Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 04-09-2007

Ședința Camerei Deputaților din 4 septembrie 2007

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.17 Ioan Hoban - declarație politică intitulată "Închiderea minelor din Maramureș, o mare problemă pentru protecția mediului";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Ioan Hoban:

"Închiderea minelor din Maramureș, o mare prolemă pentru protecția mediului".

Nu despre impactul social al restructurării mineritului și închiderii unor mine din Maramureș doresc să vorbesc, ci despre impactul asupra mediului înconjurător, care este o mare problemă pentru Maramureș.

A spus-o de nenumărate ori șeful Gărzii Naționale de Mediu, care afirma că nici una dintre minele din Maramureș și celelalte județe unde Compania REMIN mai deține astfel de unități nu sunt pregătite pentru închidere și conservare, neavând resurse financiare pentru a opera acțiunile de închidere și conservare.

Ca să nu mai vorbim despre iazurile și haldele de steril care împânzesc județul. Unele dintre iazuri aflându-se în stare avansată de degradare, fiind posibil în orice moment un accident ecologic.

S-au înființat societăți care să se ocupe de închiderea și conservarea minelor, dar efectul, din păcte, nu se vede. Chiar dacă minele nu mai funcționează, apele de mină continuă să fie o reală sursă de poluare, cea mai recentă fiind în aval de Uzina de preparare de la Baia Sprie.

Președintele Consiliului județean Maramureș și prefectul județului au atras și ei atenția asupra superficialității cu care se derulează conservarea minelor. De altfel, domniile lor s-au și adresat ministrului mediului, pentru o mai mare implicare în activitățile de acest fel.

Statul a cheltuit miliarde de lei pentru închiderea minelor, dar efectele nu se văd. Ba, dimpotrivă. Minele, iazurile, haldele de steril fiind tot atâtea surse de poluare pentru aer, sol și apă. S-a tot vorbit despre reorganizarea activității de închidere și conservare a minelor, iar perioada scursă de la închiderea perimetrelor miniere nu este în beneficiul mediului.

Una dintre cauzele eșecului acestor lucrări, de care depinde sănătatea oamenilor, a apei, solului, aerului, a fost lipsa unor norme care să reglementeze astfel de lucrări. Degeaba se alocă bani, dacă nu se vede efectul.

Ceea ce s-a făcut sunt lucrări de întreținere de nivel scăzut, chiar numai să nu se întâmple ceva neprevăzut. În timp ce cantitatea de apă de mină este mult mai mare decât pot face față stațiile de epurare, care și așa nu funcționează.

Am făcut această declarație politică pentru a trage din nou un semnal de alarmă asupra acestui aspect deloc de neglijat. Unii invocă lipsa banilor. Alții vorbesc despre cheltuirea haotică a acestora. Cine răspunde de gestionarea acestor sume și de grija pentru ecologizarea zonelor miniere?

Maramureșul este o zonă deosebită, care poate oferi turismul drept alternativă la minerit. Dar, cu această povară a zecilor de halde de steril și mine care au fost închise, e greu să atragi turiștii.