înscris Proiectul de lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.48/2006 privind comercializarea mărfurilor în regim duty-free și duty-paid - reexaminare.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a întocmit raportul.

Invit pe unul dintre colegi. Domnul senator Aron Ioan Popa este prezent.

Vă rog, domnule președinte, aveți cuvântul, microfonul 7.

 

Domnul Aron Ioan Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cu scrisoarea nr.626/2006, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a fost sesizată în fond cu proiectul de lege menționat mai sus, respectiv, raportul de respingere a ordonanței, sesizare făcută, în vederea reexaminării, de către Președintele României.

În ședința din 3 aprilie 2007, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a luat în dezbatere cererea de reexaminare și a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere.

În consecință, supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere la cererea de reexaminare a Președintelui României.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale.

Domnul senator Marius Marinescu. Microfonul 2, vă rog!

 
 

Domnul Marius Marinescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Pentru a diminua evaziunea fiscală, am propus, în 2005, eliminarea duty-free-urilor terestre și Senatul a adoptat legea în 2006.

Mafioții au sponsorizat cu milioane de euro anumiți guvernanți și politicieni, iar, astăzi, prin două acte normative, avem duty-free-uri terestre.

Consider că această ordonanță de urgență trebuie să fie trimisă la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital pentru a elimina duty-free-urile terestre, iar corupții să înapoieze comisioanele de milioane de euro mafioților.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Alte intervenții?

Sunt convins că intervenția dumneavoastră, întrucât este înscrisă în stenograma Senatului, va constitui obiect de studiu nu numai pentru Parchetul General, dar și pentru cei care se simt vizați sau sunt responsabili.

Vă rog, domnul senator Gheorghe Constantin.

 
 

Domnul Gheorghe Constantin:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Aș vrea să-mi exprim un punct de vedere. În primul rând, cred că ordonanța, în forma ei, stabilește un cadru oarecum mai sever și poate mai aproape de adevăr, chiar limitând, într-un fel, posibilitatea unor acte de evaziune fiscală și de altă natură. Dar vreau să fac o referire la cererea de reexaminare a președintelui, care, la paragraful 2 de la motive, spune că "legea de respingere a ordonanței va duce la menținerea comercializării mărfurilor în regim de duty-free și duty-paid pe teritoriul României, contravenind, astfel, legislației europene" și - atenție! - "magazinele duty-free reprezentând puncte de evaziune fiscală".

Adică, "nu ar putea reprezenta", ci "reprezintă puncte de evaziune fiscală".

Întreb, poate, retoric și poate nu e chiar retoric: ce dovezi aduce președintele în sprijinul acestei afirmații? Ce s-a întreprins în acest domeniu?

Vreau să menționez că avem o lege a evaziunii fiscale, de circa 11-12 ani. De ce trebuie să fie această motivație introdusă în această cerere de reexaminare, atâta timp cât noi avem lege care poate stârpi evaziunea fiscală? Or, aici se spune, alb pe negru și clar, categoric: "puncte de evaziune fiscală".

Nu știu și nici nu-mi amintesc să se fi închis anumite duty-free-uri, anumite societăți care dețin magazine duty-free sau duty-paid să fi fost închise, să fi citit în presă asemenea măsuri.

Mai departe, finalul cererii de reexaminare este chiar comentabil și o să vedeți de ce. La pct.5, Președintele României ne spune categoric: "Prin urmare, este necesară menținerea acestei situații legislative, prin aprobarea de către Parlament a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.48/2006."

Deci, ne spune ce avem de făcut: să aprobăm ordonanța.

La pct.6, care este și ultimul, din cererea de reexaminare, începe așa: "Având în vedere competența legislativă exclusivă a Parlamentului..." - deci, noi suntem organul reprezentativ suprem legislativ al țării -, dar la pct. 5 ni se spune ce avem de făcut, ca, la pct.6, să se reitereze faptul că avem competență exclusivă.

Acestea sunt niște lucruri de fond, după părerea mea, care n-ar mai trebui să se întâmple, atunci când ni se trimite la reexaminare un proiect de lege, și poate mesajul meu va fi ascultat.

În altă ordine de idei, susțin că ordonanța, în forma ei aprobată de Senat, era mult mai oportună pentru ceea ce se întâmplă în sistemul duty-free și duty-paid din România.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Și eu vă mulțumesc.

Alte intervenții dacă mai sunt?

Dacă nu mai sunt alte intervenții, domnul senator Marius Marinescu dorește să ofere o informație plenului, tocmai pentru a decide în cunoștință de cauză.

 
 

Domnul Marius Marinescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Colegul nostru făcea referire la faptul că nu se știe de anumite situații de evaziune fiscală de amploare în aceste duty-free-uri. Eu vreau să vă spun că ziarul "Curierul Național"... (se adresează cuiva în sală): Domnule senator, vă cam deranjează aceste afirmații, nu?!...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să nu dialogați cu sala...

 
 

Domnul Marius Marinescu:

Deci, firma Eurovipo SA a avut un profit de 100 milioane euro din contrabandă cu țigări și alcool. Deci, firma Eurovipo SA, nu știu dacă aveți vreo legătură, vreunul dintre dumneavoastră, cei care sunteți atât de agresivi, vizavi de aceste duty-free-uri și doriți să rămână duty-free-uri. Avem cazuri concrete. Garda Financiară a evidențiat acest lucru.

Deci, Președintele României are dreptate când afirmă că, prin aceste duty-free-uri, avem de-a face cu multe ilegalități, contrabandă, evaziune fiscală, și nu numai, și trebuie stopat acest fenomen și eliminate duty-free-urile terestre.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnul senator Gheorghe Constantin, drept la replică.

Poate ne spuneați și cine sunt acționarii în firma aia... data viitoare...

 
 

Domnul Constantin Gheorghe:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate coleg Marius Marinescu, eu am susținut că ordonanța în forma aprobată de Senat este bună, este utilă, iar în ceea ce privește acest ziar, cum se numește, îmi scapă, "Curentul", nu reprezintă justiția română. Noi nu putem să punem anumite rezoluții sau să luăm anumite hotărâri în funcție de ce scrie presa. Presa nu reprezintă justiția română. Eu am vorbit de principii, și nu de exemple concrete din presă. Vreau din justiție.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnul senator, vă rog să nu creați presiuni asupra domnului senator Gheorghe Constantin.

 
 

Domnul Marius Marinescu:

Îl avem aici pe reprezentantul Ministerului de Finanțe și poate are curajul, măcar acum, să ne spună ce evaziune se înregistrează prin aceste duty-free-uri. Să auzim și poziția dânsului, nu numai a anumitor guvernanți, care și-au umplut buzunarele de la patronii din duty-free-uri.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, stimate coleg.

Interesant era dacă această discuție o purtam acum două săptămâni și dacă la data respectivă adresați aceleași săgeți Guvernului.

Să încheiem dezbaterile pe cererea de reexaminare...

 
 

Domnul Valentin Dinescu (din sală):

Domnule președinte, uitați că-l terorizează pe bietul ministru...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

În elanul revoluționar al domnului senator Marius Marinescu, mi se pare că este firesc să se adreseze Guvernului în acest fel.

Vă rog, domnul senator Dan Cârlan, același grup parlamentar. Microfonul 2.

 
 

Domnul Dan Cârlan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu doresc să pun presiuni asupra domnului senator Gheorghe Constantin, dar doresc să-mi exprim nedumerirea vizavi de prima intervenție a Domniei Sale. Aparenta contradicție între cererea de reexaminare și competența legislativă exclusivă a Parlamentului.

Președintele are dreptul, potrivit Constituției, ca, printr-o cerere de reexaminare, să solicite Parlamentului o anume modificare a unei legi trimisă la promulgare. Întreb. Dacă nu are dreptul sau dacă a greșit exprimându-și opinia în cererea de reexaminare că ordonanța trebuie adoptată în forma inițială, cum anume ar putea să arate o cerere de reexaminare în care președintele trimite Parlamentului spre reexaminare o anumită lege, fără a preciza ce anume dorește. Care este motivul cererii de reexaminare. Să o retrimită pur și simplu, să-i aplice o ștampilă, din acela care-i plac domnului senator Funar, pe care scrie "cerere de reexaminare" și noi să stăm să căutăm a ghici motivul cererii de reexaminare, credem că nu s-a întâmplat nici un fel de lucru anormal. Președintele a găsit de cuviință să ne solicite o anumită modificare a legii trimise spre promulgare și subliniază faptul că Parlamentul rămâne singurul în drept să hotărască.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Iar doriți să interveniți? Se pare că, până la urmă, reînființăm magazinele...

Vă rog, aveți cuvântul, microfonul central.

 
 

Domnul Constantin Gheorghe:

Întrucât mi s-a pronunțat numele, o să încerc să-i dau un răspuns satisfăcător distinsului meu coleg.

Aș vrea să vă spun, distinse coleg, că legile în România se fac de către Parlament, conform Constituției, și se adoptă prin vot. Acest vot nu poate fi imperativ, indiferent cine este persoana care ne cere acest lucru.

Pe de altă parte, la punctul 6, în cererea de reexaminare se spune clar: "Având în vedere competența legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea legii pentru respingerea Ordonanței de urgență nr.48...", urmând ca Parlamentul să decidă forma finală a acestuia, dar acest punct 6 urmează după punctul 5 care ne spune, în mod imperativ, ce să facem.

Deci, noi nu ne exprimăm votul în condiții imperative.

Aș fi vrut să fi dispărut acest punct 5 și să fi fost numai punctul 6, și noi am fi știut despre ce este vorba. De la punctul 1 până la punctul 6, sunt suficiente motive care să solicite reexaminarea.

De aceea, domnule coleg, vreau să vă spun că, dacă forma scrisă a cererii de reexaminare era coerentă, nu aș fi avut nici un comentariu astăzi.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Se pare că disputa nu este legată atât de magazine, cât mai ales de ținta din partea căruia vine cererea de reexaminare. Sigur, noi nu o să facem o dezbatere pe constituționalitate, pentru că știm că o cerere de reexaminare venită din partea președintelui poate aduce critici generale unui proiect de lege sau critici legate de anumite texte înscrise în legea respectivă.

De data aceasta, președintele ne cere să analizăm situația legislativă, prin aprobarea ordonanței de urgență, soluția oferită însă de Parlamentul României este aceea de a respinge Ordonanța de urgență a Guvernului nr.48/2006.

Noi, stimați colegi, avem în dezbatere raportul întocmit de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Raportul este negativ. Acest raport îl voi supune votului dumneavoastră. Sigur că aveți comentarii făcute în plenul Senatului.

Vă reamintesc, raportul întocmit de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital este raport de respingere a cererii de reexaminare.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Stimați colegi, cererea formulată de Președintele României, cu toate dezbaterile din plenul Senatului, nu și-a găsit decât 10 susținători, întrucât plenul Senatului a adoptat raportul întocmit de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital cu 42 de voturi pentru, 10 voturi împotrivă și 3 abțineri.

Deci, cererea de reexaminare este respinsă de plen.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 11/2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 63/1999 cu privire la gestionarea fondurilor nerambursabile alocate României de către Comunitatea Europeană, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente acestora.

La punctul 3 din ordinea de zi avem înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.11/2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 63/1999 cu privire la gestionarea fondurilor nerambursabile alocate României de către Comunitatea Europeană, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente acestora.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital este raportoare.

Ofer cuvântul domnului președinte Ioan Aron Popa, pentru a prezenta raportul.

 

Domnul Aron Ioan Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege pe care l-am avut în dezbatere la comisie are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr.63/1999 cu privire la gestionarea fondurilor nerambursabile alocate României de către Comunitatea Europeană, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente acestora, în sensul stabilirii unui mecanism de acoperire de la bugetul de stat a plății taxei pe valoarea adăugată aferentă livrărilor de bunuri și prestărilor de servicii finanțate din fondurile de aderare.

Comisia a dezbătut în amănunt acest proiect și a hotărât să supună plenului Senatului un raport de admitere, cu amendamentul admis la proiectul de lege, și un amendament respins.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale, în numele grupurilor parlamentare sau în nume propriu. Nu sunt intervenții.

Îl consult pe domnul senator Gheorghe Funar dacă își susține amendamentul respins.

Microfonul 2.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori,

Susțin acest amendament la art.5 alin.1 indice 1. Respectiv, în opinia mea, nu este necesar să apară aceste precizări pe care le-a făcut inițiatorul în Ordonanța de urgență nr.11/2007. Respectiv, după o mulțime de agenți economici care sunt menționați generic, se precizează Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România și Compania Națională Căile Ferate din România, mai ales în legătură cu ultima dintre ele, așa cum cunoașteți, mass-media, de circa o lună de zile, prezintă o mulțime de jafuri care s-au făcut de unul dintre foștii directori, aflat acum la odihnă în străinătate, după ce a devalizat compania de peste un miliard de euro.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Îl invit pe domnul secretar de stat Cătălin Doică, să prezinte punctul de vedere al Guvernului și să-i exprime punctul de vedere referitor la acest amendament.

Vă rog, microfonul 8.

 
 

Domnul Cătălin Doică - secretar de stat în Ministerul Economiei și Finanțelor:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Guvernul, așa cum a declarat și în cadrul comisiei, nu este de acord cu admiterea acestui amendament, întrucât cele două societăți menționate anterior de domnul senator Funar sunt unități de implementare a programelor ISPA în nume propriu și nu se regăsesc în niciuna din enumerările generice anterioare.

Deci, este necesară menținerea lor în interiorul actului normativ.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Punctul de vedere al comisiei, în legătură cu amendamentul domnului senator Gheorghe Funar.

 
 

Domnul Aron Ioan Popa:

Comisia își menține punctul de vedere exprimat în raportul de respingere.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului senator Gheorghe Funar, amendament respins, existent în Anexa nr.2.

Vă rog să votați.

Invit colegii senatori să participe la vot.

Vom relua votul.

Stimați colegi, supun votului dumneavoastră amendamentul susținut în plenul Senatului de domnul senator Gheorghe Funar la art.5 alin.1 indice 1 lit.f, amendament respins de comisie.

Vă rog să votați.

Numai puțin, am blocat eu aparatul, vă rog să repetăm votul.

Rog colegii senatori să voteze acum.

Amendamentul a fost respins întrunind doar 21 voturi pentru, 28 voturi împotrivă și 8 abțineri.

Vă consult dacă în legătură cu amendamentele înscrise în Anexa nr.1, aveți observații? Amendamente admise.

Nu sunt observații?

Supun votului dumneavoastră raportul cu amendamente la proiectul de lege, cu precizarea caracterului legii, de lege ordinară și de faptul că Senatul dezbate acest proiect de lege în calitate de primă Cameră sesizată.

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra raportului cu amendamente.

Vă rog să votați.

Raportul cu amendamente, adoptat de plenul Senatului cu 49 voturi pentru, un vot împotrivă și 3 abțineri.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Vă rog să votați.

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.11/2007 adoptat de plenul Senatului cu 49 voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 3 abțineri.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 1/2007 pentru aprobarea bugetelor de venituri și cheltuieli ale unităților din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea ministerelor, celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, precum și a autorităților publice centrale.

La punctul 4 din ordinea de zi, avem înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 1/2007 pentru aprobarea bugetelor de venituri și cheltuieli ale unităților din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea ministerelor, celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, precum și a autorităților publice centrale.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Din partea Executivului, participă la ședința Senatului, domnul Cătălin Doică. Îi ofer cuvântul pentru a prezenta expunerea de motive.

 

Domnul Cătălin Doică - secretar de stat în Ministerul Finanțelor:

Mulțumesc, domnule președinte.

Prin prezentul act normativ se reglementează modalitatea de aprobare a bugetelor de venituri și cheltuieli astfel: bugetele de venituri și cheltuieli ale unităților autofinanțate se aprobă prin ordine ale ministrului de resort. Bugetele de venituri și cheltuieli ale Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului și bugetele de venituri și cheltuieli privind activitatea de privatizare ale instituțiilor publice implicate se aprobă prin ordin comun al ministrului finanțelor publice și al președintelui AVAS. Extinderea acestor prevederi și la nivelul unităților de monitorizare, constituie o măsură de urmărire a încadrării acestora în programele de reducere a plăților restante către bugetul general consolidat, precum și către alți creditori.

Practic, noutatea actului normativ este aceea că bugetul de venituri și cheltuieli al unităților subordonate unor ministere se face prin ordin al ministrului de resort și nu prin hotărâri de Guvern.

Față de toate acestea, vă rugăm să fiți de acord cu proiectul de act normativ adus în fața dumneavoastră.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă rog, raportul comisei, domnule președinte, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Aron Ioan Popa:

Vă mulțumesc foarte mult.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a luat în dezbatere proiectul de lege, am avut în vedere avizul favorabil transmis de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și de Comisia pentru administrația publică, organizarea teritoriului și protecția mediului care a însoțit avizul la un amendament.

Noi am hotărât cu majoritate de voturi să întocmim un raport de admitere, cu amendamentele admise, prinse în Anexa nr.1 și amendamentele respinse cuprinse în Anexa nr.2.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă consult, dacă doriți să interveniți la dezbateri generale?

Nu sunt intervenții.

Vă consult, dacă susțineți amendamentele existente în Anexa nr.2?

Domnul senator Gheorghe Funar, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori, primul amendament se referă la art.1 alin.1.

În opinia mea, este necesar să eliminăm precizarea înscrisă, în opinia mea, inutil de către inițiator, respectiv "bugetele de venituri și cheltuieli ale unităților din subordine se aprobă prin ordin al ordonatorului principal de credite sau prin decizia primului -ministru, după caz, cu respectarea prevederilor legale în vigoare." Eu am propus eliminarea acestei precizări, respectiv "bugetele de venituri și cheltuieli ale unităților din subordine se aprobă cu respectarea prevederilor legale în vigoare".

Precizarea inițiatorului mi se pare inutilă și, de fapt, nu este o precizare, este o neclaritate că se aprobă sau prin ordin al ordonatorului principal ori prin decizia primului-ministru. Nu are rost să înscriem lucrurile acestea, în opinia mea, în textul legii.

Vă rog, punctul de vedere al Guvernului.

Domnule secretar de stat, microfonul 8, aveți cuvântul, vă rog.

 
 

Domnul Cătălin Doică:

Nu suntem de acord cu admiterea amendamentului, domnule președinte. Tocmai aceasta este, de fapt, noutatea adusă de actul normativ, "aprobarea prin ordin al ministrului sau decizia primului-ministru, după caz, a bugetelor respective."

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, supun votului dumneavoastră amendamentul susținut de domnul senator Gheorghe Funar la art.1 alin.1.

Vă rog să votați.

Rog colegii senatori prezenți în sală, să participe la vot.

Resupunem votului acest amendament respins la comisie.

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra amendamentului susținut în plen de domnul senator Gheorghe Funar la art.1 alin.1.

Vă rog să votați.

Amendamentul a fost respins întrunind doar 13 voturi pentru, 31 voturi împotrivă și 9 abțineri.

Ce alt amendament susțineți, domnule senator?

Microfonul 2, vă rog.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

La nr.crt.3, amendamentul de la art.5 lit.c am propus eliminarea textului respectiv. Ca principiu la acest amendament și următoarele am ținut seama și am venit cu propunerea de eliminare a textelor înscrise de inițiator. Eu am ținut seama de prevederile din Legea nr.24/2000 art.60 alin.1 care prevede că în cazul în care apar noi reglementări contrare unor reglementări de același nivel sau de nivel inferior, acestea trebuie abrogate, iar în conformitate cu prevederile alin.4 art.60 din același act normativ din Legea nr.24/2000, obligația abrogării revine autorității care a emis primul act. Ce a făcut inițiatorul? Propune Parlamentului ca printr-o lege să abroge regulamente aprobate prin hotărâri ale Guvernului sau anumite texte din hotărâri ale Guvernului.

Deci, respectând prevederile din Legea nr.24/2000 am propus eliminarea acestor texte, lăsând la latitudinea Guvernului și la obligația Guvernului, în baza Legii nr.24/2000, ca Guvernul, prin proprii hotărâri să abroge hotărârile contrare acestei ordonanțe.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Punctul de vedere al Guvernului, microfonul 8, vă rog.

 
 

Domnul Cătălin Doică:

Nu suntem de acord, domnule președinte, cu admiterea amendamentului, pe de-o parte având în vedere faptul că prezentul proiect de act normativ are avizul Consiliului Legislativ, fără observații, iar, pe de altă parte, datorită faptului că aceste amendamente ale domnului senator Funar veneau cumva și în urmarea primului amendament care a fost respins, în regulamentele respective, prevăzându-se în mod expres, că aprobarea bugetelor se face prin hotărâre de Guvern. Or, această ordonanță de urgență, modificând rațiunea și logica de funcționare a aprobării bugetelor, era necesar a fi abrogată.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Îl consult pe domnul senator Gheorghe Funar, dacă insistă în amendament, având în vedere faptul că amendamentul de la art.1 alin.1 a fost respins.

Vă rog, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Insist și îmi susțin aceste amendamente și, regret că domnul secretar de stat încearcă să lege art.1 cu art.5 care nu au nici o legătură între ele. Probabil credea că doamnele și domnii senatori nu sunt atenți la textul actului normativ.

Revin la problema de principiu, domnule președinte de ședință și onorat Senat, noi nu putem vota astăzi ceva împotriva legii. Legea nr.24/2000 precizează că abrogarea unor prevederi contrare se face de către organul emitent al actului normativ. Dacă Regulamentul a fost aprobat prin hotărâre de Guvern și dacă Guvernul a adoptat hotărâri, tot același Guvern trebuie să-și abroge hotărârile contrare acestei ordonanțe.

Eu v-aș ruga, domnule președinte de ședință și stimați colegi, să nu devenim ridicoli, dacă inițiatorul a încercat să ne pună într-o asemenea situație. Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, doriți să mai comentați? Nu.

Mulțumesc.

Sunteți de acord că în textul legii, dacă am fi trecut în partea finală doar un articol prin care spuneam că orice prevedere contrară se abrogă, nici nu se mai punea problema să abrogăm o hotărâre de Guvern și așa mai departe.

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de comisie la art.5, susținut în plen de domnul senator Gheorghe Funar.

Rog colegii senatori prezenți în sală să voteze.

O să reluăm votul.

Resupun votului dumneavoastră amendamentul susținut de domnul senator Funar de eliminare a art.5 lit.c, amendament respins la comisie.

Vă rog să votați.

Amendament respins de plenul Senatului, întrucât a întrunit doar 19 voturi pentru, 34 voturi împotrivă și 3 abțineri.

Îl consult pe domnul senator Gheorghe Funar, dacă mai susține amendamentele de la punctele 4,5,6,7 până la 10, care au legătură cu amendamentul respins?

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Nu le mai susțin, aștept să vedem alte comedii în Senatul României când să abrogăm și hotărâri ale consiliilor județene și ale consiliilor locale. Îmi pare rău că nu au fost atenți colegii mei și am încălcat Legea nr.24/2000.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule senator.

Vă consult dacă aveți intervenții în legătură cu amendamentele admise existente în Anexa nr.1 la raport?

Reprezentantul Guvernului, de acord cu ele?

Mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră raportul cu amendamente la Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.1/2007.

Rog colegii senatori să voteze.

Raportul cu amendamente adoptat de plenul Senatului, cu 43 voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 9 abțineri.

Cu precizarea caracterului legii, de lege ordinară și de faptul că Senatul a luat în dezbatere acest proiect de lege în calitate de primă Cameră sesizată, supun votului final proiectul de lege împreună cu amendamentele admise.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Proiectul de lege, în ansamblu, este adoptat de plenul Senatului cu 43 voturi pentru, un vot împotrivă și 7 abțineri.

 
Adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2007 pentru abrogarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 86/2002 privind înființarea Ghișeului unic în punctele de trecere a frontierei de stat a României.

La punctul 5 din ordinea de zi, avem înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2007 pentru abrogarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 86/2002 privind înființarea Ghișeului unic în punctele de trecere a frontierei de stat a României.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Domnul secretar de stat Alexandru Mircea participă din partea Executivului.

Microfonul 10, aveți cuvântul.

 

Domnul Mircea Alexandru - secretar de stat în Ministerul Internelor și Reformei Administrative:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Se supune analizei și aprobării de către dumneavoastră un proiect de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2007 prin care se solicită, de fapt, abrogarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 86/2002 prin care se înființase Ghișeul unic la punctele de trecere a frontierei de stat a României.

Rațiunea pentru care a fost adoptată această ordonanță de urgență la începutul anului, este aceea că, odată cu intrarea în Uniunea Europeană, în conformitate cu Tratatul de aderare, statele membre au obligația să elimine toate barierele în calea liberei circulații a serviciilor, persoanelor, mărfurilor și capitalurilor din toate actele normative interne.

Prin urmare, prin această ordonanță, s-a propus desființarea acelor bariere de încasare a taxelor la frontiere.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă rog, domnule președinte, să prezentați raportul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Aveți cuvântul. Microfonul nr.7.

 
 

Domnul Aron Ioan Popa:

Vă mulțumesc.

Comisia a luat în dezbatere acest proiect de lege și a hotărât în unanimitate să adopte un raport de admitere.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale? Nu sunt intervenții.

Vă rog să observați că raportul nu conține amendamente, nici admise, nici respinse, motiv pentru care vă rog să vă pronunțați printr-un singur vot atât asupra raportului întocmit de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, cât și asupra legii în ansamblu.

Rog colegii senatori prezenți să se pronunțe prin vot.

Raportul comisiei și proiectul de lege în ansamblu au fost adoptate de plenul Senatului cu 51 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și 5 abțineri.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 4/2007 privind aprobarea plafonului de îndatorare publică a României pentru anul 2007.

La punctul 6 pe ordinea de zi, avem înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 4/2007 privind aprobarea plafonului de îndatorare publică a României pentru anul 2007.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital este raportor.

Din partea Executivului, participă la dezbateri domnul secretar de stat Cătălin Doică.

Îi ofer cuvântul pentru a prezenta expunerea de motive. Microfonul nr.8.

Vă rog, aveți cuvântul.

 

Domnul Cătălin Doică - secretar de stat în Ministerul Economiei și Finanțelor:

Mulțumesc.

În conformitate cu prevederile art.19 din Legea nr.313/2004 a datoriei publice, Guvernul, prin Ministerul Economiei și Finanțelor, stabilește anual plafonul de îndatorare publică, care este supus spre aprobare Parlamentului.

În actualul act normativ, plafonul de îndatorare publică internă este propus, pentru anul 2007, la suma de 19000 milioane lei, iar plafonul maximal pentru îndatorarea publică externă este propus la 4400 milioane euro.

Având în vedere avizul favorabil al comisiei de specialitate, vă rugăm să fiți de acord cu actul normativ adus în fața dumneavoastră.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule președinte, vă rog să prezentați raportul. Microfonul nr.7.

Vă rog, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Aron Ioan Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia a luat în dezbatere acest proiect de lege și a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

Domnul senator Funar a propus două amendamente, pe care comisia le-a respins prin vot și le-am trecut în anexa la raport.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declar deschise dezbaterile generale.

Vă consult dacă doriți să interveniți sau să formulați întrebări domnului secretar de stat ?

Ofer cuvântul domnului senator Carol Dina, Grupul parlamentar PRM. Microfonul nr.2.

 
 

Domnul Carol Dina:

Mulțumesc, domnule președinte.

În fiecare an, atunci când se solicită Parlamentului îndatorarea publică a României atât pe plan extern, cât și intern, deși am solicitat, nu se prezintă o analiză în legătură cu modul în care s-au utilizat fondurile aprobate în anul, respectiv în anii precedenți, astfel încât datele prezentate în expunere nu sunt unitare și coerente, lăsând pe fiecare dintre noi să tragem concluziile pe care le dorim sau pe care le presupunem. Aceasta pe de o parte.

Pe de altă parte, constatăm că atât Comisia Europeană, cât și unii dintre noi, parlamentarii, și mediul de afaceri sunt foarte îngrijorați în legătură cu modul în care Guvernul se ocupă pentru accesarea fondurilor comunitare. Deși noi, în calitate de contribuabili la bugetul Comisiei Europene, ne aducem contribuția în fiecare lună, România nu reușește să atragă fondurile comunitare pentru realizarea proiectelor de dezvoltare, atât a infrastructurii, a regiunilor rurale, a conversiei forței de muncă, cât și a creșterii competitivității. Aceasta demonstrează că se continuă utilizarea împrumuturilor externe și a celor interne, care atrag după sine datorii la aceste servicii destul de importante, iar în unele perioade dobânzile plătite pentru aceste credite ating nivele de peste 2 miliarde euro.

Având în vedere aceste argumente, Grupul parlamentar al Partidului România Mare nu va vota pentru acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Alte intervenții ? Dacă nu mai sunt alte intervenții la dezbaterile generale, ofer cuvântul domnului secretar de stat, dacă dorește să răspundă domnului senator Carol Dina.

 
 

Domnul Cătălin Doică:

Domnule președinte, plafoanele prezentate de către Guvern, astăzi, în fața dumneavoastră sunt niște plafoane maximale. După știința mea, niciodată nu au fost atinse limitele maxime, pe de o parte, iar, pe de altă parte, referitor la modul în care au fost contractați și cheltuiți acești bani, competența de control aparține Curții de Conturi, care o și face în fiecare an pentru anul anterior, iar raportul Curții de Conturi este public și prezentat Parlamentului în fiecare an. Deci noi credem că controlul gestiunii acestor fonduri este făcut în fiecare an, într-un mod competent.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Îl consult pe domnul senator Gheorghe Funar dacă-și susține amendamentele existente în anexa la raport, amendamente respinse ?

Vă rog ! Microfonul nr.2.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori, susțin aceste amendamente. Este vorba de cea mai mare îndatorare publică a României din istoria țării noastre, pe care Guvernul ne-a aplicat-o pe baza unei Ordonanțe simple cu nr.4/2007.

Am două amendamente. Primul dintre ele se referă la art.1, unde Guvernul a prevăzut plafonul de îndatorare publică externă a României. În acest an, acesta se stabilește la suma de 4400 milioane euro, 4,4 miliarde euro. Eu am propus diminuarea acestui plafon de îndatorare publică externă a României pentru acest an la suma de 2 miliarde euro. Am făcut acest amendament plecând în susținerea lui de la faptul că nici anul trecut, nici în anii precedenți, Guvernul nu a reușit să realizeze nici măcar 50% din plafoanele aprobate de către Parlament.

Ținând seama de faptul că n-a fost în stare nici măcar să îndatoreze generația noastră și generațiile viitoare cu alte multe miliarde euro, am propus să nu lăsăm o povară prea mare pe umerii generațiilor viitoare, să fie numai de 2 miliarde euro plafonul de îndatorare publică externă a României în acest an.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Dacă doriți să mai interveniți ? Domnule secretar de stat ? Nu sunt intervenții.

Supun votului plenului Senatului amendamentul propus de domnul senator Gheorghe Funar la art.1 și care vizează plafonul de îndatorare publică externă, în sensul reducerii sumei de la 4,4 miliarde euro, la 2 miliarde. Amendamentul a fost respins la nivelul comisiei.

Vă rog să vă pronunțați prin vot. (Pe monitor sunt afișate 20 de voturi pentru, 27 de voturi împotrivă și 6 abțineri.)

Rog colegii senatori să-și ocupe locurile și să participe la vot.

Resupun votului plenului Senatului acest amendament, susținut în plen de domnul senator Gheorghe Funar și respins de comisie.

Vă rog să votați. Rog colegii senatori să voteze. (Pe monitor sunt afișate 29 de voturi pentru, 22 de voturi împotrivă și 8 abțineri.)

Pentru a treia oară o să supun votului plenului Senatului acest amendament. În situația în care nu vor participa la vot colegii senatori, vom face apelul.

Resupun votului dumneavoastră amendamentul susținut de domnul senator Gheorghe Funar în plen, respins de comisie. (Pe monitor sunt afișate 28 de voturi pentru, 20 de voturi împotrivă și 8 abțineri.)

Îl invit pe domnul secretar Ilie Sârbu să facă apelul.

Totodată, vă rog, liste pentru grupurile parlamentare.

 
 

Domnul Ilie Sârbu:

- Antonie Ștefan Mihail - absent
- Apostol Neculai - prezent
- Arcaș Viorel - prezent
- Ardelean Aurel - prezent
- Arion Viorel - absent
- Athanasiu Alexandru - europarlamentar
- Basgan Ion - prezent
- Berceanu Radu Mircea - prezent
- Blaga Vasile - absent
- Bobeș Marin - prezent
- Cazacu Cornelia - prezent
- Câmpeanu Radu-Anton - învoit
- Cârlan Dan - absent
- Chelaru Ioan - absent
- Cinteză Mircea - prezent
- Ciornei Silvia - europarlamentar
- Cioroianu Adrian Mihai - Guvern
- Cismaru Ivan - absent
- Copos Gheorghe - absent
- Corodan Ioan - prezent
- Cozmâncă Octav - absent
- Crețu Corina - europarlamentar
- Crețu Ovidiu Teodor - prezent
- Cucuian Cristian - absent
- Cutaș George Sabin - prezent
- Daea Petre - prezent
- David Cristian - Guvern
- David Gheorghe - prezent
- Diaconescu Cristian - absent
- Dina Carol - prezent
- Dinescu Valentin - prezent
- Dîncu Vasile - europarlamentar
- Duca Viorel Senior - prezent
- Dumitrescu Ion Mihai - prezent
- Dumitrescu Gheorghe Viorel - prezent
- Dumitru Constantin - prezent
- Eckstein Kovacs Peter - prezent
- Fekete Szabo Andras Levente - prezent
- Filipescu Teodor - absent
- Florescu Ion - prezent
- Flutur Gheorghe - absent
- Frunda György - absent
- Funar Gheorghe - prezent
- Găucan Constantin - prezent
- Geoană Mircea Dan - absent
- Georgescu Radu Cristian - absent
- Gheorghe Constantin - prezent
- Hașotti Puiu - prezent
- Ilașcu Ilie - prezent
- Iliescu Ion - prezent
- Ilușcă Daniel - prezent
- Ion Vasile - prezent
- Iorga Nicolae - absent
- Iorgovan Antonie - absent
- Ioțcu Petru Nicolae - prezent
- Ivănescu Paula Maria - prezent
- Jurcan Dorel - delegație
- Loghin Irina - prezent
- Lupoi Mihail - prezent
- Mardare Radu Cătălin - absent
- Marinescu Marius - prezent
- Markó Bela - Guvern
- Meleșcanu Teodor Viorel - Guvern
- Mereuță Mircea - absent
- Mihăescu Eugen - europarlamentar
- Mihăilescu Petru Șerban - prezent
- Moisuc Viorica Georgeta Pompilia - europarlamentar
- Moraru Ion - absent
- Morțun Alexandru Ioan - europarlamentar
- Neagoe Otilian - prezent
- Neagu Nicolae - absent
- Nemeth Csaba - prezent
- Nicolae Șerban - prezent
- Nicolai Norica - prezent
- Novolan Traian - prezent
- Onaca Dorel Constantin - absent
- Oprea Mario-Ovidiu - prezent
- Oprescu Sorin Mircea - absent
- Pascu Corneliu - absent
- Păcuraru Paul - Guvern
- Păunescu Adrian - prezent
- Pereș Alexandru - prezent
- Pete Ștefan - absent
- Petre Maria - europarlamentar
- Petrescu Ilie - delegație
- Popa Aron Ioan - prezent
- Popa Dan Gabriel - prezent
- Popa Nicolae-Vlad - prezent
- Popescu Dan Mircea - prezent
- Popescu Ionel - absent
- Popescu Irinel - absent
- Popescu Mihail - prezent
- Prodan Tiberiu Aurelian - prezent
- Puskas Valentin Zoltan - prezent
- Rădoi Ion - absent
- Rădoi Ovidiu - absent
- Rădulescu Cristache - prezent
- Roibu Aristide - absent
- Sabău Dan - absent
- Sârbu Ilie - prezent
- Silistru Doina - prezent
- Simionescu Aurel Gabriel - prezent
- Sogor Csaba - absent
- Solcanu Ion - prezent
- Stan Petru - prezent
- Stănoiu Mihaela Rodica - prezent
- Stoica Ilie - absent
- Strătilă Șerban-Cezar - prezent
- Stroe Radu - prezent
- Szabó Karoly Ferenc - europarlamentar
- Șerbănescu Verginia - absent
- Șerbu Gheorghe Vergil - europarlamentar
- Șereș Ioan Codruț - prezent
- Ștefan Viorel - absent
- Șter Sever - prezent
- Talpeș Ioan - prezent
- Tănăsescu Claudiu - prezent
- Tărăcilă Doru Ioan - prezent
- Terinte Radu - prezent
- Theodorescu Emil Răzvan - prezent
- Tîlvăr Angel - prezent
- Toma Ion - prezent
- Tomoiagă Lucia Liliana - prezent
- Tudor Corneliu Vadim - absent
- Țâbuleac Mihai - prezent
- Țicău Silvia Adriana - europarlamentar
- Țîrle Radu - europarlamentar
- Ungheanu Mihai - prezent
- Ungureanu Vasile Ioan Dănuț - prezent
- Vasilescu Gavrilă - prezent
- Văcăroiu Nicolae - prezent
- Vărgău Ion - prezent
- Vedinaș Verginia - prezent
- Verestóy Attila - prezent
- Voiculescu Dan - absent
- Vosganian Varujan - Guvern
- Vraciu Jan - prezent

 
 

Domnul Constantin Gheorghe:

O să mai citesc o dată absenții, ca să vedem dacă au venit.

- Antonie Ștefan - absent
- Arion Viorel - absent
- Blaga Vasile - absent
- Bobeș Marin - absent
- Cârlan Dan - absent
- Chelaru Ioan - absent
- Cismaru Ivan prezent
- Copos Gheorghe - absent
- Cozmâncă Octav - absent
- Cucuian Cristian - absent
- Diaconescu Cristian - absent
- Filipescu Teodor - absent
- Flutur Gheorghe - absent
- Frunda Gyorgy - absent
- Geoană Mircea - absent
- Georgescu Radu Cristian - absent
- Iorga Nicolae - absent
- Iorgovan Antonie - absent
- Mardare Radu Cătălin prezent
- Mereuță Mircea - absent
- Moraru Ion prezent
- Neagu Nicolae - absent
- Onaca Dorel-Constantin - absent
- Oprescu Sorin Mircea - absent
- Pascu Corneliu - absent
- Pete Ștefan prezent
- Popescu Ionel - absent
- Rădoi Ion - absent
- Rădoi Ovidiu - absent
- Roibu Aristide prezent
- Sabău Dan - absent
- Sogor Csaba - absent
- Stoica Ilie - absent
- Șerbănescu Verginia - absent
- Ștefan Viorel - absent
- Tudor Corneliu Vadim - absent
- Voiculescu Dan - absent

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimați colegi,

Vă invit să vă ocupați locurile.

Invit colegii senatori să-și ocupe locurile.

Voi resupune votului plenului Senatului amendamentul susținut de domnul senator Gheorghe Funar la art.1, amendament respins de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, amendament prin care Domnia Sa solicita reducerea plafonului de îndatorare publică externă de la 4,4 miliarde euro la 2 miliarde euro.

Vă rog să vă ocupați locurile.

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra acestui amendament.

Rog colegii senatori să voteze. (Discuții la tribună)

Deci, sunt 80 de senatori prezenți în sală.

Nu au votat un număr de 17 colegi. (Rumoare în sală)

Deci, resupun votului plenului Senatului amendamentul domnului senator Gheorghe Funar. Vă rog să votați.

Cu 29 de voturi pentru, 30 de voturi împotrivă și 9 abțineri, amendamentul a fost respins.

Listă pentru grupurile parlamentare.

Cel de-al doilea amendament la art.2 vizează, de asemenea, reducerea plafonului de îndatorare publică internă.

Ofer cuvântul domnului senator Gheorghe Funar, inițiatorul amendamentului.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Onorat Senat,

Am propus la art.2 reducerea plafonului de îndatorare publică internă a României, pentru acest an, de la suma de 19.000 milioane lei la 4.000 milioane lei.

Amendamentul meu se bazează pe faptul că în anul precedent, 2006, cu toate că Parlamentul a aprobat un plafon de îndatorare publică internă în sumă de 9.600 milioane lei, până la sfârșitul anului trecut s-a acoperit cu împrumuturi doar în proporție de 33,7%.

Respectând această proporție, ținând seama de creșterea total nejustificată și neexplicată, de la 9.600 milioane lei la 19.000 milioane lei, am propus această reducere a plafonului de îndatorare publică internă a României, cu 15.000 milioane lei.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Ați ascultat explicațiile date de domnul secretar de stat.

Supun votului dumneavoastră acest amendament de reducere a plafonului de îndatorare publică internă.

Rog colegii senatori să voteze. Vă rog să votați.

Cu 24 voturi pentru, 26 voturi împotrivă și 13 abțineri, amendamentul a fost respins.

Listă pentru grupurile parlamentare.

Dați-mi voie să precizez că nu mai există alte amendamente, că raportul întocmit de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital este favorabil, că legea are caracter de lege ordinară, iar Senatul o dezbate în calitate de primă Cameră sesizată.

Vă rog să vă pronunțați printr-un singur vot atât asupra raportului favorabil, cât și asupra proiectului de lege în ansamblu.

Rog colegii senatori să voteze. Vot pe raport și vot pe lege.

Cu 42 voturi pentru, 14 voturi împotrivă și 6 abțineri, plenul Senatului a adoptat atât raportul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, cât și proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.4/2007 privind aprobarea plafonului de îndatorare publică a României pentru anul 2007.

În numele Grupului parlamentar al PRM se solicită listă.

 
Adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 7/2007 privind abrogarea unor prevederi din Ordonanța Guvernului nr. 94/2004 privind reglementarea unor măsuri financiare.

Trecem la punctul 7 de pe ordinea de zi - Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.7/2007 privind abrogarea unor prevederi din Ordonanța Guvernului nr.94/2004 privind reglementarea unor măsuri financiare.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Din partea Executivului participă la dezbateri domnul secretar de stat Cătălin Doică. Îi ofer cuvântul, microfonul 8, pentru a prezenta expunerea de motive.

 

Domnul Cătălin Doică - secretar de stat în Ministerul Economiei și Finanțelor:

Mulțumesc, domnule președinte.

Preluarea și administrarea creanțelor bugetare, reprezentând contribuții sociale, de către Ministerul Finanțelor Publice, prin Agenția Națională de Administrare Fiscală, este un proces complex, cu implicații atât la nivelul instituțiilor de asigurări sociale implicate, cât și asupra persoanelor juridice și persoanelor fizice asigurate.

Acest proces a început în anul 2003, dar, în urma analizelor efectuate pe parcursul acestor patru ani, împreună cu Banca Mondială și cu Fondul Monetar Internațional, Guvernul crede de cuviință ca să existe întâi o restructurare și o reașezare a contribuțiilor sociale atât cele plătite de către angajator, cât și cele plătite de către angajați, urmând ca preluarea acestora la Agenția Națională de Administrare Fiscală să se facă ulterior.

Ca atare, am adus în fața dumneavoastră acest proiect de act normativ și vă rugăm să fiți de acord cu aprobarea ordonanței.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Îl invit pe domnul președinte Ioan Aron Popa să prezinte raportul comisiei. Microfonul 7, vă rog.

 
 

Domnul Aron Ioan Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a luat în dezbatere acest proiect de lege și a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale sau să formulați întrebări reprezentanților Executivului.

Nu sunt intervenții.

Vă rog să observați că la comisie nu au fost formulate amendamente. Legea are caracter de lege ordinară, iar Senatul este primă Cameră sesizată, motiv pentru care vă rog, printr-un singur vot, să vă pronunțați atât asupra raportului, cât și a legii.

Rog colegii senatori să voteze.

Vă rog să votați. Vot pe raport și vot pe lege.

Cu 49 de voturi pentru și 10 abțineri, plenul Senatului adoptă atât raportul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, cât și proiectul de lege în ansamblu.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare și alte drepturi ale funcționarilor publici, precum și creșterile salariale care se acordă funcționarilor publici în anul 2007.

Trecem la punctul 8 de pe ordinea de zi - Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici, până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare și alte drepturi ale funcționarilor publici, precum și creșterile salariale care se acordă funcționarilor publici în anul 2007.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a întocmit raport pe fond.

Îl invit pe reprezentantul Executivului, domnul secretar de stat Alexandru Mircea, să prezinte expunerea de motive. Aveți cuvântul, microfonul 10.

 

Domnul Alexandru Mircea - secretar de stat în Ministerul Internelor și Reformei Administrative:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Ordonanța Guvernului nr.6/2007 privește unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și alte drepturi ale funcționarilor publici, până la intrarea în vigoare a Legii privind sistemul unitar de salarizare și alte drepturi ale funcționarilor publici, precum și creșterile salariale care se acordă funcționarilor publici în anul 2007.

Actul normativ a fost adoptat datorită faptului că Ordonanța Guvernului nr. 2/2006 își înceta, practic, activitatea la sfârșitul anului 2006.

Întrucât legea unică, legea-cadru a salarizării funcționarilor publici nu a putut fi adoptată la sfârșitul anului 2006, datorită numărului mare de consultări, de amendamente, de discuții, care au fost pe marginea proiectului de lege și, în ultimă instanță, datorită complexității acestui act normativ, Guvernul a trebuit să vină cu această ordonanță simplă, pe timpul vacanței parlamentare, pentru a reglementa tranzitoriu, până la adoptarea legii unice.

Vă solicităm votul pe acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Îl invit pe domnul președinte să prezint raportul comisiei.

 
 

Domnul Aron Ioan Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a dezbătut proiectul de lege, a avut în vedere și avizele trimise de comisiile cărora li s-a solicitat aviz, amendamentele, pe care aceste comisii ni le-au transmis, au fost dezbătute și trecute în Anexa nr.2 - amendamente respinse, iar pe total comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport favorabil.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale?

Doamna senator Verginia Vedinaș, Grupul parlamentar al Partidului România Mare, aveți cuvântul, microfonul 2.

 
 

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dragi colegi, este al treilea an de când sunt senator și, de fiecare dată, sunt în situația de a veni să-mi spun punctul de vedere de la tribuna Parlamentului, atunci când se propune adoptarea unui act normativ cu un asemenea conținut.

Vedeți, dumneavoastră, domnilor colegi?

Despre o lege privind sistemul unitar de salarizare a funcționarilor publici se vorbește din 1999, de la adoptarea Legii nr.188, și nu a fost, până în prezent, reglementată o asemenea chestiune printr-o lege. S-a venit, în fiecare an, cu tot soiul de soluții, care au oscilat între ordonanță de urgență și ordonanță simplă, cum este și această ordonanță, pe care urmează ca noi să o aprobăm.

Și anul trecut, dar și anul acesta mă simt datoare să atrag atenția, deși mă amărăște puțin inutilitatea demersului meu, asupra unei chestiuni care se repetă și care este, în mod evident, împotriva Constituției, și anume, încălcarea regimului constituțional al ordonanțelor simple, al ordonanțelor adoptate în baza unei legi speciale de abilitare, care, după cum prevede art.115 alin.1 din Constituție, nu are dreptul să reglementeze materia legilor organice.

Analizând conținutul acestei ordonanțe a Guvernului, ordonanță simplă, obișnuită, vom constata că, pe lângă chestiunile care privesc punctual aspectele privind salarizarea funcționarilor publici, deși dreptul la salariu, până la urmă, este o componentă a Statutului funcționarului public, iar Statutul funcționarului public aparține domeniului de reglementare al unei legi organice, dar, haideți, am înghițit gălușca și am zis că se referă numai la salariu și atunci nu este nevoie de lege organică. Însă, nici această ordonanță, nici ordonanțele trecute, nu se limitează numai la salariu, ci vom constata că ea cuprinde aspecte privind premiile, privind promovarea, privind soluționarea litigiilor, privind mutarea funcționarilor dintr-o instituție în alta, privind tot soiul de chestiuni, alte drepturi care se cuvin funcționarilor publici, tot soiul de chestiuni care nu sunt altceva decât dimensiuni ale statutului juridic al funcționarilor public, iar statutul juridic al funcționarilor publici se reglementează printr-o lege organică, nu printr-o ordonanță obișnuită.

De aceea, îmi fac datoria, și de această dată, să sesizez aceste chestiuni. Sper să fie pentru ultima dată. Nu știu cui servește starea asta de provizorat (...), se pare că va dura, dar poate nu până la infinit și că această chestiune a salarizării funcționarilor publici va fi rezolvată. Ca specialist în dreptul public, nu pot să nu sesizez astfel de lucruri, dar, în același timp, ca om politic, nu putem să nu susținem un proiect de act normativ, să nu dăm un vot politic, dat fiind faptul că se vizează un drept fundamental al unei categorii foarte importante pentru România, pe care o reprezintă funcționarul public, pe care o slujesc de ceva vreme și sper să o slujesc toată viața.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă consult dacă mai sunt intervenții? Nu mai sunt alte intervenții. Vă rog să observați că avem un amendament admis.

Reprezentantul Guvernului, sunteți de acord cu amendamentul admis?

 
 

Domnul Alexandru Mircea:

Da, domnule președinte.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Și avem mai multe amendamente respinse.

Vă consult dacă amendamentele respinse sunt susținute de inițiatori?

Domnul senator Gheorghe Funar, aveți cuvântul, microfonul 2.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Onorat Senat,

Primul amendament respins la art.15 alin.1 se referă la sporul de confidențialitate în cuantum de până la 15%, spre deosebire de inițiator care face referire, doar la Ministerul Afacerilor Externe, la Ministerul Integrării Europene, care nu mai există, și la direcțiile subordonate ministrului delegat pentru comerț din cadrul Ministerului Economiei și Comerțului și Consiliului Legislativ, amendamentul meu vizează ca să poată beneficia, în baza legii, de spor de confidențialitate, funcționarii publici din aparatul de lucru al Guvernului, de la administrația prezidențială, de la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, din toate ministerele, prefecturi, consilii județene, consilii locale și Consiliul legislativ. Aceștia sunt funcționari publici. Nu am înțeles, nu pot înțelege și cred că nici dumneavoastră, doamnelor și domnilor senatori, nu puteți înțelege pe ce criterii a recurs Guvernul la discriminare în ceea ce privește funcționarii publici, beneficiari ai sporului de confidențialitate. Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Dacă sunt intervenții pe acest amendament?

Domnul senator Claudiu Tănăsescu, vă rog, microfonul 2.

 
 

Domnul Claudiu Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate colege și stimați colegi,

Așa cum spunea și domnul senator Gheorghe Funar, se pare că este vorba de o discriminare. Nu este posibil să separi funcționarii publici dintr-un minister sau din Guvern de cei din prefecturi, din consiliile județene și locale. Eu cred că toată lumea trebuie să fie egală, toți trebuie să beneficieze de acest spor, pentru că toți fac, practic, același lucru, referindu-mă la claviatura respectivă.

Ca atare, susțin acest amendament al domnului senator Funar și rog colegii să gândească asupra amendamentului.

Mulțumesc mult.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Punctul de vedere al Guvernului? Microfonul 10.

 
 

Domnul Alexandru Mircea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur că este interesant de discutat asupra sintagmei "toată lumea trebuie să fie egală, la muncă egală, salarii egale", sunt texte despre care am mai auzit, fără discuție.

Vă rog să observați că s-a propus un spor de confidențialitate, deci până la 15%, până la 15% din salariul de bază pentru anumite domenii de activitate, unde, într-adevăr, documentele cu care se operează trebuie să beneficieze de o anumită protecție. Pentru acest lucru, facem diferență între funcționarii de la consiliile locale, consiliile județene și din toate celelalte ministere, de unii care, efectiv, lucrează la externe, la aparatul de lucru al Guvernului, la administrația prezidențială și așa mai departe.

Deci, ne menținem punctul de vedere, așa cum este exprimat în Ordonanța Guvernului nr.6/2007, și nu suntem de acord cu amendamentul propus, de modificare. Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Rugămintea pentru dumneavoastră, în calitate de inițiator - este adevărat că noi suntem prima Cameră sesizată -, trebuie să puneți de acord titulatura ministerelor cu titulatura votată de Parlament, în urmă cu doar o săptămână, pentru că aici discutăm de Ministerul Integrării Europene, de Ministerul Economiei și Comerțului și așa mai departe.

Supun votului dumneavoastră, stimate colege și stimați colegi, amendamentul susținut în plen de domnul senator Gheorghe Funar, la art.15 alin.1. Vă rog să votați. (discuții în sală)

Suntem nevoiți să reluăm votul.

Rog colegii senatori prezenți în sală să voteze.

Resupun votului dumneavoastră amendamentul domnului senator Gheorghe Funar, la art.15 alin.1. Vă rog să votați.

Amendamentul a fost respins, întrunind 20 de voturi pentru, 26 de voturi împotrivă și 13 abțineri.

Amendamentul de la poz.2, vă rog, aveți cuvântul, domnule senator Funar.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, abia acum am primit legătura.

Domnule președinte, onorat Senat.

Cel de-al doilea amendament respins se referă la textul art.16 alin.1, unde inițiatorul propune un spor pentru condiții vătămătoare de până la 10% din salariul de bază pentru acei funcționari publici care își desfășoară activitatea în instituții unde funcționează instalații care generează câmpuri electromagnetice, instalații de microunde, instalații de curenți de înaltă frecvență sau stații de bruiaj.

Amendamentul meu vizează creșterea acestui spor până la 50%. Și acest spor este insuficient, pentru că nu rezolvă problemele de sănătate a cetățenilor, a funcționarilor iradiați. Am propus acest procent de până la 50%, pornind de la o inițiativă bună, pe care a avut-o Guvernul și care a stabilit că, pentru anumiți angajați ai autorităților publice locale, care se ocupă de aplicarea legilor fondului funciar se acordă un spor de dificultate de 50%, fix de 50% și este foarte bine, pentru cei iradiați, însă Guvernul nu este grijuliu, le-a promis să trăiască bine. Cum să trăiască bine, și iradiați, și cu un spor de numai până la 10% din salariul de bază? Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Punctul de vedere al Guvernului? Microfonul 10.

 
 

Domnul Alexandru Mircea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu susținem acest amendament, ar fi un efort financiar și, practic, nu se justifică. Am considerat că 10% este suficient. Există și o practică, din acest punct de vedere, în mod curent. Și în anii anterior, acesta a fost coeficientul care s-a aplicat. 50% pare un spor exagerat și pare o mărire artificială a salariului. Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Comisia? Microfonul 7.

 
 

Domnul Aron Ioan Popa:

Pe argumentele aduse de reprezentantul Guvernului, comisia își păstrează punctul de vedere, de respingere a amendamentului. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului senator Gheorghe Funar, amendament formulat la art.16 alin.1.

Rog colegii senatori prezenți în sală să voteze.

Amendamentul a fost respins, întrunind 20 de voturi pentru, 27 de voturi împotrivă și 15 abțineri.

Listă pentru grupurile parlamentare.

Amendamentul de la poz.3, art.18 alin.2 și 4, amendament formulat de domnul senator Gheorghe Funar. Aveți cuvântul, microfonul 2.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Onorat Senat,

Am propus la art.18 alin.2 ca premiul anual să se plătească la sfârșitul lunii decembrie a acelui an, spre deosebire de textul inițiatorului, care a propus ca acest premiu anual să se plătească în anul următor celui pentru care se face premierea, se poate plăti și în noiembrie sau decembrie, anul următor.

Guvernul tricolor, de la sfârșitul anului 2006, a acordat premiul anual în decembrie 2006. Guvernul bicolor, de acum, poate să facă acest lucru și în luna decembrie, dacă o mai apucă, să acorde premiul anual, dar cred că textul legii trebuie să fie corect, premiul anual să fie acordat până la sfârșitul anului respectiv, și nu oricând în cursul anului următor, așa cum a propus inițiatorul. Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Punctul de vedere al Guvernului, vă rog, microfonul 10.

 
 

Domnul Alexandru Mircea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba de premiul anual, nu premiu pentru 10 luni sau pentru 11 luni. Premiul anual se aprobă după ce se încheie anul.

Pe de altă parte, v-aș ruga să observați că amendamentul este, el însuși, formulat într-o manieră, aș zice, inadecvată din punct de vedere juridic și chiar din punct de vedere lingvistic. "Premiul anual" - se spune în amendament - "se plătește la sfârșitul lunii decembrie a acelui an". Care an?

Deci, rămânem în continuare să considerăm că este mai riguros și oportun textul așa cum este reglementat în art.18 din ordonanță: "Premiul anual se plătește în anul următor celui pentru care se face premierea."

Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, punctul de vedere al comisiei.

 
 

Domnul Aron Ioan Popa:

Vă mulțumesc.

Comisia își păstrează punctul de vedere exprimat în raport.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Domnul senator Gheorghe Constantin.

 
 

Domnul Gheorghe Constantin:

Mulțumesc, domnule președinte.

În mod paradoxal, se pare că și Guvernul, și inițiatorul au dreptate, pentru că ce propune domnul Funar este o practică ce garantează faptul că aceste premii se vor da într-un timp util, ca să-și respecte scopul acel al treisprezecilea salariu.

Ce spune reprezentantul Guvernului, domnul secretar de stat Mircea Alexandru, de asemenea, este valabil, dar ce se întâmplă dacă se încheie exercițiul financiar al instituției în sine și după aceea se gândesc cei din conducere să acorde acel premiu anual? Se va intra într-un conflict, în ceea ce privește legislația financiară a țării, și probabil că va fi în imposibilitate să acorde acel premiu anual.

Deci, era, poate, mai bine, după părerea mea, dacă era fixat un termen, care să nu depășească acel exercițiu financiar anual, undeva, la sfârșitul primului trimestru sau până la sfârșitul primului trimestru. Cred că ar fi fost mai normal.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, vă rog să vă pronunțați asupra amendamentului susținut în plen de domnul senator Gheorghe Funar la art.18 alin.2.

Vă rog să votați.

Rog colegii senatori prezenți în sală să voteze.

Amendamentul a fost respins, întrunind 26 de voturi pentru, 20 împotrivă și 15 abțineri.

La numărul curent 4, amendament la art.42 alin.1. Nu se susține.

La numărul curent 5, amendament la art.43 alin.1.

Domnul senator Funar. Vă rog!

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte.

Onorat Senat,

Îmi susțin acest amendament de la art.43 alin.1. El se referă la persoanele care au ocupat funcția publică de prefect sau subprefect și care ocupă această funcție fără concurs.

Inițiatorul propune că pot fi menținute în funcții, până la ocuparea acestora, în cursul acestui an, prin concurs. Or, legea este lege pentru toată lumea. În mod normal și firesc, trebuia să ocupe aceste funcții publice, de prefect sau subprefect, pe bază de concurs. Acum se propune o excepție, bănuiesc, menită să rezolve alte probleme, ținând seama de actuala structură politică a Guvernului, să-i dea afară pe prefecții care au fost de culoarea PD-ului, de pildă, sau a PC-ului și să numească alții, de la PNL sau UDMR, fără concurs. Și totul este legal, în baza art.43 alin.1.

Eu am propus eliminarea acestui articol, respectiv, să se ocupe funcțiile de prefect și subprefect, conform legii, pe bază de concurs.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă rog, punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 10.

 
 

Domnul Alexandru Mircea:

Atunci când a fost adoptată legea, nu s-a avut în vedere că va fi o altă configurație a Guvernului la momentul în care se dezbate în Senat. Nici vorbă. Legea este făcută ca să fie valabilă în orice moment și, până la urmă, indiferent de coloratura politică a momentului respectiv.

Vă rog să observați că în textul ordonanței se propune un provizorat și obligația ca în cursul anului 2007, funcțiile de prefect și subprefect să fie ocupate prin concurs, și nu altfel.

Dacă am elimina textul, așa cum se propune, ar însemna că acești prefecți și subprefecți să rămână în funcție, efectiv. Or, noi asta am cerut: în cursul anului 2007 - și este prevăzut la art.44 și perioada când sunt concursurile - toate funcțiile de prefect și subprefect să fie ocupate prin concurs, nu altfel.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Punctul de vedere al comisiei.

 
 

Domnul Aron Ioan Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia își păstrează punctul de vedere exprimat prin raport: respingerea amendamentului.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimați colegi, supun votului plenului eliminarea art.43 alin.1, amendament susținut în plen de domnul senator Gheorghe Funar.

Rog colegii senatori să voteze.

Amendament respins, întrunind 15 voturi pentru, 34 împotrivă și 10 abțineri.

Vă rog, domnul senator Gheorghe Funar. Numărul curent 6?

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte.

Onorat Senat,

La numărul curent 6 și 8, cred că s-au săvârșit niște erori materiale și, față de textul amendamentului meu, s-a scris textul inițiatorului. Ca atare, renunț la a le susține pe cele două, de la nr.crt. 6 și 8.

Pentru a economisi timpul, mai susțin doar amendamentul de la numărul curent 7, art.45, unde, în mod inexplicabil, Guvernul s-a gândit ca, în cursul acestui an, promovarea funcționarilor publici în grad profesional să se facă, în condițiile legii, numai în perioada iulie 2007 - septembrie 2007, adică, în perioada vacanței de vară, să aibă de lucru ministerul, pe această temă, sau alte instituții din subordinea Guvernului.

Pentru că niciodată nu am întâlnit, în legislația românească o asemenea limitare, doar pe perioada de vară, am propus eliminarea, din textul inițiatorului, a acestei perioade.

Deci, "În cursul acestui an, promovarea funcționarilor publici se face în condițiile legii, în limita funcțiilor publice rezervate promovării prin planul de ocupare..." și așa mai departe, scoțând perioada respectivă.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Punctul de vedere al Guvernului. Domnule secretar de stat, punctul de vedere în legătură cu acest amendament.

 
 

Domnul Alexandru Mircea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu am înțeles de ce nu este bună propunerea Guvernului, dar am să explic de ce este bună, totuși.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Întrebarea este: de ce în această perioadă, iulie - septembrie?

 
 

Domnul Alexandru Mircea:

Am stabilit în textul legii, în art.45, că în anul 2007, promovarea funcționarilor se face în condițiile legii, în perioada iulie 2007 - septembrie 2007, pe baza normelor de organizare și dezvoltare a carierelor funcționarilor publici, prin concurs.

Vrem ca această perioadă să fie limitată, scoatem posturile la concurs atunci, ca să asigurăm planificare, transparență și coerență. Nu facem la sfârșitul anului sau oricând, să creăm posibilitatea să se scoată la concurs un post, se afișează cu număr, dar în spatele fișetului din biroul secretarei, și nu știe nimeni de concurs. Toți funcționarii publici să aibă șanse egale, să cunoască perioada, să cunoască numărul de funcții. Deci, pentru transparență, coerență și planificare.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci, să înțelegem noi, apreciați că perioada în care funcționarii sunt foarte atenți este cuprinsă între 1 iulie și 30 septembrie? În iulie, august, asta e singura preocupare.

Vă rog, comisia.

 
 

Domnul Aron Ioan Popa:

În primul rând, vreau să-mi cer scuze, în numele staff-ului comisiei, pentru eroarea materială de la cele două amendamente, de la pozițiile 6 și 8.

Referitor la poziția 7, susținem, în continuare, votul exprimat în comisie: de respingere.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnul senator Claudiu Tănăsescu. Microfonul 2.

 
 

Domnul Claudiu Tănăsescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte, că mi-ați dat ocazia să iau cuvântul. Nu vă mulțumesc pentru faptul că nu mi-ați dat posibilitatea să iau cuvântul la punctul 2. Nu știu ce ați avut cu mine, ați dat cuvântul Guvernului, ați dat cuvântul comisiei... Probabil, nu am fost în unghiul dumneavoastră vizual. Dar să trecem peste asta. Erau, însă, lucruri importante de sesizat acolo, pentru că nu s-a ținut cont de efectele radiațiilor, apar leucemii, cancere, tot felul... trebuie medicamente de protecție, deci trebuia crescut cuantumul, dar acum... a trecut votul.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

La Camera Deputaților rezolvăm aceste probleme.

 
 

Domnul Claudiu Tănăsescu:

Nu-i nimic, trecem mai departe.

Deci, referindu-mă la acest lucru, nu înțeleg, pentru nimic în lume, de ce fixăm lunile de vacanță - iunie, iulie și august - pentru o chestiune atât de serioasă. Poate că există și aici un substrat pe care nu-l înțelegem. Pe unii îi trimitem în vacanță, rămân alții, își dau examenele și așa mai departe.

Deci, nu este cazul să fim de acord cu această idee a Guvernului și nu văd de ce colegii noștri nu ar vota acest amendament al domnului senator Funar, pentru că are logică, tocmai, să fie transparență, cum spunea domnul ministru.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Doamna senator Verginai Vedinaș, deși ofer suplimentar cuvântul. Pe amendamente, poate lua cuvântul un singur senator din grupul parlamentar.

Vă rog!

 
 

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte, dar sunt convinsă că recunoașteți și dumneavoastră că este o chestiune importantă.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Este.

 
 

Doamna Verginia Vedinaș:

Noi nu respingem ab initio ideea de a se stabili o dată și primesc argumentele domnului secretar de stat, că este în interesul transparenței, egalității de șanse etc. Marea noastră nedumerire este legată de faptul că această perioadă a fost stabilită în perioada vacanțelor de vară... (Discuții la masa prezidiului.)

Pot să mai vorbesc, domnule președinte? Pot să mai vorbesc? Erați ocupat, de asta...

Deci, marea noastră problemă este că această perioadă a fost stabilită în perioada vacanțelor de vară, când numai despre egalitate... Mie mi se pare că, prin modul în care a fost planificată, se urmărește să se creeze o inegalitate de șanse și să se creeze premisele ca foarte puțini funcționari să poată să beneficieze de concursurile respective.

De aceea, rog onor Guvernul să reflecteze asupra propunerii noastre și chiar să negociem puțin, în sensul să modificăm, dacă și domnul senator este de acord, deci, să menținem o anumită perioadă, dar, în nici un caz, ea să fie iulie - septembrie. Să spunem septembrie - noiembrie sau să spunem martie - aprilie - mai, dar, în nici un caz, perioada de vacanță de vară.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să mă iertați, dar noi discutăm doar două variante: varianta Guvernului și amendamentul colegului nostru Gheorghe Funar.

 
 

Doamna Verginia Vedinaș:

Eu vă cer îngăduința...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sigur că fiecare dintre noi are variante mai bune, dar să mergem doar pe cele două.

 
 

Doamna Verginia Vedinaș:

Și nu pot să vă cer să o avem și pe aceasta în vedere, domnule președinte?

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu puteți, pentru că nu-mi dă voie Regulamentul, nu că nu vreau eu. Asta ar însemna să facem amendamente în plen.

Mulțumesc frumos. Oricum, intervenția dumneavoastră este în favoarea amendamentului domnului senator Gheorghe Funar.

Domnul senator Gavrilă Vasilescu.

 
 

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Sunt absolut de acord cu reprezentantul Guvernului că trebuie să existe transparență, că trebuie să existe planificare într-o asemenea situație, dar nu pot să fiu de acord, așa cum au spus și alții, cu perioada pe care ați fixat-o. Păi, tocmai când ați vorbit de planificare, atunci când planificăm un lucru, îl planificăm într-o perioadă în care, într-adevăr, să putem fi eficienți, dar nu planificăm într-o perioadă în care nu se poate face.

Știu de la moși-strămoși că iarna ne facem carul și vara sania. Or, dumneavoastră vreți să facem sania și carul într-o perioadă în care nu suntem sau nu vrem să fim, sau suntem în concedii și ne odihnim, ne încărcăm bateriile, și atunci vreți să supunem funcționarii publici unor examene.

Domnul președinte spunea că nu avem decât două variante: varianta care este prezentată în ordonanța pe care a dat-o Guvernul și amendamentul pe care l-a făcut domnul senator Funar, în care elimină perioada respectivă. Rămâne ca Guvernul să stabilească această perioadă printr-o hotărâre a Guvernului ori avem posibilitatea, conform, dacă nu greșesc, art.102 din Regulament, dacă toți suntem de acord cu acest lucru, să modificăm perioada. Și se făcuse propunerea ca perioada să fie septembrie - octombrie - noiembrie, mult mai rezonabil decât perioada lunilor iulie - august și aș spune și luna septembrie, că foarte multă lume pleacă în septembrie, sunt costurile mai mici pentru toate treburile astea, iar în sudul Europei este tot atât de cald și în acea perioadă, cum este în lunile iulie și august în România.

Așa că eu v-aș ruga, domnule președinte, să luăm în calcul și posibilitatea ca amendarea acestui lucru... și eu sunt de acord... Cred că și domnul secretar de stat ar fi de acord, pentru că sunt convins că și Domnia Sa a sesizat că perioada aleasă nu a fost cea mai potrivită.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Domnul senator Adrian Păunescu. Microfonul 4.

 
 

Domnul Adrian Păunescu:

M-am gândit foarte atent la polemica aceasta. Ea este lipsită de sens. Guvernul își poate apăra punctul de vedere, în multe privințe, dar în aceasta cred că săvârșește un exces de zel, forțează, cu violență, o ușă rabatabilă.

Nu e cazul să fixăm o perioadă, mai ales pentru această acțiune, mai ales că perioada este inabordabilă de către cei mai mulți.

Dacă tot mergem pe linia aceasta absurdă, eu propun, chiar dacă este un amendament în plen, să se fixeze concursul, în fiecare an, în ziua de 31 februarie.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Barem, pe 29...

 
 

Domnul Adrian Păunescu:

Nu, dar, 31 februarie, ar fi echitabil pentru toată lumea, pentru că nimeni nu ar avea acces. Așa că sunt de acord cu... Sigur că Funar ne obosește... Se ocupă de prea multe amendamente, dar sunt cazuri, și, aici, trebuie, de aceea suntem mai mulți și nu e un singur Funar la un car de oale ministeriale, să hotărâm împreună că un asemenea amendament e rațional și trebuie susținut, chiar spre binele Guvernului.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc. Domnul senator Dumitru, Grupul parlamentar PNL.

Este de discutat și "cu carul"... Dacă este mai "car" sau este doar "căruță", sau "teleguță"...

 
 

Domnul Constantin Dumitru:

Domnule președinte, cred că trebuie ținut cont și de alt aspect. Eu sunt convins că ministerul s-a gândit că adevăratele rectificări de buget, în bugetele locale și ale ministerelor, au loc începând cu trimestrul trei. Sigur, este rău pus iulie - septembrie. Probabil, dacă domnul senator Funar spunea după luna iulie, până la sfârșitul anului, nu era nici o problemă. Dar nu poți să faci majorări de salarii și trecerea în alte funcții, atâta vreme cât nu ai sursa de finanțare. Nu te lasă bugetul. Cu ce plătesc acei oameni? Îi trec într-o clasă superioară și nu le dau salariul? Pentru că eu nu am prevăzut în anul anterior, într-un buget al ministerului, sumele care trebuie pentru asemenea chestiuni, așa că și eu susțin, la fel ca domnul senator Păunescu, dacă e posibil, un amendament în plen. Cred că, începând cu luna iulie, până la sfârșitul anului, este foarte bine.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să observați că amendamentul pe care îl propuneți este conținut de amendamentul domnului senator Funar, amendament care exclude din text precizarea lunilor, ceea ce înseamnă că Guvernul poate stabili în luna octombrie sau când crede... E altceva... Important este ca funcționarii publici să cunoască în mod direct care este această perioadă.

Vă rog, domnule președinte.

 
 

Domnul Aron Ioan Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

E drept că pentru a debloca situația și având în vedere faptul că noi suntem prima Cameră sesizată, iar Camera decizională este Camera Deputaților, vă propun să acceptăm amendamentul domnului senator Funar, iar la Camera Deputaților, în urma unor discuții, negocieri, să stabilim o altă perioadă printr-un amendament.

Deci, comisia susține amendamentul domnului senator Funar.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

Sunteți de acord, domnule senator Funar să fiți susținut și de comisie?

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Sunt pus într-o situație inedită...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Ar fi culmea să renunțați la amendament...

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Aș vrea să vă precizez, domnule președinte de ședință, că fac și eu parte din această comisie și sunt de acord cu amendamentul comisiei.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, vă rog să ne pronunțăm prin vot asupra acestui amendament agreat, inclusiv de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Vă rog să votați.

Amendamentul a fost aprobat de plenul Senatului cu 49 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și 3 abțineri.

Vă rog să observați că nu mai sunt alte amendamente respinse. (replică din sală: Nu se poate)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Se poate... Urmează alte legi...

Deci, avem în această situație două amendamente admise, unul, în Anexa nr.1, amendament în legătură cu care vă consult dacă sunteți de acord și un amendament aprobat de plenul Senatului, la punctul 7, respectiv art.45.

Supun votului dumneavoastră raportul întocmit de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, cu cele două amendamente admise.

Vă rog să votați.

Raportul a fost aprobat de plenul Senatului, cu 61 de voturi pentru și 3 abțineri.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu, cu amendamentele admise.

Rog colegii senatori prezenți să voteze.

Proiectul de lege a fost adoptat de plenul Senatului, cu 57 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și 3 abțineri.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 23/2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2004 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului contractual din unitățile sanitare publice din sectorul sanitar.

La punctul 9 din ordinea de zi avem înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.23/2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2004 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului contractual din unitățile sanitare publice din sectorul sanitar.

Avem un raport comun de la Comisia pentru sănătate publică și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială.

Din partea Guvernului, participă domnul secretar Ervin Zoltan Szekely.

Aveți cuvântul.

 

Domnul Szekely Zoltan Ervin - secretar de stat în Ministerul Sănătății Publice:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori,

Sistemul sanitar se confruntă cu o lipsă acută de cadre medicale, medii și superioare. Una din cauzele acestei situații este faptul că salariile din sectorul sanitar nu sunt suficient de atractive și având în vedere și protocolul pe care l-a încheiat Ministerul Sănătății Publice cu Federația Sindicală "SANITAS", am elaborat această ordonanță de urgență prin care se reglementează acordarea unei indemnizații de 15% din salariul de bază pentru activitatea de prevenție sanitară și a unei indemnizații de stabilitate, egală cu salariul minim brut pe țară garantat în plată.

Se prevede majorarea salariilor de bază ale personalului contractual din unitățile sanitare publice din sectorul sanitar cu 5%, începând cu 1 ianuarie 2007, cu 2% începând cu 1 aprilie 2007 și cu 14% începând cu 1octombrie 2007, iar pentru unele funcții prevăzute în Anexa nr.1, în plus, o creștere a salariilor de bază de 12, respectiv 15%, motiv pentru care solicităm să votați favorabil adoptarea acestui act normativ.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Invit pe cei doi președinți să prezinte raportorul.

Domnul președinte Prodan, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Tiberiu Aurelian Prodan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Onorat Senat,

Cele două comisii au luat în dezbatere această inițiativă a Federației "SANITAS", acceptată și de Ministerul Sănătății Publice, pe care o considerăm ca o mică recompensă pentru cei care muncesc atât de greu ca să devină medici și muncesc șapte ani de zile ca să finalizeze rezidențiatul. De aceea, suntem de acord cu această inițiativă legislativă și propunem un raport de admitere.

Avem două amendamente admise și două respinse.

Fac un foarte scurt comentariu asupra primului amendament, care aparține domnului senator Funar, și, dacă mă ascultă, vreau să-i spun acum că, eu, personal, aș fi de acord cu dublarea cifrelor pe care dumneavoastră le-ați menționat, dar, întrucât în Ordonanța Guvernului nr.115/2004 suntem obligați să respectăm anumite procente, v-aș ruga să mergem deocamdată pe aceste procente, urmând ca, funcție de posibilitățile ulterioare, să mărim mai mult aceste sume.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Declar deschise dezbaterile generale.

Vă consult dacă doriți să interveniți.

Domnul senator Ion Vasile, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat. Microfonul 3.

 
 

Domnul Ion Vasile:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cred că reglementarea de astăzi își găsește rezolvarea pentru că, într-adevăr, acest corp medico-sanitar nu a fost beneficiarul unor măriri de salarii până acum și desfășoară o activitate care ar trebui să se bucure de mai multă considerație din partea celor care astăzi, iată, facem acest gest.

În aceste condiții, grupul nostru parlamentar susține proiectul de lege.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Alte intervenții? Vă rog, domnul senator Popa. Microfonul 2.

 
 

Domnul Dan Gabriel Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Desigur că această ordonanță simplă a Guvernului este o ordonanță utilă, însă, din păcate, ea rezolvă foarte puțin din problemele salariale care sunt de ani de zile cunoscute în sistemul sanitar. Mai mult decât atât, prin unele prevederi, această ordonanță creează niște discriminări, dacă vreți, între cum sunt, eu știu, facilitățile pe care le are personalul sanitar angajat pe activități finanțate de la bugetul de stat și personalul sanitar majoritar, de altfel, finanțat prin contractul dintre unitățile sanitare cu casele de asigurări de sănătate, deci, finanțat din fondul unic de asigurări de sănătate.

Pe de altă parte, sunt convins că aceste creșteri salariale care se acordă medicilor rezidenți sunt, de asemenea, utile, dar, de asemenea, sunt convins că ele ar fi putut să fie mult mai semnificative.

Aș sugerea Ministerului Sănătății Publice să modifice cât mai urgent întreaga Ordonanță a Guvernului nr. 115/2004, pentru că, între timp, lucrurile, în alte domenii bugetare, s-au mișcat ceva mai repede și prăpastia dintre salariile din sănătate și alte salarii, să nu mai vorbim de cele din magistratură, este din ce în ce mai mare.

Oricum, vom susține și noi această ordonanță.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții... Vă rog, iertați-mă, domnule senator.

Microfonul 3, domnul senator Radu Terinte.

 
 

Domnul Radu Terinte:

Domnule președinte, și Grupul Partidului Conservator va susține această ordonanță, însă atragem atenția Guvernului că măsura este total insuficientă, mai ales în situația actuală.

Guvernul ar trebui să se gândească foarte serios în ceea ce privește salarizarea nu numai a medicilor, ci în general a cadrelor didactice, având în vedere faptul că, după 1 ianuarie, asistăm la un adevărat exod al cadrelor sanitare către Uniunea Europeană și numai o salarizare atractivă poate să stăvilească acest exod.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Declar închise dezbaterile generale.

Vă consult, dacă sunteți de acord, domnule secretar de stat, cu amendamentele existente în Anexa nr.1, amendamentele admise.

 
 

Domnul Szekely Zoltan Ervin:

Da, suntem de acord cu aceste amendamente.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Deci, sunt două amendamente respinse, în Anexa nr.2 pct.3 art.32 indice 1.

Inițiatorul amendamentului este domnul senator Gheorghe Funar, microfonul 2.

Vă consult dacă îl susțineți în plen.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Fiind vorba de unitățile sanitare, termenul folosit de dumneavoastră este corect că mă consultați, dar, în ceea ce privește amendamentul de la numărul curent 1, sper să fie susținut de către toate doamnele și domnii senatori, pentru că s-au pronunțat cu toții pentru creșterea substanțială a drepturilor bănești ale personalului contractual din unitățile sanitare publice din sectorul sanitar.

Ținând seama de faptul că foarte multe unități sanitare au rămas și vor rămâne în lunile următoare fără specialiști în domeniu, cei mai mulți plecând din țară pentru a câștiga mai bine în străinătate, amendamentul meu vizează, la lit.c art.32 indice 1, creșterea procentului de la 14%, începând cu 1 octombrie 2007, la 30%. Măcar în ultimul trimestru al acestui an să apară o creștere mai însemnată a drepturilor bănești. Creșterea este foarte mică, dacă o comparăm cu celebrul Radu Duda, care nu este prinț și care primește 600 milioane de lei pe lună de la Guvernul României și nu a făcut nici medicină, și nici măcar asistent medical nu este.

Vă rog, doamnelor și domnilor senatori, să susțineți amendamentul meu prin vot și, probabil, în pledoaria sa, domnul senator Adrian Păunescu mă va susține din nou.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu am înțeles de ce ați fost atât de nemulțumit în momentul în care am spus că doresc să vă consult dacă susțineți amendamentul.

Eu vă consultam în calitate de președinte de ședință sau de avocat.

Nu cred că ați prefera să fi fost doctor ortoped!

Domnul senator Claudiu Tănăsescu.

 
 

Domnul Claudiu Tănăsescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Chestia cu consultatul se aplică în general, nu numai la medici. Se mai aplică și la veterinari, și la avocați, dar așa este întâmplarea.

Eu susțin acest amendament și cred că nu este necesar să arăt că modul în care au fost repartizate aceste creșteri este hilar.

De exemplu, de la 1 ianuarie, cu 2%, asta este un fel de zăhărel, așa, care se întinde cățelușului, ia cuțu-cuțu, îți dau 2% și mai vedem, după aceea, îți dau 14%, când se poate...

Deci, cred că e cazul să ne gândim mai mult la corpul medical. Ceea ce s-a făcut până acum nu este suficient.

Guvernul a încercat aici să astupe puțin gura celor de la SANITAS și a altor sindicate. Și atunci, lasă, domnule, că vă facem o mărire. Dar această mărire este incertă... Pentru că nu aș vrea să-l întreb acum pe domnul ministru ce salariu are un medic și un asistent.

Nu vorbesc de medicii stagiari care nu reușesc să-și plătească decât chiria și, eventual, masa și nu au posibilitatea să-și cumpere un tratat de medicină de care au foarte mare nevoie, pentru că fără acestea nu poate să ajungă să se specializeze.

Așa că eu susțin acest amendament și cred că 30%, începând cu 1 octombrie 2007, nu este cu nimic eronat și nici deplasat, mai ales că, așa cum spunea și domnul senator Funar, sunt destule alte cheltuieli care se fac, s-au făcut și se vor face, motiv pentru care rog pe toți colegii mei să susțină acest amendament.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Punctul de vedere al Guvernului, microfonul 8, vă rog.

 
 

Domnul Ervin-Zoltan Szekely:

Mulțumesc.

Din păcate, nu putem susține acest amendament din două motive, adoptarea ar însemna că am excede posibilitățile financiare ale ministerului și în inițiativă nu au fost indicate sursele de finanțare iar, pe de altă parte, ministerul a încheiat un acord bianual cu Federația Sindicală SANITAS și am prevăzut și pentru anul viitor o creștere salarială similară, așa că, chiar dacă mai târziu, această majorare va avea loc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Dacă mai doriți să interveniți, domnule președinte Prodan sau domnul senator Strătilă?

 
 

Domnul Tiberiu-Aurelian Prodan:

Domnule președinte,

Subscriu la ceea ce a spus domnul senator Adrian Păunescu, propunerile domnului senator Funar, astăzi, au un caracter de bun simț, întrucât plenul este cel care decide, lăsăm la latitudinea plenului să hotărască cât merită medicii rezidenți și cât merită personalul din sănătate.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Valentin Dinescu (din sală):

O chestiune de procedură, vă rog!

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, domnul senator Valentin Dinescu, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Valentin Dinescu:

Domnule președinte, s-a făcut aici o afirmație al cărei bun simț eu îl contest, și anume, "...propunerile domnului Funar, astăzi, au un caracter de bun simț".

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu, se referea la această majorare, în sensul că nu era exagerată bănuiesc.

 
 

Domnul Valentin Dinescu (din sală):

Și dacă era exagerată, nu era lipsită de bun simț!

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

De acord cu dumneavoastră, dar bănuiesc că se aprecia că majorarea de la 14 la 30 nu este exagerată. (Discuții în sală.)

Vă rog să ne pronunțăm prin vot și să nu tensionăm relațiile dintre noi, pentru că, altfel, soarta amendamentelor este asigurată.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului senator Gheorghe Funar la art.32 indice 1, punctul 1.

Vă rog să votați.

Amendament adoptat de plenul Senatului cu 41 voturi pentru, 8 voturi împotrivă și 7 abțineri.

Sigur că Guvernul va căuta sursele financiare, chiar dacă nu există.

Vă rog, domnule senator Funar, mai aveți un amendament la art.41 indice 1, punctul 1.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Da, domnule președinte.

Misiunea Guvernului va fi ușoară, va fi alt Guvern în octombrie.

La nr.crt.2, rog doamnele și domnii senatori să fie atenți la subtilitatea pe care a inclus-o inițiatorul în textul acestei ordonanțe și, practic, caută să înlăture beneficiarii tichetelor de masă din sectorul sanitar și a înscris în text că "beneficiază în continuare de tichete de masă numai personalul contractual din unitățile și subunitățile sanitare...", și a subliniat, "care începând cu anul 2007 se finanțează de la bugetul de stat". Deci, numai cele care se finanțează anul acesta, care mi se pare că sunt "0" ca număr de unități.

Ca atare, pentru a beneficia în continuare de tichetele de masă, în baza Legii nr.142/1998, eu am propus eliminarea acestui apendice inclus de către inițiator în textul legii.

Nu avem nevoie de această precizare, cu referire numai la unitățile și subunitățile care, începând din acest an, se finanțează de la bugetul de sat.

Practic propun menținerea în continuare a numărului beneficiarilor de tichete de masă din sectorul sanitar, spre deosebire de inițiator care caută să elimine acești beneficiari.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă rog, punctul de vedere al Guvernului.

 
 

Domnul Ervin-Zoltan Szekely:

Nu putem să susținem acest amendament având în vedere că acel personal contractual este finanțat din sectorul privat, nu putem reglementa acordarea tichetelor de masă și nu putem să ne luăm un angajament în locul celor care angajează personal sanitar în aceste unități.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnul senator Popa Dan, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Dan Gabriel Popa:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Cunoscând destul de bine Ministerul Sănătății Publice, cred că, de fapt, nu este vorba aici de o subtilitate, așa cum spunea domnul senator Funar, ci pur și simplu de superficialitate, așa cum s-a întâmplat de foarte multe ori când Ministerul Sănătății Publice a întocmit acte normative.

Aș vrea să rețineți faptul că lăsând la o parte personalul contractual din unitățile sanitare private, grosul personalului medico-sanitar, așa cum am spus și în prima mea intervenție, este cel care lucrează în unități finanțate, nu de la bugetul de stat, așa cum este vorba în acest art.41 indice 1, ci din Fondul de Asigurării de Sănătate, prin relații contractuale între spitale, spre exemplu, ca să le dea asigurări, or, acest personal beneficiază de ani de zile de tichete de masă, este unul din obiectivele anuale importante ale SANITAS-ului și îmi este foarte teamă că, într-adevăr, dacă s-ar dori să se folosească cu rea voință acest nou art.41 indice 1, s-ar putea ajunge inclusiv la concluzia că personalul din spitale, care lucrează pe secții care nu sunt finanțate de la bugetul de stat, nu ar trebui să aibă tichete de masă, astfel încât eu consider util amendamentul domnul senator Funar.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Supun votului plenului Senatului amendamentul prezentat și susținut în plen de domnul senator Gheorghe Funar la art.41 indice 1. alin.1.

Vă rog să votați.

Rog colegii senatori să voteze.

Amendamentul este adoptat de plenul Senatului cu 38 voturi pentru, 8 voturi împotrivă și 11 abțineri.

Supun votului dumneavoastră raportul întocmit de cele două comisii, raport care are amendamente admise la nivelul comisiei, precum și, suplimentar, cele două amendamente adoptate de plenul Senatului.

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra raportului cu cele 4 amendamente admise.

Vă rog să votați.

Plenul Senatului cu 56 voturi pentru și 2 abțineri adoptă raportul favorabil întocmit de cele două comisii..

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Proiectul de lege este adoptat de plenul Senatului cu 48 voturi pentru, și 2 abțineri.

 
Dezbateri asupra Propunerii legislative pentru modificarea art. 26 din Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor (retrimitere pentru raport suplimentar la Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și silvicultură și la Comisia pentru sănătate publică).

La punctul 10 din ordinea de zi, avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea art. 26 din Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor.

Comisia pentru sănătate publică, vă rog. Este prezent domnul senator Șerban Strătilă.

Este prezent, în calitate de inițiator, domnul Șerban Strătilă. Este prezent, în calitate de inițiator, domnul deputat Popa.

Aveți cuvântul, microfonul 10.

 

Domnul Nicolae Popa - deputat:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori,

Vin în fața dumneavoastră, astăzi, cu o propunere legislativă privind modificarea Ordonanței Guvernului nr. 42/2004 și, în special, a art.26 unde se reglementează sprijinirea acțiunilor de luptă împotriva bolilor transmisibile ale animalelor, precum și acordarea de despăgubiri proprietarilor pentru animalele tăiate, ucise și altfel afectate.

A fost nevoie de un asemenea act normativ și vreau să vă reamintesc că în 2006 noi am avut această epidemie de gripă aviară nemaiîntâlnită în România, ne-am confruntat, trebuie să recunoaștem, că am fost luați prin surprindere, s-au dat fel de fel de comenzi și dispoziții, dar când a venit vorba de despăgubiri, nimeni nu și-a mai asumat nici un fel de răspundere.

Vreau să precizez faptul că în toată lumea și, în special, în Uniunea Europeană, atunci când au loc aceste focare epidemice se despăgubesc în mod obligatoriu, fără nici un fel de discuție.

Vă informez că, iată, a trecut aproape un an de zile, chiar zilele acestea se împlinește un an de zile și acești oameni care au fost afectați de gripa aviară nu și-au primit despăgubirile, este vorba de peste 100 miliarde, și în loc să găsească înțelegere la Autoritatea Sanitar-Veterinară, la Ministerul Agriculturii, să facă aceste despăgubiri, ei au fost nevoiți să se adreseze instanțelor judecătorești pentru a primi drepturile ce li se cuvin după lege.

Din acest punct de vedere, vreau să vă informez că mai toate instituțiile cu activitate în domeniul creșterii păsărilor au câștigat în instanță toate aceste procese. O să vedeți dumneavoastră că o să vină penalizări la aceste sume, să vedem cine le plătește pentru că trebuie să le plătească cei vinovați și trebuie să avem în vedere că aceste unități au angajat unități au angajat milioane de euro de la Uniunea Europeană pentru a se moderniza pentru a se tehnologiza și, nonșalant, așa, fără să se aibă în vedere, au fost trimiși spre faliment.

Nu este posibil, de aceea vă este supusă la vot această propunere legislativă spre analiză și adoptare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Punctul de vedere al Guvernului, domnul secretar de stat Istvan Toke, aveți cuvântul. Microfonul 9, vă rog.

 
 

Domnul Istvan Toke - secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul este de acord cu o anume clarificare în despăgubirile acordate pe baza unor situații de urgență, dar nu susține reglementarea sub această formă. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Punctul de vedere al comisiei noastre, domnul senator Șerban Strătilă. Aveți cuvântul, domnule președinte.

 
 

Domnul Șerban Strătilă:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În urma dezbaterilor din 13 martie 2007, membrii comisiei au hotărât în unanimitate să adopte raport de admitere, cu un amendament prevăzut în anexă.

Precizez că, deși punctul de vedere al Guvernului a fost negativ, la dezbaterile din cadrul comisiei, reprezentanții Autorității Naționale Sanitar Veterinare și a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și-au schimbat punctul de vedere, respectiv au susținut această inițiativă legislativă în forma care a rezultat din dezbaterile din comisie.

Precizez că s-a primit aviz favorabil cu observații ale Consiliului Legislativ, aviz negativ de la Comisia pentru administrația publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și aviz negativ de la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Prezentul act normativ face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este primă Cameră sesizată.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

La dezbateri generale, domnul senator Petre Daea, Grupul parlamentar PSD.

Microfonul 4, vă rog.

 
 

Domnul Petre Daea:

Microfonul 4, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Biroul permanent, din greșeală, a repartizat acest act normativ Comisiei pentru sănătate publică, punând-o într-o situație dificilă, punând plenul Senatului într-o situație dificilă. Prin mimica pe care o face domnul coleg, rezultă că sunt pe drumul bun al criticii pentru Biroul permanent.

Spun acest lucru pentru că dacă în morișca aceasta de lucru a Biroului permanent se găsea și supapa de ieșire care însemna transmiterea inițiativei spre Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, plenul Senatului, astăzi, putea să dea un vot în cunoștință de cauză, folosind, evident, munca efectivă a comisiilor de specialitate. Actul normativ, așa cum este formulat, nu poate trece de Senatul României, deși vizează un domeniu care trebuie reglementat, dar nu așa. Știm cu toții, nu are rost să mai pedalăm pe efectele negative care au fost înregistrate cu ani în urmă, dată fiind, pe de o parte, lipsa de experiență a unora, pe de altă parte, diletantismul altora și, nu în ultimul rând, reglementări care, prin natura lor, nu sunt în stare să stăpânească anumite fenomene când ele apar, când incidența acestora zdruncină atât de mult un sistem economic, cum a fost al industriei alimentare, al agriculturii, în cazul gripei aviare. Spun că nu poate trece așa, întrucât inițiatorii, pe care îi felicit pentru gândul bun de a reglementa situația care reclamă reglementare, spun, inițiatorii una vorbesc în expunerea de motive și alta produc în actul normativ, spun în expunerea de motive că e nevoie să susținem Guvernul pentru a interveni prin mecanisme specifice în susținerea sistemului, când entropia depășește ceea ce fiecare își închipuie, și realitatea a demonstrat-o, dar introduce ca mecanism juridic reglementări care nu pot trece prin Senatul României. Iar dacă intra un asemenea act normativ în Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și silvicultură, era posibil ca actul să nu apară așa în plenul Senatului.

Iată despre ce este vorba.

Din cele 15 reglementări doar 3 sunt pentru sprijin dat celor ce sunt într-o situație de care actul normativ vorbește. Restul sunt reglementări împotriva sistemului național de management al situațiilor de urgență. Aprobat prin Ordonanța Guvernului nr. 21 din 2004, din care și-a extras seva și Ordonanța Guvernului nr. 42/2004, de care face vorbire. Pe bună dreptate, reprezentantul Guvernului, astăzi, spune că vede și este necesară o soluție de reglementare, dar cum este așezată în pagina juridică a actului, nu, pentru că, prin propunerea pe care a dat-o Guvernul, iar comisia a avut-o la îndemână și comisiile de specialitate și-au dat avizul negativ, nu pot fi introduse reglementări de dragul reglementărilor.

Stimate colege și stimați colegi,

Am suferit prea mult, ca să nu ne dăm seama că diletantismul ne costă. Am spus-o cândva că norma sanitar-veterinară, modificată în plin câmp de manifestare a gripei aviare, a introdus România într-un vârtej din care cu greu am ieșit, dar zic eu că încă reverberația negativă a acestuia este prezentă.

De aceea, respectând inițiatorii, comisia care a avut misiunea dată de Biroul permanent să facă raportul, v-aș propune, domnule președinte, și, dacă socotiți necesar, să supuneți votului propunerea, și anume, aceea ca acest act normativ, este timp până la aprobarea tacită, să treacă și pe la comisia de specialitate a Senatului, care este Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și silvicultură, și care, de fiecare dată, a dat dovada pertinenței și a interesului pentru domeniul acesta atât de dificil și complicat. În această formă nu poate trece prin Senat, pentru că produce mai mult rău decât bine. Rezolvăm pe moment, dar introducem în sistem dezordinea unde nu este nevoie să fie introdusă, prin votul nostru, în Senatul României. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dați-mi voie să fac două precizări. Nu puteți vorbi 4 inși odată, vă rog să așteptați, colegi care doreau să intervină. Deci, o primă chestiune ridicată de domnul senator Petre Daea, legată de sesizarea Comisiei pentru sănătate, ecologie și sport și de nesesizarea Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară și silvicultură, vă reamintesc că legile sunt repartizate în prezența președinților de comisii.

A doua chestiune. Dați-mi voie să vă reamintesc, domnule senator, că fiecare comisie, potrivit Regulamentului Senatului, care se consideră competentă într-un anumit domeniu, are dreptul - și am avut zeci de astfel de situații - să solicite Biroului permanent sesizarea pentru raport, împreună cu cealaltă comisie, care a fost sesizată de către Biroul permanent.

A treia chestiune. Pentru a nu continua dezbaterile într-un anumit sens, voi supune votului plenului Senatului solicitarea dumneavoastră, în sensul de a se întocmi un raport suplimentar, de către cele două comisii, până la data de - propun eu - 25 aprilie. Termenul de adoptare tacită este 30 aprilie.

În situația în care plenul Senatului va respinge această solicitare venită din partea domnului senator Petre Daea, vom continua cu dezbaterile generale pe proiectul de lege. (discuții în sală)

Numai puțin. Vă rog, să nu pierdem timpul. Mai întâi, vă rog să ne pronunțăm prin vot, iar apoi vă ofer cuvântul, procedăm ca la primul proiect.

Deci, vă rog să vă pronunțați prin vot în legătură cu solicitarea venită din partea domnului senator Daea, în sensul ca și Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și silvicultură să fie sesizată pentru raport. Vă rog să votați.

Așadar, raport suplimentar, cu termen de depunere 25 aprilie.

Solicitare aprobată de plenul Senatului cu 54 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și 3 abțineri. Vă mulțumesc.

Vă rog să luați, în procedură de urgență, în dezbatere, cele două comisii, această propunere legislativă.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 21/2007 privind instituțiile și companiile de spectacole sau concerte, precum și desfășurarea activității de impresariat artistic.

La pct.11 avem înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 21/2007 privind instituțiile și companiile de spectacole sau concerte, precum și desfășurarea activității de impresariat artistic.

Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă - raportoare. Este domnul președinte Adrian Păunescu. Vă rog să ocupați fotoliul rezervat comisiei. Microfonul 7.

Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Adrian Lemeni, aveți cuvântul, microfonul 8.

 

Domnul Adrian Lemeni - secretar de stat în Ministerul Culturii și Cultelor:

Mulțumesc, domnule președinte.

Principalele reglementări propuse prin acest act normativ privesc definirea instituțiilor și companiilor de spectacole sau de concerte, a statutului lor juridic, a modului lor de înființare, organizare și funcționare, de asemenea, reglementarea conducerii instituțiilor de spectacole sau concerte, în corelare cu propunerile de modificare a prevederilor Ordonanței Guvernului nr.26/2005 privind managementul instituțiilor publice de cultură, aprobată prin Legea nr.114 din 2006, de asemenea, includerea în acest act normativ a reglementărilor privind organizarea și desfășurarea activității de impresariat artistic.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Îl invit pe domnul președinte Adrian Păunescu să prezinte raportul comisiei.

 
 

Domnul Adrian Păunescu:

Raportul comisiei nu este foarte complicat. Lucrurile pe care le-a spus domnul secretar de stat sunt corecte și aș putea să le repet. Suntem de acord cu această reglementare și comisia a acceptat amendamente ale senatorului - ați înțeles - Gheorghe Funar. Așa că, în unanimitate, sunt învestit de comisie să vă prezint acest raport de admitere, cu amendamente.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale?

Doamna senator Verginia Vedinaș, Grupul parlamentar al Partidului România Mare. Aveți cuvântul, microfonul 2.

 
 

Doamna Verginia Vedinaș:

Domnule președinte, distinși colegi.

Deși nu fac parte din Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă, este evident că fiecare dintre noi suntem interesați de această componentă a existenței noastre, cu atât mai mult cu cât, la revizuirea din 2003 a Constituției, a fost înscris un drept fundamental inexistent până atunci, și anume, accesul la cultură.

Accesul la cultură este un drept fundamental care își regăsește oarecum dezvoltarea prin această ordonanță. Nedumerirea pe care vreau s-o exprim vizează faptul că ordonanța, pe care o supunem discuției și, probabil, aprobării, abrogă o lege care a fost adoptată în anul 2004, deci nici măcar după 3 ani de funcționare, și nu am înțeles foarte bine rațiunile pentru care s-a considerat necesar să fie înlocuită vechea reglementare cu altă reglementare, având în vedere că, din punctul meu de vedere, puteau fi operate anumite modificări și să se mențină stabilitatea legislativă, pentru că, a-și asuma fiecare guvernare proiecte de acte normative noi, prin care să se abroge actele normative adoptate de guvernarea anterioară, nu mi se pare cea mai bună soluție și am spus și cu alte prilejuri că această fluctuație legislativă este un argument de instabilitate și de lipsă de putere, nu de putere a unei guvernări.

Dincolo de aceste aspecte, pentru că ne interesează cultura, pentru că partidul nostru promovează, inclusiv în Parlament, distinse personalități ale vieții culturale, în mod evident, vom susține și noi acest proiect de act normativ. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Alte intervenții? Nu mai sunt alte intervenții.

Vă consult dacă amendamentele respinse sunt susținute? Domnul senator Gheorghe Funar.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte, onorat Senat.

Mă bucur și țin să mulțumesc Comisiei pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă pentru că mi-a acceptat două amendamente și am economisit timpul în plen, dar sunt nevoit să le susțin pe celelalte două respinse și sper ca plenul Senatului să le accepte. Respectiv, se propune de către inițiator ca, prin derogare de la prevederile Ordonanței Guvernului nr. 13 din 2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare în cazul instituțiilor și companiilor de spectacole sau concerte, condiționarea ocupării unei funcții de specialitate artistică pe criterii de vârstă, sex sau calități fizice în instituțiile de spectacole sau concerte se face conform specificului și intereselor instituției și nu constituie contravenții.

Nu cred că este cazul, domnule președinte de ședință, onorat Senat, să acceptăm aceste excepții de la lege, aceste derogări, pentru că nu se justifică, în opinia mea.

Ca atare, pentru a nu mai intra în detalii și dimensiuni ale candidatelor sau candidaților, propun eliminarea textului.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Totuși, să-i ascultăm pe colegii din Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă. Îl invit pe domnul președinte, pentru că sunt chestiuni extrem de importante aici.

 
 

Domnul Adrian Păunescu:

Da, este delicată această amendare și ea nu ține seama de specificul domeniului, adică, atunci când este vorba, să zicem, de angajat o balerină, nu cred că e cazul să beneficieze de drepturile legale generale, și nu de cele specifice, la vârsta de 48 de ani. Nu este potrivit și e de bănuit că instituțiile de cultură și de artă vor căpăta toată fiabilitatea necesară pentru a se încărca de valori.

De aceea, eu cred că este, pe bună dreptate, prevăzut în această ordonanță a Guvernului faptul că nu e o contravenție, dacă ai nevoie de Hamlet, să-l alegi dintre bărbați. Asta ar fi o discriminare de sex. Hai, maximum dintre androgini. Dar să obligi să existe o femeie în concurs și să te poată reclama că ai angajat un bărbat, să joace rolul lui Ștefan cel Mare, și nu o altistă, mi se pare un fapt la care trebuie să ne gândim.

De aceea am fost de acord cu ordonanța Guvernului. Cred că nu are a mă bănui și nu are a ne bănui domnul senator Funar de vreun parti-pris guvernamental, dar nu e potrivit. E bine ceea ce s-a spus în ordonanță. Așa credem noi.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumim, domnule președinte.

Bănuiesc că și reprezentantul Guvernului susține aceleași argumente. Vă rog!

 
 

Domnul Adrian Lemeni:

Suntem împotriva amendamentului. Practic, acest articol este preluat, textual, din Legea nr.504/2004, păstrarea fiind motivată de diversitatea tipologiilor care trebuie reprezentate pe scenă.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul susținut de domnul senator Gheorghe Funar la art.14, în sensul eliminării textului prevăzut în lege.

Amendamentul a fost respins, întrunind doar 14 voturi pentru, 33 împotrivă și 4 abțineri.

Domnul senator Gheorghe Funar, microfonul 2.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Onorat Senat,

Este ultimul amendament la acest proiect de lege și ultimul pe ziua de astăzi, dar sper să treacă. Este vorba de amendamentul la art.16.

Spre deosebire de textul inițiatorului, care prevede că "personalul angajat în baza unor contracte individuale de muncă pe durată determinată, care nu are domiciliul în localitatea în care instituția își desfășoară activitatea și nu beneficiază de locuință de serviciu" - spune Guvernul - "poate primi din bugetul instituției o indemnizație forfetară", amendamentul meu vizează obligarea Guvernului, deci, "primește...o indemnizație forfetară neimpozabilă".

Am venit cu încă o modificare în textul acestui art.16, în ceea ce privește cuantumul, față de suma derizorie pe care o propune Guvernul, care nu ține seama de un alt artist, Radu Duda, cu 600 milioane de lei pe lună, de cheltuit, fără să dea socoteală. Aici, Guvernul propune numai un cuantum de 50% din salariul mediu net pe economie, pentru a-și asigura cazarea. Găsește, probabil, undeva, în Ferentari, o locuință fără lumină, la procentul propus de Guvern.

Amendamentul meu vizează ca persoanele respective să beneficieze de o indemnizație forfetară neimpozabilă, în cuantumul aferent unui hotel de trei stele, pentru a-și asigura cazarea. Trebuie să ținem seama de personalitățile care sunt angajate pe durată determinată. Venim și propunem ca un Hamlet să primească un milion pe lună, să-și asigure cazarea în București!

Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, din partea Guvernului, punctul de vedere.

 
 

Domnul Adrian Lemeni:

Amendamentul, practic, presupune transformarea unei valori determinate, respectiv, 50% din salariul mediu net pe economie, sumă care poate fi calculată și prevăzută, ca atare, în bugetul unei instituții, într-o valoare incertă, în continuă schimbare.

Inițiatorul a urmărit, practic, prin această prevedere, care există și în textul Legii nr.504/2004, soluționarea problemelor cauzate de lipsa acută de spații de cazare, cu care se confruntă instituțiile respective.

De asemenea, propunerea din amendament, legată de cuantumul aferent unui hotel de trei stele, contravine altor prevederi legale, care limitează aceste categorii de personal contractual din sectorul bugetar, să beneficieze de acest cuantum.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Referitor la prima parte a amendamentului? Sunt două chestiuni. Are o problemă importantă la începutul articolului 16.

Bun! Dacă doriți să interveniți, domnule președinte, vă rog, microfonul 7.

 
 

Domnul Adrian Păunescu:

Dacă problema aceea de subtilitate, "poate primi" și "primește", m-ar determina să fiu de acord cu domnul Funar, chestiunea cealaltă, cu cuantumul, este, hotărât, un lucru rațional, așa cum a fost formulat de Guvern.

E greu de acceptat un amendament pe jumătate, dar acest "poate primi" lasă loc oricărui voluntarism. În ce privește cuantumul, însă, eu cred că putem accepta soluția Guvernului, și anume "...primește 50% din salariul mediu net pe economie".

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci, deosebirea este fundamentală, pentru că, în prima variantă, în varianta Guvernului, este lăsat la latitudinea instituției bugetare să ofere suma respectivă, dacă au bani în buget.

 
 

Domnul Adrian Păunescu:

Dacă nu au, nu fac.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Dacă trecem "primește", atunci, este obligat să plătească.

 
 

Domnul Adrian Păunescu:

Da. Domnule președinte...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Cum credeți că e bine. Noi îl punem la vot. Că este necesar, suntem convinși cu toții.

 
 

Domnul Adrian Păunescu:

Eu cred că și această chestiune, ca și altele, n-ar trebui lăsate la îndemâna meteorologiei. Totuși, un raport de muncă între o instituție și un artist ar trebui să dea siguranță și instituției, și artistului. Dacă nu se poate rezolva legal această relație, atunci, ea nu poate nici începe.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Domnul senator Dan Gabriel Popa.

 
 

Domnul Dan Gabriel Popa:

Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur, nu doresc să-l concurez, astăzi, pe domnul senator Funar la luările de cuvânt, dar ca membru și în Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă, aș vrea să fac o precizare, care sunt convins că va fi folositoare.

Tot pe acest articol 16, în lista de amendamente admise, veți observa că, de altfel, la propunerea mea, ca membru în Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă, prima parte a amendamentului este admisă. Noi am înlocuit "poate primi" cu "primește". Găsiți la poziția 3 din lista de amendamente admise.

De asemenea, am făcut o mică modificare, în final. Sigur, nu pentru a-și asigura cazarea, este imposibil să se asigure cazarea doar cu suma aceasta, ci, pur și simplu, pentru cazare, deci ca o completare pentru cazare. Dar cuvântul care apare în text este "primește", și nu "poate primi".

Mulțumim.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimați colegi... Domnule senator Funar, doriți să mai interveniți? Vă rog!

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte, onorat Senat,

Ținând seama de argumentele care au fost expuse și de președintele comisiei, și de către domnul senator Popa, renunț la amendament.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Stimați colegi, supun votului dumneavoastră, în această situație, raportul cu amendamentele admise, cu precizarea caracterului legii, de lege ordinară.

Vă rog să votați.

Rog colegii senatori prezenți să voteze.

Raportul cu amendamente este adoptat de plenul Senatului cu 50 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă, 6 abțineri.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Vă rog să votați.

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.21/2007 privind instituțiile și companiile de spectacole sau concerte, precum și desfășurarea activității de impresariat artistic este adoptat de plenul Senatului cu 53 de voturi pentru și 4 abțineri.

 
Dezbateri asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 13/2007 pentru completarea art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național.

La pct.12 din ordinea de zi avem înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.13/2007 pentru completarea art.5 din Ordonanța Guvernului nr.43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național.

Participă, din partea Executivului, domnul secretar general Tufă Radian. Microfonul 10, aveți cuvântul.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă.

Vă rog, aveți cuvântul.

 

Domnul Radian Tufă - secretar general al Ministerului Transporturilor:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Prezentul proiect de lege are ca obiect aprobarea Ordonanței Guvernului nr.13/2007 pentru completarea art.5 din Ordonanța Guvernului nr.43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național.

Prin prezentul act normativ, se urmărește accelerarea procedurii de obținere a avizelor arheologice, în cazul proiectelor de infrastructură de transporturi de interes național, în vederea finalizării lucrărilor de drumuri și autostrăzi în perioadele convenite, fără a mai fi nevoie de decalări de termene.

În acest sens, este necesară introducerea, la art.5 din Ordonanța Guvernului nr.43/2000, republicată, a unui nou alineat, alineatul 17, în care să fie stipulat faptul că, pentru proiectele de infrastructură de transport, de interes național, certificatul de descărcare arheologică se va emite pentru fiecare parte de teren care poate fi redată activităților umane curente, urmând ca, în acest sens, Ministerul Transporturilor și Ministerul Culturii și Cultelor să emită o metodologie ce va cuprinde măsurile de accelerare necesare pentru eliberarea certificatului menționat.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Îl invit pe domnul președinte Adrian Păunescu să prezinte raportul Comisiei pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă.

 
 

Domnul Adrian Păunescu:

Doamnelor și domnilor,

Dacă în cealaltă privință, asupra căreia am votat și am stăruit, am fost de acord cu Guvernul, de această dată, cu hotărâre, am fost împotriva acestei reglementări, care este, după opinia noastră - folosim cuvintele pe care ni le impune situația -, utilitarist-sfertodoctă.

Ea nu ține seama de o chestiune gravă, care, la câteva zile după ce noi am votat în comisie, a și apărut, și anume, distrugerea unor situri arheologice, unele din vremuri îndepărtate, prin grăbirea procesului de redare în circuitul uman normal a unor zone de interes arheologic.

Nicio grijă, suntem și noi, ca și dumneavoastră, toți, pentru această dezvoltare necesară a României. Observăm graba cu care se investesc bani în construcția de șosele, e bine, mai ales că alegerile, care pot fi, oricând, invocate, au și ele nevoie de cheltuieli - trebuie să mergem pe acele drumuri spre alegeri -, dar când e vorba de o grabă explicată numai prin faptul că, până acum, s-a întârziat construirea de drumuri și ea are efect negativ, distrugător și, probabil, ireversibil asupra trecutului acestei țări, nu putem fi de acord.

A fost o discuție largă, am repetat-o, am chemat printre noi pe specialiștii ministerului respectiv, am chemat printre noi conștiințele din Ministerul Culturii și Cultelor. Din păcate, am făcut greu sesizabilă voința noastră de a rămâne la ceea ce este și de a ne grăbi încet, când e vorba, repet, de pericolul de a călca în picioare, în anumite zone de interes european imediat, cum e Ardealul, arheologia, urmele ei și dovezile noastre de rămânere și de durată.

Așa că, nu am putut fi de acord cu această prevedere și nici dumneavoastră nu cred că ar trebui să treceți cu grăbire peste ea. Ea ascunde un fapt negativ, și anume, supunerea trecutului unei grabe monstruoase, care ne poate plasa în afara istoriei, ne poate face chiriași în propria noastră țară.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

La dezbateri generale, domnul senator Radu Berceanu.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Doamnelor și domnilor senatori,

"Făuritorul și inspiratorul", cum spunea domnul senator Adrian Păunescu, dorește să vă explice, în câteva cuvinte, despre ce este vorba.

Autostrada, ca să iau exemplul pe care l-a luat și domnul senator Adrian Păunescu, București - Brașov, are o suprafață totală de vreo 85 de hectare. Aceste 85 de hectare, bineînțeles că nu trebuie atinse până când nu se obține descărcarea de sarcină arheologică. Nimeni, începând cu mine sau terminând cu mine, nu are această intenție. Înmulțiți 180 km cu 50 m și o să vedeți că vă ies 85 de hectare. Faceți înmulțirea să vedeți.

Deci, această suprafață imensă, la ora actuală, se descarcă de sarcina arheologică, cam în felul următor: se decopertează o porțiune, un kilometru, doi, după care sunt chemați reprezentanții Ministerului Culturii și Cultelor, județeni, naționali, depinde cum e cazul, pentru a verifica acea suprafață și a vedea dacă există vreun indiciu că ar putea să fie ceva.

Mai întâi, mă refer la decopertare. Decopertarea înseamnă eliminarea stratului vegetal, care are aproximativ 30 de cm și în care, în mod sigur, nu se găsește nimic, pentru că se ară în fiecare an. Suprafețele respective sunt, în general, suprafețe agricole care s-au arat permanent, uneori, la adâncimi mai mari de 30 cm.

În plus, până nu se decopertează, nimeni nu poate să-și dea seama dacă există situri sau vestigii arheologice ascunse. Eu nu mă refer la zone unde sunt lucruri cunoscute, pentru că zonele care sunt deja cunoscute, ca având vestigii arheologice, au fost ocolite din start, de la proiectarea traseului autostrăzii. Nu se pune problema. E vorba numai de vestigii arheologice care nu sunt cunoscute și care, dacă sunt descoperite, trebuie ocolite.

Drept urmare, după ce se face această decopertare, sunt chemați reprezentanții Ministerului Culturii și Cultelor care, dacă în anumite zone, au indicii, bănuieli, în sfârșit, e specialitatea dumnealor, că ar putea să existe ceva, stabilesc o anumită suprafață care, de aici-încolo, nu mai este atinsă până când dânșii nu fac lucrările de amploare, ca să verifice dacă, într-adevăr, acele indicii sunt prezente în profunzime sau sunt chestiuni care nu se dovedesc a fi importante, din punct de vedere arheologic, cultural.

Acest lucru s-a întâmplat și pe autostrada București - Ploiești, până una-alta, undeva, în apropiere de Ploiești. Ceea ce dorește să facă această ordonanță este ca niște lucruri care se petrec acum, oarecum, la o anumită înțelegere, pentru că, la ora actuală, guvernează legea generală care spune că, pentru toate construcțiile - că e un mall, că este un bloc, că e orice altceva, sunt respectate anumite lucruri în privința descărcării arheologice.

Pentru marile proiecte, unde sunt mari suprafețe, așa cum am spus adineauri, e necesar un sistem care să fie cunoscut și de constructori, și de Ministerul Transporturilor sau cine face investiția, Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile sau Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, și de cei de la Ministerul Culturii și Cultelor. Și propunerea este ca, printr-un ordin comun al celor două ministere, să se stabilească foarte clar acești pași, ca ei să fie cunoscuți din timp și respectați de toate părțile.

Dacă această propunere este considerată utilă, nu atât din punctul de vedere al realizării construcțiilor, ceva mai repede, ci din punctul de vedere al descoperirii eventualelor vestigii arheologice, cât mai corect, atunci plenul Senatului o va vota.

Dacă nu, ea poate fi respinsă și se rămâne pe sistemul actual, care este un sistem, din punctul acesta de vedere, oarecum, aleatoriu. Pentru că, de exemplu, constructorii care au făcut decopertarea acolo, puteau să facă în așa fel, dacă erau rău voitori, încât să nu apară nici un fel de vestigii și venea cineva de la Ministerul Culturii și Cultelor, Prahova, sau de unde a fost chemat la început, nu vedea nimic, că nu avea ce să vadă și, bineînțeles, că dădea descărcare.

Noi credem că e mult mai corect ca reprezentanții Ministerului Culturii și Cultelor să fie prezenți, în conformitate cu normele pe care dorim să le stabilim împreună cu Ministerul Culturii și Cultelor, ca să nu se poată ascunde eventuale astfel de vestigii, să se știe că se opresc lucrările acolo unde apar cele mai mici semne, când se reiau lucrările, dacă se reiau, și ce se face dacă, totuși, acolo, se găsesc vestigii importante. Se ocolește, cum se ocolește și așa mai departe.

Deci, din punctul meu de vedere... am auzit că domnul Păunescu a spus că a chemat specialiști de la Ministerul Transporturilor și "conștiințe culturale" de la Ministerul Culturii și Cultelor.

Sigur, dacă asta este o împărțire corectă... Din punctul meu de vedere, cred că este în regulă să facem niște specificații, ca să nu se poată lucra după mici înțelegeri sau mai mari înțelegeri. Dacă nu se dorește, atunci o să rămână cadrul general actual care lasă loc pentru foarte multe posibilități.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule președinte, microfonul 7.

 
 

Domnul Adrian Păunescu:

Nu știam că în domnul Berceanu moțăie un pamfletar. Ce a înțeles dumnealui din ce am spus eu e treaba aia cu "conștiințele". Și e și firesc.

În general, ne referim la ce nu avem. Eu am vorbit de conștiințe din Ministerul Culturii și Cultelor, pentru că la Ministerul Culturii și Cultelor sunt oameni de specialitate în subordinea sau în coordonarea Ministerului Culturii și Cultelor, pe care eram obligați să-i întrebăm. Dar nu trebuie să se teamă domnul constructor șef, care ne-a explicat, aici, profund plicticos, tot ce se întâmplă, pentru că și între conștiințele pe care le-am întrebat au fost unele care au reacționat la fel de străin de obiectul reglementării. Aici nu este vorba de a pune de acord, e vorba de graba cu care se dorește rezolvarea unor probleme ale prezentului, în dauna unor probleme grave ale trecutului. Dumnealui, de exemplu, vorbește despre arheologice, ca despre o recoltă de spanac. Dânsul știe ce e acolo?! Asta este o chestiune delicată care nu se poate face pe fugă, în galopul pe care îl impune cineva care vrea neapărat șosele, că se apropie evenimente cu adevărat aleatorii.

Așa că, ne menținem punctul de vedere. Nu cred că, pentru a-l cita, "ștartul" este potrivit, e bună reglementarea, așa cum este, cu condiția să fie respectată și să se facă lucrurile, în această țară, în continuitate. Nu fiecare guvern care vine, să vrea să schimbe lumea, începând cu reglementările firești și apolitice. Aici nu mai este vorba de nici o politică, e vorba de interesul național care nu poate fi doar acela de a batjocori arheologia.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Grupul parlamentar PSD, domnul academician Răzvan Theodorescu.

Vă rog, microfonul central.

 
 

Domnul Răzvan Theodorescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sigur, tensiunea crește pe un subiect important. Acum o lună, în Franța, SNCF, cei care patronează căile ferate franceze, împreună cu Ministerul Culturii, au publicat un volum foarte gros, se găsește aici, într-o bibliotecă publică, l-am oferit, a lucrărilor făcute pentru extinderea TGV-ului dinspre estul Franței spre Germania. Este o lucrare exemplară, în care vezi cum constructorii au luat act de importante așezări galo-romane, romane, carolingiene și au schimbat linia TGV-ului. A rămas celebră, și sigur o cunoaște și colegul meu, domnul senator Berceanu, situația unui autoband din Germania, dintre Rhin și Munchen, dintre Koln și Munchen, care a fost schimbată de trei ori, în anii `70, dacă nu mă-nșel, din cauza unei importante descoperiri pentru spiritualitatea germanică.

Domnul Berceanu ne-a explicat foarte corect, de fapt, cum se lucrează. E adevărat, așa cum a prezentat domnul Berceanu. Numai că, și pe când eram ministru a existat... nu domnul Berceanu și nu momentul actual al ministeriatului Domniei Sale a creat această situație, vreau să spun. E o permanență. Din zona constructorilor au venit mereu asemenea - la un moment dat, din punctul lor de vedere - legitime presiuni. Personal, m-am opus, așa cum și acum cer respingerea acestei ordonanțe pentru că... este o situație, domnul coleg, ceea ce se propune este, de fapt, un fel de separare a lucrărilor pe hectarele respective: lucrăm întâi la o anumită zonă și apoi la altă zonă. Or, ce se întâmplă? Aceste situri arheologice au o coerență foarte mare. Nu se poate să gândim în fragmente. Nu se poate să fragmentăm. Nu putem să fragmentăm. Ceea ce spuneți dumneavoastră, un protocol de acest fel, este necesar, dar, iertați-mă, pentru asta nu este nevoie de schimbarea unui articol de lege. Legea, așa cum este făcută acum și pentru construcții... Mă uit la colegul Hașotti și-mi aduc aminte ce probleme au pus constructorii, pentru descărcările necesare în cazul construcției din peninsula Constanței! Și acolo se cerea o grabă mai mare. Nu am fost de acord. Cu atât mai mult, la aceste drumuri.

Într-un fel gândiți dumneavoastră în cabinetul ministerial care l-ați avut și pe care poate o să-l mai aveți la București, și într-alt fel gândesc constructorii pe teren. Ascunderea rapidă a descoperirilor este un lucru curent în mentalul românesc, nu în mentalul german, e drept. Francezii au avut și ei probleme, până la un moment dat.

Ei bine, nu putem, în nici un fel, să schimbăm situația față de cum am reușit în 2000... nu noi, predecesorul meu din Guvernul CDR, dar au reușit, au făcut un lucru bun pe care noi l-am păstrat.

Nu se poate să dăm, pe mâna celor care nu sunt de specialitate, o asemenea situație. Construcțiile acestea sunt importante, trebuie făcute. Și vă mai spun ceva, domnule coleg. În momentul de față, există în majoritatea muzeelor județene din Transilvania și din vechiul regat echipe de arheologi care lucrează foarte iute. Arheologi specializați pentru aceste lucruri, ad-hoc. Ei nu o să țină lucrările pe loc, decât dacă apar niște lucruri atât de importante care cer, evident, ocolirea. Eu, în numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, vă cer să respingeți această ordonanță și să votați hotărârea Comisiei pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dați-mi voie, stimați colegi, să declar închisă ședința Senatului.

Dezbaterile vor continua în ședința de mâine...

 
 

Domnul Adrian Păunescu:

Nu înțeleg acest regim...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Avem ședință de Birou permanent, acum la ora 13.00, și nu suntem nici în cvorum...

Asta este regula, ce să facem?

 
 

Domnul Adrian Păunescu:

Domnule președinte,

Oricât ar fi de important un Birou permanent, mai important e plenul...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

De sute de ori, atunci când s-a împlinit termenul, s-au încheiat dezbaterile, indiferent că ne găseam la dezbateri generale, la dezbateri pe amendamente și așa mai departe...

 
 

Domnul Adrian Păunescu:

Nu înțeleg, domnule președinte, de ce faceți asta!

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Așa am făcut la toate legile, nu am inventat nimic.

Continuăm dezbaterile, mâine, cu acest proiect de lege, înscris la punctul 12.

Deci, vă rog să fie înscris în față, pentru a avea o anumită continuitate în dezbateri.

Vă reamintesc că avem ședința Biroului permanent, iar după-amiază comisii permanente.

 
 

Ședința se încheie la ora 13.00.

 
   

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania wednesday, 21 april 2021, 3:06
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro