Plen
Sittings of the Senate of May 14, 2007
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.71/24-05-2007

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
13-04-2021
12-04-2021
07-04-2021
06-04-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2007 > 14-05-2007 Printable version

Sittings of the Senate of May 14, 2007

Declarații politice prezentate de senatori:  

Ședința a început la ora 15,45.

Lucrările ședinței au fost conduse de doamna senator Norica Nicolai - vicepreședinte al Senatului, asistată de domnii senatori Mihai Ungheanu și Gheorghe Constantin - secretari ai Senatului.

   

Doamna Norica Nicolai:

Stimați colegi,

Conform cutumei parlamentare, astăzi, 14 mai 2007, începem ședința Senatului cu declarații politice.

Înainte de a da cuvântul reprezentaților grupurilor parlamentare, doresc să vă informez că din totalul de 137 senatori, sunt absenți 6 senatori, în calitate de membri ai Guvernului, 6 colegi ai noștri sunt în delegație,12 senatori sunt europarlamentari, 1 coleg este în concediu medical și 1 coleg este învoit.

 
  Neculai Apostol (independent) - Descentralizarea instituțională, un proces inevitabil;

Permiteți-mi să dau cuvântul, din partea Grupului parlamentar al senatorilor independenți, colegului nostru, domnului senator Neculai Apostol, pentru a susține o declarație politică.

Vă rog, domnule senator.

   

Domnul Neculai Apostol:

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea politică de astăzi se referă la "Descentralizarea instituțională, un proces inevitabil".

O temă complexă, pe care o propun dezbaterii publice, o temă pe care am mai abordat-o în alte declarații politice este punerea în practică, efectiv, a descentralizării instituționale, atât între autoritatea centrală cât și cea județeană, cât și între cea județeană și administrația fiecărei localități, pentru că realitatea fiecărei entități administrative este cel mai bine știută și resimțită la nivel local, cu toate specificitățile aferente.

Dacă vom continua să tot așteptăm indicații prețioase de la centru, de sus, de la București sau de la județ, de unde realitățile se văd de prea multe ori distorsionate, și nu responsabilizăm autoritățile județene și locale pierdem timp, importante resurse și oportunități.

Descentralizarea reală este o necesitate, fie și pentru că doar astfel, administrația, politicul, dar și mass-media se apropie de cetățean și de problemele sale reale, vin în întâmpinarea acestuia, încercând să-i ofere soluții și răspunsuri la durerile și nevoile sale concrete.

Or, acum, asistăm la un proces straniu și periculos, prin care în locul aplicării unei descentralizări reale, măcar până la nivelul de regiuni de dezvoltare și județe, parcurgem, din contră, o perioadă de supercentralizare, prin crearea la nivel de ministere a așa numitor autorități de management pentru implementarea în teritoriu a politicilor guvernamentale, a pretinselor strategii, în realitate inexistente, și a programelor, de prea multe ori, încropite la repezeală. Aceste autorități de management ar trebui, de fapt, să activeze în teritoriu, în țară, măcar la nivelul regiunilor de dezvoltare.

De altfel, și conceptul de "regiune de dezvoltare economică" trebuie regândit și reformulat prin conturarea unor entități administrative mai mici decât în prezent, dar mai echilibrate și mai flexibile, capabile, compatibile cu cele din spațiul comunitar.

Tot ca efect al descentralizării, cel puțin o parte din instituțiile deconcentrate județene pot și trebuie să devină regionale prin folosirea mult mai ergonomică a resurselor umane și cu importante economii financiare. Aici, aș exemplifica faptul că, dacă regiunea de dezvoltare unde mă aflu eu, Regiunea Nord-Est ar fi împărțită în două județe, cel puțin 50-60% din funcționarii publici ale celor două Agenții de Plăți din Agricultură vor trebui să meargă în anumite firme sau să se transforme în persoane autorizate, consultanți sau la anumite firme de consultanță.

Regiunile de dezvoltare nu au fost suficient decredibilizate ca structuri lucrative, nu au fost riguros delimitate competențele în raport cu județele, fiind necesară o mai profundă articulare și coerență între factorii de decizie, drept pentru care sunt percepute public a fi "forme fără fond".

Or, viabilitatea programului britanic "Leader" aplicat cu succes în Irlanda, unde a generat un veritabil boom economic, program aplicat și în alte state ale Uniunii Europene, inclusiv în România, este o dovadă concretă a beneficiului indus de aplicarea efectivă a descentralizării decizionale.

Ministerele trebuie să înțeleagă și să accepte că este necesar să renunțe la orgoliile centraliste, să priceapă că descentralizarea este, oarecum, un proces inevitabil, că în afara aplicării programului de guvernare general și a strategiilor sectoriale, implementarea are loc în țară, în teritoriu, de jos în sus și nu invers, pentru a determina concret o creștere a nivelului de trai și indirect a genera acumulare de capital politic și credibilitate.

În tot acest proces de descentralizare, consider că un rol important poate să-l aibă și mass-media în general și mass-media publică în special: radioul național și televiziunea națională, prin mediatizarea temelor de dezbatere a modului de accesare a programelor și a modalităților de punere în practică a proiectelor, pentru că am convingerea că și presa este pe deplin interesată de programul comunităților cel puțin dacă ne gândim că într-o comunitate puternică media își poate dovedi forța ca instituție publică.

Ar trebui, poate, să abordăm mult mai atent importantul rol al mass-media publică regională ca efect al descentralizării, în susținerea intereselor comunităților locale, în ansamblul lor, cu convingerea că implicarea responsabilă și conștientă a jurnaliștilor și formatorilor de opinie în rezolvarea problemelor concrete și reale ale comunităților locale, ca un important vector al societății civile, în promovarea necesității descentralizării este necesară și chiar imperativă.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Gheorghe Viorel Dumitrescu (PRM) - Campania susținută de președintele suspendat al României;

Dau cuvântul domnului senator Viorel Dumitrescu din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, pentru a susține o declarație politică.

Vă rog, domnule senator.

   

Domnul Gheorghe Viorel Dumitrescu:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Campania susținută de Președintele suspendat al României pentru desfășurarea referendumului din 19 mai 2007 a depășit cu mult prea mult limitele unei conduite electorale rezonabile, morale și legale.

Acțiunile președintelui suspendat de o largă majoritate a Parlamentului se înscriu, pe de o parte, pe o linie de sfidare a legislației electorale, penale și constituționale, iar pe de altă parte, militează pentru destabilizarea celor mai importante instituții ce reprezintă esența democrației: Parlamentul și partidele politice. Că modul în care a înțeles domnul Traian Băsescu să-și facă cunoscut punctul de vedere excede cadrul legal o dovedește și hotărârea Biroului Electoral Central, care, asistând la adevărate tentative de disoluție a autorității, a înțeles să pronunțe o hotărâre prin care să interzică cu desăvârșire atacurile acestuia la adresa Parlamentului.

Permiteți-mi să reiau una din manifestările destabilizatoare ale Președintelui suspendat al României, făcută la Constanța - citez - "Prin votul nostru din 2008, să-i aruncăm pe cei 322 peste balconul Parlamentului și să-i trimitem acasă" a spus Traian Băsescu.

Componenta preponderentă a acestui mesaj se referă la instigarea populației care, nu neapărat prin vot, să procedeze la disoluția reprezentanților a aproximativ cinci milioane de cetățeni ai României. Această afirmație devine cu atât mai gravă, cu cât este făcută de la înălțimea funcției unui șef de stat.

O asemenea comportare și care a ieșit mai mult în evidență la mitingul de la Iași, din 13 mai 2007, nu este departe de a califica acțiunile întreprinse ca o propagandă în favoarea statului totalitar, ceea ce îndeosebi o demonstrează atacurile repetate la adresa celor care 322 de parlamentari, care au îndrăznit să-l suspende din funcție pe președintele statului.

Atitudinile, manifestările președintelui suspendat nu sunt departe de conținutul dispozițiilor cuprinse și în Codul penal, potrivit cărora propaganda în favoarea instaurării unui stat totalitar, ca și inițierea, organizarea, săvârșirea sau sprijinirea de acțiuni care pot pune în pericol ordinea constituțională, ca și fapta de a îndemna publicul la săvârșirea unor asemenea fapte sunt supuse sancțiunilor Codului penal.

Că președintele a încălcat în mod repetat Constituția României o arată și alte susțineri, cu care cea de mai sus se coroborează, și anume, "PSD, PC, UDMR, PNL au un singur crez: furtul. Aceștia sunt oligarhii".

Apreciem că mesaje prin care se încearcă demonizarea unor clase sociale și învrăjbirea populației a reprezentat apanajul celor mai negre perioade ale istoriei și în nici un caz nu pot fi permise într-un stat democratic, membru al marii familii europene.

Aparițiile actualului Președinte suspendat al României se regăsesc în mai multe din discursurile acestuia, din care vă readuc în atenție pe acela că "le voi arăta cine este stăpânul" și în limba engleză "eu am întotdeauna dreptate".

A clama în anul 2007 și a revendica titlul total dezonorant "de stăpân" înseamnă cea mai profundă dovadă de îndepărtare de la principiile constituționale.

A relua în limba engleză, pentru presa internațională, parafrazarea simbolului fascist "Mussolini sempre a ratione" reprezintă o gravă încălcare a Constituției și trădează faptul că Traian Băsescu își folosește calitatea de președinte în scopuri care reprezintă adevărate tentative de disoluție a actualei ordini constituționale și instaurarea unui regim, în care disputele politice se rezolvă prin mijloace dictatoriale, în care există stăpâni și slugi, și unde cu nesocotirea legilor, stăpânul are întotdeauna dreptate.

Care sunt acele texte din Constituție care au fost încălcate de președintele suspendat Traian Băsescu?

Numai dacă mă refer la art. 86 din Constituție - prin aceea că nu a consultat partidele, la art. 84 - prin aceea că a manifestat partizanat politic, la art. 87 - prin aceea că a participat neinvitat și în afara cadrului legal la sesiunile Guvernului, a încălcat principiul separației puterilor în stat - prin aceea că a cerut Parchetului redeschiderea unor dosare, a refuzat, contrar Constituției, să numească ministrul de externe al României.

Pentru economia discursului am evidențiat câteva dintre aceste articole încălcate, deoarece puține sunt articolele pe care nu le-a încălcat.

Apelez la conștiința și vigilența ce vă incumbă, atât prin prisma mandatelor pe care le-ați dobândit, dar și prin aceea de cetățeni responsabili ai României, care trebuie să apărăm valorile ce caracterizează democrația și să dăm un avertisment clar că persoanele cu asemenea aspirații sunt indezirabile pentru țara și poporul român, și trebuie să se constituie semnale de alarmă pentru a preîntâmpina un atentat la libertate, pluralismul politic și democrație, măcar pentru a nu întina memoria celor ce s-au sacrificat pentru aceste idealuri.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Mario-Ovidiu Oprea (PNL) - Carol al II-lea, Gheorghe Gheorghiu-Dej și Traian Băsescu;

Dau cuvântul, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, domnului senator Mario Ovidiu Oprea, pentru a-și susține declarația politică.

Vă rog, domnule senator.

   

Domnul Mario Ovidiu Oprea:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Voi avea o scurtă declarație politică la care vă rog, în zilele următoare, să cugetați, dacă se poate la ea.

Celebra frază a ecleziastului, "nu este nimic nou sub soare", ar trebui să fie sloganul de campanie, atât al fidelilor domnului Băsescu, cât și a adversarilor săi politici.

De ce această frază? Foarte simplu! Pentru că acțiunile politice ale președintelui suspendat Traian Băsescu, începând cu decembrie 2004, seamănă foarte bine, dar într-o formă adaptată la contextul actual, cu cele ale altor doi lideri politici marcanți ai istoriei României, Carol al II-lea și Gheorghe Gheorghiu-Dej.

V-ați putea întreba de unde această asemănare? Răspunsul este vizibil cu ochiul liber. Cine a studiat trecutul istoric privind pe cei doi și monitorizează atitudinile politice ale președintelui actual, observă o reîncarnare a cultului personalității și a luptei pentru dominarea puterii și a clasei politice, așa cum s-a întâmplat între 1930 - 1940 și 1948 - 1964. Dorința de a coordona singur, de a nu împărți decizia politică, de a nu avea partener, ci marionete guvernamentale este o caracteristică tipică pentru președintele Băsescu.

Ca o rememorare a istoriei, adversarii politici ai președintelui suspendat sunt cam aceeași pe care îi avea și Gheorghe Gheorghiu-Dej, precum și Regele Carol al II-lea. Atunci aveam chiaburii, burghezo-moșierii, reacționari comuniști, cu vederi democratice, cum a fost Pătrășcanu pentru Dej sau afaceriștii de sorginte sino-masonică, bancherii liberali și ovrei pentru Carol al II-lea. Acum avem pentru Băsescu, pe oligarhii liberali, termeni prin care este identificat Dinu Patriciu, iar persoane de genul Dorin Cocoș, Elena Udrea, Dorinel Umbrărescu sunt în accepțiunea prezidențială, oameni de afaceri săraci și cinstiți.

Învățând din trecut, președintele Băsescu și-a însușit modul de conducere și de atragere a simpatiei maselor asemenea lui Carol al II-lea care a beneficiat de două ori de o mare popularitate: la revenirea ca rege, în 1930, la nivelul elitei, și în 1938, la nivelul întregii populații electorale. Ne putem întreba și de ce? La fel ca si acum, și atunci, pentru o anumită prosperitate și stabilitate în țară a fost acreditat regele, nu sistemul politic, nici Guvernul, în timp ce tocmai acestea din urmă au fost considerate responsabile pentru lipsurile din țară: inflație, șomaj, corupție, afacerism, ineficiență administrativă, instabilitate ministerială, crime legionare sau puciuri comuniste, în ciuda represiunii polițienești, amenințarea expansiunii sovietice, ori a Germaniei și Ungariei.

Trecând peste aceste identificări similare, se poate observa modul de propagandă realizat și prin intermediul mass-media, precum și prin utilizarea repetată a frazei "eu și poporul" de către președintele Băsescu, slogan care a fost patentat la mijlocul anilor 1930 de regele Carol al II-lea, rege care pregătea, la fel ca și urmașul său politic, peste 70 de ani mai târziu, un partid unic Frontul Renașterii Naționale, formațiune care ar fi trebuit să reprezinte toate clasele sociale și politice românești reunite sub un singur conducător, la fel ca și prezidentul nostru care prin coagularea PD-ului, PLD-ului și a altor formațiuni politice: PNG, PNȚCD, Uniunea Populară Social Creștină, dorește realizarea unui partid prezidențiabil, populist și, cică de doctrină creștin - democrată.

Rezultatul va fi că în câțiva ani, România riscă să aibă un singur partid, ca înainte de 1989 sau două partide, conduse, de fapt, de un singur actor politic, domnul Traian Băsescu.

Interesantă întoarcere în trecut, nu?!

Stimați colegi,

Am încercat să vă fac o scurtă comparație politică privind trei lideri marcanți din trecutul și prezentul societății românești care au influențat destinele acestei țări, ultimul dintre ei, contribuind în continuare, la perpetuarea unei stări de instabilitate politică și socială pentru a-și putea justifica în fața electoratului, naiv și ușor de manipulat, acțiunile pe care dorește să le demareze după 19 mai 2007.

Viitorul își va spune ultimul cuvânt, dar sper să nu fie o întoarcere la trecut.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, domnule senator.

Și noi sperăm.

 
  Petre Daea (PSD) - Situația îngrijorătoare din agricultură din cauza secetei;

Dau cuvântul domnului senator Petre Daea, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul.

   

Domnul Petre Daea:

Mulțumesc, doamna președinte.

Doamnă președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor senatori,

Cu aproximativ două luni de zile în urmă, în aceeași sală, la același pupitru, folosind aceleași mijloace de multiplicare a vocii, am intervenit cu discernământ, folosind cuvintele unui om care își așterne cu atenție mintea, când nevoia o cere, solicitând Guvernului "să intervină pentru a preveni în parte situația deosebit de grea din agricultură.", spuneam atunci, folosindu-mă de informațiile pe care lumea științei reușește să le plaseze în universul realității, că anul 2007 va fi un an extraordinar de greu pentru agricultura țării românești, evident, gândindu-mă concret la lipsa de apă în sol și atmosferă.

Spuneam atunci, și din nefericite, repet astăzi că România este încercată cum de-altfel mai avut din nefericire multe încercări, încercată de natură, dar și de nepriceperea și lipsa de acțiune a unora.

Ca soluție, degajam din puținele mele cunoștințe despre agricultură în cei 33 de ani, că ar fi bine, la nivelul Guvernului, să se realizeze un colectiv care să gestioneze această stare de fapt. Am rugat și am și intervenit. Spre cinstea actualului ministru Traian Remeș și spre fericirea mea, ca om care văd cu ochiul specialistului suferința plantei, în județele Dolj și Olt și în tot sudul țării, începând de la Turnu - Severin până în Dobrogea, situația este îngrijorătoare. Este îngrijorătoare și din nefericire, până la această dată nu văd acțiuni concrete care să atenueze starea de fapt și să reducă efectele negative ușor de întrezărit, dar la această dată, greu de evaluat.

De aceea, astăzi am socotit necesar să intervin când vâltoarea politică și tensiunea în domeniu creează tot felul de preocupări, care mai de care cu sorți de izbândă, dar în acest domeniu preocuparea se lasă așteptată.

Stimați colegi, am trecut în anul 2002 - 2003, prin momente extrem de grele datorită faptului că în iarnă înghețul a calamitat total o jumătate de milion de hectare care au fost cultivate în România.

Seceta apoi și-a luat parte de contribuție, afectând peste un milion cinci sute de mii de hectare. Ne-am confruntat, din nefericire, cu asemenea stare de fapt, dar nu am rămas indiferenți.

Se cunoaște foarte bine faptul că atunci Guvernul Adrian Năstase, conștientizând starea de fapt, a pus în mișcare mecanismele economice și administrative care au făcut posibilă pornirea sistemului de irigații pe aproape un milion cinci sute de hectare. Nu a fost un moft al cuiva, nu a fost o dorință a vreunei persoane sau a vreunui Guvern ca să-și pună semnătura preocupării pe un sistem de irigații destul de criticat.

A fost nevoia de intervenție și dorința de rezolvare a problemei. Așa s-a făcut că în plină criză de apă în sol și atmosferă s-a reușit, în anumite zone ale țării, să smulgem din ghearele secetei culturi care erau sortite pieirii.

Așa s-a făcut ca urmare a intervenției Guvernului, prin alocarea de sume în vederea stimulării producerii și depozitării seminței, să salvăm cultura pentru anul următor.

În perioadă de secetă, se știe foarte bine, de nevoi, cei care te văd și te ascultă cu interesul lor, și nu al nostru, caută, de regulă, și alte defecțiuni în sistem pe care să le speculeze și să le folosească în favoarea lor. Pe-atunci am făcut cu greu față concurenților din Ucraina, care afectați fiind de secetă căutau, ca urmare a intereselor pe care o manifestau pentru agricultură și pentru viitorul acesteia în țara lor, și bine făceau, căutau sămânță în România.

Dacă atunci am putut face față unei asemenea conjuncturi în care seceta ne-a pus pe masa de lucru preocuparea tuturor și acțiunea fiecăruia, făcând posibil salvarea semințelor, pentru ca în 2004 să însămânțăm la timp și în bune condițiuni realizând cea mai mare producție medie de grâu din istoria țării și peste 24 milioane de tone de cereale pentru 2004; dacă am putut atunci este întrebarea unui om care se străduiește să gândească acolo unde este în stare să o facă și care pune astăzi următoarea întrebare: suntem noi, astăzi, într-o situație dificilă și suntem în stare să-i facem față?

Răspunsul categoric este: da!

Este o situație dificilă și căreia trebuie să-i facem față.

De aceea, am intervenit în Senatul României pentru a relua intenția, gândurile noastre, îndemnurile noastre justificate de îngrijorarea de care vorbeam, de acum două luni de zile, făcând un apel la primul-ministru al Guvernului, la ministrul agriculturii, la Guvern, în întregul lui, să intervină urgent, până nu este prea târziu.

Sigur, mulți așteaptă ploaia, așteaptă și legi și - iată - colegii, unii mai inventivi, declanșarea acestui fenomen natural. Dar vă spune un copil de țăran că așteptați degeaba, iar strădania noastră trebuie să fie în muncă și în acțiuni concrete, nu cum este acum, în nepăsare, din nefericire, și în așteptarea unui fenomen natural.

Stimați colegi, toți, cei din sală, își doresc să fie mai bine, toți, cei din sală, își doresc ca românii să aibă mâncare, dar toți, din sală, trebuie să-i ceară Guvernului să-și facă datoria în acest domeniu, pentru că are și pârghiile, și obligațiile necesare.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Corneliu Vadim Tudor (PRM) - Seceta, agricultura și necesarul de hrană ale poporului român; Legea patrimoniului național;

Dau cuvântul domnului președinte Vadim Tudor, pentru a susține o declarație politică.

Vă rog, domnule președinte.

   

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Doamnă președinte de ședință,

Onorați colegi,

La început, n-am dorit să vorbesc pentru că venisem pregătit pentru susținerea unui proiect legislativ, dar văzând cât de puțini oameni sunt în sală, văzând că, practic, nu avem cvorum de ședință, văzând că vorbim la pereți, văzând ce drame se petrec la ora actuală în țara noastră, m-am simțit dator să folosesc singura armă pe care o avem în dotare ca reprezentanți ai poporului, și anume microfonul, și să trag un semnal de alarmă, astăzi, 14 mai 2007.

"Seceta a ucis orice boare de vânt,
Soarele s-a topit și a curs pe pământ,
A rămas cerul fierbinte și gol,
Ciuturile scot din fântână nămol".

Asta scria, la 18 ani, îngerul neprihănit care a fost Nicolae Labiș.

Și ce tragedie a trăit acest tânăr de curaj! Cât de timpuriu a murit !

Am participat, împreună cu fratele nostru Ilie Ilașcu, evadat din ceea ce Dostoievski numea "Amintiri din Casa morților", evadat de la Tiraspol, cu ajutorul Bunului Dumnezeu, am participat la înmormântarea mamei lui Nicolae Labiș în vara anului 2001. Mi-a telefonat, atunci, fiica ei mai mare, Margareta, mi-a spus că s-a prăpădit tanti Profira, cu care vorbeam des la telefon și dacă doresc să particip. Și l-am întrebat, atunci, pe Ilie Ilașcu dacă el a văzut mormântul lui Mihai Eminescu. Nu-l văzuse. Și zic: "Haide, acum, la mormântul lui Eminescu să punem o floare și să o înmormântăm și pe mama lui Nicolae Labiș."

Ce destin ciudat - copiii să moară înaintea mamelor. Era tot o vară, era tot o căldură caniculară și iată cum se repetă ciclic istoria, la noi, românii, parcă ispășim un blestem. E secetă și acum, ca și atunci, la momentul la care scria Labiș, în 1946, ca și ulterior, ca și în anii din urmă. Dacă nu plouă două săptămâni în România - e secetă. Dacă plouă două săptămâni - sunt inundații. Practic, nu mai avem parte decât de două anotimpuri: seceta și inundațiile. Au ajuns bătrânii vlădici ai poporului român, în frunte cu Preafericitul Patriarh, să iasă cu prapuri împărătești, să iasă pentru a invoca Divinitatea să plouă.

Dar am avut un sistem de irigații care valora enorm. Cine a ruinat acel sistem de irigații ? Cine a distrus sistemul imunitar al economiei românești ? Cine a luat de la gura românilor pâinea noastră cea de toate zilele, de care, în rugăciunea sa, vorbește Mântuitorul nostru Iisus Christos. Vedeți bine, el nu zice "Tatăl meu", el zice "Tatăl nostru", el ne face părtași la faptul că este fiul lui Dumnezeu.

De 17 ani, suntem într-o permanentă campanie electorală, în loc să fim într-o permanentă campanie agricolă, care nu este numai toamna și primăvara, trebuie pregătită în tot restul anului.

Specialiștii îmi spun că mai bine de 70% din necesarul de hrană al poporului român provine din import. Nu e normal ce se întâmplă. Ce microb al turbării a pătruns în societatea românească de nu mai facem ceea ce știam să facem noi, de am început să importăm sare comestibilă din Ungaria, de importăm usturoi din Turcia, de importăm tot felul de legume fără gust de unde a înțărcat mutu iapa. Și noi nu mai facem nimic, stăm pe șanț ca în Poiana lui Iocan din Moromeții lui Marin Preda și învârtim politichia ca purcica dovleacul. E bine ce se întâmplă ?

Eu, unul, refuz să fac o astfel de politică. Din păcate, isteria din ultimii doi ani i se datorează în totalitate lui Traian Băsescu. Îmi pare rău că o spun. A fost comparat aici, la microfon, cu un dictator. Hai să fim serioși.

Sunt istorici de valoare - academicianul Răzvan Theodorescu, sunt alții,cum este colegul Puiu Hașotti, profesori universitari. Eu sunt mai mărunt, sunt numai doctor în istorie, dar știu suficientă carte să știu că dictatorii aveau un ștaif al lor. S-a vorbit de Carol al II-lea. Întrebați-o pe doamna Mitzura Arghezi, când a cumpărat cu mare greutate domeniul lui de la Mărțișor, că n-avea unde să stea, Tudor Arghezi n-a mai avut bani și dădea din colț în colț. Și regele Carol al II-lea - să nu uităm, fiul marii regine Maria și nepot, prin alianță, printr-o descendență aproape directă din Carol I, dar și din fiica lui Napoleon Bonaparte, fiica adoptivă, marea ducesă Ștefania de Baden - Carol a întrebat: "În definitiv, de câți bani are nevoie Arghezi?" Nu știu cine, Nae Ionescu, altcineva i-a spus: "De 600 mii lei, sire.", la valoarea de atunci. A scos, din caseta personală, 600 mii lei și i-a dat. Sub Carol s-au făcut fundațiile regale, sub Carol s-a făcut Muzeul Satului de către Dimitrie Gusti, Victor Ioan Popa și profesorii mei, pe care i-am apucat la facultate, Henri Stahl și Miron Constantinescu. A făcut ceva, a fost numit un rege al culturii, cu toate păcatele lui. A-l compara pe Traian Băsescu cu Carol al II-lea, iertați-mă, mie mi se pare o ...

 
   

Domnul Puiu Hașotti (din sală):

Și Băsescu îi dă lui Liiceanu...

 
   

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Mie mi se pare o impietate.

Colegul Puiu Hașotti vrea să ieșim din registrul serios și mă provoacă la glumă. El zice că și Băsescu îi dă lui Liiceanu. De fapt, i-au dat toți lui Liiceanu, pentru că, în 1990, Liiceanu a furat, cu două degete delicate - să te ferească Dumnezeu de modul cum fură unii din Societatea Civilă - a furat Editura Politică. Dumneavoastră n-ați lucrat în Casa Scânteii, cum am lucrat eu la România Liberă și la Agerpres. Știți ce bogății erau la Editura Politică ? Numai candelabre de cristal, numai marmură albă și verde de Rușchița, numai plușuri și catifele, peste 3 milioane valoare și Andrei Pleșu i le-a făcut cadou lui Gabriel Liiceanu și acum i se mai promit tot felul de ștergeri și reeșalonări de datorii și o funcție de ambasador, de aceea lustruiește clanța la vila conspirativă a domnului Traian Băsescu. Dar, mă rog, nu vreau să fac nici un atac la persoană, dar am fost toată viața mea un om drept. Voltaire spunea că: "Prima datorie a omului este să fie drept".

Ce vă costă, doamnelor și domnilor, să spuneți adevărul ? De ce zăpăciți de cap tânăra generație ? De ce faceți acest efort de upside down, cu fundul în sus și viceversa, că nu păcăliți pe nimeni! Până la urmă, adevărul tot iese la iveală.

S-a vorbit de Nero, aici. Poate să semene cu Nero, care spunea: "Dacă poporul roman ar avea un singur gât, l-aș tăia dintr-o lovitură." Cam asta ar vrea să facă domnul Traian Băsescu. Vrea să comaseze, să adune toată puterea acestui stat în mâinile tremurânde ale domniei sale, că ați văzut bine că se ține de microfoane când vorbește - îi dorim sănătate - dar atunci să nu mai vorbim de democrație, atunci să schimbăm și Declarația universală a drepturilor omului, să proclamăm nașterea unui om providențial care ține loc și de președinte, și de Parlament, și de Guvern, și de servicii secrete, și de Curte Supremă de Justiție, și de Curte de Conturi și așa mai departe.

Ce-or vorbi cei din Societatea civilă cu domnul Traian Băsescu ? Cumva despre Platon, despre Aristotel, despre Heideger, despre Mircea Eliade pe care el îl confundă cu fratele lui, Mircea Băsescu. Hai să fim serioși! Sunt bani grei la mijloc. Este o șmecherie, aici, ce nu s-a pomenit.

O să mă apropii de sfârșit, stimată doamnă colegă Norica Nicolai, și să vă spun care este regretul meu.

Astăzi, ar fi trebuit să se vorbească în Senat și, eventual, să se voteze, după un vot covârșitor favorabil în comisiile reunite, Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, acea Lege a protejării patrimoniului național, cu aplicare directă la patrimoniul evreiesc.

Au bătut la multe uși evrei români din Israel, din Europa și din America. Până la urmă, au ajuns la "antisemitul de serviciu" Vadim Tudor și uite că numai eui-am ajutat, pentru că am fost impresionat de imaginile pe care mi le-au prezentat. În mai multe localități, în special din Transilvania, pasc caii, trec căruțele trase de boi, dintr-o piatră funerară a unui cimitir evreiesc vechi de mai bine de 200 de ani s-a făcut un closet în fundul curții. Numai vorbesc de pietre tombale sparte, numai vorbesc de debandada care este acolo și de fraudele, de afacerile care se fac.

Și atunci am făcut acest proiect de lege, pentru că nu mi-ar plăcea și n-aș dormi liniștit dacă aș știi că părinții mei pot fi îngropați acolo, că peste trupurile lor trec animalele și pasc. Indiferent de religie, avem același Dumnezeu. Și mă simt dator să-i apăr de evrei, despre care Liviu Rebreanu scria în jurnalul său: "Evreii sunt sarea pământului". Nu vreau, iarăși, să fim arătați cu degetul, nu vreau, iarăși, un bezmetic sau un provocator să deseneze o zvastică pe zidul unui templu coral sau a unei sinagoge și să se spună: "Ia uite, românii sunt antisemiți". Nu, doamnelor și domnilor, românii nu pot să fie antisemiți, chiar și numai pentru faptul că Ștefan cel Mare a avut un medic evreu, chiar și numai pentru faptul că, la 1877, au murit pentru independența României și militari, și ofițeri evrei, chiar și numai pentru faptul că, în ambele războaie mondiale din veacul XX au murit evrei.

Da, trebuie să-i protejăm și am cerut să fie părtași în această operațiune de protecție și de conservare și evreii care dau banii, evreii din America, din Europa, din Israel. Cine ce are de ascuns ?

Din fericire, chiar și colegii de la UDMR, Peter Eckstein Kovacs și Gyorgy Frunda, au votat favorabil sau chiar m-au ajutat. Gyorgy Frunda a făcut un amendament mai mult decât salutar și a fost adoptat acel proiect legislativ al meu, de către cele două comisii reunite, cu 13 voturi pentru, o abținere și un vot împotrivă. Acum, ar fi trebuit să fiu aici și să argumentez această lege, și să votăm, dar tare mă tem că nu avem cvorum și trece și sesiunea aceasta parlamentară și iar vom fi arătați cu degetul, și iar vor fi plângeri de peste ocean, și pot să spun că evreimea mondială este cel mai delicat senzor. Se pot întâmpla multe cataclisme în lume - și Răzvan știe bine despre ce vorbesc - dar, dacă se întâmplă o disfuncționalitate sau un necaz de genul acesta, el, poporul Bibliei, numit poporul ales, nu pentru că ar avea mai mult talent decât nemții, francezii, italienii, spaniolii, englezii, românii, ci pentru că Dumnezeu l-a ales ca să propage cuvântul Bibliei, Cartea Sfântă. Cuvine-se a mulțumi acestui neam, care ne-a adus până aici, după mii de ani, această Constituție a planetei, acest tratat de morală, tratat de estetică, tot ce vreți găsiți în Biblie. Acest popor are dreptul să protesteze și sunt vinovați cei care nu pot să îi apere ultimele vestigii din locul unde a trăit în diaspora, pentru că acesta poate este cel mai plauzibil și mai veridic semn al existenței Lui Dumnezeu, faptul că, după 2000 de ani, după o diasporă, după o rătăcire prin lumea largă de două milenii, poporul Bibliei s-a întors acasă ... Israel, în Ierusalimul fondat drept capitala statului de către marele rege David.

Îmi pare rău, o să aprecieze distinsul prezidiu dacă avem cvorum, să supunem dezbaterii această lege, dacă riscăm. Mai bine să o amânăm pentru altă dată. Voi trage concluzia... după câteva dialoguri pe care le-am avut cu oameni din străinătate și, iată, distinsul membru de onoare al Academiei Române, Eugen Mihăescu, senator PRM de București, și membru al Parlamentului European, s-a întors, Ilie Ilașcu s-a întors și el de pe drumurile europene, cum ar fi zis Aristide Buhoiu, îmi confirmă că străinătatea nu înțelege ce se întâmplă în România? De ce starea asta de spirit? De ce oameni, care, până acum, își dădeau mâinile și conlucrau, încep să participe la mitinguri și la demonstrații de o violență ieșită din comun. Martor îmi este Bunul Dumnezeu că nu am fost, până acum, la nici un fel de miting și la nici un fel de demonstrație, iar aceasta se poate confirma. M-am tot rugat la Cel de Sus să le dea minte, măcar în al 11-lea ceas, cum zice Apostolul Pavel, dar ce aud că s-a întâmplat ieri la Iași, ce s-a întâmplat la Timișoara, s-au plâns niște senatori liberali, aud că și parlamentarii PD se plâng că nu li se permite accesul la nu știu ce conferințe de presă. Tot ce se poate, dar de ce trebuie să ajungem la această scindare, la această falie națională? Pentru că domnul Băsescu nu poate să lucreze și să trăiască între oameni. I-am întins mâna de atâtea ori, nu cum a greșit colegul mai tânăr, Mircea Geoană, în direct, ieri, de la Iași, de a trebuit Biroul de presă să dea o precizare. Nu PRM l-a votat pe Traian Băsescu. Eu am spus, încă dintre cele două tururi de scrutin, că, în primul tur a fost o mare fraudă electorală și că cer membrilor și simpatizanților PRM să boicoteze al doilea tur, să nu se prezinte la vot, dar situația devenise atât de exasperantă că românii ar fi votat cu oricine, și cu fratele lui Râmaru, numai să scape de o anumită camarilă lacomă. Au ei românii o slabă memorie a răului, dar nici chiar așa, și știm bine cine a greșit în acea perioadă.

Bun. Vreau, în încheiere, să spun că, dacă nu ne pasă de noi, nu ne pasă de înaintași, măcar să ne pese de generațiile care vin, măcar să ne pese de acești elevi și studenți, tineri, în general, care vor să înțeleagă pe viu ce înseamnă politica așa-zis democratică, cine o face, de ce nu e pace în țară, de ce e seceta asta devastatoare, de ce nu vom avea, în curând pâine, de ce, iarăși, vom importa pâine și alte alimente cu bani, pe care nu-i avem? Pentru că a depășit datoria publică externă a României, 40 de miliarde euro. Cât vom mai merge în felul acesta? Voi încheia, spunând, repetând, un vers al lui Friedrich Schiller, chirurg militar, poet, dramaturg și prieten al marelui Goethe, Schiller spunea: "Cu prostia, înșiși zeii se luptă în zadar". Avem de-a face, din păcate, cu dictatura prostiei. Înțeleg, oamenii providențiali din istoria politicii românești mai scriau niște cărți, mai aveau contribuții la civilizația națională și universală, dar, acum, vedem oameni care cad direct în cap la "Antena 1" și se scoală și sunt buimaci, nu știu încotro s-o ia și ăștia conduc România. Să le fie rușine! Și uite așa se face o dictatură, din păcate, dar nu din vina noastră. Vă mulțumim. (aplauze)

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Constantin Gheorghe (PC) - Trăim vremuri tulburi;

Dau cuvântul domnului senator Constantin Gheorghe, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator.

Se pregătește domnul senator Adrian Păunescu, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

   

Domnul Constantin Gheorghe:

Doamnă președinte de ședință, distinși colegi.

Domnule vicepreședinte al Senatului Vadim Tudor, este a doua oară când trebuie să recunosc că îmi vine extrem de greu să vin la cuvânt după Domnia Voastră, prima dată, intervenind pe moțiunea "Minciuna, adevărul Monicăi Macovei", iar acum cu o declarație politică scurtă, pe care încerc să o susțin și eu, măcar la nivelul de 50% din cel în care a susținut declarația politică maestrul Vadim Tudor.

Este vorba de o declarație politică pe care o putem intitula "Trăim vremuri tulburi". Eu sunt la primul mandat, ca senator, și am impresia că sunt în prima legislatură, imediat după Revoluția din '89. Sunt niște vremuri extrem de tulburi, cu consecințe încă neevaluabile. Avem, în diverse forme, reflectată Piața Universității la Craiova, la Iași, la Constanța, în alte părți.

Ar trebui, oare, stimate colege și stimați colegi, să așteptăm și minerii? Îmi pun această întrebare pentru că democrația, pe care am câștigat-o cu atâta sacrificiu și de care acești tineri de la balcoane n-au cum să-și amintească, pentru că erau niște copii, poate fi distrusă cu multă ușurință, prin compromiterea simbolurilor celor mai de preț ale democrației și, în primul rând, Parlamentul României. Se pare că instituția supremă a poporului român, Parlamentul, a devenit altceva decât o instituție, a devenit un număr, 322, un număr încărcat de peiorativ.

Stimate colege și stimați colegi, am ajuns în situația în care simt o oarecare reținere în a declara că sunt parlamentar și aceasta se întâmplă în acest context extrem de dur, în cadrul unor bătălii politice necontenite, așa cum se spunea din '90 încoace, o campanie prelungită. Cu mare mâhnire, nu prea văd soluții de ieșire din această criză. De altfel, eu sunt adeptul a nu căuta vinovații, a nu-i dovedi, a nu-i condamna, ci a găsi soluții la ce se întâmplă, soluții viabile, soluții, așa cum a spus maestrul Vadim Tudor, care să ne asigure viitorul, pentru că prezentul îl trăim și îl demolăm, unii dintre noi de trăit îl trăim toți.

Se induce, în mod intenționat, ideea că Parlamentul este vinovat de absolut tot ce se întâmplă pe scena politică. Nu pot să subscriu la această idee, însă, zi de zi, citesc în presă, mă uit pe ecranele televizoarelor și încerc să nu mă identific cu ce se spune acolo. Se induce ideea că politicul va influența grav economicul. Nu, stimate colege și stimați colegi, economia își vede de treabă, mulțumită Lui Dumnezeu, singura componentă a noii democrații este economia, privatizarea și oamenii își văd de treabă. Se induse ideea că, în condițiile Tratatului de la Maastricht, pot fi influențe negative. Mă îndoiesc și statisticile constată că economia nu este influențată.

Se spune, de asemenea, de către anumiți publiciști, care au anumite tendințe, că Guvernul nu funcționează, că administrația nu are vigoare, că celelalte instituții ale statului sunt lipsite de vlagă. Nu este așa. Societatea română funcționează, stimate colege și stimați colegi. Sigur că cei care vor să recunoască, ne transmit aceste mesaje. Păcatul mare este că mesajele acestea pleacă prin diverse sisteme mass-media, de-a lungul și de-a latul globului, iar România este privită, din ce în ce mai mult, cu circumspecție.

Am fost, săptămâna trecută, într-o delegație parlamentară în Norvegia și am surprins un dialog care nu m-a făcut deloc să fiu bucuros. Doi parlamentari europeni discutau jignitor despre România și Bulgaria, neștiind că eu sunt unul din cei care au stat la acea conferință, eram îmbrăcat mult mai diferit decât Domniile Lor și vorbeau deloc plăcut despre România și Bulgaria. Cu alte cuvinte, nu prea acceptau faptul că facem parte din această familie europeană.

Pe de altă parte, se mai induce ideea, ca să revin la manipulările care domină presa românească, că integrarea noastră, venită după momentul aderării de la 1 ianuarie 2007, ar fi pusă în paranteze. Integrarea pusă în paranteze. Aici, pot să subscriu, într-o anumită proporție. Da, aceste lupte politice, această campanie prelungită în care avem lideri care nu se simt bine decât în campanii, în războaie, în conflicte, în furtuni, este generată, după cum v-am spus, de ei, iar integrarea sigur că poate fi pusă între paranteze. Noi avem un rol foarte important și întrebarea pusă de antevorbitorul meu, legată de cvorumul de ședință, prin care noi trebuie să trecem anumite legi importante care fac parte din integrare, pentru că aderarea s-a produs, dar integrarea necesită un proces îndelungat, este valabilă această întrebare și ar trebui să ne mobilizăm ca noi, Senatul, să ne facem datoria, în așa fel încât să nu ni se impute ceea ce se întâmplă în afara Parlamentului, în afara Senatului.

Observați că țara este împărțită în două tabere, clasa politică e împărțită în două tabere, societatea civilă e împărțită în două tabere, ziarele sunt în două tabere, televiziunile sunt în două tabere, poporul este chiar în două tabere. Nu putem să acceptăm la infinit această stare de lucruri și de aceea, repet, trebuie să găsim soluții. Și am mai spus-o în fața Parlamentului: soluțiile sunt în Parlament. Cadrul legislativ trebuie creat de așa natură încât asemenea evenimente pe scena politică să nu se mai întâmple la aceste dimensiuni. Acum 400 de ani, matematicianul francez Paul Descartes afirma că "Optimiștii văd lumină și acolo unde nu e". Eu fac parte dintre aceia, dar pesimiștii aleargă neobosiți să o stingă. Aceia sunt în afara Parlamentului. Vă mulțumesc. (aplauze)

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc și eu.

Ați depășit într-o manieră pozitivă dificultatea de a lua cuvântul după domnul vicepreședinte Corneliu Vadim Tudor.

 
  Adrian Păunescu (PSD) - Pledoarie pentru valorile culturale;

Dau cuvântul domnului senator Adrian Păunescu, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, pentru a susține declarația politică.

   

Domnul Adrian Păunescu:

Ceea ce aș vrea eu să spun, astăzi, este, într-un anumit fel, o parte din refrenul, pe care l-am tot intonat în fața dumneavoastră, și anume, pledoaria pentru valori. În martie, atrăgeam atenția asupra felului criminal în care niște ziare perverse, niște ziare ticăloase, niște ziare stipendiate partizan atacă pe marele om de cultură și creator, care a fost Octavian Paler. Atunci el era în viață.

Pentru că Octavian Paler devenise un critic aspru al președintelui în curs, așa cum fusese un critic acerb al președintelui Ion Iliescu și al președintelui Emil Constantinescu - dar reacțiile față de acea atitudine a lui Octavian Paler erau pozitive - acum, Paler devenise "bătrânul activist comunist"./

Sigur că se poate spune orice despre oricine, dar există și un anumit bun simț care ar trebui să-i oprească pe nemernici să lovească într-un om pe care vârsta, în mod vădit, îl împingea spre sfârșit.

Am protestat, acum două luni și ceva, împotriva acestui tratament la adresa lui Paler, cum am protestat și împotriva faptului că un mare cântăreț ca Dan Iordăchescu, o mare interpretă cum este Tatiana Stepa, un mare grup de intelectuali, care nu fac politică prezidențială, se află în pericol, scriitorul George Bălăiță fiind, el însuși, amenințat cu darea afară din casă, și-mi amintesc și protestul mai vechi al colegului senator Corneliu Vadim Tudor împotriva felului în care a fost tratat marele actor George Constantin, care a și murit din aceasta. A murit, tot sub teroarea unei anumite intoxicări a opiniei publice, marele medic care a fost Dorin Hociotă, vinovat de a fi fost cel mai bun în meseria lui, pentru că, evident, președintele Ceaușescu nu-și putea alege un medic după dosar, ci după fapte, și Dorin Hociotă a fost terorizat și șantajat, ca și mulți alți intelectuali.

În ce mă privește, încă nu am murit și nici nu cred că moartea mai e o soluție în momentul acesta, deși sunt ținta, ca și alții din această sală, ca și alții din zona intelectuală, din zona publică, a unor campanii mizerabile. Acum, de curând, mi s-au scos niște scrisori din 1982, către Nicolae Ceaușescu, în care-i spuneam că "l-am iubit, îl iubesc și îl voi iubi și nici nu am altă cale".

Eu, însă, în scrisoarea aceasta, nu voiam să-l cuceresc pe Nicolae Ceaușescu pentru a face niște copii împreună cu el! Eu aveam de apărat niște oameni, niște idei și încercam să-l conving că - o să vedeți dacă o să se publice scrisoarea adevărată - "vigilenții de ocazie îl intoxică și-l depărtează de oameni..."

Aș ruga să fie puțină liniște, doamnă președinte!

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Îi rog pe colegii mei să fie mai puțin veseli!

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Nu este prima oară când mi se întâmplă lucrul acesta, și nici nu o să fiu un renegat pentru tot ceea ce am făcut, dar vreau să se judece tot ceea ce am făcut.

A-i spune cuiva, într-o scrisoare "Cu toată considerația!", nu înseamnă, totdeauna, chiar toată considerația. Înseamnă și un mod de a comunica, mai ales când vrei să aperi cauze înalte. Nu poți să-i spui celui cu care vorbești "Nenorocitule, nu-l ierta pe Marin Sorescu, în 1982, că a fost la meditația transcendentală, taie-i gâtul, scoate-l din cărți!"

Pledoaria mea a fost inversă. Pledoaria mea a fost pentru valorile naționale.

Dar, iată, mâine, se vor împlini 27 de ani de la moartea absurdă a lui Marin Preda. Avea numai 53 de ani și ca în versul lui Blaga, genialul vers al lui Blaga, care nu are nicio metaforă, are doar o revelație divină, și care spunea "Sunt mai bătrân decât tine, mamă!", și noi suntem mai bătrâni decât Marin Preda.

Suntem mai bătrâni decât dumneata, Marin Preda, suntem mai bătrâni decât Eugen Barbu. Dacă vom scăpa teferi din canonada de jeg și de otravă, vom putea fi mai bătrâni chiar decât propriul nostru vis.

Suntem mai bătrâni decât Nicolae Labiș, omul de geniu, citat foarte corect și foarte la timp - așa aș fi vrut și eu să o fac - de către poetul Vadim Tudor.

Dar, ar trebui să revedem ce înseamnă dispariția lui Marin Preda, față de năvala de lucruri absurde din viața contemporană atât pe plan interior, cât și pe plan extern. Înseamnă că, de exemplu, vorbim despre secetă, despre irigații, vorbim despre toate cele care s-au distrus și, firește, întrebăm cine este de vină?

Dar, mai mult decât atât, eu întreb, totuși, cine a făcut irigațiile? Nu cumva trebuie să scădem din negrul pe care-l adresăm unei personalități istorice, complexe, cum a fost Nicolae Ceaușescu, să scădem și meritele, ca negrul să se potrivească numai acolo unde este cazul?

Nu cumva acele irigații au costat bani mulți, ai țării, distrugerea lor costând și mai mult, iar refacerea lor, astăzi, fiind aproape imposibilă, pentru că nu mai avem suportul material necesar unei asemenea aventuri obligatorii pentru o țară care se deșertifică?

Tot vinovat este Nicolae Ceaușescu și pentru inundații? - de altfel, luate ca model din Anglia, Israel și din țările de tip competițional ale lumii - tot vinovat?

Și tot vinovați sunt aceia care au sprijinit acest mod de construcție națională și nu au încurajat în niciun fel deconstrucția, deșertificarea, nu numai a Câmpiei Dunării și a României, în genere, ci și deșertificarea conștiinței naționale?

Vedeți, se întâmplă, lângă noi, lucruri care contravin unor declarații, chiar prezidențiale. Avem exemplul Canalului Bîstroe. Nu a fost președintele la Kiev sau la marginea de azi a țării, în Bucovina de Nord, de fapt, și s-a întâlnit cu celălalt președinte de dincolo de graniță și s-au bucurat, și-au făcut declarații frumoase?

Și, ce s-a întâmplat cu pericolul pe care-l reprezintă Bîstroe, și ce putem noi face?

Am cerut, la aprobarea prezenței trupelor americane în România, în Parlament, să ridicăm puțin și noi fruntea și să avem pretenții de la cei cu care suntem în relații corecte și pe care-i considerăm prieteni.

Nu este normal ca abuzivii din politica internațională să înceapă să se teamă și să se gândească de mai multe ori, înainte de a lua o decizie atât de importantă care modifică întregul climat din zonă și amenință Dunărea?

De ce am intrat noi în NATO? De ce suntem în Uniunea Europeană? Ca să scoatem carnetul și să ne legitimăm la vamă, când nici acolo lucrurile încă nu sunt clare și ne iau vameșii unguri mâncarea din portbagaje, zicând că nu este ștampilată european?

Nu este o nebunie?

Este un gest de extremism să apărăm, nu numai demnitatea națională, ci și pretenția națională, dacă toți cei care ni se declară prieteni și cărora le suntem prieteni, au pretenții pe care noi le satisfacem, uneori, înainte ca ei să o ceară?

Aici este vremea și aici este treaba negociatorilor, și aici, problema noastră este cum alegem negociatorii. Negociatorii trebuie să țină loc de luptători, dar trebuie să fie niște luptători la nivelul ideii, la nivelul argumentelor. Este inadmisibil să fim tratați în acest mod, să fim expediați la etcetera, să curgă "toate Bîstroele" peste noi, să facă domnii Frattini, Gontz și, mai ales, Voronin, la Chișinău, un loc privilegiat pentru Ungaria, și României să i se refuze dreptul de a fi în slujba fraților din Moldova.

Iarăși, nu-i acuz pe aceia, atât cât îl acuz pe președintele acestei țări, care ne-a iluzionat, ne-a păcălit. S-a dus pe acolo și a făcut gesturi care au creat rumoare și i-au creat o anumită popularitate "Uite ce curajos e!"

A zis frumos, de altfel, memorabil, delegatului Rusiei la Strasbourg, "Domnule, ați stat atâta timp la noi și noi nu v-am întrebat de ce stați­?"

Numai că, nici nu este adevărat. Sunt oameni care au întrebat de ce stau. Tata, de exemplu, și zeci, sute de mii de deținuți politici au întrebat ce caută rușii aici.

Din păcate, rușii nu au stat în România de capul lor, ci de capul tuturor aliaților. Și de capul Statelor Unite, și de capul Marii Britanii, și de capul Franței. Al Germaniei nu, pentru că erau și în Germania cum erau și la noi.

Dar, în fine, replica este memorabilă.

Ce se întâmplă, însă? Acum, degeaba suntem liberi față de Rusia, dacă nu suntem liberi, pe de-a întregul, față de prietenii noștri și ei nu se simt datori să sară în ajutorul nostru.

Nouă ne trebuie mereu dovezi că suntem noi înșine!

Am fost copil de pușcăriaș și nepot de pușcăriaș politic și de la 13 ani tot mă justific, tot spun "Da, să știți că eu nu sunt dușman, sunt un om ca toți ceilalți. Am dreptul să fiu pionier, am dreptul să fiu UTM-ist, am dreptul să fiu UTC-ist, am dreptul să fiu membru al partidului!", singurul partid care exista, atunci, în România.

Nu-mi luați aceste drepturi, nu sunt privilegii!

Pentru ca să treacă 1989 și să mă justific pe cealaltă parte. Nu se poate la nesfârșit și la nivel individual, și la nivel național să creăm justificarea ca singurul mod de producție!

Între timp, 60 de mii de copii români nu au părinți, pentru că părinții sunt plecați să câștige un ban. Trăiesc în seama vecinilor, a prietenilor, a asistenților maternali sau în centrele de plasament.

Între timp, toată demagogia noastră se risipește penibil. Nu avem, la marile uzine ale țării, care dădeau stabilitate economică și morală: "Rulmentul", "Tractorul", nu avem locuri de muncă.

Se vor vinde terenurile pentru ele însele, să se facă, probabil, centre comerciale sau cine știe ce, în beneficiul altora.

Această țară nu e condusă, din păcate! Această țară este șantajată, terorizată și lăsată de izbeliște.

Vreau să numesc dezechilibrul prin care trecem și la nivel individual, și la nivel obștesc, și la nivel național, o criză aproape irezolvabilă!

Putem noi, ca social-democrați, tampona absurda ridicare a prețurilor, scoaterea oamenilor din locuințe, dezinteresul față de muncă? Le putem tampona cu diverse măsuri momentane și locale, dar ne aflăm în interiorul unei mari crize.

Eu nu aș zice că doar Traian Băsescu este vinovat. Sunt și mai vechi, și mai noi vinovați. El este cel mai vinovat, dar, așa cum am mai spus și acum trei săptămâni, cred că e foarte important să ne asumăm propria noastră răspundere și să facem ceea ce am făcut în ultimele săptămâni, și anume, să devenim chiar un Parlament de care să asculte oamenii, de care să asculte instituțiile, un Parlament care să se implice nu în chestiuni minore, nu în chestiuni de detaliu, deși nici ele nu sunt totdeauna lipsite de importanță, nu în chestiuni trecătoare, ci în stabilirea unui curs mai rodnic al României. Fără îndoială, și corupția este gravă, dar ea nu este neapărat invenția cuiva, ea este sistemică. Dacă în socialism blocajele de tip economic erau previzibile, și unele se și întâmplau,în capitalismul pe care îl trăim noi, s-au deblocat toate, inclusiv lipsa de rușine și de moralitate.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Domnule senator, cu toată considerația v-aș ruga să vă apropiați de finalul declarației dumneavoastră.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Doamnă președintă de ședință, mă apropii cu toată sfiala de finalul cuvântului meu.

Aș vrea să închei cu reamintirea faptului că printre noi au trăit oameni extraordinari, și că au fost oameni extraordinari o dovedește împrejurarea de a ni-i aminti atunci când avem nevoie măcar de întrebări, dacă nu și de soluții.

Sigur, v-aș spune, am mai spus o dată, dar e extraordinară o replică pe care, într-o carte pe care a scris-o ca gazetar și scriitor tânăr, în 1970, Marin Preda spunea că tatăl său avea o replică (a pus-o și într-o carte de proză), acesta fiind țăran român din Câmpia Dunării, care venea la București, iarna, pentru că la București iarna era mai cald, între timp s-a produs egalizarea satului cu orașul, e la fel de frig peste tot. Tatăl lui Marin Preda se trezea dimineața la trei, cam când se culca Marin Preda, iar Marin Preada îi striga de acolo, din camera lui, măi, culcă-te, măi, că e devreme. Tatăl său nu vorbea cu el, vorbea cu istoria și întreba atunci, întrebarea continuă să zguduie palatele, cum ai să guvernezi dumneata fără opoziție? E o întrebare care trebuie pusă și azi, într-un moment istoric în care s-au auzit cele mai cumplite atacuri la adresa opoziției, și la adresa adversității politice.

Acele amenințări nedrepte, acele amenințări imprudente, acele amenințări într-adevăr dictatoriale, pe care le-am rezumat într-o strofă pe care o spun acum în încheiere.

Observăm că nu-i aici bărbatul,
Care o să cadă, n-o să cadă,
Alergând de-a lungul și de-a latul,
Ca viteazul clasic din baladă,
Provocând delir și debandadă,
Atât a asmuțit electoratul
Să ne arunce peste balustradă.
El e omul trist, în trista lume,
Care-și poartă chiar porecla în nume. (Aplauze din sală)

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc domnule senator.

 
  Constantin Dumitru (PNL) - Greșelile președintelui suspendat Traian Băsescu;

Stimați colegi.

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal mai are 4 minute și domnul Popa, ca senator independent, 2 minute.

Vă rog să-mi dați voie să-i dau cuvântul domnului senator Constantin Dumitru pentru a susține declarația politică, și să fac apel la liderii grupurilor parlamentare, pentru mobilizarea colegilor noștri în sala de ședință.

Vă mulțumesc.

Aveți cuvântul domnule senator.

   

Domnul Constantin Dumitru:

Mulțumesc doamna președintă de ședință.

Dați-mi voie ca, înainte de a-mi susține declarația politică, să protestez, de la acest microfon, împotriva celor care au avut o atitudine nedreaptă, incorectă față de colegul nostru, distinsul senator Păunescu, referitor la modalitatea de desfășurare a ședinței comisiei parlamentare privind monitorizarea timpilor de antenă. Pentru cei care au avut cuvinte răutăcioase și nedrepte, susțin cu tărie aici că a fost o ședință supercorectă, în care domnul președinte ales de către noi, și eu am făcut parte din această comisie, a avut puterea și înțelepciunea s-o conducă extraordinar, chiar de multe ori uitând de propriul vot și ținând cont într-adevăr de voturile noastre, ale celorlalți componenți ai comisiei.

Mă simțeam dator să susțin acest protest, pentru că prea a fost zarva mare și mi s-a părut total incorect.

Doamnelor și domnilor senatori, acțiunile din ultima vreme, culminând cu mitingurile de la Constanța, Pitești, Cluj-Napoca, chiar și Iași ieri, m-a făcut să rememorez anumite evenimente din trecutul apropiat. În primul rând, resping cu vehemență afirmația că ideologia PNL este hoția.

PNL a făcut România mare, PNL a făcut istorie frumoasă. Traian Băsescu face parte din istoria urâtă. Ar fi ca o comparație dintre civilizație și barbarii care distrugeau și dădeau foc. Dacă ar fi fost să vorbim despre hoție, mă pot întreba unde este flota, casa din Mihăileanu sau terenul de la Snagov. Discursul președintelui suspendat Traian Băsescu, în care se consideră justițiarul României și reformatorul instituțiilor românești, se termină cu o frază,pecât de demagogică, pe atât de hilară. "Am greșit, puteți să-mi spuneți de ce am fost suspendat de cei 322?"

Dacă Traian Băsescu nu-și recunoaște greșelile, eu voi enumera câteva episoade din care putem spune dacă am greșit sau nu.

Da. Am greșit. Am greșit când pe 28 septembrie 2003 am semnat Protocolul Alianței Dreptate și Adevăr, împreună cu PD-ul condus de Traian Băsescu, pentru a forma o alianță de partide care să lupte împotriva corupției, vârfurilor de interese favorizate de PSD.

Da. Am greșit când ne-am gândit că domnul Băsescu are maturitatea politică necesară pentru a-și lăsa orgoliile deoparte și este pregătit pentru a face un parteneriat necesar unei stabilități politice, economice și democratice, pentru o Românie sufocată și sătulă de conflicte și scandaluri politice.

Da. Am greșit fiindcă nu am știut cu cine avem de-a face, sprijinind tocmai pe cel care trăiește din instabilitate politică, instabilitate pe care el o creează.

Da. Am greșit atunci când pentru victoria Alianței Dreptate și Adevăr, PNL- PD, în alegerile locale din 2004, am sprijinit pe domnul Băcescu pentru câștigarea celui de-al doilea mandat de primar general, cu toate criticile apărute din cauza scandalului Consiliului General al Capitalei, cu eutanasierea populistă și numai la nivel declarativ al câinilor vagabonzi, cu asfaltarea arterelor principale din București, care trebuiau refăcute din jumătate în jumătate de an, în scopul prosperității "Euroconstruct-ului" și al "Golden Blitz-ului". Ne-am pus speranța într-un primar gospodar al Bucureștiului și este în continuare un șantier rutier, aglomerat și enervant pentru majoritatea locuitorilor lui.

Da. Am greșit când în toamna anului 2004, în momentul de lașitate și trădare, când Teodor Stolojan a renunțat la cursa prezidențială, am sprijinit candidatura lui Băsescu la alegerile prezidențiale.

Da. Am greșit când în plină criză a răpirii orchestrate a ziariștilor din Irak și a calamităților naturale din primăvara lui 2005 l-am sprijinit pe președintele Băsescu, principalul artizan al negocierilor din Irak, asumându-ne greșelile Ministerului de Externe, precum și gestionarea problemei celor afectați de inundații, lăsându-l pe președinte să ia laurii rezolvării acestor probleme.

Da. Am greșit când privind gestionarea gripei aviare, când am acceptat toate criticile domnului Băsescu și l-am sprijinit pe ministrul agriculturii de atunci, Gheorghe Flutur, în rezolvarea acestei probleme, după ce președintele l-a considerat incapabil de a gestiona o criză și dorea chiar demiterea acestuia, iar Traian Băsescu a luat din nou laurii rezolvării situației în care a avut un rol nesemnificativ.

Da. Am greșit când vizitele din țară, la Mărăcineni, în zonele afectate de inundații, în vizitarea spitalelor reconstruite nu am reacționat la grosolăniile verbale adresate ziariștilor și membrilor Guvernului.

Da. Am greșit atunci când președintele a forțat demiterea șefilor de la SRI, SIE și SPP și a procurorului general Ilie Botoș și noi l-am tolerat în continuare și am acceptat deciziile prezidențiale.

Da. Am greșit când atunci pentru a-și atinge interesele personale, am acceptat jocul de culise făcut cu PSD-ul pentru șefia SRI și SIE.

Da. Am greșit când în vara lui 2006 nu am reacționat dur la jocul duplicitar a președintelui și când a tras sforile ca domnul Ticu Dumitrescu să nu ajungă șeful CNSAS, sperând în numirea unui reprezentant PD în fruntea acestei instituții, pentru a-și proteja apropiații care au colaborat cu securitatea.

Da. Am greșit când i-am permis să vină abuziv la ședințele Guvernului, pentru a-și impune punctul de vedere trecând peste organizarea administrativă a Executivului și a priorităților politico-economice din acele ședințe.

Nu. Nu am greșit când, pentru a oferi stabilitate politică și pentru a respecta cerințele europene pentru pregătirea aderării la Uniunea Europeană, am acceptat toate șicanele și bădărăniile politice ale președintelui, concentrându-ne eforturile pentru aderare. Poate că am greșit când Traian Băsescu a tras sforile pentru suspendarea și demiterea ministrului apărării Teodor Atanasiu și pentru obținerea acestui minister pentru PD, încălcând prevederile și protocolul de colaborare al Alianței "DA", am acceptat acest compromis pentru binele și stabilitatea guvernării.

Nu! Nu am greșit pentru a nu i se oferi satisfacție! Am acceptat pentru o anumită perioadă de timp să nu-l numească pe Adrian Cioroianu ca ministru al afacerilor externe și, apoi, din nou, nu am greșit considerând neconstituțional acest gest și depunând sesizare la Curtea Constituțională.

Nu, nu am greșit când am realizat al doilea Cabinet Tăriceanu, în scopul deblocării reformelor instituționale și a înlăturării clientelismului politic al asfalturilor, al transporturilor, mediului și administrației gestionate de Băsescu.

Nu, nu am greșit când respectăm Programul de guvernare al Alianței "PNL-PD" dorind să ne ținem de cuvânt față de cei care ne-au votat.

Nu, nu greșim când susținem suspendarea lui Train Băsescu spre binele României. Nu greșim pentru că în politică greșelile se repară și nu se răzbună.

Vă mulțumesc! (Aplauze)

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Sigur, este foarte bine să recunoști când greșești, important este să nu mai repeți greșeala.

 
  Nicolae-Vlad Popa (independent) - Apel la un comportament și limbaj civilizat.

Domnul senator Nicolae-Vlad Popa, aveți două minute.

   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Da, nu este o regulă, nu toate greșelile se repară, există și greșeli care nu se repară.

Am ascultat astăzi, în direct, un apel la un comportament și un limbaj decent.

Domnul Geoană, îmi pare rău că nu este aici. De obicei, nu credeam că vine la ședința Senatului, a predat astăzi un curs, în fața presei, de demagogie aplicată.

A spus că face apel la stoparea unui discurs violent de demonizare a adversarilor politici, dar Domnia Sa, și îi aduc aminte, a început cu acel limbaj, folosind termenul de "deșeu toxic ce trebuie îngropat" sau "incinerat", erau două variante. Da, domnul Geoană l-a numit pe domnul președinte Băsescu "un deșeu toxic". Pot să spun că uneori "gura păcătosului", parțial, "adevăr grăiește", sigur că nu poate fi vorba de un "deșeu", termen folosit pentru un președinte al țării, care va conduce România până în 2014, dar domnul președinte Băsescu poate fi tare toxic pentru corupția din România, cu multe exemple în partidele reprezentate în Parlament.

Domnul președinte Băsescu este periculos de toxic pentru "dinozaurii comuniști" din aceleași partide prezente în Parlament, condamnați în Raportul Tismăneanu!

Domnul președinte Băsescu poate fi extrem de toxic pentru oligarhii și mogulii economico-politici din aceleași partide. Le numesc: P.N.L., P.S.D., P.C., U.D.M.R, P.R.M. (rumoare, discuții)

Acești oligarhi și moguli sunt cei care au clădit această alianță transpartinică, antiprezidențială.

Dar domnul președinte Băsescu nu este deloc toxic pentru o mare parte din poporul român! Dimpotrivă. Și de aceea o mare majoritate îl susține și va vota nu, deci împotriva demiterii. (rumoare, discuții)

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă rog să vă apropiați de finalul declarației, domnule senator.

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Am terminat. Atenționez asupra mitingurilor organizate pentru acel "fascistoid" președinte de la Chișinău, la Montreal, de la New York la Hamburg, de la Roma la Madrid, inclusiv, cum spuneați dumneavoastră, la Chișinău.

E adevărat. Există o tabără - două tabere, dar o tabără mare - în care sunt aproape 80% din electoratul României și o tabără mică a celor 322 de parlamentari. Vă mulțumesc. (rumoare, discuții)

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule senator. V-aș sugera să nu mai folosiți tribuna Parlamentului pentru a-i ataca pe colegii prezenți în această sală și, mai ales, pe cei care nu sunt prezenți. (rumoare, discuții)

 
Adoptarea prin împlinirea termenului, la data de 10 mai 2007, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constituția României, coroborat cu prevederile art. 141 alin. (2) din Regulamentul Senatului, a Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.15/2007 privind unele măsuri referitoare la alegerea membrilor din România în Parlamentul European din anul 2007.  

Stimați colegi, vă rog să-mi permiteți să vă prezint nota cu privire la adoptarea tacită a unei inițiative legislative.

Se consideră adoptată, prin împlinirea termenului în data de 8 mai 2007, în conformitate cu prevederile art.75 alin.2 din Constituția României, coroborat cu prevederile art.141 alin.2 din Regulamentul Senatului, următoarea inițiativă legislativă.

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15/2007 privind unele măsuri referitoare la alegerea membrilor din România în Parlamentul European din anul 2007.

Inițiativa legislativă va fi transmisă Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare în calitate de Cameră decizională.

Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art.17 alin.2 și 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată:  

Stimați colegi, vă rog să-mi permiteți să dau citire Notei pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 17 alineatele (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.126/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr.218/2005 privind stimularea absorbției fondurilor SAPARD prin preluarea riscului de către fondurile de garantare;
  • Lege privind detalierea obiectivelor cuprinse în listele de investiții ale instituțiilor publice din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.135/2006 privind majorarea capitalului social al Casei de Economii și Consemnațiuni C.E.C. - S.A.;
  • Lege privind organizarea și funcționarea cabinetelor de medicină sportivă;
  • Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.122/2006 privind regimul fiscal aplicabil plăților compensatorii efectuate către angajații locali ai Delegației Comisiei Europene în România;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.108/2006 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.105/2001 privind frontiera de stat a României;
  • Lege pentru modificarea Legii nr.359/2004 privind simplificarea formalităților la înregistrarea în registrul comerțului a persoanelor fizice, asociațiilor familiale și persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum și la autorizarea funcționării persoanelor juridice;
  • Lege privind transmiterea cu titlu gratuit a unui pachet de acțiuni de 25% deținute de stat la Societatea Națională "Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu - Constanța " - S.A. către județul Constanța;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.12/2007 pentru modificarea și completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar în domeniul protecției mediului;
  • Lege pentru modificarea Legii nr.216/2004 privind înființarea Administrației Naționale de Meteorologie;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.98/2006 privind supravegherea suplimentară a instituțiilor de credit, a societăților de asigurare și/sau de reasigurare, a societăților de servicii de investiții financiare și a societăților de administrare a investițiilor dintr-un conglomerat financiar;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.4/2007 privind reluarea pentru anul 2007 a Programului de stimulare a înnoirii Parcului auto național;
  • Lege privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii și Consemnațiuni CEC - SA în vederea achiziționării de autoturisme Dacia;
  • Lege pentru modificarea și completarea Legii învățământului nr.84/1995, republicată;
  • Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic;
  • Lege pentru completarea art.44 din Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic;
  • Lege pentru modificarea alin.(2) al art.108 din Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic.

Stimați colegi, din acest moment, aveți posibilitatea utilizării prerogativelor legale pentru sesizarea Curții Constituționale.

Probleme de procedură: Constantin Gheorghe, Corneliu Vadim Tudor, Mihai Ungheanu, Puiu Hașotti.  

Domnul Adrian Păunescu (din sală):

Procedură, doamna președinte.

   

Doamna Norica Nicolai:

Da. (rumoare, discuții) Vă rog, domnule senator.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Domnule senator Popa, rămâneți, că poate o să vă intereseze. M-am interesat după ce ați vorbit și am aflat un lucru surprinzător: nu sunt de preferat dinozaurilor jigodiile. (discuții, rumoare, vociferări, râsete)

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc pentru precizare, domnule senator. O chestiune de procedură. Domnul senator... (rumoare, discuții)

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu (din sală):

Supuneți mai întâi la vot programul și ordinea de zi și pe urmă mergeți mai departe. (rumoare, discuții)

 
   

Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală):

Doamna Ivănescu, dar de ce mă face pe mine "mogul". Știți ce e aia "mogul"?

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu (din sală):

Da. Normal... Ei, dumneavoastră vă uitați...

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Aveți cuvântul, domnule senator.

 
   

Domnul Constantin Gheorghe:

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Stimați colegi, cu tot respectul cuvenit, aș vrea să vă aduc la cunoștință că doamna președinte de ședință a făcut un act de generozitate, suplimentând timpul independenților, pentru că, după agenda Senatului, independenții au dreptul la cuvânt doar două minute. În mare generozitate și înțelegere, a mai acordat două minute domnului senator Nicolae-Vlad Popa, care a găsit de cuviință să jignească majoritatea senatorilor prezenți.

În consecință, solicit Biroului permanent al Senatului să ia măsurile disciplinare cuvenite, pentru că ne-am săturat să tot fim puși la "stâlpul infamiei", cei 322!

Da, avem dreptul la opinie! Avem dreptul să votăm așa cum ne dictează convingerea și conștiința! Și nu acceptăm din partea domnului senator Nicolae-Vlad Popa nici un fel de ingerințe în activitatea noastră parlamentară. Vă mulțumesc. (discuții, rumoare, aplauze, râsete)

 
   

Domnul Corneliu Vadim Tudor: (din sală):

Procedură.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Domnul președinte Corneliu Vadim Tudor pentru chestiuni de procedură.

 
   

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

O chestiune de procedură, referitoare la responsabilitatea declarațiilor politice și la comportamentul acelora care le fac. Au curajul să le facă la microfon, după care nu mai au curajul și dispar!

Asemenea insulte "oligarhi" și "moguli", pe care, în mod repetat, domnul Nicolae-Vlad Popa le face, determină acuzații și amenințări de o violență extremă pe internet și în alte forme de expresie.

De circa două săptămâni, de la votul din Camerele reunite ale Parlamentului, există instigare la crimă. Eu așa știu să citesc în limba română: 322 de gloanțe, un fleac. Cu poza domnului Traian Băsescu. Este o parafrază, probabil, la filmele cu comisarul Moldovan: "M-au ciuruit. Un fleac!" - Gheorghe Dinică.

Da. Dar acolo nu e de glumă. Adică ne-ar aștepta pe fiecare un glonț. Și spune asta un om pățit. Un om căruia i se pune în cârcă, de 7-8 ani, că eu adun țigani sau alți minoritari pe stadioane și îi împușc.

Nu am zis, în viața mea, o asemenea aberație. Nu am instigat la violență împotriva nimănui!

Dar acum ce să înțelegem noi, dacă un senator, intrat pe listele Alianței PNL-PD, spune că suntem "oligarhi" și "moguli", iar susținătorii Domniei Sale și ai domnului Traian Băsescu ne promit câte un glonț la toți, la ce ar trebui să ne așteptăm?

La postul Realitatea TV, domnul Popa m-a făcut "mogul de presă". Poate nu am înțeles eu bine. Am deschis Dicționarul Explicativ al Limbii Române și am văzut:

"Mogul - o persoană foarte importantă care are puteri discreționare."

Poate că nu sunt o persoană foarte importantă - nici măcar importantă! - dar, în mod sigur, nu am puteri discreționare. Și atunci de ce ne jucăm cu vorbele de genul acesta?

De ce domnul coleg Popa taie orice punte de comunicare între noi? Cum cred ei că vor conduce după 19 mai? (discuții, rumoare, vociferări) Dacă vor conduce! (discuții, rumoare, vociferări, aplauze, râsete)

Domnule, gândiți-vă că avem și noi copii, se uită la televizor, navighează pe internet, citesc presa și văd că părinții lor sunt amenințați cu câte un glonț. Și eu nu permit nimănui!

Chiar dacă are baston domnul Nicolae-Vlad Popa, s-ar putea să i-l frângă cineva pe genunchi ca pe o scobitoare. Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Mario Oprea, din partea Grupului parlamentar al PNL pentru chestiuni de procedură și organizatorice. (rumoare, discuții)

 
   

Domnul Mario-Ovidiu Oprea:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Grupul parlamentar al senatorilor Partidului Național Liberal vă propune o modificare în două dintre comisiile Senatului.

Din Comisia pentru abuzuri, combaterea corupției și petiții iese domnul senator Ioan Corodan, care miercurea trecută și-a declarat apartenența la Grupul parlamentar al PNL, urmând ca dumnealui să-și desfășoare în continuare activitatea în cadrul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială.

În schimb, din cadrul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială iese domnul senator Paul Păcuraru, care intră în componența Comisiei pentru abuzuri, combaterea corupției și petiții.

Vă rugăm să votați aceste modificări. Vă mulțumesc, doamna președinte.(discuții)

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Domnul senator Ungheanu, pe chestiuni de procedură.

 
   

Domnul Mihai Ungheanu:

Doamnă președinte de ședință,

Domnilor colegi,

Chestiunea cu independenții care sunt asimilați de grupuri ca și când ar fi fost aleși în 2004, este o problemă pe care trebuie să o discutăm întâi în Birourile permanente - în Biroul nostru permanent, mai bine zis - să vedem cum procedăm cu ei, cum procedăm cu minutele care se acordă grupurilor parlamentare. Se trece așa de ușor peste ce a fost în 2004? Acesta era criteriul esențial al algoritmului.

Or, dacă noi trecem la vot acum, creăm situații noi privitoare la viața noastră în Senat.

Eu vă propun, doamnă președinte, să reținem această problemă pentru Biroul permanent și să nu trecem astăzi la vot.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Domnul senator Hașotti. Vă rog, domnule senator.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Ungheanu, distinsul nostru coleg, are parțial dreptate. Am procedat așa cum a propus colegul nostru, domnul senator Mario Oprea, de fiecare dată. Domnul senator Corodan urmează să-și desfășoare activitatea într-o comisie în care PNL are dreptul să propună pe cineva. Și cred că această chestiune este cât se poate de clară.

Sigur că putem discuta și la Biroul permanent, nu am absolut nimic împotrivă! Dacă nu se supără, bineînțeles, domnul senator Corodan, putem discuta mâine dimineață la Biroul permanent această chestiune.

Dar, repet, nu este numai cutuma, ci este absolut logic ca pe locul Partidului Național Liberal în Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, unde avem un sigur loc, să desemnăm pe cine credem noi de cuviință. (discuții)

Corect? (din sală)

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule senator. Vă propun ca mâine, la Biroul permanent, să negociem aceste chestiuni, ca ele să fie rezultatul unei înțelegeri între grupurile politice și, categoric, procedural, domnul senator Corodan, deși este independent, are posibilitatea de a fi propus de orice grup politic să participe într-o ședință a unei comisii de specialitate.

 
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru.  

Stimați colegi, având în vedere că cvorumul de ședință nu cred că este îndeplinit în acest moment, fac un apel către liderii grupurilor parlamentare pentru a fi prezenți în sală.

Vă adresez rugămintea să votați. Vă voi supune la vot ordinea de zi și programul de lucru, urmând să intrăm doar în dezbaterea proiectelor de lege, votul pe aceste proiecte de lege urmând a fi acordat în următoarea ședință a Senatului, lunea următoare.

Vă rog să votați.

Cu 39 de voturi pentru și două abțineri, ordinea de zi și programul de lucru au fost aprobate.

Aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea următoarelor inițiative legislative: Proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe;

Doamna Norica Nicolai:

Notă privind aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea următoarelor inițiative legislative: Proiect de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe.

Guvernul propune ca această propunere de lege să fie adoptată în regim de urgență.

Stimați colegi, doresc să o spun votului dumneavoastră, nefiind necesară o majoritate calificată pentru ca această propunere legislativă să fie adoptată în regim de urgență.

Vă rog să vă ocupați locurile în sală și vă rog să votați.

Senatul a aprobat procedura de urgență pentru această propunere legislativă cu 40 de voturi pentru, un vot împotrivă și 5 abțineri.

  Propunerea legislativă privind medicina școlară.

Propunerea legislativă privind medicina școlară.

De asemenea, inițiatorii solicită ca această propunere legislativă să fie dezbătută în Senatul României în procedură de urgență.

Supun la vot procedura de urgență pentru această propunere legislativă.

Vă rog să votați.

Senatul a aprobat procedura de urgență pentru această inițiativă legislativă cu 44 de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere.

Adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2007 pentru aprobarea Contractului de finanțare între România și Banca Europeană de Investiții pentru Proiectul privind infrastructura municipală în domeniul alimentării cu apă, etapa a III-a, semnat la Luxemburg, la 24 octombrie 2006, și la București, la 28 noiembrie 2006.  

Pct.4 - Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.13/2007 pentru aprobarea Contractului de finanțare între România și Banca Europeană de Investiții pentru Proiectul privind infrastructura municipală în domeniul alimentării cu apă, etapa a III-a, semnat la Luxemburg, la 24 octombrie 2006, și la București, la 28 noiembrie 2006.

Proiectul a fost adoptat de Camera Deputaților.

Din partea inițiatorului, este prezent domnul secretar de stat Cătălin Doică.

Raportul este întocmit de Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului. Legea are caracter ordinar.

Dau cuvântul inițiatorului, Ministerul Economiei și Finanțelor.

   

Domnul Cătălin Doică - secretar de stat în Ministerul Economiei și Finanțelor:

Mulțumesc, doamna președinte.

Din acest împrumut, se asigură cofinanțarea măsurilor ISPA, care vizează reabilitarea și modernizarea sistemelor de alimentare cu apă și tratarea apelor uzate în municipiile Baia Mare, Bistrița și Drobeta Turnu-Severin, precum și în municipiile Pitești și Râmnicu Vâlcea, toate acestea, în vederea îmbunătățirii calității mediului și a deservirii populației respectivelor municipii cu apă potabilă la nivelul standardelor interne și ale Uniunii Europene.

Menționăm că, față de cele prezentate mai sus, Ministerul Economiei și Finanțelor vă propune să fiți de acord cu proiectul actului normativ adus în fața dumneavoastră, având în vedere și raportul favorabil, fără amendamente, al comisiei de specialitate.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Și eu vă mulțumesc.

Declar deschise dezbaterile generale. Rog grupurile politice să participe la aceste dezbateri.

Scuzați-mă, domnule Oprea, nu v-am văzut.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, domnul senator Mario-Ovidiu Oprea.

 
   

Domnul Mario-Ovidiu Oprea:

Mulțumesc, doamna președinte. Nici o problemă.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a fost sesizată în fond pentru dezbaterea și adoptarea raportului referitor la acest proiect de lege.

Comisia a luat în dezbatere proiectul de lege și a hotărât, în unanimitate, să adopte raport favorabil, fără amendamente.

S-au primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Legea face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc, doamna președinte.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Declar deschise dezbaterile generale, dacă grupurile politice doresc să intervină.

Constat că nici un grup politic nu dorește să participe la aceste dezbateri.

Supun la vot proiectul de lege. Legea are caracter ordinar.

Vă rog să votați, stimați colegi.

Proiectul de lege a fost adoptat cu 47 de voturi pentru, un vot împotrivă și 2 abțineri.

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 598/2002 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/2002 privind reglementarea dreptului de proprietate al Federației Comunităților Evreiești din România asupra lăcașurilor de cult, cimitirelor și altor bunuri destinate activităților cultului mozaic, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 802 din 05/11/2002 (votul pe raport și votul pe lege se vor da în ședința de luni, 21 mai a.c.).  

Pct.5 - Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.598/2002 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.36/2002 privind reglementarea dreptului de proprietate al Federației Comunităților Evreiești din România asupra lăcașurilor de cult, cimitirelor și a altor bunuri destinate activităților cultului mozaic, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr.802 din 5.11.2002.

Legea are caracter organic.

Rog să fie prezent la tribuna comisiilor parlamentare domnul președinte sau domnul vicepreședinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Dau cuvântul inițiatorului, domnul președinte Corneliu Vadim Tudor.

Microfonul 5, vă rog!

   

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Stimată doamnă președinte de ședință,

Onorați colegi,

Nu doresc să repet ceea ce am spus în declarația politică anterioară, însă lucrurile sunt foarte clare. Înainte de a lua cuvântul, am vorbit cu domnul coleg Răzvan Theodorescu și mi-a spus că, inițial, legea a fost a Domniei Sale, dar și el este de acord cu mine că s-au întâmplat niște lucruri, între timp, și legea trebuie ameliorată și fortificată, tocmai pentru că țara a fost atacată, pe nedrept, zic eu, ca patriot român, dar și ca om care respectă adevărul. A fost atacată pentru lucruri pe care nu le-a făcut sau de care nu este responsabilă.

Legea în sine a fost bună, dar ce ne facem cu evreii din America, din Israel și din Europa, care, în situații deosebite, sunt chemați să contribuie cu anumite sume de bani?

Am fost curios și, la rugămintea președintelui comunității evreilor originari din România, care trăiesc în S.U.A., domnul David Dahan, am luat avionul și m-am dus până la Cluj, iar de acolo, pe roți, pe șosea, până la Bistrița, la Templul Coral, la o sinagogă din 1852. Iată, are peste 150 de ani! Era într-o stare avansată de degradare, dar, datorită și evreilor din România, și evreilor din Statele Unite, care au dat banii, sunt peste 300.000 de dolari, restaurarea lucrărilor la acea sinagogă se desfășoară și se află într-o fază avansată.

A venit și șeful comunității evreiești de acolo, un om de carte... De altfel, evreii sunt singurul popor din lume care nu are analfabeți, și știți și de ce: pentru că ei, de mici copii, citesc Thora, citesc Cartea Sfântă, citesc Pentatehul, primele cinci cărți ale Bibliei, scrise de Moise.

Însă, ce ne facem cu cimitirele, în special, ce ne facem cu alte necropole sau lăcașuri de cult, care au rămas de izbeliște? Comunitățile nu mai sunt, sunt foste comunități rurale, li s-a stins sămânța aici, au aliat urmașii în Israel, însă toți se gândesc la ce au rămas în urma lor, în pământul românesc.

Așa că, am considerat necesar, de comun acord și cu juriștii noștri, și cu o serie de teologi și de istorici - eu nu sunt numai doctor în istorie, sunt doctorand în teologie - am considerat necesar să alcătuim o comisie mixtă, prin votul Parlamentului, pentru a gestiona acest patrimoniu.

Am înțeles o oarecare rezistență a unor distinși reprezentanți ai Federației Comunităților Evreiești, au crezut ei că li se atinge dreptul de proprietate, dar cu ajutorul colegilor Valentin Dinescu, Gyorgy Frunda, Eckstein Peter Kovacs și Șerban Nicolae, iată, patru senatori care se pricep, poate, mai bine decât mine la chestiunile juridice, am ajuns la concluzia să scoatem din propunerea mea legislativă atingerea la proprietate, să nu creadă cineva că...

Aș dori... Domnule deputat Fârșirotu, s-au făcut fotografiile? Hai mai repede, domnule, veniți până la mine!

Am făcut câteva fotografii, ca să vedeți și dumneavoastră, pentru că orice vorbă a noastră, ca parlamentari, nu are aceeași valoare, cum are o imagine.

Deci, ajută-mă... Treci... Ba nu, lasă, mai bine, uite, un domn senator din comisie...

Haideți să vă arăt halul de degradare a monumentelor evreiești, că, pe vorbe... Iertați-mă, nu vor unii să te amesteci, dar nu pot să las așa.

Acesta este un WC făcut pe o piatră funerară evreiască! Și eu m-am săturat să fiu scos țap ispășitor, în permanență. Ca să vedeți că lucrăm profesional și profesionist. Este inadmisibil! Orice placă tombală să fie, musulmană, șintoistă, nu mai vorbim de cei care au creat Biblia, evreii și creștinii, este un sacrilegiu.

Uitați, necropolă, cimitir evreiesc, peste care trec căruțele cu cai!

Aceste fotografii sunt făcute acum un an sau doi, nu sunt inventate... nu sunt din secolul XVIII. Cred că este în satul Sculeni. I-am rugat să scrie undeva.

Uitați, alte pietre tombale, făcute țăndări. De ce asta? Avem datoria să le protejăm.

Când este vorba de restaurare, se cer bani evreilor din America, din Israel și din Europa, dar atunci când e vorba să spună și ei "Fraților, am niște morți acolo, de la 1700, de la 1800" sau "Mi-am petrecut copilăria în Templul Coral din nu știu ce oraș uitat de lume", atunci sunt dați la o parte. Nu este firesc.

Ne simțim datori, ca stat român, pentru că Parlamentul este una dintre cele trei puteri ale statului, fundamentate și separate de Montesquieu, în "L'esprit de loi" - legislativă, executivă, judecătorească - noi, ca primă putere în stat, ne simțim datori să-i apărăm pe acești oameni.

Cine nu s-a lăsat convins de mine, rog să fie convins de aceste imagini, și sunt mult mai multe imagini la fel de grăitoare. Mă bucur că au ajuns la timp aceste imagini.

Prea mult n-ar mai fi de spus. Comisia aceasta mixtă își va face un regulament de funcționare, se va gestiona singură, vedeți bine, și este de prisos să mai spun, că reprezentanții comunității evreilor din România, care stau aici și sunt evreii pământului, până îi va lua Bunul Dumnezeu - să dea Dumnezeu să se perpetueze, pentru că avem nevoie de evrei, sunt un bun fără de preț pentru orice țară - ei vor fi vioara întâi, ei vor spune exact unde trebuie direcționate fondurile, cine anume să facă aceste lucrări, dar haideți să se consulte și cu cei care au aliat și fără de care nu s-ar fi reîntemeiat statul Israel.

N-am să intru în amănunte. Mulțumesc comisiilor reunite ale Senatului, este vorba de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, pentru că au fost foarte înțelegătoare cu acest senzor extraordinar de delicat, care este problema evreiască și, în general, problema patrimoniului istoric și de cult religios.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc și eu, domnule președinte, pentru argumentația dumneavoastră.

Dau cuvântul domnului vicepreședinte Șerban Nicolae, pentru a prezenta raportul comun al comisiilor.

 
   

Domnul Șerban Nicolae:

Mulțumesc.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități au luat în dezbatere această propunere legislativă. Cu o majoritate covârșitoare, au hotărât să adopte un raport de admitere, cu trei amendamente, cuprinse în Anexa 1.

Este vorba, pe scurt, de faptul că se dă o redactare corectă a titlului propunerii legislative, raportat la actele normative pe care le modifică. Este vorba de Ordonanța de urgență a Guvernului nr.36/2002, adoptată prin Legea de aprobare nr.598 din 2002.

De asemenea, s-a reglementat chestiunea patrimonială, în sensul că, după identificarea de către această comisie mixtă, a bunurilor și a celorlalte elemente de patrimoniu religios evreiesc, regimul juridic aplicabil este cel de drept comun.

Fac precizarea că în această comisie, așa cum a spus și inițiatorul, se regăsesc evrei de origine română, alături de Federația Comunităților Evreiești din România, din Statele Unite, Europa și Israel. Deci, nu este vorba de alte organizații evreiești, ci de organizațiile de origine română.

De aceea, comisiile au hotărât să prezinte un raport de admitere, așa cum am spus, cu trei amendamente, cuprinse în anexă.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, domnule senator.

Guvernul, domnul secretar de stat Nistor, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 10.

 
   

Domnul Sergiu Nistor - secretar de stat în Ministerul Culturii și Cultelor:

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Punctul de vedere al Guvernului la propunerea legislativă a domnului senator Corneliu Vadim Tudor se bazează pe un punct de vedere al Federației Comunităților Evreiești, care, argumentând pe cutumă, tradiție și relațiile ierarhice din cadrul federațiilor comunităților evreiești, a fost, la momentul depunerii propunerii legislative, împotrivă.

Deci, punctul de vedere al Guvernului pentru propunerea inițială, este negativ.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc.

Cele două comisii reunite au formulat trei amendamente.

Dacă sunt intervenții pe aceste amendamente și dacă inițiatorul este de acord cu ele?

 
   

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Amendamentele par binevenite, însă aș dori să fac un scurt comentariu la punctul de vedere al Guvernului.

Nu știu ce rațiuni dictează această atitudine, însă Guvernul, în mod normal, ar trebui să fie alături de Parlament și de comisiile de specialitate, pentru că este vorba de apărarea interesului național, este vorba de faptul că se rulează și se vor rula, în continuare, sume foarte mari de bani și un control multiplu, încrucișat, nu deranjează pe nimeni.

Cine se teme de consultări de genul acesta?

Deci, încercând să înțeleg poziția în care se află unii reprezentanți ai Guvernului, dați-mi voie să consider că punctul de vedere al nostru este cel just, pentru a evita speculațiile și acuzațiile care ar putea surveni.

Cele mai mărunte mâzgălituri pe un zid de sinagogă sau de Templu Coral "se sparg în capul" României, care e membră NATO și membră a Uniunii Europene, și vă rog să mă credeți că avem și așa destui adversari.

Nu vreau să sar de la una la alta, dar, nu mai departe de alaltăieri, s-a întâmplat că, la una din vămile Federației Ruse, a fost arestată poate una dintre cele mai mari sportive din lume, la ora actuală, tocmai pentru a se prejudicia o finală de cupă europeană. Și prin asta vreau să spun că noi suntem drepți până la capăt. Nu suntem nici cu o putere, împotriva celeilalte sau viceversa, suntem pentru apărarea interesului național.

Așadar, "jocul greșeală așteaptă", cum spunea un scriitor clasic, să nu dăm posibilitatea să se exploateze asemenea greșeli.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declar deschise dezbaterile generale.

Rog grupurile politice să-și exprime punctul de vedere.

Domnul senator Răzvan Theodorescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Aveți cuvântul, domnule senator. Microfonul 3.

 
   

Domnul Răzvan Emil Theodorescu:

Doamna președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor senatori,

Vorbesc și în calitate de inițiator al legii din 2002 și nu vreau să insist prea mult. Într-adevăr, problema evreiască este o problemă ultrasensibilă, iar problema legată de lăcașurile funerare evreiești este, poate, problema cea mai sensibilă din mentalitatea religioasă de pe mapamond. Un cimitir evreiesc nu poate să fie în nici un fel mutat, schimbat, profanat. Dacă vreți, la noi, la creștini, se mai acceptă din când în când. Niciodată la evrei. Este o problemă de mental colectiv de o foarte mare importanță. Eu pot să știu, și știu, de ce Federația Comunităților Evreiești din România a avut acel punct de vedere și înțeleg de ce, oarecum, Guvernul a mers puțin pe acest traseu.

Înțeleg, însă, că juriștii noștri... eu nu eram în țară atunci, dar, ca membru al uneia dintre comisii, aș fi votat cu două mâini, alături de ei. Am înțeles că domnii Gyorgy Frunda, Valentin Dinescu și Șerban Nicolae, colegii noștri, au adus amendamente esențiale la problema proprietății, pentru că, domnule Vadim Tudor, asta putea să deranjeze, într-adevăr, Federația Comunităților Evreiești din România. Problema acestei proprietăți și imixtiuni.

Dacă problema este rezolvată - și vă invit să votăm amendamentele - eu cred că este o acțiune salutară și nu mai insist asupra ei.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul senator Constantin Dumitru din partea Grupului parlamentar al PNL. Microfonul 2, vă rog.

 
   

Domnul Constantin Dumitru:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Eu, de fapt, vroiam să pun o întrebare reprezentantului Guvernului.

Dumnealui s-a exprimat în felul următor: "Guvernul nu este de acord, în forma inițială". Aflu că sunt două sau trei amendamente și, atunci, îl întreb pe reprezentantul Guvernului: În condițiile în care aceste amendamente sunt admise, Guvernul are alt punct de vedere?

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnule secretar de stat, microfonul 10, vă rog să răspundeți la întrebarea ce vi s-a adresat.

 
   

Domnul Sergiu Nistor:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Din punctul meu de vedere, Guvernul își exprimă punctul de vedere printr-un document semnat de primul-ministru. Acest document a fost solicitat la momentul inițierii procedurii parlamentare.

În acest moment, nu s-a emis, pe de o parte, din partea Federației Comunităților Evreiești, un alt act care să-l contrazică pe cel în baza căruia a fost emis punctul de vedere al Guvernului.

Pe de altă parte, pe fondul problemei, întrucât se propune o comisie mixtă compusă dintr-o serie de reprezentanți, punctul inițial de vedere al Federației Comunităților Evreiești care spunea "noi suntem liberi să ne consultăm cu cine dorim" ni se pare corect.

Noi înființăm o comisie mixtă din care spunem că fac parte anumiți reprezentanți. Nu știm dacă acei reprezentanți definiți aici sunt chiar toți cei relevanți care ar putea să facă parte.

În fond, Federația Comunităților Evreiești din România se poate consulta și poate cere expertiză rabinică de la cine dorește.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Iorga, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

 
   

Domnul Nicolae Iorga:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Grupul parlamentar al Partidului România Mare va vota în favoarea acestui proiect de lege.

Nu înțelegem, din moment ce toate amendamentele sunt propuse de un personal calificat. Dacă Guvernul nu le are, mă gândesc că, urmând să dăm votul final, cum am stabilit la începutul ședinței, săptămâna viitoare, poate, până atunci, se răzgândesc și reprezentanții Guvernului și ne trimit un nou aviz. (replică neinteligibilă din sală)

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt intervenții la dezbateri generale?

Da, domnule președinte Vadim Tudor.

 
   

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Aș vrea să-i replic reprezentantului Guvernului: am constatat că punctul de vedere al Executivului este anterior amendamentelor pe care le-am dezbătut și le-am votat noi în comisiile reunite.

Deci, din acest punct de vedere, treaba este foarte clară.

Noi ne-am adunat, acolo, vreo 16-17 senatori, ținând cont și de punctul de vedere al Guvernului, așa este, și s-a rezolvat. Problema proprietății este intangibilă. Una la mână. Doi. Ne spuneți despre punctul de vedere al Federației Comunităților Evreiești. Sigur că da, noi îl respectăm. Ce ne facem însă că nimeni nu poate monopoliza dreptul de a îngriji și de a prezerva și de a restaura aceste monumente funerare?

Ei zic "noi suntem liberi să...". Foarte bine, trăim într-o țară liberă, așa este, dar și aceia sunt liberi, că au aici morți și mai au și bani în conturile bancare și în buzunare și li se cer bani, cum li s-a cerut pentru sinagoga de la Bistrița, 300.000 de dolari. Noi trebuie să fim imparțiali. Trebuie să avem o judecată solomonică, din punct de vedere al înțelepciunii, nu al tăierii copilului în două, Doamne ferește!

Nu are nimeni a se teme de existența acestei comisii mixte, pentru că, vă spun, un drept de preempțiune sau, dacă vreți, repet metafora "de vioara întâi", normal că îl vor avea evreii care trăiesc aici.

Însă Parlamentul are dreptul și este primul for legiuitor al țării. Ascultăm punctul dumneavoastră de vedere, îl respectăm, dar dacă nu iese bine și se mai întâmplă niște necazuri, toate se sparg în capul nostru, al Parlamentului.

Faceți cum știți dumneavoastră, dar, în cea mai mare parte, doleanțele Federației Comunităților Evreiești din România și ale Guvernului au fost respectate de parlamentari din toate partidele.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nemaifiind alte solicitări pentru intervenția la cuvânt, declar închise dezbaterile generale.

Votul pe raport și pe propunerea legislativă se va da în ședința de lunea următoare.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind regimul juridic aferent obiectivului de investiții Palatul Parlamentului (votul pe raport și votul pe lege se vor da în ședința de luni, 21 mai a.c.).  

La punctul 6 din ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă privind regimul juridic aferent obiectivelor de investiții "Palatul Parlamentului".

Inițiatorul este prezent. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări este prezentă.

Dau cuvântul inițiatorului, microfonul 10, vă rog.

   

Doamna Mira Anca Victoria Mărculeț Petrescu:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Prezentul proiect de lege are ca obiect schimbarea administratorului acestui obiectiv și crearea unui regim de siguranță a documentațiilor tehnice pentru Palatul Parlamentului.

Prin Hotărârea Guvernului nr.718/1991 și prin Hotărârea Guvernului nr.372/1993, Palatul Parlamentului este în administrarea Camerei Deputaților.

După cum se știe, acum cinci ani, au început lucrările de investiții pentru mutarea Senatului în această clădire.

În momentul de față, această clădire este împărțită, ca folosință, între Camera Deputaților și Senat.

Din această cauză, de data asta, vă vorbesc în calitate de arhitect, există foarte multe disfuncții în momentul în care vrei să faci o investiție care privește Senatul și m-am gândit la această inițiativă legislativă prin care partea de clădire care este ocupată de Senat să fie și administrată de Senat. Investițiile care sunt aferente Senatului să fie făcute de acesta și să aibă și Senatul posibilitatea de a face investiții directe și nu prin Camera Deputaților.

Al doilea capitol al propunerii legislative se referă la documentațiile tehnice de proiectare. În momentul de față, aceste documentații tehnice sunt răspândite în foarte multe locuri, în condiții precare, la constructor sau la furnizori, dinainte de anii `90. Multe au fost arse, altele inundate, drept pentru care, la art.2, dacă puteți să urmăriți, este vorba de stabilirea unui regim special de deținere și arhivare a acestor documentații care sunt foarte importante pentru cartea tehnică, pentru cadastru și așa mai departe.

De aceea, am propus ca aceste documentații tehnice să fie predate, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, pe baza unui proces verbal de predare-primire, persoanei desemnate de Birourile permanente reunite ale Senatului și Camerei Deputaților, iar nerespectarea acestei obligativități să fie considerată infracțiune, neglijență în serviciu și să fie sancționată conform legii penale.

Consider că este o chestiune deosebit de importantă aducerea într-un singur loc a acestor documentații care sunt, de fapt, fundamentul construcției în care ne aflăm în momentul de față.

Ar trebui ca Birourile permanente și cele două Camere ale Parlamentului să fie deținătoarele acestor documentații și să nu fie lăsate de izbeliște și să se deterioreze în diferitele zone în care se află, în momentul de față, chiar, incredibil, nu am poze să vă arăt în ce stadiu sunt aceste documentații, în momentul de față.

Ca urmare, eu vă rog să fiți de acord și să ne dăm tuturor o șansă ca această clădire să intre în legalitate și, fiind la Senat, este, de fapt, o lege care sprijină investițiile și dezvoltarea Camerei Superioare a Parlamentului și stabilirea condițiilor în care locuiește în acest palat.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Și eu vă mulțumesc, doamna deputat.

Îl rog pe domnul senator Șerban Nicolae să prezinte raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Aveți cuvântul, domnule senator, microfonul 7.

 
   

Domnul Șerban Nicolae:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a luat în dezbatere această propunere legislativă și a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere.

Pe lângă cele arătate în raport - și pe care am să le enumăr pe scurt: faptul că președinții celor două Camere nu pot avea calitatea de ordonator principal de credite, potrivit Legii finanțelor publice, având în vedere și Regulamentele celor două Camere care stabilesc că această competență aparține secretarilor generali ai fiecărei Camere, de asemenea, faptul că propunerea sau valorificarea eventualelor drepturi ale persoanelor expropriate are un regim juridic prevăzut de legea specifică, respectiv Legea nr.33/1994 privind exproprierea pentru cauze de utilitate publică - aș vrea să adaug doar câteva din chestiunile care au făcut obiectul dezbaterilor la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Astfel, s-a arătat că, cele două Camere ale Parlamentului, potrivit Constituției României, îndeplinesc, în ședință comună, strict atribuțiile prevăzute de Constituție și de Regulamentul ședințelor comune. Nu se poate, printr-o lege, să se adauge competențe sporite Camerei Deputaților și Senatului, în ședință de plen comun, pentru că asta ar contraveni Constituției.

Pe fond, însă, propunerea vizează o problemă serioasă care nu are, deocamdată, rezolvare.

Faptul că propunerea legislativă nu a întrunit sprijinul majorității senatorilor din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări nu înseamnă că nu trebuie rezolvate problemele legate de administrarea spațiului din Palatul Parlamentului care revine Senatului, și nu înseamnă că nu ar trebui reglementate procedurile legate de investiții, de continuarea de investiții sau de aprobare de investiții noi.

Din păcate, propunerea legislativă, așa cum a reieșit din dezbaterile de la comisie, nu găsește o soluție acceptabilă atât din punctul de vedere al dispozițiilor constituționale, cât și din punctul de vedere al celorlalte norme juridice care vizează administrarea acestei clădiri și finanțele publice.

De aceea, am ținut să fac aceste precizări, pentru că problema rămâne, chiar dacă propunerea legislativă nu a găsit cea mai bună soluție și, în forma prezentată, am spus că adoptăm un raport de respingere, fără amendamente.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc.

Deschid dezbaterile generale. Dacă sunt intervenții pe acest proiect de lege?

Da, domnul senator Claudiu Tănăsescu din partea Grupului parlamentar al partidului România Mare, vă rog la microfonul 2.

 
   

Domnul Claudiu Tănăsescu:

Vă mulțumesc.

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Eu cred că ar fi necesar, în pofida hotărârii raportului de respingere, să existe, totuși, un regim juridic definitiv în legătură cu această stare de lucruri.

Cred că a încerca să lăsăm în mâna mai multora această situație, nu ne-ar crea niște lucruri pozitive. Spun asta pentru că, vedeți și dumneavoastră, numai noi, Senatul, de când ne-am mutat aici, întâmpinăm tot felul de greutăți, tot felul de neplăceri, nu avem unele lucruri pe care ar trebui să le avem, tocmai din motivul că nu există o ordonare a acestui regim juridic.

Eu nu vreau să lungesc foarte mult discuția, există aici și expunerea de motive, sunt lucruri, chiar în raportul comisiei, care vin să susțină, de fapt, în subsidiar că el ar trebui trecut prin Parlament în mod pozitiv, așa că eu declar că atât eu personal, cât și Grupul parlamentar al Partidului România Mare vom susține această inițiativă.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Și eu vă mulțumesc.

Închid dezbaterile generale. Acest proiect de lege va fi votat lunea următoare.

Stimați colegi,

Este deja ora 18,00, sistez programul legislativ al ședinței de astăzi, vă propun o pauză de 10 minute, după care, vom trece la programul de întrebări, interpelări.

Vă mulțumesc.

 
   

Pauză: 18,00-18,10

 
Întrebări și interpelări adresate Guvernului de către senatori: Aurel Ardelean

Doamna Norica Nicolai:

Stimați colegi,

Trecem la a doua parte a lucrărilor ședinței de astăzi: întrebări, interpelări.

Constat că reprezentanții ministerelor nu sunt prezenți, ca atare...

Din sală: Vor veni.

   

Doamna Norica Nicolai:

Vor veni?

Din sală: Da.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

În aceste condiții, domnul senator Ioan Chelaru nu este prezent la întrebări, domnul senator Aurel Ardelean este prezent.

Vă rog să adresați întrebarea Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului, la microfonul 1.

 
   

Domnul Aurel Ardelean:

Mulțumesc, doamna președinte.

Întrebarea este adresată domnului ministru al Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului.

Domnule ministru, conform unui studiu realizat chiar de ministerul pe care-l conduceți, aproximativ 20% dintre liceeni consumă alcool în interiorul școlii unde învață, iar 96% dintre elevi au consumat alcool cel puțin o dată.

Elevii consumă băuturi alcoolice datorită tentației, a unei dorințe de exprimare a personalității, din curiozitate, plăcere sau pentru a prinde curaj.

Având în vedere aceste procente alarmante, vă adresez, domnule ministru, următoarea întrebare: ce măsuri a adoptat Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului pentru a preveni consumul băuturilor alcoolice în interiorul instituțiilor de învățământ?

Solicit răspuns scris. Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Gheorghe Funar

Dau cuvântul domnului senator Gheorghe Funar pentru a adresa două întrebări: una, Ministerului Justiției și a doua, Ministerului Sănătății Publice.

Vă rog, domnule senator, la microfonul 2.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc.

Doamna președinte de ședință,

Onorat prezidiu,

Onorat Senat,

Stimați invitați,

Prima întrebare este adresată ministrului justiției, domnului Tudor Chiuariu.

Sunt nevoit să vă fac cunoscut un caz de abuz, săvârșit în domeniul justiției. El se referă la cetățeanul Stelea Florian, domiciliat în București, care a moștenit un teren situat în satul Izvorani, comuna Ciolpani, județul Ilfov.

Pentru terenul în suprafață de 1 hectar a fost eliberat, corect, titlul de proprietate de către prefectură. Primarul Ioniță Constantin, din comuna Ciolpani, împreună cu Comisia locală de fond funciar, încălcând prevederile legale, a întocmit procesul-verbal de punere în posesie pentru o altă persoană, pe terenul proprietate privată al familiei Stelea Florian.

Tribunalul Municipiului București, Secția civilă, în dosarul nr. 22075 din 2006, prin Decizia civilă nr. 1315/2006 irevocabilă, a confirmat dreptul de proprietate al familiei Stelea pe suprafața de teren înscrisă în titlul de proprietate.

Primarul comunei Ciolpani refuză, însă, să pună în aplicare această hotărâre judecătorească irevocabilă.

Întrucât au fost săvârșite și fapte de natură penală în legătură cu acest teren, s-a deschis, la Parchetul din Buftea, dosarul penal nr. 7387/P/2005, iar procurorii din Buftea colaborează cu Inspectoratul de Poliție al Județului Ilfov. Cu toate că au trecut circa 2 ani de la săvârșirea acestor fapte penale, ele sunt foarte clare, au fost confirmate și prin hotărâre judecătorească irevocabilă, totuși, ca urmare a unor acte de corupție, s-a ajuns ca să fie blocate cercetările penale, iar făptașii îl sfidează pe proprietarul terenului.

Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați de ce nu a fost finalizat dosarul penal în această cauză și cine sunt persoanele vinovate pentru tergiversarea cercetărilor și nepunerea în aplicare a hotărârii judecătorești?

Precizez, în încheiere, că, timp de 2 ani de zile, petentului nu i s-a dat nici un răspuns în legătură cu cercetările penale sau motivele de tergiversare.

Cea de-a doua întrebare este adresată ministrului sănătății publice, domnului Eugen Nicolăescu.

După cum cunoașteți, în ședința din 29 martie a.c. a C.S.A.T., s-a aprobat Hotărârea cu nr. 50/2007, în baza căreia s-a stabilit că, prin ordonanță de urgență a Guvernului, urmează să fie modificată Legea nr. 95/2006, astfel încât Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești să funcționeze în subordinea Casei Naționale de Sănătate.

De asemenea, se analizează și urmează să fie rezolvată și modificarea legislației în ceea ce privește Casa de Asigurări a Transportatorilor.

Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați când și cum propuneți să fie soluționată problematica complexă a celor două case de asigurări.

Vă mulțumesc. Solicit răspunsuri în scris și verbal.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Domnule senator, am rugămintea să adresați și interpelarea.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, doamna președinte.

Interpelarea este adresată ministrului internelor și reformei administrative, domnului Cristian David.

Sunt convins că știți despre manifestările antiromânești organizate de către Ungaria și UDMR, cu sprijinul unor autorități locale din județele Covasna, Harghita și Mureș, mai ales cu prilejul celor trei sărbători naționale ale Ungariei, pe pământ românesc.

Atunci se depun la monumentele ungurești, inclusiv ale unor criminali de război și ale unor generali teroriști, coroane cu panglică roșu-alb-verde, culorile de pe drapelul național al Ungariei.

În ziua de 9 mai a.c., cu ocazia sărbătoririi Zilei Independenței de Stat de la 1877, a Zilei Victoriei din al doilea război mondial și a Zilei Europei, la Miercurea-Ciuc, autoritățile locale, conduse de către UDMR, au depus coroane de doliu, sfidând astfel semnificația acestor zile de sărbătoare.

Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați ce ați dispus în legătură cu această nouă manifestare antiromânească și antieuropeană, organizată de către Primăria Municipiului Miercurea-Ciuc.

Vă mulțumesc. Solicit răspuns scris și verbal.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc.

 
  Aurel Ardelean

Dau cuvântul domnului senator Aurel Ardelean pentru a adresa interpelarea Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile.

Vă rog, domnule senator, la microfonul 1.

   

Domnul Aurel Ardelean:

Mulțumesc, doamna președinte.

Interpelarea este adresată domnului ministru Attila Korodi, ministrul mediului și dezvoltării durabile.

Domnule ministru, recent, conducerea Agenției pentru Protecția Mediului Arad a solicitat Agenției Naționale pentru Protecția Mediului sprijin în vederea îmbunătățirii activității.

Conform declarațiilor publice, apărute în presă, ale doamnei Dana Dănoiu, director executiv al Agenției pentru Protecția Mediului Arad - citez - "Cea mai mare problemă a noastră este dotarea insuficientă a Laboratorului de analize, care nu întrunește condițiile necesare acreditării. Nu avem un laborator de analiză a deșeurilor și nici un auto-laborator, care să permită efectuarea de determinări în cazul poluărilor accidentale".

Având în vedere această situație, în calitate de senator al României, reprezentând județul Arad, vă solicit, domnule ministru, să-mi prezentați motivul pentru care A.P.M. Arad nu dispune de fonduri suficiente pentru a desfășura o activitate normală.

Consider că este inadmisibil ca o asemenea situație să existe la nivelul județului Arad, având în vedere importanța mediului înconjurător și rezervațiile naturale existente la nivelul județului Arad.

Domnule ministru, vă solicit, de asemenea, să-mi comunicați care sunt măsurile ce urmează să le adoptați în vederea remedierii acestei situații.

Solicit răspuns scris și oral.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Și eu vă mulțumesc.

 
Din partea Guvernului au răspuns în scris:  

În sală se află mai mulți reprezentanți ai Guvernului, însă, din păcate, nu se află în sală domnii senatori care v-au adresat întrebările și interpelările.

Rugămintea mea este, stimați colegi, să depuneți răspunsurile în scris la secretariatul ședinței. (Discuții la masa prezidiului)

   

Doamna Norica Nicolai:

Domnul secretar de stat Istvan Töke este?

Din sală: da.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Depuneți, vă rog frumos, răspunsul la întrebarea adresată de domnul senator Sârbu.

De asemenea, domnul secretar de stat Marian Pătuleanu, dacă este...?

Din sală: Da.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Aceeași situație, domnule secretar de stat...

Doamna secretar de stat Denisa Pătrașcu de la Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, vă rog, și dumneavoastră să răspundeți domnului senator Petrescu.

Și doamna secretar de stat Lucia Varga este?

Din sală: Da.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Ca de obicei... doamna secretar de stat, depuneți, vă rog frumos, răspunsurile în scris și vă mulțumim pentru prezența, în seara aceasta, în plenul Senatului. De asemenea, domnul secretar de stat Horia Irimia se află în aceeași situație.

Domnule senator Funar, doriți să primiți răspunsul acum sau îl puteți lua în scris?

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Doresc să-l primesc în scris.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc și declar închisă ședința Senatului.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 18,25

 
     

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania tuesday, 13 april 2021, 20:40
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro