Plen
Sittings of the Senate of May 24, 2007
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.78/04-06-2006

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
20-04-2021
19-04-2021
14-04-2021
13-04-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2007 > 24-05-2007 Printable version

Sittings of the Senate of May 24, 2007

Aprobarea programului de lucru și a ordinii de zi

Ședința a început la ora 9.40.

Lucrările ședinței au fost conduse de domnul senator Doru Ioan Tărăcilă - vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii senatori Ilie Sârbu și Mihai Ungheanu - secretari ai Senatului.

 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Bună ziua!

Vă rog, doamnelor și domnilor senatori, să vă ocupați locurile în sală.

Stimați colegi,

Vă rog să-mi permiteți să declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 24 mai 2007, ședința fiind condusă de subsemnatul, în calitate de vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii senatori Ilie Sârbu și Mihai Ungheanu, secretari ai Senatului.

Cvorumul de ședință este de 69 parlamentari.

Lipsesc motivat de la lucrările Senatului un număr de 28 colegi, 6 sunt membri ai Guvernului, 8 colegi sunt plecați în delegații, 12 colegi sunt europarlamentari și doi colegi se află în concediu medical.

Programul de lucru al zilei de astăzi, lucrări în plen până la ora 13.00, iar în ordinea de zi avem înscrise probleme organizatorice și dezbaterea proiectelor de lege, conform înțelegerii realizate în Biroul permanent împreună cu liderii grupurilor parlamentare.

Pentru săptămâna viitoare, Biroul permanent al Senatului, vă propune ca în zilele de luni, 28 mai, după amiază și miercuri, 30 mai, dimineață, să avem ședințe de plen ale Senatului.

Marți toată ziua, miercuri, după amiaza, și joi, dimineață, să avem lucrări în comisiile permanente.

Sigur că în situația în care vom avea mai multe proiecte de lege pe care să le putem lua în dezbatere, miercuri, vom face o ședință prelungită, nu până la 13.00, ci până la ora 16.00, dar important este să avem rapoarte pe care să le luăm în dezbatere.

Vineri și sâmbătă, activități în circumscripțiile electorale.

Vă consult, dacă în legătură cu programul și ordinea de zi a ședinței de astăzi, aveți observații?

Nu sunt observații.

Vă consult dacă aveți observații legate de programul de lucru al săptămânii viitoare?

Vă rog, domnul senator Petre Daea.

 
 

Domnul Petre Daea:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor senatori,

Aș vrea să supun atenției dumneavoastră, dacă este posibil ca la începutul săptămânii viitoare, să introducem în programul Senatului o întâlnire cu ministrul agriculturii, cu primul-ministru, pentru a analiza situația din agricultură a țării, momentul de cumpănă în care se află țara, datorită secetei care a pus stăpânire pe jumătate din suprafața agricolă a țării.

Este extrem de important, de aceea vă rog, să analizăm împreună posibilitatea abordării acestui fenomen la o întâlnire de lucru, efectiv, pentru a vedea, pe de-o parte, măsurile care au fostul luate și, pe de altă parte, măsurile care trebuie luate imediat pentru stoparea efectelor negative sau diminuarea efectelor negative în domeniu.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Sigur, problema ridicată de dumneavoastră este extrem, extrem de importantă.

Vom încerca să-l contactăm pe domnul prim-ministru, dar și pe ministrul agriculturii, de aceea, rugămintea pe care v-o adresez este să nu stabilim astăzi în ce zi Domnia Sa, ministrul agriculturii, o să facă această informare, sigur, urmată de discuții în plenul Senatului. O să vă anunțăm luni de rezultatul acestor discuții.

Pentru că am înțeles că în ședința de Guvern, de ieri, dacă nu mă înșel, s-au luat o serie de măsuri și o să vedem dacă acestea sunt suficiente. În mod cert erau necesare și este necesară o intervenție în agricultură.

Alte observații?

Nu mai sunt alte observații.

Îi rog pe domnii secretari să verifice cvorumul.

Îl invit pe domnul senator Mihai Ungheanu, secretar al Senatului, să facă apelul.

Dați-mi voie să repet, "Bună-dimineața, stimați colegi care sunteți în cabinete, vă invit la sală pentru a putea începe ședința de plen."

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Bună dimineața.

Apelul senatorilor.

- Antonie Ștefan Mihail - prezent
- Apostol Neculai - prezent
- Arcaș Viorel - prezent
- Ardelean Aurel - absent
- Arion Viorel - prezent
- Athanasiu Alexandru - europarlamentar
- Basgan Ion - prezent
- Berceanu Radu Mircea - prezent
- Blaga Vasile - absent
- Bobeș Marin - absent
- Cazacu Cornelia - prezent
- Câmpeanu Radu-Anton - prezent
- Cârlan Dan - absent
- Chelaru Ioan - prezent
- Cinteză Mircea - absent
- Ciornei Silvia - europarlamentar
- Cioroianu Adrian Mihai - Guvern
- Cismaru Ivan - prezent
- Copos Gheorghe - absent
- Corodan Ioan - prezent
- Cozmâncă Octav - absent
- Crețu Corina - europarlamentar
- Crețu Ovidiu Teodor - prezent
- Cucuian Cristian - prezent
- Cutaș George Sabin - prezent
- Daea Petre - prezent
- David Cristian - Guvern
- David Gheorghe - absent
- Diaconescu Cristian - prezent
- Dina Carol - prezent
- Dinescu Valentin - prezent
- Dîncu Vasile - europarlamentar
- Duca Viorel Senior - prezent
- Dumitrescu Ion Mihai - prezent
- Dumitrescu Gheorghe Viorel - prezent
- Dumitru Constantin - prezent
- Eckstein Kovacs Peter - absent
- Fekete Szabo Andras Levente - prezent
- Filipescu Teodor - absent
- Florescu Ion - prezent
- Flutur Gheorghe - prezent
- Frunda György - absent
- Funar Gheorghe - prezent
- Găucan Constantin - delegație
- Geoană Mircea Dan - absent
- Georgescu Radu Cristian - prezent
- Gheorghe Constantin - absent
- Hașotti Puiu - delegație
- Ilașcu Ilie - delegație
- Iliescu Ion - absent
- Ilușcă Daniel - prezent
- Ion Vasile - prezent
- Iorga Nicolae - absent
- Iorgovan Antonie - concediu medical
- Ioțcu Petru Nicolae - prezent
- Ivănescu Paula Maria - prezent
- Jurcan Dorel - prezent
- Loghin Irina - concediu medical
- Lupoi Mihail - delegație
- Mardare Radu Cătălin - prezent
- Marinescu Marius - prezent
- Markó Bela - Guvern
- Meleșcanu Teodor Viorel - Guvern
- Mereuță Mircea - absent
- Mihăescu Eugen - europarlamentar
- Mihăilescu Petru Șerban - prezent
- Moisuc Viorica Georgeta Pompilia - europarlamentar
- Moraru Ion - prezent
- Morțun Alexandru Ioan - europarlamentar
- Neagoe Otilian - prezent
- Neagu Nicolae - prezent
- Nemeth Csaba - prezent
- Nicolae Șerban - absent
- Nicolai Norica - delegație
- Novolan Traian - prezent
- Onaca Dorel Constantin - absent
- Oprea Mario-Ovidiu - prezent
- Oprescu Sorin Mircea - prezent
- Pascu Corneliu - absent
- Păcuraru Nicolae Paul Anton - Guvern
- Păunescu Adrian - absent
- Pereș Alexandru - prezent
- Pete Ștefan - prezent
- Petre Maria - europarlamentar
- Petrescu Ilie - prezent
- Popa Aron Ioan - prezent
- Popa Dan Gabriel - prezent
- Popa Nicolae-Vlad - prezent
- Popescu Dan Mircea - prezent
- Popescu Ionel - prezent
- Popescu Irinel - absent
- Popescu Mihail - delegație
- Prodan Tiberiu Aurelian - prezent
- Puskas Valentin Zoltan - prezent
- Rădoi Ion - absent
- Rădoi Ovidiu - absent
- Rădulescu Cristache - prezent
- Roibu Aristide - absent
- Sabău Dan - prezent
- Sârbu Ilie - prezent
- Silistru Doina - delegație
- Simionescu Aurel Gabriel - prezent
- Sogor Csaba - absent
- Solcanu Ion - prezent
- Stan Petru - prezent
- Stănoiu Mihaela Rodica - prezent
- Stoica Ilie - prezent
- Strătilă Șerban-Cezar - prezent
- Stroe Radu - prezent
- Szabó Karoly Ferenc - europarlamentar
- Șerbănescu Verginia - prezent
- Șerbu Gheorghe Vergil - europarlamentar
- Șereș Ioan Codruț - absent
- Ștefan Viorel - prezent
- Șter Sever - prezent
- Talpeș Ioan - absent
- Tănăsescu Claudiu - prezent
- Tărăcilă Doru Ioan - prezent
- Terinte Radu - absent
- Theodorescu Răzvan Emil - prezent
- Tîlvăr Angel - absent
- Toma Ion - prezent
- Tomoiagă Liliana Lucia - prezent
- Tudor Corneliu Vadim - absent
- Țâbuleac Mihai - prezent
- Țicău Silvia Adriana - europarlamentar
- Țîrle Radu - europarlamentar
- Ungheanu Mihai - prezent
- Ungureanu Vasile Ioan Dănuț - absent
- Vasilescu Gavrilă - absent
- Văcăroiu Nicolae - absent
- Vărgău Ion - absent
- Vedinaș Verginia - prezent
- Verestóy Attila - delegație
- Voiculescu Dan - absent
- Vosganian Varujan - Guvern
- Vraciu Jan - prezent

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Stimați colegi, repet prima întrebare pe care am pus-o plenului Senatului, dacă aveți observații legate de programul de lucru al zilei de astăzi și de ordinea de zi ?

Invit colegii senatori în sală. Au ieșit mai mulți colegi, după apel, în holul central. Vă rog să poftiți în sală, să putem vota.

Supun votului dumneavoastră programul de lucru al zilei de astăzi.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Rog colegii senatori să-și ocupe locurile și să voteze.

Cu 43 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și 2 abțineri, programul de lucru și ordinea de zi au fost aprobate.

 
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru săptămâna 28 mai - 2 iunie 2007.

Reamintesc programul de lucru al săptămânii viitoare, propus de Biroul permanent împreună cu liderii grupurilor parlamentare.

Luni - ședința obișnuită, ședință de plen - declarații politice, dezbaterea unor proiecte de lege, de regulă legi cu caracter ordinar, întrebări, interpelări și răspunsuri din partea Executivului.

Miercuri - lucrări în plenul Senatului.

Marți și joi - lucrări în comisiile permanente.

Dacă vom avea mai multe legi, miercuri nu vom face ședințe în comisii, ci vom prelungi ședința de plen până la orele 16,00, eventual. Avem timp suficient marți să rezolvăm problemele înscrise pe ordinea de zi a comisiilor.

Vineri și sâmbătă - activități în teritoriu.

Dacă sunt observații legate de programul de lucru al săptămânii viitoare ? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră programul de lucru al săptămânii viitoare.

Rog colegii senatori prezenți să voteze.

Programul de lucru al săptămânii viitoare a fost aprobat de plen cu 46 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și 2 abțineri.

Adoptarea Proiectului de lege privind aderarea Înaltei Curți de Casație și Justiție a României, prin Secția contencios administrativ și fiscal, la Asociația Consiliilor de Stat și a Jurisdicțiilor Administrative Supreme din Uniunea Europeană.

La punctul 2 pe ordinea de zi, avem înscris Proiectul de lege privind aderarea Înaltei Curți de Casație și Justiție a României, prin Secția contencios administrativ și fiscal, la Asociația Consiliilor de Stat și a Jurisdicțiilor Administrative Supreme din Uniunea Europeană, adoptat de Camera Deputaților, deci Senatul se pronunță în calitate de Cameră decizională.

Raportor: Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Din partea Ministerului Justiției, participă doamna secretar de stat Zsuzsanne Peter.

Aveți cuvântul pentru a prezenta proiectul de lege.

 

Doamna Zsuzsanne Peter - secretar de stat în Ministerul Justiției:

Bună ziua!

Vă mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Proiectul prevede aderarea Înaltei Curți de Casație și Justiție a României, prin Secția contencios administrativ și fiscal, la Asociația Consiliilor de Stat și a Jurisdicțiilor Administrative Supreme din Uniunea Europeană, cât și abilitarea instanței supreme de a plăti cotizația anuală care-i revine prin bugetul propriu, din sumele asigurate de la bugetul de stat.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Îl invit pe domnul senator Valentin Dinescu, în numele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, să prezinte raportul.

 
 

Domnul Valentin Dinescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 15 mai 2007, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a luat în dezbatere propunerea legislativă și a hotărât, cu unanimitate, să adopte un raport de admitere.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art.76 alin.2 din Constituția României și îl supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului, împreună cu raportul.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale ? Nu sunt intervenții.

Raportul este favorabil, fără amendamente. Legea are caracter de lege ordinară, iar Senatul este Cameră decizională.

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra raportului prezentat de domnul senator Dinescu.

Vă rog să votați.

Plenul Senatului, cu 47 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și 4 abțineri, adoptă atât raportul întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, cât și proiectul de lege, având în vedere caracterul ordinar al legii și faptul că nu au fost formulate amendamente.

 
Respingerea cererii de reexaminare la Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată.

La punctul 3 pe ordinea de zi, avem înscrisă Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cerere de reexaminare.

Raportoare: Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 

Domnul Valentin Dinescu:

Mulțumesc.

În ședința din 8 mai 2007, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a luat în dezbatere cererea de reexaminare și, constatând că motivele acesteia sunt neîntemeiate, a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de respingere.

Prin cererea de reexaminare, se solicită modificarea art.2 din Legea trimisă spre promulgare, care prevede ca republicarea întregii legislații nerepublicată să fie asigurată de Consiliul Legislativ până la data de 1 ianuarie 2009, înțelegându-se că aceasta se realizează efectiv de către Consiliul Legislativ.

Din textul legii adoptată de Parlament nu rezultă că sarcina republicării întregii legislații nerepublicată revine numai Consiliului Legislativ, ci aceasta se va face cu respectarea și a prevederilor Legii nr.73/1993, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale Legii nr.202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României, potrivit căruia republicarea actelor normative în Monitorul Oficial se face prin grija autorității publice emitente a actului modificator sau de completare.

În consecință, supunem spre dezbaterea și adoptarea plenului Senatului raportul de respingere a cererii de reexaminare a legii.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnul senator.

O invit pe doamna secretar de stat Zsuzsanne Peter să prezinte punctul de vedere al Guvernului.

 
 

Doamna Zsuzsanne Peter:

Guvernul susține raportul de respingere al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale ? Nu sunt intervenții.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Precizez că legea are caracter de lege ordinară.

Plenul Senatului, cu 39 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și 5 abțineri, adoptă raportul de respingere întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și, pe cale de consecință, respinge cererea de reexaminare.

 
Adoptarea Proiectului de lege privind auditul de siguranță rutieră.

La punctul 4 pe ordinea de zi, avem înscris Proiectul de lege privind auditul de siguranță rutieră.

Comisia sesizată în fond este Comisia economică, industrii și servicii.

Din partea Executivului, participă la dezbateri domnul secretar de stat Barna Tanczos.

 

Domnul Barna Tanczos - secretar de stat în Ministerul Transporturilor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prezentul proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea cadrului normativ primar pentru exercitarea profesiei de auditor de siguranță rutieră, în vederea examinării și evaluării tehnice a proiectelor de infrastructură rutieră.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Îl invit pe domnul președinte Claudiu Tănăsescu să prezinte raportul întocmit de Comisia economică, industrii și servicii.

 
 

Domnul Claudiu Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport favorabil, cu un amendament aflat în anexă.

Prin natura reglementărilor sale, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale? Nu sunt intervenții.

Îl întreb pe domnul secretar de stat, rugându-l să precizeze, dacă Guvernul este de acord cu amendamentele înscrise în anexă?

 
 

Domnul Barna Tanczos:

Da, domnule președinte. Susținem amendamentul formulat.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți pe amendamentele acceptate, existente în anexă ?

Amendamente respinse nu sunt.

Vă rog să vă pronunțați prin vot, în primul rând, asupra raportului cu amendamente. Vă rog să votați.

Raportul cu amendamente, redactat de Comisia economică, industrii și servicii, a fost adoptat de plenul Senatului cu 47 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și 5 abțineri.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu, cu două precizări: legea are caracter de lege ordinară, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă rog să votați.

Proiectul de lege privind auditul de siguranță rutieră a fost adoptat de plenul Senatului cu 46 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și 5 abțineri.

 
Adoptarea Proiectului de lege privind cerințele minime de siguranță pentru tunelurile situate pe secțiunile naționale ale Rețelei rutiere transeuropene.

La punctul 5 pe ordinea de zi, avem înscris Proiectul de lege privind cerințele minime de siguranță pentru tunelurile situate pe secțiunile naționale ale Rețelei rutiere transeuropene.

Comisia economică, industrii și servicii este raportor.

Participă în numele Guvernului, același domn secretar de stat.

Aveți cuvântul!

 

Domnul Barna Tanczos:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare cerințele minime de siguranță pentru tunelurile situate pe secțiunile naționale ale rețelei rutiere transeuropene. Proiectul de lege urmărește asigurarea unui grad satisfăcător de siguranță în tuneluri și impune măsuri elementare de siguranță fără de care utilizarea tunelurilor ar pune în continuare probleme serioase.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Îl invit pe domnul președinte Dan Claudiu Tănăsescu să prezinte raportul întocmit de Comisia economică, industrii și servicii.

 
 

Domnul Claudiu Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport favorabil, cu amendamentul cuprins în anexa nr.1. Amendamentele respinse se regăsesc în Anexa nr.2.

Prin natura reglementărilor sale, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale ? Nu sunt intervenții.

Îl invit pe domnul secretar de stat Barna să prezinte plenului dacă este de acord cu amendamentele admise. Microfonul nr.10.

 
 

Domnul Barna Tanczos:

Da, domnule președinte. Este o chestiune de tehnică legislativă și susținem amendamentul.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Îi consult pe senatorii care au amendamente respinse dacă doresc să intervină ? Nu sunt intervenții.

Supun votului dumneavoastră raportul, cu amendamentele admise.

Rog colegii senatori să voteze.

Vă rog să votați.

Raportul, cu amendamente, întocmit de Comisia economică, industrii și servicii și prezentat de domnul președinte Dan Claudiu Tănăsescu, a fost adoptat de plenul Senatului cu 46 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și 5 abțineri.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu, cu precizarea caracterului legii de lege ordinară și a faptului că Senatul este prima Cameră sesizată.

Rog colegii prezenți în sală să voteze.

Resupunem votului proiectul de lege în ansamblu.

Vă rog să votați.

Vă rog să votați.

Proiectul de lege a fost adoptat de plenul Senatului cu 47 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și 8 abțineri.

 
Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 571/2003 - Codul fiscal - modificată și completată.

La pct.6 în ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.571/2003 - Codul fiscal - modificată și completată.

Comisia sesizată în fond - Comisia pentru buget, finanțe, bănci, activitate bancară și piață de capital. Domnul președinte Aron Ioan Popa este prezent.

Din partea Executivului, la această propunere legislativă, participă doamna secretar de stat Doina Dascălu, da?

Inițiatorii dacă sunt prezenți? Colegul nostru senator este absent. Domnul deputat Chiper Gheorghe, dacă este prezent, îl invit, în calitate de inițiator, la pupitru. Nu este prezent.

Îl invit pe domnul președinte Aron Ioan Popa să prezinte raportul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

 

Domnul Aron Ioan Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare impozitul pe terenurile situate în extravilan și, în acest sens, inițiatorii au propus ca aplicarea sau neaplicarea coeficienților de corecție, precum și a altor valori de corecție, din formula de calcul a impozitului pe terenurile situate în extravilan, să fie stabilite, prin hotărâre, de către consiliile locale, anterior adoptării bugetului local.

În urma dezbaterilor din comisie, comisia a hotărât să adopte un raport de admitere.

Fac precizarea că atât din punctul de vedere transmis de Guvern, cât și reprezentanții ministerului, care au fost prezenți la dezbateri, nu au susținut adoptarea acestei propuneri legislative.

De asemenea, Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a dat un aviz negativ. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

O invit pe doamna secretar de stat să prezinte punctul de vedere al Guvernului.

 
 

Doamna Elena Doina Dascălu - secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice:

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține promovarea acestei propuneri legislative, din două considerente: în primul rând, propunerea legislativă are efecte asupra veniturilor bugetare, desigur, asupra veniturilor bugetelor locale, în cursul exercițiului bugetar, dar și efecte pe anii următori, deși există o prevedere în această propunere legislativă că intră în efectivitate începând de la 1 ianuarie 2008, totuși, efectul negativ asupra veniturilor bugetului se localizează în anul bugetar 2008 și în continuare; al doilea motiv pentru care Guvernul nu susține promovarea actului normativ este faptul că, la întocmirea Codului fiscal, această prevedere cu coeficienți de corecție a fost o prevedere discutată și acceptată de asociațiile autorităților publice locale și ea vine în sprijinul sarcinii fiscale echitabile pentru contribuabili, în sensul că diferențiază sarcina fiscală în raport de categoria de folosință a terenurilor. Motiv pentru care noi considerăm că, așa cum există prevederea, actualmente, în Codul fiscal, ea este aplicabilă și desigur că un efect nefavorabil asupra bugetului și un efect nefavorabil asupra diferențierii în aplicarea efectivă a impozitului nu sunt binevenite în acest moment.

În plus, din experiența noastră - știm că autoritățile publice locale, așa cum actul normativ le dă posibilitatea să opteze pentru aplicarea sau nu a coeficienților în funcție de anumite criterii -, autoritățile publice locale optează pentru varianta cea mai ușoară pentru contribuabili. Deci, efectiv, acest act normativ va duce la o pierdere de venituri pentru autoritățile publice locale.

Acestea au fost câteva din considerentele pentru care Guvernul nu susține promovarea acestei propuneri legislative. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimate colege și stimați colegi,

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale?

Vă rog, domnul senator Ștefan Viorel.

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur, punctul de vedere al Guvernului este, ca de obicei, negativ, în raport cu inițiativele parlamentare. Nu ne surprinde! Numai că, tema principală a discuției noastre este următoarea: dorim sau nu autonomie locală, girăm cu încredere sau nu autoritățile administrației publice locale! Și ne surprinde pentru că exponenții politici ai actualului Guvern se declară partizanii autonomiei locale, se declară militanți pentru descentralizare, iar când se face o propunere concretă se exprimă împotrivă.

Afirmația conform căreia cei din administrația publică locală sunt atât de iresponsabili încât vor decide, prin votul consiliilor locale, amputarea veniturilor pentru bugetele lor, nu cred că stă în picioare.

Dacă se aplică sau nu niște coeficienți care corectează nivelul unui impozit, pe baza căruia se colectează venituri la bugetul local, inițiatorii ne propun ca această chestiune să nu o tranșeze nici legea, nici Guvernul de la București, ci să o tranșeze forul reprezentativ al comunității respective, pentru că această decizie este legată strict de interesul local, de situația concretă dintr-o comunitate sau alta.

Pe de altă parte, s-a făcut afirmația că se amputează veniturile în acest exercițiu bugetar. Total incorect, legea intră în vigoare de la 1 ianuarie 2008 și nici măcar veniturile din exercițiul 2008 nu vor fi afectate de această lege, pentru că mai este o prevedere în Legea finanțelor publice locale, care spune că: "autoritățile administrației publice locale se pronunță, în cursul trimestrului II al anului în curs asupra nivelurilor de impozite și taxe, care vor fi aplicabile exercițiului următor". Deci, efectul în bugetele locale îl vom regăsi abia în 2009. Dacă nici la nivelul anului 2009 nu suntem în stare să girăm cu încredere autoritățile administrației publice locale, atunci, firesc, se naște întrebarea dacă, realmente, ne dorim sau nu descentralizare, dacă ne dorim sau nu autonomie locală.

Inițiatorii ne propun o variantă prin care noi trebuie să ne dorim aceste lucruri.

De asemenea, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat vă propune să fiți de acord cu inițiatorii și să votăm pentru.

De altfel, și comisia de specialitate, după ce a analizat pe toate părțile, după ce a amendat inițiativa, vă propune un raport de admitere. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Invit la microfon pe domnul senator Șter Sever.

 
 

Domnul Sever Șter:

Mulțumesc, domnule președinte.

Prezenta propunere legislativă are drept scop de a corecta modul de calculare a impozitului pe terenurile din extravilan și aici aș vrea să dau câteva explicații: ea se calculează prin înmulțirea suprafeței cu un indice care depinde de gradul de fertilitate a terenului și gradul localității. Dacă fertilitatea este un indice care poate contribui la calcularea impozitului, gradul localității nu are nici o relevanță, iar unitățile agricole care se găsesc în aceste localități plătesc un impozit fără nici o justificare.

Aș vrea să o contrazic pe reprezentanta Guvernului și să-i spun că aceste venituri au fost, prima dată, colectate la impozitele generale și abia, ulterior, au fost trecute la impozitele locale. Ca atare, nu se produce nici o dezechilibrare, iar din 2008 rămâne la latitudinea consiliilor locale ce impozite vor încasa pe aceste terenuri.

Eu, împreună cu colegii din Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, o să votăm pentru această lege. Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Gheorghe Funar, aveți cuvântul, microfonul 2.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Este o propunere legislativă binevenită, care va avea efecte favorabile asupra autonomiei locale. Au fost aduse argumente suplimentare față de textele pe care le avem în față și de către domnul senator Ștefan Viorel, urmând ca legea să fie aplicată din 2009, când cei care au inițiat această propunere legislativă, împreună cu cei care o susțin, au șansa să facă parte din viitorul Guvern al României. Vă mulțumesc. (discuții, rumoare)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Era să pun două întrebări, dar mai bine îmi văd de dezbaterile legislative. (discuții și vociferări în sală)

Doamna secretar de stat, vă rog să răspundeți întrebărilor formulate în intervențiile colegilor senatori.

 
 

Doamna Elena Doina Dascălu:

Au fost niște considerente și nu întrebări. Primul cadru s-a referit la aplicarea legii din anul 2008, știm că se aplică din 2008, iar intervenția mea a fost pe efectul asupra veniturilor începând din anul 2008.

În ce privește celelalte considerente, am motivat din ce cauză Guvernul nu susține promovarea acestei propuneri legislative.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Bănuiesc că, dacă nu sunteți de acord cu propunerea legislativă, cu atât mai mult, nu sunteți de acord cu amendamentele?

 
 

Doamna Elena Doina Dascălu:

Nu. Amendamentele nu fac decât să corecteze varianta inițială a propunerii legislative și să o facă să intre efectiv în vigoare, pentru că, așa cum era formulată, se anula reciproc prima parte a frazei cu a doua. Deci, Guvernul își susține, în continuare, punctul de vedere, dar decizia vă aparține. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnul senator Ion Vasile, vă rog, microfonul 3.

 
 

Domnul Ion Vasile:

Domnule președinte,doamnelor și domnilor colegi.

Așa cum s-a spus aici, grupul nostru susține această propunere legislativă, dar poate că ceea ce am să spun acum face legătură, pe undeva, în profunzime, cu aceste reglementări, ținând cont de faptul că, iată, vorbim de anumite impozitări, măriri de impozite, în funcție de hotărâri ale consiliului local și care sunt firești, pentru că descentralizarea trebuie să funcționeze. Problema este, dacă vreți, acolo unde, cândva, prin alte reglementări impuse de Guvernul de dreapta din România, s-a făcut ca aceste impozite să se ridice de la 40 la 60 de ori pe hectarul de teren situat în extravilan.

Eu v-aș pune întrebarea: în contextul actual, în condițiile în care și așa actualul Guvern nu a susținut aproape deloc producătorul agricol sau l-a susținut foarte puțin, în condițiile în care, iată, jumătate din această țară se găsește în secetă, în condițiile în care raportul dintre procesatori și producători este clar în favoarea procesatorilor, v-aș întreba dacă n-ar trebui, oare, să ne gândim, încă o dată, atunci când venim cu asemenea propuneri, la acel mărunt și multiplu proprietar din România, proprietar al unui hectar sau două hectare și să ne punem întrebarea dacă ceea ce s-a făcut cu impozitarea... Vreau să vă spun că s-a ajuns de la 11.000 pe hectar, la 300 - 360.000 pe hectar. Este adevărat, orice proprietate trebuie impozitată. Diferența dintre guvernarea social-democrată, care, în mod simbolic, a susținut un impozit mic, ținând cont tocmai de nevoile mari ale proprietarilor de teren, cu ceea ce se întâmplă astăzi, este un lucru la care ar trebui să ne gândim. Sub nici o formă nu s-a produs o schimbare esențială în statutul majorității proprietarilor de teren, spuneam, între 1 - 2 hectare din extravilan, sub nici o formă nu s-a produs o schimbare în bine în ceea ce îl privește pe acest proprietar pentru a-i mări impozitul sau poate a-i pune peste impozit și alte impozite. Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Stimate colege și stimați colegi, vă rog să ne pronunțăm, prin vot, asupra raportului favorabil, cu amendamente, propus de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital. Vă rog să votați.

Votul este insuficient, trebuie să-l reluăm.

Adresez rugămintea colegilor senatori prezenți în sală, să participe la vot.

Stimate colege și stimați colegi, prezenți în sală, vă rog să vă ocupați locurile și să participați la vot.

Vă adresez rugămintea să votați.

Resupun votului dumneavoastră raportul favorabil, cu amendamente. Vă rog să votați.

Îl invit și pe domnul senator Puskas.

Avem nevoie de două voturi, într-un sens sau altul.

Invit colegii senatori în sală.

Rog colegii prezenți în sală să voteze.

Supun votului dumneavoastră, pentru a treia oară, raportul favorabil, cu amendamente.

Vă rog să votați.

Cu 39 de voturi pentru, 15 voturi împotrivă și 5 abțineri, a fost adoptat raportul cu amendamente.

Precizez că Senatul este prima Cameră sesizată, iar legea are caracter de lege ordinară.

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra legii în ansamblu. Vă rog să votați.

Cu 39 de voturi pentru, 16 voturi împotrivă și o abținere, a fost adoptată propunerea legislativă.

 
Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 cu modificările și completările ulterioare privind Codul fiscal.

La punctul 7 din ordinea de zi avem înscrisă, de asemenea, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.571/2003, cu modificările și completările ulterioare privind Codul fiscal.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital este raportoare.

Îl invit pe domnul președinte Aron Ioan Popa să prezinte raportul comisiei.

 

Domnul Aron Ioan Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a adoptat un raport de respingere, vizavi de această propunere, pentru că, mai devreme, și în comisie, și în plen, am adoptat o propunere legislativă care cuprinde și prevederile din această propunere pe care o discutăm acum.

Deci, vă propunem un raport de respingere spre dezbatere și adoptare.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Doamna secretar de stat Dascălu, vă rog să exprimați punctul de vedere al Guvernului asupra propunerii legislative de la punctul 7.

 
 

Doamna Doina Dascălu - secretar de stat în Ministerul Economiei și Finanțelor:

Mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba de aceeași propunere legislativă, cu o nuanță în interior, în sensul că valoarea coeficienților, de această dată, se stabilește prin propunere și nu se lasă această posibilitate la dispoziția consiliilor locale, ca în precedenta propunere legislativă.

Guvernul nu susține această propunere legislativă, din aceleași considerente ca și la punctul anterior, pentru că este vorba de aceeași modificare legislativă.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Sever Șter este inițiator.

Vă consult dacă sunteți mulțumit de faptul că parte din prevederi au fost preluate în propunerea anterioară.

 
 

Domnul Sever Șter:

... Să treacă numai cealaltă.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Așa este. Nu mai puteați renunța, pentru că, efectiv, plenul Senatului trebuie să se pronunțe asupra propunerii legislative.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere, întocmit de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Cu 49 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și 7 abțineri, raportul a fost adoptat.

Pe cale de consecință, propunerea legislativă este respinsă.

*

La punctul 8 din ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal. Este o propunere similară.

Am înțeles că s-a propus să fie discutată luni. Deci, nu o luăm în dezbatere astăzi, o vom discuta luni.

Această solicitare vine din partea inițiatorilor, nu din partea mea.

Deci, punctul 8 din ordinea de zi de astăzi se amână pentru ședința de luni, 28 mai a.c.

 
Respingerea Propunerii legislative pentru completarea art. 2 din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova, la 7 septembrie 1940.

La punctul 9 din ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea art.2 din Legea nr.9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar, în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova, la 7 septembrie 1940.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital este raportoare.

Îl invit pe domnul președinte Aron Ioan Popa, dacă nu sunt prezenți inițiatorii, să prezinte raportul comisiei.

 

Domnul Aron Ioan Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a luat în dezbatere această propunere legislativă și, având pe masă punctul de vedere transmis de Guvern și punctul de vedere transmis de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, am hotărât să adoptăm, în urma dezbaterilor, un raport de respingere, împreună cu propunerea legislativă.

Fac precizarea că legea are caracter de lege ordinară.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Invit reprezentantul Executivului să prezinte punctul de vedere al acestuia.

 
 

Doamna Cristina Pocora - secretar de stat în Departamentul pentru Relația cu Parlamentul:

Guvernul nu susține prezenta propunere de lege, deoarece modificarea regimului de actualizare a despăgubirilor ar crea diferențe de tratament între cei 14.800 de beneficiari care au primit despăgubirile și beneficiarii celor aproximativ 4.000 de dosare care se află în circuitul administrativ.

În consecință, suntem de acord și susținem raportul comisiei.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale.

Nu sunt intervenții.

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra raportului de respingere, întocmit de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Vă rog să votați.

Cu 45 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și 8 abțineri, raportul negativ, întocmit de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, a fost adoptat.

Pe cale de consecință, propunerea legislativă este respinsă.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind înstrăinarea terenurilor și clădirilor aparținând Ministerului Apărării Naționale (votul pe raport și votul pe lege se vor da într-o ședință viitoare).

La punctul 10 din ordinea de zi avem înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.20/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Avem vot final.

*

La punctul 11 din ordinea de zi avem înscris Proiectul de lege privind practica elevilor și studenților.

Avem vot final.

Deci, pe niciuna dintre legi nu există pericolul adoptării tacite.

*

La punctul 12 din ordinea de zi avem înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.102/2006 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.75/2005 privind asigurarea calității educative.

Avem vot final.

*

La punctul 13 din ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă privind organizarea și funcționarea creșelor.

Avem vot pe raport, vot final.

*

La punctul 14 din ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă privind înstrăinarea terenurilor și clădirilor aparținând Ministerului Apărării Naționale.

Termenul de adoptare tacită este peste aproximativ o lună, dar putem s-o dezbatem astăzi.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională este raportoare. Colegi din Grupul parlamentar al PRM sunt inițiatori.

Dacă nu doresc să intervină, îl invit pe domnul președinte Cristian Diaconescu să prezinte raportul comisiei.

 

Domnul Cristian Diaconescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată pentru a analiza și întocmi raportul la această propunere legislativă. A fost analizat actul normativ și, cu majoritate de voturi, comisia a hotărât să adopte raport de respingere.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Îl invit pe domnul senator Ilie Petrescu să prezinte, în numele inițiatorilor, propunerea legislativă.

 
 

Domnul Ilie Petrescu:

Stimați colegi,

Propunerea noastră legislativă vine în urma unor sondaje de opinie care confirmă, în mare majoritate, încrederea pe care populația o are în biserică și armată.

Mass-media, în ultimii trei ani, a dezvăluit mai multe afaceri dubioase cu terenuri și construcții aparținând Ministerului Apărării, precum și înnoirea armatei cu tehnică second hand, cu sume uriașe.

De aceea, vă rugăm să fiți de acord cu propunerea noastră.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, stimate coleg.

Rog punctul de vedere al Guvernului, domnul secretar de stat Dobrițoiu.

 
 

Domnul Corneliu Dobrițoiu - secretar de stat în Ministerul Apărării:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

În acest demers legislativ, se urmărește instituirea unui cadru normativ care este deja reglementat de legi organice speciale.

Astfel, prin punerea în aplicare a dispozițiilor art.136 alin.4 din Constituția României și, conform prevederilor art.5 alin.1 din Legea nr.213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, temeiul înstrăinării bunurilor aflate în proprietatea și administrarea Ministerului Apărării îl reprezintă Legea nr.346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării.

Acest act normativ prevede la art.52 alin.1 că "Ministerul Apărării dispune de bunurile proprietate privată ale acestuia și administrează bunurile din domeniul public sau privat al statului, aflat în patrimoniul său, putând să le concesioneze, să le închirieze sau să le valorifice, funcție de regimul lor juridic, în condițiile legislației în vigoare".

În aplicarea acestei legi, la nivelul instituției militare, a fost deja elaborat Regulamentul privind valorificarea unor bunuri imobile disponibile, aflate în proprietatea privată a statului și în administrarea Ministerului Apărării, care urmează să fie prezentat Guvernului pentru aprobare, proiect ce stabilește, ca formă de valorificare a imobilelor, procedura licitației publice cu strigare.

Având în vedere cele prezentate, Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale.

Vă rog, domnul senator Gheorghe Funar.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori,

Așa cum știți, la învestirea primului Guvern Tăriceanu, Parlamentul a aprobat programul de guvernare și în cărțulia portocalie scrie că "s-a angajat Guvernul la toleranță zero față de actele de corupție".

Mass-media a relatat numeroase exemple de acte de corupție care au fost săvârșite, ca urmare a înstrăinării unor bunuri aparținând "răposatului" Minister al Apărării Naționale, pentru că, în momentul de față, așa cum știți, nu mai avem Ministerul Apărării Naționale. Probabil, nu mai este cazul să ne apere armata română!

A rămas numai "Ministerul Apărării Internaționale", probabil!

Revenind la relatările din mass-media, sunt suficiente exemple prezentate, mai ales aici, în capitala României, cu afaceri făcute cu terenuri aparținând Ministerului Apărării.

Pentru a susține programul de guvernare și a lupta împotriva corupției, Grupul parlamentar al PRM susține, în mod evident, această propunere legislativă prezentată de către colegul nostru, domnul senator Ilie Petrescu, și dorește să ajute Guvernul să fie blocate alte acte de corupție.

Ne bucură ceea ce ne-a relatat domnul secretar de stat, că Guvernul pregătește un act normativ privind licitația cu strigare, dar, până atunci, vă propun, doamnelor și domnilor senatori, să acceptați propunerea noastră legislativă și dacă, ulterior, Guvernul vine și o îmbunătățește, este foarte bine.

Pe fond, este necesar ca înstrăinarea bunurilor aparținând Ministerului Apărării să se facă numai prin licitație, nu prin alte modalități practicate până acum.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Declar închise dezbaterile generale.

În ședința viitoare vom da vot final pe raport și lege. Este vorba despre o lege cu caracter de lege organică.

 
Dezbaterea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare (votul pe raport și votul pe lege se vor da într-o ședință viitoare)

La punctul 15 din ordinea de zi avem înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare.

Raportul întocmit de Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională este negativ.

Îl invit pe domnul secretar de stat să prezinte proiectul de lege. Aveți cuvântul, domnule secretar de stat Dobrițoiu, microfonul 10.

 

Domnul Corneliu Dobrițoiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Instituția militară a elaborat proiectul de lege privind statutul cadrelor militare din Ministerul Apărării, care, în prezent, se află în procedură de legiferare. Acest demers urmărește abordarea, într-o nouă concepție, problematicii carierei militare, cuprinzând, totodată, și aspecte legate de atractivitatea profesiei militare.

Ca urmare, apreciem că propunerea legislativă supusă analizei plenului nu este în concordanță cu managementul carierei cadrelor militare ce urmează a fi implementat în instituția militară.

Având în vedere aceste elemente, apreciem că nu pot exista argumente în sensul sprijinirii propunerii legislative, și, ca urmare, Guvernul, așa cum s-a pronunțat și în punctul său de vedere, nu susține adoptarea propunerii legislative.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Îl invit pe domnul președinte Cristian Diaconescu sau un coleg din Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională să prezinte raportul la proiectul de lege privind statutul cadrelor militare.

Aveți cuvântul, domnule președinte.

 
 

Domnul Cristian Diaconescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Acest act normativ, de asemenea a fost luat în discuție de către Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, raportul este de respingere, așa cum a fost adoptat în ședința din 24 aprilie.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Precizez că legea are caracter de lege organică. Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale.

Nu sunt intervenții, în această situație vom da vot final pe raport și lege.

 
Dezbaterea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii contabilității nr. 82/1991. (votul pe lege se va da într-o ședință viitoare).

La punctul 16, avem înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii contabilității numărul 82/1991.

De la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, îl invit pe domnul președinte Ioan Aron Popa la pupitru, cred că tot doamna secretar de stat Dascălu.

O invit să prezinte punctul de vedere al Guvernului

 

Doamna Doina Dascălu - secretar de stat în Ministerul Economiei și Finanțelor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Modificarea Legii contabilității a fost generată de unele modificări ale Directivelor Europene în domeniul contabilității și în domeniul auditului, precum și de apariția pe piață a unor entități financiare și care au avut nevoie de reglementări în domeniul contabilității. În principal, acest proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii contabilității delimitează în mod mai clar categoriile de persoane care răspund pentru organizarea și conducerea contabilității, precum și categoriile de persoane care răspund de aplicarea corespunzătoare a reglementărilor contabile, modifică durata de păstrare a registrelor de contabilitate și a documentelor justificative, corelează termenul de depunere a situațiilor financiare cu noile prevederi ale Legii 31/1990 privind societățile comerciale, clarifică și stabilește termenul de depunere la Ministerul Economiei și Finanțelor a situațiilor financiare anuale ale societăților comerciale privind exercițiile financiare ale anilor 2007 și 2008, pentru a asigura în termen datele necesare sistemului instituțional al statului, adaugă unele instituții cu atribuții în elaborarea normelor și reglementărilor contabile, respectiv, Comisia de supraveghere a sistemului de pensii private introduce unele instituții financiare nebancare în categoria persoanelor care aplică normative elaborate de Banca Națională.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Îl invit pe domnul președinte Aron Ioan Popa să prezinte raportul comisiei.

 
 

Domnul Aron Ioan Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Comisia vă propune spre dezbatere și adoptare un raport de admitere, fără amendamente.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale.

Nu sunt intervenții, vom da vot final pe raport și lege.

 
Dezbaterea Proiectului de lege pentru abrogarea unor reglementări prin care sunt acordate scutiri sau exonerări de la plata taxelor vamale a unor bunuri. (votul pe raport și votul pe lege se vor da într-o ședință viitoare)

Punctul 17 din ordinea de zi - Proiect de lege pentru abrogarea unor reglementări prin care sunt acordate scutiri sau exonerări de la plata taxelor vamale a unor bunuri. De asemenea, Comisia pentru buget, finanțe activitate bancară și piață de capital raportoare.

Vă rog, domnule președinte. Microfonul 7.

 

Domnul Aron Ioan Popa:

Mulțumesc, domnule președinte. Vreau să fac o precizare. Dintr-o eroare materială, în raport este trecut proiectul de lege ca având caracter ordinar, în raport.....

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Unde? În raport, dar este anunțat în ordinea de zi "Legea are caracter de lege organică".

Mulțumesc.

Invit pe doamna secretar de stat să prezinte proiectul de lege. Microfonul 9.

 
 

Doamna Doina Dascălu:

Mulțumesc. Domnule președinte, această reglementare nu face decât să pună în efectivitate prevederile tratatului de aderare a Republicii Bulgaria și României la Uniunea Europeană, unde o prevedere importantă se referea la cerința de abrogare a oricăror facilități fiscale, suplimentare față de cele prevăzute în acquis-ul comunitar. Deci, este o reglementare de a inventaria practic toate aceste facilități și le-a abrogat în bloc pentru a respecta această prevedere din tratat.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Îl invit pe domnul președinte Aron Ioan Popa dacă dorește să completeze susținerea raportului sau a raportului suplimentar.

 
 

Domnul Aron Ioan Popa:

Mulțumesc domnule președinte.

Fac precizarea că, la comisie, în urma votului, am întocmit un raport de admitere cu amendamente. Amendamentele sunt prevăzute în anexa 1 și, totodată, vreau să completez că aceste amendamente sunt de competența decizională a Camerei deputaților.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Nu sunt intervenții.

Deci vot final pe raport și lege, legea având caracter de lege organică.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind creșterea accelerată a pensiilor minime garantate. (votul pe raport și votul pe lege se vor da într-o ședință viitoare)

La punctul 18 în ordinea de zi, avem înscrisă Propunerea legislativă privind creșterea accelerată a pensiilor minime garantate.

Din partea Executivului, participă la dezbateri doamna secretar de stat Denisa Pătrașcu. Da? Microfonul 9.

Colegii inițiatori dacă sunt prezenți, sunt doi colegi senatori. Nu sunt prezenți.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru muncă, familie și protecție socială.

Aveți cuvântul! Vă rog ca, în numele Guvernului, să prezentați punctul de vedere. Microfonul 9. Doamna secretar de stat.

 

Doamna Denisa Oana Pătrașcu - secretar de stat la Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse:

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor senatori,

Sistemul public de pensii se organizează și funcționează pe baza mai multor principii, printre care principiul egalității, al obligativității și al contributivității. Reglementarea unui cuantum minim al acestei categorii de pensii ar determina discriminări între beneficiarii sistemului public de pensii. S-ar ajunge astfel ca persoane care au contribuit în mod diferit să beneficieze de același cuantum al pensiei.

De asemenea stabilirea unui ritm de creștere diferit față de un anumit cuantum al pensiei poate fi considerat ca discriminatoriu și nesusținut de nici un criteriu contributiv, cuantumul pensiei stabilindu-se potrivit legislației în vigoare, în funcție de stagiul de cotizare realizat și de nivelul contribuției asigurărilor sociale plătit în decursul activității profesionale.

Având în vedere cele enumerate mai sus, Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse nu susține prezenta inițiativă legislativă. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Îl invit pe domnul senator, președinte al Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, Tiberiu Aurelian Prodan, să prezinte raportul comisiei.

 
 

Domnul Tiberiu Aurelian Prodan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Distins Senat, comisia a luat în dezbatere această inițiativă legislativă aparținând celor doi colegi ai noștri, distinși senatori, și a adoptat cu majoritate de voturi un raport de respingere, motivat de faptul că această inițiativă legislativă ar perturba, în momentul de față, tot sistemul de pensii.

Întrucât, așa cum a spus și doamna ministru secretar de stat, nu se respectă cele două principii de bază, cel al contributivității și egalității de tratament... Desigur că inițiativa este mai mult decât generoasă, dar efortul financiar la ora actuală ar fi extraordinar. Ținând cont că vrem să introducem sistemul de pensii private, ținând cont că modificăm Legea 19/2000, Legea pensiilor, deocamdată comisia a luat această decizie de a adopta un raport de respingere.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbaterile generale asupra proiectului de lege. Vă rog, domnule senator Gheorghe Funar. Microfonul 2.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori.

Ne bucură faptul că ideea grupului parlamentar PRM, exprimată printr-o propunere legislativă la începutul anului 2005, a fost preluată, diversificată, noi susținem această propunere legislativă și permiteți-mi să fac referire și să aduc contraargumente la motivele pe care le-a invocat Guvernul pentru a nu susține această propunere legislativă. Guvernul, așa cum ați constatat, domnule președinte și onorat Senat, are cel puțin două unități de măsură pentru pensionari, pentru unii pensionari, invocă aceste principii și face referire inclusiv la discriminări, iar pentru alte categorii de pensionari, de pildă pentru cei din domeniul justiției, uită și de principii, uită și de discriminări. Este posibil ca în cazul celor care au trudit în domeniul justiției să li se acorde pensii de 8 mii, de 10 mii, de 15 mii? Nu este nici o problemă, iar pentru marea majoritate a românilor, Guvernul un știu de ce acceptă pensii de exterminare. O pensie de 25 lei, de 35 lei, de 50 lei, acestea sunt pensii de exterminare și îmi pun problema... nu este vorba de discriminare, același principiu al discriminării îl uită Guvernul. Putem compara o pensie de 50 de lei cu una de 12 mii? Nu cred.

Este binevenită propunerea legislativă și face un pas bun în direcția de a-i ajuta pe pensionarii cu pensii foarte mici să poată supraviețui. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Doamna senator Paula Ivănescu. Microfonul 3. Consult, de asemenea, pe inițiatori dacă doresc să intervină. Domnul senator Chelaru. Suntem la punctul 18.

 
 

Doamna Paula Ivănescu:

Într-adevăr, ideea este binevenită, dar nu pentru sistemul actual de pensionare și de asigurare a unor venituri minime. Vreau să-i asigur pe colegii noștri că în afară de pensii, care sunt ca urmare a unei contribuții, există și venitul minim garantat. Orice pensionar care are o pensie mai mică decât salariul minim pe economie sau tranșele acelea care sunt stabilite, primește prin completare, pe baza legii venitului minim garantat. Există o grijă, deci, a legiuitorului pentru asigurarea unor venituri minime. De ce am spus că ideea este bună - trebuie schimbat totuși sistemul acesta de asigurare a existenței pensionarilor, chiar prin introducerea unui prag minim de pensionare, peste care să intervină partea de contribuție a fiecăruia în timpul vieții, dar asta este cu totul alt sistem, iar în inițiativa de față, acum, nu poate fi aplicată.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții?

Domnul senator Chelaru.

 
 

Domnul Ioan Chelaru:

Domnule președinte, când e vorba de oameni, niciodată nu avem timp, nu avem bani, sau uneori nu avem conștiință. Ar trebui să căutăm fiecare în conștiința noastră, în părinții noștri, în vecinii noștri, în oamenii care își duc existența de pe o zi pe alta în condiții extrem de dificile. Oamenii politici, indiferent că suntem în Guvern sau în opoziție, ar trebui să ne racordăm mai mult la nevoile celor pe care pretindem să-i guvernăm.

Din nevoia de fiecare zi a oamenilor simpli, am promovat acest proiect. Poate actuala putere, parte la putere, parte în opoziție, va spune că Guvernul nu susține că nu sunt resurse financiare, că poate nu este cel mai echilibrat proiect cu privire la modul în care se vor calcula pensiile, dar noi, ca social-democrați, continuăm să susținem că este nevoie să ne apropiem și să răspundem nevoilor reale ale celor mult prea mulți, care nu-și găsesc minime mijloace de subzistență și care, o viață întreagă, 25, 30, 40, de ani, au muncit. De asta insistăm și rugăm Camera superioară să aprobe acest proiect.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Invit la microfonul 2 pe domnul senator Dan Claudiu Tănăsescu.

 
 

Domnul Dan Claudiu Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, cred că ar trebui să ne gândim totuși la ceea ce se întâmplă în țara aceasta cu pensionarii, și vorbesc de pensionarii cu pensii foarte mici. Spun asta pentru că toți dintre noi, atunci când trecem pe la diverse stopuri, observăm că s-a schimbat puțin structura cerșetorilor. Dacă ați observat, nu mai sunt rromii aceia obișnuiți și copiii aceia cu picioare strâmbe, ci, de foarte multe ori, întâlnești oameni care au o alură ce-ți dau impresia că au fost cândva poate funcționari, poate învățători, poate nu știu ce fel de muritori, chiar lucrători sau muncitori agricoli. Deci, o parte din ei au ajuns să cerșească, altă parte din ei împrumută bani și nu-i mai dau înapoi, alții își vând tot ce au în casă. Nu mai e vorba de televizor. Au mai avut câte o brumă de tablouri, câte o mobilă mai bună. Își vând tot și rămân să doarmă într-un pat nenorocit, cu o saltea chiar de paie, poate.

S-a vorbit aici despre completarea pensiilor mici prin bunăvoința Legii nr.416/2001 a venitului minim garantat. Aș vrea să vă spun că nu este chiar așa. În primul rând, cei care ar putea beneficia de acest lucru trebuie să treacă prin niște furci caudine ale primăriei. În al doilea rând, să știți că majoritatea sunt bătrâni și bolnavi și nu pot presta cele 7 zile de muncă pe care le prevede legea, pentru că, altfel, primarul nu-i dă banii.

Nu mai spun că, din păcate pentru ei, au o anumită decență, care îi face să nu se ducă să se înscrie și să se înghesuie la primirea venitului minim garantat, unde se înghesuie știm noi cine.

Așa că ar fi momentul să găsim o soluție să aducem pensiile foarte mici, cele de 300 lei, 400 lei, la un nivel în care omul să poată trăi cu o oarecare decență, să poată să-și cumpere pâine, să poată să-și cumpere cartofi, să poată să-și cumpere un fruct, nu mai mult decât atât.

Eu sunt sincer și mă gândesc de foarte multe ori - și discutam și cu destui colegi de aici - oare cum trăiesc oamenii aceștia, oare cum se descurcă, cum își plătesc căldura, cum își plătesc alimentele de care au nevoie?

Haideți să ne gândim la ei. Eu știu că Guvernul are greutăți în a acorda bani. Ideea aceea de impozitare cu 16% s-a dovedit destul de nefericită și iată că, din acest punct de vedere, nu se mai poate avansa decât prin taxe, impozite sau prin neacordarea unor drepturi pentru cei care au muncit o viață întreagă și acum poate că nu au ce mânca.

Noi vom susține această inițiativă și sper ca și colegii din alte partide să se gândească, pentru că este, de fapt, un act social, nu este un act politic.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Domnul senator Tiberiu Aurelian Prodan, în nume propriu.

 
 

Domnul Tiberiu Aurelian Prodan:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Distins Senat,

Sigur, tot respectul față de inițiatori, față de domnul Chelaru, față de domnul Ungureanu și față de cei care au luat cuvântul.

Rețin ideea domnului senator Claudiu Tănăsescu că este momentul să ne gândim să facem ceva reparator pentru cei care au pensii mici, dar haideți să așezăm într-o ordine corectă.

Prima observație pe care vreau s-o fac - și îl rog pe domnul senator Funar, pe care îl respect în mod deosebit, să nu mi-o ia în nume de rău -, problemele acestea, pe care le discutăm, haideți să le discutăm ca amendamente și ca dezbatere, în comisia raportoare.

Mie îmi face o deosebită plăcere, la fel, colegilor din Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, să vă avem alături, în momentul dezbaterii. Discutând pe fond, ați fi văzut că este vorba de o inițiativă care are un alt subiect față de subiectul abordat de dumneavoastră.

Sunt de acord că pensiile sunt mici. Aici este vorba despre o pensie minim-garantată. Să se treacă, în trei luni de zile, de la pensia de 1.000.000 lei la pensia de 1.500.000 lei și de la 1.500.000 lei la 2.000.000 lei, în patru luni.

Făcând acest lucru, noi am face o egalizare de pensii. Cred că este a 70-a inițiativă legislativă pe care o avem în ultimele trei luni, pe problema pensiilor. Pensiile și legea pensiilor reprezintă calul de bătaie, care vine la Comisia pentru muncă, familie și protecție socială. Toată lumea vrea să arate că are inițiative legislative, că vine în sprijinul pensionarilor.

Dacă vreți să venim în sprijinul pensionarilor, stimați colegi, vă rog un singur lucru. La bugetul anului 2008, toți cei care suntem în această sală și cei din Camera Deputaților să nu venim cu câte 700 de amendamente la bugetul de stat și să hotărâm cât la sută din produsul intern brut dăm pentru mărirea fondului de pensii. Deci, bugetul pensiilor de asigurări sociale este unul. Dacă vreți să-l mărim, îl mărim, dăm o sumă convenabilă acolo și facem pensia minimă de 5 milioane, dar respectăm legea și spunem că ceea ce am analizat și am adoptat în ultima perioadă, adică, la o contribuție egală, o răsplată și o pensie egală, trebuie respectat.

Deci, eu nu spun că ceea ce afirmă domnul senator Chelaru nu este adevărat, că trebuie să mărim pensia, dar o să vină toți ceilalți pensionari și o să ne întrebe: "Celui care a avut 1.000.000 lei i-ați dat 1.500.000 lei, celui care a avut 1.500.000 lei îi dați 2.000.000, fără să muncească la fel ca mine și fără să contribuie la fel ca mine. Ce faceți? Nu mai respectați principiile Legii nr.19/2000?"

Deci, dacă este să considerăm că ajutorul social nu este suficient și trebuie să pornim de la o pensie minimă mai mare, o facem, dar nu prin felul acesta de inițiativă legislativă.

Eu v-aș ruga și vă invit pe dumneavoastră, pe domnul Funar, pe domnul Chelaru, pe oricine dorește, să facem o dezbatere, o prezentăm ministrului muncii, familiei și egalității de șanse, o prezentăm ministrului economiei și finanțelor și spunem așa: toți parlamentarii vor susține, cotă parte din produsul intern brut se duce și majorează fondul de pensii. Să asigurăm o pensie decentă, să nu mai venim cu idei, vezi, dragă Doamne, noi suntem cei care apărăm pensionarii. Toți apărăm pensionarii. Și dumneavoastră, domnule Tănăsescu, și eu, și distinșii colegi care sunt aici, în sală, toți dorim să aibă o pensie mai mare.

Haideți să hotărâm să mărim acest fond al bugetului de pensii. Îl mărim, dar această inițiativă legislativă, care mărește pensia fără să respecte principiul de bază al contributivității, nu poate fi adoptată acum. Deci, noi trebuie să găsim o altă formă și, împreună cu domnul Chelaru, am să port o discuție și o să avem o inițiativă, care să fie a Senatului, și o să vedem cum o facem. Asta este rugămintea mea.

Deci, vă rog să înțelegeți că nu putem să adoptăm în această formă.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Declar închise dezbaterile generale. (Domnul senator Gheorghe Funar solicită cuvântul.)

Imediat vă ofer cuvântul.

O invit pe doamna sau domnișoara secretar de stat, dacă dorește, după discuțiile care au avut loc în Senat, să mai spună câteva cuvinte, în numele Guvernului.

Vă rog!

 
 

Doamna Denisa-Oana Pătrașcu:

Au fost spuse elementele în care eu voiam să argumentez. Aș dori doar să menționez că pensiile de serviciu au un cadru legal diferit față de pensiile din sistemul public de pensii.

De asemenea, pensionarii pot primi, pe lângă pensie, și venit minim garantat, există ajutoare pentru încălzire în timpul iernii, pe care Guvernul le acordă.

Există câteva elemente specifice pentru persoanele cu venit minim.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Funar, drept la replică. Vă rog, într-o chestiune personală să fie.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Onorat Senat,

Chestiunea este personală și îi privește pe pensionari. Eu mai am până la pensie.

Permiteți-mi un drept la replică...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu... Atunci, nu ați solicitat drept la replică, ați solicitat o nouă intervenție pe proiectul de lege. Haideți să fim corecți unii cu alții.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte. Un drept la replică, pentru că mi-a fost rostit numele de două ori.

Îl apreciez în mod deosebit pe președintele Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială. Principiile și opiniile pe care le-a exprimat aici sunt adevărate, dar tot Domnia Sa ne spunea că s-a ajuns la vreo 80 de propuneri legislative și probabil că numărul va crește, din cauza faptului că problema nu a fost rezolvată.

Eu aș sugera să căutăm soluții să împăcăm ambele interese. Noi suntem prima Cameră sesizată, până se ajunge în Camera Deputaților, să se adopte legea, în varianta optimistă, ajungem în toamnă. Practic, legea se va aplica peste patru sau șase, sau nouă luni, deci în 2008 și atunci aș sugera ca, până luni, când vom da votul final, să insistăm mai mult asupra acestei propuneri legislative, probabil că împreună vom decide să o acceptăm.

Am îmbrățișat această propunere a domnului senator Prodan și, dacă agreează, vom veni în proiectul de buget pe 2008 și măcar în ultimul an de guvernare îi ajutăm pe pensionari să trăiască bine și vom stabili împreună un procent din bugetul anului 2008, care să fie alocat pensionarilor, astfel încât ministrul liberal al muncii să poată să rezolve problema.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Declar închise dezbaterile generale. Vă rog să reflectați asupra acestora până săptămâna viitoare, când vom da vot final pe raport și lege.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea art. 4 din Legea nr. 90/2003 privind vânzarea spațiilor comerciale aflate în proprietatea statului sau a unităților administrativ - teritoriale, destinate partidelor politice. (votul pe raport și votul pe lege se vor da într-o ședință viitoare)

La pct.19 în ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea art.4 din Legea nr.90/2003 privind vânzarea spațiilor comerciale aflate în proprietatea statului sau a unităților administrativ-teritoriale, destinate partidelor politice.

Raportul este întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Inițiator este un coleg deputat. Este prezent? Nu este prezent.

Ofer cuvântul domnului secretar al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, Valentin Dinescu, pentru a prezenta raportul.

 

Domnul Valentin Dinescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 8 mai 2007, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a luat în dezbatere propunerea legislativă și a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Este prezent la dezbateri, din partea Executivului, domnul secretar de stat Marin Pătuleanu.

Microfonul 10, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Marin Pătuleanu - secretar de stat în Ministerul Internelor și Reformei Administrative:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține această propunere legislativă, întrucât consiliile locale și, respectiv, consiliile județene au inițiativă și hotărăsc în toate problemele de interes local, acestor autorități revenindu-le, de altfel, inclusiv dreptul de a administra domeniile private ale unităților administrativ-teritoriale respective.

Mai mult, doresc să menționez că la Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, mai sunt încă două propuneri legislative, aflându-se deja la dezbatere în plen.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Cu același obiect?

 
 

Domnul Marin Pătuleanu:

Da.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

În situația aceasta, raportul fiind de respingere v-aș propune, dacă sunteți de acord, să dăm vot final, pentru că nu este susținută de colegii senatori, pentru a înainta Camerei Deputaților propunerea legislativă, să le ia în dezbatere pe toate.

Dacă nu doriți să interveniți la dezbateri generale, le declar închise, precizez că raportul întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări este negativ și îl supun votului dumneavoastră, deși legea are caracter de lege organică.

Vă rog să votați, stimați colegi, raportul negativ întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Sunt mai multe legi cu același obiect la Camera Deputaților. Cel puțin, să le ia în dezbatere pe toate o dată.

Raportul nu este adoptat, datorită cvorumului de ședință.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Vă rog să votați.

Rog colegii senatori prezenți să voteze.

Este un raport de respingere. (Pe tabela de vot este înscris: 12 voturi pentru, 22 împotrivă, 11 abțineri.)

Vom da vot final pe raport și pe lege săptămâna viitoare, întrucât colegii senatori, prin votul exprimat, au refuzat această propunere.

 
Dezbaterea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru organizarea referendumului național din data de 19 mai 2007 pentru demiterea Președintelui. (votul pe lege se va da într-o ședință viitoare).

La pct.20 în ordinea de zi avem înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.27/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru organizarea referendumului național din data de 19 mai 2007 pentru demiterea Președintelui României.

Comisia sesizată în fond este Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Din partea Executivului, participă la dezbateri, de asemenea, domnul secretar de stat Pătuleanu.

Aveți cuvântul pentru a susține proiectul de lege.

 

Domnul Marin Pătuleanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.27/2007, a fost modificată și completată Legea nr.3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, ținându-se cont de deficiențele constatate în procesul de aplicare a dispozițiilor acestui act normativ, precum și de lipsa reglementărilor în domeniul finanțării campaniei referendumului național pentru demiterea Președintelui României.

Vă rugăm să adoptați Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.27/2007.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Îl invit pe domnul secretar Dinescu să prezinte raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

 
 

Domnul Valentin Dinescu:

În ședința din 8 mai 2007, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, în unanimitate, a hotărât să adopte un raport de admitere.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale.

Nu sunt intervenții. Raportul este favorabil, legea are caracter de lege organică.

În ședința viitoare vom da vot final pe raport și lege.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea și completarea Legii gazelor nr. 351/2004. (votul pe raport și votul pe lege se vor da într-o ședință viitoare)

La pct.21 în ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii gazelor nr.351/2004.

Raport de respingere, întocmit de Comisia economică, industrii și servicii.

Îl invit pe domnul președinte Claudiu Tănăsescu la pupitru.

Din partea Guvernului... Vă rog să vă prezentați și să prezentați punctul de vedere al acestuia.

Microfonul 9.

 

Domnul Nicolae Opriș - președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei:

Domnule președinte, domnilor senatori,

Mă numesc Opriș, sunt președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei.

Propunem respingerea acestei propuneri legislative, întrucât actuala lege nu interzice transferul contra-cost al acestor active, însă un transfer necontrolat ar putea duce la creșteri inacceptabile ale prețului la final, încât toate aceste cheltuieli vor fi recunoscute în tarif, fiind o prevedere legală.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Îl invit pe domnul președinte Claudiu Tănăsescu, președintele Comisiei economice, industrii și servicii, să prezinte raportul.

 
 

Domnul Claudiu Tănăsescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport negativ, luând în considerare, în principal, argumentele aduse de Guvern în punctul său de vedere.

Aș menționa că propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar prima Cameră sesizată este Senatul.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Nu sunt intervenții.

Vot final pe raport și lege, în ședința de săptămâna viitoare, consacrată votului final. Vom stabili dacă este vorba de ședința de luni sau de ședința de miercuri.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea lit. a) a art. 58 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici. (votul pe raport și votul pe lege se vor da într-o ședință viitoare)

La pct. 22 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea lit. a) a art.58 din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici.

Raportul este întocmit de Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Dacă sunt prezenți inițiatorii, îi invit la pupitru. Dacă nu, îl invit pe domnul senator Aurel Gabriel Simionescu să prezinte raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială.

 

Domnul Aurel Gabriel Simionescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Este un raport de respingere. Este vorba de o lege organică, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Din partea Executivului, vă rog, microfonul 10.

 
 

Domnul Marin Pătuleanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative din următoarele considerente.

1. În art.12 din Legea nr.188 sunt enumerate ca funcții publice de conducere funcțiile de șef de serviciu și șef de birou.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Treceți peste următoarele nouă, concluzia, vă rog.

 
 

Domnul Marin Pătuleanu:

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți. Nu dorește nimeni.

Aceeași poziție o are și Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Vot pe raport și vot final pe lege, într-o ședință viitoare.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind înființarea satului Țepu de Jos prin reorganizarea comunei Țepu, județul Galați. (votul pe raport și votul pe lege se vor da într-o ședință viitoare)

Punctul 23 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind înființarea satului Țepu de Jos prin reorganizarea comunei Țepu, județul Galați.

Lege cu caracter organic.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, aveți cuvântul, domnule președinte Aurel Simionescu.

 

Domnul Aurel Gabriel Simionescu:

Domnule președinte,

De data aceasta, este un raport de admitere. Este o dorință a locuitorilor, care a fost manifestată inclusiv prin formele pe care legea le impune.

Senatul este Cameră decizională. Lege organică.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Din partea Executivului, cine participă?

Domnul secretar de stat Pătuleanu, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Marin Pătuleanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul susține adoptarea acestei propuneri legislative, întrucât nu implică cheltuieli materiale suplimentare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Dacă doriți să interveniți la dezbateri generale?

Sunt convins că toții colegii din grupurile parlamentare susțin înființarea acestui sat, așa cum au susținut în precedent pe comune și orașe.

Vot final pe raport și lege în ședința specială consacrată pe care o vom stabili împreună.

 
Dezbaterea Proiectului de lege privind schimbarea denumirii orașului Oțelul Roșu în Ohaba - Ferdinand, județul Caraș-Severin. (votul pe lege se va da într-o ședință viitoare).

Punctul 24 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind schimbarea denumirii orașului Oțelu Roșu în Ohaba - Ferdinand, județul Caraș-Severin.

Bănuiesc că este propunere legislativă.

Inițiatorii sunt prezenți? Dacă nu sunt prezenți, ofer cuvântul domnului secretar Simionescu să prezinte raportul Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

 

Domnul Aurel Gabriel Simionescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este un raport de admitere pe o lege organică în care Senatul este Cameră decizională.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Îl invit pe domnul secretar de stat Pătuleanu să prezinte punctul de vedere al Guvernului.

 
 

Domnul Marin Pătuleanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea unei asemenea propuneri legislatie, ținând seama de implicațiile deosebite care le-ar avea o asemenea lege asupra locuitorilor și asupra comunității respective.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale.

Domnul senator Valentin Dinescu, microfonul 1.

 
 

Domnul Valentin Dinescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În afară de argumentele pe care le-a adus Guvernul, mi-aș îngădui, în numele Grupului parlamentar al Partidului România Mare, care nu va vota această lege, să vă spun că expunerea de motive conține o mulțime de inexactități, ceea ce pe noi ne duce cu gândul la câteva orgolii personale, manifestate de unii membri ai consiliului local. Se spune în expunerea de motive că, în anul 1716, Banatul trece sub stăpânirea Imperiului Habsburgic, moment la care a existat doar localitatea Ohaba Bistra.

Apoi, mai există o localitate, Ferdinandsberg, deși, cred că este Ferdinandburg, atestate pe la anul 1942, ca, în final, după ce se vorbește de momentul Oțelu Roșu, nume legat nu de vreo realitate comunistă a vreme, ci de primele îndeletniciri monoindustriale ale locuitorilor acelui oraș, că populația orașului Oțelu Roșu dorește revenirea la vechea denumire, cea de Ohaba Ferdinand, denumire pe care Oțelu Roșu nu a avut-o niciodată.

Ba, mai mult, întâmplător, am primit o mulțime de petiții din partea unor locuitori ai orașului Oțelu Roșu, care sunt legați sentimental de o îndeletnicire colectivă, dacă vreți, repet, pe fondul unei activități monoindustriale și care cred că odată cu schimbarea orașului, cu precizarea implicațiilor pe care le-a adus reprezentantul Guvernului, se rupe ceva din ei.

De aceea, noi nu vom susține această inițiativă.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Declar închise dezbaterile generale.

Vot pe raport și vot pe lege, în ședința viitoare.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru declararea comunei Stoina oraș. (votul pe raport și votul pe lege se vor da într-o ședință viitoare)

Punctul 25 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru declararea comunei Stoina oraș.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, aveți cuvântul. (replică neinteligibilă din sală)

Vă rog să-l ascultăm totuși pe domnul secretar.

Dacă aveți mandat din partea colegilor deputați Manta Pantelimon, Marcel Romanescu, Stoica Ion, sunt de acord, mandat scris.

Aveți cuvântul, domnule secretar.

 

Domnul Aurel Gabriel Simionescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este un raport de admitere, în spiritul pe care comisia l-a avut din totdeauna de a sprijini astfel de demersuri.

Vreau să vă spun însă că este o propunere destul de veche, a stat destul de mult timp la noi, în Senat, au fost la locul faptei, ca să spunem așa, o serie dintre colegii noștri, inclusiv doamna senator Vedinaș, concluzia noastră, a tuturor, a fost că această zonă a țării, și Stoina, în special, au condiții pentru a se dezvolta și pentru ca în viitor să îndeplinească toate condițiile pentru a deveni o zonă urbană.

Deci, este un raport de admitere pe o lege organică, în care suntem Cameră decizională.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Punctul de vedere al Guvernului.

Imediat, vă dau cuvântul, domnule senator.

 
 

Domnul Marin Pătuleanu:

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative, întrucât din analiza fișei prin care se atestă respectarea principalilor indicatori cantitativ și calitativi minimali, stabiliți de Legea nr.351/2000, relevă faptul că nu sunt îndeplinite toate condițiile stabilite de acest act normativ.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Îl invit la microfon pe domnul senator Ilie Petrescu, senator PRM de Gorj.

 
 

Domnul Ilie Petrescu:

Domnule președinte de ședință,

Vreau să nu fiu de acord cu propunerea Guvernului. Aș vrea să fac o istorie a acestei localități care, astăzi, este obiect de discuție a unei propuneri legislative a unor colegi de-ai mei, deputați de Gorj. Deși, acolo, e un primar fost popă, sunt în relații mai apropiate, e de la Partidul Democrat.

Susțin această propunere legislativă în plenul Senatului, motivat de faptul că această zonă din județul Gorj are, din punct de vedere economic, posibilitatea s-o dezvoltăm.

Toate zonele aflate... Stejar, Dănciulești, Crușă, Scăpreni și zonele care sunt din localitatea Stoina ... fac un traseu de peste 80 km, domnule președinte de ședință și stimați colegi, fie la Judecătoria Tg.Jiu, fie la Cărbunești, fie la parchete, și pentru toate problemele din această zonă, oamenii nu pot să se deplaseze la Tg.Jiu.

Un alt aspect, pe care vreau să-l ridic în fața dumneavoastră, stimați colegi, această zonă este o zonă foarte săracă.

Cu această ocazie, putem să dăm putere economică acestei zone, prin aducerea de investiții și investitori în zona Stoina. Este o zonă petrolieră, este o zonă istorică și cred că, din punct de vedere calitativ, ce spuneți dumneavoastră, domnule secretar de stat, dați-mi voie să nu fiu de acord cu dumneavoastră. Cunoscând bine această unitate administrativă a județului meu, să votăm pentru susținerea acestei propuneri, pentru a dezvolta această zonă.

Mai mult de atât, domnule președinte, și cu aceasta închei cuvântul meu, vreau să spun că și alte localități din România, nu numai localitatea Stoina, au trecut prin plenul Senatului și al Camerei Deputaților ca unități administrative, fie de la comună la oraș, fie de la oraș la municipiu, și au fost votate.

Eu cred că, astăzi sau când vom da votul, toți parlamentarii PSD, PRM, UDMR, PNL, PNLD și PD vor vota pentru susținerea propunerii legislative.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu fiți atât de optimist.

 
 

Domnul Ilie Petrescu (din sală):

Am și echipă de fotbal, domnule președinte...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnul senator Ion Florescu, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Ion Florescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este adevărată că, la această dată, schimbarea rangului comunei, schimbarea regimului juridic nu întrunește chiar toți indicatorii, dar comuna Stoina este o localitate cu venituri care să-i permită dezvoltarea infrastructurii în ritmuri destul de alerte.

Mai mult decât atât, schimbarea regimului juridic al comunei Stoina ar însemna schimbarea în bine a soartei unui ținut numit Valea Amaradei, care cuprinde exact 11 localități ale județului Gorj.

Eu cred că trebuie să creăm forma pentru că sunt premise ca această formă să se umple de conținut, să se umple de fond într-un timp foarte scurt.

Aș mai face precizarea că localitatea Stoina se situează la 30 km de cel mai apropiat oraș, Cărbunești, direcția de nord, și la 70 de km de Craiova, pe direcția sud. Ar fi doar câteva motive pentru care eu și colegii mei din Grupul PSD din Senat vom susține și vom vota ca atare acest proiect de lege, lucru pe care rugăm să-l facă și ceilalți colegi din celelalte grupuri parlamentare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnul secretar al comisiei, pentru o precizare.

Declar închise dezbaterile generale.

 
 

Domnul Aurel Gabriel Simionescu:

Vroiam să fac precizarea că sub semnătura domnului Mircea Toader, secretar de stat, la vremea respectivă, în Ministerul Administrației și Internelor, s-a spus, citez numai ultima frază: "prin urmare, considerăm că se poate avea în vedere promovarea propunerii legislative prezentate". Este vorba de localitatea Stoina.

Deci, eu cred că trebuie să avem o continuitate și în decizia ministerială.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

Să nu facem alte comentarii.

Vot pe raport și vot pe lege, în ședința viitoare.

 
Dezbaterea Proiectului de lege pentru înființarea comunei Otelec, județul Timiș, prin reorganizarea comunei Uivar. (votul pe raport și votul pe lege se vor da într-o ședință viitoare)

Punctul 26 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru înființarea comunei Otelec, județul Timiș, prin reorganizarea comunei Uivar.

Inițiatorii sunt prezenți?

Îl invit pe domnul secretar Simionescu să prezinte raportul comisiei.

 

Domnul Aurel Gabriel Simionescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este un raport de admitere, respectând și voința cetățenilor din zona respectivă.

Aș vrea să observați că este o inițiativă promovată de colegi, practic, din toate partidele politice, inclusiv Partidul Social Democrat. În discuția pe care am avut-o cu domnul senator Sârbu, rezultă că susține un astfel de demers.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Punctul de vedere al Guvernului.

 
 

Domnul Marin Pătuleanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative, întrucât din documentația anexată în susținerea acestei propuneri nu rezultă că au fost îndeplinite condițiile prealabile prevăzute de Legea nr.215/2001, respectiv, consultarea populației prin referendum și nici că au fost îndeplinite condițiile prevăzute de Legea nr.351/2000, respectiv, adoptarea planurilor cadastrale.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Dacă nu sunt intervenții, vot final pe lege și vot final pe raport...

Vă rog, domnule senator.

 
 

Domnul Aurel Gabriel Simionescu:

Încă o dată, eu cred că domnul secretar de stat ar trebui să vină mai mult pe la comisii. Am spus acest lucru și la comisie, există planurile cadastrale, există toată documentația.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă rog să verificați până săptămâna viitoare când se va da votul final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Legii 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului. (votul pe raport și votul pe lege se vor da într-o ședință viitoare)

Punctul 27 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului. Respins de Camera Deputaților.

Inițiator este domnul senator Marius Marinescu. Microfonul 8, vă rog.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului este raportoare.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 

Domnul Marius Marinescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Aștept să se mai așeze și reprezentanții Guvernului, aici, să fie și dânșii...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Să nu așteptați prea mult și să vă treziți fără Guvern...

Vă rog, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Marius Marinescu:

Ar fi un lucru pozitiv...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

În această sală, am spus, fără Guvern...

 
 

Domnul Marius Marinescu:

Nu numai sala ar trebui să rămână fără acest Guvern...

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Consider că, pentru mai multă transparență, la ședințele de Guvern trebuie să participe și presa acreditată, cum presa acreditată poate să participe și la ședințele noastre. Văd că presa acreditată este la balcoane - și salut acest lucru - fiindcă Parlamentul este cea mai democratică instituție. La fel, și la comisiile de specialitate, presa acreditată participă. Și la CSM poate să participe presa acreditată.

De ce spun acest lucru? Fiindcă, de multe ori, Guvernul emite anumite ordonanțe de urgență care intră imediat în aplicare, își produc efectele și nimeni nu răspunde de ce s-a întâmplat.

Haideți să ne amintim că, în urmă cu puțin timp, Ordonanța de urgență nr.128/2006 prin care se scuteau 34 de societăți comerciale de aproximativ 8,300 miliarde de euro de impozite către bugetul de stat, a fost adoptată și a trecut prin aprobare tacită de Senatul României și este un lucru foarte grav.

Sunt multe ordonanțe de urgență care au trecut în acest fel și care au fost în dezavantajul interesului general. Să nu uităm că în 2005 au fost date multe ajutoare de stat și în 2006 Consiliul Concurenței a constatat că aproximativ 50 de ajutoare de stat au fost ilegale. Unul dintre aceste ajutoare de stat s-a dus și către Loteria Română.

Pentru a evita acest lucru, consider că presa acreditată trebuie să participe și la ședințele de guvern, fiindcă în ședințele de guvern se împarte banul public. Trebuie să ne gândim la următorul lucru: și noi, fiecare familie avem un buget și cum ar fi ca acest buget să fie administrat de domnul Călin Anton Popescu-Tăriceanu, fără să vedem noi ce se întâmplă cu bugetul familiei noastre. La nivel național este același lucru, bugetul Guvernului este, de fapt, bugetul celor 22 de milioane de cetățeni și trebuie, transparent, să vedem ce se întâmplă.

De aceea, vă rog să fiți de acord ca la aceste ședințe să participe presa acreditată, iar când sunt - știu eu - probleme cu caracter public, deci ședințe care nu pot avea caracter public, atunci primul ministru va stabili acest lucru.

Sunt de acord cu raportul favorabil al comisiei de specialitate.

Vă mulțumesc.

Din sală: Bravo Marius!

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Îl invit pe domnul secretar Aurel Simionescu să prezinte raportul Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului. Aveți cuvântul la microfonul 7.

 
 

Domnul Aurel Gabriel Simionescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Este un raport de admitere cu două amendamente. Practic, în comisie, inițiatorul a ținut cont de observațiile care s-au făcut de către Guvern, respectiv posibilitatea ca la ședințele de guvern prezența mass-media să fie permisă, cu excepția anumitor situații în care primul ministru apreciază că, prin natura temelor abordate, ședința nu poate avea un caracter public și din aceste considerente, repet, noi am aprobat un raport de admitere.

Este o lege organică, iar Senatul este Camera decizională.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Să ascultăm și punctul de vedere ale reprezentantului Guvernului.

 
 

Domnul Victor Giosan - secretar de stat la Secretariatul General al Guvernului:

Punctul de vedere al Guvernului este negativ și el se bazează pe mai multe aspecte.

În primul rând, în acest moment, România are un cadru legislativ coerent privind accesul la informații publice. El este format din Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională, prin Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informații publice, prin Decizia primului ministru nr. 379/2005 privind organizarea și funcționarea Cancelariei primului ministru.

Nu vreau să intru în detalii, dar toate aceste legi permit accesul cetățenilor și mass-media la procesul de luare a deciziei, la informarea prealabilă asupra conținutului actelor normative.

În al doilea rând, vreau să vă spun că este foarte greu, pe parcursul unei ședințe de guvern, să distingi ce anume părți dintr-un subiect sunt publice și presa poate să participe și în ce moment se poate intra într-un domeniu care ține de confidențialitate și de siguranța națională.

În al treilea rând, experiența țărilor din Uniunea Europeană și procedurile care există acum la nivelul țărilor membre ale Uniunii Europene ne arată că, în absolut imensa majoritate a cazurilor, ședințele Guvernului nu sunt publice.

Din toate aceste motive, rugămintea Guvernului este să nu fie acceptată această propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

La dezbateri generale, dacă doriți să interveniți? Deci de la Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, domnul senator Otilian Neagoe.

 
 

Domnul Otilian Neagoe:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Și în cadrul comisiei am expus un punct de vedere legat de nevoia de a fi mai multă transparență în cadrul instituțiilor. Până la urmă, astăzi, asistăm, în societatea românească, la o creștere a neîncrederii cetățenilor în instituțiile statului.

Cred că media ar putea să ne ajute pentru ca această neîncredere să se diminueze. Avem acest exemplu la Parlament, unde presa are un acces liber, neîngrădit. Ar fi timpul ca și la Guvern să existe o transparență de acest fel, să existe și la celelalte instituții ale statului. Ne-ar ajuta pe noi toți să fim mai aproape de cetățeni. De multe ori, acest spirit "al ușilor închise, unde nu poate pătrunde nimeni", dă naștere unor suspiciuni.

Sigur că suntem într-o democrație europeană de început și poate că este un caz special, un caz particular România, pentru că prea mult se vorbește despre corupție, prea mult se vorbește despre hoție, demnitarii statului sunt puși în situații dificile și cred că lucrul acesta ne-ar ajuta pe toți să dăm mai multă credibilitate instituțiilor.

Noi vom susține această inițiativă legislativă.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

De la Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal nu a solicitat nimeni, de la Grupul parlamentar al Partidului România Mare au solicitat doi colegi să ia cuvântul.

 
 

Doamna Verginia Vedinaș:

Eu am solicitat să intervin pe fond.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Pe fond, dorește să intervină doamna senator Vedinaș.

Din sală: Și noi am solicitat.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu puteți să vorbiți toți o dată, domnule senator. Ofer cuvântul imediat.

 
 

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să-mi exprim mai întâi satisfacția față de ceea ce a afirmat, la început, domnul senator Marinescu referitor la rolul Parlamentului "de instituție fundamentală a democrației". Sper să nu fie sancționat pentru această afirmație și știți dumneavoastră la ce mă refer.

În ceea ce privește susținerea pe fond a acestei inițiative legislative este mai mult decât justificată și m-am străduit să contribui, inclusiv prin amendamentul pe care l-am formulat împreună cu colegul Cârlan, asupra propunerii legislative.

Este necesar ca organul executiv sau în activitatea organului executiv să pătrundă acest principiu al transparenței, care este inerent oricărei democrații.

S-a afirmat, aici, că în România există cadrul coerent privind liberul acces la informațiile publice. M-a determinat să mă întreb ca o femeie de pe mahala "ce are una cu cealaltă?" și nu spun care este una și care este cealaltă.

Este evident că, aici, nu se pune problema. Dacă urmăm un asemenea raționament, înseamnă că nici la lucrările noastre nu are ce să caute presa, pentru că există cadrul legal pentru accesul la informațiile de interes public.

În al doilea rând, s-a argumentat de către reprezentantul Guvernului că "în imensa majoritate a cazurilor ședințele guvernelor nu sunt publice". Dar tot Guvernul ne spune, atunci când vine cu inițiative legislative, care sunt o excepție flagrantă de la realitățile din alte state, că noi suntem un caz particular.

Poate, tocmai pentru că suntem un asemenea caz particular, trebuie să ne asumăm și o asemenea inițiativă legislativă, mai ales că am păstrat în conținutul ei posibilitatea ministrului ca, în funcție de anumite situații, să poată să hotărască împreună cu ceilalți colegi faptul că presa, datorită specificității problemelor dezbătute, nu poate să aibă acces.

Pentru aceste considerente și grupul nostru parlamentar susține inițiativa legislativă.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat nu a solicitat cuvântul.

De la Grupul parlamentar al partidului Conservator, doamna senator Rodica Stănoiu, la microfonul 3, vă rog.

 
 

Doamna Rodica Mihaela Stănoiu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sigur și grupul nostru parlamentar susține inițiativa.

Dați-mi voie, însă, să fac câteva precizări.

Ședințele Parlamentului sunt publice. Cât din activitatea Parlamentului, din activitatea reală a Parlamentului este oglindită în presă?

Aș vrea să reflectăm și la acest lucru, pentru că a venit momentul, dacă facem o asemenea inițiativă, să gândim rotund toată chestiunea.

Ședințele Guvernului, sunt de acord, să fie publice. Țin să precizez, însă, că la Guvern nu există bufet, nu există cafele, nu există pauze și că trebuie stat acolo ca să aflăm ce se discută și să reflectăm activitatea.

Spun aceste lucruri susținând inițiativa, dar atrăgând și atenția că, poate și media începe să-și formeze din ce în ce mai mult jurnaliști acreditați pe instituțiile respective, interesați de activitatea instituțiilor respective și oglindirea acestor activități să fie pe măsură.

Deci prin această precizare am vrut să spun că sunt întrutotul de acord cu inițiativa, că este nevoie de transparență, că este bine venită, dar este nevoie și de partea cealaltă, să gândească, poate, mai mult asupra unor aspecte care poate interesează agenda cetățeanului și mai puțin intrigile de culise și folosirea parlamentarilor și membrilor Guvernului ca surse de informații pentru alte probleme.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

De la Grupul parlamentar al UDMR, domnule senator Frunda, vă ofer cuvântul, la microfonul 2, vă rog.

 
 

Domnul Frunda György:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vreau, sincer, să-l felicit pe inițiator, pentru un singur lucru: vreau ca România să fie singura țară din Europa care deschide ședințele Guvernului pentru public. Prin aceasta, paralizăm complet munca Guvernului și întărim corupția.

Dați-mi voie să ne gândim la câteva exemple.

Ministerul Internelor și Reformei Administrative gândește un plan de prevenire a infracționalității. Are elemente că în anumite zone ale țării se comit infracțiuni de o organizație de crimă organizată. La ședința respectivă, în care își dă avizul Ministerul Justiției, își dă avizul Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, pentru că o parte dintre funcționarii publici sunt părți în organizația respectivă, participă presa, care scrie despre acest lucru. Cine este beneficiarul informației și poate evita capcana poliției? Infractorii. Pe cine am ajutat? Publicul, care va putea citi despre discuțiile contradictorii dintre miniștri, prim-ministru și anumiți miniștri, dintre secretari de stat sau infractorii, membri ai infracționalității organizate.

Un alt exemplu, Ministerul Afacerilor Externe va propune o strategie a Guvernului României pentru participarea și luarea unei poziții în interes național la ședința Comisiei Europene. Interesul național va fi rezultatul discuțiilor pe care Ministerul Afacerilor Externe le va avea cu diferiți parteneri, dar și în Comisia Europeană sunt diferiți poli de interese, care încearcă să negocieze anumite lucruri. Dacă presa va putea publica aceste discuții, înaintea deciziei finale, și înaintea dialogului cu partenerii Guvernului României, vom servi prin aceasta interesul național sau interesul altora? Informația va putea fi folosită împotriva intereselor României sau nu?

Un al treilea exemplu, Ministerul Justiției, care este foarte activ - nu-i așa, de ani de zile - gândește pe baza elementelor pe care le are, a numerelor de dosare care sunt înregistrate, pe baza soluțiilor instanțelor, o strategie nouă de luptă împotriva corupției, mai eficientă, cu elemente noi. Divulgarea acestor elemente este un element care să ajute instanțele - începând de la Parchet până la instanțe - să lupte eficient împotriva corupției sau va fi un element să-i ajute pe cei corupți?

Un alt exemplu, Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse - să nu vorbim numai de corupție - are o strategie pentru recalcularea pensiilor. Știți că, de la 1 ianuarie 2008, va trebui acordată pensia pentru văduvi. Poate că acest calcul să fie stabilit în mod obiectiv, să se facă anumite calcule sau informația respectivă va putea fi folosită de anumite grupuri de interese pentru a crea o presiune nu numai asupra Guvernului, dar asupra Parlamentului, printr-un lobby împotrivă sau pentru aceste elemente.

Și, în sfârșit, dar nu în ultimul rând, să ne gândim la serviciile secrete, serviciile de informații. Guvernul ia anumite hotărâri privind sediile acestor servicii de informații, privind fondurile pe care le alocă, fac o paranteză, știți că vrem să modificăm legea serviciilor secrete și să o aducem la un numitor comun cu Recomandarea nr. 1402/1999 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, ca aceste servicii să nu aibă alte surse financiare decât sursele bugetare.

A face publice sursele bugetare ale serviciilor interne, care se discută în Guvern, sediile acestora, numărul de personal, atribuțiile, domeniile în care trebuie să activeze, a arăta care sunt punctele nevralgice, care sunt legăturile, drumurile drogurilor prin România, legăturile celor implicați în fapte care aduc atingere securității naționale, oare toate aceste informații făcute publice servesc interesul național? Servesc lupta împotriva corupției sau, dimpotrivă, fac mai slab Guvernul și realizarea interesului național, fac mai slabă lupta împotriva corupției.

De aceea, doamnelor și domnilor senatori, când discutăm de asemenea probleme foarte importante, cred că trebuie să evităm capcana, dintotdeauna, că Opoziția va fi pentru toate proiectele de lege care slăbesc puterile Guvernului, iar Guvernul va încerca să-și apere puterile. Cred că este nevoie de rațiune și să vedem, Guvernul, dintotdeauna al României, de ce are nevoie? De ședințe care să fie transparente, în conformitate cu legile actuale, care permit o foarte largă informare a publicului, a cetățeanului, a străinului, despre ordinea de zi a Guvernului, despre hotărârile Guvernului care se fac publice, despre discuțiile din Guvern, despre conferințele de presă care le țin. Deci, este o sursă foarte, foarte largă de informații și suficientă pentru a fi informați. Sau este bine să trecem de acest prag și să facem publice anumite informații care, peste tot în lume, sunt informații interne, confidențiale ale fiecărui Guvern, pentru a-și putea construi o strategie pe care, pe urmă, o prezintă în fața Parlamentului.

Cu totul alta este situația Parlamentului. Parlamentul trebuie să aibă ședințe tot timpul publice, nu numai pentru că așa este scris în Constituție, ci pentru că acesta este unul din elementele fundamentale ale democrației și statului de drept, dar să nu uităm că ședințele comisiilor de specialitate ale Parlamentului, nu sunt publice întotdeauna.

Atunci când se discută, de exemplu, problema serviciilor secrete, probleme internaționale, probleme de fonduri, putem să avem ședințe secrete, tocmai pentru apărarea interesului național.

De aceea, domnule președinte de ședință, doamnelor și domnilor senatori, Grupul senatorial al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România va vota împotriva acestui proiect de lege, nu dintr-un interes de grup, ci pentru că noi considerăm că acesta este interesul României.

Vă mulțumesc că m-ați ascultat.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Domnul senator Nicolae-Vlad Popa, senator independent. Aveți cuvântul, vă rog, microfonul 2.

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule președinte,

În profesie avem o vorbă, "Cine vorbește mult, nu are dreptate", contrazic tot ce a spus domnul senator Gyorgy Frunda, prin enunțul din amendamentul doamnei profesor. Premierul, în situația în care discuțiile nu pot fi făcute publice, poate să hotărască ședință secretă, fără nici un fel de problemă. Deci, nu există nici un fel de interdicție, tocmai premierul va hotărî. De ce ne temem, ne temem că presa nu trebuie să se mai informeze din surse și va avea acces liber? Noi am făcut un pas foarte important în această reformă instituțională, voturile noastre sunt publice, se publică pe internet. Am făcut un pas important pentru faptul că ședințele sunt publice, votul este public și atunci de ce să ne temem, de ce să ne fie frică? Vă pot da "n" exemple de faptul că se vând bunurile Regiei Patrimoniului de Stat, că se hotărăște de unde se taie, ce pădure, din ce județ, cât anume, se hotărăște gradul de îndatorare a acestei populații care plătește impozit... Să fim deci, foarte serioși pentru că sunt foarte multe lucruri care ne interesează pe toți și nu avem interesul să citim numai comunicate, să mergem numai pe surse și să ascultăm ceea ce se poate interpreta dintr-o anumită declarație.

Dacă există această posibilitate, în situațiile speciale, de siguranță, etc., luptă contra infracționalității etc., sigur, se poate stabili că ședința este secretă, dar, încă o dată spun, e un pas, este o reformă și nu trebuie să ne opunem acestei reforme.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, doriți să mai interveniți?

Domnul senator Mario - Ovidiu Oprea, aveți cuvântul.

Microfonul 2, vă rog.

 
 

Domnul Mario-Ovidiu Oprea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte și stimați colegi,

S-au spus foarte multe argumente pentru susținerea acestei propuneri legislative, dar noi susținem argumentele care s-au pronunțat împotriva acestei propuneri legislative, mă refer la Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal. Suntem pentru transparență, bineînțeles, în actul decizional, dar facem diferența între partea deliberativă și partea executivă a aparatului politic, considerând că anumite decizii care se iau în cadrul părții executive, într-un anumit stadiu, trebuie păstrate, totuși, în zona mai puțin publică, însă cred că, fără să încerc să-l supăr pe colegul nostru, această propunere legislativă este făcută mai mult pentru a se vorbi în presă despre ea, având șanse destul de mici de a fi trecută. Este o lege organică și deja sunt foarte mulți care s-au pronunțat împotriva ei. În felul acesta am putea continua și am putea solicita ca și ședințele CSAT-ului să fie publice și cred că am ajunge într-o situație dificilă.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Domnul senator Gheorghe Funar, întrebări pentru inițiator sau nu știu pentru cine doriți.

Aveți cuvântul, vă rog.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Onorat Senat,

Am trei întrebări pentru inițiator și reprezentantul Guvernului, la una, răspunsul l-a dat parțial, prin intervenția sa, domnul senator Gyorgy Frunda.

În care dintre țările membre ale Uniunii Europene și, respectiv altele, din afara Uniunii Europene, de pildă Statele Unite, Rusia, Israel, China, ședințele de Guvern se desfășoară cu prezența presei sau fără prezența presei?

O a doua întrebare: dacă presa nu are acces la ședințele Guvernelor din țările europene și cele pe care le-am menționat, se dau presei sau altor interesați stenogramele cu ședințele de Guvern?

Și, a treia întrebare: în ipoteza în care s-ar materializa inițiativa dumneavoastră, își mai are rostul o conferință de presă a primului-ministru sau își mai are sensul postul de purtător de cuvânt al Guvernului sau cetățenii iau - dar nu știu din care ziar sau de la care post de radio sau televiziune - punctul de vedere al Guvernului?

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, domnul senator Marius Marinescu.

 
 

Domnul Marius Marinescu:

Cred că răspunsul acesta ni l-a dat Uniunea Europeană, ni l-a dat Institutul de Transparență Internațională când ne-a spus că România este cea mai coruptă țară din punctul de vedere al indicelui de percepție al Guvernului, din cauza Guvernului, bineînțeles, din cauza lipsei de transparență s-a ajuns la această situație.

Să nu uităm că în perioade tulburi, în perioade de bucurie, de sărbători sau chiar în perioada aceasta - până la urmă cu bucurie, a referendumului - și în iunie o să vedem foarte multe ordonanțe de urgență și foarte multe hotărâri de Guvern, date în dezavantajul cetățeanului.

Eu consider că este necesară această transparență și vreau să vă spun că nicăieri, în nici un Guvern din statele Uniunii Europene, nu se împarte bugetul de stat, cum se împarte în Guvernul României, prin aceste ajutoare de stat, considerate în foarte multe cazuri ilegale sau anumite ordonanțe, cum am mai spus.

Nu vreau să mă mai repet. Având în vedere că suntem la începutul unei democrații, este nevoie ca să fie transparență în ședințele de Guvern.

Nu trebuie să ascundă absolut nimic Guvernul, trebuie toată lumea să știe cum se împarte banul public. Până se va modifica Constituția, cred că este necesar ca ședințele de Guvern să fie transparente, singura excepție este cea menționată de mine și de comisia de specialitate, atunci când sunt ședințe care au ca temă siguranța națională.

Eu înțeleg că deranjează foarte multă lume și am văzut, și Grupul parlamentar UDMR a fost deranjat, și domnul Verestoy Attila, prin reprezentantul dânsului, că dânsul este lider de grup

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să răspundeți la întrebările adresate de domnul senator Gheorghe Funar.

 
 

Domnul Marius Marinescu:

... și Guvernul a fost deranjat foarte tare și am văzut un coleg de-al nostru care a venit aici să țină partea Guvernului, dar știți că este o expresie în popor, "cine împarte, parte-și face" și, se vede că se aplică foarte bine guvernanților.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, reprezentantul Guvernului, aveți cuvântul.

Vă rog să vă referiți strict la discuții și la întrebările formulate în plenul Senatului.

 
 

Domnul Victor Giosan:

Domnule președinte,

Am în față o situație din zece țări europene. Este vorba de Franța, Belgia, Spania, Italia, Portugalia, Polonia, Ungaria, Slovacia, Germania și Letonia.

Din acestea nouă, au ședințe secrete sau confidențiale, singura excepție o reprezintă Letonia și pentru că cunosc cazul leton, am participat la o astfel de ședință. Aș vrea să vă spun că această propunere legislativă este, pe fond, inutilă pentru că în cazul unei ședințe publice, cum am văzut în Letonia și cum doriți dumneavoastră în România, ședința respectivă va fi extrem de rigidă și va fi numai o ședință de aprobare a unor acte normative asupra cărora s-a căzut de acord.

Deci, va dispărea ceea ce dumneavoastră, am înțeles din intervenții, că sperați să aflați, adică intimități din cadrul dezbaterilor din cadrul Guvernului, datorită faptului că este publică. În Letonia, ce se întâmplă, ședința este foarte scurtă, durează o oră, se aprobă toate actele normative, dar în prealabil cu o zi, există o ședință informală a Guvernului, care este tot un Guvern de coaliție, unde se pun de acord, unde se discută chestiunile de substanță și care, evident că este confidențială.

Un ultim lucru vreau să mai spun, cred că ceea ce este important, nu este să știm cum se dezbate în Guvern, ci să știm cum se fundamentează actele normative și deciziile. De aceea, Guvernul a avut o serie de inițiative, una din ele a trecut și prin Senat, este acum la Cameră, privitor la o îmbunătățire a modului de fundamentare a analizelor de impact, astfel încât acestea să fie mult mai bine pregătite, să fie publice și toată lumea să știe despre ce este vorba.

De aceea, încă o dată vreau să subliniez că o astfel de inițiativă este inutilă pentru că, în fond, ceea ce va afla presa în ședințele de Guvern, vor fi decizii deja luate.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Vot final pe raport, vot final pe lege, săptămâna viitoare.

 
 

Domnul Marius Marinescu:

Vă rog să-mi dați cuvântul! Conform Regulamentului, am dreptul să intervin.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

V-am oferit cuvântul de două ori, nu vă supărați.

Nu, nu, nu, și, după același Regulament al Senatului și reprezentantul Guvernului are dreptul să intervină oricând.

V-am oferit cuvântul a doua oară, v-ați referit nu la cele trei întrebări, ci la alte chestiuni pe care eu nu le comentez. Nu sunt pus decât să încerc să ordonez ședința.

Vot pe raport și vot pe lege, săptămâna viitoare.

 
Dezbaterea Proiectului de lege pentru abrogarea alineatului (3) al articolului 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. (votul pe lege se va da într-o ședință viitoare).

La punctul 28 din ordinea de zi - pentru că nu avem doar o lege, avem multe în dezbatere - avem Proiectul de lege pentru abrogarea alineatului (3) al articolului 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.

Raportoare este Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Din partea Guvernului, cine participă?

Doamna secretar de stat Katalin Kibedi, aveți cuvântul.

 

Doamna Katalin Kibedi - secretar de stat în Ministerul Justiției:

Mulțumesc, domnule președinte.

Distins Senat,

Având în vedere că Decizia Curții Constituționale este extrem de limpede prin a declara neconstituțională prevederea potrivit căreia, în Legea contenciosului administrativ, citarea părților se realizează prin publicitate, raportul care propune abrogarea acestui articol este soluția juridică corectă. De aceea, susținem acest punct de vedere.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Îl invit pe domnul senator Valentin Dinescu să prezinte raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări,

 
 

Domnul Valentin Dinescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Pe considerentele enunțate de reprezentantul Ministerului Justiției și în temeiul deciziei Curții Constituționale, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a adoptat un raport de admitere.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Legea are caracter de lege organică. Senatul este Cameră decizională.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale ? Mulțumesc.

Vot final săptămâna viitoare.

 
Dezbaterea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției. (votul pe raport și votul pe lege se vor da într-o ședință viitoare)

Punctul 29 - Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, de asemenea, raportoare.

Îl invit pe domnul secretar să prezinte raportul.

 

Domnul Valentin Dinescu:

Mulțumesc.

Având în vedere că, de curând, a fost adoptat Proiectul de lege privind înființarea Agenției Naționale de Integritate, considerăm că acest proiect rămâne fără obiect și de aceea vă propunem un raport de respingere.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Doamna secretar de stat Kibedi.

 
 

Doamna Katalin Kibedi:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Punctul de vedere al Guvernului este identic cu concluziile raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale? Nu sunt intervenții.

Vot final săptămâna viitoare.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea art. 9 al Titlului XI, Renta viageră agricolă, din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente. (votul pe lege se va da într-o ședință viitoare).

Punctul 30 pe ordinea de zi - Propunerea legislativă pentru modificarea art. 9 al Titlului XI, Renta viageră agricolă, din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente.

Sunt prezenți inițiatorii, doi colegi deputați? Nu sunt prezenți.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a fost sesizată pe fond.

Vă rog, punctul de vedere, domnul senator.

 

Domnul Valentin Dinescu:

Propunerea legislativă urmărește creșterea vârstei minime la 62 de ani și a suprafeței de teren de la 10 la 20 de hectare, care înstrăinează prin acte între vii sau arendează terenurile agricole, după care Oficiul Național de Rentă Viageră Agricolă eliberează carnetul de rentier agricol.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități au transmis avize negative.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice și comisia vă propune să adoptăm un raport de admitere, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Din partea Executivului, participă la dezbateri domnul președinte Daniel Drăgan. Microfonul nr.9.

Aveți cuvântul!

 
 

Domnul Daniel Drăgan - președinte al Agenției Domeniilor Statului:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative, întrucât expertiza agricolă a demonstrat că o suprafață de teren este în măsură să asigure cuantumul reprezentând minimum pe economie pentru o persoană. În această situație, persoanele care dețin o suprafață de 20 de hectare îndeplinesc deja condiția minimă pentru alcătuirea unei ferme cu caracter comercial, nefiind necesară constituirea rentei viagere în acest caz.

În plus, renta viageră agricolă a fost concepută în ideea comasării suprafețelor mici de teren, nicidecum în ideea de a constitui un posibil ajutor social.

Deci poziția Guvernului este de a nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Dacă doriți să interveniți?

Vot final pe raport și lege săptămâna viitoare.

Iertați-mă. Vă rog, aveți cuvântul, domnule senator.

Microfonul nr.1.

 
 

Domnul Petru Stan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Partidul România Mare nu susține această inițiativă legislativă, fiindcă, în România, mărimea medie a unei gospodării țărănești este de 1,7 hectare. Noi avem 4 milioane și ceva de gospodării țărănești pe care trebuie să le comasăm și în nici un caz să umblăm la suprafețe de 20 de hectare. Păi, vă dați seama ce înseamnă să aibă cineva 20 de hectare de teren să-l vândă ? Ei iau o valoare imensă pe acest teren, ia dobândă după bani, pe urmă, și mai primesc și rentă viageră. Chiar și cu dobânda...

Dar ce vreau să susțin este că Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Guvernul trebuie să modifice totuși acest proiect de lege, fiindcă - am observat în teritoriu - se vinde teren de la bunic la nepot. Este caz frecvent. Chiar am văzut, practic, acest lucru. Deci trebuie să vedem dacă această lege nu duce la comasarea terenului, atunci să n-o aplicăm, fiindcă, în aceste condiții, noi pierdem bani de la bugetul de stat și acești bani nu sunt, apoi, folosiți în ajutorul statului.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule senator.

Dacă mai sunt intervenții ?

Declar închise dezbaterile generale la acest proiect de lege.

Vot final pe raport și lege săptămâna viitoare.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea și completarea art. 101 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic. (votul pe raport și votul pe lege se vor da într-o ședință viitoare)

Punctul 31 - Propunerea legislativă privind modificarea și completarea art. 101 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.

Raport negativ - Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport și Comisia pentru sănătate publică, raport comun.

Domnule vicepreședinte Ivan Cismaru, vă rog, de la microfonul nr.3, să ne spuneți două-trei cuvinte. Bănuiesc că susțineți raportul.

 

Domnul Ivan Cismaru:

Da, domnule președinte.

Raportul este de respingere. Mai mult decât atât, doamna Olguța Vasilescu, unul dintre inițiatori, s-a prezentat la ședință și a spus că nu mai susține propunerea respectivă.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Din partea Executivului, domnul secretar de stat Ervin-Zoltan Szekely. Vă ofer cuvântul.

 
 

Domnul Ervin-Zoltan Szekely - secretar de stat în Ministerul Sănătății Publice:

Mulțumesc, domnule președinte.

În principiu, noi nu suntem împotriva acestei inițiative legislative. Considerăm că activitatea didactică de...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule secretar de stat, la toate celelalte, când era raport favorabil din partea comisiilor, concluziile erau contra, acum, când Parlamentul spune împotrivă, dumneavoastră spuneți că sunteți de acord cu ea.

 
 

Domnul Ervin-Zoltan Szekely:

Acesta este punctul de vedere al Guvernului. Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnul senator Gheorghe Funar.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori,

Aproape pe toți ne-a surprins plăcut punctul de vedere al Guvernului, care susține propunerea legislativă, pentru că, între timp, din câte cunosc, Guvernul, prin ordonanță, a rezolvat această problemă.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, domnule secretar de stat.

 
 

Domnul Ervin-Zoltan Szekely:

A încercat să rezolve, nu a rezolvat pentru că Curtea Constituțională a constatat că procedura prin care a fost adoptată Ordonanța de urgență a Guvernului nr.104/2006 a fost neconstituțională, așa că nu a intrat în vigoare. Nu ar fi rămas fără obiectiv inițiativa.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

Declar închise dezbaterile generale.

Vot final dăm săptămâna viitoare.

Vom stabili împreună luni dacă va exista o convocare pentru vot pe legi organice, dacă nu, va trebui să discutăm la nivelul grupurilor parlamentare ca, în ședința de miercuri, la o anumită oră, știu eu, la ora prânzului, 12,00, sau la cât vom aprecia împreună, să dăm vot final pe legile organice.

Dați-mi voie să declar închisă ședința Senatului de astăzi și să vă doresc succes în activitatea din teritoriu.

Ordinea de zi a fost epuizată. Vă mulțumim pentru colaborare.

 
 

Ședința s-a încheiat la ora 12,05.

 
   

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania tuesday, 20 april 2021, 17:42
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro