Filip Georgescu
Filip Georgescu
Sittings of the Chamber of Deputies of September 25, 2007
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.127/05-10-2007

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
14-10-2019
08-10-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2007 > 25-09-2007 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of September 25, 2007

 Relevant paragraphs for the following query: 
Speaker: Filip Georgescu

  Declarații politice și intervenții ale deputaților: Filip Georgescu - evocarea împlinirii a 190 de ani de la nașterea lui Mihail Kogălniceanu;

Domnul Filip Georgescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În această lună, de început de toamnă și de nouă sesiune parlamentară se împlinesc 190 de ani de la nașterea lui Mihail Kogălniceanu, strălucit om politic democrat, remarcabil istoric, scriitor, ziarist și mare orator, calități în virtutea cărora a fost aureolat cu titlul de membru al Academiei Române.

Reîntors în țară după încheierea studiilor superioare pe care le-a urmat în Franța și Germania, a funcționat ca profesor de istorie la Academia Mihăileană din Iași, desfășurând, în același timp, o strălucită activitate în direcția dezvoltării învățământului în Moldova și pentru valorificarea unui număr cât mai mare de documente istorice, pe care le-a publicat între 1841-1845 în revista "Arhiva românească", înființată și condusă de el. Au văzut, astfel, lumina tiparului culegerile "Letopisețele Țării Moldovei" (3 volume), "Cronicile României" (3 volume), precum și alte valoroase lucrări în cadrul cărora își afirma ideile politice, strâns legate de mișcarea democratică și națională, precum și concepția sa despre istorie, potrivit căreia cunoașterea trecutului patriei constituie o chezășie a afirmării conștiinței naționale și a emancipării sociale a poporului român.

Concomitent, a editat revistele de orientare patriotică și democratică "Dacia literară" și "Propășirea - foaie științifică și literară", precum și ziarul "Steaua Dunării", publicație având un rol deosebit de important în lupta pentru unirea Principatelor.

Proeminent om politic, Mihail Kogălniceanu a fost prim-ministru al Moldovei (1860-1861), iar mai apoi premier al României (1863-1865), perioadă în care și-a adus o imensă contribuție la adoptarea unor legi de mare importanță pentru crearea statului nostru modern, cum au fost cele privind secularizarea averilor mănăstirești, desființarea obligațiilor feudale, reforma agrară, dezrobirea țiganilor, înființarea armatei naționale, reforma învățământului, a justiției și administrației și alte hotărâri pentru reglementarea activității în multe domenii ale vieții economico-sociale și politice.

În toată această perioadă, Mihail Kogălniceanu a constituit un adevărat pilon politic pe care domnitorul Cuza s-a sprijinit pentru înfăptuirea marilor sale reforme. De altfel, Kogălniceanu își exprimase admirația și prețuirea față de Alexandru Ioan Cuza și-l asigurase de întregul său sprijin încă din ziua urcării pe tron a celui care avea să întruchipeze în persoana sa nu numai înfăptuirea marelui vis al Unirii, dar și pe cel al renașterii patriei, adresându-i cuvinte izvorâte dintr-o profundă înțelepciune: "Prin înălțarea ta pe tronul lui Ștefan cel Mare s-a înălțat însăși naționalitatea română. Alegându-te pe tine Domn, am voit să arătăm lumii ceea ce toată țara dorește: la legi noi, om nou" (...) "Fii dar, omul epocii; fă ca legea să înlocuiască arbitrariul; fă ca legea să fie tare, iar Măria-Ta, ca Domn, fii bun, fii blând, fii bun mai ales cu aceia pentru care mai toți domnii trecuți au fost nepăsători și răi; fii simplu, Măria-Ta, fii domn-cetățean".

În perioada 1868-1878 a mai deținut câteva portofolii ministeriale, ultimul dintre ele fiind cel al afacerilor externe. În această din urmă calitate, Mihail Kogălniceanu și-a legat numele de actul proclamării independenței naționale de la 1877, declarând într-un memorabil discurs: "Nu am nici cea mai mică îndoială și frică de a declara în fața Reprezentanțiunii Naționale că noi suntem o națiune liberă și independentă".

Dar despre Mihail Kogălniceanu se spune că n-a făcut atâta politică, pe câtă istorie. Într-adevăr, de la redactarea programului mișcării revoluționare moldovene de la 1848, până la proclamarea independenței României, Mihail Kogălniceanu a fost martor și coautor al tuturor marilor momente de importanță capitală ale istoriei noastre, dovedindu-se un mare patriot și un adevărat campion al politicii instinctului național.

Profesor, istoric, literat, dramaturg, director de teatru, personalitate complexă, de o erudiție inegalabilă, Mihail Kogălniceanu a adus o contribuție de neprețuit la orientarea vieții noastre culturale și științifice.

S-a stins din viață în vara anului 1891, lăsând un gol imens în inimile a milioane și milioane de români.

Evocând împlinirea a 190 de ani de la nașterea unui asemenea strălucit înaintaș, se cuvine să-i aducem întregul nostru prinos, iar noi, politicienii, să ne străduim să-i fim demni urmași.

Vă mulțumesc pentru atenție.

       

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania tuesday, 15 october 2019, 9:28
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro