Ion Stan
Ion Stan
Ședința Camerei Deputaților din 8 mai 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.69/18-05-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 08-05-2007 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 8 mai 2007

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.44 Ion Stan - declarație politică intitulată "Pachetul de legi privind siguranța națională a României inițiat de P.N.L. reprezintă un balast legislativ";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Ion Stan:

Declarație politică intitulată "Pachetul de legi privind siguranța națională a României inițiat de P.N.L. reprezintă un balast legislativ."

Doamnelor și domnilor deputați,

Evaluând propunerile legislative ale grupurilor parlamentare ale P.N.L. din Camera Deputaților și Senat privind "Legea securității naționale a României", "Legea privind activitatea de informații, contrainformații și protecție", "Legea privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Interceptarea Comunicațiilor", "Legea privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații" și "Legea privind organizarea și funcționarea Serviciului de informații externe", pe baza constatărilor, atât în legătură cu conținutul proiectelor menționate, cât și în ceea ce privește oportunitatea luării lor în analiză și dezbatere în vederea adoptării în forma prezentată de inițiatori, vă propun retragerea sau respingerea celor cinci proiecte de pe ordinea de zi a comisiilor de specialitate ale Parlamentului, pentru motivele care urmează a fi mai jos menționate, și reluarea întregului proces de elaborare a legislației domeniului securității.

Propunerea de retragere sau respingere a inițiativelor legislative menționate se întemeiază, după cum urmează.

1. Proiectele de lege nu au la bază o fundamentare temeinică a soluțiilor legislative care să ia în considerare interesul național, politica legislativă a statului român și cerințele corelării cu ansamblul reglementărilor interne, precum și ale armonizării legislației naționale cu legislația comunitară și cu tratatele internaționale la care România este parte.

Dimpotrivă, pachetul legislativ, în ansamblu său, este rezultatul unor tensiuni politice conflictuale în care a primat cu obstinație miza politică, și nu cea a interesului național și constituțional privind controlul asupra domeniului securității și, mai cu seamă, asupra activității serviciilor de informații.

Mai mult chiar, miza acestor legi a generat și escaladat relații puternic contradictorii, pe de o pate, între persoana președintelui României și persoana primului-ministru, iar pe de altă parte, între Președinția și Guvernul României ca instituții, ajungându-se ca între motivele cererii de suspendare a Președintelui să se afle, nu în ultimul rând, probleme care privesc securitatea națională și activitatea serviciilor de informații.

2. Propunerile legislative, deși formal aparțin Guvernului, politic ele sunt asumate doar de un singur partid parlamentar, ceea ce, în actualul context politic intern, face inoportună o asemenea inițiativă, deoarece preocupările pentru legiferarea domeniului securității au stat permanent sub presiunea divergențelor generate de lupta pentru primatul controlului și al subordonării serviciilor de informații, chiar cu prețul eludării unor principii și norme constituționale.

Pe cale de consecință, nici o forță politică și nici Guvernul, care în acest moment reprezintă doar un segment al legislativului, nu trebuie să-și asume în exclusivitate intenția reconstrucției juridico-instituționale a domeniului securității naționale.

Securitatea națională, ca și Constituția, este ceea ce în egală măsură dorim cu toții, independent de apartenența noastră politică, și, drept urmare, intențiile legislative privind securitatea națională nu trebuie să fie susceptibile de a purta matricea ideologică a vreunui partid.

3. Competiția politică pentru asumarea propunerilor legislative în materia securității a condus, în cele din urmă, la punerea într-o așa- zisă formă juridică a unor comenzi și dorințe politice care au denaturat grav baza conceptuală a domeniului supus reglementării, consecința imediat previzibilă fiind manipularea prevederilor legii, ca urmare a lipsei de claritate, fluență și inteligibilitate a acestora, sub care se ascund însă intenții care nu pot fi exprimate explicit.

4. Proiectul de Lege privind securitatea națională a României, care ar trebui să constituie legea-cadru în materie, rezultă a fi, pe fond și în totalitate, impropriu scopului avut în vedere.

Necunoașterea domeniului securității naționale, ca și ignorarea existenței "Doctrinei Naționale a Informațiilor pentru Securitate" (document oficial al C.S.A.T., elaborat pe baza Doctrinei Integrate de Informații, Contrainformații și Securitate a N.A.T.O.) au generat o propunere legislativă ale cărei erori conceptuale deschid, în practică, drum liber abuzurilor, ilegalităților și disprețului față de valorile democratice.

Viziunea promovată în legătură cu amenințările la adresa securității naționale este nu numai în totală disonanță în raport cu contextul intern și internațional de securitate, dar și evident periculoasă pentru drepturile și libertățile fundamentale ale omului și cetățeanului.

Proiecția sistemului securității naționale are în vedere o translație abuzivă de competențe speciale de informații în materia securității naționale, dinspre servicii, care sunt autorități administrative autonome, ai căror directori nu pot fi activi politic, către ministere controlate politic.

5. Proiectul de Lege privind activitatea de informații, contrainformații și protecție rezultă a fi, de asemenea, o intenție legislativă compromisă din start, deoarece obiectul de reglementare este incorect identificat și definit din chiar titlul legii.

Din investigarea completă a legislației existente în materie pe plan internațional rezultă că în nici o țară nu există vreo lege cu un astfel de obiect de reglementare.

Intenția legislativă este, începând cu titlul, un tratat de manipulare conceptuală ale cărei prevederi necesită a fi elaborate pe o cu totul altă bază, astfel încât legislația domeniului să conțină regulile necesare, suficiente și posibile care să conducă la o cât mai mare stabilitate și eficiență legislative și, în același timp, să fie armonizate cu legile similare din statele membre ale Uniunii Europene.

Trebuie, de asemenea, observat că activitatea de informații pentru securitate națională se cere, în mod logic, reglementată unitar și coerent, împreună cu ansamblul problemelor care privesc securitatea națională.

6. Proiectul de Lege privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității naționale pentru interceptarea comunicațiilor este doar un substitut de reglementare care nu rezolvă problematica juridică deosebit de complexă a întregului spectru de activități secrete, care se bazează pe operațiuni de culegere a informațiilor care implică restrângerea temporară a exercițiului unor drepturi și libertăți constituționale.

După cum rezultă chiar din primul articol al proiectului, starea de lucruri actuală a interceptărilor ar urma, în liniile sale generale, să se perpetueze, cu deosebirea că s-ar crea în plus și o suprastructură birocratică parazitară, pe infrastructurile principalelor servicii de informații. Evident că o asemenea structură va căuta să-și creeze și să-și justifice și un obiect propriu de activitate.

Faptul de a se conferi proiectatei agenții statutul de autoritate informativă este nu numai o gravă eroare, deoarece România nu mai are nevoie de încă un serviciu, ci și expresia neechivocă a intenției creării unui nou serviciu, specializat exclusiv pe obținerea de informații, prin restrângerea drepturilor și libertăților fundamentale.

7. Din pachetul legislativ pentru securitatea națională lipsesc mai multe propuneri, cel puțin la fel de importante, cum ar fi:

  1. Strategia de securitate națională a României, pe care trebuie să o depună Președintele României în Parlament,
  2. Legea privind modificarea structurii și competențelor C.S.A.T.,
  3. Legea Apărării Naționale,
  4. Legea managementului integrat al crizelor de securitate, stărilor excepționale, precum și a situațiilor de urgență civile,
  5. Legile de organizare și funcționare a S.P.P., S.T.S., D.G.I.P - M.A.I. și D.G.I - M.Ap.N. (care ar reglementa clar competențele structurilor departamentale, evitând suprapunerile și paralelismele în activitatea de informații, în raport cu activitatea S.R.I. și S.I.E., și evitând risipa de resurse financiare și umane),
  6. Legea privind statutul profesional și de carieră a ofițerilor de informații (oferind posibilitatea demilitarizării serviciilor),
  7. Legea privind supravegherea și controlul parlamentar asupra Comunității Naționale de Informații.

8. Insuficiențele proiectelor inițiate de P.N.L. se răsfrâng fundamental asupra conținutului legilor de organizare și funcționare a S.R.I. și S.I.E.

9. Având în vedere că forma actuală a Constituției României nu conține dispoziții suficiente și explicite referitoare la domeniul securității naționale, o reconstrucție juridico-instituțională a domeniului face necesară revizuirea Constituției, inclusiv în ceea ce privește reconsiderarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării și transformarea acestuia în Consiliul Național de Securitate sau Consiliul Securității Naționale, în contextul noilor realități și tendințe legislative pe plan internațional.

Desigur, lista argumentelor pentru care luarea în analiză și dezbatere a propunerilor legislative la care ne-am referit este inoportună cuprinde referiri și motivații mult mai ample, dar am dorit să mă refer, în primul rând, asupra celor de oportunitate politică și juridică, iar sub acest ultim aspect, mai pregnante fiind lipsa documentării prealabile, a studiilor de fundamentare, alegerea unor soluții de reglementare incorecte și insuficiența dispozițiilor constituționale în materie, care să poată susține reconstrucția juridic-instituțională a domeniului.

Cu convingerea vă veți binevoi a întreprinde demersurile necesare luării în considerare a propunerii mele, vă mulțumesc și vă asigur de întreaga mea considerație.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 16 octombrie 2019, 18:25
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro