Valeriu Tabără
Valeriu Tabără
Ședința Camerei Deputaților din 8 mai 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.69/18-05-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 08-05-2007 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 8 mai 2007

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.53 Valeriu Tabără - declarație politică cu titlul "De ce se ascund întâlnirile premierului Călin Popescu Tăriceanu?";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Valeriu Tabără:

"De ce se ascund întâlnirile premierului Călin Popescu-Tăriceanu"

Mai zilele trecute, în plină dispută politică, s-a aflat, mai întâi de la Traian Băsescu și apoi din mass-media, că în urmă cu aproape o lună de zile (12 aprilie 2007) la sediul Guvernului României, onorabilul nostru prim-ministru Anton Călin Popescu-Tăriceanu s-a întâlnit cu un anume Alexandr Kondyakov -consilier (oare pe ce probleme?) al președintelui rus Vladimir Putin. Consilierul partener al premierului român mai este și secretar al masoneriei ruse, ocupându-se de diverse activități precum: consultanță politică (nu agricolă), relații internaționale, activități de informații și analiză cu funcții avute la agenția ITAR-TASS, la Academia de Științe din Moscova, șef al rezidenței serviciilor secrete la Londra și, ca o concluzie, coleg la KGB cu Vladimir Putin. Poate din acest motiv la întâlnire a participat și onorabilul senator Radu Stroe, șeful comisiei de control parlamentar al SRI și care este un posibil director al unui serviciu secret român.

Problema care se pune nu este cea a dreptului premierului Tăriceanu de a se întâlni cu cine vrea, este un drept al lui ca om și ca lider de partid. Problema care se pune este de ce o astfel de întâlnire din sediul Guvernului României a fost ținută secretă? De ce această întâlnire la care a participat și senatorul Radu Stroe, din întâmplare șeful comisiei parlamentare de control al SRI - nu a trebuit să fie cunoscută de opinia publică românească? Este o întrebare firească, mai ales că participanții la această întâlnire au dat propriile versiuni ale obiectului întâlnirii dintre premier și Kondyakov. Până și purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Camelia Spătaru, s-a bâlbâit mai mult decât a informat opinia publică românească despre întâlnirea de taină de la sediul Guvernului.

După deconspirarea întâlnirii, premierul Tăriceanu a spus că scopul întâlnirii a fost îmbunătățirea relațiilor ruso-române și organizarea unei eventuale vizite a sa la Moscova (dacă pe la Washington și Paris sau Londra nu este invitat). Dacă este așa, de ce întâlnirea nu a fost anunțată opiniei publice înainte, ci după consumarea ei?

Senatorul Radu Stroe, șeful comisiei parlamentare de control al SRI, a afirmat cu totul altceva decât a spus premierul "Kondyakov își caută de lucru pentru firma sa de lobby politic, pentru că știe că va fi o perioadă de alegeri aici la noi. Noi ne-am văzut de treabă, iar el, Kondyakov a fost lăsat să spună ce vrea". Premierul Tăriceanu și șeful său de partid l-a contrazis pe senator spunând că "la engleza pe care Stroe o cunoaște, acesta atâta a înțeles din discuție". În același timp, premierul afirmă că anunțată fiind cererea de întâlnire cu Alexandr Kondyakov au fost înștiințate pentru transparență (oare pentru cine această transparență?) instituțiile cu atribuții specifice pentru a asigura o informare adecvată asupra persoanei respective.

În focul acestor întâlniri intră și un coleg parlamentar care face, pe unde apucă, în goana după ceva sprijin electoral, lobby pro-rusesc mai ceva decât o făceau comuniștii de import în anii '50 ai secolului trecut. Este dreptul acestui deputat să se situeze ca poziție unde vrea - dar și-a întrebat electoratul și pe români dacă sunt de acord cu ce face el. Desigur mă refer la deputatul Cozmin Gușă. Eu mă întreb dacă momentul politic actual care nu este numai al lui Traian Băsescu ne permite să ne întoarcem și să facem întâlniri și lobby în favoarea celor care în trecutul nu prea îndepărtat au creat cea mai neagră perioadă din istoria României.

De fapt, receptivitatea românilor la demersuri de tip Gușă și alți câțiva ca el rămâne la nivelul de 1-2%. Întrebarea care se pune după întâlnirea secretă dintre reprezentantul lui Putin și Călin Popescu-Tăriceanu este: în ce direcție vrea sa ne ducă cu adevărat premierul și, sigur, PNL, spre sistemele democratice occidentale sau spre est în fostul gulag rusesc? Ultima direcție este cea mai plauzibilă, după comportamentul avut în ultimii de doi ani de către premier și de cei de lângă el. Ar fi de dorit ca înainte de orice întâlnire a unei oficialități române de rang mai înalt (cazul premierului), mai puțin înalt (precum Radu Stroe) și foarte de jos (precum Cozmin Gușă), să se analizeze cu răspundere dacă aceste întâlniri, ca cea cu consilierul președintelui rus, corespund marilor interese naționale ale României și mai ales dacă aceste întâlniri pot rezolva și mari probleme existente și nerezolvate încă între România și Rusia. Întâlnirea din 12 aprilie 2007 de la Guvernul României nu a avut un astfel de scop și asta s-a văzut din faptul că premierul nu a dorit să fie publică.

Cred că afirmația președintelui Emil Constantinescu "suntem gata de cedări istorice", făcută în timpul cât se negocia tratatul cu Ucraina cu consecințele pe care le știm, revine în actualitate. S-ar putea ca întâlniri de tipul celei din 12 aprilie 2007 de la Guvernul României între premierul Călin Popescu-Tăriceanu și Alexandr Kondyakov să aibă urmări mai grave decât cele ale tratatului sus menționat.

Este important de analizat cât de importante sunt sub aspect politic, legate direct de marile interese românești și spațiul est-european și cel vest-european, problemele promovate de Președintele Băsescu pentru care el a fost suspendat de cei care sunt manevrați în favoarea estului european mafiot și comunist

Se pot pune în discuție, sub aspectul interesului național, câteva din problemele susținute de către Președintele Traian Băsescu și pentru care se pare că a fost suspendat.

  1. Orientarea preponderentă a politicii externe românești către vestul european și atlantic - bază a programului rapid al societății românești.
  2. Dezvoltarea unor relații preferențiale de parteneriat cu SUA și Marea Britanie, ambele membre ale NATO.
  3. Asigurarea unor surse energetice (gaze) pentru România și Uniunea Europeană care să nu depindă exclusiv de Rusia. Are nevoie în dezvoltarea ei România de o astfel de independență? Românii în majoritatea lor răspund că da.
  4. Trebuie să avem ca țintă politică de primă importanță așa cum au fost integrările în UE și NATO, relații bune și de integrare cu Republica Moldova ?- marea majoritate a cetățenilor români spun că da.
  5. Trebuie cunoscute și promovate cu mai multă vigoare interesele economice și politice ale României în zona Mării Negre. Marea majoritate a românilor spun că da. Este prima dată când o astfel de politică a primit consistență și coerență.
  6. S-a spus mereu că demersul de suspendare a Președintelui Băsescu a fost făcut pentru că acesta ar fi violat Constituția. Aceasta este forma care învelește fondul.

Președintele Băsescu a fost suspendat în opinia mea pentru următoarele:

  • liberul acces la dosarele securității ( mulți politicieni fiind în pericol de a fi demascați) ca și colaboratori;
  • demascarea crimelor comunismului din 18 decembrie 2006;
  • ținte politice de mare interes pentru România în zona Mării Negre, inclusiv o politică de prim rang față de Republica Moldova;
  • reforma justiției, care implicit a dus la deschiderea unor dosare ale unor oameni politici;
  • aducerea în fața opiniei publice a relațiilor dintre oligarhia economică transpartinică și politicieni.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 24 august 2019, 12:16
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro