Plen
Sittings of the Senate of May 24, 2007
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.78/04-06-2006

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
12-04-2021
07-04-2021
06-04-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2007 > 24-05-2007 Printable version

Sittings of the Senate of May 24, 2007

23. Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Legii 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului. (votul pe raport și votul pe lege se vor da într-o ședință viitoare)
 
see bill no. L211/2007

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

................................................

Punctul 27 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului. Respins de Camera Deputaților.

Inițiator este domnul senator Marius Marinescu. Microfonul 8, vă rog.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului este raportoare.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Domnul Marius Marinescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Aștept să se mai așeze și reprezentanții Guvernului, aici, să fie și dânșii...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Să nu așteptați prea mult și să vă treziți fără Guvern...

Vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Marius Marinescu:

Ar fi un lucru pozitiv...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

În această sală, am spus, fără Guvern...

Domnul Marius Marinescu:

Nu numai sala ar trebui să rămână fără acest Guvern...

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Consider că, pentru mai multă transparență, la ședințele de Guvern trebuie să participe și presa acreditată, cum presa acreditată poate să participe și la ședințele noastre. Văd că presa acreditată este la balcoane - și salut acest lucru - fiindcă Parlamentul este cea mai democratică instituție. La fel, și la comisiile de specialitate, presa acreditată participă. Și la CSM poate să participe presa acreditată.

De ce spun acest lucru? Fiindcă, de multe ori, Guvernul emite anumite ordonanțe de urgență care intră imediat în aplicare, își produc efectele și nimeni nu răspunde de ce s-a întâmplat.

Haideți să ne amintim că, în urmă cu puțin timp, Ordonanța de urgență nr.128/2006 prin care se scuteau 34 de societăți comerciale de aproximativ 8,300 miliarde de euro de impozite către bugetul de stat, a fost adoptată și a trecut prin aprobare tacită de Senatul României și este un lucru foarte grav.

Sunt multe ordonanțe de urgență care au trecut în acest fel și care au fost în dezavantajul interesului general. Să nu uităm că în 2005 au fost date multe ajutoare de stat și în 2006 Consiliul Concurenței a constatat că aproximativ 50 de ajutoare de stat au fost ilegale. Unul dintre aceste ajutoare de stat s-a dus și către Loteria Română.

Pentru a evita acest lucru, consider că presa acreditată trebuie să participe și la ședințele de guvern, fiindcă în ședințele de guvern se împarte banul public. Trebuie să ne gândim la următorul lucru: și noi, fiecare familie avem un buget și cum ar fi ca acest buget să fie administrat de domnul Călin Anton Popescu-Tăriceanu, fără să vedem noi ce se întâmplă cu bugetul familiei noastre. La nivel național este același lucru, bugetul Guvernului este, de fapt, bugetul celor 22 de milioane de cetățeni și trebuie, transparent, să vedem ce se întâmplă.

De aceea, vă rog să fiți de acord ca la aceste ședințe să participe presa acreditată, iar când sunt - știu eu - probleme cu caracter public, deci ședințe care nu pot avea caracter public, atunci primul ministru va stabili acest lucru.

Sunt de acord cu raportul favorabil al comisiei de specialitate.

Vă mulțumesc.

Din sală: Bravo Marius!

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Îl invit pe domnul secretar Aurel Simionescu să prezinte raportul Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului. Aveți cuvântul la microfonul 7.

Domnul Aurel Gabriel Simionescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Este un raport de admitere cu două amendamente. Practic, în comisie, inițiatorul a ținut cont de observațiile care s-au făcut de către Guvern, respectiv posibilitatea ca la ședințele de guvern prezența mass-media să fie permisă, cu excepția anumitor situații în care primul ministru apreciază că, prin natura temelor abordate, ședința nu poate avea un caracter public și din aceste considerente, repet, noi am aprobat un raport de admitere.

Este o lege organică, iar Senatul este Camera decizională.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Să ascultăm și punctul de vedere ale reprezentantului Guvernului.

Domnul Victor Giosan - secretar de stat la Secretariatul General al Guvernului:

Punctul de vedere al Guvernului este negativ și el se bazează pe mai multe aspecte.

În primul rând, în acest moment, România are un cadru legislativ coerent privind accesul la informații publice. El este format din Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională, prin Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informații publice, prin Decizia primului ministru nr. 379/2005 privind organizarea și funcționarea Cancelariei primului ministru.

Nu vreau să intru în detalii, dar toate aceste legi permit accesul cetățenilor și mass-media la procesul de luare a deciziei, la informarea prealabilă asupra conținutului actelor normative.

În al doilea rând, vreau să vă spun că este foarte greu, pe parcursul unei ședințe de guvern, să distingi ce anume părți dintr-un subiect sunt publice și presa poate să participe și în ce moment se poate intra într-un domeniu care ține de confidențialitate și de siguranța națională.

În al treilea rând, experiența țărilor din Uniunea Europeană și procedurile care există acum la nivelul țărilor membre ale Uniunii Europene ne arată că, în absolut imensa majoritate a cazurilor, ședințele Guvernului nu sunt publice.

Din toate aceste motive, rugămintea Guvernului este să nu fie acceptată această propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

La dezbateri generale, dacă doriți să interveniți? Deci de la Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, domnul senator Otilian Neagoe.

Domnul Otilian Neagoe:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Și în cadrul comisiei am expus un punct de vedere legat de nevoia de a fi mai multă transparență în cadrul instituțiilor. Până la urmă, astăzi, asistăm, în societatea românească, la o creștere a neîncrederii cetățenilor în instituțiile statului.

Cred că media ar putea să ne ajute pentru ca această neîncredere să se diminueze. Avem acest exemplu la Parlament, unde presa are un acces liber, neîngrădit. Ar fi timpul ca și la Guvern să existe o transparență de acest fel, să existe și la celelalte instituții ale statului. Ne-ar ajuta pe noi toți să fim mai aproape de cetățeni. De multe ori, acest spirit "al ușilor închise, unde nu poate pătrunde nimeni", dă naștere unor suspiciuni.

Sigur că suntem într-o democrație europeană de început și poate că este un caz special, un caz particular România, pentru că prea mult se vorbește despre corupție, prea mult se vorbește despre hoție, demnitarii statului sunt puși în situații dificile și cred că lucrul acesta ne-ar ajuta pe toți să dăm mai multă credibilitate instituțiilor.

Noi vom susține această inițiativă legislativă.

Mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

De la Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal nu a solicitat nimeni, de la Grupul parlamentar al Partidului România Mare au solicitat doi colegi să ia cuvântul.

Doamna Verginia Vedinaș:

Eu am solicitat să intervin pe fond.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Pe fond, dorește să intervină doamna senator Vedinaș.

Din sală: Și noi am solicitat.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu puteți să vorbiți toți o dată, domnule senator. Ofer cuvântul imediat.

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să-mi exprim mai întâi satisfacția față de ceea ce a afirmat, la început, domnul senator Marinescu referitor la rolul Parlamentului "de instituție fundamentală a democrației". Sper să nu fie sancționat pentru această afirmație și știți dumneavoastră la ce mă refer.

În ceea ce privește susținerea pe fond a acestei inițiative legislative este mai mult decât justificată și m-am străduit să contribui, inclusiv prin amendamentul pe care l-am formulat împreună cu colegul Cârlan, asupra propunerii legislative.

Este necesar ca organul executiv sau în activitatea organului executiv să pătrundă acest principiu al transparenței, care este inerent oricărei democrații.

S-a afirmat, aici, că în România există cadrul coerent privind liberul acces la informațiile publice. M-a determinat să mă întreb ca o femeie de pe mahala "ce are una cu cealaltă?" și nu spun care este una și care este cealaltă.

Este evident că, aici, nu se pune problema. Dacă urmăm un asemenea raționament, înseamnă că nici la lucrările noastre nu are ce să caute presa, pentru că există cadrul legal pentru accesul la informațiile de interes public.

În al doilea rând, s-a argumentat de către reprezentantul Guvernului că "în imensa majoritate a cazurilor ședințele guvernelor nu sunt publice". Dar tot Guvernul ne spune, atunci când vine cu inițiative legislative, care sunt o excepție flagrantă de la realitățile din alte state, că noi suntem un caz particular.

Poate, tocmai pentru că suntem un asemenea caz particular, trebuie să ne asumăm și o asemenea inițiativă legislativă, mai ales că am păstrat în conținutul ei posibilitatea ministrului ca, în funcție de anumite situații, să poată să hotărască împreună cu ceilalți colegi faptul că presa, datorită specificității problemelor dezbătute, nu poate să aibă acces.

Pentru aceste considerente și grupul nostru parlamentar susține inițiativa legislativă.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat nu a solicitat cuvântul.

De la Grupul parlamentar al partidului Conservator, doamna senator Rodica Stănoiu, la microfonul 3, vă rog.

Doamna Rodica Mihaela Stănoiu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sigur și grupul nostru parlamentar susține inițiativa.

Dați-mi voie, însă, să fac câteva precizări.

Ședințele Parlamentului sunt publice. Cât din activitatea Parlamentului, din activitatea reală a Parlamentului este oglindită în presă?

Aș vrea să reflectăm și la acest lucru, pentru că a venit momentul, dacă facem o asemenea inițiativă, să gândim rotund toată chestiunea.

Ședințele Guvernului, sunt de acord, să fie publice. Țin să precizez, însă, că la Guvern nu există bufet, nu există cafele, nu există pauze și că trebuie stat acolo ca să aflăm ce se discută și să reflectăm activitatea.

Spun aceste lucruri susținând inițiativa, dar atrăgând și atenția că, poate și media începe să-și formeze din ce în ce mai mult jurnaliști acreditați pe instituțiile respective, interesați de activitatea instituțiilor respective și oglindirea acestor activități să fie pe măsură.

Deci prin această precizare am vrut să spun că sunt întrutotul de acord cu inițiativa, că este nevoie de transparență, că este bine venită, dar este nevoie și de partea cealaltă, să gândească, poate, mai mult asupra unor aspecte care poate interesează agenda cetățeanului și mai puțin intrigile de culise și folosirea parlamentarilor și membrilor Guvernului ca surse de informații pentru alte probleme.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

De la Grupul parlamentar al UDMR, domnule senator Frunda, vă ofer cuvântul, la microfonul 2, vă rog.

Domnul Frunda György:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vreau, sincer, să-l felicit pe inițiator, pentru un singur lucru: vreau ca România să fie singura țară din Europa care deschide ședințele Guvernului pentru public. Prin aceasta, paralizăm complet munca Guvernului și întărim corupția.

Dați-mi voie să ne gândim la câteva exemple.

Ministerul Internelor și Reformei Administrative gândește un plan de prevenire a infracționalității. Are elemente că în anumite zone ale țării se comit infracțiuni de o organizație de crimă organizată. La ședința respectivă, în care își dă avizul Ministerul Justiției, își dă avizul Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, pentru că o parte dintre funcționarii publici sunt părți în organizația respectivă, participă presa, care scrie despre acest lucru. Cine este beneficiarul informației și poate evita capcana poliției? Infractorii. Pe cine am ajutat? Publicul, care va putea citi despre discuțiile contradictorii dintre miniștri, prim-ministru și anumiți miniștri, dintre secretari de stat sau infractorii, membri ai infracționalității organizate.

Un alt exemplu, Ministerul Afacerilor Externe va propune o strategie a Guvernului României pentru participarea și luarea unei poziții în interes național la ședința Comisiei Europene. Interesul național va fi rezultatul discuțiilor pe care Ministerul Afacerilor Externe le va avea cu diferiți parteneri, dar și în Comisia Europeană sunt diferiți poli de interese, care încearcă să negocieze anumite lucruri. Dacă presa va putea publica aceste discuții, înaintea deciziei finale, și înaintea dialogului cu partenerii Guvernului României, vom servi prin aceasta interesul național sau interesul altora? Informația va putea fi folosită împotriva intereselor României sau nu?

Un al treilea exemplu, Ministerul Justiției, care este foarte activ - nu-i așa, de ani de zile - gândește pe baza elementelor pe care le are, a numerelor de dosare care sunt înregistrate, pe baza soluțiilor instanțelor, o strategie nouă de luptă împotriva corupției, mai eficientă, cu elemente noi. Divulgarea acestor elemente este un element care să ajute instanțele - începând de la Parchet până la instanțe - să lupte eficient împotriva corupției sau va fi un element să-i ajute pe cei corupți?

Un alt exemplu, Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse - să nu vorbim numai de corupție - are o strategie pentru recalcularea pensiilor. Știți că, de la 1 ianuarie 2008, va trebui acordată pensia pentru văduvi. Poate că acest calcul să fie stabilit în mod obiectiv, să se facă anumite calcule sau informația respectivă va putea fi folosită de anumite grupuri de interese pentru a crea o presiune nu numai asupra Guvernului, dar asupra Parlamentului, printr-un lobby împotrivă sau pentru aceste elemente.

Și, în sfârșit, dar nu în ultimul rând, să ne gândim la serviciile secrete, serviciile de informații. Guvernul ia anumite hotărâri privind sediile acestor servicii de informații, privind fondurile pe care le alocă, fac o paranteză, știți că vrem să modificăm legea serviciilor secrete și să o aducem la un numitor comun cu Recomandarea nr. 1402/1999 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, ca aceste servicii să nu aibă alte surse financiare decât sursele bugetare.

A face publice sursele bugetare ale serviciilor interne, care se discută în Guvern, sediile acestora, numărul de personal, atribuțiile, domeniile în care trebuie să activeze, a arăta care sunt punctele nevralgice, care sunt legăturile, drumurile drogurilor prin România, legăturile celor implicați în fapte care aduc atingere securității naționale, oare toate aceste informații făcute publice servesc interesul național? Servesc lupta împotriva corupției sau, dimpotrivă, fac mai slab Guvernul și realizarea interesului național, fac mai slabă lupta împotriva corupției.

De aceea, doamnelor și domnilor senatori, când discutăm de asemenea probleme foarte importante, cred că trebuie să evităm capcana, dintotdeauna, că Opoziția va fi pentru toate proiectele de lege care slăbesc puterile Guvernului, iar Guvernul va încerca să-și apere puterile. Cred că este nevoie de rațiune și să vedem, Guvernul, dintotdeauna al României, de ce are nevoie? De ședințe care să fie transparente, în conformitate cu legile actuale, care permit o foarte largă informare a publicului, a cetățeanului, a străinului, despre ordinea de zi a Guvernului, despre hotărârile Guvernului care se fac publice, despre discuțiile din Guvern, despre conferințele de presă care le țin. Deci, este o sursă foarte, foarte largă de informații și suficientă pentru a fi informați. Sau este bine să trecem de acest prag și să facem publice anumite informații care, peste tot în lume, sunt informații interne, confidențiale ale fiecărui Guvern, pentru a-și putea construi o strategie pe care, pe urmă, o prezintă în fața Parlamentului.

Cu totul alta este situația Parlamentului. Parlamentul trebuie să aibă ședințe tot timpul publice, nu numai pentru că așa este scris în Constituție, ci pentru că acesta este unul din elementele fundamentale ale democrației și statului de drept, dar să nu uităm că ședințele comisiilor de specialitate ale Parlamentului, nu sunt publice întotdeauna.

Atunci când se discută, de exemplu, problema serviciilor secrete, probleme internaționale, probleme de fonduri, putem să avem ședințe secrete, tocmai pentru apărarea interesului național.

De aceea, domnule președinte de ședință, doamnelor și domnilor senatori, Grupul senatorial al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România va vota împotriva acestui proiect de lege, nu dintr-un interes de grup, ci pentru că noi considerăm că acesta este interesul României.

Vă mulțumesc că m-ați ascultat.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Domnul senator Nicolae-Vlad Popa, senator independent. Aveți cuvântul, vă rog, microfonul 2.

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule președinte,

În profesie avem o vorbă, "Cine vorbește mult, nu are dreptate", contrazic tot ce a spus domnul senator Gyorgy Frunda, prin enunțul din amendamentul doamnei profesor. Premierul, în situația în care discuțiile nu pot fi făcute publice, poate să hotărască ședință secretă, fără nici un fel de problemă. Deci, nu există nici un fel de interdicție, tocmai premierul va hotărî. De ce ne temem, ne temem că presa nu trebuie să se mai informeze din surse și va avea acces liber? Noi am făcut un pas foarte important în această reformă instituțională, voturile noastre sunt publice, se publică pe internet. Am făcut un pas important pentru faptul că ședințele sunt publice, votul este public și atunci de ce să ne temem, de ce să ne fie frică? Vă pot da "n" exemple de faptul că se vând bunurile Regiei Patrimoniului de Stat, că se hotărăște de unde se taie, ce pădure, din ce județ, cât anume, se hotărăște gradul de îndatorare a acestei populații care plătește impozit... Să fim deci, foarte serioși pentru că sunt foarte multe lucruri care ne interesează pe toți și nu avem interesul să citim numai comunicate, să mergem numai pe surse și să ascultăm ceea ce se poate interpreta dintr-o anumită declarație.

Dacă există această posibilitate, în situațiile speciale, de siguranță, etc., luptă contra infracționalității etc., sigur, se poate stabili că ședința este secretă, dar, încă o dată spun, e un pas, este o reformă și nu trebuie să ne opunem acestei reforme.

Mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, doriți să mai interveniți?

Domnul senator Mario - Ovidiu Oprea, aveți cuvântul.

Microfonul 2, vă rog.

Domnul Mario-Ovidiu Oprea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte și stimați colegi,

S-au spus foarte multe argumente pentru susținerea acestei propuneri legislative, dar noi susținem argumentele care s-au pronunțat împotriva acestei propuneri legislative, mă refer la Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal. Suntem pentru transparență, bineînțeles, în actul decizional, dar facem diferența între partea deliberativă și partea executivă a aparatului politic, considerând că anumite decizii care se iau în cadrul părții executive, într-un anumit stadiu, trebuie păstrate, totuși, în zona mai puțin publică, însă cred că, fără să încerc să-l supăr pe colegul nostru, această propunere legislativă este făcută mai mult pentru a se vorbi în presă despre ea, având șanse destul de mici de a fi trecută. Este o lege organică și deja sunt foarte mulți care s-au pronunțat împotriva ei. În felul acesta am putea continua și am putea solicita ca și ședințele CSAT-ului să fie publice și cred că am ajunge într-o situație dificilă.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Domnul senator Gheorghe Funar, întrebări pentru inițiator sau nu știu pentru cine doriți.

Aveți cuvântul, vă rog.

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Onorat Senat,

Am trei întrebări pentru inițiator și reprezentantul Guvernului, la una, răspunsul l-a dat parțial, prin intervenția sa, domnul senator Gyorgy Frunda.

În care dintre țările membre ale Uniunii Europene și, respectiv altele, din afara Uniunii Europene, de pildă Statele Unite, Rusia, Israel, China, ședințele de Guvern se desfășoară cu prezența presei sau fără prezența presei?

O a doua întrebare: dacă presa nu are acces la ședințele Guvernelor din țările europene și cele pe care le-am menționat, se dau presei sau altor interesați stenogramele cu ședințele de Guvern?

Și, a treia întrebare: în ipoteza în care s-ar materializa inițiativa dumneavoastră, își mai are rostul o conferință de presă a primului-ministru sau își mai are sensul postul de purtător de cuvânt al Guvernului sau cetățenii iau - dar nu știu din care ziar sau de la care post de radio sau televiziune - punctul de vedere al Guvernului?

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, domnul senator Marius Marinescu.

Domnul Marius Marinescu:

Cred că răspunsul acesta ni l-a dat Uniunea Europeană, ni l-a dat Institutul de Transparență Internațională când ne-a spus că România este cea mai coruptă țară din punctul de vedere al indicelui de percepție al Guvernului, din cauza Guvernului, bineînțeles, din cauza lipsei de transparență s-a ajuns la această situație.

Să nu uităm că în perioade tulburi, în perioade de bucurie, de sărbători sau chiar în perioada aceasta - până la urmă cu bucurie, a referendumului - și în iunie o să vedem foarte multe ordonanțe de urgență și foarte multe hotărâri de Guvern, date în dezavantajul cetățeanului.

Eu consider că este necesară această transparență și vreau să vă spun că nicăieri, în nici un Guvern din statele Uniunii Europene, nu se împarte bugetul de stat, cum se împarte în Guvernul României, prin aceste ajutoare de stat, considerate în foarte multe cazuri ilegale sau anumite ordonanțe, cum am mai spus.

Nu vreau să mă mai repet. Având în vedere că suntem la începutul unei democrații, este nevoie ca să fie transparență în ședințele de Guvern.

Nu trebuie să ascundă absolut nimic Guvernul, trebuie toată lumea să știe cum se împarte banul public. Până se va modifica Constituția, cred că este necesar ca ședințele de Guvern să fie transparente, singura excepție este cea menționată de mine și de comisia de specialitate, atunci când sunt ședințe care au ca temă siguranța națională.

Eu înțeleg că deranjează foarte multă lume și am văzut, și Grupul parlamentar UDMR a fost deranjat, și domnul Verestoy Attila, prin reprezentantul dânsului, că dânsul este lider de grup

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să răspundeți la întrebările adresate de domnul senator Gheorghe Funar.

Domnul Marius Marinescu:

... și Guvernul a fost deranjat foarte tare și am văzut un coleg de-al nostru care a venit aici să țină partea Guvernului, dar știți că este o expresie în popor, "cine împarte, parte-și face" și, se vede că se aplică foarte bine guvernanților.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, reprezentantul Guvernului, aveți cuvântul.

Vă rog să vă referiți strict la discuții și la întrebările formulate în plenul Senatului.

Domnul Victor Giosan:

Domnule președinte,

Am în față o situație din zece țări europene. Este vorba de Franța, Belgia, Spania, Italia, Portugalia, Polonia, Ungaria, Slovacia, Germania și Letonia.

Din acestea nouă, au ședințe secrete sau confidențiale, singura excepție o reprezintă Letonia și pentru că cunosc cazul leton, am participat la o astfel de ședință. Aș vrea să vă spun că această propunere legislativă este, pe fond, inutilă pentru că în cazul unei ședințe publice, cum am văzut în Letonia și cum doriți dumneavoastră în România, ședința respectivă va fi extrem de rigidă și va fi numai o ședință de aprobare a unor acte normative asupra cărora s-a căzut de acord.

Deci, va dispărea ceea ce dumneavoastră, am înțeles din intervenții, că sperați să aflați, adică intimități din cadrul dezbaterilor din cadrul Guvernului, datorită faptului că este publică. În Letonia, ce se întâmplă, ședința este foarte scurtă, durează o oră, se aprobă toate actele normative, dar în prealabil cu o zi, există o ședință informală a Guvernului, care este tot un Guvern de coaliție, unde se pun de acord, unde se discută chestiunile de substanță și care, evident că este confidențială.

Un ultim lucru vreau să mai spun, cred că ceea ce este important, nu este să știm cum se dezbate în Guvern, ci să știm cum se fundamentează actele normative și deciziile. De aceea, Guvernul a avut o serie de inițiative, una din ele a trecut și prin Senat, este acum la Cameră, privitor la o îmbunătățire a modului de fundamentare a analizelor de impact, astfel încât acestea să fie mult mai bine pregătite, să fie publice și toată lumea să știe despre ce este vorba.

De aceea, încă o dată vreau să subliniez că o astfel de inițiativă este inutilă pentru că, în fond, ceea ce va afla presa în ședințele de Guvern, vor fi decizii deja luate.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Vot final pe raport, vot final pe lege, săptămâna viitoare.

Domnul Marius Marinescu:

Vă rog să-mi dați cuvântul! Conform Regulamentului, am dreptul să intervin.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

V-am oferit cuvântul de două ori, nu vă supărați.

Nu, nu, nu, și, după același Regulament al Senatului și reprezentantul Guvernului are dreptul să intervină oricând.

V-am oferit cuvântul a doua oară, v-ați referit nu la cele trei întrebări, ci la alte chestiuni pe care eu nu le comentez. Nu sunt pus decât să încerc să ordonez ședința.

Vot pe raport și vot pe lege, săptămâna viitoare.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania tuesday, 13 april 2021, 11:21
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro