Plen
Sittings of the Senate of September 13, 2007
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.120/24-09-2007

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
03-03-2021
02-03-2021 (joint)
01-03-2021 (joint)
24-02-2021
17-02-2021 (joint)
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2007 > 13-09-2007 Printable version

Sittings of the Senate of September 13, 2007

10. Dezbaterea Propunerii legislative privind emiterea, acordarea și utilizarea de vouchere pentru stimularea utilizării tehnologiei informației (votul pe raport și votul pe lege se vor da într-o ședință viitoare).
 
see bill no. L470/2007

Domnul Nicolae Văcăroiu:

................................................

Trecem la punctul 6 din ordinea de zi - Propunerea legislativă privind emiterea, acordarea și utilizarea de vouchere pentru stimularea utilizării tehnologiei informației.

Comisia economică, industrii și servicii este prezentă.

Inițiatorul, domnul deputat Varujan Pambuccian, vă rog să luați loc lângă domnul președinte Dinescu, microfonul 6.

Deci, domnule deputat, vă ascultăm.

Domnul Varujan Pambuccian:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Inițiativa aceasta face obiectul unei măsuri care va reuși să rezolve decalajul pe care-l avem față de majoritatea țărilor europene.

Ele și-au rezolvat problema aceasta în anii trecuți, cu măsuri similare.

Prima țară europeană, care a avut o asemenea inițiativă, a fost Suedia.

Ultima a fost Ungaria.

În Ungaria, măsura respectivă a depășit nivelul industriei de IT - bunurile industriale care țin de IT - și a fost extinsă pentru orice fel de bunuri electronice.

Ea a reușit, în felul acesta, să rezolve problema unui decalaj de utilizare, major, care exista la acea dată între țările europene respective și Statele Unite ale Americii.

România, din acest punct de vedere, se plasează în interiorul Uniunii Europene, pe un loc destul de puțin onorant ca utilizare a tehnicii tehnologiei informației în uz casnic.

Este pe penultimul loc, iar ca utilizare a comunicațiilor pentru altceva decât pentru voce - și pentru voce este pe un loc destul de în urmă - pentru transmisii de date este, de asemenea, pe penultimul loc.

Acum, sigur că nu este pentru prima dată când mă întâlnesc cu birocrația din zona ministerelor.

Este o experiență nefericită, aș spune, pe care o am de 11 ani și este prima oară, însă, când argumentul cu "așa zice Uniunea Europeană" nu a mai ținut, pentru că Uniunea Europeană nu zice nimic în chestiunea aceasta, din contră.

Și atunci, evident că argumentul este "costă prea mult!"

Iată de ce nu costă prea mult.

Nu costă prea mult, pentru că o parte din banii care sunt oferiți sub forma acestor tichete - aici, am renunțat la cuvântul "voucher"; este mai bine să folosim cuvântul "tichet", îl avem destul de mult și în uz legislativ - vor permite familiilor să achiziționeze un dispozitiv, un calculator foarte ușor.

Odată avut acel calculator, tot ce ține de legătură la internet va însemna o dezvoltare a industriei de comunicații, care înseamnă bani înapoi la buget.

Acum, efortul pare destul de mare, dar efortul acesta, în trei ani, deja, ajunge să treacă din zona unei investiții în zona profitului.

Și când am gândit măsura aceasta, nu am gândit-o ca pe o măsură prin care statul acordă un ajutor, ci prin care statul investește pentru a câștiga.

Dacă e să discutăm în termeni de companie, momentul de breakeven este peste trei ani, din banii care se iau de pe urma industriei de comunicații, care intră în jocul acesta.

Dacă este, însă, să discutăm chestiunea aceasta mult mai profund, la nivelul transformărilor pe care ea le poate aduce în societatea românească, și cred că așa ar trebui să discutăm, măsura aceasta ne pune, în primul rând, într-un loc corect în lumea civilizată.

Dacă mai țineți minte, în anii '20, toți indicatorii care spuneau cât de civilizată este o națiune erau legați de consumul de săpun.

După aceea, era oțelul pe cap de locuitor.

Acum, o să vedeți că în toate instituțiile internaționale, un indicator fundamental de țară este numărul de calculatoare pe cap de locuitor, numărul de legături la internet pe cap de locuitor.

De ce o fi așa?

Pentru că omenirea a ajuns în stadiul acesta și cred că merităși România să fie într-un loc bun în momentul acesta, în felul în care este măsuratăși judecată în lume.

Lucrul mult mai profund pe care-l produce această măsură, însă, este că ne va ajuta să specializăm, în continuare, generațiile următoare și să reușim să atragem mai multe investiții și să ne dezvoltăm în domeniul acesta.

Eu cred că facem un lucru bun, dacă trecem această măsură, chiar dacă o facem foarte târziu față de alte țări europene.

Cred că felul în care am reușit să dezvoltăm, ca popor, domeniul acesta, merităși un sprijin de acest fel din partea autorităților statului român.

Din câte știu ...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

V-aș ruga să sintetizați, domnule Pambuccian!

Domnul Varujan Pambuccian:

Acum vreau să închei.

Sarcina ingrată de a spune că Guvernul nu este de acord îi revine, exact, ministerului care a sprijinit această lege, adică, Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, dar, fiind și Ministerul Economiei și Finanțelor aici, aș ruga să fie cruțat "bietul Teo" de la momentul, absolut penibil, în care Ministerul Economiei și Finanțelor ar fi pus să spună acest lucru.

Vă mulțumesc, și mulțumesc Comisiei economice, industrii și servicii, care a înțeles despre ce este vorba și cu o abținere, deci, aproape în unanimitate, a trecut proiectul de lege cu bine.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat, cu o singură precizare.

Sper că indicatorul sintetic, la care făceați referire, să fie introdus cât mai târziu, pentru că avem mult de lucru în această privință, în timp, pentru a ajunge, undeva, la nivelul unei medii bune.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Doică.

Vă rog, punctul de vedere al Guvernului, microfonul 8.

Domnul Cătălin Doică - secretar de stat în Ministerul Economiei și Finanțelor:

Mulțumesc, domnule președinte.

Deși Guvernul dorește să sprijine, în mod real, achiziția de calculatoare și utilizarea acestor instrumente de tehnologie a informației, totuși, nu poate fi de acord cu această propunere legislativă, în principal, din cauza influențelor pe care le are asupra bugetului, influențe care s-ar adăuga, deja, la efortul bugetar pe care Guvernul se pregătește să-l facă pentru Programul EURO 200 al Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului, ce are ca obiect acordarea unor stimulente financiare pentru achiziționarea unor PC-uri pentru toți elevii din învățământul de stat, care îndeplinesc condițiile necesare.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Să ascultăm și raportul Comisiei economice, industrii și servicii.

Domnul președinte Dinescu, microfonul 7.

Domnul Valentin Dinescu:

Mulțumesc.

Domnule președinte, vreau să fac precizarea că, într-o situație mai puțin obișnuită, comisia s-a confruntat cu două puncte de vedere: un punct de vedere formulat de Ministerul Economiei și Finanțelor și un alt punct de vedere formulat de Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, diametral opuse, dar, având în vedere argumentele care au fost prezentate din partea inițiatorului, precum și luând în discuție raportarea acestei legi la dreptul comunitar, comisia a hotărât, cu o abținere, să dea un raport de admitere, luând în considerare, pe de o parte, exact ceea ce s-a spus, precum și faptul că acest efort financiar este unul care, în timp, are efecte deosebit de benefice chiar pentru evoluția, pe ansamblu, a țării noastre.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc, domnule senator Dinescu.

Dezbateri generale, domnul senator Puiu Hașotti.

Microfonul 2.

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc domnule președinte.

Domnule președinte, stimați colegi este evident că domnul deputat Varujan Pambuccian face parte din marea categorie a armenilor competenți, dar nu pot să înțeleg nu utilitatea acestui proiect, ci faptul că acest proiect ar afecta bugetul național cu 0,2% din PIB.

Asta ar însemna aproape 1miliard de lei noi în plus, motiv pentru care, în ciuda încadrării la acea categorie foarte largă a armenilor competenți, găsesc că acest proiect de lege nu poate fi votat acum.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Domnul senator Ovidiu Crețu, microfonul 3.

Domnule senator Apostol, v-am văzut, dar puteți sta cu mâna așa, nu am nimic împotrivă.

Domnule Crețu, scuzați-mă.

Aveți cuvântul.

Domnul Teodor Ovidiu Crețu:

Vreau să pun o întrebare reprezentantului Guvernului.

Este făcută o estimare asupra impactului, asupra bugetului și confirmă el datele prezentate de domnul senator Puiu Hașotti?

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Domnul senator Apostol.

Microfonul 3.

Domnul Neculai Apostol:

Domnule președinte,

Dragi colegi, parcă prea ușor Guvernul spune nu unor inițiative.

După mine, ca om care vine din zona economicului, din zona de creație, ar trebui să spună da.

Această inițiativă, aș putea spune, nu afectează bugetul, ci mai curând poate fi considerată ca o investiție de mare viitor.

Nu este o cheltuială care să se ducă pe apa sâmbetei, ci este o investiție de mare viitor și consider că întotdeauna investițiile au fost benefice.

Investițiile din această zonă sunt poate cele mai benefice investiții având în vedere faptul că ne-am integrat, totuși, în Uniunea Europeanăși avem nevoie să fim și noi alături de cei puternici, de cei cu care să stăm la masă împreună.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Vă rog.

Alte înscrieri la cuvânt? Domnul senator Petrescu, microfonul 2.

Domnul Ilie Petrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Constat și eu de câțiva ani buni că toate propunerile legislative care au venit din partea parlamentarilor noștri, de la toate partidele politice, Guvernul vine și spune că nu este de acord cu propunerile noastre.

Ne aflăm astăzi de față la propunerea legislativă a colegului deputat, care mi se pare o investiție pentru România.

Când se dezbate o asemenea propunere legislativă, nu se poate spune că Guvernul nu are bani.

Cred că acum când s-a negociat contractul cu FORD, vor veni bani la bugetul de stat.

Când vorbim de investiții pe termen lung, nu se poate ca un Guvern să spună că nu are bani și rog colegul de la Guvern să acționeze mai prompt și mai clar să adune banii care să folosească investițiilor țării.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Și eu mulțumesc.

Dacă ar fi lucrurile atât de simple! Dacă ați fi prim-ministru vreo 6 luni, să vedeți cum vă schimbați părerea.

Toate inițiativele adunate trebuie să ducă undeva.

Domnule Petrescu, este frumos de la microfon, dar trebuie să spui: "Uite domnule, luăm de la învățământ, nu mai dăm 6%, dăm 5,8% și 0,2% dăm la acest proiect".

Da? Domnul Ștefan Viorel și închidem.

Domnul Viorel Ștefan:

Mulțumesc domnule președinte.

Eu aș vrea să pun o singură întrebare inițiatorului și o singură întrebare reprezentantului Guvernului.

Pentru inițiator.

Contravaloarea tichetului, 600 lei.

Cât din această valoare va fi consumată în industria de tipărire a acestor tichete și distribuirea lor? La tichetele de masă, înțeleg că s-a dus undeva la 15-20%.

Pentru reprezentantul Guvernului.

Ar putea Guvernul să acorde aceeași facilitate prin sistemul de deducere fiscală, fără tipărire de tichete pe calculatoare? Mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Eu sunt convins că domnul senator Ștefan Viorel, prin meseria lui, știe răspunsul dar nu a vrut să ni-l spună aici.

Mai sunt intervenții? Nu sunt.

Domnul secretar de stat Doică, aveți de răspuns la două întrebări.

Una, dacă se confirmă influența spusă de domnul Puiu Hașotti, 0,2% din PIB la nivel de an, și, a doua, ceea ce spunea domnul Ștefan Viorel.

Sigur puteți argumenta că în același timp cu societatea care trage aceste vauchere 20%, creăm locuri de muncă, dar poate fi și într-un apartament.

Domnul Doică, vă rog.

Domnul Cătălin Doică:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea despre costul tichetelor se adresa inițiatorului, nu Guvernului, dar într-adevăr, probabil, costul tichetelor ar fi apropiat costului tichetelor de masă având în vedere că ar trebui să aibă aceleași elemente de securitate.

Pe de altă parte, din nefericire, cele spuse de domnul senator Hașotti se confirmă, influența bugetară anuală va fi între 860 milioane de lei noi și 1 miliard de lei noi, în funcție de baza pe care o luăm în ceea ce privește beneficiarii.

La întrebarea domnului senator Viorel Ștefan, destul de greu este să acordăm o deducere din venit, întrucât, neexistând un sistem de globalizare a veniturilor, este destul de greu să acordăm o deducere din impozitul care ar trebui plătit, eventual, din impozitul pe salariul de bază.

Sigur, ar putea fi găsită o soluție de acest gen, numai că soluția unei deduceri din impozitul pe venit este caracteristică unui sistem de globalizare a veniturilor, și nu unei cote unice.

Aș vrea, dacă mi se permite să spun ceea ce am mai spus și în comisie, că, totuși în măsura în care se dorește adoptarea acestei inițiative legislative, ea este destul de elaboratăși destul de complexă și, totuși, poate ar mai necesita măcar unele reașezări ale textului, pentru ca, dacă această lege se dorește a fi adoptată, să poată fi și aplicabilă, cu tot punctul negativ al Guvernului.

Dacă va fi adoptată să fie și aplicabilăși, evident, cu înțelegerea inițiatorului.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da.

Interesantă precizarea anterioară.

România este printre cele patru țări care au renunțat la declarația pe venit global și controlul averilor.

Renunțând la această declarație nu mai poate introduce sistemul de deducere.

Asta este adevărat.

Haideți să-l mai ascultăm o dată pe domnul Pambuccian, pe final.

Microfonul 6.

Domnul Varujan Pambuccian:

Mulțumesc, domnule președinte.

Da, acesta este motivul pentru care am recurs la formula aceasta cu tichetele.

Ungaria, de exemplu a făcut deduceri din impozitul pe venit și majoritatea țărilor așa procedează.

La noi, nemaiexistând globalizarea, este o problemăși nu am găsit altă soluție.

Pe de altă parte, costul acestor tichete nu este suportat din suma respectivă, ci este suportat de către angajator.

Deci asta este o chestiune în care angajatorul, dacă dorește să ofere această facilitate angajaților, deduce după aceea din impozitul pe salariu.

Așa a fost gândit mecanismul.

Suma de care vorbim se acordă o singură dată, aceste tichete pot fi cumulate, deci la nivelul unei familii poate fi cumpărat ceva mai serios pentru uzul familiei respective, în funcție de câte persoane lucrează acolo, iar lucrul pe care vreau să-l spun, este o măsură pe care am inițiat-o de mult de tot, prima dată vorbind de ea prin 2001.

Atunci nu s-a putut, nu erau bani la buget și am recurs la formula aceea cu programul "EURO 200", pe care îl știm cu toții.

Acum sunt bani, dar se dorește, nu știu de ce, o achiziție din sursă unică a unor calculatoare, care să fie distribuite după aceea populației școlare.

Cred că, procedând în felul acesta, din nou ne adresăm unei piețe libere, fără să existe absolut nici o suspiciune că sursa aia unică a fost aleasă într-un fel sau altul, lăsăm fiecare familie să poată să-și dimensioneze, dacă are deja un calculator, să poată să-și facă un up grade, sau să-și cumpere software, ați văzut că măsura este gândită în felul acesta și, până la urmă, în acea familie, dacă există copii e clar că ei vor fi principalii beneficiari.

Măsura mai are un avantaj.

Față de cealaltă soluție în care se făcea cumpărarea din sursă unicăși în care suma merge mult mai sus, pentru că acolo trebuie asigurat și un anumit gen de conectivitate foarte scumpă, Wi-Fi, aici nu asiguri deloc conectivitatea, îi lași pe oameni să folosească rețelele de bloc existente și în felul acesta reușești să faci o redirecționare a banilor, care sunt utilizați în bugetul familiei, către industria de comunicații și îți ei banii pe care i-ai investit, ca stat, în felul acesta, înapoi foarte ușor.

Investiția pe care o facem este, în mod cert, o investiție în viitorul economic al României.

Este bine să privim lucrurile mai larg decât ca o chestiune în care dăm niște bani ca să se întâmple ceva.

Nu sunt tichete de masă, nu se cumpără bunuri care se mănâncăși după aceea se duc pe apa Dâmboviței.

Aceștia vor fi bani care se investesc în viitorul intelectual.

Cred că putem face modificări.

În primul rând, cei care beneficiază sunt mai puțini....

Noi, căpșunarii... Căpșunarii nu sunt în legea asta.

Sunt cei care lucrează cu carte de muncă pe teritoriul României.

Gândiți-vă...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

E suficient, ați argumentat destul, dacă începeți cu comparații de acestea, nu mai încheiem ședința de astăzi.

Domnul Varujan Pambuccian:

Vreau să mai spun următorul lucru.

Dacă vreți să mai modificăm câte ceva și să discutăm aceste modificări, mai avem o Cameră în care se poate face lucrul acesta.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Sigur că da.

Nu mai sunt intervenții? Mai doriți să interveniți? Domnul senator Funar, microfonul 2.

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte.

Pe procedură, ținând seama că este o propunere legislativă bine-venităși care ar trebui să treacă de Senat, pe de o parte, pe de altă parte, datorită faptului că grupurile parlamentare au reprezentanți în sală, propun să acceptați ca votul final să-l dăm după deschiderea anului școlar, și pe raport, și pe lege, și la această lege, și la celelalte, pentru a nu fi lucrat în zadar până acum.

Există riscul să cadă propunerile legislative, proiecte de lege, din cauza faptului că ne aflăm la limita...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule Funar, vă rog, nu mai insistați cu anul școlar.

Eu propun altceva.

Să votăm legea asta după ce facem trotuare în toate localitățile din România, pe inițiativa dumneavoastră, pentru că altfel se împiedică cu calculatorul sub braț și nu am făcut nimic, se strică.

Tot felul de intervenții.

Suntem senatori serioși, trebuie să lucrăm. (Aplauze din sală).

Avem un raport favorabil cu două amendamente admise.

Dacă sunt obiecții la aceste două amendamente admise? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră raportul cu cele două amendamente admise. Vă rog să votați. Rog toată lumea să voteze.

Să știți că nu suntem numai lideri în sală, văd aici pe domnul Dina, pe mai mulți, mai suntem și noi.

30 de voturi pentru, 11 voturi împotrivăși 10 abțineri, deci nu avem formula, cu toată îngăduința noastră.

Vă rog să mai numărați în sală câți suntem. (Se numără în sală).

Stimați colegi, până la urmă, nu avem ce face și venim la propunerea domnului Funar.

Eu vă propun ca pe ce am votat, totuși, luni să vă duceți la deschiderea anului școlar, acolo veți învăța că o lege trebuie respectată, deci prezența la Senat este obligatorie și sper că de săptămâna viitoare, începând cu ziua de marți, vom intra în normalitate.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania sunday, 7 march 2021, 4:19
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro