Plen
Ședința Camerei Deputaților din 9 octombrie 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.136/19-10-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
17-04-2019 (comună)
16-04-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 09-10-2007 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 9 octombrie 2007

  Declarații politice și intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 8,30.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul Ioan Oltean, vicepreședinte al Camerei Deputaților, și, în a doua parte, de domnul Bogdan Olteanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de doamna Daniela Popa și domnul Ioan Munteanu, secretari.

   

Domnul Ioan Oltean:

Doamnelor și domnilor deputați,

Deschid ședința de astăzi, 9 octombrie, dedicată declarațiilor politice, cu rugămintea ca fiecare vorbitor să respecte timpul de trei minute, pentru a ne putea înscrie în numărul mare de vorbitori înscriși astăzi pentru declarații politice.

 
  Andrian-Sirojea Mihei - declarație politică intitulată Ziua Holocaustului, o piedică în calea uitării ororilor comise

Astăzi începem cu puterea și îl rog pe domnul deputat Andrian-Sirojea Mihei, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, să ia cuvântul, și se pregătește domnul Ioan Stan. Nu este. Domnul Dumitru Bentu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Astăzi este ziua Holocaustului, o piedică în calea uitării ororilor comise.

Hotărârea de Guvern nr. 672 din 5 mai 2004 a instituit ziua de 9 octombrie ca "Ziua Holocaustului" în România, la propunerea Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului în România. La această dată, în 1941 a început deportarea evreilor, iar ce a urmat a șocat și zdruncinat o lume întreagă, autorii Holocaustului găsind sistematic mijloacele de a aduna și de a omorî milioane de oameni. Aceste abominabile acțiuni au determinat adoptarea legilor internaționale împotriva încălcării drepturilor omului, însă simpla legiferare nu ar fi suficientă, dacă populația planetei nu ar rememora suferințele victimelor nevinovate ale acelor odioase vremuri.

Cei care nu își asumă critic trecutul, cei care nu se despart de crimele și erorile trecutului sunt condamnați să le repete, se spune. A uita, a minimaliza sau a ignora unul dintre cele mai groaznice genociduri din istorie ar fi, la nivelul comunităților, extrem de dăunător. Chiar dacă ar exista oameni care să nege necesitatea discuțiilor despre Holocaust sau despre crimele comise în regimurile comuniste, aceste rememorări sunt momente în care societățile pot evidenția faptul că democrațiile actuale sunt mai mult decât sisteme economice, sunt sisteme politice bazate pe principii și valori morale. Fără valori ca libertatea, egalitatea, adevărul și dreptatea, democrațiile nu pot exista și oricui încearcă prin mijloace extremiste de stânga sau de dreapta să zdruncine aceste atitudini, să blocheze cunoașterea adevărurilor despre aceste orori, trebuie să i se opună, mai ales în astfel de zile, exercițiul moral al criticării exceselor trecutului.

Comemorarea "Zilei Holocaustului" și implicit a victimelor ororilor petrecute acum doar șaizeci și șase de ani nu este menită doar evreilor, ci este lecția pe care noi toți cetățenii acestei țări, ai Europei și ai întregii lumi trebuie să o aducem periodic în atenția celor tineri, pentru a evita ca o așa atrocitate să se repete și totodată, ca o adevărată dovadă de maturizare și democratizare a societăților actuale.

 
  Andrian-Sirojea Mihei - declarație politică intitulată Bugetul României - între bunăstarea cetățeanului român și orgoliile nesatisfăcute ale câtorva politicieni;

Iar principala declarație politică este "Bugetul României - între bunăstarea cetățeanului român și orgoliile nesatisfăcute ale câtorva politicieni".

Stimați colegi,

Ne apropiem de încheierea primului an al României în Uniunea Europeană și suntem în fața consolidării și votării primului, cu adevărat, buget european al României. Așa cum Uniunea Europeană și-a construit pentru anul 2008 un buget pe care îl supranumește "un buget pentru contribuabilul european" și noi trebuie să construim "un buget pentru contribuabilul român", un buget care să dovedească o abordare responsabilă din partea actorilor implicați și în care resursele financiare alocate să fie bazate pe principii și argumente solide.

Bugetul trebuie să fie construit, în linia ultimilor doi ani, pe proiecte și priorități de dezvoltare, practic, pe o filosofie bugetară care să asigure stabilitate fiscală și care să asigure o bună direcționare a fondurilor bugetare către acele politici sectoriale prioritare, prin aceasta urmărindu-se creșterea eficienței banului public în educație, sănătate, infrastructură, dezvoltare regională, agricultură, cercetare-inovare etc. Totodată, menținerea unei politici fiscale stimulative - în special în contextul crizei financiare internaționale, și mai ales a celei din Europa - care să permită României să fie, în continuare, atractivă pentru investiții și pentru atragerea de capitaluri, menținerea unui nivel scăzut al impozitării, reducerea contribuțiilor de asigurări sociale pe parcursul anului 2008 și consolidarea condițiilor pentru absorbția și funcționarea instrumentelor structurale sunt elemente ale politicilor liberale care transpuse în acest buget, țin seamă atât de prioritățile României, cât și de obligațiile în raport cu cerințele Uniunii Europene.

Conform Constituției României, "Guvernul elaborează anual proiectul bugetului de stat și pe cel al asigurărilor sociale de stat", pe care le supune aprobării Parlamentului. Fac un apel către partidele politice, în special către PSD, care a anunțat că va prezenta un proiect alternativ al bugetului de stat pe anul 2008 și care a lansat o invitație partidelor de opoziție de a discuta acest proiect, să își cruțe aceste eforturi și să le canalizeze în direcții constructive, de exemplu răspunzând invitației primului-ministru la dezbaterea pe marginea bugetului, dialog unde pot prezenta propunerile, variantele și opțiunile pe care le au, dialog care poate conduce la conturarea și elaborarea unui buget corect, pentru români, și nu la noi jocuri de culise, soldate cu veșnicele dispute electorale de pe scena politică.

Fac totodată un nou apel, către dumneavoastră, stimați colegi parlamentari, să priviți activitatea pe care o desfășurăm cu maturitate politică, să lăsați deoparte interesele partinice și să puneți mai presus de acestea interesul cetățeanului român. Numai în acest fel vom putea stabili și vota un buget care să permită construirea și reabilitarea spitalelor, modernizarea infrastructurii de transporturi, construirea de grădinițe, școli și cămine pentru studenți, refacerea sau construirea de sisteme de irigații și alte proiecte de acest fel, care pe lângă resursele bugetare alocate, pot fi transformate în proiecte care să atragă fonduri europene. Acum este momentul crucial când noi putem lua decizii ferme pentru dezvoltarea României și creșterea nivelului de trai al populației și stă în puterea noastră să facem acest lucru, lăsând deoparte scandalurile politice.

Vă mulțumesc.

   

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Dumitru Bentu - declarație politică intitulată UNICEF;

Îl rog să ia cuvântul pe domnul deputat Dumitru Bentu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, și se pregătește domnul ministru Gheorghe Barbu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

   

Domnul Dumitru Bentu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi am intitulat-o simplu "UNICEF". Într-o recentă declarație politică atrăgeam atenția asupra unui fenomen social aflat pe un trend ascendent - abandonul copiilor de către părinții plecați la muncă în străinătate. Rămânând în același cadru al situației diferitelor categorii de copii în România anului 2007, în România, stat membru al Uniunii Europene, voi aborda o altă temă, cea a copiilor supuși diferitelor categorii de abuzuri.

O definiție simplă ne reamintește faptul că "prin abuz asupra copilului se înțelege orice acțiune voluntară a unei persoane, prin care este pusă în pericol viața dezvoltarea fizică, mentală, morală sau sănătatea fizică sau morală a copilului". El trebuie protejat împotriva tuturor formelor de violență, vătămare sau abuz. Raportul UNICEF pentru România pe 2006, dat publicității zilele acestea, subliniază câteva aspecte cu adevărat alarmante: 17% dintre părinți nu cunosc rolul vaccinărilor; 44% dintre părinți (în special în mediul rural) dau apă nepotabilă copiilor mici; în 2 ani (2003-2004) au fost abandonați în maternități aproximativ 18 000 copii; dintre cei peste 2000 de copii ai străzii, aproximativ 500 "trăiesc" în București; în 75% din instituțiile de învățământ violența este prezentă sub diferite forme.

Ceea ce este absolut îngrijorător și degradant se referă la procentul de 73% din familii în interior cărora pedepsele corporale sunt abordate ca modalitate curentă de educație.

Într-un sondaj pe această temă, 89% dintre copii au răspuns că bătaia sau alte pedepse fizice nu pot fi acceptate. Nu cred că mai trebuie insistat asupra consecințelor acestei forme de violență în dezvoltarea psihică a copilului, în abordarea relațiilor cu cei din jurul său, ajungându-se până la incapacitatea de integrare în societate.

Și pentru că dincolo de semnalarea unor aspecte de acest gen din viața copiilor noștri se impun și acțiuni sau decizii concrete, profit de acest prilej pentru a propune - poate după modelul oferit de Bundestag - înființarea unei "Subcomisii pentru protejarea intereselor copiilor", în cadrul Comisiei pentru sănătate și familie.

Acest organism parlamentar ar putea oferi idei și inițiative atât în interiorul, cât și în afara parlamentului prin audieri, discuții cu experți, declarații, misiuni de culegere de informații și relații publice.

Subcomisia va putea sprijini drepturile copiilor, îmbunătățirea condițiilor lor de viață, prevenirea abuzurilor și a violențelor, discriminarea etc.

Sperăm că odată pentru totdeauna relația dintre bătaie și Rai să aparțină doar trecutului educațional.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Gheorghe Barbu - semnal de alarmă cu privire la situația copiilor rămași singuri acasă în urma plecării părinților la muncă în străinătate;

Domnul deputat Gheorghe Barbu și se pregătește domnul deputat Dezideriu, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

   

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Aș dori să atrag atenția asupra unui fenomen deosebit de îngrijorător care se manifestă în societatea românească și car ar trebui să constituie un motiv de îngrijorare pentru instituțiile statului cu atribuții în domeniu: situația copiilor rămași singuri acasă în urma plecării părinților la muncă în străinătate.

Acest lucru a mai îngrijorat și alți parlamentari, din ce am înțeles anterior, aș vrea însă să prezint un anumit lucru în această direcție.

În ultimele 6 luni, 12 copii s-au sinucis datorită dorului de părinții plecați la muncă în străinătate. În luna iunie 2006, cele 56 202 de familii plecate în mod legal la muncă în străinătate după 2006 au lăsat în urmă 82 464 copii. Dintre aceștia, 26 406 copii au ambii părinți plecați în străinătate și se află în grija rudelor, prietenilor, în sistemul de protecția specială sau se descurcă pe cont propriu.

În perioada cât am condus Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, am propus spre finanțare un program de interes național special care să inițieze crearea de servicii destinate acestei categorii de copii și care să prevină situațiile de risc la care sunt supuși copiii singuri acasă.

Acest program de interes național, menit să creeze centre de consiliere și de luare în evidență a copiilor supuși riscului din comunitățile unde se înregistrează un număr mare de persoane plecate la muncă, a fost blocat, modificat, amânat și distorsionat ca scop și obiective de către actualul Guvern.

Astfel, demararea procedurilor de înființare trebuia să aibă loc în luna mai, însă, din păcate, noul guvern nu a reușit să semneze până la această oră nici un contract de demarare a lucrărilor.

Mai mult, actualul guvern nu a considerat că problematica copiilor rămași singuri acasă reprezintă o prioritate care să merite un program de interes național dedicat, ci a inclus această chestiune într-un program general de dezvoltare de servicii comunitare, acum nemaiexistând o sumă fixă care inițial era prevăzută numai pentru astfel de servicii - 1 278 mii lei.

În consecință, nu se mai poate realiza o monitorizare corespunzătoare a sumei destinate acestor servicii.

Inițial, ne propusesem ca prin acele program cel puțin 10 servicii specializate - centre de consiliere și informare - să fie înființate pentru prevenirea și combaterea neglijării copilului ai cărui părinți sunt plecați la muncă în străinătate: cel puțin 20 de consilii comunitare consultative să fie înființate și/sau formate și cel puțin 200 de copii beneficiari ai serviciilor specializate nou înființate să aibă întocmite planurile de servicii.

Lipsa de viziune a actualului Guvern și a managementului Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului în elaborarea politicilor publice este demonstrată și de refuzul acestora de a întocmi o analiză de situație comprehensivă pentru depistarea impactului psihologic, social și economic asupra familiilor în care cel puțin un membru este plecat din țară și asupra copiilor acestor familii. Această analiză era prevăzută a fi realizată în baza unui plan anual de acțiune pe care ANPDC îl aprobase în colaborarea cu o organizație a Națiunilor Unite.

În plus, față de aceste aspecte, descentralizarea responsabilităților până la nivel local a fost stagnată, neexistând interes pentru întărirea capacităților autorităților publice locale la nivel de primării pentru a-și asuma responsabilități în prevenirea situațiilor de risc pentru copii.

Probabil că este nevoie ca alți copii nevinovați să își pună capăt zilelor pentru ca actualul Guvern să își îndrepte atenția asupra acestei categorii de copii și să continue implementarea Planului de Guvernare cu care Alianța D.A. s-a prezentat în fața electoratului și a câștigat încrederea acestuia în anul 2004, plan care prevedea măsuri de prevenire a intrării copiilor în situații de risc și separare de familiile lor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Becsek-Garda Dezső-Kálmán - semnalarea unor nereguli în activitatea Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților;

Domnul deputat Dezideriu, din partea grupului UDMR, și se pregătește domnul deputat Ștefan Baban, de la PRM.

   

Domnul Becsek-Garda Dezsö-Kálmán:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În cursul lunii septembrie, într-una din declarațiile mele politice m-am referit la infracțiunea unui funcționar public și am solicitat din partea domnului ministru Cristian David să intervină prin instituțiile subordonate Ministerului Administrației și Internelor pentru împiedicarea infracțiunii secretarului din municipiul Gherogheni și să stopeze susținerea de către organele prefecturii și ale administrației locale a mafiei retrocedărilor și să se ia în considerare raportul autorității pentru restituirea proprietăților.

În loc să fie tras la răspundere pentru abuz în serviciu, de către Prefectura județului Harghita, la sugestia acestei instituții, i s-a permis să depună la dosar un act prin care domnul secretar să acopere infracțiunea.

După acest act, terenul în discuție a devenit proprietatea domniei sale, pe baza Legii nr.18/1991, ca membru cooperator, conform anexelor 2.B și 2.C. Însă, domnul secretar s-a născut la Corbu, într-o comună necooperativizată, dar nici vârsta lui nu permitea să fie membru CAP. Ilegalitatea se poate constata și din faptul că constituirea acestor proprietăți a avut loc în cursul anilor 2001 și 2003, când Legea nr.18 din 1991 era modificată de Legea nr.1 din 2000.

Susținerea domnului secretar de către instituția prefectului se vede clar și din faptul că împroprietărirea a fost validată de către Comisia județeană de fond funciar, cu toate că cazul nu a fost discutat în cadrul comisiei locale.

Prin urmare, am fost nevoit să depun la domnul primar și la domnul prefect nota de control a autorității naționale pentru restituirea proprietăților privind infracționalitatea din cadrul comisiei locale din municipiul Gheorgheni din partea cărora am solicitat măsuri pentru respectarea legalității.

Se pare însă că susținerea mafiei retrocedărilor din partea unor organe ale statului nu permite luarea unor măsuri prin care să fie stopat fenomenul infracțional, iar fabricarea ulterioară a unor documente pentru acoperirea falsului s-a generalizat în județul Harghita.

Mai mult chiar, domnul secretar s-a prezentat la vicepreședintele autorității naționale pentru restituirea proprietăților, la domnul Teodor Nicolescu, pentru a cere sprijin pentru mușamalizarea infracțiunilor prin care a intrat în posesia unor terenuri în mod ilegal.

Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, prin domnul vicepreședinte, a mai sprijinit ilegalitatea domnului secretar, prin trimiterea unor întâmpinări la judecătoria din Gheorgheni și la Tribunalul Miercurea-Ciuc prin care batjocorea, pur și simplu, echipa de control a autorității.

Stimate domnule ministru Cristian David,

Revin a doua oară cu rugămintea ca organele din subordinea dumneavoastră să-și facă datoria în privința respectării legilor de împroprietărire, iar cei care n-au respectat aceste legi, să nu mai poată îndeplini funcții de răspundere în cadrul comisiilor locale de fond funciar.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Ștefan Baban - declarație politică intitulată Fără orgolii, fără ambiții, fără răzbunări...;

Îl rog pe domnul deputat Ștefan Baban să ia cuvântul și se pregătește domnul deputat Vasile Mocanu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Ștefan Baban:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

"Fără orgolii, fără ambiții, fără răzbunări..."

poporul român pare urmărit de un blestem ancestral. Începând de la cucerirea Daciei de către romani și terminând cu simulacrul de revoluție din 1989, încununată cu uciderea, fără prea multă judecată, a conducătorului din acele vremuri, totul pare a fi împotriva noastră.

În cei aproape 18 ani de democrație, tranziția spre o societate civilizată, apropiată de cea europeană, din care am și început a face parte de puțin timp, pare a nu se mai termina. De la economie, care azi duduie, iar mâine sucombă, de la o agricultură preponderentă ca activitate la una din ce în ce mai puțin existentă și realistă, de la o clasă politică total comunistă și unică la una democrată și dezbinată, totul pare să arate că nu am fost, dar nici nu suntem pregătiți pentru a face parte din familia numită Europa și grupul țărilor democratice.

Moțiunea de cenzură, care ba trece ba nu, și care în final nu a trecut, a demonstrat românilor că interesele lor nu există. Clasa politică autohtonă este mult mai interesată de putere, ambiții, orgolii și răzbunări, decât ce bunăstarea populației și de ce nu și a sa. Veți spune că și eu fac parte din această clasă. Da, fac parte și sunt uneori mândru, dar de cele mai multe ori îmi este rușine.

Îmi este rușine că nu le putem asigura o viață mai bună, deși în fiecare campanie electorală, asta le-am promis, că trebuie să plece în străinătate dacă vor să-și cumpere casă și mașină și să trăiască decent, că trebuie să stea departe de familiile lor, petrecând cei mai frumoși ani printre străini, departe de zâmbetul propriilor copii și de o vorbă bună, că trebuie să moară prin țări străine pentru ca cei rămași acasă să beneficieze, in memoriam, de ceva bani, că după ce s-au sacrificat ani în șir pentru educația copiilor, aceștia migrează, cu speranța unei vieți mai bune, că nimic nu s-a schimbat în bine și cine știe când se va schimba, că în ziua de azi în România, banii, mitocănia și corupția sunt cele care fac jocurile politice și economice.

Mergeți pe stradă și priviți atent chipurile românilor. Veți vedea că foarte, foarte puțin dintre ei sunt deconectați și zâmbitori. Indiferent dacă este mare bancher sau șomer, românul de azi a uitat să zâmbească și mai ales să trăiască. Iar o parte din vină o purtăm și noi, cei care la acest moment constituim clasa politică, în care încrederea populației este din ce în ce mai mică.

După respingerea moțiunii de cenzură, majoritatea liderilor politici din opoziție au spus că nu vor vota proiectul de buget, atât de stat, cât și cel al asigurărilor sociale, pe anul 2008. Fără să știe ce conține, dacă sunt corect fundamentate, dacă sunt identificate real sursele de finanțare, iar repartizarea pe cheltuieli este economică și eficientă, au spus "nu" din start. Ce denotă acest refuz? Egoism, domnilor și doamnelor, doar egoism. De ce? Pentru că cei care vor suferi cu adevărat nu va fi nici președintele Băsescu, nici Guvernul Tăriceanu, nici Parlamentul României. Cei ce vor suferi cel mai mult vor fi majoritatea românilor care nu-și vor primi salariile, pensiile, alocațiile pentru copii, ajutoarele, indemnizațiile etc.

Indiferent de bunele sentimente, consider că, de fapt, este o subminare a eforturilor acestui popor și mai ales a restricțiilor îndurate în anii de democrație. Nu spun că acest guvern și aceste bugete pe care le va propune sunt mai bune decât precedentele. Dar în timp ce noi ne certăm ca chiorii pentru interese meschine și frivole, bulgarii, tăcând, își reformează atât viața economică, cât și cea politico-socială, ajungând să-și îndeplinească toate angajamentele din tratatul de aderare la Uniunea Europeană.

Haideți să ne uităm în jurul nostru și să vedem dacă mai există atâta țigănie, scuzați-mi expresia, domnilor minoritari de etnie romă, în țările vecine. Haideți să luăm exemplul cel bun de data asta de la ele și să încercăm să ne canalizăm energiile constructive și puterea pe care o avem pe calea reformelor și îndeplinirii obiectivelor de pre și post aderare. Și asta nu pentru noi sau pentru cei ce trăiesc azi în România, pe care îi putem considera generație de sacrificiu, ci pentru cei care constituie viitorul acestei țări și care vor considera că se merită să rămâi și să trăiești în această țară.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Vasile Mocanu - atenționare privind împărțirea pe criterii politice a fondurilor guvernamentale destinate unităților de învățământ din județul Iași;

Domnul deputat Vasile Mocanu.

Vă rog să poftiți la microfon. Și, se pregătește doamna deputat Olguța Cocrea, din partea Grupului parlamentar al parlamentarilor independenți.

   

Domnul Vasile Mocanu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Școala românească nu trebuie să aibă culoare politică. Cu toate acestea, de aproape trei ani fondurile guvernamentale destinate unităților de învățământ din județul Iași au fost împărțite, aproape exclusiv, pe criterii politice. Este o realitate tristă care ne arată de ce școala românească se degradează de la un an la altul.

A existat mai întâi o fază a Partidului Democrat, adică albastră, a învățământului din județul Iași. Ea s-a consumat din 2005 până la începutul acestui an, adică atât timp cât în fruntea ministerului învățământului a funcționat o echipă democrată.

În această perioadă școlile din comunele conduse de primarii PD s-au bucurat de toată atenția Guvernului. Dau ca exemplu Hotărârea Guvernului din martie 2007. atunci, din totalul de aproximativ 17 milioane de lei, care au fost repartizate unităților de învățământ ieșene, 40% a revenit comunelor democrate. Atrag atenția că democrații au câștigat foarte puține funcții de primari în județul Iași la alegerile din 2004.

A urmat mai apoi o fază galbenă, adică liberală, a învățământului din județul Iași. Ea a început imediat ce în fruntea ministerului de resort a fost înscăunat un politician al Partidului Național Liberal. În ultimele 6 luni, nu mai puțin de trei hotărâri de guvern au direcționat banii contribuabililor în special pentru școlile din comunele liberale. Referind-mă doar la cea mai recentă hotărâre de guvern, datele arată că aproximativ 50% dintre fonduri au revenit școlilor din zona de influență liberală. Din nou sunt obligat să atrag atenția că liberalii au câștigat foarte puține funcții de primari în județul Iași la alegerile din 2004. O mai spun o dată, școala românească nu trebuie să aibă culoare politică, doar prestigiu. Din păcate, în ultimii trei ani prestigiul a devenit pentru guvernanți doar un cuvânt gol de orice conținut.

Vă mulțumesc.

Domnule președinte de ședință,

îmi permiteți să fac o mică atenționare și v-aș ruga pe dumneavoastră să interveniți la Biroul permanent al Camerei Deputaților ca să se analizeze pe o perioadă de o lună, două luni, eficiența politică a acestor declarații politice. Eu am fost și senator în legislația trecută, în Senat era obligația programului de zi cu zi, lunea după amiază, ca toți senatorii să fie prezenți la acest punct de pe ordinea de zi. Bun, cred că nu se poate aduna toată Camera Deputaților pentru declarații politice, dar eu observ că am peste 60 declarații politice, și absolut tot ceea ce am cuprins în declarațiile politice nu are nici o eficiență, fiindcă nu se analizează, doar ele rămân undeva afișate și stocate pe un site al Camerei și doar atât.

Am rugămintea ca toate problemele ridicate să fie analizate de Biroul permanent și miniștrii care sunt sensibilizați prin declarațiile noastre să vină să dea raport o dată la o lună sau... ca propunere. Vedeți, poate aveți îmbunătățiri.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

O să cer staff-ului tehnic al Camerei să pregătească câteva date legate de consecințele acestor declarații politice, însă pot să vă spun că miniștrii răspund doar la întrebările și interpelările adresate acestora, declarațiile politice nu au această consecință juridică. Dar, sigur, o analiză a acestora nu e lipsită de interes a se face în cadrul Biroului permanent și, eventual, pe urmă prezentată în plen.

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Olguța Cocrea - intervenție intitulată 9 octombrie - Ziua mondială a Poștei;

O rog pe doamna deputat Olguța Cocrea să ia cuvântul și se pregătește domnul deputat Ștefan Bardan, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

   

Doamna Olguța Cocrea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "9 octombrie - Ziua mondială a poștei".

În data de 9 octombrie toți salariații din poșta de pe mapamond sărbătoresc Ziua Poștei. În România existența serviciului poștal este cunoscută din antichitate. Până la Revoluția din 1848 Poștele au fost arondate unor particulari, de regulă pentru o perioadă de trei ani de zile. După anul 1850, în orașele reședință administrativă, stațiile de poștă orășenești au fost transformate în birouri poștale.

În această perioadă existau 30 de curse poștale cu stații de poștă al căror punct nodal era la Craiova. Între anii 1857-1862 se introduce etapizat monopolul de stat asupra activității de poștă.

La 12 noiembrie 1857 o comisie întrunită la Iași a hotărât introducerea timbrelor poștale bucată cu bucată, 4 valori ale primei emisiuni "cap de bou" pusă în vânzare pe data de 22 iulie 1858. La 1 mai 1865 se introduce serviciul de abonamente prin poștă la presa din țară și străinătate. După anul 1883 se introduc primele planuri de îndrumare pe linie de cartare, timbre porto, serviciul de incaso și mandatul telegrafic.

În 1894 începe construirea Palatului Poștelor care va fi dată în funcțiune în anul 1900.

În perioada postbelică concepția structurii organizatorice a ramurii de poștă și telecomunicații este derivată de împărțirea administrativă a țării.

Astfel, în perioada când teritoriul național a fost organizat pe regiuni, având în componența lor raioane, structura organizatorică a administrației de poștă și telecomunicații era bazată pe existența Direcțiilor regionale de poștă și telecomunicații, având în subordinea directă oficii raionale bilanțiere, ca după 1968, odată cu înființarea județelor, să fie constituite Direcțiile județene de Poștă și telecomunicații, funcționând până în anul 1991.

Din 1991 Poșta română este separată ca activitate de activitatea de telecomunicații și devine Regia Autonomă - Poșta română, urmare a Hotărârea Guvernului nr. 448 din 1991, ulterior transformată în CNPR - SA.

Prima reorganizare majoră este făcută în 1996, când teritoriul României este împărțit în 9 regiuni poștale și se merge pe eficientizarea activității.

Cu toate că actualmente Compania Națională Poșta Română este cu capital de stat, nici un guvern de după Revoluție nu a considerat că ar fi necesar să investească și să aloce sume care ar putea schimba aspectul unităților poștale, mă refer aici la investiții în infrastructură.

Actualmente, în Compania Națională Poșta Română lucrează aproximativ 34 000 de salariați care deservesc populația țării. Acești salariați, cu toate că nu sunt stimulați la adevărata lor valoare, depun eforturi zilnic pentru ca cetățenii țării noastre să aibă parte de toate veștile pe care poștașul le aduce, să țină o permanentă legătură cu cei dragi, și cel mai important lucru este că acești oameni fie ploaie, vânt, zăpadă sau caniculă rezistă eroic și nu precupețesc nici un efort ca să-și facă meseria cât mai bine, spre mulțumirea clienților lor.

Este știută legătura sufletească și prietenia dintre poștașul român și cetățeanul român, care de-a lungul anilor a dovedit că indiferent de situație, poștașul este omul de legătură, care este așteptat mai ales de categoriile defavorizate.

De aceea, noi trebuie să le mulțumim acestor oameni deosebiți, care zilnic trec pragul miilor de locuințe și în a căror tolbă este câte ceva pentru fiecare.

Cu respect și considerație pentru cei aproximativ 34 000 de poștași le urez un călduros la mulți ani, sănătate, fericire și dorința să aibă o viață mai bună, alături de familiile lor.

Sperăm ca pe viitor și guvernanții să se gândească mai mult la cei care îi deservesc și să caute resurse financiare măcar pentru a face ca Oficiile poștale din România să arate ca în occident. Cred că atât clienții Poștei, cât și acești salariați ar merita niște condiții mai bune.

Cu speranța că așa cum salariații poștei au resurse nebănuite și știu să se facă respectați prin ceea ce fac și ceea ce sunt, doresc să cred că Poșta Română, care asigură serviciul universal și prestează serviciul social pe teritoriul României, să fie ajutată să-și schimbe fața.

Încă o dată, un sincer - La mulți ani! - și sperăm în vremuri mai bune.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, doamna deputat.

Mă alătur și eu urărilor de bine pentru toți lucrătorii din Poșta Română și să sperăm că, așa cum spune domnul Moisoiu din bancă, salariile vor crește și veștile pe care ei o să ni aducă vor fi întotdeauna numai bune.

 
  Ștefan Cornel Bardan - declarație politică intitulată Remeș transformă fermierii români în victime ale guvernului liberal;

Domnule deputat, Ștefan Bardan, vă invit să poftiți la microfon, și-l rog pe domnul deputat Kiraly Andrei Gheorghe, din partea Grupul parlamentar al minorităților maghiare, să se pregătească pentru a lua cuvântul.

   

Domnul Ștefan Cornel Bardan:

Mulțumesc, domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Remeș transformă fermierii români în victime ale guvernului liberal".

Avertizarea președintelui Comisiei Europene, domnul Jose Manuel Durao Baroso, că instituția pe care o conduce ar putea activa clauza de salvgardare pentru agricultură, deoarece auditul Comisiei Europene din această vară a descoperit deficiențe majore în funcționarea sistemului de identificare a parcelelor, ceea ce afectează sistemul de control al banilor publici europeni, certifică faptul că guvernul liberal este iresponsabil, iar Decebal Traian Remeș este mai mult decât un ministru mediocru, chiar dăunător, periculos al agriculturii românești.

După ce a întârziat nepermis de mult elaborarea și depunerea spre aprobare la Comisia Europeană a Programului național de dezvoltare rurală, document în baza căruia se implementează fondurile structurale pentru dezvoltarea agriculturii, Decebal Traian Remeș pune în pericol și acordarea plăților directe care se cuvin fermierilor români pentru susținerea activităților agricole, ținând cont de fenomenele de secetă și inundații care se repetă an de an pe arii mari cu consecințe dezastruoase. Ambele fenomene sunt în strânsă legătură și, din păcate, sunt tratate în mică măsură efectele și nu cauzele.

Este bine știut faptul că autoritatea Națională pentru Meteorologie a semnalat în nenumărate rânduri că fenomenul de secetă a cuprins în anul 2007 aproape două treimi din teritoriul României. Care a fost consecința acestui lucru? Ministerul condus de Decebal Traian Remeș a tratat acest fapt cu superficialitate și, de multe ori, cu indiferență, condiționând acordarea despăgubirilor de asigurarea culturilor.

Dacă în aceste condiții grele, acest ministru nu a reacționat, efectele simțindu-se din plin, nu pot decât să constat că programul guvernului liberal pentru agricultura românească este unul foarte simplu: zero bani pentru susținerea fermierilor; zero bani pentru dezvoltarea agriculturii și a mediului rural; birocrație excesivă pentru fermierii și producătorii agricoli; salarii mari pentru funcționarii celor două agenții, APIA și APDRP, clienți și oameni de casă ai P.N.L., P.S.D. și UDMR.

Pentru aceste motive, consider că ministrul agriculturii, Decebal Traian Remeș, aduce grave prejudicii atât agriculturii, cât și economiei naționale, pe termen mediu și lung.

Solicit primului ministru demiterea ministrului agriculturii Decebal Traian Remeș de urgență.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Király Andrei Gheorghe - evocarea evenimentelor de tristă amintire: Ziua mâniei, 6 octombrie 1849;

Domnul deputat Kiraly, vă rog să poftiți la microfon. Și se pregătește domnul deputat Aledin Amet, din partea Grupul parlamentar al minorităților naționale, altele decât cea maghiară.

   

Domnul Király Andrei-Gheorghe:

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.

Ați avut o remarcă deosebit de corectă, fiindcă vorbesc din partea minorității maghiare, reprezentată de Uniunea Democrată Maghiară din România.

Stimate doamne,

Stimați domni deputați,

Declarația de azi propune o temă de tristă amintire pentru maghiarii de pretutindeni. Este vorba de un eveniment care a avut loc acum 158 de ani, la Arad.

Ziua mâniei, 6 octombrie 1849.

Revoluțiile pașoptiste au cuprins foarte multe state, de la țărmul Atlanticului, până la malul Mării Negre.

Peste tot, prin transformarea sistemului politic perimat, revoluționarii au urmărit schimbări esențiale, la nivelul întregii societăți. În această situație s-a aflat, împreună cu alte state din Europa Centrală, și Ungaria care, la acea vreme, făcea parte din Imperiul Habsburgic.

Revoluția maghiară a izbucnit la data de 15 martie 1848. programul pașoptist a prevăzut, printre alte, desființarea relațiilor feudale, modernizarea societății și obținerea unor libertăți politice.

Datorită nerespectării înțelegerilor de către Curtea imperială, în aprilie 1849, Guvernul revoluționar a declarat independența Ungariei și, implicit, a decretat detronarea Casei de Habsburg.

În această situație, habsburgii au cerut sprijinul Rusiei Țariste și au pornit împreună pentru a înfrânge Revoluția. După o serie de bătălii și mai multe înfrângeri, în fața forței, pregătirii militare și a dotării superioare, Guvernul revoluționar a hotărât depunerea armelor.

În urma discuțiilor desfășurate lângă Arad, la Seleuș, între comandamentul armatei rusești și cel al armatei revoluționare, s-a hotărât ca depunerea armelor să aibă loc la data de 13 august 1849, pe Câmpia Seleușului, din județul Arad.

Imperialii austrieci nu s-au mulțumit cu atâta. Au hotărât pedepsirea exemplară a participanților la revoluție și, mai ales, a ofițerilor superiori de carieră, care, până la izbucnirea revoluției, au activat în cadrul armatei imperiale.

În cetatea Aradului și-a desfășurat activitatea unul dintre cele patru tribunale militare instituite cu acest scop.

Tribunalul militar de la Arad a decis ca 13 generali ai armatei revoluționare să fie executați la data de 6 octombrie 1849, în apropierea cetății Aradului.

Datorită acestor evenimente de tristă amintire, ziua de 6 octombrie 1849 este considerată de maghiari ca "Ziua mâniei" "Ires die".

Evenimentul în sine, martiriul generalilor, a marcat adânc conștiința națională, cu toate că mulți dintre generali n-au fost maghiari. Pentru maghiarii de pretutindeni, ziua de 6 octombrie a devenit zi de doliu național.

De 158 de ani ne adunăm la Arad pentru a comemora cu demnitate acest eveniment de tristă amintire. Ne adunăm la obeliscul din subcetate și, de câțiva ani, ne adunăm și la Statuia libertății, amplasată în Parcul reconcilierii, ca un însemn al recunoașterii idealului în numele căruia s-au ridicat revoluțiile europene din 1848-1849, al idealului libertății.

Fie ca acest ideal să ne dea putere și credință în viitorul nostru!

Fie ca acest ideal să ne aducă, în sfârșit, laolaltă în aspirațiile noastre!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc și eu, domnule deputat.

 
  Aledin Amet - declarație politică cu tema Este nevoie de un festival de teatru care să-l omagieze pe marele actor Hamdi Cerchez;

Domnul deputat Amet. se pregătește domnul deputat Mihai Dumitriu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

   

Domnul Aledin Amet:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Este nevoie de un festival de teatru, care să-l omagieze pe marele actor Hamdi Cerchez."

În lumea teatrului românesc și în lumea filmului românesc, Hamdi Cerchez reprezintă o personalitate care a fost și trebuie, cu siguranță, respectată. Făcând parte dintr-o generație de excepție, actorul s-a evidențiat prin talent, modestie, abnegație, rolurile complexe pe care le-a interpretat fiind, în această direcție, dovezi concludente.

Cetățean roman de naționalitate turcă, Hamdi Cerchez înseamnă, cel puțin pentru propria-i etnie, un motiv de mândrie.

Din păcate, după ce s-a stins din viață, numele lui a fost din ce în ce mai neglijat, personalitatea sa nu a mai fost constant apreciată, așa cum se cuvenea. Nimic nu se mai petrece, în sensul aducerii unui omagiu marelui om de artă.

Datoria noastră este una semnificativă.

Datoria noastră este să ne redescoperim valorile.

De curând, am propus autorităților din județul Constanța organizarea unui festival de teatru, în scopul promovării tinerelor talente, festival care să poarte numele actorului. Speranța mea este că acest demers poate fi concretizat. Este nevoie, însă, firesc, de voință din partea tuturor factorilor decizionali.

Orașul Constanța, reprezentativ pentru ceea ce înseamnă respect între toate etniile, are posibilitatea de a demara un astfel de proiect. Cu siguranță, în cadrul comunităților etnice există tineri talentați. Aceștia au nevoie de o instituție pentru a se afirma. Iar un festival de teatru, care să-l omagieze pe actorul Hamdi Cerchez, reprezintă instituția ideală.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Mihai Dumitriu - declarație politică cu titlul APIA sabotează agricultura din România;

Îl rog pe domnul deputat Mihai Dumitriu să ia cuvântul și se pregărtește domnul deputat Moisoiu din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

   

Domnul Mihai Dumitriu:

Vă mulțumesc, domnule președinte,

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația politică de astăzi se intitulează "APIA sabotează agricultura din România".

Am scris aceste lucruri cu durere, aducându-le în fața dumneavoastră și la cunoștința guvernanților Alianței D.A. cu siguranța că lucrurile se vor schimba, cândva.

De la formarea poporului român, țăranii au constituit majoritatea locuitorilor acestor pământuri. Țăranul este astfel: El-harnicul, El-patriotul El-susținătorul, El-stâlpul țării, El-cinstitul, El-bunul, El-darnicul, El-credinciosul.

Din păcate, de-a lungul istoriei, Statul Român și-a desconsiderat întotdeauna, ca nimeni altul, oamenii săi valoroși: țăranii.

De aceea, și numai de aceea, se poate spune că țara noastră este printre cele mai nereușite din Europa. Statutul nu i-a dat nimic țăranului, el numai i-a cerut.

Țăranul i-a dat țării viața, de-ale gurii și multă dragoste, dar țara nu i-a dat în schimb nimic, eventual numai impozite, cote, pedepse și bice.

De aceea, țările care au desconsiderat agricultura și pe țărani au ajuns importatoare de produse agricole și răbdătoare de foame.

În mod inexplicabil, România este una din puținele țări europene care neglijează cu bună știință un domeniu în care activează aproape jumătate din populația sa.

Legea nr. 247, Legea retrocedării totale, a produs nemulțumiri, abuzuri și nedreptăți. Cei mulți și îndreptățiți în a primi terenuri prin reconstituire întâmpină mari greutăți, iar cei puțini, prin presupuse acte de proprietate de acum 100 de ani, cu sprijinul justiției, au decimat proprietatea de stat, centrele de cercetare agricolă, pădurile, fânețele și iazurile comunităților locale. A fost și este o politică iresponsabilă pusă în practică de Guvernul de dreapta al Alianței D.A..

Politicile greșite de subvenționare a agriculturii promovate după 2004 au prilejuit o serie de afaceri profitabile pentru unii, lăsându-i pe țărani prizonieri ai unei agriculturi de subzistență, subfinanțate și necompetitive.

Statul a lăsat țăranul și implicit gospodăria țărănească - tip românească - care asigura hrana pentru 40% din populația țării, pe mâna unor afaceriști rapace și veroși, care câștigă 300%, cumpărând laptele de la țărani cu 5.000 - 6.000 lei vechi și revânzându-l cu 40.000 lei.

Prin 1970, statul francez cumpăra unt de la țărani cu 10 franci kilogramul și-l vindea la export cu 4 franci. Oare chiar așa de prost sa fi fost statul francez? Da, preferăm să fie prost, dar important era ca țăranul (fermierul) să producă și să prospere.

Or, la noi, grație proastei organizări și dezinteresului statului român, banii de la Comunitatea Europeană destinați țăranului și dezvoltării rurale, nu au venit și nu vor veni în 2007.

Scandalurile politice, promovarea oamenilor incompetenți, neputincioși, iresponsabili în infrastructurile din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) și Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (APDRP) au dus la neabsorbția fondurilor europene pentru agricultură, destinate României.

Pentru anul 2007, România are de plătit la bugetul european o contribuție de 1,1 miliarde euro, iar în țară ar fi trebuit să intre 1,6 miliarde euro.

Din păcate, s-a primit doar 2% din această sumă. Agricultura românească este sabotată cu intenție sau nu de APIA, care ar trebui să gestioneze 7 miliarde de euro din 12 miliarde, fonduri europene pentru agricultură și dezvoltare rurală destinate primilor 7 ani.

APIA (Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură) are 5000 de angajați, majoritatea promovați pe criterii politice și grade de rudenie, fără o pregătire profesională corespunzătoare, repartizați în 42 de sucursale și 256 de centre locale. Ea are o importanță deosebită și trebuie să se ocupe de gestionarea mai multor tipuri de fonduri alocate de UE pentru agricultură și dezvoltare rurală, cât și a sumelor destinate agriculturii de la bugetul de stat.

APIA este responsabilă pentru implementarea Sistemului Integrat de Administrare și Control (IACS) cu toate componentele: baza de date a cererilor de subvenție; sistemul de identificare a parcelelor agricole; registrul fermelor; registrul animalelor; sistemul de controale. În sarcina APIA se regăsesc și cotele de lapte, zahăr și izoglucoză, gestiunea stocurilor, licențele de import-export.

Angajații APIA se bucură de salarii europene. enumăr câteva salarii din ianuarie-februarie 2007: șeful serviciului audit - peste 81 milioane lunar, directorul general - peste 67 milioane, șef de serviciu - peste 50 de milioane, directorul IACS - peste 64 milioane, un director din teritoriu - peste 57 milioane. În septembrie 2007, salariile lor au fost majorate cu 75%, cât și ale funcționarilor din instituțiile românești care gestionează fonduri europene.

Cu toate acestea, sistemul de plată în agricultură s-a depășit cu 4 luni deoarece IACS nu este operațional (Sistemul Integrat de Administrare și Control) și nu și-a făcut treaba.

Problemele actuale din agricultură ar putea aduce activarea clauzei de salvgardare, în cazul României agricultorii riscând să primească de la bugetul european o sumă pe hectar cu 25% mai mică. În loc de 55 de euro vor primi 41 euro pe hectar.

Jose Manuel Barrosso, președintele Comisiei Europene, a făcut precizarea că oficialii europeni vor evalua în perioada următoare cheltuielile din agricultură deoarece "există anumite dificultăți în ceea ce privește cheltuirea fondurilor alocate".

Dincolo de ineficiența oamenilor din sistem, s-au descoperit deficiențe în calitatea sistemului de identificare a parcelelor agricole (erori foarte mari) și mari probleme cu prestatorii de servicii din teritoriu, recomandați și impuși de actuala putere de dreapta, PNL și PD.

Stimați parlamentari,

Dacă se ajunge la această diminuare de 25 %, atunci Guvernul Tăriceanu, răspunzător de gestionarea problemelor agriculturii, va trebui să suporte diferența de 14 euro pe hectar, luândbanii de la buget, adică din contribuțiile tuturor românilor,și să prezinte în Parlament explicația referitoare la cauzele care au generat această situație.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Adrian Moisoiu - declarație politică intitulată Introducerea iobăgiei medicale după rezidențiat;

Îl rog pe domnul deputat Adrian Moisoiu să ia cuvântul și se pregătește domnul deputat Emil Strungă, din partea Grupul parlamentar al Partidul Național Liberal.

   

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

înainte de a începe să prezint declarația mea politică de astăzi, aș dori să subliniez faptul că îl susțin pe domnul deputat Mocanu în ceea ce privește luarea în considerație a declarațiilor politice. Doresc să subliniez și faptul că interpelările, adică momentele când vin miniștrii în Parlament ca să dea răspunsurile la întrebări sau interpelări, prevăd trei-patru interpelări, față de zecile de interpelări care se prezintă, așa că, efectiv, legătura noastră cu miniștrii este scurtcircuitată.

Aș dori ca și acest aspect să-l prezentați în ședința de Birou permanent la care veți participa și prezenta situația.

Vă mulțumesc.

Declarația mea politică de astăzi este intitulată "Introducerea iobăgiei medicale după rezidențiat".

Potrivit unui studiu recent, lansat de Fundația Ana Aslan, peste două treimi dintre angajații sistemului sanitar sunt nemulțumiți de salarii.

Sondajul, realizat cu ajutorul a 500 de persoane care activează în domeniul medical, aduce la cunoștință că peste 50% din absovenții facultăților de medicină vor să părăsească țara și să lucreze în străinătate din cauza sistemului de salarizare care se aplică cadrelor medicale din România, cât și din lipsa aparaturii din unitățile spitalicești. Dintre aceștia, circa 50% au declarat că ar rămâne în țară pentru un salariu de 500-1000 de euro. La rândul lor, 44% au afirmat că ar schimba factorii de decizie din sistemul sanitar românesc, 33% ar schimba organizarea sistemului, iar alți 50% ar pleca la studii în străinătate fără nici o părere de rău, cu predilecție în Anglia, S.U.A., Australia sau Elveția.

Pe de altă parte, conform datelor publicate de Ministerul Sănătății, un număr de aproape 3.000 de medici au cerut eliberarea de certificate de conformitate pentru a putea lucra în străinătate. "Medicii români nu vor mai putea părăsi sistemul la fel de ușor ca până acum", a declarat sâmbătă la Petroșani, ministrul sănătății, Eugen Nicolăescu, adăugând că lucrează la un act normativ în acest sens: "Trebuie să legalizăm obligativitatea de a rămâne în sistem dublul perioadei în care s-au specializat. În acest sens vom elabora o ordonanță de urgență sau o lege, după caz".

Această declarație a declanșat o serie de comentarii pe Internet, care de care mai vehemente, despre mult lăudata reformă în sănătate pe care ministrul Nicolăescu o trâmbiță, și care anunță drept o preocupare principală a ministerului ce numai cu onoare nu îl conduce, introducerea iobăgiei medicale după rezidențiat.

Pentru exemplificare am ales câteva din cele mai "civilizate" păreri:

"Negri pe plantație", așa se autointitulează medicii rezidenți! Muncesc ore în șir, fac gărzi, își asumă responsabilități, mănâncă pe unde apucă (de multe ori în spital), dorm puțin, suportă prostiile lingăilor și oportuniștilor aciuați prin mai toate marile spitale...Își întemeiază familii, pe care sunt nevoiți să le neglijeze, să facă fel de fel de artificii pentru a putea supraviețui cu un salariu de mizerie."

"Și domnul ministru ce asigură pentru o carieră mizeră într-un sistem sanitar putred?"

"E aberant! Ca pacient îmi doresc un medic motivat la căpătâiul meu când voi avea nevoie!"

"Nici un curs profesional în șase ani de zile. Participările la congrese și cărțile cumpărate le-am făcut din buzunarul propriu..."

"Tu ministrule, ce salariu ai, ai învățat cât am învățat eu? Cu siguranță, nu!"

De asemenea, voi cita un fragment dintr-o scrisoare primită de la un tânăr medic specialist în chirurgie generală, care, nereușind să participe la un concurs pentru ocuparea unui post de chirurg în județele Ilfov sau Constanța, fiindcă nici un spital de acolo nu a declanșat vreun concurs, a plecat de două luni, pe durată determinată în Irak, să lucreze la o bază militară de lângă Tikrit:

"În ceea ce mă privește, aș fi lucrat cu dragă inimă în România, dar probabil domnul ministru, de la înălțimea fotoliului domniei sale, nu știe ce personaje sunt cocoțate în funcții de directori pe la diferite spitale din provincie ale țării și cum îl studiază cu ochi de entomolog amator pe acel oarecare care îndrăznește să bată la ușă pentru un post. Personal, m-aș întoarce imediat să lucrez ca și chirurg, undeva în România, fără alte pretenții materiale decât cele cuvenite prin lege și prin fișa postului, singura mea doleanță fiind, așa cum v-am amintit, să fiu oarecum aproape de familie (inclusiv naveta este o opțiune acceptabilă). Și asta chiar în condițiile unei salarizări net inferioare celei pe care o am aici și acum!".

Personal, mă întreb: Cine îi dă voie ministrului Nicolăescu să pretindă taxe, atâta timp cât nu se asigură condiții decente de trai și posturi unde medicii specialiști să-și desfășoare activitatea? Oare tinerii absolvenți ai facultăților de medicină sunt de vină că sistemul este deficitar în o serie de specializări ca A.T.I., neuropsihiatrie sau medicină de urgență, și excedentar în altele, sau ministerul nu a știut să ducă o politică corespunzătoare pentru a-și pregăti cadre în fiecare specialitate?

Pentru a concluziona, voi încheia cu un alt mesaj de pe Internet:

"Domnilor liberali,

Luați-l târâș pe Nicolăescu de la ministerul acela pe care nu-l înțelege! Ce se întâmplă acum în sănătate nu este altceva decât eșecul reformei pseudonicolăescu, care numai orientare politică liberală nu are! Măsurile pe care acesta le preconizează sunt de natură comunistă în forma ei cea mai pură!"

Mulțumesc. Am încheiat citatul și declarația.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Emil Strungă - declarație politică cu titlul Schimbări climatice: cauze, efecte, adaptare;

Îl rog pe domnul deputat Emil Strungă să ia cuvântul și se pregătește domnul deputat Vasile Soporan din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

   

Domnul Emil Strungă:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Titlul declarației politice pe care o prezint astăzi în fața dumneavoastră este "Schimbări climatice: cauze, efecte, adaptare".

In perioada de intensă dezvoltare industrială de la începutul secolului XIX, dar în special în ultimii 50 de ani, la nivelul planetei se înregistrează un fenomen progresiv de încălzire globală. Au fost înregistrate o serie de evenimente meteorologice fără precedent: valuri de căldură, inundații, secetă si deșertificari, uragane si furtuni.

In acest context, au fost adoptate o serie de documente internaționale din care menționez Protocolul de la Kyoto, intrat în vigoare la nivel internațional la 16 februarie 2005.

In perioada 1-2 octombrie anul curent am participat la Conferința Schimbările Climatice - o provocare, organizată de Parlamentul European sub președinția domnului Hans-Gert Pottering si cu participarea reprezentanților parlamentelor naționale ale statelor membre UE.

Examinarea datelor științifice demonstrează, fără putință de tăgadă, că schimbările climatice care au o evoluție ciclică naturală, ce este determinată de schimbările periodice ale orbitei terestre, sunt puternic influențate de factori artificiali determinați de activitățile industriale.

Arderea combustibililor fosili, care conduce la reducerea dramatică a resurselor, combinată cu tehnologii energofage și poluante, conduce la emisia masivă de gaze cu efect de seră, în special dioxid de carbon, care se acumulează progresiv în atmosferă.

Acest proces determină următoarele efecte: creșterea temperaturii medii anuale; reducerea suprafeței calotelor polare; creșterea nivelului oceanelor, amenințare imediată la existența țărilor riverane; consecințe asupra ecosistemelor; consecințe asupra sănătății oamenilor; un prognostic nefavorabil pe termen scurt în ceea ce privește dezvoltarea industrială. La nivel național, datorită încălzirii globale s-au înregistrat valuri de inundații succesive și secetă.

Soluțiile care se impun și care se pot materializa în suma unui acord internațional postKyoto, care urmează să se desfășoare la Bali, sunt următoarele: creșterea ponderii energiilor regenerabile (hidro, eoliană, biocombustibili, energia solară etc.) în asigurarea consumului de energie, în special de energie electrică, respectiv 20% până în anul 2020; reducerea concentrației de dioxid de carbon din atmosferă, prin reducerea emisiilor, extinderea împăduririlor, modificarea legislației, prin introducerea comerțului cu certificate de emisii, respectiv cu 20% în anul 2020, față de anul de referință; creșterea eficienței energetice; reducerea pierderilor de energie în domeniul construcțiilor; dezvoltarea cercetării în domeniul tehnologiilor nepoluante și utilizării energiilor regenerabile, în special a energiei solare.

În concluzie, limitarea efectului de încălzire globală se poate face numai prin implicarea la nivel european și internațional, pentru a preveni afectarea în continuare a climei.

Activitățile umane au generat schimbările climatice actuale. În consecință, tot oamenii trebuie să găsească soluțiile necesare și să asigure supraviețuirea în condiții de climat sănătos și mediu curat pentru generațiile viitoare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc și eu, domnule deputat.

 
  Vasile Filip Soporan - declarație politică intitulată Turcul neizgonit și schimbările climatice în dezbaterea instituțiilor europene;

Îl rog pe domnul Vasile Soporan să ia cuvântul.

Se pregătește domnul deputat Petru Movilă, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

   

Domnul Vasile Filip Soporan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Aș dori să prezint declarația mea politică intitulată: "Turcul neizgonit și schimbările climatice în dezbaterea instituțiilor europene".

Mă aflu sub impresia a două evenimente petrecute la interval scurt în această toamnă.

În prima parte a lunii septembrie, am luat parte la o reuniune dedicată acțiunilor și tehnologiilor care vizează protecția mediului, desfășurată la Cluj. Aceasta a scos în evidență preocupările existente la nivel local și la nivelul mediului de afaceri, cu plusurile și minusurile care există în acest domeniu de activitate.

În acest cadru am remarcat sinceritatea și dinamismul unui turc, pe nume Eryaz Salih, care folosind propriul spațiu de prezentare din cadrul expoziției, a arătat nepăsarea, lipsa de preocupare și de acțiune pentru păstrarea naturii binecuvântate cu toate frumusețile din zona Borșa - Maramureș.

Supărarea turcului, așezat în această zonă la începutul anilor '90, era însoțită de soluții mai simple sau mai complexe, care țin de cetățean, de comunitatea locală și județeană, de agenții economici pe care, din păcate, nu le vedea pornite și realizate.

La ceea ce a făcut el într-o țară pe care o consideră și a lui, și ce au făcut ceilalți în țara lor, domnul Eryaz Salih îmi spunea, și serios, și în glumă, că dacă Ștefan cel Mare și Sfânt s-ar ridica din veșnicia odihnei, ar fi sigur, cântărind realitățile, că l-ar accepta în această zonă și nu l-ar izgoni din țară.

La o asemenea gândire m-am bucurat și, în același timp, m-am întristat. M-am bucurat că există o reală preocupare pentru starea mediului, pentru conservarea acestuia, realizând într-o manieră concretă și personală cerințele primei Conferințe a Națiunilor Unite asupra mediului și omului, de la Stockholm, din 1972, și anume: asigurarea dreptului oamenilor la un mediu sănătos și datoria lor de a-l proteja, și acest lucru realizându-se răspunzând nevoilor prezentului, fără a compromite capacitatea generațiilor viitoare, să răspundă nevoilor lor.

Și, m-am întristat, pentru că nu există acțiuni continue și eficace la nivel de comunitate locală și la nivel național.

Nemulțumirea este amplificată și de diferența de preocupare existentă în acest domeniu, între cea prezentă la nivel european, și cea simțită la nivel național, rezultată și în urma participării mele împreună cu alți colegi la cel de-al doilea eveniment la care am făcut referire la început, desfășurat în zilele de 1 și 2 octombrie în cadrul Parlamentului European.

Reuniunea parlamentară privind schimbările climatice cu tema "Să ne ridicăm la nivelul așteptărilor" s-a desfășurat cu participarea reprezentanților parlamentelor naționale, a Parlamentului European, reprezentanților oamenilor de știință specializați în schimbările climatice și a organizațiilor nonguvernamentale.

Acțiunea a avut organizată trei grupuri de lucruri, și anume: adaptarea la schimbările climatice - concepte naționale, energii regenerabile, strategii europene și naționale, cele mai bune practici, și reducerea emisiilor în sectorul construcțiilor, modernizarea clădirilor publice și private.

Reuniunea s-a desfășurat sub președinția președintelui Parlamentului European și a președintelui Adunării Republicii Portugheze, și a beneficiat de contribuțiile președintelui Comisiei Europene, a comisarului pentru mediu al Comisiei Europene, a președintelui Comisiei temporare asupra schimbărilor climatice a Parlamentului European.

Discuțiile pe cele trei teme majore au vizat două tipuri de acțiuni, și anume: acțiunile de limitare a schimbărilor climatice și acțiunile de adaptare la schimbările climatice.

Dacă limitarea schimbărilor climatice are o importantă nuanță abstractă și necesită acțiuni globale, care se parcurg pe durata mai multor generații, în schimb, adaptarea la schimbările climatice necesită măsuri concrete, continue și cu manifestare foarte rapidă, care trebuie desfășurate la nivel național și, în special, la nivel local.

Din acest motiv, am prezentat în cadrul reuniunii opinia necesității creșterii eficienței acțiunilor de adaptare la nivel local, prin realizarea unei forme instituționalizate de conlucrare între Parlamentul European, parlamentele naționale și autoritățile locale, reprezentate de Comitetul regiunilor.

Conlucrarea și solidaritatea la nivel european trebuie să vizeze, conform opiniei prezentate, următoarele domenii:

1.Definirea acțiunilor de adaptare la nivel european, care vizează eficientizarea acțiunilor locale.

2.Criterii de stabilire a priorităților pentru realizarea acțiunilor de adaptare.

3.Criterii de alocare a resurselor financiare din cadrul unui posibil fond european de solidaritate și sprijin pentru acțiuni eficiente în domeniul schimbărilor climatice.

4.Gestionarea și comunicarea experiențelor pozitive din domeniul adaptării la schimbările climatice.

Din prezentările făcute în plen și în cadrul grupelor de lucru, s-a conturat, din păcate, situația că efectele schimbărilor climatice se resimt dramatic la nivel național și, în special la nivel local, în multe țări europene. Raportul domnului Martins pentru prima grupă de lucru a menționat unele dintre ele, fără ca România să fie amintită în acest cadru.

În opinia prezentată în plen, am arătat că și România este una dintre țările afectate de schimbările climatice, în ultimii ani fiind martorii unei secete prelungite care a afectat grav producția agricolă, înjumătățind-o în unele domenii, temperaturile au crescut simțitor, afectându-se viața cotidiană din marile aglomerații urbane și, în același timp, au fost prezente fenomene nemaiîntâlnite până în prezent, cum ar fi inundațiile catastrofale, furtunile și vijeliile de mare amploare.

În același timp, având în vedere faptul că este necesară o mai bună comunicare europeană a experiențelor pozitive, iar în planul acțiunii și cercetării apare un domeniu nou, acela al adaptării la schimbările climatice, am propus instituțiilor abilitate de la nivelul Uniunii Europene înființarea unui institut european pentru adaptare la schimbări climatice.

Acesta ar putea gestiona acțiunile practice, ar putea oferi consultanță, expertiză și soluții pentru situațiile de urgență, ar putea acționa preventiv și ar asigura continuitatea și coordonarea într-un domeniu tot mai actual, al acțiunilor ce se vor întreprinde la nivel național și local.

Închei acum.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule deputat, v-aș ruga, cu tot respectul, să vă apropiați de sfârșit. Ați depășit cu mult timpul alocat grupului dumneavoastră.

 
   

Domnul Vasile Filip Soporan:

Având în vedere importanța care se acordă problemelor de mediu și analizei influenței schimbărilor climatice, între acțiunea turcului, acceptat imaginar de Ștefan cel Mare, și acțiunile viitoare la nivel european, care vizează în mod concret poziția Uniunii Europene la viitoarea reuniune de la Bali, din decembrie 2007, și de modalitatea de împărțire a cotelor la emisii, în perspectiva reducerii acestora, vă propun, stimați colegi, înființarea unei comisii speciale a Parlamentului pe problematica schimbărilor climatice și organizarea unei reuniuni care să consolideze cu argumente solide punctul de vedere al României față de principalele probleme rămase în discuția și în abordarea instituțiilor europene.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc și eu, domnule deputat.

Domnilor colegi,

Vă reamintesc că timpul alocat unei declarații politice este de trei minute. Orice depășire înseamnă timpul mâncat altor colegi de-ai noștri.

Deci, v-aș ruga, oricât de importantă este o declarație politică, să încercați să vă încadrați în acest timp.

 
  Petru Movilă - declarație politică intitulată Când va ieși consulul afară;

Urmează domnul deputat Petru Movilă.

Se pregătește domnul deputat Aurel Vlădoiu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

   

Domnul Petru Movilă:

Domnilor colegi,

Declarația mea politică se numește: "Când va ieși consulul afară".

A fi român a ajuns motiv de jenă chiar în fața autorităților propriului stat, a autorităților plătite din banii noștri și care, uneori, "uită" de prevederile actului fundamental al României: Constituția.

Nu îmi pot explica altfel situația creată la Secția Consulară a Ambasadei României din Republica Moldova.

Prezent în Chișinău pentru audiențe acordate atât cetățenilor moldoveni, cât și celor români care trăiesc în țara vecină, audiențe pe probleme ce țin strict de autoritățile române, am fost pus într-o situație jenantă în chiar fața Secției Consulare române.

Am dorit să discut cu consulul nostru, ca orice român aflat în Republica Moldova și care are o problemă pe care speră că o poate rezolva, unde în altă parte decât la Consulat?!

M-am prezentat ca fiind cetățean român și, surpriză, polițiștii din fața instituției mi-au spus sec: "Nu se poate intra în consulat". Am insistat, explicându-le că am o problemă și doresc o audiență la consul. Am avut parte de un alt răspuns sec: "Când va ieși consulul afară". Ca în celebrul banc cu Bulă care, dorind să facă economie la curentul electric, a atârnat o pancarta în dreptul soneriei, pancartă pe care era scris: "Nu sunați, ies eu afară din când în când".

Înțeleg faptul că paza Secției Consulare este asigurată de polițiștii moldoveni, dar prezența unui membru al staff-ului român, care să poată lua o decizie la fața locului, mi se pare absolut necesară.

M-am conformat celor comunicate de polițiștii moldoveni și am încercat să aflu când sunt programate audiențele la consulul român.

Surpriză totală. Nu există nici un program de audiențe afișat pe gardul ce înconjoară teritoriul românesc din capitala Republicii Moldova. Nici pe gard, nici pe clădirea ce adăpostește Secția Consulară, nicăieri.

Nici vajnicii polițiști nu știau despre vreun program de audiențe. Doar deja cunoscutul "Iese consulul din când în când". Am încercat să aflu despre acest program de pe site-ul oficial al Secției Consulare. Lipsă totală.

Este bine să vă gândiți de două ori înainte de a pleca în Republica Moldova. Dacă vă treziți într-o situație delicată, care necesită ajutorul autorităților române "cantonate" în acest stat, atunci va trebui să o rezolvați ca orice străin, apelând la serviciile consulare ale altui stat, mai binevoitor.

Pentru că nu veți putea sta de vorbă cu consulul român sub nici o formă. Nu vă pot explica ce am simțit când mi s-a refuzat solicitarea de întrevedere cu consulul român de față cu toți cetățenii moldoveni prezenți, culmea, parte dintre ei având și cetățenie română.

Cum se poate rezolva problema obținerii în regim de urgență a vizei de intrare în România?

Gândiți-vă la situația în care unui cetățean moldovean i-a murit o rudă pe teritoriul României și dorește să ajungă în țara noastră pentru a ridica corpul neînsuflețit. Ce șanse poate avea în fața Secției Consulare din Chișinău? Doar să aștepte ieșirea din când în când a consulului și, dacă strigă destul de tare, să se facă auzit. Ori să aștepte ca orice străin la rând. Timp de câteva luni, deoarece programarea se face doar on-line, la poarta consulatului fiind practic imposibilă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Aurel Vlădoiu - declarație politică intitulată Înstrăinații României;

Domnul deputat Aurel Vlădoiu urmează să-și prezinte declarația politică.

Se pregătește domnul deputat Mircea Valer Pușcă, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Aurel Vlădoiu:

Declarația mea politică se intitulează: "Înstrăinații României".

De la 1 octombrie, gazele naturale sunt mai scumpe cu 3,7%. În ultimele două luni, alimentele, în special cele de bază, s-au scumpit cu valori cuprinse între 20 și 100%, cum este cazul uleiului.

Prețul asigurărilor auto a crescut în toamna acestui an cu între 20 și 50%. Reprezentanții societăților de asigurări apreciază ca normală această creștere, deoarece prețurile asigurărilor pe piața românească sunt sub cele occidentale.

Taxa de primă înmatriculare, aberantă prin dimensiunile ei, lovește în primul rând pe cei ce nu își pot permite o mașină nouă.

Potrivit specialiștilor din zona vânzărilor imobiliare, din 2005 până în prezent, prețul apartamentelor nou-construite a crescut în medie cu 82%. Prețul apartamentelor mai vechi a crescut, de la începutul anului în curs, cu 27%.

Acestea sunt principalele motive, suficiente de altfel, pentru care tot mai mulți români aleg să-și părăsească familiile pentru un loc de muncă aflat la mii de kilometri departe de casă.

Potrivit ultimului studiu pertinent în materie, până acum doi ani, românii plecau din propria țară exclusiv pentru a-și găsi un loc de muncă mai bine plătit.

În prezent, foarte mulți pleacă datorită problemelor de sistem ale României. Acesta este și motivul pentru care, cei mai mulți dintre ei, declară că nu doresc să se mai întoarcă în țara în care s-au născut.

Un procent covârșitor dintre românii siliți să-și caute un loc de muncă în afara României și-au lăsat copiii acasă, de vârstă școlară și chiar de vârstă preșcolară.

Potrivit studiului la care mă refeream mai devreme, la sfârșitul anului școlar 2006 - 2007, 18% dintre elevii de gimnaziu ai României aveau cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate, în majoritatea cazurilor fiind vorba despre plecarea tatălui.

În același timp, 15% dintre copii trăiesc în absența mamelor de mai bine de 4 ani. Aproape 50% dintre copiii a căror mamă este plecată, nu trăiesc împreună cu tatăl lor, ci cu alte rude sau cu alte persoane.

În România, problema copiilor de emigranți, a acelora care nu-și găsesc de muncă în propria țară, dar aduc în România 4 - 5 miliarde de euro, este complet inexistentă pentru autoritățile locale și centrale.

La nivelul primăriilor, serviciul public de asistență socială ar trebui să evalueze permanent situația acestor copii și să intervină ori de câte ori este cazul.

În realitate, datorită sărăciei bugetelor locale din care ar trebui să li se finanțeze activitatea, aceste servicii nu există.

Așa se întâmplă că nimeni nu cunoaște problemele reale cu care se confruntă copiii care-și văd părinții doar de sărbători. Așa se explică tragediile din ce în ce mai frecvente petrecute în rândul copiilor cu părinții emigranți.

Nici viața copiilor care și-au însoțit părinții pe meleagurile pe care i-a strămutat globalizarea nu este mult mai bună. Ei nu se mai simt ai țării în care s-au născut, dar nici ai celei în care locuiesc temporar sau pentru totdeauna.

Comunitățile de români sunt izolate, chiar marginalizate de societățile-gazdă, atât datorită diferențelor culturale, cât și pentru faptul că sunt percepuți ca o amenințare la adresa stabilității lor.

Atât Legislativul, cât ași Executivul României au obligația să includă în propriile agende problema copiilor de părinți emigranți, înainte ca fenomenul înstrăinării să fi creat efecte decisive atât asupra celor rămași, cât și asupra celor plecați.

Putem uita că părinții lor susțin economia României prin miliardele de euro aduse în țară, dar nu putem uita că și ei, copiii emigranților români s-au născut în România.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Mircea Valer Pușcă - declarație politică intitulată Respectul față de reguli...;

Îl rog pe domnul deputat Mircea Pușcă să ia cuvântul.

Se pregătește domnul deputat Petru Călian, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

Am să vă rog să fiți foarte concis, deoarece mai avem câțiva colegi, iar timpul este foarte strâns, domnule deputat.

   

Domnul Mircea Valer Pușcă:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Voi încerca să fac această declarație politică în timpul alocat, cele trei minute, și sper să reușesc.

Doamnelor și domnilor,

Declarația mea politică pe care astăzi o fac în fața Camerei Deputaților se numește "Respectul față de reguli..."

În zilele premergătoare dezbaterii și votului asupra moțiunii de cenzură, s-a discutat mult despre legitimitatea "votului la vedere" în cadrul procedurii de vot secret.

Cei care susțineau că este dreptul lor de a "arăta electoratului" cum votează, invocau faptul că secretul votului, prevăzut în Regulamentul ședințelor reunite ale Camerei Deputaților și Senatului, este un drept al parlamentarului, care poate sau nu să și-l exercite. Cu alte cuvinte, spuneau partizanii acestei teorii, fiecare decide dacă dorește sau nu să-și protejeze secretul votului. Există, recunosc, o fascinație a acestei abordări, și lucrurile ar sta chiar așa, dacă nu ar fi altfel...

În cele ce urmează voi face referire la principii constituționale pentru a arăta netemeinicia raționamentelor celor care au votat "la vedere".

Dacă am accepta că "votul la vedere" este legitim atunci când este prevăzută procedura votului secret, atunci trebuie să acceptăm că oricâți participanți la vot pot uza de această legitimitate și pot să-și exercite votul "la vedere".

Dacă într-un grup doar unul dintre participanții la vot dorește să i se păstreze confidențialitatea votului, iar ceilalți votează "la vedere", putem ușor constata faptul că această confidențialitate nu poate fi asigurată.

Un calcul aritmetic asupra rezultatului votului va indica modul în care a votat cel care și-a dorit păstrarea confidențialității votului!

Așadar, avem de a face cu un caz de conflict în care exercițiul "dreptului" de către unii, face imposibil exercițiul dreptului de către alții (în cazul nostru, de către altul!). Cum pentru acest caz regula prevede vot secret, dreptul acesta nu poate fi nici negat, nici împiedicat! Oricum, acesta are prioritate și în baza art.57 din Constituție,articol care stipulează: "Cetățenii români, cetățenii străini și apatrizii trebuie să-și exercite drepturile și libertățile constituționale cu bună-credință, fără să încalce drepturile și libertățile celorlalți."

Așadar, votul secret "la vedere" a fost exercitat în dispreț total față de valorile și principiile cuprinse în Constituție. Pentru mine nu este o surpriză, nefiind nici prima și, probabil, nici ultima dată când oameni politici cu vizibilitate și notorietate acționează contrar regulilor izvorâte din Constituție, chiar dacă la învestire au jurat s-o respecte... Atâta vreme cât pentru astfel de situații, de sperjur!, nu vor fi sancțiuni, ei vor continua să sfideze bunul simț, Constituția, semenii etc.

Pentru ei funcționează doar regula bunului plac și, asociată acesteia, multitudinea de sofisme "pe care ni le servesc" ori de câte ori vor să ne convingă de "dreptatea" lor.

Poate nu întâmplător, ei sunt aceia care pot, fără să clipească, să susțină că ceva este alb, iar peste cinci minute că este negru, cu același patos și același tupeu.

Existența lor în politică este profund nocivă și face ca din când în când cetățeanul să constate că legea nu este lege, că drepturile îi sunt refuzate și că în locul bunului simț acționează bunul plac!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Petru Călian - declarație politică intitulată Într-o țară bogată, corupția se vede mai puțin decât într-una săracă;

Urmează domnul deputat Petru Călian, și am să vă rog să fiți foarte scurt.

Se pregătește domnul deputat Emilian Frâncu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal.

   

Domnul Petru Călian:

Declarația mea politică are titlul "Într-o țară bogată, corupția se vede mai puțin decât într-una săracă".

Încă un motiv de "mândrie" națională îl constituie raportul dat publicității de Transparency International Romania, conform căruia țara noastră continuă să fie considerată țara cu cel mai ridicat indice de percepție a corupției din Uniunea Europeană.

După aderarea României la Uniunea Europeană, Guvernul României, în colaborare cu diverse organizații ale societății civile și cu ajutorul organismelor internaționale a stabilit că lupta anticorupție trebuie să devină una dintre preocupările centrale ale întregii societăți românești, în vederea creșterii nivelului de integritate și de încredere față de instituțiile statului, și a încadrării societății românești în rândul comunității europene.

Din punct de vedere teoretic, totul sună foarte bine, dar cu practica stăm mai prost. De mult ori stau și mă întreb: de ce timp de 18 ani, în România nu s-a găsit niciun vinovat pentru "donarea" unor industrii întregi sau pentru falimentarea cu bună știință a unor "companii de top?" Deși în România s-a vrut o luptă anticorupție menită să prindă "greii", din păcate, aceasta s-a transformat în circ.

Realitatea din România se prezintă în felul următor: instituții publice nedezvoltate, câteva elite ale clasei superioare și diferențe enorme între venituri.

Populația, obișnuită de a se confrunta cu corupția, a distrus orice sentiment de corectitudine. Relațiile între oameni au ajuns să fie determinate de predispoziția de a corupe și de a fi corupt, iar practica corupției prevalează acum intereselor comunității.

Din toată această luptă împotriva corupției, dezavantajații sunt cei săraci sau cinstiți, care, din diferite motive nu vor să intre în acest joc. Astfel, ei vor fi tot timpul cu un pas în urmă față de cei care își permit să influențeze deciziile în favoarea lor.

Cel mai des întâlnit caz este acela în care drepturile conferite tuturor prin Constituție și lege sunt condiționate de mite. Ceilalți, în schimb, nu sunt supuși acestui tratament incorect, ajungându-se, în anumite cazuri, până la scutirea de taxe și impozite.

Se ajunge la drepturi care din punct de vedere al clasei sociale n-ar trebui acordate, și, cu siguranță, n-ar fi necesare.

Dragi colegi,

Aceasta nu se vrea o lecție de etică politică, ci mai degrabă una de mustrare a celor care înfăptuiesc acte de corupție, profitând de tensiunile politice pe care ei înșiși le-au declanșat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Emilian Valentin Frâncu - declarație politică intitulată Un Patriarh pentru România începutului de mileniu;

Domnul deputat Frâncu.

Și, ultimul vorbitor, foarte pe scurt, domnul deputat Mircia Giurgiu.

   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Declarația mea politică se intitulează: "Un Patriarh pentru România începutului de mileniu".

Biserica Ortodoxă Română are un nou Patriarh, în persoana Prea Fericitului Daniel.

Alegerea sa în această funcție reprezintă un triumf al ideii de înnoire, de reformare a B.O.R., în consonanță cu idealurile celui de-al treilea mileniu de creștinism. Între acestea, la loc de cinste se situează o mai bună aplecare a bisericii către social, către viața de zi cu zi a comunităților, întelegând prin aceasta că biserica nu trebuie doar să contribuie la salvarea sufletelor în viața de apoi, ci și la alinarea suferințelor aici, pe Pământ.

În același timp, alegerea Prea Fericitului Daniel semnifică întărirea nevoii de comunicare cu celelalte curente religioase de sorginte creștină, de toleranță interconfesională, de ecumenism.

Sunt convins că noul patriarh va continua "linia dialogului", deschis acum câțiva ani de Prea Fericitul Teoctist și de Sanctitatea Sa Papa Ioan Paul al II-lea.

Salut din toată inima alegerea Prea Fericitului Daniel ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române și, sub auspiciile de care am vorbit, îi urez viață lungă și plină de însemnătate în această înaltă funcție.

 
  Emilian Valentin Frâncu - declarație politică intitulată Partidele nu sunt pregătite pentru alegerile din 25 noiembrie;

Și, a doua declarație politică: "Partidele nu sunt pregătite pentru alegerile din 25 noiembrie".

Se apropie alegerile europarlamentare și, din câte observ, cu excepția partidului din care fac parte, nicio altă formațiune politică nu pare preocupată de agenda dezbaterilor politice în perioada de campanie electorală.

Cu toții ne dorim o bună reprezentare a României în Parlamentul European. Toate partidele spun că vor realiza procente mari la scrutinul din 25 noiembrie, iar dacă ar fi să însumăm aceste proiecții, vom vedea că ajungem pe undeva pe la 150-170%, ceea ce este cu adevărat imposibil. Asta demonstrează, însă, lipsa de realism a celor care consideră că vor obține mai mult decât merită.

Din păcate, cum spuneam, cu excepția P.N.L., niciun alt partid nu dă semne că ar fi înțeles ce trebuie să facă înaintea acestor alegeri. partidele nu sunt conștiente că în această campanie electorală nu vor putea fi abordate subiecte interne, ci subiecte care țin de agenda europeană, cu accentul pe preocupările României în anumite direcții.

În același timp, niciun partid din cele menționate nu pare capabil să genereze o emulație a electoratului, un interes al acestuia pentru scrutinul europarlamentar. Dacă nu vom fi capabili să capacităm electoratul, vom avea, cu toții, o surpriză foarte neplăcută în ceea ce privește prezența la vot pe 25 noiembrie 2007.

Trist, dar adevărat, cu toate că au primit o prelungire a scadenței acestor alegeri, din mai până în noiembrie - motiv pentru care unele formațiuni politice să-i continue diatribele împotriva Guvernului! -, partidele se îndreaptă cu nepăsare și dezinteres spre apropiatul scrutin.

Mulțumesc.

   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Mircia Giurgiu - declarație politică intitulată Impas financiar pentru Societatea Română de Radiodifuziune;

30 de secunde, domnul deputat Mircia Giurgiu.

   

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

O să încerc să mă încadrez în timp.

Titlul declarației mele politice de astăzi este: "Impas financiar pentru Societatea Română de Radiodifuziune", și este vorba despre contractele păguboase pe care continuă să le deruleze această societate, chiar dacă a fost schimbată conducerea numai cu doi ani.

Vă mulțumesc frumos.

"Impas financiar pentru Societatea Română de Radiodifuziune" ( textul consemnat conform materialului depus la secretariatul de ședință)

În cursul lunii trecute am intrat în posesia unui memoriu al jurnaliștilor din Societatea Română de Radiodifuziune. Jurnaliștii de la Radio România Actualități dezaprobă public presiunile și hărțuirea profesională continuă la care este supusă Doina Jalea - redactor șef la Radio România Actualități, de către Doru Vasile Ionescu - director Departament de producție editorială din Societatea Română de Radiodifuziune, presiuni care au dus la cererea de demisie a acesteia din funcția de redactor șef.

Jurnaliștii semnalează faptul că există multe disfuncționalități în Societatea Română de Radiodifuziune: lipsa unei strategii la nivelul corporației, implementarea cu forța a sistemului Radio Man, în ciuda opoziției corpului tehnic, încercarea scoaterii din grilă a unor emisiuni de atitudine, restricții financiare inexplicabile, în condițiile în care Radio România Actualități cheltuiește doar 8% din bugetul SRR.

Aceștia se solidarizează cu redactorul șef și solicită Consiliului de administrație și comisiilor de specialitate analizarea publică în prezența jurnaliștilor și a corpului tehnic a activității de redactor șef a doamnei Doina Jalea.

Semnatarii memoriului consideră că evaluarea activității profesionale a Doinei Jalea de către Doru Vasile Ionescu pune implicit sub semnul întrebării munca editorială a jurnaliștilor și a echipei tehnice de la Radio România Actualități, deși audiențele au crescut, iar publicul percepe schimbarea pozitivă a radioprogramelor Societății Române de Radiodifuziune.

În consecință, solicit un control financiar pentru a afla dacă este justificată majorarea taxei radio la 3 lei. Solicităm, totodată, verificarea contractelor semnate de fostul președinte al Societății Române de Radiodifuziune, Dragoș Șeuleanu. Este vorba despre contractul semnat cu firma FORTE SA (desființată după 2 luni de la semnarea contractului) privind sistemul informatic integrat - care include sistemul Radio Man, sistem care se încearcă a fi introdus, împotriva opoziției întregului corp tehnic, la Radio România Actualități - în valoare de 7 milioane de euro, credit luat de la BCR pe 7 ani cu 3 milioane euro dobândă, la care s-au adăugat 700 mii euro doar prin semnătura lui Dragoș Șeuleanu. Acest contract se află în acheta DNA și nu a fost stopat de către Maria Țoghină.

În plus, mai solicit Comisiei verificarea contractului încheiat cu STS, de către același Dragoș Șeuleanu și continuat de către Maria Țoghină, în valoare de 4 milioane euro sistemul, care are circuite cu delay (întârziere), la care se adaugă 40 mii euro abonament lunar. Chiar și după încheierea acestui contract se folosește serviciul Romtelecom, care era utilizat și înainte de semnarea contractului mai sus amintit, taxa plătită la Romtelecom fiind la jumătate din prețul STS. Considerăm că în condițiile în care se folosește serviciul Romtelecom, contractul cu STS nu este justificat.

Solicit, totodată, verificarea legalității salariului de încadrare al președintelui-director general care este de aproximativ 16.000 lei.

Cu toate că se află în acheta DNA, domnii Constantin Pușcaș - director economic, Doru Vasile Ionescu - director Radio România Internațional ocupă în continuare funcții de conducere în cadrul Societății Române de Radiodifuziune.

Referitor la presiunile editoriale exercitate de către conducerea SRR, aduc în atenția dvs exemplul doamnei Doina Jalea, căreia i s-a sugerat să scoată din program emisiunea K-DRANE.

Mă întreb dacă toate acele demersuri întreprinse de fosta și de actuala conducere a SRR nu maschează, de fapt, un impas financiar datorat unui management defectuos.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc foarte mult.

 
   

Doamnelor și domnilor,

Următorii domni și doamne deputați: Ioan Stan și Ion Stan, Florin Iordache, Minodora Cliveti, Vasile Pușcaș, Costică Macaleți, Mihaela Rusu, Ioan Munteanu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, Mihăiță Calimente, Ovidiu Silaghi, Ioan Hoban, Dan Motreanu, Gheorghe Dragomir și Horia Uioreanu din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, domnii Ioan Oltean, Igaș Constantin Traian, Marius Rogin, Radu Lambrino, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, domnul Costache Mircea, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul Miron Ignat, din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale altele decât cea maghiară, domnii Ioan Țundrea, doamna deputat Lia Ardelean și domnul deputat Bogdan Liviu Ciucă, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, și domnul deputat Kovacs Atilla, din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R.-ului, au depus declarațiile politice în scris, la secretariatul Camerei Deputaților.

Cu aceasta, doamnelor și domnilor colegi, declar închisă ședința de declarații politice.

Vă așteptăm la ședința de dezbateri pe marginea unor acte normative cuprinse în ordinea de zi.

Vă mulțumesc.

 
     

(Următoarele intervenții și declarații politice au fost consemnate conform declarațiilor depuse de deputați la președintele de ședință).

 
    Lia Ardelean - declarație politică cu titlul Ultimatum pentru agricultura românească;

Doamna Lia Ardelean:

"Ultimatum pentru agricultura românească"

Cel puțin în ceea ce privește agricultura, ultimele informații provenite din partea Comisiei Europene confirmă că integrarea României în Uniunea Europeană a fost un proces forțat, fără ca autoritățile să țină seama de realitățile autohtone. Practic, Comisia Europeană (CE) a cerut corectarea urgentă a deficiențele din sistemul de plăți din agricultură, în caz contrar, România urmând să piardă 25 la sută din sumele care ne-au fost alocate drept subvenții pentru suprafețele agricole. Oficialii CE au atenționat din nou în legătură cu situația Agenției de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA), controlul de audit efectuat fiind, se pare, destul de nefavorabil pentru România. După cum am atras atenția în repetate rânduri ultimilor doi miniștri ai Agriculturii, disfuncționalitățile în buna funcționare a APIA sunt legate, în mare măsură, de implementarea sistemului informatic, a cărui funcționare nu este optimă din cauza întârzierilor din partea furnizorilor de servicii software, respectiv consorțiul Siveco - ABG Ster Projekt Polonia. Inoperabilitatea sistemului a constituit o problemă și în primăvara acestui an, când angajații APIA s-au confruntat cu mari dificultăți la înscrierea în baza de date a cererilor de acordare a subvențiilor. Din nefericire, solicitarea Comisiei Europene adresată statului român indică neputința autorităților de la București de a face față cerințelor impuse de europeni. Responsabilii din agricultură ar trebui să deruleze o campanie de încunoștiințare a țăranilor, prin intermediul primăriilor, deoarece locuitorii satelor României nu au acces la internet, acolo unde sunt postate toate informațiile despre agricultura de tip european. Nu în ultimul rând, consider că oficialii români trebuie să ia măsurile cuvenite pentru remedierea acestor defecțiuni din activitatea APIA, ai cărei angajați câștigă bani frumoși, dar rezultatele muncii lor continuă să se lase așteptate. În caz contrar, CE ar putea activa clauza de salvgardare, iar agricultorii români, oricum lipsiți de informații despre ceea ce au practic de făcut după integrare, vor pierde din start competiția cu agricultorii europeni.

    Liviu Bogdan Ciucă - declarație politică intitulată Pledoarie pentru limba română;

Domnul Ciucă Liviu Bogdan:

"Pledoarie pentru limba română"

Partidul Conservator privește cu îngrijorare situația creată de către Președintele României, care, în cadrul unei vizite în județele Harghita și Covasna, a avut mai multe intervenții referitoare la necesitatea introducerii unui nou sistem de predare a limbii române pentru minoritățile naționale, și anume, la varianta însușirii acesteia după metodele de predare a limbilor străine. Îi reamintim domnului Președinte că în articolul 16 din Constituția României este stipulat clar principiul universalității limbii române pe teritoriul românesc.

Situația din cele două județe Harghita și Covasna este mai mult decât delicată, în acest moment, copiii români sunt nevoiți să învețe la școli cu predare în limba maghiară. Acești copii, care au prin lege dreptul de a studia în limba română, învață în clasa I după abecedar maghiar. Și asta pentru că ei sunt puțini, iar școlile la care ar trebui să învețe, școli cu predare în limba română, sunt desființate treptat. Pentru că acestor copii le lipsesc mijloacele de transport care să-i ducă la școli românești în alte localități, părinții sunt obligați să îi trimită la școli maghiare. În ceea ce privește efectul acestei măsuri asupra copiilor maghiari, vă pot spune că predarea limbii române cu statut special nu face decât ca acești copii să ajungă să nu cunoască limba țării în care trăiesc, fapt care îi marginalizează și determină, în cele din urmă, izolarea față de ceilalți cetățeni ai țării, vorbitori de limba română.

În România anului 2007, în județele Harghita și Covasna sunt persoane care nu vorbesc limba română, pentru că nu o cunosc. Acesta este motivul pentru care Partidul Conservator a inițiat o serie de proiecte legislative care vin în sprijinul românilor aflați în minoritate. Aceste proiecte au în vedere acordarea de mandate de parlamentari de drept pentru locuitorii din județele unde, din cauza ponderii populației, nu este posibilă alegerea unui reprezentant de naționalitate română în Parlamentul României, mandate de drept pentru cetățeni de naționalitate română în consiliile locale din aceste județe, obligativitatea învățării limbii române de către cetățenii români de altă naționalitate care trăiesc în România, sub sancțiunea ridicării cetățeniei române. Am propus modificarea Legii 84/1995 privind învățământul, astfel încât aceasta să prevadă că limba română se predă după manuale și programe școlare identice pentru toți elevii din ciclul școlar primar, gimnazial și liceal, iar ultimul an de grădiniță să fie an pregătitor pentru învățarea limbii române.

Partidul Conservator a lansat ideea organizării unei dezbateri publice pe această tema la care să participe reprezentanți ai tuturor minorităților, pentru a-și exprima punctul de vedere asupra modului în care trebuie structurate materia și manualele de limba română, astfel încât aceasta să poată fi asimilata corespunzător de toți elevii, indiferent de naționalitate.

    Costache Mircea - declarație politică intitulată România 2007 continuă neabătut drumul deschis în 1989 spre locul I în Europa la corupție;

Domnul Costache Mircea:

"România 2007 continuă neabătut drumul deschis în 1989 spre locul I în Europa la corupție, spre locuri fruntașe la acumulare de averi prin combinații, sforării și practici antisociale"

Aici, fiii Cășunenilor își cumpără mașini de milioane de euro, în timp ce familiilor sărace și cu mulți copii nu li se asigură nici măcar contribuțiile legale pentru a supraviețui. Aici, marile valori sunt ignorate și împinse spre zona mizeriei și umilinței. Aici, problema românilor dinăuntrul și dinafara granițelor nu mai intră în mod real pe nicio ordine de zi. Prioritatea priorităților o reprezintă tagma jefuitorilor și politica antiromânească pe toate planurile și la toate nivelurile.

Locul marilor artiști l-au luat pe micile ecrane, tristele figuri ale politrucilor de bâlci ieftin care ne împuie capul cu frazeologia populist-damagogică a "trăitului bine" într-o țară devastată economic și distrusă moral.

Locul marilor artiști, lăsați să facă foamea și să-și blesteme soarta, l-au luat în atenția publicului talk-show-rile politice, lucrătorii cu analul ce își zic "analiști", sondorii de opinie care toacă munți de bani negri și alte jalnice figuri din "comedia minciunii".

Ca o culme a perioadei de aculturație și de decadentism accentuat pe care o trăim, în timp ce marii noștri actori și scriitori se zbat în agonia sărăciei și umilințelor, la televizor, marelui public i se bagă pe gât spectacolul grotesc al ciocoiului nou, lacom, desfrânat și apatrid, Columbenii, Prigoană, Luciu și alte moluște ale aculturației naționale.

Singurul gest de recunoaștere a valorilor românești este decorarea de către Președinție, cel mai adesea "post mortem", ca o sudalmă pe obrazul celui lăsat să se stingă în mizerie. Se întreba deunăzi cu îndreptățire un mare actor dacă în Parlamentul României, în afară de bile albe sau negre, de discursuri sterile și de preocupări mercantile, vorbește cineva și despre sufletul omului. Da, maestre Vișan, vorbește, dar, din păcate, vorbesc doar aceia care nu pot face mare lucru nefiind la Putere, neavând suficiente voturi ca să impună reașezarea țării pe temelii de normalitate. Și ca să fie siguri că nu vom putea curând să punem pumnul în pieptul furtunii devastatoare, a hoției și aculturației, românii adevărați sunt ținuți departe de ochii lumii și fraudați sistematic în alegeri pentru a ni se repeta cu obstinație și cinism: "Când o să conduceți voi, să faceți altfel, acuma noi conducem, ciocul mic !"

Aceasta este democrația românească: forța minciunii și forța banului furat, de a ține în lanțuri naționalismul luminat, bunul simț românesc, hărnicia, cinstea și patriotismul, etichetate drept "extremism". Actualele sondaje măsluite care îi creditează pe alde Videanu, Berceanu, Preda, Udrea, Mantale și celelalte haimanale, cu 42 %, iar pe noi cu 5 %, pregătesc terenul viitoarelor fraude electorale și perpetuarea la Putere a celor ce își fac unghiile la Paris și își coafează nulitatea pe Coasta de Azur.

Al dumneavoastră, Mircea Costache, director al Casei de Cultură a Sindicatelor din Buzău, vă așteaptă pe scenă dacă mai puteți oferi din sufletul dumneavoastră de mari artiști, o boare dătătoare de speranță pentru nemurirea sufletului românesc!

Altminteri nu ne mai rămâne decât să plângem împreună pentru halul în care ne-a fost adusă Țara și Viața.

    Ovidiu Ioan Silaghi - replică prilejuită de declarații politice calomnioase legate de moțiune;

Domnul Ovidiu Ioan Silaghi:

Spre sfârșitul săptămânii trecute, vicepreședintele Partidului Democrat, domnul Ioan Oltean a făcut într-o conferință de presă o declarație pe care nu o pot cataloga decât ca fiind josnică: domnia sa a spus că PNL a plătit parlamentari din PSD pentru a vota împotriva moțiunii. Evident, o declarație calomnioasă și fără cea mai mică acoperire. Când ziariștii l-au întrebat pe domnul Oltean dacă deține probe, acesta a dat din colț în colț și a afirmat nonșalant că "a auzit de la anumite persoane acest lucru". Declarația vicepreședintelui Partidului Democrat demonstrează modul degradant prin care înțeleg unii să facă politică.

Afirmațiile domnului Oltean mi-au readus în memorie pe cele din iunie 1990 ale propagandiștilor FSN - grupare politică din care s-a născut și Partidul Democrat - când colegi de partid ai domniei sale spuneau, evident tot fără să prezinte vreo probă - că Ion Rațiu sau Radu Câmpeanu ofereau bani demonstranților din Piața Universității. Aceasta ca să nu mai vorbesc de "armele și drogurile" "descoperite" în sediile centrale ale PNL și PNȚCD. La vremea respectivă am înțeles respectivele declarații. Ne aflam atunci într-o epocă tulbure, de după schimbarea unui regim politic, iar singura cultură politică a celor aflați la conducere (reprezentanții FSN) o reprezenta recuzita utilizată în perioada 1945 - 1947 de către comuniști, care, sprijiniți de Armata Roșie, au desființat regimul democratic instaurat în perioada interbelică în România.

La aproape 18 ani de la reinstaurarea democrației, am crezut că politicienii care își trăgeau seva din regimul comunist, și-au schimbat atitudinea, că s-au autolustrat moral. În privința unora însă, constat cu tristețe că schimbarea de mentalitate nu a operat încă. A utiliza în anul 2007 practici similare celor din anii 50 și începutul anilor 90 reprezintă un pas uriaș înapoi și o palmă pentru democrație.

Declarația domnului Ioan Oltean frizează și absurdul. Cum poate crede cineva că ar putea fi cumpărat un politician ca Ion Iliescu sau Răzvan Theodorescu? Pentru că afirmațiile domniei sale sunt de ordin general, nu conțin nici o nuanță.

Sunt convins că doar cei de foarte rea credință și cei foarte naivi ar putea crede afirmațiile vicepreședintelui Partidului Democrat. Sunt convins, de asemenea, că majoritatea observatorilor scenei politice consideră că, de fapt, de blamat este autorul unor astfel de declarații fără acoperire.

Ca deputat care împart împreună cu domnul Ioan Oltean spațiul din sala de ședințe din Palatul Parlamentului, aștept din partea domniei sale să-și ceară scuze pentru cele afirmate. Dacă nu o va face, atunci se va descalifica definitiv ca politician și nu-l voi putea deosebi cu nimic de acei cetățeni care, tot în 1990, lansau slogane de genul "noi muncim, nu gândim", sau "IMGB face ordine". Îl voi considera un "FSN-ist de bine".

    Ioan Hoban - prezentarea situației prezente și perspectivele de dezvoltare a infrastructurii maramureșene;

Domnul Ioan Hoban:

După cum se știe, Maramureșul a fost uitat în ultimii 15 ani de pe harta infrastructurii rutiere. Din 2005 încoace, putem să spunem că lucrurile încep să se miște.

Hotărârea de Guvern prin care se prevede apariția Drumului rapid, care să lege Maramureșul de coridoarele europene de transport sporește speranța maramureșenilor, dar și a altor locuitori din zonă.

Prezența, recent, la Baia Mare a primului ministru Călin Popescu Tăriceanu, precum și a ministrului transporturilor, Ludovic Orban, și discuțiile care au avut loc în ceea ce privește infrastructura de transport sunt un semnal pozitiv pentru perspectiva de dezvoltare a județului.

Cetățenii așteaptă licitația pentru drumul de centură de la Sighetu Marmației, pentru DN1 spre Dej, licitația pentru studiul de fezabilitate pentru DN17 Moisei - Bistrița și cel mai important, cele două proiecte care să lege Maramureșul de coridoarele europene de transport: Drumul Rapid Baia Mare - Satu Mare - Vaja, și Drumul Nordului, care să facă legătura cu Autostrada Transilvania.

S-au făcut promisiuni că termenul de predare a studiului de fezabilitate pentru Drumul Rapid este 15 noiembrie, dar în același timp trebuie aprobați prin Hotărâre de Guvern indicatorii tehnico-economici. Poate că anunțul licitației pentru efectuarea lucrărilor va fi un cadou de sărbători pentru maramureșeni.

Drumul Nordului se află și el în faza studiilor de fezabilitate, care să facă legătura cu Autostrada Transilvania și mai departe, cu Autostrada M3 (Ungaria).

Importantă este și decizia ministerului ca o parte din lucrările de reabilitare să fie preluate de Compania Națională de Autostrăzi, degrevând bugetele locale de cheltuieli, care pot fi folosite spre alte lucrări de investiții.

La fel de neglijată a fost și infrastructura feroviară, așa încât includerea în proiectele de reabilitare și electrificare a căii ferate care face legătura între Baia Mare și Satu Mare ar fi extraordinar de benefică.

În ceea ce privește podul de la Sighetu Marmației, autoritățile județului caută soluții pentru o nouă locație, o cale de legătură mai mare și mai durabilă. Avem speranța că Ministerul Transporturilor și Guvernul vor achiesa la idee și vom primi sprijinul necesar. Deocamdată, soluția pentru Sighet este alocarea unei sume din fondul de rezervă pentru repararea podului.

    Mihăiță Calimente - declarație politică intitulată Nu toți românii sunt hoți;

Domnul Mihăiță Calimente:

"Nu toți românii sunt hoți".

Stimați colegi,

Asistăm cu toții la un adevărat maraton al întregii mass-media, maraton legat de informațiile care apar în ceea ce privește situația românilor din Italia.

Astfel, potrivit mediei italiene preluată de presa românească, opinia publică italiană dar și o parte a autorităților italiene descriu în linii dure comportamentul românilor din Italia.

Românii sunt considerați hoți, violatori, falsificatori de carduri și alte asemenea...dacă până de curând se făcea o distincție foarte clară între români și cetățenii români de etnie romă, acum toți sunt considerați la fel.

Din păcate, unii dintre conaționalii noștri nu au avut tocmai un comportament corect în Italia, dar de aici și până a acuza în întregul său minoritatea română din Italia este cale foarte lungă.

Ce înseamnă pentru Italia și pentru italieni românii din această țară? Înseamnă forță de muncă prost plătită, dispusă să accepte muncile cele mai grele și mai înjositoare pe care "domnii italieni nu o servesc". Înseamnă totodată extrem de multe avantaje pentru statul italian care beneficiază de o forță de muncă înalt calificată, pentru a cărei pregătire nu a investit nici un euro. Pentru angajatorii italieni, românii înseamnă angajați care nu comentează când sunt angajați fără acte, fără a li se plăti asigurările de sănătate și alte drepturi pe care ar trebui să le plătească orice angajator italian.

Adevărul este crud. În general, statul italian se comportă urât cu românii. Le încalcă drepturile, îi jignește și-i umilește. Mai nou, politicienii italieni s-au gândit că se pot obține ceva procente electorale pe spinarea românilor și au declanșat această campanie împotriva românilor. De asemenea, nu cred că italienii au dreptul de a pune astfel problema, în condițiile în care istoria recunoaște originea italiană a grupurilor interlope din Lumea Nouă de la începutul secolului XX.

Românii nu sunt nici mai buni și nici mai răi decât italienii, sau celelalte minorități din Italia și de aceea consider că trebuie să fim cu toții solidari cu compatrioții noștri din țara prietenă, Italia.

Vă mulțumesc.

    Gheorghe Dragomir - declarație politică intitulată Moțiunea de cenzură, un act pur democratic;

Domnul Gheorghe Dragomir:

"Moțiunea de cenzură, un act pur democratic"

Dacă moțiunea ar fi trecut de votul Parlamentului, v-aș fi vorbit azi din calitatea unui parlamentar aflat în opoziție.

Așa cum s-a văzut, votul a fost unul ce a urmat regulile democratice, iar rezultatul, deși strâns, a reflectat dorința parlamentarilor de continuitate și stabilitate politică, necesare într-o perioadă electorală importantă pentru România.

În ceea ce privește partidul care a inițiat moțiunea, cred că momentul a fost unul nefericit, P.S.D. fiind în acest moment fragmentat în două mari grupări: cei care susțin o poziție mai flexibilă, cu înclinații spre "centrul" eșichierului politic și cei care doresc menținerea unei poziții radicale de stânga.

"Unitatea de monolit" cu care P.S.D. se mândrea odinioară a dispărut cu totul, dar se pierde și o minimă disciplină necesară unui partid cu pretenții. Avem în Ion Iliescu un lider care pledează cât se poate de explicit și de public împotriva unei decizii a partidului său. Ceea ce e și mai prost pentru planul președintelui Geoană (și e vorba de orice plan își va fi făcut președintele P.S.D. cu moțiunea asta) este că demersul președintelui onorific al partidului s-a bucurat de succes printre parlamentarii acestuia.

Depunerea unei moțiuni de cenzură reprezintă expresia unui exercițiu democratic transparent, alături de altele precum suspendarea unui președinte, de exemplu. Acest cuvânt - transparență - a urmărit scena politică în ultima săptămână mai mult decât votul în sine al moțiunii.

Mai mult, în perioada următoare, executivul va purta discuții transparente cu toate forțele politice pentru chestiunile esențiale ale țării și pentru actul de guvernare.

Cred că, în acest moment, trebuie să ne concentrăm pe susținerea proiectelor și mă refer la acele proiecte de interes major pentru comunitățile din care facem parte. Chiar dacă, de exemplu, primarul municipiului Constanța este la P.S.D., nu înțeleg de ce să nu-i sprijinim proiectele dacă sunt benefice pentru constănțeni.

Acestea nu sunt compromisuri, punem umărul la dezvoltarea Constanței. Vom sprijini proiectele necesare județului Constanța, precum șoseaua de coastă, trecerea a 25% din acțiunile Aeroportului Mihail Kogălniceanu în administrarea Consiliului județean Constanța și trecerea a 20% din acțiunile Portului Constanța în administrarea autorităților locale.

    Mihaela Adriana Rusu - declarație politică cu titlul Deprecierea leului, semnal de alarmă!;

Doamna Mihaela Adriana Rusu:

"Deprecierea leului, semnal de alarmă!"

Miracolul creșterii monedei naționale în raport cu euro s-a dovedit fără sustenabilitate în viața economică reală.

"Un stat are moneda pe care o merită", spunea un laureat al Premiului Nobel pentru economie. Un stat puternic are de regulă o monedă puternică. Folosirea aprecierii sau deprecierii monedei în scopuri comerciale este totuși o practică a zilelor noastre. O monedă devalorizată face să crească exporturile, în vreme ce una apreciată crește de regulă importurile și cel mai grav, consumul. Moneda națională s-ar putea deprecia până la 3,45 lei/euro până la sfârșitul acestui an, dacă Banca Națională a României (BNR) nu va interveni în piață să susțină atingerea țintei de inflație.

Politica economică liberală s-a dovedit una falimentară, iar moneda națională a intrat pe un puternic trend descendent, de depreciere masivă. Relaxarea fiscală s-a transformat în creșterea fiscalității. Introducerea cotei unice a fost urmată de creșterea impozitului pe dividende, pe dobânzi, pe operațiuni de capital, pe proprietate. Creșterea pensiilor și reducerea CAS sunt finanțate din extinderea bazei de impozitare pentru contribuțiile sociale, la toate formele de venit.

Chiar dacă BNR va interveni prin topirea rezervelor băncii, aprecierea euro ar stagna doar pentru moment, dar ar urma să fie reluată în următoarea perioadă.

Economia românească este într-o vădită pierdere de competitivitate, instituțiile statului servesc doar interesele de grup. Politica salarială imprudentă inflamează inflația; deprecierea leului și conjunctura externă cresc costurile finanțării externe, în condițiile în care deficitul de cont curent excesiv are nevoie tot mai mare de finanțare externă.

Când dinamica productivității muncii ține pasul cu creșterea salariilor, costul pe unitate cu forța de muncă nu se deteriorează, se poate chiar ameliora când productivitatea crește mai iute. La noi, din păcate, situația stă cum nu se poate mai prost.

BNR și-a asumat o țintă de inflație de 5% în acest an, cu o marjă de variație de plus/minus un punct, în timp ce Executivul și-a propus ca rata creșterii economice să fie de 4,8%. În rândul specialiștilor se știe că ținta inflației de 5% este practic imposibil de atins. Piețele financiare știu că aceste ținte nu sunt veridice, dar de ce autoritățile nu le modifică?!

Imaginea de amatorism reprezintă o constantă a guvernării liberale. Populația este cea care va suporta costul acestor date neadevărate, neconforme cu realitatea economică, plătind dobânzi mai mari, încasând venituri mai mici în termeni reali.

    Minodora Cliveti - intervenție cu titlul Curtea Europeană a Drepturilor Omului și România;

Doamna Minodora Cliveti:

"Curtea Europeană a Drepturilor Omului și România".

La sesiunea de toamnă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei a fost propusă drept temă pentru dezbaterea de actualitate activitatea Curții Europene a Drepturilor Omului.

În același timp, un raport al comisiei juridice a APCE analizează felul în care statele membre contribuie la punerea în practică a deciziilor Curții, dar și felul în care sunt asigurate liberul acces al petiționarilor la sesizarea Curții, garantarea respectării de către autoritățile naționale a drepturilor părților sau reprezentanților acestora la Curte, în lumina dezvăluirii unor practici de intimidare și presiuni asupra acestora în unele state membre.

România este una din țările membre ale Consiliului Europei cea mai des pârâtă la Strasbourg, cu un număr din ce în ce mai mare de cauze admise, și, în consecință, cu sume din ce în ce mai mari de plătit din bugetul statului. Există deja o categorie de cauze: cele privind restituirea proprietăților, care au devenit "clasice", în sensul că soluțiile de condamnare sunt previzibile, dat fiind practica Curții. În același timp, deciziile Curții și practica acesteia fac parte din dreptul intern românesc.

Cu toate acestea, există încă o foarte redusă aplicare a acestor izvoare de drept european în dreptul intern, judecătorul român ignorând soluțiile Curții Europene, de care, dacă ar ține seama, ar evita pronunțarea de sentințe atacabile la Strasbourg, soluții care ar putea fi evitate prin aplicarea precedentului și a deciziilor Curții.

Au autoritățile românești o strategie de reducere a cauzelor românești la Curtea Constituțională Europeană, sau ne propunem doar să asigurăm în bugetul pe anul viitor sume mai mari pentru despăgubiri?

Sesizarea Curții este un drept al cetățenilor români, dar avalanșa de cereri românești la Curte, dintre care un număr extrem de mare sunt admise, iar România este în mod repetat condamnată la despăgubiri imense, este un simptom extrem de grăitor al felului cum funcționează justiția în România.

Deciziile Curții de la Strasbourg și practica acesteia sunt izvoare de drept de care justiția internă trebuie să țină seama.

    Ioan Stan - referire la plata impozitului pe clădirile aparținând firmelor;

Domnul Ioan Stan:

Declarație politică.

Doamnelor și domnilor,

Este ceva timp de când tot aud din partea unor deținători de afaceri private comentarii pline de amărăciune cu privire la plata impozitului pe clădirile ce aparțin firmelor.

Mi se spune, și se confirmă întru totul, că în România aceste taxe sunt triple față de alte țări ale U.E. și, ca și cum aceasta nu ar fi de ajuns, calculul sumelor nu se face la metrul pătrat, ci pe baza unui algoritm, specific românesc, din moment ce numai noi îl folosim.

Conform Codului Fiscal, impozitul pe care persoanele juridice trebuie să-l plătească anual, pentru imobilele pe care le dețin, este cuprins între 0,5% și 1,5% din valoarea contabilă a acestora. Acest sistem grevează cu impozite mari clădirile noi, a căror valoare de inventar este mai mare ca a celor vechi.

Printre efectele "secundare" ale acestei politici fiscale, câteva mi se par demne de a fi luate în considerație.

În primul rând, se naște posibilitatea ca acest nivel de taxe disproporționat de mare din România să descurajeze investitorii care ar putea fi tentați să-și mute afacerile în țări învecinate cu a noastră, unde aceste rate sunt mai rezonabile.

În al doilea rând, prevederile Codului Fiscal, care permit autorităților locale să acorde scutiri sau reduceri de la taxele standard (de 0,25% până la 1,5% pentru clădiri) și scutiri ale taxelor locale pe teren pentru investiții de peste 500.000 euro, pe perioade de timp limitate, ridică probleme legate de definirea clară a condițiilor în care firmele pot beneficia de scutire, oferind astfel posibilități de abuz.

Ca să nu mai vorbim și de manevrele de ocolire a plăților de impozite mari, prin declararea imobilelor de firmă ca aparținând unor persoane fizice, știut fiind că acestea din urmă plătesc, pentru clădirile proprietate, impozite de 70-80 de ori mai mici decât cele plătite de persoanele juridice.

Paradoxal, cu taxe mai mari decât vecinii, autoritățile locale din România colectează totuși mai puțin, 0,5% din P.I.B., față de media europeană de 1,5%-2,5% din P.I.B.

Cred că toate aceste aspecte se pot constitui în teme de gândire pentru specialiștii Guvernului, în ideea reformării taxelor locale.

În eventualitatea că mă vor băga în seamă, conchid:

  • impozitul pe clădiri să se calculeze pe baza unei cote/mp, stabilită de autoritățile statului, și nu pe baza valorii contabile a clădirii;
  • nivelul taxelor pe clădiri trebuie apropiat de cel din celelalte țări din Europa centrală și de est;
  • dacă urmează să se acorde stimulente unor investitori, acestea trebuie să fie transparente și clar definite, și să fie însoțite de control independent corespunzător.
    Constantin Traian Igaș - declarație politică cu titlul Putere și minciună;

Domnul Constantin Traian Igaș:

"Putere și minciună"

Suntem la aproape o săptămână de la votul moțiunii de cenzură depusă de PSD sau, mai bine zis, de la nevotarea acesteia. Momentul a fost unul foarte tensionat, atât în zilele premergătoare lui, cât mai ales în ziua desfășurării. A oferit însă câteva concluzii, care, analizate în profunzime, produc o senzație de greață și mă fac să dau dreptate unei minți strălucite pe care o admir de mult timp, atunci când spunea că: "lichelismul se menține încă la putere pentru că spațiul nostru este, încă, stăpânit de minciună".

Așa este, doamnelor și domnilor colegi deputați. Într-un spațiu plin de minciună, suntem înconjurați zi de zi de lichele. Parlamentul României, una dintre cele mai importante instituții ale țării, este plin de uscături și are și el lichelele lui. Lichele pe care le cumperi, cu bani mai mulți sau mai puțini, în funcție de miza jocului. De ceea ce e pus la bătaie, altfel spus. Lichele care se află aici nu datorită principiilor pe care ar trebui să le pună în sprijinul cetățenilor, ci doar a propriei persoane. Indivizi care dețin astăzi un statut de parlamentar, se comportă în această situație asemeni unor mahalagii sau parveniți.

Am avut cu această ocazie dovada cât se poate de clară că puterea înseamnă totul pentru anumiți indivizi. Putere pe care nu vor, indiferent de prețul pe care-l plătesc, să o lase din mână, pentru că altfel s-ar pierde în nemernicia sau în nimicul pe care-l reprezintă. Aduc cu ei practicile obișnuite ale vremurilor roșii pe care le-au slujit. Iar ceea ce este mai grav, este faptul că transmit mai departe aceste practici celor care-i slujesc.

Este păcat. Pentru că cei tineri vor propaga mai departe aceste practici, aceste minciuni. Vor deveni și ei niște lichele mai mici, care în timp vor deveni mai mari și mai puternice. Iar spațiul în care vom trăi peste câțiva ani va fi la fel de plin de minciună.

Acea democrație pentru care au murit atâția tineri în decembrie '89 nu ne-a scăpat, din păcate, de aceste lichele. Înainte de Revoluție am trăit în minciună și teamă. N-am știut ce înseamnă să trăiești în adevăr. N-am știut cum e să ne facem dreptate pentru că ea era departe de noi. Nici astăzi, cu un ministru anchetat de DNA, nu știm cum e să trăiești și să te poți baza pe adevăr.

Adevărul nu-l putem scoate încă la vedere, deoarece sunt prea mulți cei ce vor să-l ascundă. Nu ne putem baza pe el, deși îl deținem. Încă minciuna are câștig de cauză. Încă cei care dețin puterea și o manipulează se numesc: Iliescu, Hrebenciuc, Năstase, Mitrea sau Tărăcilă, deși ne așteptam să scăpăm de ei. Încă avem un Guvern care stă în doar 152 de parlamentari, iar de procente nici nu mai are rost să pomenesc. Sunt cele pe care le merită partidele cu astfel de practici. Îl vedem încă pe primul ministru foarte mândru de toți miniștrii săi, cei anchetați de DNA, cei care nu scot agricultura din criză, cei care nu rezolvă problemele diplomatice ale țării sau care dau bani sistemului sanitar, dar care nu mai ajung la medicii de familie nici pentru salarii.

Aceștia sunt, doamnelor și domnilor, oamenii politici care fac jocurile în politica românească de azi.

Trist, dar adevărat!

    Radu Lambrino - declarație politică intitulată Un act iresponsabil al Guvernului Tăriceanu: modificarea Legii nr.115/1999 privind responsabilitatea ministerială;

Domnul Radu Lambrino:

"Un act iresponsabil al Guvernului Tăriceanu: modificarea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială"

Deși declarațiile politice se fac în calitate de parlamentar, dați-mi voie ca de această dată să invoc în deschiderea prezentei declarații politice funcția pe care o dețin ca vicepreședinte al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții din Camera Deputaților. Spun acest lucru pentru că, în calitatea pe care o dețin la această comisie, am putut vedea numeroase cazuri de abuzuri în diferite domenii și sunt așadar familiarizat cu aceste probleme. Dar niciodată până acum nu am putut vedea un exemplu mai clar de abuz precum cel comis de Guvernul Tăriceanu odată cu emiterea Ordonanței de urgență nr. 95/2007 pentru modificarea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială.

Conținutul ordonanței de urgență este deja binecunoscut și el poate fi caracterizat ca o încercare disperată de a apăra diverși politicieni - foști sau actuali miniștri - de o eventuală punere sub urmărire penală. De asemenea, diverse aspecte ale acestei ordonanțe au făcut deja obiectul criticilor formulate de diverse persoane sau instituții neangajate politic și care sunt deasupra oricăror suspiciuni de partizanat politic. Tocmai din acest motiv nu le voi relua aici aducând în atenție, în schimb, un document asupra căruia s-a insistat mai puțin, dar care este de o importanță decisivă mai ales atunci când este în cauză o ordonanță de urgență, și anume "Nota de fundamentare" a acestei ordonanțe. În acest caz, nota de fundamentare este elaborată și poartă semnătura ministrului justiției, dl. Tudor Chiuariu, adică nici mai mult nici mai puțin decât una din persoanele direct avantajate de respectiva ordonanța.

Spuneam mai devreme că, mai ales în cazul unei ordonanțe de urgență, nota de fundamentare are o importanță specială și aceasta întrucât de aici ar trebui să rezulte tocmai caracterul de "urgență" care necesită apelarea la acest mecanism, un mecanism atât de criticat de Comisia Europeană în anii Guvernului Năstase, tocmai pentru că produce efecte juridice imediate ocolind pentru un timp legiuitorul, adică Parlamentul. Ce aflăm din nota de fundamentare a ordonanței de urgență nr. 95/2007 pentru modificarea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială? Nimic! Adică nimic care să ne lase să înțelegem de ce era nevoie de o ordonanță de urgență, altfel spus, nimic care să ne indice în ce a constat "urgența"! Mai mult, nu aflăm nicio justificare pentru desființarea imediată a actualei comisii până la înființarea comisiei în noua componență, intervalul de timp astfel creat fiind justificat în fapt doar de dorința celor aflați acum în discuție de a mai câștiga puțin timp înainte de a fi puși sub învinuire. Ba din contra, deși ordonanța reorganizează fundamental Comisia specială însărcinată cu avizarea cererilor de punere sub învinuire, ministrul Chiuariu se face că nu știe acest lucru și scrie în dreptul rubricii "Măsurile de punere în aplicare a proiectului de act normativ de către autoritățile administrației publice centrale și/sau locale - înființarea unor noi organisme sau extinderea competențelor instituțiilor existente" următorul text stupefiant: "Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect"!

Și aceasta nu este totul: cu un mare spațiu alb sau cu aceleași cuvinte - "Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect" - rezolvă ministrul Chiuariu și alte rubrici importante din nota de fundamentare:

"Alte acte normative și/sau documente internaționale din care decurg angajamente" - ca și cum angajamentele asumate de România în negocierile de aderare la Uniunea Europeană privind lupta împotriva corupției nu ar exista!

"Informarea societății civile cu privire la necesitatea elaborării actului normativ" - nu a fost consultat nimeni pentru ca situația miniștrilor PNL pentru care se ceruse deja aviz pentru începerea urmăririi penale era prea presantă!

"Informații privind procesul de consultare cu organizații neguvernamentale, institute decercetare și alte organismeimplicate" - prefer ca în loc de comentariu să citez din reacția unei astfel de organizații care ar fi putut fi consultată înainte de emiterea actului: "Asociația Magistraților din România reiterează poziția sa de dezaprobare a dispozițiilor ordonanței de urgență adoptate în mare grabă, într-o atmosferă de secretomanie și fără avizul Consiliului Superior al Magistraturii".

Închei aici această declarație politică, deși șirul acestor exemple ar putea continua. Modificarea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială nu este altceva decât un act iresponsabil al primului ministru Tăriceanu, justificat doar de interesele personale ale membrilor cabinetului pe care îl conduce.

    Marius Rogin - declarație politică intitulată Neputința în fața dezastrelor naturale;

Domnul Marius Rogin:

"Neputința în fața dezastrelor naturale"

Doamnelor și Domnilor deputați,

În fiecare an, în a doua zi de marți a lunii octombrie, întreaga societate sărbătorește Ziua internațională pentru reducerea dezastrelor naturale, ca un mijloc de promovare a unei culturi globale cu privire la reducerea efectelor dezastrelor naturale, inclusiv prevenirea acestora, atenuarea efectelor și pregătirea împotriva dezastrelor.

Alunecările de teren, de exemplu, au drept cauze factori naturali multiplii, dar și factori antropici. Cutremurele de pământ au consecințe profunde și asupra tuturor componentelor mediului geografic. La rândul lor, inundațiile catastrofale sunt dezastre naturale cu consecințe grave în planul pierderilor materiale și al deceselor.

Trebuie subliniat faptul că din punct de vedere statistic, deceniul 1991-2000 a fost marcat de o creștere la nivel mondial a frecvenței și intensității de manifestare a dezastrelor naturale. Raportându-ne la realitatea pe care o întâlnim la nivel național, observăm că în ultimii ani, România n-a fost ocolită deloc de aceste dezastre naturale. Fie că ne referim la inundații, fie că ne referim la alunecări de teren, nu trebuie să trecem prea ușor peste faptul că și noi avem partea noastră de vină pentru producerea acestor fenomene. Defrișările masive ce au avut loc în ultimii ani au avut consecințe grave, soldându-se de cele mai multe ori cu pierderi de bunuri materiale sau chiar de vieți omenești. La fel și în cazul inundațiilor. Măsurile pentru prevenirea acestora, la nivel național, fiind practic inexistente.

Managementul eficient al dezastrelor naturale trebuie considerat un concept care stă la baza dezvoltării oricărei societăți. Nu se poate în niciun caz vorbi despre dezvoltare durabilă a unui anumit spațiu, atâta timp cât nu este rezolvată satisfăcător problema dezastrelor naturale. Nu se poate vorbi despre dezastre naturale fără a face referire și la o problemă care a ajuns pe buzele tuturor, multe alte consecințe fiind cauze ale acesteia: încălzirea globală.

Paralel cu tendințele de abordare globală, regională și transfrontalieră a problemelor mediului, inclusiv a celor legate de dezastrele naturale, trebuie amplificată necesitatea utilizării unor tehnici care să permită identificarea problemelor specifice, păstrând criteriul integrării informației în complexitatea ei temporală și spațială.

Comparativ cu alte țări europene, România este în prezent mult rămasă în urmă în privința centralizării informaționale și a accesului la informație. Crearea unui sistem informațional geografic presupune tocmai accesul la informații diverse și actualizate. În perioada 1980-2005, aproximativ 7500 de dezastre naturale produse pe întreg globul au cauzat moartea a peste 2 milioane de oameni și au produs pierderi economice ce depășesc 1200 miliarde de dolari.

Deși pentru un număr de evenimente meteorologice și hidrologice extreme au fost create tehnologii pentru elaborarea de prognoze și avertizări, multe țări vulnerabile nu au capacitatea de a elabora și emite avertizări și nu dețin infrastructura necesară diseminării și explicării lor corespunzătoare pentru protecția civilă, agențiile de administrare a riscului în caz de dezastru și pentru publicul larg, în scopul inițierii rapide a acțiunilor menite să reducă semnificativ impactul negativ.

Dezastrele naturale sunt prin natura lor fenomene complexe atât în ceea ce privește cauzele, cât și efectele. Pentru a ne feri de efectele lor, România trebuie să ia o serie întreagă de măsuri și să trecem cu toții la treabă, altfel consecințele vor fi din ce în ce mai grave.

    Lia Ardelean - declarație politică intitulată SOS imaginea României în Uniunea Europeană;

Doamna Lia Ardelean:

"SOS - imaginea României în Uniunea Europeană"

România revine abrupt în atenția opiniei publice internaționale cu isprăvile deloc onorabile ale emigranților noștri stabiliți mai mult sau mai puțin legal în diferite colțuri ale Europei. Întâmplările din Italia au făcut deja înconjurul bătrânului continent, însă românii nu sunt văzuți prea bine nici în alte zone în care au migrat.

Pe insula Creta, de pildă, localnicii sunt siderați de "munca" practicată de așa-numiții "gipsy" din România, drept pentru care au tendința de a blama și turiștii de bună credință. În centrul Bruxelles-ului, țiganii români cerșesc 24 de ore din 24, contribuind activ la deteriorarea imaginii României în Europa. La Roma, Paris sau Viena e la fel, iar la Londra autoritățile britanice au declanșat o adevărată polemică națională pe tema emigranților români și a comportamentului lor.

În ultima perioadă însă asistăm practic la o campanie mediatică de denigrare fără precedent împotriva românilor care trăiesc în țările Europei. Fie că sunt buni, fie că sunt răi, toți românii sunt băgați în aceiași oală a infracționalității fără limite. Imaginile difuzate peste tot aduc aminte de vremurile teribile de după decembrie 1989, când România era prezentată doar ca fiind "raiul" copiilor vagabonzi, al cerșetorilor violenți și al bolnavilor de SIDA. Nu contest că avem "uscăturile" noastre peste graniță, la fel cum sunt și printre noi indivizi cu probleme de conduită.

Sunt surprinsă însă de dimensiunea excesivă care se conferă acțiunilor mai puțin ortodoxe ale emigranților români. Parcă nimeni nu mai cerșește, nu mai fură și nu mai dă în cap în toată Europa decât românii. Nu auzi nicăieri de albanezi, de polonezi, de bulgari, de sârbi și de alte nații călătoare, care au țiganii și infractorii lor, poate mult mai numeroși decât ai noștri. Mi se pare că e ceva putred în...Uniunea Europeană, iar statul român și oficialii care se ocupă de politica externă ar trebui să facă demersurile necesare pentru a determina diminuarea infracționalității emigranților și, implicit, pentru schimbarea imaginii externe a României. Ar fi păcat să sufere toți românii nevinovați pentru niște atitudini demne de dispreț efectuate de conaționalii noștri certați cu legea. Din păcate, este o realitate cu care mulți dintre noi ne-am confruntat. Toată lumea e amabilă, drăguță și normală cu tine până te întreabă de unde ești. Când aud de România, europenilor li se schimbă și fața și comportamentul, de parcă am fi niscaiva ciumați, nu oameni ca toți oamenii.

Cred că a sosit timpul să facem la modul concret ceva pentru a schimba această imagine. Nu e corectă, nu ni se potrivește și ne aduce prejudicii grave de imagine pentru un stat membru al Uniunii Europene.

    Costică Macaleți - declarație politică intitulată Salariile de mizerie, exodul medicilor români spre Occident și soluțiile feudale ale ministrului Nicolăescu;

Domnul Costică Macaleți:

"Salariile de mizerie, exodul medicilor români spre occident și soluțiile feudale ale ministrului Nicolăescu"

Declarația mea politică de astăzi se referă la criza din sănătate și în special la exodul medicilor noștri spre țările mai dezvoltate.

Zilele trecute s-au adus la cunoștința opiniei publice rezultatele unui sondaj al "Foundation Solidarite Medicale Europeenne", realizat împreună cu parteneri din Elveția, Crucea de Malta, și din România, Fundația "Ana Aslan Internațional", instituții cu tradiție în sprijinirea sistemelor sanitare cu probleme. Studiul relevă faptul că jumătate dintre cei intervievați (eșantionul reprezentativ fiind format dintr-un număr de 500 de persoane cu activitate în sectorul medical) afirmă că, pentru a rămâne în țară s-ar mulțumi cu un salariu între 500 si 1000 de euro. Tot jumătate dintre respondenți au precizat că dacă ar avea posibilitatea să plece să studieze în străinătate, ar părăsi România fără nicio părere de rău. 44% ar schimba factorii de decizie dacă ar avea posibilitatea să schimbe ceva în sistemul sanitar românesc, iar 33% dintre participanții la sondaj au spus că ar schimba organizarea sistemului. Cea mai mare nemulțumire cu privire la sistemul sanitar românesc este dată de nivelul salarizării (66,6% dintre subiecți). Jumătate din cei chestionați au un salariu între 300-500 de euro, iar așteptările sunt cât se poate de decente și de firești: peste jumătate s-ar mulțumi cu un salariu între 500 si 1000 de euro.

Salarizarea nesatisfăcătoare este urmată, ca motiv de nemulțumire, de managementul prost (55,5% dintre subiecți) și de inechitatea actului medical (22,2%) - prin aceasta personalul din sistemul sanitar românesc definind faptul că nu toată lumea ajunge la servicii medicale de calitate.

Potrivit specialiștilor europeni și români, România se va confrunta în curând cu un deficit semnificativ de forță de muncă pentru posturile de medici și asistente medicale. Aceștia avertizează că există la nivel național o ofertă neacoperită de 2600 de posturi disponibile pentru medici și asistente medicale. Conform ultimelor date ale Institutului Național de Statistică, la nivelul țării există 47.388 de medici. Însă se pare că doar 30.000 dintre aceștia mai sunt activi, restul depunând deja cereri pentru a munci în străinătate.

Ei bine, am putea spune că pe acest fond, autoritățile române în domeniu, conduse de "minunatul" ministru Eugen Nicolăescu, ar trebui să ia niște măsuri de combatere a fenomenului migraționist. Și da, se pare că vor lua! Incredibil, nu-i așa? Stați că nu știți însă despre ce măsuri extraordinare și mai ales liberale și moderne este vorba!

"Guvernul pregătește un proiect de lege vizând înăsprirea condițiilor în care cadrele medicale formate în România pe cheltuiala statului pot lucra în străinătate", a anunțat ministrul Sănătății, Eugen Nicolăescu, adăugând că plecarea tinerilor medici în străinătate va fi limitată de o măsură ce-i va obliga pe aceștia să-și facă meseria în țară, pe o durata dublă față de perioada formării lor, după care vor avea dreptul de a obține certificatele de conformitate ce le permit să practice în străinătate.

În ciuda argumentelor date de medicii ce vor să emigreze, și anume nivelul scăzut al salariilor și condițiile proaste de muncă, Nicolăescu susține că salariul personalului medical a fost majorat cu 60% din 2004, iar cadrele medicale cu bune performanțe vor fi recompensate cu prime!

Este strigător la cer! După ce că sunt plătiți sub nivelul unor bieți măturători din piețele occidentale, salariul unui medic stagiar ajungând la 150 de euro, iar al unui specialist ce lucrează în spital sub nivelul unui zidar din țările civilizate, adică 500 de euro, ministrul Nicolăescu vrea să impună, chipurile cu scop anti-migraționist, o măsură de tip feudal - legarea de glie a tinerilor medici și exploatarea lor pe bani puțini și în condiții mizere! Și asta într-o țară membră a Uniunii Europene! În loc de a oferi salarii și condiții decente de muncă, Nicolăescu, deghizat în grof al veacurilor trecute, pune lanțuri la picioarele medicilor, doar-doar i-o mai convinge să nu plece din țară. Nu suntem de acord nici noi cu migrația aceasta, dar nici cu asemenea măsuri ce aduc aminte de un stat totalitar. Iată de ce cerem Guvernului să ia măsurile ce se impun pentru stoparea fenomenului migraționist al medicilor însă în spirit european, nu ca pe moșia domnului Nicolăescu.

    Miron Ignat - scrisoare deschisă către președintele Televiziunii Române;

Domnul Miron Ignat:

Scrisoare deschisă către președintele Televiziunii Române

Stimate colege, stimați colegi,

Doresc să-l felicit pe domnul Alexandru Sassu, care a fost ales președinte - director general al Televiziunii Române și să-i urez mult succes în activitatea pe care o va desfășura.

În ultimii ani, s-a vorbit despre politizarea Televiziunii Române și despre faptul că această instituție de interes public ar trebui să fie independentă, obiectivă și imparțială prin definiție.

Televiziunea Română este o instituție publică subvenționată de contribuabili. În consecință, aceasta are obligația să servească exclusiv intereselor acestora, reprezentând un mijloc de informare, de educare și de relaxare a populației, fiind primul post de televiziune al românilor.

În ziua când domnul Alexandru Sassu a fost numit în funcția de președinte, pe teletextul Programului 1 de Televiziune, au apărut două informații. Acestea se refereau la un proces democratic, aproape identic, ce s-a desfășurat în Japonia și Federația Rusă, anume demisia cabinetelor primului ministru al Japoniei și primului ministru al Federației Ruse.

Demisia celor două cabinete reprezintă un proces normal și democratic, care s-a petrecut în două țări democratice, însă pe teletextul Televiziunii Române acest eveniment democratic a fost prezentat diferit de la o țară la alta.

Actul politic petrecut în Japonia a fost prezentat ca "demisia primului ministru al Japoniei". Același act de demisie petrecut în Federația Rusă a fost prezentat total diferit pe teletexul Televiziunii Române, în mod tendențios, ca o știre bombă: "criza politică în Rusia".

Aceste acte politice asemănătoare se întâmplă în multe țări și numai o minte înfierbântată, ca cea a redactorului de la Televiziunea Română, putea să prezinte într-un mod tendențios situația demisiei în Federația Rusă.

Redactorii Televiziunii Române sunt plătiți din banii contribuabililor și ar trebui să informeze obiectiv populația țării și să nu fabuleze. Cui servește această extrapolare și prezentare deformată și tendențioasă a realității? De ce același act democratic în două țări diferite este prezentat deosebit de la o țară la alta, în Japonia este demisia cabinetului primului ministru, iar în federația Rusă este criză politică?

Cum își permite redactorul Televiziunii Române, plătit din banii contribuabililor să denatureze realitatea și să își pună în practică fabulațiile sale? De ce a prezentat cele două procese de demisie diferit și nu a transmis realitatea evenimentelor petrecute? Pe cine ajută această prezentare neexactă și neadevărată. Clar că nu ajută pe nimeni, ba dimpotrivă creează anumite interpretări și situații care nu corespund realității. De ce această diferențiere categorică între două știri asemănătoare din punct de vedere politic, dar prezentate atât de diferit opiniei publice?

Sunt membru al Grupului parlamentar de prietenie între România și Federația Rusă și împreună cu toți colegii milităm ca relațiile să fie bune, normale, constructive, relațiile economice și comerciale să fie la un nivel înalt, dialogul să fie permanent și promovăm dezvoltarea relațiilor bilaterale pe toate planurile.

Această știre trăsnet, precum "criza în Federația Rusă", prezentată în acest fel de către un reporter cu minte diabolică nu face altceva decât să dezinformeze populația asupra situației reale și chiar să creeze tensiuni arbitrare între cele două țări.

Domnule președinte, după învestire, ați promis că veți reorienta programele Televiziunii Române, că veți îmbunătăți activitatea acestei instituții ai cărei salariați sunt plătiți din banii publici și în rândul cărora se mai găsește câte o persoană cum este redactorul televiziunii dumneavoastră, care prin modul său impertinent de abordare a problemelor nu face cinste Televiziunii Române.

Televiziunea Română trebuie să prezinte în mod obiectiv realitatea din zilele noastre, corectă și fără fabulații. Angajații plătiți din banii publici, care manifestă fabulații, nu au ce căuta în cadrul Televiziunii Române.

Vă rog, domnule președinte, să îl îndemnați pe redactorul dumneavoastră să își aplice fabulațiile în alte locuri, și nu în cadrul televiziunii publice condusă de dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

    Dan Ștefan Motreanu - declarație politică cu titlul O lege pentru apărarea spațiilor verzi - o lege pentru apărarea sănătății cetățeanului;

Domnul Dan Ștefan Motreanu:

"O lege pentru apărarea spațiilor verzi - o lege pentru apărarea sănătății cetățeanului"

Bătălia absurdă pentru procente electorale a anumitor partide, care a avut ca finalitate și mai absurda moțiune de cenzură dezbătută la mijlocul săptămânii trecute a ecranat aproape total în mass-media un eveniment cu adevărat grav. Este vorba de "succesul" primarului general al Capitalei, domnul Videanu, care a reușit să treacă prin Consiliul General mult doritul PUZ prin care se deschide o poartă prin care o parte a Parcului Bordei ar putea fi transformat într-un ansamblu de locuințe imobiliare. Este o nouă lovitură oficială dată spațiului verde din București, de fapt cetățenilor acestui oraș.

Nu o spun eu, ci statisticile organismelor de profil din domeniul ecologic. Bucureștiul este una dintre cele mai poluate capitale. Este cel mai aglomerat oraș din Europa Centrală și de Est. În afară de aglomerație, un alt factor de dezechilibru îl constituiedispariția spațiilor verzi: de la 34,7 milioane de metri pătrați în 1989, la 22,8 milioane în 1995 și la doar 17 milioane în 2001 - acestea sunt datele statistice pe care le-am găsit la o documentare sumară, dar sunt convins că acum situația este și mai rea decât în ultimul an menționat.

Tot statisticile oficiale arată că unui bucureștean îi revine, în medie, mai puțin de un sfert din spațiul verde acceptat de normele internaționale. Norma de spațiu verde este de 12 mp/locuitor. În București (mai) avem 2,5 mp/locuitor. O tentativă de a ne apropia de Viena sau Stockholm, unde există 70 mp/locuitor reprezintă mai mult decât o utopie. Și totuși, din informațiile pe care le dețin în aceste două capitale, nu numai că nu se atentează la vreun metru pătrat de spațiu verde, dar se caută chiar soluții pentru extinderea lui, deși, după cum se vede, există un excedent mare față de normele internaționale.

Se pune întrebare ce este de făcut pentru a-l apăra pe bucureștean în lupta cu balaurul numit poluare. O primă soluție (și cea mai simplă, de altfel), o reprezintă stoparea atentatelor la adresa spațiilor. Ultima Delegație permanentă a PNL a emis o rezoluție în acest sens, propunând Guvernului să salveze Parcul Bordei "prin toate mijloacele constituționale", inclusiv prin exproprierea deținătorului terenului "pentru cauza de utilitate publică cu prealabilă și justă despăgubire". Primarul liberal al sectorului 1, domnul Andrei Chiliman, a luat decizia curajoasă, dar în folosul cetățenilor arondați, de a nu acorda autorizație de construcție pe acest teren chiar dacă va fi obligat de instanță. Țin să precizez că față de restul Bucureștiului, sectorul 1stă cel mai bine în ceea ce privește spațiul verde, raportul fiind de 11 mp/locuitor, adică foarte aproape de normele internaționale. Cu toate acestea, primarul Andrei Chiliman nu vrea să facă niciun rabat de la drepturile în domeniu ale cetățenilor.

Ținând cont de situația la zi, în ceea ce privește spațiul verde, mă raliez propunerii făcute de edilul sectorului 1, care a propus un plan cât se poate de simplu în trei puncte care poate fi realizat rapid, cu concursul Primăriei Generale a Capitalei, al Guvernului și al Parlamentului: modificarea Planului Urbanistic General al Municipiului București, în sensul creșterii suprafeței de spații verzi în următorii ani; transformarea în spații verzi a unor terenuri aflate în administrarea Primăriei Generale a Capitalei; modificarea Legii mediului înconjurător, în sensul eliminării dreptului autorităților sau al proprietarilor persoană fizică ori juridică de a schimba destinația de spațiu verde a terenurilor pe care le au în proprietate.

De aici, de la acest microfon, fac un apel la toți parlamentarii, indiferent de culoare politică, să sprijine (pe linie legislativă) orice proiect de lege sau ordonanță de urgență care va avea drept obiect apărarea spațiului verde - nu doar din București, evident - și/sau depistarea de modalități de creștere a suprafețelor verzi. Fac un apel să ne implicăm cu toți în această bătălie pe care trebuie să o câștigăm în folosul cetățeanului.

Personal, voi transmite și voi propune factorilor de decizie din Guvern un set de măsuri concrete pentru protejarea și extinderea spațiilor verzi, pentru elaborarea unui act normativ în acest sens. Pentru că la ora actuală este imperios necesară o lege pentru apărarea efectivă a spațiilor verzi. O lege care în ultimă instanță apără sănătatea cetățenilor.

    Ioan Munteanu - declarație politică intitulată S.O.S.: Agricultura!

Domnul Ioan Munteanu:

Declarație politică intitulată "S.O.S - agricultura!"

Datele prezentate în moțiunea de cenzură privind dezastrul din agricultură după aproape trei ani de guvernare de dreapta nu reprezintă îndeajuns îngrijorarea ce a cuprins toți agricultorii.

Guvernul Tăriceanu II n-a învățat nimic din dezbaterea moțiunii simple din 25 iunie 2007 privind situația dezastruoasă din agricultură. Dovadă stau terenurile agricole aflate în paragină, animalele care mor de foame ori de boală, producțiile foarte mici de carne, lapte, legume, cereale, realizate în ultimii doi ani, dar și sărăcia din sate.

Deși ar fi fost normale unele măsuri urgente de redresare, ca răspuns la cele 13 propuneri din moțiunea adoptată de către Camera Deputaților, lipsa de profesionalism, nepriceperea și amatorismul așa-zișilor specialiști din ministere și-au spus cuvântul.

Ceva totuși s-a mișcat: din cei peste un milion de sinistrați de pe urma calamităților naturale, aproximativ 380.000 de persoane au primit despăgubiri. Dar restul de peste 600.000, ce primesc? Nimic!

Ce-i drept, de prin anul 2005, actuala guvernare a scăpat de secetă prin inundații și de inundații cu ajutorul secetei, adică n-a avut soluții pentru nici una dintre aceste nenorociri, respectiv îndiguiri, irigații, regularizarea albiilor și a torentelor, consolidarea malurilor și a cursurilor de apă... În schimb, prețul apei pentru irigat a crescut de trei ori în ultimii doi ani.

Și, ca să nu se spună că nu facem altceva decât să criticăm, e cazul să observăm că a început distribuirea cupoanelor pentru înființarea culturilor de toamnă, doar distribuirea, pentru că decontarea acestora dă și va da cea mai mare bătaie de cap.

Agricultura românească se află acum într-un mare impas. În depozítele de cereale nu mai există provizii de grâu decât pentru 4 - 5 luni, asta însemnând că la primăvară o pâine de 5.000 lei va costa 13000 - 15000lei. Se vor relua atunci importurile de grâu la 275 - 280 euro pe tonă sau mai mult, în condițiile în care a fost exportat grâu din România în acest an cu 260 euro to.

Prețul produselor importate de către țara noastră este identic cu cel din țările UE., fără a se ține seama de câștigurile românilor și de puterea de cumpărare a leului, raportată la salariile și pensiile de rușine.

Dacă la începutul secolului trecut România era pe locul 4 în ierarhia țărilor exportatoare de cereale din lume, în 2007 exportul reprezintă doar 0,5% la nivel mondial.

Parlamentarii PSD au făcut adesea apel la președintele Traian Băsescu, cerându-i să analizeze în CSAT, situația din agricultură. L-am atenționat pe președinte asupra faptului că asigurarea alimentelor pentru populație este o problemă de siguranță națională și că trebuie stabilite măsuri precise de stopare a abuzurilor și a furturilor incalculabile din banii publici - a se vedea așa-zisele acțiuni sanitar-veterinare legate de gripa aviară, de pesta porcină, de crotalierea animalelor, etc.

Consider că se poate stopa creșterea exagerată a prețurilor la produsele alimentare prin interzicerea exportului de produse agricole vegetale, în principal: grâu, porumb, semințe de floarea soarelui, soia !

Fără nici o reținere putem spune că agricultura a lipsit complet din preocuparea celor două guverne de după 2004.

Adevăratul dezastru este la sate, domnilor guvernanți, unde nu ați fost să vedeți diferența foarte mare între ceea ce ați promis și ceea ce ați asigurat.

Folosesc prilejul oferit de dezbaterea moțiunii de cenzură pentru a repeta aceste semnale de alarmă pe care Guvernul și Președinția trebuie să le audă, atâta timp cât nu e prea târziu.

    Ioan Oltean - declarație politică intitulată Sertarul fermecat al Președintelui Camerei Deputaților;

Domnul Ioan Oltean:

Declarație politică intitulată "Sertarul fermecat al președintelui Camerei Deputaților"

Este binecunoscut faptul că ministrul justiției, Tudor Chiuariu, nu s-a remarcat, de la numirea sa în funcție și până în prezent, decât prin înclinațiile sale spre abuzul de putere, sindrom pe care îl manifestă, din păcate, toți membrii actualului Guvern.

Recenta Ordonanță de urgență privind modificarea Legii răspunderii ministeriale, promovată de domnul Tudor Chiuariu în interes personal, reprezintă o nouă dovadă a abuzului de putere a Cabinetului Tăriceanu II, a cărui unic scop este pescuirea miniștrilor săi cercetați de DNA din apele tulburi în care se scaldă.

Rapiditatea cu care se mișcă lucrurile atunci când interesul personal o cere este de-a dreptul remarcabilă, ordonanța de urgență cu pricina fiind publicată în Monitorul Oficial al României la o zi de la emitere.

Nu același lucru se poate spune despre alte acte normative de importanță majoră și care, din păcate, nu beneficiază de același tratament privilegiat.

Este vorba despre ordonanțele de urgență privind reorganizarea Guvernului respinse în Senat în data de 18 septembrie 2007 și a căror respingere nu produce efecte juridice nici până în ziua de astăzi, datorită faptului că președintele Camerei Deputaților, domnul Bogdan Olteanu, nu a binevoit să-și treacă "prețioasa" semnătură pe documentul în cauză.

Pesemne domnul Bogdan Olteanu deține un sertar fermecat, al cărui rol este să facă dispărute toate actele incomode pentru actuala guvernare, în special cele care tranșează organizarea și funcționarea Cabinetului Tăriceanu II.

În aceste condiții, ne simțim îndreptățiți să solicităm o explicație plauzibilă din partea președintelui Camerei Deputaților, care să justifice legalitatea tratamentul preferențial aplicat documentelor favorabile Guvernului Tăriceanu II.

    Vasile Pușcaș - declarație politică intitulată O prioritate abandonată în Români - statul de drept;

Domnul Vasile Pușcaș:

Declarație politică intitulată "O prioritate abandonată în România - statul de drept"

O problemă care a revenit în ultima perioadă pe agenda opiniei publice într-o manieră pe care nu ne-am fi dorit-o în ambianța postaderării este situația din justiție. Conflictele de natură instituțională în acest domeniu reprezintă o demonstrație a caracterului superficial în care autoritățile au reușit să compatibilizeze practicile juridice și relațiile instituționale din domeniu, cu exigențele minime presupuse de postura unui stat de drept european. Din nefericire, nu este nevoie de foarte multe cunoștințe aplicate pentru a constata eșecul autorităților în managementul instituțiilor judiciare, iar acest eșec pune în cauză însăși maniera în care am reușit să implementăm practicile și normele statului de drept.

Este dificil de știut dacă la capătul acestor dispute confuze, cetățenii vor rămâne cu ideea că un ministru a încercat să demită un procuror a cărui incompetență a fost demonstrată de un raport independent, iar acesta și-a luat revanșa prin inițierea unei cercetări penale, sau că același demnitar a încercat să protejeze anumite interese economice, prin eliminarea unui procuror incomod. Nu putem aprecia în acest moment ce va rezulta din inflația de dosare penale în care sunt implicați mai mulți membri ai guvernului. Finalul disputei se va pierde în ecoul difuz al acuzelor reciproce, așa cum s-a întâmplat cu toate marile anchete inițiate după 2004. În conștiința publică va supraviețui concluzia firească, aceea că nu dispunem de instituții juridice credibile și eficiente, în măsură să administreze dreptatea pentru toți și să-și asigure independența în raport cu celelalte două puteri ale statului. Orice cercetare sociologică va demonstra că prezumții precum aceea că legea îi protejează numai pe cei bogați și că orice mijloace sunt preferabile pentru a evita apelul la forurile judecătorești sunt certitudini pentru largi categorii sociale. Dacă această stare de spirit poate fi apreciată drept firească de către unele medii politice prea triumfaliste pentru a mai fi și eficiente, escaladarea conflictelor din justiție ne poate pune probleme și în relațiile cu partenerii noștri europeni.

În arealul de civilizație căruia am vrut să-i aparținem, justiția este o componentă de bază a patrimoniului național și un mijloc de afirmare și exercitare a drepturilor și libertăților individuale, ca și o cale de promovare a intereselor comune. Este suficient să avem în vedere recentele dezbateri asupra noului tratat european și insistența unor state de a-și păstra particularismul sistemului juridic, pentru a înțelege cât de departe ne aflăm de aceste realități paradigmatice.

În ceea ce privește România, aceasta a avut constant probleme cu aprofundarea normelor statului de drept și a separației puterilor în stat. Dincolo de introducerea sa în Constituție, principiul a fost socotit literă moartă de către mulți cetățeni, ca și ideea egalității în fața legii. Independența justiției s-a aflat și pe agenda negocierilor de aderare a României la Uniunea Europeană, iar capitolul referitor la Justiție și Afaceri Interne a reprezentat una din cele mai dificile faze ale negocierilor. Comisia Europeană a avut în vedere vulnerabilitățile României în domeniul justiției chiar și după semnarea Tratatului de aderare și a menținut, în consecință, o anume presiune asupra autorităților, prin intermediul clauzei de salvgardare și a rapoartelor periodice de monitorizare. Aprecierea forurilor comunitare coincide în mare măsură cu aceea a cetățenilor români care, în ultimii ani, și-au pus speranțele mai mult în verdictele instanțelor europene de apel, decât în dreptatea obținută acasă.

Răspunsul găsit de puterea actuală din România la aceste duble exigențe nu s-a ridicat la înălțimea așteptărilor niciuneia dintre părți. Ultimii doi ani și jumătate au plasat justiția în centrul episoadelor conflictuale dintre diverse instituții ale statului. Dacă ne obișnuisem cu faptul că primitivismul oamenilor politici a transferat lupta împotriva corupției dintr-o atribuție a justiției într-un instrument al luptei politice, nimic nu îndreptățește utilizarea instituțiilor specializate ale puterii judecătorești în anexe ale intereselor și revanșelor de partid. Legislația elaborată în contextul finalizării negocierilor din 2004, care limita drastic amestecul factorului politic în domeniul rezervat corpului de magistrați și Parchetului, a fost modificată din inițiativa noului guvern, prin asumarea răspunderii. Invocarea anticorupției și orgoliile personale au făcut ca întreg efortul de eficientizare a funcționării justiției să cadă în derizoriu. Spre deosebire de echivalentele europene, puterea a preferat să accentueze atribuțiile Parchetelor, acordându-le puteri susceptibile să genereze abuzuri. Acțiunile acestora din urmă au determinat suspiciuni de partizanat politic, iar finalitatea majorității marilor cercetări inițiate după 2004 se lasă încă așteptată. Mai mult decât atât, bunăvoința unor comisari europeni a devenit premisa revenirii la mai vechea tentație de a abandona orice demers de reformă. O anumită influență politică tinde să se exercite nu doar asupra parchetelor, ci și în legătură cu demersurile unor foruri constituite tocmai ca o garanție a independenței corpului profesioniștilor dreptului, cum este Consiliul Superior al Magistraturii sau Curtea Constituțională. Episoadele în care rezoluțiile acesteia din urmă au devenit surse de legitimare pentru demersuri și atitudini politice sunt bine cunoscute.

Pe de altă parte, recentele intenții ale CSM de a modifica legislația de funcționare a instanțelor au suscitat reacții ostile din partea asociațiilor profesionale ale magistraților care, cu prilejul unei întruniri desfășurate recent la Cluj-Napoca, și-au exprimat opoziția în legătură cu unele prevederi de natură să diminueze responsabilitatea judecătorilor în exercitarea profesiei proprii, prin renunțarea la posibilitatea ca un judecător să fie exclus din magistratură datorită incompetenței. Obiecții de substanță au ridicat și intențiile de a spori autoritatea președinților tribunalelor și curților asupra judecătorilor, dar și stabilirea volumului de dosare drept singurul criteriu de evaluare a muncii unui judecător. Dezbaterea se află în curs, iar controversele dintre specialiști vor genera probabil o soluție mai bună decât orice demers venit dinspre mediul politic. Situația s-a complicat și mai mult în prezent, când rapoarte tehnice ale unor comisii ale CSM, devenite publice în mod suspect, și acte premergătoare unor cercetări ale Direcției Naționale Anticorupție, despre care suntem informați în conferințele de presă ale unor partide politice, se transformă în atuuri ale disputelor dintre instituții și oficiali.

Impresia este că România a făcut imenși pași înapoi, căci asemenea evenimente erau greu previzibile după anul 2004. Independent de chestiunile tehnice și procedurale, care trebuie să rămână la îndemâna cunoscătorilor, factorii politici și ansamblul corpului social vor trebui să facă față deficitului de credibilitate cu care se confruntă justiția românească. Acesta se adaugă mai vechilor carențe legate de eficiență, semnalate în rapoartele de specialitate. Fără a patetiza inutil, momentul în care aceste crize cunosc escaladarea maximă este cât se poate de inoportun. Sper să nu ne confruntăm cu o nouă clauză de salvgardare, deși aceasta poate fi oricând avută în vedere de către cei care monitorizează România. Statul se află însă implicat în procese la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, unde România înregistrează un nefast loc fruntaș la procese pierdute. Cu cât justiția de la noi va fi mai decredibilizată, cu atât instanțele străine vor avea temeiuri mai serioase să recepteze punctele de vedere ale contestatarilor hotărârilor sale.

Vulnerabilitățile justiției presupun precarități ale eșafodajului statal și democratic. Puterea judecătorească este unul din pilonii stabilității constituționale, or, pe fondul neîncrederii în autoritatea lucrului judecat și al sensibilității judecătorilor și procurorilor la presiunile oricărei puteri, funcționalitatea tuturor instituțiilor statului va avea de suferit.

Doamnelor și domnilor,

În fața acestor provocări, se impune să ne stabilim noi înșine o clauză de salvgardare, căci se pare că nici un guvern nu va consimți să renunțe de bună voie la pârghiile de influență asupra unui domeniu atât de important. Este inadmisibil ca oficialii să se angajeze în polemici reflectate generos de mass-media, cu reprezentanții Comisiei Europene, în loc să-și consacre potențialul efortului de eficientizare a sistemului judiciar, în primul rând în interesul cetățenilor români. Nu ne mai putem permite ca bilanțurile anuale ale instituțiilor juridice să se transforme în spectacole politice în care deținătorii puterii executive dau lecții profesioniștilor. O Românie europeană are nevoie vitală de o justiție independentă profesionistă și credibilă, pusă în serviciul cetățenilor.

Vă mulțumesc pentru atenție.

    Ion Stan - declarație politică intitulată Theodor Stolojan a furat startul la alegerile europarlamentare. Campania electorală ilegală a partidului Liberal Democrat;

Domnul Ion Stan:

Declarație politică intitulată "Theodor Stolojan a furat startul la alegerile europarlamentare. campania electorală ilegală a partidului liberal democrat"

De la Afacerea "Megapower" și tunurile imobiliare, continuând cu intervenționismul fără perdea - pardon, fără rușine! - în favoarea clientelei politice energofage - toate ținute la sertar de procurorul-șef al Departamentului Național Anticorupție - până la violarea Codului electoral, domnul Theodor Stolojan, președintele Partidului Liberal Democrat, a parcurs, via Cotroceni, drumul de la delictele de drept comun la delictele politice prin care se atentează la ordinea democratică.

Folosindu-se de o stratagemă grosieră, președintele Partidului Liberal Democrat a început, cu data de 27 septembrie a.c., campania electorală pentru alegerile europarlamentare.

Iată, succint, faptele: domnul Theodor Stolojan, sub paravanul Organizației Partidului Liberal Democrat din sectorul 6 al municipiului București, a deschis o pagină de internet la adresa www.spuneoful.ro prin intermediul căreia: "staff-ul Partidului Liberal Democrat se va afla într-un contact permanent, timp de o lună - n.n. subliniem și ne întrebăm, de ce numai o lună?! - cu cetățenii, pentru a fi sesizate orice probleme care au legătura cu autoritățile locale sau cu alte organisme ale statului".

Pliante, fluturași, bannere și alte forme de manifeste au împânzit țara cu acest comunicat.

De unde până unde un partid politic se constituie și se implică într-un sistem de colectare a cererilor, reclamațiilor și sesizărilor la adresa autorităților și instituțiilor statului pentru "a încerca", de reținut, numai în intervalul 27 septembrie - 25 octombrie, găsirea soluțiilor mult așteptate de cetățeni?

Crede, oare, domnul Theodor Stolojan că se va putea substitui autorităților legitime, Avocatului Poporului sau judecătoriilor de contencios administrativ?

Noi credem, pe bună dreptate, cu totul altceva.

Domnul Theodor Stolojan a recurs la această stratagemă nu de dragul cetățenilor. Dacă ar fi fost așa, nu și-ar fi limitat generozitatea doar până la 25 octombrie.

În realitate, președintele Partidului Liberal Democrat a furat startul în campania electorală pentru alegerile europarlamentare.

Campania "Vrei să te implici?" disimulează scopul real urmărit. Și anume, acela de a face campanie electorală înainte de perioada legal stabilită și, în același timp, de a colecta datele și informațiile pe baza cărora să-și pregătească și să-și susțină campania transparentă, în intervalul celor 30 de zile premergătoare alegerilor pentru Parlamentul European.

Probabil că vecinătatea contagioasă cu structura acoperită a Securității din Ministerul Finanțelor i-a fost de bună inspirație pentru o asemenea combinație de dezinformare asupra scopului ascuns al campaniei.

Așadar o mobilizare generală la nivel național, și chiar exemplară, dacă avem în vedere că au fost constituite și "echipe speciale, formate din membri P.L.D. (...)"

Avem totuși o șansă, că domnul Stolojan nu s-a pus în fruntea unor "batalioane de asalt" sau "comandouri de șoc și groază" sau cine mai știe ce alte formațiuni de tulburare și influențare a climatului electoral, după cum îi cer Directivele de Atac Informațional ale celui dintâi apărător al Constituției României. L-am numit, nu întâmplător așa, pe cetățeanul-președinte Traian Băsescu.

Demn discipol al celui care se spune că a furat încrederea românilor, voturi, telefoane de la ziariste și vapoare, încă de pe vremea când rezidenția informativ și contrainformativ în capitala Flandrei, la Anvers, Theodor Stolojan a început și el să fure, printre altele, și startul la europarlamentare.

Sesizăm pe această cale Autoritatea Electorală Permanentă să-l someze pe președintele Partidului Liberal Democrat să dea startul înapoi și să-i administreze corecțiile prevăzute de lege pentru începerea campaniei electorale înainte de data stabilită.

    Horea Dorin Uioreanu - declarație politică intitulată Cine a făcut diferența la moțiune;

Domnul Horea Dorin Uioreanu:

"Cine a făcut diferența la moțiune"

Stimați colegi,

Cei care se declarau la ultimele alegeri neinteresați de viața politică nu mai au nici un motiv să se mai plângă de acest lucru. Bâlciul din politichia noastră a atins cote maxime, iar acest lucru s-a văzut săptămâna trecută în Parlamentul României. Problema cea mare este că s-a trecut de mult timp de la etapa la care oamenii se distrau sau doar strâmbau din nas. Nici nu mai înjură. Românii se uită uimiți și se întreabă câte năstrușnicii va mai inventa președintele PD, Traian Băsescu, pentru a dărâma Guvernul României. Un guvern care a mărit și va mări în continuare pensiile; un guvern care a finalizat cu succes negocierile României cu Uniunea Europeană; un guvern care a avut curajul de a introduce măsuri fiscale ce au adus mai mulți bani la buget.

Oare ar trebui să ne cerem scuze președintelui Băsescu pentru că am mărit plafoanele de ajutorare pentru căldură? Pentru că am mărit alocațiile copiilor, am dat mai mulți bani pentru investiții în Sănătate și Educație? Pentru că ne-am propus să aducem românilor prosperitate?

Am să trec peste momentele de penibilitate de săptămâna trecută, în care domnul Geoană făcea pe James Bond-ul Parlamentului României, filmându-și, prin intermediul angajaților de la partid, colegii PSD-iști, să vadă cum votează. N-am să mai amintesc nici de zvonistica și mișcările de trupe care m-au determinat să părăsesc sala de ședințe în timpul dezbaterii moțiunii, în semn de repulsie pentru nivelul la care s-a ajuns. Pentru că știam cu toții despre protocolul între PSD și PD, parafat de apoliticul președinte al României.

Am să spun un singur lucru: PSD, cu largul concurs al PD și al mentorului Băsescu, au încercat să arunce, săptămâna trecută, țara în anarhie. Care ar fi fost urmarea? Domnul Băsescu ar fi jucat rolul neprihănitului venit de undeva din ceruri ca să ne salveze. Ar fi creat un guvern după chipul și asemănarea sa. Din fericire, unii colegi de la PSD și chiar de la PD au intuit pericolul. Au evitat să transforme Guvernul României într-un instrument de joacă pentru cel ce vrea să țină toate puterile statului la degetul mic. Colegilor care au avut curajul să voteze în concordanță cu conștiința și ținând cont de cei care i-au trimis acolo, doresc să le transmit felicitări. Celor care au riscat să fie excluși din partid doar pentru că au intuit urmările catastrofice ale adoptării moțiunii, țin să le mulțumesc. Ceea ce am văzut, săptămâna trecută, în forul legislativ, m-a făcut să înțeleg încă o dată diferența între conceptul de politician dalmațian și cel de politician cu stofă!

Vă mulțumesc pentru atenție.

    Florin Iordache - declarație politică intitulată O justiție care lasă de dorit...;

Domnul Florin Iordache:

"O justiție care lasă de dorit ..."

Șeful Departamentului Național Anticorupție, Daniel Morar, a purtat o serie de bătălii cu ministrul justiției, Tudor Chiuariu. Cu toții știm că disputa dintre cei doi a izbucnit public în luna mai, odată cu solicitarea făcută de ministru către Consiliul Superior al Magistraturii pentru revocarea din funcție a procurorului Doru Țuluș, șef secție D.N.A. De asemenea, se știu și concluziile inspectorilor, neînsușite de plenul Consiliului Superior al Magistraturii, care arătau că ministrul justiției nu a desfășurat activități de natură să afecteze independența și imparțialitatea procurorilor D.N.A. Totuși, inspectorii au sesizat "o anumită inflexibilitate a dialogului" dintre cei doi.

Nu este tocmai confortabil să observăm cu repetitivitate cum Direcția Națională Anticorupție nu încetează să îi reproșeze Consiliului Superior al Magistraturii că nu a făcut publică decizia referitoare la Nota inspecției judiciare privind cererea procurorului-șef al D.N.A., Daniel Morar, de a se constata dacă ministrul justiției, Tudor Chiuariu, a săvârșit fapte de imixtiune în activitatea profesională, de natură să afecteze independența și imparțialitatea sa și a procurorilor D.N.A.

Deși justiția ar trebui să fie numai una, iar înfăptuirea ei ar trebui să apropie organele statului unite de același scop, și anume aplicarea corectă a legii, nu trece o săptămână fără să asistăm la vestitul duel în comunicate, replici dure, acuze de toate genurile; o serie de replici ghidate de numeroase suspiciuni. Așa ar putea fi descrisă relația dintre ministrul justiției, Tudor Chiuariu, și șeful Direcției Naționale Anticorupție, Daniel Morar.

Toate aceste neînțelegeri nu fac decât să afecteze credibilitatea celor două instituții. Ce ar putea fi și mai grav este tocmai suspiciunea că acest demers al șefului D.N.A. are mai mult rolul de răfuială pur personală, deoarece s-a manifestat după ce ministrul justiției s-a arătat nemulțumit de activitatea D.N.A.

Cert este că toate aceste acțiuni recente ale D.N.A. sunt văzute ca niște intervenții ale eternilor slujitori prezidențiali în jocul politic, cu scopul intimidării adversarilor politici ai lui Traian Băsescu și ai Partidului Democrat.

Cred că nimic nu este întâmplător în țară, iar demersurile instituției conduse de Daniel Morar au ca obiectiv crearea, înaintea campaniei pentru europarlamentare, a unui echilibru politic care să favorizeze P.D.

Cu siguranță, obiectivul D.N.A. nu este acela de a rezolva cazurile de corupție, ci de a deschide cât mai multe piste pentru a arăta că lucrează și întreține un climat de suspiciune prin stigmatizarea tuturor, lăsând curat numai P.D. A devenit deja o obișnuință ca, ori de câte ori se întâmplă ceva care strică planurile prezidențiale, să fie scoși procurorii pentru a restabili echilibrul în favoarea lui Traian Băsescu.

Ce tablou trist ne prezintă justiția în România ... și mai ales ce păcat că realitatea se pictează cu o acuarelă atât de ieftină.

Vă mulțumesc.

    Ioan Țundrea - declarație politică având ca obiect Cele două minute de ură descrise de George Orwell în romanul 1984 sau despre Principiul conducătorului în România europeană a anului 2007.

Domnul Ioan Țundrea:

Obiectul declarației politice: "Cele două minute de ură" descrise de George Orwell în romanul "O mie nouă sute optzeci și patru" sau despre "Principiul conducătorului" (Führerprinzip) în România europeană a anului 2007.

Pentru că astăzi comemorăm ororile Holocaustului, este extrem de important să ne reamintim că aceste orori istorice au fost posibile datorită activării și propagării mecanismului urii, care a fost indus în subliminalul popoarelor de toți dictatorii.

Pe scurt, Orwell descrie imaginar în roman că zilnic, la ora unsprezece, toți oamenii - inclusiv cei care ocupă funcții destul de importante în cadrul Partidului Interior (cum ar fi cazul lui O'Brian) - își întrerup orice altă activitate pentru a participa - în grup - la "Cele două minute de ură", în care, pe câte un tele-ecran imens amplasat în holul principal al fiecărei clădiri, apare figura lui Emanuel Goldstein, inamicul numărul unu al Partidului - al statului Oceania -, iar cei care asistă se exteriorizează vehement, stăpâniți de sentimente care alunecă dinspre frică spre mânie, apoi ură. Chiar și Winston - care îl simpatizează în secret pe Goldstein - doar mimând inițial aceeași adversitate împărtășită de ceilalți, se lasă dus de val, sau poate este vorba de hipnoză în masă, surprinzându-se în final că strigă cu ură și gesticulează furios spre figura de pe tele-ecran. Prin aceste "două minute de ură" se urmărea atât amplificarea celor mai negative sentimente umane, cât și menținerea trează a atenției asupra inamicului; intern: Goldstein și extern: Eurasia, cu care acesta se spune că ar fi colaborat, iar Oceania, aflată sub guvernarea Fratelui cel Mare, ar fi fost în război - inamicul există, este activ, iar Partidul luptă pentru a-și proteja poporul.

În România europeană a anului 2007, cele minim două minute de ură zilnice ne sunt inoculate sistematic ca "Principiul prioritar al conducătorului" de stat și de partid-stat în devenire.

Similitudinile pe care le trăim zilnic, grație mass-media, cu scenele descrise de Orwell, sunt uluitoare. astfel, vedem nenumărate hărțuiri și împroșcări cu noroi ale dușmanilor politici - mai puțin cei din PD - ai președintelui, care sunt apoi înfierați de către DNA, CNSAS și țârcovnicii de partid care repeta stereotip și tâmp o placă uzată în care sunetele sunt transformate într-un hăhăit bahic.

Asistăm neputincioși la acest spectacol grotesc în care conducătorul și ciracii săi destramă sistematic conștiința românului, inoculând o ură viscerală în instituțiile statului pe care nu și le pot subordona.

Concluzia, dragi colegi, este aceeași în istoria tragică a omenirii: conducătorii care seamănă ură, până să culeagă furtuna, produc holocaust în conștiințe.

  Dezbateri asupra Propunerii legislative privind înființarea comunei Lompirt, prin reorganizarea comunei Șărmășag, județul Sălaj (rămasă pentru votul final).  

(Ședința este condusă în continuare de domnul Bogdan Olteanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de doamna Daniela Popa și domnul Ioan Munteanu, secretari).

   

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamnelor și domnilor colegi,

Vă rog să luați loc în bănci, pentru a putea începe ședința.

Rog liderii de grupuri să poftească în sală, pentru a-și pofti colegii, după aceea, la rândul lor.

Doamnelor și domnilor deputați,

Continuăm lucrările ședinței de astăzi a Camerei Deputaților și vă anunț că din totalul celor 326 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 168, sunt absenți 158, din care 43 participă la alte acțiuni parlamentare.

Continuăm cu inițiativele legislative înscrise pe ordinea de zi, reamintindu-vă că la ora 12,30 vom avea o sesiune de vot final.

Vă reamintesc, suntem la pct. 9 al ordinii de zi. Dezbaterile generale au fost încheiate, e vorba de Propunerea legislativă privind înființarea comunei Lompirt, prin reorganizarea comunei Șărmășag, județul Sălaj.

Legea are caracter organic.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru administrație publică.

Suntem primă Cameră sesizată.

Lucrăm pe raportul comisiei, anexa cu amendamente admise, nu există amendamente respinse.

Dacă, de la pct. 1 până la pct. 5, există obiecții, observații, comentarii? Nu sunt. Adoptate.

De la pct. 6 la pct. 10? Adoptate.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

Proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbateri asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 504/2002 a audiovizualului (retrimisă comisiei).  

La pct. 10, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 504/2002 a audiovizualului.

Legea are caracter organic.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru cultură.

Suntem primă Cameră sesizată.

Dacă inițiatorul dorește să susțină proiectul? Vă rog. Doamna deputat Minodora Cliveti.

   

Doamna Minodora Cliveti:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Îmi pare foarte rău că nu suntem mai mulți astăzi în sala de plen, pentru că aș fi vrut să vorbesc cu mai mulți dintre noi despre ceea ce înseamnă implementarea principiului egalității de gen la toate nivelurile. Așa cum de altminteri o cere Uniunea Europeană, există nenumărate directive în acest sens. Iar, mai ales în anul 2007, care a fost consacrat drept "an al egalității de șanse", România are posibilitatea, prin aceste tipuri de inițiative, să contribuie, să aducă în practică acest principiu.

Foarte pe scurt, pentru că nu știu încă punctul de vedere al comisiei, eu aș fi rugat să fiți de acord să retrimitem la comisie acest proiect, având în vedere faptul că, din raport, în primul rând, din raportul comisiei rezultă că data limită până la care acest proiect poate fi dezbătut este 19 octombrie, deci, ar mai fi câteva zile.

Aș fi vrut și eu și colega mea coinițiatoare să fim invitate la Comisia de cultură, pentru a fi ascultate, ca și inițiatori, lucru care nu s-a întâmplat.

Și, în al treilea rând, aș fi vrut să am posibilitatea să pun la dispoziția membrilor acestei comisii o serie de documente, pe care bănuiesc că aceștia nu le-au avut în vedere. Nu au avut de unde să le aibă în vedere.

Foarte pe scurt, este vorba de faptul că, la ora actuală, Consiliul Național al Audiovizualului, care este format din 11 persoane, nu cuprinde decât o singură femeie. Este foarte adevărat că felul în care au fost aleși membrii Consiliului Național al Audiovizualului este în conformitate cu legea în vigoare.

Ceea ce propun în această inițiativă este ca în componența Consiliului Național al Audiovizualului să avem o reprezentare echilibrată a femeilor și bărbaților, ceea ce ar determina practic toate autoritățile care propun membri să aibă în vedere și participarea mai reprezentativă a femeilor. În al doilea rând, am propune ca atunci când noi, Parlamentul, îl alegem pe președintele Consiliului Național al Audiovizualului, dacă acesta este bărbat, de pildă, membrii Consiliului Național, când aleg vicepreședintele, acesta să fie o femeie. De asemenea, introducerea principiului nondiscriminării explicite împotriva femeilor în audiovizual. Mi s-a răspuns că avem deja principii.

În același timp, vreau să invoc faptul că societatea civilă a făcut un studiu, 300 de ore de analiză a programelor din audiovizual, din care, concluzia este una singură: femeia este în majoritate prezentată în situații defavorabile, folosită drept obiect sexual ș.a.m.d., mai ales în publicitate.

Și atunci, în conformitate cu rezoluția Parlamentului European, destul de veche, de 10 ani, din 6.10.1997, aș fi vrut ca aceste tipuri de principii să apară în Consiliul Național al Audiovizualului.

Închei și vă mulțumesc pentru că m-ați ascultat, cu următoarea frază: cu toții ne uităm pe televizoare, ascultăm radio, deci avem acces la aceste tipuri de stimuli audiovizuali, și constatăm lucrurile pe care vi le-am spus acum. În momentul în care venim totuși cu propuneri prin care încercăm să îndreptăm lucrurile cât de cât, cred că este cazul ca Parlamentul României să fie mai receptiv.

Deci, rugămintea mea este, pe aceste considerente, să fiți de acord cu retrimiterea la comisie, un termen foarte scurt, practic, într-o săptămână chestiunile acestea pot fi rezolvate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, doamnă deputat.

Raportul comisiei. O să-l rog pe domnul deputat Emilian Frâncu să prezinte raportul și de asemenea punctul de vedere al comisiei asupra propunerii inițiatorului, de retrimitere a proiectului la comisie.

 
   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Comisia a ținut cont de avizul favorabil emis de Consiliul Legislativ și de punctul de vedere al Ministerului Culturii și Cultelor, care nu susțin adoptarea acestei inițiative legislative.

Potrivit prevederilor art. 73 din Constituția României, republicată, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice și a fost dezbătută în ședința comisiei din ziua de 4 octombrie.

La lucrările comisiei au fost prezenți 15 deputați, din totalul de 19 membri ai comisiei. Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitatea voturilor celor prezenți în sală în momentul votului.

Sub raport de conținutul său, propunerea legislativă este de competența decizională a Senatului.

Reamintesc că termenul este 19 octombrie, de dezbatere și vot final.

În urma dezbaterii, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă propune respingerea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 504/2002 a audiovizualului. Motivația respingerii se întemeiază pe faptul că o parte din modificările propuse au aplicabilitate generală și sunt reglementate de Legea nr. 202/2002 a egalității de șanse între femei și bărbați, nefiind necesară modificarea Legii nr. 504/2002 a audiovizualului pentru asigurarea respectării prevederilor Legii nr. 202/2002.

Este, așadar, obligația legală a partidelor politice, precum și a Senatului și Camerei Deputaților, ca la nominalizarea propunerilor pentru constituirea Consiliului Național al Audiovizualului să aibă în vedere reprezentarea echilibrată a femeilor și bărbaților pentru componența Consiliului.

O altă modificare propusă este aceea, care, la actuala formulare a art. 29 alin. (1) lit. b): "să nu prejudicieze demnitatea umană", adaugă: "și să nu incite la discriminare împotriva femeilor". Propunerea este superfluă, întrucât, la același art. 29 alin. (1) lit. c), Legea nr. 504/2002 prevede și faptul că: "publicitatea trebuie să nu includă nicio formă de discriminare pe motiv de rasă, religie, naționalitate, sex sau orientare sexuală".

Iar referitor la propunerea de retrimitere la comisie, noi nu suntem de acord cu acest lucru, pentru un motiv foarte simplu, și anume, a fost unanimitate de vot. Doi, nu avem nimic împotrivă cu ideea în sine, însă ea a fost foarte superficial redactată, ar trebui schimbate cel puțin 5 sau 6 articole din Legea nr. 504, referitoare la secretul votului, la depunerea candidaturilor ș.a.m.d. Partidele politice și reprezentanții Camerei Deputaților și Senatului, e normal, sunt cei care pot să rezolve această problemă. Așa, la fiecare instituție ar trebuie să ținem seama de principii pe care legiuitorul le-a stabilit deja prin Legea nr. 202.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Vă rog. Domnul deputat Márton Árpád.

 
     

Domnul Márton Árpád-Francisc:

La dezbateri generale?

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Sigur că da.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Există situații și legi în care anumite prevederi, legate de o încercare ca Legislativul să intervină ca și femeile să aibă o pondere mai mare în diferite instituții, pot fi aprobate, pentru că nu vin să modifice esența legii. Sunt situații însă în care sunt inaplicabile astfel de prevederi, scoase din context.

De exemplu, în cazul C.N.A.-ului, pentru o parte dintre mandate se fac propuneri de către partidele parlamentare în funcție de ponderea acestora în Parlament. Câteva partide au două posibilități, deci, două persoane propuse, acolo se poate aplica: PSD-ul, de exemplu, poate să zică, unul din cei doi să fie bărbat și unul să fie femeie. Însă, majoritatea partidelor au câte un loc și acestea sunt majoritatea locurilor pentru C.N.A. Cum pot să aplic o astfel de prevedere legală? Adică, de exemplu, dacă noi am propus un bărbat, P.C.-ul este obligat să propună o femeie sau invers? Sau Grupul minorităților naționale va trebui să propună o persoană de alt sex decât cel propus de UDMR? Cum se va putea aplica, când fiecare partid, fiecare autoritate are o singură propunere?

Să nici nu vorbim despre faptul că ei nu se aleg odată, ci se aleg schimbând jumătate. Deci, fiecare partid, de fapt, are o singură propunere posibilă. E adevărat, dacă are două posibilități, pentru două mandate, poate să ia în considerare persoana care a rămas.

Mă duc mai departe. Este vorba de o lege care se pare că va fi votată în Senat, o lege de modificare a Legii audiovizualului. Această lege de modificare a Legii audiovizualului are o prevedere conform căreia mandatul membrilor C.N.A. va fi de 9 ani. Adică, cei care sunt actualmente acolo vor mai avea ani buni de stat în mandat.

Președintele și vicepreședinții sunt aleși pe o perioadă de 3 ani și nu pot fi realeși, deci, doar pentru un singur mandat. Ce mă fac în situația actuală, când, după un mandat de președinte, vicepreședinte, aplicând această lege, nu mai am pe cine să mai numesc în cealaltă funcție? Încalc acea prevedere legală conform căreia doar un mandat de 3 ani poate să aibă o persoană? Sau încalc prevederea că am nevoie de două persoane de sex diferit?

Iată, teoretic, pare aplicabilă, practic, din punct de vedere al celorlalte articole din lege, devine inaplicabilă o astfel de prevedere legală. Deci, în mod obligatoriu, va fi încălcată.

De aceea, se spune clar în raportul nostru că, pentru a putea fi aplicată o astfel de propunere, trebuie să schimbi însăși filozofia întregii legi. Însăși acea filozofie care tocmai urmează să intre în vigoare, dacă în Senat va trece, tocmai cu mare susținere din partea PSD-ului, a domnului președinte Păunescu.

Acum, ca atare, eu nu cred că această lege poate fi votată, pentru că este ruptă din context, este ruptă din lege și devine, acest articol modificat... Mă rog, eu am și propus să aprobăm, chiar dacă este o tautologie, măcar acel alineat, o întărire a ideii care se regăsește în alte alineate. Dar această prevedere este inaplicabilă. Trebuie să modificăm întreaga lege, întreaga filozofie a legii. Și, în Senat, tocmai acum se adoptată legea. Nu văd cum se poate realiza asta.

Vă mulțumesc.

Ca atare, eu vă propun să votați pentru respingere. Eventual, dacă se va dori să avem o altă structură pentru Consiliul Național au Audiovizualului, atunci poate fi regândită inclusiv această problemă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Alte intervenții la dezbateri generale? Vă rog. Doamna deputat Lia Ardelean.

 
   

Doamna Lia Ardelean:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu aș vrea să trag un semnal de alarmă asupra a ceea ce spunem. Și, dacă vedeți puțin ce au spus colegii noștri, vedeți că, pe de o parte, spun că totul este reglementat în Legea nr. 202, care este într-adevăr o lege-cadru, iar, pe de altă parte, spunem că nu putem pune în aplicare reprezentarea echilibrată a femeilor și bărbaților.

Legea nr. 202 prevede acest lucru, într-adevăr, dar acest lucru nu se respectă. Deci, în structurile de conducere reprezentarea nu este echilibrată.

Și atunci, nu cred că ar trebui să privim la modul acesta, doar că nu găsim soluții, ci, dimpotrivă, ar trebui să găsim soluții, pentru că nu punem în aplicare, practic, nici Legea nr. 202. Și va trebui, în această situație, să venim punctual pe legile speciale și să găsim soluții pe fiecare din legile speciale. Altfel, doar spunând că nu putem, nu vom reuși să ținem cont de o lege, care, de fapt, există și la acest moment.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat Paul Magheru.

Doamnă deputat, vă dau cuvântul la final sau doriți să mai interveniți pe parcurs? (Doamnei Minodora Cliveti:) La final.

 
   

Domnul Paul Magheru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ca profesor m-a preocupat întotdeauna problema egalității de șanse între bărbați și femei. Colega noastră Minodora Cliveti are perfectă dreptate, una vorbim și alta facem. Mai și greșim, facem legi ale oamenilor, ale Parlamentului împotriva unor legi ale naturii.

M-a interesat problema aceasta din foarte multe puncte de vedere. M-a interesat din punct de vedere biblic, din punct de vedere laic, din punct de vedere psihologic, din punct de vedere psihanalitic.

Și atunci, vin și spun: nu am acceptat niciodată niciun fel de discriminare și, cu atât mai mult, când este vorba de discriminarea între sexe, dar există aici un pericol. Pericolul, în proiectul de lege care s-a făcut și în legile care au fost făcute, suferă cel puțin de două mari vicii.

Și anume, lipsa de proprietate a termenilor. Până nu vom avea proprietatea exactă a termenilor ne vom certa, vom fi nemulțumiți și vom trimite proiecte de lege la comisie.

Și mai există, cum zicea colegul meu antevorbitor, o filozofie neunitară, nebine pusă la punct în legătură cu această problematică. Încât, iată, dacă nu țin cont de faptul că trebuie să înlăturăm cât mai mult discriminarea dintre sexe, indiferent în ce țară, trebuie să acceptăm în schimb o deosebire dintre sexe. Pentru că una este discriminarea și alta deosebirea, deși unele sinonimizează. Deci, eu nu pot pune semnul egalității între discriminare și deosebire.

Apoi, în legătură cu egalitatea de șanse. Egalitatea de șansă este normală, naturală, necesară, dar aceasta nu trebuie să ducă la identitatea dintre sexe. Pentru că misiunea bărbatului este una, a femeii este alta. Dacă vreți, funcționează foarte multe resorturi în ceea ce privește acest pericol, de încercare de a se pune semnul egalității între aceste chestiuni.

Pentru că degenerează în dogmatisme care deja s-au arătat astăzi aici: este dogmatismul matematic, politic, administrativ. Adică, dacă președinte este un bărbat, vicepreședinte să fie o femeie. Nu. Să primeze întotdeauna, încă o dată, o filozofie corectă, egală, o terminologie bine pusă la punct și competența, fie bărbat, fie femeie.

Deci, aceasta cred eu că ar trebui să fie preocuparea noastră. Încă o dată, când facem legi și, eventual, dacă revin la comisie, să încercăm să adaptăm terminologic foarte bine chestiunile, o filosofie sănătoasă, normală, naturală. Și, în sensul acesta, eu cred că Parlamentul României, față chiar și de alte țări, nu va degenera neapărat în proiecte de legi care să ducă la întărirea feminismului, la discriminări de altă natură ș.a.m.d.

Aceasta este constatarea mea, dacă vreți, de viață. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Emilian Frâncu.

 
   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

De data aceasta, nu vorbesc în numele comisiei. Vreau doar să o întreb pe doamna Cliveti cum dorește dânsa să găsească soluție la problema pe care noi am ridicat-o, adică, ce partid trebuie să propună doamne și ce partid trebuie să propună bărbați? Și îi atrag atenția foarte respectuos două lucruri: unu, faptul că întreaga filozofie a Legii audiovizualului ar trebui schimbată (eu am numărat, sunt 14 articole care ar trebui schimbate, dacă s-ar adopta această problemă).

Și îi pun o întrebare, cu tot respectul. Știu că dânsa este o apărătoare a drepturilor femeii și o felicit pentru acest lucru și noi toți vrem acest lucru, dar o întreb, ieri, când s-a produs la microfon o jignire, zic eu, destul de urâtă la adresa femeilor din România, domnia sa nu a avut niciun fel de remarcă, și nici doamna Ardelean și mă întreb, tratăm în mod diferit problemele sau numai ce ne convine nouă?

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog. Domnul deputat Ion Aurel Rus.

Voci din sală:

Nu dorește!

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Alte intervenții? Îmi cer scuze, doamna deputat Cliveti.

 
   

Doamna Minodora Cliveti:

Domnule președinte,

Eu sunt foarte mulțumită că am generat această discuție în plenul Camerei Deputaților. Dacă Comisia pentru cultură m-ar fi invitat, am fi putut să discutăm asupra acestei idei care pare a fi cea mai greu de înghițit, respectiv, componența Consiliului Național al Audiovizualului.

Aș vrea să vă spun că nu este o chestiune imposibilă, pentru că, de pildă, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, până în momentul în care nu s-au impus liste de trei candidaturi din care cel puțin una să fi fost femeie, nu erau decât una sau două femei judecător, acum avem vreo 16. Aceasta este modalitatea prin care femeile competente, pentru că nu o să mă poată convinge nimeni că femeile sunt mai puțin competente decât bărbații, în orice domeniu, acolo unde pot să-și arate valoarea, deci, aceasta demonstrează că aceste tipuri de măsuri trebuie luate.

Dar rugămintea mea este, totuși, pentru a ne întoarce la comisie. Pentru ce alte chestiuni? Sunt restul articolelor pe care eu propun să le modificăm, sunt chestiuni de maximă importanță.

Spunea colegul Árpád Márton că ar fi vrut să fie de acord cu unul dintre articole, chiar dacă este o tautologie. Aș vrea să-mi dea posibilitatea să-i explic de ce nu este o tautologie. Am introdus aici un articol referitor la nonviolență în audiovizual. Ne plângem cu toții de atâta vreme că este violență pe televizoare, nu luăm nicio măsură. Am introduce un nou principiu.

Haideți să spunem că suntem de acord că este mai greu să avem din partea fiecărui partid sau din partea fiecărei Camere o femeie neapărat, dar principii, nici la principii nu putem lucra?

Și ar mai fi o chestiune. C.N.A.-ul se autosesizează sau este sesizat de către persoana care se simte afectată de mesajul respectiv. Am propus aici, ca urmare a unei decizii a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, ca organizațiile nonguvernamentale interesate de problematica femeilor care observă o încălcare a demnității femeilor în publicitate sau un atentat la liniștea și educația copiilor noștri să poate să sesizeze. Ce e rău în asta?

Deci, acestea sunt considerentele pentru care aș dori să ne întoarcem la comisie. Și, în eventualitatea că mă convingeți că este imposibil ca în România de astăzi să avem mai multe femei în C.N.A., s-ar putea să fiu de acord. Dar cu restul principiilor nu înțeleg ce aveți.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Márton Árpád.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Sunt obligat să intervin, nu aș fi dorit să intervin a doua oară. Și cred că doamna deputat trebuie să constate că, deși i-am spus ieri, azi, nu m-am folosit de acea situație în care a stat chiar lângă colegul care a făcut acele invective față de femei. Un banc prost, doamnă, care nu v-a jignit! Poate pentru că era vorba doar despre unguroaice, dar asta este o altă problemă. Tot femei sunt.

Dar, revenind la cele spuse de dumneavoastră, noi, că în comisia noastră așa se lucrează, am încercat să vă contactăm, a fost înștiințat grupul că se va dezbate această lege, am așteptat mai mult de o jumătate de oră ca să veniți, nu am avut altă lege pe ordinea de zi, am fost comisia care am lucrat, poate, în afară de cea juridică, cel mai târziu în ziua de joi, aici, în Cameră, printre altele, dezbătând destul de mult legea pe care ați propus-o, deci, ați fi putut să ajungeți să dezbateți.

Dar, dincolo de aceste prevederi, mai există o problemă, pe care totuși trebuie să o spunem aici: o retrimitere la comisie înseamnă o aprobare tacită a legii. Poate să însemne o aprobare tacită a legii, vă spun încă o dată.

Acum, să vorbim despre text. Nu știu de unde v-ați dat seama despre care text, dar probabil că era destul de evident. Textul de lege actual vorbește despre o interdicție de a apărea în reclame și atunci vine o enumerare. Și în cazul discriminării la fel, vine o enumerare. În această enumerare, într-adevăr, se regăsesc, atât minoritățile naționale, cât și starea socială, cât și de sex, rasială și alte asemenea.

Din această frază dumneavoastră doriți să faceți două fraze. Din una să scoateți discriminarea de sex și să faceți un alineat nou, în care să spuneți: "discriminarea împotriva femeii". Deci, aceasta este marea diferență de lege, ca să cunoască și colegii.

Deci, ea se regăsește într-o formulare generică asupra tuturor acelor segmente care sunt vulnerabile din diferite motive și dumneavoastră doriți să scoateți din aceste enumerări cea legată de femei și să faceți un nou alineat. Ea se regăsește în lege.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, avem mai întâi această propunere procedurală de retrimitere la comisie. Eu vă asigur că, dacă se va vota propunerea de retrimitere la comisie, voi propune și prelungirea termenului la 60 de zile, ca să nu existe niciun fel de temere că s-ar adopta tacit. Cred că e important să dezbatem legile și să le supunem votului, nu să le adoptăm tacit.

Supun, atunci, votului dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisie a acestui proiect. V-aș propune să votăm cu cartele, vă rog să vă introduceți cartelele.

Vă rog să votați propunerea de retrimitere la comisie a proiectului.

 
   

Propunerea s-a adoptat cu 57 de voturi pentru, din 83 exprimate.

Supun, de asemenea, acordului dumneavoastră propunerea de prelungire a termenului de dezbatere a acestei legi, extrem de complexe, la 60 de zile.

Vă rog să votați.

 
   

Vă mulțumesc. S-a adoptat.

Termen la comisie, domnilor deputați? Două săptămâni. Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea art.2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.120/2005 privind operaționalizarea Direcției generale anticorupție din cadrul Ministerului Internelor și Reformei Administrative (rămas pentru votul final).  

Proiectul de Lege pentru modificarea art.2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.120/2005 privind operaționalizarea Direcției generale anticorupție din cadrul Ministerului Internelor și Reformei Administrative.

Legea are caracter organic; raport comun de adoptare - Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru muncă și protecție socială; suntem în procedură de urgență; primă Cameră sesizată.

Inițiatorul? Vă rog. Domnul chestor Mircea Alexandru.

   

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Internelor și Reformei Administrative):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Prin proiectul de lege se propune modificarea prevederilor unui articol, respectiv ale art.2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.120/2005, în sensul punerii în acord a acestor prevederi cu reglementările prevăzute în Ordonanța de urgență a Guvernului nr.27/2006. Ce s-a întâmplat? Atunci când a fost adoptată Ordonanța nr.120 privind operaționalizarea Ministerului Administrației și Internelor, era în vigoare Ordonanța nr.177/2002 și s-a prevăzut în actul normativ respectiv că salarizarea magistraților detașați la Direcția Generală Anticorupție să se facă în conformitate cu acea ordonanță, respectiv cu art.18 din Ordonanța nr.177 din 2002. Ulterior, a fost adoptată Ordonanța nr. 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, care abrogă explicit art.18 din Ordonanța nr.177. Prin actul normativ pe care vi l-am propus, nu se face nimic altceva decât se actualizează, se normalizează prevederile legislative. Nu sunt niciun fel de implicații financiare.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule chestor.

Din partea comisiilor, domnul președinte Sergiu Andon.

 
   

Domnul Sergiu Andon:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul reglementării este exact cel expus de reprezentantul inițiatorului. Suntem primă Cameră sesizată. Am beneficiat de avizul favorabil al Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, precum și de avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Precizez că acest raport este comun al Comisiei juridice, de disciplină și imunități cu Comisia pentru muncă și protecție socială. Ne-am întrunit în plen, în zilele de 25 și 26 septembrie a.c. și, cu unanimitate de voturi, membrii celor două comisii au hotărât să supună dumneavoastră, plenului, spre adoptare proiectul de lege, care face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Nu există intervenții la dezbateri generale. Nu există amendamente admise sau respinse.

Proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind derularea în România a proiectelor finanțate prin Programul NATO de Investiții în Securitate (rămas pentru votul final).  

La pct.12: Proiectul de Lege privind derularea în România a proiectelor finanțate prin Programul N.A.T.O. de Investiții în Securitate.

Legea are caracter ordinar; proiect adoptat de Senat; Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a făcut raport de adoptare; suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Domnul secretar de stat Dobrițoiu. Vă rog.

   

Domnul Corneliu Dobrițoiu (secretar de stat, Ministerul Apărării):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Programul de Investiții în Securitate al N.A.T.O. - NSIP - are ca obiect finanțarea instalațiilor și facilităților necesare pentru sprijinirea rolurilor comandamentelor strategice ale N.A.T.O.

Proiectele din cadrul NSIP acoperă o gamă largă de facilități privind sistemele de comunicații și informații, radarele, comandamentele militare, aeroporturile, rețelele de transport și depozitare a carburanților, porturile, sistemele de control al navigației.

Pentru proiectele de care națiunea-gazdă urmează să beneficieze pentru nevoi proprii de apărare situate în afara cerințelor N.A.T.O., costul acestora este suportat atât din bugetul NSIP, cât și din bugetul națiunii-membru N.A.T.O., proporțional cu modul de utilizare a instalațiilor nou create.

NSIP este pus în aplicare sub supravegherea Comitetului de Infrastructură din cadrul N.A.T.O., în limitele plafoanelor de contribuții anuale aprobate de către Consiliul Nord-Atlantic.

Este de menționat că în costul proiectului nu se includ taxe, impozite, acestea reprezentând costul real efectiv al materialelor și forței de muncă, N.A.T.O., bineînțeles, nesuportând cheltuielile care constituie taxele și impozitele datorate potrivit legislației interne a statului-gazdă.

Având în vedere cele prezentate, Ministerul Apărării susține propunerea legislativă intitulată "Lege privind derularea în România a proiectelor finanțate din Programul N.A.T.O. de Investiții în domeniul Securității".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule secretar de stat.

Din partea comisiei, domnul deputat Tibor Toró. Vă rog.

 
   

Domnul Toró Tiberiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a dezbătut această propunere legislativă care aparține unor colegi din Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională - un proiect transpartinic, la care mai toate partidele politice din Parlament au contribuit, prin reprezentanții lor, în trei ședințe consecutive.

Este un bun exemplu, cum a reușit comisia să conlucreze cu Ministerul Apărării, în ciuda faptului că în varianta inițială Guvernul nu a susținut acest proiect, dar, în primul rând în Senat, și în cadrul comisiei, s-a îmbunătățit textul și am ajuns la o variantă cu amendamentele admise formulate de comisie, care au fost acceptate și de reprezentanții ministerului, care a venit cu o echipă bine pregătită la aceste dezbateri.

S-a discutat în ședințele din 11, 19 și 25 septembrie, în Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională. În final, au fost prezenți 17 deputați din totalul de 24 și, cu amendamentele de rigoare, a fost adoptat în unanimitate și, astfel, propunem pentru adoptare, cu o singură observație: la pct.10 s-a strecurat în raport o eroare materială, pe care, dacă ajungem acolo, atunci, domnule președinte, permiteți-mi să fac corecția respectivă.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Dezbateri generale? Intervenții din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare.

Trecem la dezbaterile pe articole.

Dacă, la pct.1 există obiecții, observații, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.2. Adoptat.

Pct.3 - varianta comisiei? Adoptat.

Pct.4. Adoptat.

Pct.5 - varianta comisiei? Adoptat.

Pct.6 - varianta propusă de comisie? Adoptat.

Pct.7 - varianta propusă de comisie? Adoptat.

Pct.8. Adoptat.

Pct.9 - varianta comisiei? Adoptat.

Pct.10?

Vă rog, domnule deputat. La pct.10 există o propunere de articol nou din partea comisiei?

 
   

Domnul Toró Tiberiu:

Da. La pct.10 din raport, la art.9 alin. (2), comisia propune, însușindu-și raportul Consiliului Legislativ, următoarea variantă pentru alin.(2): "Scutirea de la plata taxei pe valoarea adăugată, prevăzută la alin.(1), se efectuează potrivit procedurilor stabilite prin ordin al ministrului finanțelor publice, emis în 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi".

Vă rog să acceptați corectarea acestei erori materiale.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Există comentarii sau observații, vizavi de această propunere de tehnică legislativă? Nu sunt. O considerăm, atunci, adoptată.

Alte obiecții la pct.10 din raport? Nu sunt.

Am adoptat, atunci, și pct.10.

Pct.11 - varianta comisiei? Adoptat.

Pct.12 - eliminat. Adoptat.

Am finalizat dezbaterea pe articole. Proiectul rămâne la vot final.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Reexaminarea Legii privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.104/2006 pentru modificarea alin.(3) al art.190 din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr.421/2007 (rămasă pentru votul final).  

Pct.13: Reexaminarea Legii privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.104/2006 pentru modificarea alin.(3) al art.190 din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr.421/2007.

Legea are caracter organic; proiect reexaminat de Senat; raport din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități - adoptarea proiectului de lege de respingere a ordonanței de urgență a Guvernului; suntem Cameră decizională.

Comisia juridică, de disciplină și imunități, dacă doriți să prezentați raportul?

   

Domnul Sergiu Andon:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aproape că raportul a și fost rezumat. Decizia Curții Constituționale, care a declarat legea neconstituțională, nr.421 din 9 mai 2007, reținea, în esență, că s-a încălcat principiul bicameralismului, respectiva ordonanță de urgență fiind aprobată prin trecerea doar într-o singură Cameră.

Acesta fiind motivul de neconstituționalitate, comisia, punând în acord actul normativ cu prevederile Constituției și ale deciziei, vă supune spre adoptare Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.104/2006.

În rest, onoratul domn președinte a anunțat că face parte din categoria legilor organice.

Comisia l-a dezbătut în condiții regulamentare, cu cvorum complet și decizia adoptată în unanimitate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Nu există intervenții la dezbateri generale.

Fiind o propunere de respingere, rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea lit.a) a art.58 din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici (rămasă pentru votul final).  

Pct.14: Propunerea legislativă pentru modificarea lit.a) a art.58 din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici.

Legea are caracter organic; proiectul a fost respins de Senat; raport de adoptare din partea Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; suntem Cameră decizională.

Invit inițiatorul să-și susțină proiectul. Domnul deputat Fenechiu. Să fie într-un ceas bun, dacă ce am auzit este adevărat.

   

Domnul Relu Fenechiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, cu modificările și completările ulterioare, nu stabilește foarte clar care sunt categoriile de funcționari publici și condițiile care trebuie îndeplinite pentru ocuparea diverselor funcții.

Astfel, potrivit art.12 din prezenta lege, funcțiile de șef de serviciu, șef birou sunt asimilate funcționarilor publici de conducere. Pentru promovarea în astfel de funcții, conform Legii nr.188, funcționarii trebuie să aibă studii de masterat sau postuniversitare. Și, pentru a nu minimiza valoarea acestor studii, considerăm că sunt suficiente condițiile care există la ora actuală, ca un funcționar public dintr-o anumită instituție sau autoritate publică să poată ocupa această funcție importantă, și considerăm că trebuie exclusă obligativitatea masteratului sau studiilor postuniversitare.

Acesta este motivul pentru care am inițiat prezenta modificare legislativă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Invit comisia să prezinte raportul comisiei.

 
   

Domnul Vasile Filip Soporan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a fost sesizată în vederea dezbaterii și avizării, în fond, cu Propunerea legislativă pentru modificarea lit.a) a art.58 din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici.

La întocmirea raportului, s-au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, avizul negativ al Comisiei pentru muncă și protecție socială.

Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative.

Propunerea legislativă a fost dezbătută și analizată în fond, în procedură obișnuită, în ședința din 19 septembrie 2007.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea lit.a) a art.58 din Legea nr.188 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Prin intervenția legislativă, se dorește ca, pentru ocuparea, prin promovare, a unei funcții publice de conducere, respectiv de șef de serviciu, șef de birou, precum și a funcțiilor publice specifice asimilate acestora, să nu fie obligatorie condiția absolvirii unor studii de masterat sau postuniversitare, celelalte condiții prevăzute la art.58 fiind suficiente pentru ocuparea unor asemenea funcții.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic propune plenului Camerei Deputaților adoptarea, cu modificări, a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în ședința din 30 mai 2007.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Potrivit art.75 din Constituția României, republicată, și art.92 din Regulamentul Camerei Deputaților, propunerea legislativă este de competența decizională a Camerei Deputaților.

În urma dezbaterii, comisia propune adoptarea, cu modificări, a propunerii legislative.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumim foarte mult, domnule deputat.

Punctul de vedere al Guvernului?

Domnul chestor Mircea Alexandru. Vă rog.

 
   

Domnul Mircea Alexandru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea sau cerința potrivit căreia funcționarii publici care exercită funcții de conducere trebuie să fie absolvenți de masterat sau de studii postuniversitare a fost prevăzută în Legea nr.188, care a fost adoptată de Senat cu această cerință - desigur, la propunerea Guvernului.

Guvernul a introdus o asemenea exigență pentru ocuparea unei funcții publice de conducere, indiferent de managementul acesteia, tocmai pentru a avea în vedere profesionalizarea actului managerial și, în general, profesionalizarea funcției publice - motiv pentru care Guvernul nu susține această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale? Reprezentanții grupurilor, intervenții? Nu sunt intervenții.

Trecem la dezbaterile pe articole.

Lucrăm pe anexa cu amendamente admise. Nu există amendamente respinse.

Dacă, la pct.1 există obiecții, observații, comentarii, varianta comisiei? Nu sunt. Adoptat.

Pct.2. Adoptat.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

Proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea art.9 al Titlului XI, Renta viageră agricolă, din Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente (rămasă pentru votul final).  

La pct.15: Propunerea legislativă pentru modificarea art.9 al Titlului XI, Renta viagera agricolă, din Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente.

Legea are caracter organic; proiect respins de Senat; raport de adoptare - Comisia juridică, de disciplină și imunități; suntem Cameră decizională.

Invit inițiatorul să susțină proiectul.

Inițiatorul nu dorește să susțină proiectul.

Raportul comisiei. Vă rog. Domnul președinte Andon.

   

Domnul Sergiu Andon:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul de reglementare urmărește acordarea dreptului de rentă viageră persoanelor de peste 62 de ani care arendează sau înstrăinează proprietăți de până la 20 de hectare teren agricol. Suntem Cameră decizională. Senatul a respins propunerea legislativă.

Am beneficiat de avizul favorabil al Consiliului Legislativ, dar și al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice.

Am dezbătut proiectul în ședința din 19 septembrie, cu majoritatea membrilor prezenți - 14 din 27 de membri componenți ai comisiei, adică în cvorum legal. Și, în unanimitate de voturi, comisia a hotărât să supună spre adoptare această propunere legislativă. Ea face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Punct de vedere al Guvernului, se prezintă? Vă rog. Domnul Stan.

 
   

Domnul Adrian Stan (director general adjunct, Agenția Domeniilor Statului):

Renta viageră este un program al Guvernului, care funcționează, și este un caz fericit, că funcționează bine. Se vede acest lucru prin creșterile anuale ale numărului celor care beneficiază de acest program și ne bucură de câte ori Camerele - și Senatul, și Camera Deputaților - aduc îmbunătățiri, și acest lucru face ca programul să se îmbunătățească.

În consultările din Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, ținând cont și de amendamentele aduse de Ministerul Agriculturii, s-a ajuns la această formulă, care întrunește și susținerea noastră - a Agenției Domeniilor Statului, care gestionează programul.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Intervenții la dezbateri generale? Vă rog frumos. Domnul deputat Timar.

 
   

Domnul Liviu Timar:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Inițiativa colegului nostru Dumitru este o inițiativă consider foarte bună, având în vedere că în România, la această dată, dimensiunea exploatației medii este de aproximativ două hectare.

Cu această dimensiune a exploatației, vă dați seama că nici nu ne putem compara cu țări din Uniunea Europeană - și nu mă refer aici la țări ca Franța sau Germania, ci mă refer la țări care au aderat mai târziu, ca Spania, Portugalia, chiar și Grecia.

De aceea, eu consider că este o inițiativă foarte bună.

Pe de altă parte, din datele statistice care există, procentul celor care dețin în România, ca proprietate, la această dată, peste 10 hectare, este foarte mic. Deci, nu un număr foarte mare de proprietari dețin în proprietate suprafețe mai mari de 10 hectare. Pe de o parte, numărul acestora este foarte mic atât ca număr, cât și ca suprafață.

De asemenea, consider că este un lucru foarte bun; indiferent de ce, un proprietar care are deja 62 de ani, nu mai poate să exploateze sau să-și creeze o exploatație. De aceea, eu consider că este un lucru foarte bun această inițiativă.

De asemenea, trebuie să fim conștienți, vedeți că la această dată se tot discută - și bine ar fi să nu fie - că riscăm activarea clauzei de salvgardare. De ce? Tocmai că s-a constatat această suprapunere și neidentificare a parcelelor din declarațiile pe care le-au făcut oamenii și care trebuia depuse până în data de 15 mai.

Faptul că avem această dimensiune foarte mică, foarte redusă, este una dintre cauzele care va duce - și nu-mi doresc acest lucru - la activarea clauzei de salvgardare, iar producătorii agricoli să fie penalizați cu 25 la sută.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

La dezbateri generale, domnul deputat Sergiu Andon.

 
   

Domnul Sergiu Andon:

Cred că și colegii din Grupul parlamentar al Partidului Conservator vor susține proiectul de lege. Și, pe lângă convingătoarele argumente susținute și logica regrupării terenurilor agricole - în a cărei înțelepciune începem, cu întârziere, să credem -, aș vrea să mai aduc un argument economico-socialo-sentimental deosebit de pregnant în unele județe, inclusiv în județul Dâmbovița, în a cărui circumscripție am fost ales. Este vorba de căpșunari, este vorba de migrația forței de muncă.

Foarte probabil că, în motivațiile acestui exod de oameni harnici, care nu vor decât să câștige pe măsura hărniciei și priceperii lor în agricultură, se situează și paradoxul că în țara noastră au pământ puțin și cei care nu pot să-l lucreze, iar cei care pot și vor să-l lucreze - iar după experiență occidentală, probabil că vor ști chiar mai bine să-l lucreze - n-au pământ destul sau n-au mijloace juridico-economice ca să aglutineze proprietățile.

Așa fiind, repet, votăm acest proiect de lege care, în fapt, extinde limita de acordare a rentei viagere de la 10 la 20 de hectare, ca o pârghie pentru ceea ce trebuia să se producă mai demult în economia românească, și anume reconcentrarea suprafețelor de teren arabil - singura, principala, prima condiție, mai bine zis, pentru o agricultură performantă, inclusiv ca o cauză de repopulare a țării și de stopare a migrației forței de muncă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Alte intervenții la dezbateri generale? Vă rog. Domnul deputat Nicolae Popa.

 
   

Domnul Nicolae Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Și Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va susține acest proiect de lege, de extensie de la 10 la 20 de hectare, pentru că nu incumbă niște eforturi financiare foarte mari din partea Guvernului și trebuie să ne dăm seama că este un element din lungul șir de măsuri privind stimularea majorării sau măririi exploatațiilor agricole, exploatații agricole care, așa cum spunea și colegul nostru Timar, sunt foarte mici, sunt neproductive și sunt de subzistență. Noi trebuie să trecem la o agricultură performantă și, ca să realizăm acest lucru, trebuie să aplicăm aceste măsuri de stimulare, de concentrare a terenurilor, prin aceste măsuri care, sigur, sunt vizate în diverse acte normative.

Dar, pe lângă acest proiect de lege care este foarte important și de aceea îl și susținem astăzi, trebuie să avem în vedere faptul că, în paralel, trebuie să vedem cum stimulăm această problemă de intabulare a terenurilor, de înscriere a lor în cartea funciară. Pentru că această măsură de extensie este foarte bună, dar ea nu se va realiza și nu va fi dusă la bun sfârșit, dacă deținătorii nu au acte de proprietate. Și, ca o informare pentru dumneavoastră, vă spun că, în momentul de față, în România, peste 70% din suprafața agricolă a țării nu este intabulată, nu este înscrisă în cartea funciară, oamenii nu au acte de proprietate. De aceea, și procesul acesta de concentrare a marilor exploatații se derulează destul de greoi.

Deci, noi vom susține acest proiect de lege și felicităm pe cei care l-au inițiat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Alte intervenții la dezbateri generale?

 
     

Domnul Ioan Munteanu (din sală):

Nu mai sunt.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul Munteanu zice că nu mai sunt.

Trecem, atunci, la dezbaterile pe articole. Lucrăm pe anexa cu amendamente admise.

Nu există amendamente respinse.

Dacă, la pct.1 există obiecții, observații, comentarii? Adoptat.

Pct.2. Adoptat.

Pct.3. Îi consult și pe cei de la minister, dacă textul este cel care s-a discutat la comisie, că am înțeles că sunt niște dificultăți de redactare?

Comisia, o să vă rog frumos, dacă vreți să lămurim exact. Că am înțeles că sunt niște divergențe de formulare aici.

Dacă vreți, de la Ministerul Agriculturii, să lămurim această chestiune de formulare?

 
   

Domnul Teodor Kilaiditis: (director, Oficiul Național de Rentă Viageră Agricolă)

Kilaiditis mă numesc, directorul Rentei viagere agricole.

Textul inițial a fost propus să se treacă de la 10 la 20 de hectare pentru fiecare rentier și, în consultările din comisie, am stabilit că, de fapt și de drept, noi nu trebuie să urmărim rentierul să aibă maximum 10 hectare, ci parcela de teren trebuie să aibă maximum 10 hectare. S-a stabilit că parcela de teren de minimum 10 hectare reprezintă o suprafață care poate crea performanță.

Drept urmare, un rentier sau un deținător de teren, care are 20 de hectare de câte un hectar fiecare, pe acesta trebuie să-l urmărim și nu un rentier care are 20 de hectare, toate la un loc. Drept urmare, filtrul trebuia pus nu pentru om, ci pentru parcelă.

Și atunci, dacă aveți în documentație, în anexă, art. 9, s-a stabilit cu toții de comun acord să-l formulăm în felul următor: "Solicitantul de rentă viageră agricolă este persoana fizică în vârstă de peste 62 de ani, deținătoare de teren agricol, care înstrăinează prin acte între vii sau arendează acele loturi de teren agricol din extravilan care nu depășesc fiecare 10 hectare, după intrarea în vigoare a prezentului titlu."

Și, totodată, ca o corespondență între articole, din acest motiv, art. 13 din lege trebuie abrogat. Ca formă inițială era: "Rentierul agricol poate rămâne proprietar pe o suprafață de teren agricol de până la 0,5 hectare pentru folosință personală." care, în condițiile acestea, nu se mai justifică.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule director,

Înțeleg că este amendamentul pe care-l avem și noi în text, deci...

 
   

Domnul Teodor Kilaiditis:

Exact.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Deci pe acesta îl discutăm, pe acesta îl supunem votului, chestiunea este corect redactată.

 
   

Domnul Teodor Kilaiditis:

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Dacă există obiecții, atunci, la pct. 3? Nu sunt. Adoptat.

Pct. 4. Eliminarea, practic, a art. 13. Adoptat.

Vă mulțumesc.

Am finalizat dezbaterea pe articole. Proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.40/1999 privind protecția chiriașilor și stabilirea chiriei pentru spațiile cu destinația de locuințe (rămas pentru votul final).  

La Pct.16, Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.40/1999 privind protecția chiriașilor și stabilirea chiriei pentru spațiile cu destinația de locuințe.

Legea are caracter ordinar.

Proiectul este adoptat de Senat.

Raport comun de adoptare din partea Comisiei juridice și Comisiei pentru administrație publică.

Suntem Cameră decizională.

Dacă inițiatorul dorește să susțină proiectul? Domnul deputat Károly Kerekes.

   

Domnul Kerekes Károly:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Această inițiativă legislativă are ca obiect protecția chiriașilor cu drept locativ prin efectul legii pe o perioadă de cinci ani în imobilele retrocedate proprietarilor, în sensul că, pe perioada contractului de închiriere a locuinței, chiriașii să fie la adăpost împotriva încercărilor de reziliere unilaterală din partea proprietarului a contractului de furnizare a energiei electrice, a gazului, precum și de prestarea serviciilor de utilitate publică.

Practica a dovedit că, în lipsa acestei protecții, chiriașii sunt expuși la situații extrem de grave din partea proprietarilor, făcute evident cu scopul de a face imposibilă viața acestora, lăsându-i fără aceste utilități, obligându-i astfel să părăsească locuința.

Inițiativa a fost adoptată de Senat cu unanimitate de voturi, cu o modificare, formă cu care au fost de acord și comisiile Camerei Deputaților.

Mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Comisia, domnul președinte Andon, vă rog.

 
   

Domnul Sergiu Andon:

Mulțumesc, domnule președinte.

Este un raport comun al comisiei noastre, împreună cu Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic.

Obiectul de reglementare este cel anunțat de inițiator. În realitate, pentru o măsură simplă, se urmărește prevenirea unor abuzuri, inclusiv abuz de drept.

Suntem Cameră decizională.

Senatul a adoptat și el propunerea legislativă.

Dispunem de avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Am dezbătut proiectul de lege în cvorum regulamentar în ședința din 12 septembrie 2007, iar votul comisiilor a fost în unanimitate de a propune plenului adoptarea proiectului de lege.

El face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Puntul de vedere al Guvernului? Nu este necesar.

Domnul deputat Furo, aveți cuvântul la dezbateri generale.

 
   

Domnul Iuliu Ioan Furo:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Voi fi foarte scurt. Deși inițiativa legislativă aparține colegului nostru Kerekes Károly, din partea UDMR-ului, vreau să vă asigur că Partidul România Mare, Grupul parlamentar, va susține această inițiativă legislativă, pornind de la faptul că protecția chiriașilor este în interesul nostru, al tuturor și trebuie să facem tot ce depinde de noi pentru a asigura supraviețuirea acestei categorii de oameni în casele naționalizate, pe care le folosesc la ora actuală.

Încă o dată vă asigur de tot sprijinul grupului nostru parlamentar.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Doamna deputat Ardelean, domnul deputat Andon.

 
   

Doamna Lia Ardelean:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Foarte pe scurt. Întrucât colegul nostru a prezentat foarte bine propunerea legislativă, vreau doar să spun că și Grupul Partidului Conservator va susține această propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, doamna deputat.

Domnul deputat Nicolae Popa.

 
   

Domnul Nicolae Popa:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Într-adevăr, problema chiriașilor este o problemă foarte spinoasă. Am luat la cunoștință de ea de foarte mult timp. Foarte mulți pensionari ni s-au adresat și ne-au reclamat faptul că vor rămâne pe drumuri.

Trebuie să înțelegem și trebuie să susținem acest proiect de lege, pentru că marea majoritate este de peste 60 de ani - după cum știți, peste 60 de ani de zile, băncile nu mai acordă credite pentru locuințe în favoarea acestor persoane. Știți foarte bine că acești oameni, dacă vor fi aruncați în stradă, ar fi un gest de lipsă de respect și considerație pentru ei, pentru toată viața lor. N-ar putea să închirieze o garsonieră sau un alt spațiu locativ, pentru că, chiriile în București - știți și dumneavoastră - se ridică între 450-500 de euro numai la o garsonieră.

Ca atare, avem obligația morală și gestul de omenie pe care trebuie să-l facem, să ajutăm acești oameni să primească un spațiu locativ din partea, bineînțeles, a autorităților locale și, bineînțeles, trebuie susținuți în vederea obținerii și sprijinirii chiriei pe care trebuie s-o plătească.

Vă mulțumesc.

Deci Partidul Național Liberal, Grupul parlamentar, va susține acest proiect de lege.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Alte intervenții? Nu mai sunt alte intervenții la dezbateri generale.

Nu avem dezbateri pe articole, întrucât proiectul nu cuprinde amendamente admise sau respinse, drept care va rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea legii nr.15 din 2003 privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuințe proprietate personală (rămasă pentru votul final).  

La pct. 17 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.15 din 2003 privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuințe proprietate personală.

Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat. Raport de adoptare, Comisia pentru administrație publică.

Suntem Cameră decizională.

Dacă inițiatorul dorește să susțină proiectul? Nu.

Comisia, raportul, vă rog frumos. Domnule Fenechiu, dacă putem să vă deranjăm? Nu se supără domnul Nica.

   

Domnul Relu Fenechiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Inițiativa legislativă are în vedere modificarea și completarea Legii nr. 15/2003, în sensul diferențierii mărimii suprafețelor de teren ce pot fi atribuite tinerilor, în vederea construirii unei locuințe proprietate personală, avându-se în vedere și amplasamentul, respectiv municipii, orașe, comune ș.a.

Chiar dacă Senatul a respins propunerea legislativă în ședința din 13 iunie 2007, comisia noastră, examinând această propunere, avizele, punctul de vedere al Guvernului, propune plenului Camerei Deputaților dezbaterea și adoptarea propunerii legislative cu modificările propune în raport.

Prin obiectul de reglementare și conținutul său, inițiativa legislativă se încadrează în categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Intervenții la dezbateri generale? Nu sunt intervenții la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole. Lucrăm pe anexa cu amendamente admise, nu există amendamente respinse.

Dacă la pct. 1 există obiecții, observații, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Pct. 2, adoptat. Pct.3, adoptat. Pct.4, adoptat. Pct.5, adoptat. Pct.6, adoptat. Pct.7, adoptat. Pct.8, adoptat. Pct.9, adoptat. Pct.10, adoptat.

Am finalizat dezbaterea pe articole. Proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind instituirea Zilei Școlii (rămas pentru votul final).  

La pct. 18, Proiectul de Lege privind instituirea Zilei Școlii.

Legea are caracter ordinar. Proiect adoptat de Senat.

Raport pentru adoptare din partea Comisiei pentru învățământ.

Suntem Cameră decizională.

Dacă inițiatorul dorește să-și susțină proiectul? Nu dorește să-și susțină proiectul.

Comisia? Doamna președinte Olguța Vasilescu, vă rog să prezentați raportul comisiei.

   

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Sunt și unul dintre inițiatori, domnule președinte. De altfel, cred că toată comisia este inițiator la acest proiect de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare înființarea Zilei Școlii. Pe parcursul dezbaterilor, însă, aceasta s-a transformat în Ziua Învățătorului. Face parte din categoria legilor ordinare.

Amendamentul comisiei, deci de modificare a Zilei Școlii cu Ziua Învățătorului a fost adoptat cu 11 voturi pentru, un vot împotrivă și două abțineri.

La finalul dezbaterii, comisia a propus plenului adoptarea proiectului de lege cu amendamentele respective, însă, aș ruga să se facă o corecție necesară practic la pct. 5, art. 4, stafful tehnic a uitat să modifice de asemenea, și să se scrie "Ziua Învățătorului" în loc de "Ziua Școlii". Deci practic ar trebui să sune cam așa: "Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului elaborează și aprobă anual prin ordin un plan care să includă manifestările specifice Zilei Învățătorului."

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Sigur că dacă se adoptă proiectul, o să-i schimbăm și titlul.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Nu există intervenții la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole. Lucrăm pe anexa cu amendamente admise. Nu există amendamente respinse.

Dacă la pct. 1, titlul legii, exisă obiecții, observații? Comisia propune schimbarea titlului legii în Lege privind instituirea Zilei Învățătorului - cred că ar trebui zis învățătorului și învățătoarei.

Nu sunt obiecții, se înțeleg. Adoptat.

Pct.2, adoptat. Pct.3, adoptat.

 
     

Domnul Asztalos Ferenc (din sală):

Pct.3!

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mă iertați, la?

 
     

Domnul Asztalos Ferenc (din sală):

La 3!

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

La pct. 3 aveți cuvântul, domnul deputat Ferenc Asztalos.

 
     

Domnul Asztalos Ferenc (din sală):

La poziția 4.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Atunci stați un pic că suntem la poziția 3. Obiecții, observații? Nu sunt. Adoptat.

Poziția 4.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Asztalos Ferenc:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Din păcate, abia acum am observat și eu. Nu-i o greșeală, dar aș dori să pun în discuție. N-am avut ocazia să discut nici cu doamna președinte, nici cu colegii din comisie.

În textul inițial al art. 3, când se vorbește despre Ziua Școlii, se spune că vor fi acordate "premii, distincții, medalii și titluri onorifice cadrelor didactice și elevilor." Deci, în momentul când vorbim de Ziua Școlii, este și normal ca să beneficieze de aceste bonusuri și elevii. Dar noi am schimbat titlul și în art. 3 vorbim deja de Ziua Învățătorului și atunci, cred eu că aceste premii, distincții, medalii și titluri onorifice trebuie acordate doar cadrelor didactice și nu și elevilor.

Or, noi am omis în cadrul discuțiilor din comisie această problemă. Desigur, nu-i o problemă mare, nu este o problemă de ortografie, de stil, acum decideți dumneavoastră cum să procedăm. Dar logic vorbind, cred că ar trebui să eliminăm de aici sintagma "și elevii".

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Fără îndoială, urmând ca atunci când instituim Ziua celui ce învață, să instituim acolo și ocazia acordării de premii.

Doamna președintă.

 
   

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Sigur că, din punct de vedere logic, domnul vicepreședinte are dreptate, dar nu cred că este deranjant. Practic, la ce ne-am gândit noi pentru elevi sunt acele diplome pe care le primesc oricum la sfârșit de an școlar. Adică nu este nimic în plus și cred, până la urmă, că această interpretare din textul legii nu poate să dăuneze în niciun fel, dar puteți să supuneți votului plenului amendamentul domnului Asztalos, pentru că nu are rost să întoarcem la comisie un proiect de lege numai pentru atât.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Sigur că voi supune votului acest amendament după finalizarea dezbaterilor.

Are cuvântul domnul deputat Andea. Acum, domnule deputat, dat fiind că sunteți și liderul Grupului de rugăciune, o să vă consult și pe altă chestiune: nu mi-este foarte clar dacă ar trebui scris Ziua Învățătorului cu "Î" sau cu "î" totuși, ca să nu existe interpretări. Vorbesc foarte serios.

 
   

Domnul Petru Andea:

Da, subiectul acesta, întâmplător, chiar l-am discutat în ședința de comisie, pentru că termenul de "învățător", într-adevăr, este folosit de mai bine de 2000 de ani și știm la adresa cărei persoane se scrie cu "Î", dar aș vrea să mă refer la amendamentul domnului Asztalos.

Eu consider că răsplata muncii învățătorului, care i se atribuie în această zi festivă prin medalii, distincții ș.a.m.d., se poate prelungi și în roadele activității acestuia. Eu personal recunosc că nu văd nimic deplasat în faptul că, la Ziua Învățătorului sunt răsplătiți și învățăceii săi, care-i fac cinste dascălului și-i subliniază și mai mult meritele.

Deci, personal sunt de părere că putem lăsa, pentru că nu este obligativitate ca și elevii, ci este o prelungire a distincției care se acordă dascălului și prin învățăceii săi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Alte intervenții pe această temă? Vă rog, domnule deputat Ferenc Asztalos.

 
   

Domnul Asztalos Ferenc:

Stimați colegi,

Desigur, eu nu am nimic împotrivă ca să fie premiați și elevii, dar pe un raționament logic, în momentul când vorbim de Ziua factorilor poștali sau vorbim de Ziua polițistului, de Ziua minerului, atunci, de fapt, această zi este consacrată lor: este ziua polițiștilor, a minerilor, a factorilor poștali și nicidecum nu sunt premiați în afară de factorii poștali și acei oameni care sunt în legătură cu factorul poștal. Aceasta este toată chestiunea.

Deci, din punctul meu de vedere, sigur, eu nu țin morțiș la amendamentul meu, dar având în vedere faptul că, în cadrul dezbaterilor la comisie, nu s-a ridicat această problemă și, sincer vorbind, acum am observat și eu acest mic dezacord, mă gândeam că nu strică să ridic problema și dumneavoastră, în calitate de președinte de ședință, să supuneți votului și plenul va decide, desigur.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Vă rog, doamna deputat Grațiela Iordache.

 
   

Doamna Grațiela Denisa Iordache:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Chiar nu vreau să dezamăgesc pe nimeni. Observațiile colegilor dinainte au fost absolut pertinente. Un singur amendament am eu personal: vorbim de o modificare de fond și nu de formă și nu poate fi făcută în plen.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

Dacă mai există alte intervenții?

Eu consider că este vorba de o corelare de ordin tehnico-lingvistic pentru că s-au făcut niște amendamente și nu s-a mers pe sistemul de corelare până întra-colo, așa că voi supune votului dumneavoastră și sigur că plenul va aprecia.

Supun votului dumneavoastră amendamentul formulat de domnul deputat Ferenc Asztalos de eliminare a premierii elevilor din cadrul Zilei Învățătorului, urmând ca elevii să fie premiați cu ocazia Zilei celui ce învață.

Supun votului dumneavoastră. Vă rog să votați. Cine este pentru eliminare?

 
   

Vă mulțumesc. Am încheiat votarea. Elevii rămân premiabili.

Dacă la pct. 4 există alte obiecții, observații, comentarii? Nu sunt. Îl adoptăm în formula comisiei.

Pct.5. Adoptat.

Am finalizat dezbaterile pe articole. Proiectul rămâne la vot final.

Și, cu această ocazie, trecem la respingeri.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind soluționarea asigurării locuinței unor categorii de chiriași evacuați din imobilele retrocedate foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora (rămas pentru votul final).  

Pct.19, Proiectul de Lege privind soluționarea asigurării locuinței unor categorii de chiriași evacuați din imobilele retrocedate foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Raport comun din partea Comisiei juridice și Comisiei pentru administrație publică, de respingere.

Suntem Cameră decizională.

Dacă inițiatorul dorește să susțină proiectul? Nu dorește.

Comisiile își păstrează punctul de vedere? Mulțumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Proiectului de Lege privind obligația statului de a asigura locuință pentru persoanele care locuiesc într-un imobil naționalizat care se retrocedează foștilor proprietari (rămas pentru votul final).  

Pct.20, Proiectul de Lege privind obligația statului de a asigura locuință pentru persoanele care locuiesc într-un imobil naționalizat care se retrocedează foștilor proprietari.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Raport comun de respingere și raport suplimentar de respingere din partea Comisiei juridice și Comisiei pentru administrație publică.

Suntem Cameră decizională.

Propunerea comisiei de respingere a inițiativei nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi adoptată.

Plenul a hotărât retrimiterea la comisie, iar aceasta, prin noul raport, își menține propunerea inițială de respingere, nefăcând aplicarea art. 97 alin. (4) din Regulament.

Dacă inițiatorul își susține proiectul? Nu.

Comisiile își păstrează punctul de vedere?

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea art.56 din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr.7/1996 (rămasă pentru votul final).  

Pct.21, Propunerea legislativă pentru completarea art.56 din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr.7/1996.

Legea are caracter organic.

Respinsă de Senat.

Raport și raport suplimentar de respingere din partea Comisiei juridice.

Suntem Cameră decizională.

Aceeași situație, propunerea nu a întrunit numărul necesar de voturi. S-a retrimis la comisie. Comisia își menține propunerea inițială de respingere.

Dacă inițiatorul își susține proiectul? Nu își susține.

Comisia? Menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea Legii locuinței nr.114/1996 (rămasă pentru votul final).  

Pct.22, Propunerea legislativă privind modificarea Legii locuinței nr.114/1996.

Legea are caracter organic.

Respinsă de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei juridice și Comisiei pentru administrație.

Suntem Cameră decizională.

Dacă inițiatorul își susține proiectul? Vă rog, domnule deputat Emilian Frâncu, aveți cuvântul.

   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Stimați colegi,

Propunerea legislativă cuprinde trei propuneri de modificări ale Legii locuinței.

În primul rând se prevede, în proiectul nostru, ca să se stabilească un termen de 10 zile pentru înregistrarea contractului dintre proprietar și chiriaș.

În al doilea rând, propuneam ca acele locuințe unde se dorește stabilirea unui sediu social, dar unde nu se desfășoară activitate, deci nu este punct de lucru, ci doar formal, pentru a putea ajuta întreprinzătorii să înceapă să-și desfășoare o activitate, să nu mai necesite acordul asociației de locatari.

Și a treia idee introdusă de noi este pentru toate situațiile art. 64, în care este necesară aprobarea asociației de locatari, această aprobare să fie dată într-o formă scrisă pentru a se elimina ideea de șicană și încercarea, să zicem așa, a unor administratori de a își impune dictatorial opinia.

Aș dori, domnule președinte, să solicit retrimiterea la comisie din două motive.

În raportul pe care l-a refăcut Comisia juridică, de disciplină și imunități nu se comentează decât punctele 2 și 3 ale propunerii noastre legislative; punctul 1, cel cu obligativitatea înscrierii în 10 zile la organul fiscal nu este deloc avizat sau respins și, în al doilea rând, menționez că nu am fost, ca inițiator, invitat la dezbaterile acestui proiect de lege.

De aceea, vă rog, dacă se poate, să susțineți retrimiterea la comisie, pentru a clarifica punctul 1, punct care, din punctul meu de vedere, chiar nu are niciun fel de - să zicem - posibilitate de a fi, într-un fel, respins pe fond. Este firesc ca un contract să aibă un termen limită de depunere la fisc.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Dacă pe această chestiune a retrimiterii la comisie mai întâi există intervenții? Vă rog, domnule deputat Dragoș Dumitriu.

 
   

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Domnule președinte,

Mi se pare binevenită retrimiterea la comisie, cu amendamentul că personal sunt de acord cu propunerile domnului Frâncu, mai puțin cu propunerea de la punctul 2, care mi se pare greșită ca principiu, întrucât acele sedii formale nu fac decât să încurajeze eventuale firme fantomă, iar tendința pe care ar trebui s-o aibă un stat european dezvoltat este nici să nu se mai permită ca în clădiri civile să ființeze firme. Ar trebui firmele să ființeze numai în sedii special amenajate, în clădiri special construite pentru desfășurarea activităților comerciale.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Alte intervenții la solicitarea de retrimitere la comisie a acestui proiect? Nu sunt.

Doamnelor și domnilor deputați, supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisie a proiectului de la punctul 22. Vă rog să votați.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind abrogarea alineatului (2<SUP>4</SUP>) al articolului nr.26 din Legea nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 și ale Legii nr.169/1997 (rămasă pentru votul final).  

La pct. 23, Propunerea legislativă privind abrogarea alineatului (24) al articolului nr.26 din Legea nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 și ale Legii nr.169/1997.

Legea are caracter organic.

Proiect respins de Senat.

Raport comun de respingere și raport suplimentar comun de respingere din partea Comisiei juridice și Comisiei pentru agricultură.

Suntem Cameră decizională.

Propunerea comisiei de respingere a inițiativei legislative nu a întrunit numărul necesar de voturi. Proiectul a fost retrimis la comisie, care menține propunerea de respingere.

Dacă inițiatorul dorește să-și susțină proiectul? Nu.

Comisiile își mențin punctul de vedere?

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane (rămasă pentru votul final).  

Pct.24, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane.

Legea are caracter organic.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei juridice.

Suntem Cameră decizională.

Dacă inițiatorul dorește să-și susțină proiectul? Nu-și susține proiectul.

Comisia? Își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final

Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea art.15, al Legii nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru (rămasă pentru votul final).  

Punctul 25, Propunerea legislativă pentru completarea art.15 al Legii nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei juridice.

Suntem Cameră decizională.

Dacă inițiatorul își susține proiectul? Nu.

Comisia? Își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Ordonanței de urgență nr.214/1999 privind acordarea calității de luptător în rezistența anticomunistă persoanelor condamnate pentru infracțiuni săvârșite din motive politice persoanelor împotriva cărora au fost dispuse, din motive politice, măsuri administrative abuzive, precum și persoanelor care au participat la acțiuni de împotrivire cu arme și de răsturnare prin forță a regimului comunist instaurat în România (rămasă pentru votul final).  

Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență nr.214/1999 privind acordarea calității de luptător în rezistența anticomunistă persoanelor condamnate pentru infracțiuni săvârșite din motive politice, persoanelor împotriva cărora au fost dispuse, din motive politice, măsuri administrative abuzive, precum și persoanelor care au participat la acțiuni de împotrivire cu arme și de răsturnare prin forță a regimului comunist instaurat în România.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei juridice.

Suntem Cameră decizională.

Dacă inițiatorul dorește să susțină proiectul? Nu dorește.

Comisia? Își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.115/1999 privind responsabilitatea ministerială, cu modificările și completările ulterioare (rămasă pentru votul final).  

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.115/1999 privind responsabilitatea ministerială, cu modificările și completările ulterioare.

Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat. Raport de respingere la Comisia juridică, de disciplină și imunități. Suntem Cameră decizională.

Dacă inițiatorul dorește să-și susțină proiectul? Nu dorește.

Comisia? Își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Proiectului de Lege pentru completarea art.15 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.40/1999 privind protecția chiriașilor și stabilirea chiriei pentru spațiile cu destinația de locuințe (rămas pentru votul final).  

Proiectul de Lege pentru completarea art.15 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/1999 privind protecția chiriașilor și stabilirea chiriei pentru spațiile cu destinația de locuințe.

Legea are caracter ordinar. Proiect adoptat de Senat. Raport comun de respingere. Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic. Suntem Cameră decizională.

Dacă inițiatorul dorește să-și susțină proiectul? Nu dorește.

Comisia? Își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Domnule deputat Dragoș Dumitriu, aveți cuvântul.

   

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este un proiect inițiat de colegi din Partidul Conservator în frunte cu domnul Sergiu Andon. Se înscrie în linia partidului.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

...împreună cu domnul senator Dan Voiculescu...

 
   

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Poftim?

Da, mă rog. Scuzați-mă, vorbeam de Camera Deputaților, aici în frunte e Sergiu Andon.

Da. Deci, se înscrie în aceeași linie de susținere a pensionarilor și vă dați seama că un pensionar care este scos din casă, fără posibilitatea de a avea venituri suplimentare, se află într-o situație efectiv disperată. De aceea, acest proiect de lege s-ar impune să fie adoptat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Petru Călian, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Petru Călian:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vorbesc în calitate de coinițiator al acestui proiect de lege. Vreau să mulțumesc domnului deputat Dumitriu pentru că a susținut acest proiect de lege și este logic să mi-l susțin și eu. Este firesc să susțin orice proiect de lege care vine în sprijinul pensionarilor și ar fi bine ca toți colegii parlamentari să dea dovadă de consecvență și să voteze acest proiect de lege pentru că, atunci când am vorbit de proiectul PSD, spre exemplu, l-am susținut și sper să ni se răspundă și de această dată cu aceeași monedă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă există alte intervenții? Da, păi, atunci vă rog să prezentați și raportul comisiei, dat fiind că au fost dezbateri generale.

Domnul deputat Iordache, vă rog frumos.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia juridică, de disciplină și imunități are un raport de respingere. Dacă în urma votului plenului se hotărăște altceva..., dar noi ne menținem punctul de vedere de respingere al acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Dacă există alte intervenții? Nu mai sunt. Proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind regimul juridic aferent obiectivului de investiții Palatul Parlamentului (rămasă pentru votul final).  

Pct.29. Propunerea legislativă privind regimul juridic aferent obiectivului de investiții "Palatul Parlamentului".

Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat. Raport de respingere. Comisia juridică, de disciplină și imunități. Suntem Cameră decizională.

Dacă inițiatorul dorește să-și susțină proiectul? Nu e prezent.

Comisia își menține punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea art.84 și art.85 din Legea 59/1934 asupra cecului (rămasă pentru votul final).  

Pct.30. Propunerea legislativă pentru modificarea art.84 și art.85 din Legea nr.59/1934 asupra cecului.

Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat. Succesive rapoarte de respingere din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități. La ultimul dintre rapoartele suplimentare, comisia își menține propunerea de respingere.

Dacă inițiatorul dorește să-și susțină proiectul? Nu dorește. Comisia? Își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Propunerea rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea și completarea Legii nr.514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic (rămasă pentru votul final).  

Pct.31. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic.

Legea are caracter organic, proiect respins de Senat. Raport de respingere, Comisia juridică, de disciplină și imunități. Suntem Cameră decizională.

Dacă inițiatorul dorește să-și susțină proiectul? Nu dorește.

Comisia își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative privind reforma unor profesii juridice (rămasă pentru votul final).  

Pct.32. Propunerea legislativă privind reforma unor profesii juridice.

Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat. Raport de respingere, Comisia juridică, de disciplină și imunități. Suntem Cameră decizională.

Dacă inițiatorul dorește să-și susțină proiectul? Nu dorește.

Comisia menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.4/1953 - Codul familiei, republicată (rămasă pentru votul final).  

La pct.33, rătăcit printre respingeri, Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.4/1953 - codul familiei, republicată.

Legea are caracter ordinar, proiect adoptat de Senat, raport de respingere din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități, raport înlocuitor de adoptare din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități. Suntem Cameră decizională.

Invit inițiatorul să susțină proiectul. Doamna deputat Cliveti, aveți cuvântul. Vă atrag atenția, stimați colegi, că e vorba de o propunere de adoptare. Deci, vom trece prin toată procedura.

Doamna deputat, vă rog.

   

Doamna Minodora Cliveti:

Domnule președinte,

Mulțumesc, doamnelor și domnilor colegi.

Este vorba de o serie de modificări ale Codului familiei. N-aș vrea să vă rețin, mulțumesc Comisiei juridice, de disciplină și imunități pentru faptul că s-a aplecat destul de multă vreme asupra acestui proiect. Mulțumesc, de asemenea, și Ministerului Justiției, care a colaborat cu inițiatorii în această inițiativă. Vă invit să votați acest raport, așa cum a reieșit, raportul suplimentar de la Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, foarte mult, doamna deputat.

Raportul comisiei, vă rog, domnule deputat Iordache.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnule președinte, așa cum ați menționat, Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat acest proiect de lege. Pentru început, Comisia juridică, de disciplină și, imunități a propus Camerei Deputaților un raport de respingere, apoi a fost reanalizat în cadrul Comisiei juridice, de disciplină și imunități și în urma dezbaterilor, Comisia juridică, de disciplină și imunități propune ca acest proiect de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.4/1953 - codul familiei, cu amendamentele admise, care sunt prezentate în anexă, să fie adoptat. În raport cu obiectul și conținutul său, face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Punctul de vedere al Guvernului.

Doamna secretar de stat Katalin Kibedi, vă rog.

 
   

Doamna Kibedi Katalin Barbara (secretar de stat, Ministerul Justiției):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Distinsă Cameră,

Având în vedere că această inițiativă legislativă, de fapt, își propune să aducă acele corecturi care în Codul familiei, fie au fost texte declarate neconstituționale din perspectiva subiecților care pot să introducă o acțiune în tăgada paternității, fie din perspectiva discriminării în ce privește vârsta de căsătorie, și mai ales cele referitoare la dispensa de vârstă, care a suscitat nenumărate discuții și întrucât acestea au fost corectate și în sensul în care ne-am permis să ne aducem observațiile noastre însușite de către inițiatori, în forma în care a ieșit raportul Comisiei juridice, de disciplină și imunități, punctul de vedere al Guvernului este pentru a fi adoptată în această formă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, doamna secretar de stat.

Intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

Trecem la dezbaterile pe articole. Lucrăm pe anexa cu amendamente admise. Nu există amendamente respinse. Atenție, pagina 8 a fost înlocuită prin raportul înlocuitor.

Dacă de la pct.1 la pct.5, există obiecții, observații, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Dacă de la pct.6 până la pct.11 există obiecții, observații, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Am finalizat dezbaterea pe articole, proiectul rămâne la vot final.

Trecem înapoi la respingeri.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind acordarea de despăgubiri celor care au constituit depozite la Casa de Economii și Consemnațiuni CEC - SA în vederea achiziționării de autoturisme Dacia înainte de 1 noiembrie 1990 (rămasă pentru votul final).  

Pct.34. Propunerea legislativă privind acordarea de despăgubiri celor care au constituit depozite la Casa de Economii și Consemnațiuni CEC-SA în vederea achiziționării de autoturisme Dacia înainte de 1 noiembrie 1990.

Legea are caracter ordinar. Proiect respins de Senat. Raport de respingere la Comisia pentru buget, finanțe și bănci. Suntem Cameră decizională.

Dacă inițiatorul dorește să-și susțină proiectul? Nu dorește. Comisia își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea anexei 1 la Legea 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia (rămasă pentru votul final).  

Pct.35. Propunerea legislativă pentru modificarea Anexei 1 la Legea nr.213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia.

Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat. Succesive rapoarte suplimentare, rapoarte și rapoarte suplimentare de respingere din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Dacă inițiatorul susține proiectul? Nu.

Comisia își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea art.12 din Legea nr.36/1995 a notarilor publici și a activității notariale (rămasă pentru votul final).  

Pct.36. Propunerea legislativă pentru completarea art.12 din Legea nr.36/1995 a notarilor publici și a activității notariale.

Legea are caracter organic. Respinsă de Senat. Raport și rapoarte suplimentare de respingere din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Inițiatorul? Își menține punctul de vedere.

Comisia? La fel.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Cu toții ne menținem punctele de vedere. Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative privind înălțarea unor biserici ortodoxe și greco-catolice pentru comunitățile românești aflate în jurul granițelor României (retrimisă comisiei).  

Pct.37. Propunerea legislativă privind înălțarea unor biserici ortodoxe și greco-catolice pentru comunitățile românești aflate în jurul granițelor României.

Legea are caracter ordinar. Proiect respins de Senat. Raport de respingere, Comisia pentru buget, finanțe și bănci. Suntem Cameră decizională.

Dacă inițiatorul susține proiectul?

Vă rog, domnule deputat Ioan Aurel Rus, aveți cuvântul.

   

Domnul Ioan Aurel Rus:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, îmi exprim nedumerirea că pe fond a fost trimisă la Comisia pentru buget, finanțe și bănci. Cred că mai degrabă trebuia să fie un raport comun și cu Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, pentru că este vorba de locașuri de cult, în jurul granițelor României. Dacă ieri eram preocupați de românii de pretutindeni, să ne gândim că acești români de pretutindeni au nevoie și de biserici, de locașuri de cult și de preoți.

Dacă mergem la comunitățile de români, îi vedem prin diferite capitale ale Europei că se chinuie și se roagă să primească un locaș în cadrul unui locaș, în cadrul unei biserici de altă confesiune, să-și stabilească și ei un sfânt altar și să se poată ruga Bunului Dumnezeu.

Sigur că Guvernul nu împărtășește această inițiativă. E vorba de un suport financiar. Dacă s-ar fi aplecat mai mult asupra acestui proiect, dacă ar fi gândit și cu sufletul, că românii de afară au nevoie de rugăciune și au nevoie de Dumnezeu, cred că ar fi gândit și ar fi acceptat. Sigur că interesul meu se îndreaptă mai întâi către Biserica Ortodoxă Română, dar nici frații greco-catolici nu trebuie uitați.

În Banatul sârbesc, în Ucraina, în Moldova, chiar sunt greco-catolici care se duc la Biserica romano-catolică, neavând unde merge. Divergența cu ortodocșii se cunoaște, deși ar putea să meargă în aceeași biserică. Venim în întâmpinarea dumneavoastră, stimați colegi, și cer să vă aplecați mai mult asupra acestui proiect de lege și să votați și cu sufletul, pentru că scaunele sunt trecătoare, cu sufletul mergem mai departe.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Comisia își menține punctul de vedere? Da. Vă mulțumesc.

Dezbateri generale?

Domnule deputat Dragoș Dumitriu, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Dragoș Petru Dumitriu:

E bună întrebarea liderului liberal Uioreanu: de la ce partid? Pentru că în fond nu contează partidul, contează ideea. Asta este problema domnule Uioreanu, și cred că ar trebui să vă gândiți mai mult când e vorba de o propunere cum este inițiativa legislativă prezentată de părintele Rus. Deci cred că ar trebui, într-adevăr, să ne gândim la mult la românii de afară, indiferent de partidul în care suntem și mai ales atunci când proclamăm că suntem cel mai bun guvern și că ținem într-adevăr cu românii de pretutindeni.

Nu cred că era un efort bugetar atât de mare și, în al doilea rând, necesita un timp de gândire destul de mic ca barem Guvernul să vină cu o contrapropunere că în anul următor sau, mă rog, până la sfârșitul mandatului vor realiza pe căile lor guvernamentale atât de înțelepte, ceva similar cu acest proiect.

Eu, oricum, am recomandat Grupului parlamentar conservator să susținem această propunere.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulțumesc, domnule deputat.

Alte intervenții la dezbateri generale?

Doamna deputat Olguța Vasilescu, aveți cuvântul.

 
   

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Colega, dacă vreți să comentați ceva, vă invit la tribună...(Către Grupului parlamentar al PNL.)

Aș dori, în primul rând să încep cu o chestiune de procedură, domnule președinte, și să îl susțin aici pe părintele Rus care spunea că proiectul de lege trebuia să vină la Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale. Într-adevăr, acolo era locul de discuție pentru un asemenea proiect de lege. Dar asta se întâmplă pentru că Biroul permanent de ani de zile practic sfidează Regulamentul Camerei Deputaților.

Așa cum bine știți, domnule președinte, în Regulamentul Camerei Deputaților se prevede că la primul punct de pe ordinea de zi din cadrul Biroului permanent trebuie să fie invitați președinții de comisii, ca să se stabilească tocmai ce turnură iau aceste legi și la ce comisii merg. Mi s-a întâmplat de foarte multe ori ca propuneri legislative care aveau incidență cu comisia pe care eu o conduc să ajungă în altă parte sau să fie sesizate în fond comisii care nu prea aveau cine știe ce legătură.

Deci, rugămintea ar fi să intrați, până nu ajungem la final de mandat în legalitate și să respectați Regulamentul Camerei Deputaților, împreună cu toți colegii dumneavoastră din Biroul permanent și să invitați de acum înainte și președinții de comisii la Biroul permanent.

A doua chestiune, m-aș referi aici ca o completare la ceea ce am spus ieri despre românii din afara granițelor și a venit aici cineva imediat să mă contrazică de la acest microfon, reprezentantul unei minorități, care spunea că nu este chiar așa situația în Serbia. Eu vă spun că este mai grav decât reușim noi să o prezentăm de la tribuna Parlamentului și chiar o să am rugămintea, și vă adresez o invitație pe această cale tuturor deputaților, ca pe data de 4 decembrie când va avea loc Simpozionul Internațional "România - educației și România - cercetării", care este sub egida Camerei Deputaților și a Senatului, deci a Parlamentului României organizat, să veniți și dumneavoastră la prima parte a dezbaterii, pe învățământ preuniversitar pentru românii din afara granițelor, și să îi ascultați acolo pe reprezentanții noștri din afara granițelor, ca să vă faceți o idee despre ceea ce pătimesc ei.

Ce vroiam să spun astăzi, că una dintre cele mari greșeli pe care le-a făcut Biserica Ortodoxă Română a fost retragerea preoților care făceau slujbe în afara granițelor. Este un lucru pe care eu, cel puțin, îl reproșez vechii conduceri a BOR-ului, să sperăm că de această dată, având un nou patriarh vor cugeta mult mai bine și vor lăsa preoții români să iasă și în afara granițelor, pentru că așa cum vă spuneam ieri, în Serbia preoții ortodocși sârbi refuză să boteze copiii români dacă aceștia au nume românești, însă cred că un asemenea proiect de lege este bine venit, este esențial din punctul nostru de vedere. Și rugămintea ar fi să-l susțineți. Sigur că la Comisia pentru buget, finanțe și bănci s-a discutat contabilicește, s-au întâlnit câțiva contabili și au stabilit că nu se poate, așa cum se întâmplă de fiecare dată la buget, dar asta nu înseamnă că noi ceilalți membri ai Parlamentului nu trebuie să ne gândim cât de bună este o asemenea inițiativă legislativă pentru românii din afara granițelor.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

Alte intervenții la dezbateri generale? Vă salutăm, domnule deputat Dragomir.

Domnul deputat Gabor, vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Gabor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Și eu consider că această inițiativă legislativă este deosebit de interesantă și de bună, numai că, din raportul comisiei rezultă un lucru care face inutilă inițiativa respectivă. Și am să dau citire ultimului paragraf. "Începând cu 1 ianuarie 2007 a intrat în vigoare Legea nr.321/2006 privind regimul acordării finanțărilor nerambursabile programelor, proiectelor sau acțiunilor pentru sprijinirea activității românilor de pretutindeni și a organizațiilor reprezentative ale acestora, precum și a modului de repartizare și de utilizare a sumei prevăzută în bugetul Ministerului Afacerilor Externe pentru această activitate".

Această lege are menirea de a clarifica și de a sistematiza activitatea în acest domeniu, creând condițiile pentru o activitate de finanțare mai eficientă, bazată pe regulile stabilite.

Prin urmare, potrivit Legii nr.321 din anul precedent, din anul 2006, s-a stabilit ca Ministerul Afacerilor Externe să finanțeze comunitățile românești din afara granițelor. Comunitățile românești sunt acelea care pot să hotărască modalitatea de utilizare a sumelor primite prin Ministerul de Externe. Și, în această situație, proiectul legislativ prezentat ar părea inutil, de aceea permiteți-mi să-mi exprim îndoiala cu privire la necesitatea adoptării lui.

Prima dată când am văzut proiectul legislativ am spus că este un proiect extraordinar, pentru că românii din afara granițelor țării au nevoie de biserici, au nevoie de lăcașuri în care să se strângă în zilele de sărbătoare, să se roage Domnului și, cu acest prilej, sigur, să se întâlnească și să își discute problemele din comunitatea respectivă. Dar existând această Lege nr.321/2006 s-ar părea că proiectul este inutil. Rămâne ca fiecare dintre noi să-și dea votul așa cum crede de cuviință.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Vă rog, doamna deputat Leonida Lari, aveți cuvântul.

 
   

Doamna Leonida Lari Iorga:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu vreau să facă vorbă multă, vorba lungă - sărăcia omului. Dar vreau să vă dau câteva exemple concrete despre ce se întâmplă în Basarabia, în Nordul Bucovinei, în Banatul Sîrbesc și în Cadrilater.

De exemplu, de când cu Legea aceasta nr.321, românii din aceste comunități suferă și mai mult decât înainte. Nu știu ce se întâmplă cu banii de la acest departament, unde sunt direcționați ei, dar nu ajung la destinație.

Eu cunosc foarte bine realitățile din aceste zone ocupate și semiocupate unde, de exemplu, în Basarabia românii sunt preponderenți, sunt aproape de 70%, milioane de oameni. În Nordul Bucovinei, să nu uităm o chestie, că specialmente s-au făcut două etnii, moldoveni și români, ca să nu se arată numărul clar și real al românilor bucovineni.

La fel în Cadrilater, care acum se află pe teritoriul Bulgariei. Sunt foarte mulți români care n-au parte de școli, n-au parte de cărți, n-au parte de rugăciuni în limba română, să nu mai vorbim de Valea Timocului sau de Uzdin. Am fost nu o dată în aceste zone, cu loturi masive de cărți, de carte românească și manuale și beletristică și cunosc foarte bine ce se întâmplă acolo.

Statul român a propus, încă de pe vremea când era președinte domnul Iliescu, a promis că le acordă sume de bani să-și rezidească, să-și renoveze bisericile în Uzdin; de când cu această promisiune, nici până acum nu s-a rezolvat. Și, să analizăm logic, să nu uităm că se urmărește ca, mai ales în Banatul Sîrbesc și în Cadrilater, ca românii noștri să nu aibă parte de grădinițe în limba română, de școli, de biserici ortodoxe, ca să uite limba. Ceea ce se întâmplă din 2006 până acum este absolut abominabil. Ai impresia că e o luptă ascunsă împotriva românismului, împotriva românilor lipsiți de țară, nu din voia lor, ci din voia unor conducători vânduți străinilor. Sper ca acum să nu se întâmple așa pentru că, din câte știm cu toții, conducerea actuală a României pune accentul pe ajutorarea românilor de pretutindeni și mai ales a celor din jurul țării, cei din diaspora au plecat de voie bună și nesiliți de nimeni. Cei din jurul țării au rămas, dar au rămas fără țară.

Eu propun să urmăm modelul maghiar, și nu îmi e jenă s-o spun, și în privința vizelor au găsit o soluție, și în privința ajutorării românilor, maghiarilor de pretutindeni, de ce să nu fim și noi la fel de patrioți ca maghiarii? Sunt modele istorice care pot fi urmate, dacă sunt bune. În cazul dat, modelul maghiar este bun.

Eu aș propune ca această lege să fie absolut revăzută, reexaminată, nu numai cu simple amendamente, total să fie reexaminată și refăcută, și din acest departament, dar fiind faptul că am spus și ieri chestiunea asta în jurul României trăiesc 10 milioane de români, adică jumătate din populația țării, să facem un minister, un minister serios pentru 10 milioane de români.

Aveți în vedere propunerea mea și să facem cum e mai bine și cum e mai drept, pentru că Dumnezeu nu doarme cu capul pe o mănăstire, vede ce facem noi și care sunt adevărații români în țara asta.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnule deputat Moisoiu, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Eu aș dori să vă rețin câteva minute și să vă spun că am avut ocazia să mă duc în Harghita. Undeva în Munții Harghitei, într-un sat unde în urmă cu câțiva ani media românească a cheltuit multă cerneală și unde, de fapt, nu s-a rezolvat nimic.

Mă refer la satul Doboi, care aparține de comuna Plăieșii de Jos și unde este o parohie imper și unde românii și, de fapt, aici intru, după această scurtă introducere, în temă, unde românii singurul loc unde vorbesc românește este la biserică. Și prin asta cred că v-am spus absolut tot și importanța acestei inițiative parlamentare. Deci, se pune problema ca în jurul României, pentru comunitățile românești să poată să fie construite câteva biserici.

Observați și observ și eu faptul că inițiativa parlamentară a suscitat foarte mult interes, și din partea colegilor, și din partea unor altor partide. Eu nu pot să apreciez poziția exprimată de domnul deputat Gabor aici, și, care, de fapt, a și spus un adevăr, că este o lege necesară, dar în forma în care a apărut în clipa de față nu poate trece sau nu se susține, ca și să treacă.

De fapt, dânsul n-a avut putere să spună că, haideți s-o întoarcem la comisie, să o amendăm în mod corespunzător, probabil că aceasta voia și doamna deputat Lari s-o spună adineauri, deci repet, s-o întoarcem la comisie, s-o amendăm în mod corespunzător, și dacă se poate, domnule președinte, nu numai la comisia la care a fost, să facem, pentru că s-a amintit faptul că și Comisia pentru culte nu a fost sesizată. Deci să fie într-o ședință a unei comisii comune, raportul unei comisii comune, dacă se poate, dacă nu, dar undeva în felul acesta, sau măcar un aviz, din partea Comisiei pentru culte să se ceară și în felul acesta raportul să poată fi refăcut. Pentru că este păcat să pierdem un asemenea tren astăzi și cine știe peste cât timp, de-abia în legislatura următoare, poate la primăvară, poate la toamna viitoare, poate alții care vor mai veni după noi pe urmă, prin 2008 încolo, să se mai intereseze de această problemă.

Deci, încă o dată revin, domnule președinte, cu rugămintea să puneți la vot propunerea de retrimitere la comisie și în felul acesta să putem s-o amendăm și să-i aducem și corecturile necesare, astfel încât aceasta să fie pe urmă acceptată.

Grupul parlamentar al PRM susține această idee.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Bun. Atunci o să supun la vot propunerea procedurală, mai întâi, și după aceea, dacă este necesar, continuăm dezbaterile.

Supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisie a proiectului aflat la pct.37 pe ordinea de zi.

Vă rog să votați.

 
   

Da, retrimis la comisie.

Termen: 30 de zile.

 
Dezbaterea Propunerii legislative de modificare și completare a Anexei 4.1 la Titlul VI Accize și alte taxe speciale din Ordonanța de Urgență nr.110/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr.571/2003 privind Codul Fiscal (rămasă pentru votul final).  

Pct.38 - Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Anexei nr.4.1 la Titlul VI "Accize și alte taxe speciale" din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.110/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr.571/2003 privind Codul Fiscal.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

Suntem Cameră decizională.

Dacă inițiatorul dorește să-și susțină proiectul? Nu.

Comisia? Își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative de modificare și completare a Legii nr.343/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr.571 privind Codul fiscal (rămasă pentru votul final).  

Pct.39 - Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea a Legii nr.343/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr.571 privind Codul Fiscal.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

Suntem Cameră decizională.

Dacă inițiatorul dorește să-și susțină proiectul? Nu.

Comisia? Își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.393/2004 privind statutul aleșilor locali (rămasă pentru votul final).  

Pct.40 - Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.393/2004 privind statutul aleșilor locali.

Legea are caracter organic.

Proiect respins de Senat.

Numeroase rapoarte și rapoarte suplimentare de respingere din partea Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic.

Dacă inițiatorul dorește să-și susțină proiectul? Nu.

Comisia? Își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative privind dotarea primăriilor din comune cu autoturisme (rămasă pentru votul final).  

Pct.41 - Propunerea legislativă privind dotarea primăriilor din comune cu autoturisme.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic.

Suntem Cameră decizională.

Dacă inițiatorul dorește să-și susțină proiectul?

Domnul deputat Ioan Aurel Rus, aveți cuvântul.

   

Domnul Ioan Aurel Rus:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În planul de guvernare 2005 - 2008, Alianța a încercat să facă pași construibili și constructibili, în sensul de a sprijini organizațiile locale în prevenirea și combaterea furturilor, scandalurilor, dar a corupției mai puțin.

Astfel, ministrul Blaga a reușit o performanță, să doteze fiecare post de poliție cu un autoturism, și este un lucru lăudabil. Poliștii aveau nevoie de un mijloc de transport, pentru că de multe ori, fie că foloseau mijlocul propriu, fie că rămâneau la mijloace rudimentare.

Am încercat noi, câțiva din Partidul România Mare, să venim și cu ideea să dotăm primăriile și cu șalupe. Am fost prima dată judecați în fel și formă. Timpul, însă, ne-a dovedit că este nevoie și de barcă și de șalupă la fiecare primărie, pentru că nu știm cum se revarsă norii și ce se întâmplă.

De această dată, cerem dotarea fiecărei primării cu un autoturism. Eu am trecut prin județul pe care-l reprezint și am văzut multe primării că au Dacii vechi, altele au Leganza sau diferite mașini; unii primari s-au rugat de parlamentari să fie ajutați să ducă mașini din parcul auto dezafectat al Parlamentului, dar cred că dacă am dota fiecare primărie cu un autoturism, nu știu de care, dar să fie un autoturism nou, am veni în sprijinul primarului, și am reuși să-l facem să meargă în teritoriu, nu să aștepte în primărie opt ceasuri, și atunci când îl caută omul de pe munți sau de pe coclauri, nu-l găsește acolo.

De aceea, rog colegii parlamentari să se aplece mai mult și asupra acestei inițiative și, sigur, să o voteze.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Comisia? Își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

S-a cerut retrimiterea?

Vă rog, domnule deputat, spuneți de la microfon că nu vă aud. Vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Adrian Moisoiu:

Stimați colegi,

Iertați-mă că abuzez de răbdarea dumneavoastră, dar colegul meu, domnul deputat Rus, a ridicat o problemă deosebit de importantă. Toți suntem trimișii electoratului aici. În comunele unde vom merge ca să le cerem votul, acolo trebuie să existe o anumită responsabilitate. Și această responsabilitate, de fiecare dată, este pusă sub semnul întrebării, pentru că nu se poate rezolva ceva, pentru că Primăria nu dispune de un mijloc de transport corespunzător.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Iertați-mă, domnule deputat, dar am finalizat dezbaterile generale.

 
   

Domnul Adrian Moisoiu:

Deci, nu este ceva deosebit în toată treaba aceasta ca să găsim o soluție. Așa cum, și bine s-a subliniat ideea, cum timpul a dovedit că, atunci când au apărut inundațiile, ar fi fost extraordinar dacă primăriile aveau la dispoziție o șalupă, și care de fapt înseamnă "paza bună pentru primejdia rea", tot așa se poate pune problema și sub aspectul acestui autoturism. Pentru că nicio primărie actuală, deci care este parte componentă a unei țări care este parte componentă a Uniunii Europene, nu poate să-și îndeplinească datoriile în condițiile în care nu are un autoturism corespunzător la dispoziție.

Eu fac apel la modul dumneavoastră de a gândi, și pentru că în clipa de față mi se pare că este tardiv, dar pentru ca să putem să determinăm comisia, poate ca aceasta să se răzgândească, haideți și pe aceasta s-o întoarcem la comisie, și în felul acesta să găsim o posibilitate, poate, și poate și mai multă clemență, pentru ca să rezolvăm o problemă strict necesară primăriilor noastre.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Propunerea este, însă, tardivă, pentru că am ajuns cu acest proiect la vot final.

Dacă nu va fi adoptată propunerea de respingere, desigur, voi trimite proiectul comisiei înapoi.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind acordarea permiselor de conducere cu caracter temporar (rămasă pentru votul final).  

Pct.42 - Propunerea legislativă privind acordarea permiselor de conducere cu caracter temporar.

Legea are caracter organic.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiilor pentru apărare și Administrație publică.

Suntem Cameră decizională.

Dacă inițiatorul dorește să-și susțină proiectul? Nu.

Comisiile? Își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative privind vânzarea de către Societatea Feroviară de Turism S.F.T. - C.F.R. actualilor chiriași a locuințelor de serviciu (rămasă pentru votul final).  

Pct.43 - Propunerea legislativă privind vânzarea de către Societatea Feroviară de Turism actualilor chiriași a locuințelor de serviciu.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Raport și raport suplimentar de respingere din partea Comisiei pentru industrii și servicii.

Suntem Cameră decizională.

Dacă inițiatorul dorește să-și susțină proiectul? Nu-și susține proiectul.

Comisia? Își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative privind completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.209/2005 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul proprietății (rămasă pentru votul final).  

Pct.44 - Propunerea legislativă privind completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.209/2005 privind modificarea și completarea unor acte normative în domeniul proprietății.

Legea are caracter organic.

Proiect respins de Senat.

Numeroase rapoarte de respingere din partea Comisiei pentru muncă și protecție socială.

Dacă inițiatorul dorește să-și susțină proiectul? Nu-și susține.

Comisia? Își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea lit.b) a art.13 din Legea nr.44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război (rămasă pentru votul final).  

Pct.45 - Propunerea legislativă pentru modificarea lit.b) a art.13 din Legea nr.44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război.

Legea are caracter organic.

Proiectul este respins de Senat.

Raport din partea Comisiei pentru muncă și protecție socială de respingere și raport suplimentar de respingere. Comisia, printr-un nou raport, propune, de asemenea, respingerea proiectului.

Dacă inițiatorul dorește să-și susțină proiectul? Nu.

Comisia? Își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea Legii educației fizice și sportului nr.69/2000 (rămasă pentru votul final).  

Pct.46 - Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.69/2000 a Educației Fizice și Sportului.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport.

Suntem Cameră decizională.

Dacă inițiatorul dorește să-și susțină proiectul? Nu.

Comisia? Da, își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative privind creșterea accelerată a pensiilor minime garantate (rămasă pentru votul final).  

Pct.47 - Propunerea legislativă privind creșterea accelerată a pensiilor minime garantate.

Legea are caracter organic.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru muncă și protecție socială.

Suntem Cameră decizională.

Dacă inițiatorul dorește să-și susțină proiectul? Nu.

Comisia? Își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea articolelor 1,2,3 și 5 din Legea nr.8/2006, modificată prin Legea nr.4/2007, privind instituirea indemnizației pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică (rămasă pentru votul final).  

Pct.48 - Propunerea legislativă pentru completarea art.1, 2, 3 și 5 din Legea nr.8/2006 modificată prin Legea nr.4/2007 privind instituirea indemnizației pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai Uniunilor de Creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru muncă și protecție socială.

Suntem Cameră decizională.

Dacă inițiatorul dorește să-și susțină proiectul? Nu.

Comisia? Își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative de modificare și completare a Legii nr.76/2002 privind sistemul asigurării serviciilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare; Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă (rămase pentru votul final).  

Pct.49 - Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.76/2000 privind sistemul asigurării serviciilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare. Se discută împreună cu Proiectul de Lege nr.450 pe aceeași temă.

Legile au caracter organic.

Raport comun de respingere din partea Comisiei pentru muncă și protecție socială.

Dacă inițiatorii doresc să-și susțină proiectele? Nu doresc.

Comisia? Își menține punctul de vedere pe cele două proiecte.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Articolului 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.71/2004 aprobată prin Legea 565 din 2004 publicată în Monitorul Oficial al României partea I nr.897 din 1/10/2004; Proiectului de Lege pentru modificarea art.I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.88/2006 pentru modificarea și completarea unor acte normative prin care se acordă drepturi sociale, precum și unele măsuri în domeniul cheltuielilor de personal (rămase pentru votul final).  

Pct.50 - Propunerea legislativă pentru modificarea art.4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.71/2004 aprobată prin Legea nr.565/2004, publicată în Monitorul Oficial al României.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Suntem Cameră decizională.

Se discută împreună cu Proiectul de Lege nr.479 pe aceeași temă.

Raport comun de respingere din partea Comisiei pentru muncă și protecție socială.

Dacă inițiatorul dorește să-și susțină proiectele? Inițiatorii nu doresc.

Comisia? Își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectele rămân la vot final cu propunere de respingere, ambele.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii securității și sănătății în muncă nr.319 din 14 iulie 2006 (rămasă pentru votul final).  

Pct.51 - Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii Securității în Muncă nr.319/2006.

Legea are caracter organic.

Proiect respins de Senat.

Raport comun de respingere din partea Comisiei pentru sănătate și Comisiei pentru muncă și protecție socială.

Suntem Cameră decizională.

Dacă inițiatorii doresc să-și susțină proiectul? Nu.

Comisiile? Își mențin punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative privind vânzarea spațiilor proprietate privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, cu destinația de cabinete medicale, precum și a spațiilor în care se desfășoară activități conexe actului medical (rămasă pentru votul final).  

Pct.52 - Propunerea legislativă privind vânzarea spațiilor proprietate privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, cu destinația de cabinete medicale, precum și a spațiilor în care se desfășoară activități conexe actului medical.

Legea are caracter organic.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru sănătate.

Suntem Cameră decizională.

Dacă inițiatorul dorește să-și susțină proiectul? Nu dorește.

Comisia? Își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea art.286<SUP>1</SUP> și 286<SUP>2</SUP> din Legea nr.297/2004 privind piața de capital (rămasă pentru votul final).  

Pct.53 - Propunerea legislativă pentru modificarea art.2861 și 5862 din Legea nr.297/2004 privind piața de capital.

Legea are caracter organic.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

Dacă inițiatorul dorește să-și susțină proiectul? Nu dorește.

Comisia? Își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea art.258 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal (rămas pentru votul final).  

Pct.54 - Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea art.258 din Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

Suntem Cameră decizională.

Dacă inițiatorul își susține punctul de vedere? Nu.

Comisia? Își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea și completarea Legii nr.571 din 22 decembrie 2003, cu modificările și completările ulterioare (rămasă pentru votul final).  

Pct.55 - Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.571/2003, cu modificările și completările ulterioare.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

Suntem Cameră decizională.

Dacă inițiatorul își susține punctul de vedere? Nu.

Comisia? Își menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea și completarea Legii nr.571 din 22 decembrie 2003, cu modificările și completările ulterioare (rămasă pentru votul final).  

Pct.56 - Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.571/2003, cu modificările și completările ulterioare.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

Suntem Cameră decizională.

Dacă inițiatorul își susține punctul de vedere? Nu.

Comisia? Își menține raportul.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbateri asupra Propunerii legislative pentru extinderea piețelor de gros.  

Pct.57 - Propunerea legislativă pentru extinderea piețelor de gros.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

Suntem Cameră decizională.

Dacă inițiatorul își susține proiectul? Nu dorește.

Comisia? Își menține punctul de vedere.

Domnule deputat, îmi cer scuze. Ne lipsește secretarul!

Domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule președinte,

Dacă vă lipsește secretarul, cred că trebuie să întrerupem ședința, pentru că nu sunteți suficienți acolo în prezidiu și, de fapt, și ora este aproape de închidere. Dar, nu ăsta este subiectul. Subiectul este inițiativa legislativă pe care în clipa de față ați propus-o pentru a fi discutată.

Să știți că piețele de gros este o problemă foarte importantă în clipa de față pentru noi, pentru români. Și cred că nu merită ca să fie în felul acesta expediată.

Deci, în aceeași idee, cu care am fost de mai multe ori, pentru ca să mai fie discutată, și să mai fie discutată și în Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, pentru că și acolo cred că este important ca să se discute această necesitate, și nu această problemă a piețelor de gros, pentru că este vorba de aprovizionarea populației.

Părerea mea este, fiind cu un raport de respingere, să ne întoarcem înapoi, domnule președinte, și să fie rediscutată la comisie, și respectiv și la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Întrucât este ora 12,30, vom finaliza aici dezbaterile.

Rămânem la capitolul "Dezbateri generale".

Rămânem cu o propunere de retrimitere la comisie.

Lucrările vor fi reluate luni.

 
Supunerea la votul final:  

Înainte de a trece la ședința de vot final, doamnelor și domnilor deputați, doresc să vă anunț prezența la lucrările noastre a delegației parlamentare a Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaților a Parlamentului Republicii Cehe, condusă de domnul Jiűí PapeŸ, președintele comisiei, delegație aflată în vizită oficială în țara noastră.

Îi salutăm. (Aplauze puternice.)

Vă mulțumesc foarte mult, doamnelor și domnilor deputați.

Rog liderii de grup să-și invite colegii în sală. În două minute o să începem ședința de vot final.

Doamnelor și domnilor,

Vă rog să luați loc în bănci pentru a putea începe ședința de vot final. Sunt destul de multe proiecte, așa că vă solicit colaborarea.

Am să vă rog să introduceți cartelele și să facem o prezență pentru început. Vă rog să vă marcați prezența.

Rog liderii de grupuri să-și invite colegii în sală.

Vă reamintesc că astăzi votăm proiectele de legi privitoare la organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European. Sunt toate legi organice. Rog colegii să-și marcheze prezența. Suntem, fără îndoială, mai mulți decât numărul de colegi care și-au marcat prezența până acum.

   

Domnul Fotopulos? Dacă va fi o lege care să stea într-un vot, vă întrebăm cum votați.

Da, ne apropiem de 200.

 
   

Trecem la votul final.

 
  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.1/2007 privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European (adoptat).

La pct.1 - Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.1/2007 privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, se înregistrează 218 deputați prezenți, voturi pentru, 23 împotrivă, 3 abțineri)

Da, vă mulțumesc. Adoptat cu 192 voturi pentru.

  Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.8/2007 pentru modificarea art.IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/2007 privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European și a art.9<SUP>2</SUP> alin.(1) din Legea nr.33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European (adoptat).

Pct.2 - Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.8/2007 pentru modificarea art.IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/2007.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, se înregistrează 216 deputați prezenți, 208 voturi pentru, 7 împotrivă, 1 abținere)

Da, vă mulțumesc. Legea a fost adoptată cu 208 voturi pentru.

  Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.9/2007 privind unele măsuri pentru mai buna organizare și desfășurare a alegerilor (adoptat).

Pct.3 - Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.9/2007 privind unele măsuri pentru mai buna organizare și desfășurare a alegerilor.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, se înregistrează 216 deputați prezenți, 215 voturi pentru, 1 abținere)

Da, vă mulțumesc. A fost adoptată propunerea de respingere cu 215 pentru.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.15/2007 privind unele măsuri referitoare la alegerea membrilor din România în Parlamentul European din anul 2007 (adoptat).

Pct.4 - Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.15/2007 privind unele măsuri referitoare la alegerea membrilor din România în Parlamentul European în anul 2007.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, se înregistrează 219 deputați prezenți, 208 voturi pentru, 10 împotrivă, 1 abținere)

Vă mulțumesc.

Proiectul a fost adoptat cu 208 voturi pentru.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.85/2007 pentru ratificarea amendamentului convenit prin scrisoarea semnată la Washington D.C. la 5 iunie 2007 și la București la 20 iunie 2007, între Guvernul României și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, la Acordul de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare privind finanțarea Proiectului de diminuare a riscurilor în cazul producerii calamităților naturale și pregătirea pentru situații de urgență, semnat la București la 26 mai 2004 și pentru modificarea și completarea Legii nr.389/2004 privind ratificarea Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare privind finanțarea Proiectului de diminuare a riscurilor în cazul producerii calamităților naturale și pregătirea pentru situații de urgență și a Acordului de asistență financiară nerambursabilă dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare acționând în calitate de Agenție de implementare a Facilității Globale de Mediu privind finanțarea Proiectului de diminuare a riscurilor în cazul producerii calamităților naturale și pregătirea pentru situații de urgență, semnate la București la 26 mai 2004 (adoptat ca urmare a depășirii termenului constituțional).

Pct.5 - Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.85/2007 pentru ratificarea amendamentului convenit prin scrisoarea semnată la Washington și la București, între Guvernul României și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, la Acordul de Împrumut între România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare privind finanțarea proiectului de diminuare a riscurilor în cazul producerii calamității naturale și pregătirea pentru situații de urgență.

Legea are caracter ordinar.

Suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog să votați.

Vă mulțumesc.

Proiectul a fost adoptat.

Îmi cer scuze, stimați colegi, acest proiect era pe pagina următoare. A fost adoptat tacit. Îmi cer scuze.

Potrivit art.75 alin. (2) din Constituție și al art.113 din Regulament, proiectul este considerat adoptat tacit. Dar, susținerea Camerei Deputaților pentru acest proiect este, fără îndoială, binevenită. Greșeala este, însă, a mea și mi-o asum.

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Consiliul de Miniștri din Bosnia și Herțegovina privind cooperarea în combaterea terorismului și a crimei organizate, semnat la București la 4 iunie (adoptat).

Pct.6 - Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Consiliul de Miniștri din Bosnia și Herțegovina privind cooperarea în combaterea terorismului și crimei organizate.

Legea are caracter ordinar.

Prioritate legislativă.

Suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, se înregistrează 223 deputați prezenți, 220 voturi pentru, 1 abținere, 2 voturi neexprimate)

Vă mulțumesc.

Proiectul a fost adoptat.

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între România și Republica Portugheză în domeniul securității sociale, semnat la București la 1 august 2006 (adoptat).

Pct.7 - Proiectul de Lege pentru Ratificarea Acordului între România și Republica Portugheză în domeniul securității sociale.

Legea are caracter ordinar.

Prioritate legislativă.

Suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, se înregistrează 212 deputați prezenți, 208 voturi pentru, 4 voturi neexprimate)

Vă mulțumesc.

Proiectul a fost adoptat.

  Proiectul de Lege pentru modificarea art.77 din Legea nr.7/2006 privind Statutul funcționarului public parlamentar (adoptat).

Pct.8 - Proiectul de Lege pentru modificarea art.77 din Legea nr.7/2006 privind Statutul funcționarului public parlamentar.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, se înregistrează 217 deputați prezenți, 213 voturi pentru, 2 abțineri, 2 voturi neexprimate)

Vă mulțumesc.

S-a adoptat cu 213 pentru.

  Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.161 din 19 aprilie 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției (adoptată ca urmare a depășirii termenului constituțional).

Pct.9 - Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr.161/19 aprilie 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.

Legea are caracter organic.

Suntem primă Cameră sesizată.

Termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, proiectul de lege se consideră adoptat tacit.

  Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (3) al art.36 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic (adoptată).

Pct.10 - Propunere legislativă pentru modificarea alin. (3) al art.36 din Legea nr.128/1997 privind statutul personalului didactic.

Legea are caracter organic.

Suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, se înregistrează 219 deputați prezenți, 216 voturi pentru, 3 voturi neexprimate)

Vă mulțumesc.

Proiectul a fost adoptat cu 216 voturi pentru.

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Tratatului de la Singapore privind dreptul mărcilor, adoptat la 28 martie 2006, în cadrul Conferinței diplomatice pentru adoptarea unui Tratat revizuit privind dreptul mărcilor. (Singapore, 13-31 martie 2006) (adoptat).

Pct.11 - Proiectul de Lege pentru ratificarea Tratatului de la Singapore privind dreptul mărcilor.

Legea are caracter ordinar.

Suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, se înregistrează 214 deputați prezenți, 210 voturi pentru, 1 abținere, 3 voturi neexprimate)

Vă mulțumesc.

S-a adoptat.

  Proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr.31/1994 pentru aderarea României la Acordul european referitor la transportul rutier internațional al mărfurilor periculoase (A.D.R.), încheiat la Geneva la 30 septembrie 1957 (adoptat).

Pct.12 - Proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr.31/1994 pentru aderarea României la Acordul European referitor la transportul rutier internațional al mărfurilor periculoase.

Legea are caracter ordinar.

Suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, se înregistrează 214 deputați prezenți, 210 voturi pentru, 4 voturi neexprimate)

Vă mulțumesc.

S-a adoptat.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.74/2006 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.42/1997 privind transportul naval (adoptat).

Pct.13 - Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.74/2006 privind modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.42/1997 privind transportul vamal.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, se înregistrează 220 deputați prezenți, 143 voturi pentru, 69 împotrivă, 8 abțineri)

Vă mulțumesc.

Proiectul a fost adoptat.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.134/2006 privind înființarea Autorității Naționale pentru Reglementare în Comunicații și Tehnologia Informației (adoptat).

Pct.14 - Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.134/2006 privind înființarea Autorității Naționale pentru Reglementare în Comunicații și Tehnologia Informației.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, se înregistrează 218 deputați prezenți, 207 voturi pentru, 10 împotrivă, 1 abținere)

Vă mulțumesc.

S-a adoptat cu 207 voturi în favoarea proiectului.

  Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență nr.79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicațiilor (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie).

Pct.15 - Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicațiilor.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, se înregistrează 219 deputați prezenți, 214 voturi pentru, 2 împotrivă, 3 abțineri)

Vă mulțumesc.

Proiectul a fost respins cu 214 voturi pentru respingere.

  Proiectul de Lege privind intrarea, staționarea, desfășurarea de operațiuni sau tranzitul forțelor armate străine pe teritoriul României (adoptat).

Pct.16 - Proiectul de Lege privind intrarea, staționarea, desfășurarea de operațiuni sau tranzitul forțelor armate străine pe teritoriul României.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, se înregistrează 220 deputați prezenți, 200 voturi pentru, 4 împotrivă, 14 abțineri, 2 voturi neexprimate.)

Vă mulțumesc.

S-a adoptat.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.29/2007 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare a Ministerului Economiei și Finanțelor (nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptare).

Pct.17 - Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.29/2007 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare a Ministerului Economiei și Finanțelor.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, se înregistrează 206 deputați prezenți, 90 voturi pentru, 112 împotrivă, 4 abțineri)

Vă mulțumesc.

Propunerea nu a întrunit numărul de voturi necesar.

Aplicarea art.105 alin. (2).

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 45/2007 privind completarea art.IV din Ordonanța Guvernului nr.29/2004 pentru reglementarea unor măsuri financiare (adoptat).

Pct.18 - Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.45/2007 privind completarea art.IV din Ordonanța Guvernului nr.29/2004 pentru reglementarea unor măsuri financiare.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, se înregistrează 208 deputați prezenți, 135 voturi pentru, 69 împotrivă, 2 abțineri, 2 voturi neexprimate.)

Vă mulțumesc.

S-a adoptat.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.33/2007 privind modificarea și completarea Legii energiei electrice nr.13/2007 și Legii gazelor nr.351/2004 (nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptare).

Pct.19 - Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.33/2007 privind modificarea și completarea energiei electrice nr.13/2007 și a Legii gazelor nr.351/2004.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, se înregistrează 218 deputați prezenți, 29 voturi pentru, 178 împotrivă, 10 abțineri, 1 vot neexprimat.)

Vă mulțumesc.

Propunerea nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi adoptată.

Se aplică art.105 alin. (2).

  Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.77/2006 privind suspendarea executării silite a creanțelor fiscale administrate de Agenția Națională de Administrare Fiscală față de Societatea Națională Îmbunătățiri Funciare - S.A., reexaminată ca urmare a cererii Președintelui României (adoptată).

Pct.20 - Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.77/2006 privind suspendarea executării silite a creanțelor fiscale administrate de Agenția Națională de Administrare Fiscală față de Societatea Națională de Îmbunătățiri Funciare, reexaminată ca urmare a cererii președintelui.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, se înregistrează 219 deputați prezenți, 159 voturi pentru, 15 împotrivă, 44 abțineri, 1 vot neexprimat.)

Vă mulțumesc.

S-a adoptat.

  Legea pentru completarea art.5 din Legea nr.3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, reexaminată ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr.355/2007 (adoptată).

Pct.21 - Lege pentru completarea art.5 din Legea nr.3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, reexaminată ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr.355/2007.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, se înregistrează 222 deputați prezenți, 116 voturi pentru, 55 împotrivă, 2 abțineri, 1 vot neexprimat.)

Vă mulțumesc.

Cu 164 de voturi, legea a fost adoptată.

  Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, reexaminată ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr.666 din 16 iulie 2007 (adoptată).

Pct.22 - Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.128/1997 privind statutul personalului didactic, reexaminată ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr.666/2007.

Legea are caracter organic.

Suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, se înregistrează 215 deputați prezenți, 209 voturi pentru, 4 împotrivă, 2 abțineri.)

Vă mulțumesc.

Cu 209 voturi s-a adoptat.

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.31/2007 privind reorganizarea și funcționarea Academiei Oamenilor de Știință din România (adoptat).

Pct.23 - Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.31/2007 privind reorganizarea și funcționarea Academiei Oamenilor de Știință din România.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, se înregistrează 214 deputați prezenți, 208 voturi pentru, 2 împotrivă, 1 abținere, 3 voturi neexprimate.)

Vă mulțumesc.

S-a adoptat.

  Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.196/2005 privind Fondul pentru mediu (adoptat).

Pct.24 - Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.196/2005 privind fondul pentru mediu.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, se înregistrează 220 deputați prezenți, 132 voturi pentru, 71 împotrivă, 13 abțineri, 4 voturi neexprimate.)

     

Domnul Victor Viorel Ponta (din sală):

Am votat bine?

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Nu știu cum e bine.

Vă mulțumesc.

Proiectul a fost adoptat.

Am fost întrebat dacă s-a votat bine? Nu știu cum e bine.

 
  Propunerea legislativă pentru înființarea comunei Lompirt, județul Sălaj, prin reorganizarea comunei Șărmășag (adoptată).

25. Propunerea legislativă privind înființarea comunei Lompirt, prin reorganizarea comunei Șărmășag, județul Sălaj.

Legea are caracter organic.

Suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog să votați.

Vă mulțumesc, s-a adoptat, 188 de voturi pentru.

(Conform afișajului, se înregistrează: 217 deputați prezenți, 188 voturi pentru, 23 împotrivă, 4 abțineri, 2 voturi neexprimate.)

  Proiectul de Lege pentru modificarea art.2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.120/2005 privind operaționalizarea Direcției generale anticorupție din cadrul Ministerului Internelor și Reformei Administrative (nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptare).

26. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.120/2005 privind operaționalizarea Direcției generale anticorupție din cadrul Ministerului Internelor și Reformei Administrative.

Legea are caracter organic.

Suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog să votați.

129 de voturi pentru, insuficient pentru adoptare, proiectul pleacă cu propunere de respingere la Senat.

(Conform afișajului, se înregistrează: 219 deputați prezenți, 129 voturi pentru, 86 împotrivă, 3 abțineri, 1 vot neexprimat.)

  Proiectul de Lege privind derularea în România a proiectelor finanțate prin Programul NATO de Investiții în Securitate (adoptat).

27. Proiectul de Lege privind derularea în România a proiectelor finanțate prin Programul NATO de Investiții în Securitate.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, se înregistrează: 216 tați prezenți, 212 ri pentru, 2 potrivă, 1 abținere, 1 vot neexprimat.)

  Legea privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.104/2006 pentru modificarea alin.(3) al art.190 din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, reexaminată ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 421/2007 (adoptată).

28. Legea privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 104/2006 pentru modificarea alin.(3) al art.190 din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Reexaminată ca urmare a deciziei Curții Constituționale.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

213 voturi, s-a respins ordonanța.

(Conform afișajului, se înregistrează: 218 deputați prezenți, 213 voturi pentru, 3 împotrivă, 2 abțineri.)

   

Explicarea votului? Vă rog, domnule deputat Rădulescu, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Cristian Rădulescu:

Stimați colegi,

Domnule președinte,

Un scurt comentariu. E un moment de normalitate, a fost aprobată la un moment dat o ordonanță, care, prin procedură, contravenea flagrant modalităților în care noi trebuie să aprobăm legile. Grupul PD a atacat-o la Curtea Constituțională, Curtea s-a pronunțat și, în acest moment, ajunsă la Cameră, înapoi, toți suntem de acord că am făcut o greșeală și Curtea Constituțională ne-a atras atenția și n-a fost niciun vot împotriva acestei chestiuni. Iată un moment de normalitate, am vrut să-l sesizez.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumim foarte mult, ne bucurăm împreună.

 
  Propunerea legislativă pentru modificarea art.66 din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici (nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptare).

29. Propunerea legislativă pentru modificarea art.66 din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

Propunerea legislativă a fost respinsă, neîntrunind numărul necesar de voturi.

(Conform afișajului, se înregistrează: 220 deputați prezenți, 90 voturi pentru, 123 împotrivă, 4 abțineri, 3 voturi neexprimate.)

  Propunerea legislativă pentru modificarea Titlului XI Renta viageră agricolă, din Legea privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente nr.247/2005 (nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptare).

30. Propunerea legislativă pentru modificarea Titlului XI, "Renta viageră agricolă", din Legea nr.247/2005 privind reforma in domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

(Conform afișajului, se înregistrează: 215 deputați prezenți, 83 voturi pentru, 124 împotrivă, 7 abțineri, 1 vot neexprimat.)

  Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.40/1999 privind protecția chiriașilor și stabilirea chiriei pentru spațiile cu destinația de locuințe (nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptare).

31. Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.40/1999 privind protecția chiriașilor și stabilirea chiriei pentru spațiile cu destinația de locuințe.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

Nu funcționează? Ne-a sesizat domnul lider de grup Márton Árpád că nu funcționează, ca atare...

Domnule lider, dacă doriți să spuneți de la microfon, că înțeleg că nu vă crede doamna deputat Iordache.

   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Vă rog să reluați votul, pupitrul meu n-a funcționat, partea cealaltă n-a funcționat.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog să luați loc în bancă, pentru a putea relua votul în cazul acesta.

Doamnă deputat Iordache, tot pe tema votului? Aveți cuvântul.

 
   

Doamna Grațiela Denisa Iordache:

Domnule președinte,

În acest caz, eu cred că cineva și, în speță, poate chiar dumneavoastră sau secretarul general al Camerei, trebuie să-și asume proasta funcționare a sistemului de vot. Este ceva incredibil! În ultima perioadă, votul acesta, sistemul de vot merge numai aleatoriu! (Aplauze sporadice.)

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

Cred că putem totuși să-l credităm pe domnul deputat Márton și să reluăm votul la acest proiect de lege.

Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.40/1999 privind protecția chiriașilor și stabilirea chiriei pentru spațiile cu destinația de locuințe.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați. Merge, merge, a pornit!

Proiectul legislativ a fost, de această dată, în mod vădit, respins.

(Conform afișajului, se înregistrează: 213 deputați prezenți, 89 voturi pentru, 107 împotrivă, 15 abțineri, 2 voturi neexprimate.)

 
  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.15 din 2003 privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuințe proprietate personală (adoptată).

32. Propunerea legislativă pentru modificarea legii nr.15 din 2003 privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuințe proprietate personală.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc

S-a adoptat, cu 202 voturi pentru.

(Conform afișajului, se înregistrează: 216 deputați prezenți, 202 voturi pentru, 11 împotrivă, 1 abținere, 2 voturi neexprimate.)

  Proiectul de Lege privind instituirea Zilei Învățătorului (adoptat).

33. Proiectul de Lege privind instituirea Zilei Învățătorului.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

Domnule secretar, vă rog să asigurați liniștea în sală! Domnii chestori sunt legați să-l liniștească pe domnul secretar!

Proiectul de Lege a fost adoptat.

(Conform afișajului, se înregistrează: 211 deputați prezenți, 203 voturi pentru, 3 împotrivă, 3 abțineri, 2 voturi neexprimate.)

  Proiectul de Lege privind soluționarea asigurării locuinței unor categorii de chiriași evacuați din imobilele retrocedate foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie).

34. Proiectul de Lege privind soluționarea asigurării locuinței unor categorii de chiriași evacuați din imobilele retrocedate foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora.

Legea are caracter ordinar.

Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere. Vă rog să votați.

Propunerea de respingere a fost adoptată.

(Conform afișajului, se înregistrează: 213 deputați prezenți, 116 voturi pentru, 95 împotrivă, 2 voturi neexprimate.)

  Proiectul de Lege privind obligația statului de a asigura locuință pentru persoanele care locuiesc într-un imobil naționalizat care se retrocedează foștilor proprietari (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie).

35. Proiectul de Lege privind obligația statului de a asigura locuință pentru persoanele care locuiesc într-un imobil naționalizat care se retrocedează foștilor proprietari.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați.

Propunerea de respingere a fost adoptată.

(Conform afișajului, se înregistrează: 213 deputați prezenți, 110 voturi pentru, 100 împotrivă, 3 abțineri.)

  Propunerea legislativă pentru completarea art.56 din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr.7/1996 (nu a întrunit numărul necesar pentru adoptarea propunerii de respingere formulate de comisie).

36. Propunerea legislativă pentru completarea art.56 din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr.7/1996.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, se înregistrează: 217 deputați prezenți, 133 voturi pentru,79 împotrivă, 3 abțineri, 2 voturi neexprimate.)

Propunerea de respingere nu a întrunit suficiente voturi pentru a fi adoptată, proiectul a fi dezbătut pe articole într-o ședință ulterioară a Camerei.

  Propunerea legislativă privind modificarea Legii locuinței nr.114/1996 (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie).

37. Propunerea legislativă privind modificarea Legii locuinței nr.114/1996.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați.

Vă mulțumesc. S-a respins.

(Conform afișajului, se înregistrează: 213 deputați prezenți, 195 voturi pentru, 14 împotrivă,4 abțineri.)

  Propunerea legislativă privind abrogarea alineatului (2<SUP>4</SUP>) al articolului nr.26 din Legea nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 și ale Legii nr.169/1997 (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie).

38. Propunerea legislativă privind abrogarea alineatului (24) al articolului nr.26 din Legea nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 și ale Legii nr.169/1997.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

(Conform afișajului, se înregistrează: 219 deputați prezenți, 171 voturi pentru, 45 împotrivă, 3 abțineri.)

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie).

39. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați.

Vă mulțumesc.

S-a respins, cu 203 voturi.

(Conform afișajului, se înregistrează: 211 deputați prezenți, 203 voturi pentru, 3 împotrivă, 4 abțineri, 1 vot neexprimat.)

  Propunerea legislativă pentru completarea art.15, al Legii nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie).

40. Propunerea legislativă pentru completarea art.15 al Legii nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

S-a respins propunerea legislativă.

(Conform afișajului, se înregistrează: 210 deputați prezenți, 204 voturi pentru, 2 împotrivă, 2 abțineri, 2 voturi neexprimate.)

  Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență nr.214/1999 privind acordarea calității de luptător în rezistența anticomunistă persoanelor condamnate pentru infracțiuni săvârșite din motive politice persoanelor împotriva cărora au fost dispuse, din motive politice, măsuri administrative abuzive, precum și persoanelor care au participat la acțiuni de împotrivire cu arme și de răsturnare prin forță a regimului comunist instaurat în România (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie).

41. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență nr. 214/1999 privind acordarea calității de luptător în rezistența anticomunistă persoanelor condamnate pentru infracțiuni săvârșite din motive politice persoanelor împotriva cărora au fost dispuse, din motive politice, măsuri administrative abuzive, precum și persoanelor care au participat la acțiuni de împotrivire cu arme și de răsturnare prin forță a regimului comunist instaurat în România.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

Propunerea a fost respinsă.

(Conform afișajului, se înregistrează: 210 deputați prezenți, 201 voturi pentru, 5 împotrivă, 3 abțineri, 1 vot neexprimat.)

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.115/1999 privind responsabilitatea ministerială, cu modificările și completările ulterioare (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie).

42. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.115/1999 privind responsabilitatea ministerială, cu modificările și completările ulterioare.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați.

Propunerea a fost respinsă, cu 190 de voturi.

(Conform afișajului, se înregistrează: 213 deputați prezenți, 190 voturi pentru, 18 împotrivă, 3 abțineri, 2 voturi neexprimate.)

  Proiectul de Lege pentru completarea art.15 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.40/1999 privind protecția chiriașilor și stabilirea chiriei pentru spațiile cu destinația de locuințe (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie).

43. Proiectul de Lege pentru completarea art.15 din Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.40/1999 privind protecția chiriașilor și stabilirea chiriei pentru spațiile cu destinația de locuințe.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați.

Proiectul de lege a fost respins.

(Conform afișajului, se înregistrează: 215 deputați prezenți, 121 voturi pentru, 88 împotrivă, 6 abțineri.)

  Propunerea legislativă privind regimul juridic aferent obiectivului de investiții Palatul Parlamentului (nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptarea propunerii de respingere formulate de comisie).

44. Propunerea legislativă privind regimul juridic aferent obiectivului de investiții "Palatul Parlamentului".

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați.

Nu s-a respins, o dezbatem pe articole în ședință ulterioară a Camerei Deputaților.

(Conform afișajului, se înregistrează: 204 deputați prezenți, 124 voturi pentru, 71 împotrivă, 8 abțineri, 1vot neexprimat.)

  Propunerea legislativă pentru modificarea art.84 și art.85 din Legea 59/1934 asupra cecului (nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptarea propunerii de respingere formulate de comisie).

45. Propunerea legislativă pentru modificarea art.84 și 85 din Legea 59/1934 asupra cecului.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune din nou respingerea.

Vă rog să votați.

141, insuficiente pentru respingere, se va discuta pe articole în ședința următoare a Camerei Deputaților.

(Conform afișajului, se înregistrează: 216 deputați prezenți, 141 voturi pentru, 72 împotrivă, 3 abțineri.)

  Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie).

46. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

201 voturi, s-a respins propunerea.

(Conform afișajului, se înregistrează: 214 deputați prezenți, 201 voturi pentru, 9 împotrivă, 3 abțineri, 1 vot neexprimat.)

  Propunerea legislativă privind reforma unor profesii juridice (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie).

47. Propunerea legislativă privind reforma unor profesii juridice.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

S-a respins, 195 de voturi.

(Conform afișajului, se înregistrează: 210 deputați prezenți, 195 voturi pentru, 14 împotrivă, 1 abținere.)

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.4/1953 - Codul familiei (adoptat).

48. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.4/1953 - Codul familiei, republicată.

Legea are caracter ordinar.

Comisia propune adoptarea.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

Proiectul a fost adoptat.

(Conform afișajului, se înregistrează: 213 deputați prezenți, 161 voturi pentru,49 împotrivă, 2 abțineri, 1 vot neexprimat.)

  Propunerea legislativă privind acordarea de despăgubiri celor care au constituit depozite la Casa de Economii și Consemnațiuni CEC - SA în vederea achiziționării de autoturisme Dacia înainte de 1 noiembrie 1990 (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie).

49. Propunerea legislativă privind acordarea de despăgubiri celor care au constituit depozite la Casa de Economii și Consemnațiuni CEC - SA în vederea achiziționării de autoturisme Dacia înainte de 1 noiembrie 1990.

Legea are caracter ordinar.

Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați.

Propunerea de respingere a fost adoptată.

(Conform afișajului, se înregistrează: 214 deputați prezenți, 132 voturi pentru, 74 împotrivă, 8 abțineri.)

  Propunerea legislativă pentru modificarea anexei 1 la Legea 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia (nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptarea propunerii de respingere formulate de comisie).

50. Propunerea legislativă pentru modificarea anexei 1 la Legea 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați.

136 de voturi, insuficiente pentru adoptarea propunerii de respingere, se va discuta pe articole.

(Conform afișajului, se înregistrează: 215 deputați prezenți, 136 voturi pentru, 75 împotrivă, 3 abțineri, 1 vot neexprimat.)

Întrucât este ora 13, consult plenul dacă sunteți de acord să continuăm procedura de vot final până la epuizarea listei.

Există obiecții? Nu sunt. Mulțumesc.

  Propunerea legislativă pentru completarea art.12 din Legea nr.36/1995 a notarilor publici și a activității notariale (nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptarea propunerii de respingere formulate de comisie).

51. Propunerea legislativă pentru completarea art.12 din Legea nr.36/1995 a notarilor publici și a activității notariale.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați.

Nu s-a întrunit numărul de voturi necesar pentru respingere, proiectul va fi discutat pe articole.

(Conform afișajului, se înregistrează: 200 deputați prezenți, 126 voturi pentru,69 împotrivă, 2 abțineri, 3 voturi neexprimate.)

  Propunerea legislativă de modificare și completare a Anexei 4.1 la Titlul VI Accize și alte taxe speciale din Ordonanța de Urgență nr.110/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr.571/2003 privind Codul Fiscal (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie).

52. Propunerea legislativă de modificare și completare a Anexei 4.1 la Titlul VII " Accize și alte taxe speciale" din Ordonanța de Urgență nr. 110/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați.

Voci din sală:

Ați sărit un proiect!

   

Domnul Bogdan Olteanu:

Aceea cu așezămintele este trimisă la comisie. Doriți să reluăm? E clar unde suntem? Da.

Propunerea de respingere a fost adoptată.

(Conform afișajului, se înregistrează: 200 deputați prezenți, 126 voturi pentru, 69 împotrivă, 2 abțineri, 3 voturi neexprimate.)

Stimați colegi, Propunerea legislativă privind înălțarea unor biserici ortodoxe și greco-catolice în afara granițelor a fost retrimisă la comisie, de aceea nu o mai regăsiți pe lista de vot final.

 
  Propunerea legislativă de modificare și completare a Legii nr.343/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr.571 privind Codul fiscal (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie).

53. Propunerea legislativă de modificare și completare a Legii nr.343/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr.571 privind Codul fiscal.

Legea are caracter ordinar.

Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

S-a adoptat.

(Conform afișajului, se înregistrează: 204 deputați prezenți, 193 voturi pentru, 8 împotrivă, 3 voturi neexprimate.)

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.393/2004 privind statutul aleșilor locali (nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptarea propunerii de respingere formulate de comisie).

54. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.393/2004 privind statutul aleșilor locali.

Legea are caracter organic.

Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați.

138 de voturi, insuficient pentru respingere, va fi discutată pe articole în ședința următoare a Camerei Deputaților.

(Conform afișajului, se înregistrează: 211 deputați prezenți, 138 voturi pentru, 68 împotrivă, 5 abțineri.)

  Propunerea legislativă privind dotarea primăriilor din comune cu autoturisme (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie).

55. Propunerea legislativă privind dotarea primăriilor din comune cu autoturisme.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

(Conform afișajului, se înregistrează: 209 deputați prezenți, 163 voturi pentru, 40 împotrivă, 6 abțineri.)

  Propunerea legislativă privind acordarea permiselor de conducere cu caracter temporar (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie).

56. Propunerea legislativă privind acordarea permiselor de conducere cu caracter temporar.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați.

S-a respins, 199 de votat pentru respingere.

(Conform afișajului, se înregistrează: 203 deputați prezenți, 199 voturi pentru, 3 împotrivă, 1 vot neexprimat.)

  Propunerea legislativă privind vânzarea de către Societatea Feroviară de Turism S.F.T. - C.F.R. actualilor chiriași a locuințelor de serviciu (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie).

57. Propunerea legislativă privind vânzarea de către Societatea Feroviară de Turism "S.F.T.-C.F.R." actualilor chiriași a locuințelor de serviciu.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

(Conform afișajului, se înregistrează: 204 deputați prezenți, 120 voturi pentru, 77 împotrivă, 5 abțineri, 2 voturi neexprimate.)

  Propunerea legislativă privind completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.209/2005 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul proprietății (nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptarea propunerii de respingere formulate de comisie).

58. Propunerea legislativă privind completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.209/2005 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul proprietății.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați.

Propunerea a fost aproape respinsă, nu a întrunit numărul necesar de voturi. În ultima vreme, de câteva secunde, chiar a scăzut numărul de voturi în favoarea respingerii. De aceea, întrucât nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru respingere, o vom discuta pe articole.

(Conform afișajului, se înregistrează: 210 deputați prezenți, 151 voturi pentru, 55 împotrivă, 2 abțineri, 2 voturi neexprimate.)

  Propunerea legislativă pentru modificarea lit.b) a art.13 din Legea nr.44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război (nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptarea propunerii de respingere formulate de comisie).

59. Propunerea legislativă pentru modificarea lit.b) a art.13 din Legea nr.44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

Insuficiente voturi pentru respingere, se discută pe articole.

(Conform afișajului, se înregistrează: 205 deputați prezenți, 118 voturi pentru, 77 împotrivă, 9 abțineri, 1 vot neexprimat.)

  Propunerea legislativă pentru completarea Legii educației fizice și sportului nr.69/2000 (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie).

60. Propunerea legislativă pentru completarea Legii educației fizice și sportului nr.69/2000.

Legea are caracter ordinar.

Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

S-a respins propunerea.

(Conform afișajului, se înregistrează: 208 deputați prezenți, 125 voturi pentru, 75 împotrivă, 6 abțineri, 2 voturi neexprimate.)

  Propunerea legislativă privind creșterea accelerată a pensiilor minime garantate (nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptarea propunerii de respingere formulate de comisie; retrimisă comisiei).

61. Propunerea legislativă privind creșterea accelerată a pensiilor minime garantate.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați.

117 voturi, insuficient pentru respingere, retrimit la comisie.

Domnule președinte, o lună? De acord. Termen: 30 de zile.

(Conform afișajului, se înregistrează: 205 deputați prezenți, 117 voturi pentru, 83 împotrivă, 5 abțineri.)

  Propunerea legislativă pentru completarea articolelor 1,2,3 și 5 din Legea nr.8/2006, modificată prin Legea nr.4/2007, privind instituirea indemnizației pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie).

62. Propunerea legislativă pentru completarea articolelor 1,2,3 și 5 din Legea nr.8/2006, modificată prin Legea nr.4/2007, privind instituirea indemnizației pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați.

Propunerea a fost respinsă.

Domnul Stanciu vrea să explice votul. Vă rog frumos, domnule deputat. Vă rog să nu-l deranjați pe orator.

   

Domnul Anghel Stanciu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vrem să spunem că ultimele două proiecte de lege, care aveau în vedere pensionarii și modalitatea de protecție a acestora, nu au întrunit numărul de voturi. Grupul nostru parlamentar este surprins, pentru că știm că și colegii noștri de la Partidul Democrat și Partidul Liberal precizau, la timpul respectiv, că vor susține.

Constatăm acum, domnule președinte, că moțiunea a picat datorită alianței dintre PD și PNL, pentru că, efectiv, domnule președinte, toate proiectele de legi sunt votate împreună de către UDMR, PNL și PD. Singura opoziție reală, așa cum a afirmat, este PSD-ul, care votează constant împotriva acestor proiecte de lege ale Guvernului. Dorim să marcăm, domnule președinte, reînchegarea Alianței D.A. (Râsete.)

Vă mulțumim. (Aplauze ale deputaților PSD.)

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Și noi vă mulțumim, domnule deputat, să fie într-un ceas bun! (Râsete.)

(Conform afișajului, se înregistrează: 206 deputați prezenți, 120 voturi pentru, 80 împotrivă, 6 abțineri.)

 
  Propunerea legislativă de modificare și completare a Legii nr.76/2002 privind sistemul asigurării serviciilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie).

63. Propunerea legislativă de modificare și completare a Legii nr.76/2002 privind sistemul asigurării serviciilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați. Printr-o largă susținere, șomajul și ocuparea forței de muncă au fost respinse.

(Conform afișajului, se înregistrează: 196 deputați prezenți, 189 voturi pentru, 4 împotrivă, 3 abțineri.)

  Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă (nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptarea propunerii de respingere formulate de comisie).

64. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă.

Legea are caracter organic.

Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

129 de voturi, sunt insuficiente pentru respingere, pe articole, la plen.

(Conform afișajului, se înregistrează: 204 deputați prezenți, 129 voturi pentru, 68 împotrivă, 5 abțineri, 2 voturi neexprimate.)

  Propunerea legislativă pentru modificarea Articolului 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.71/2004 aprobată prin Legea 565 din 2004 publicată în Monitorul Oficial al României partea I nr.897 din 1/10/2004 (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie).

65. Propunerea legislativă pentru modificarea Articolului 4 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.71/2004 aprobată prin Legea 565 din 2004 publicată în Monitorul Oficial al României partea I nr.897 din 1/10/2004.

Legea are caracter ordinar.

Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați.

Propunerea legislativă s-a respins.

(Conform afișajului, se înregistrează: 204 deputați prezenți, 134 voturi pentru, 67 împotrivă, 2 abțineri, 1 vot neexprimat.)

  Proiectul de Lege pentru modificarea art.I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.88/2006 pentru modificarea și completarea unor acte normative prin care se acordă drepturi sociale, precum și unele măsuri în domeniul cheltuielilor de personal (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie).

66. Proiectul de Lege pentru modificarea art.I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.88/2006 pentru modificarea și completarea unor acte normative prin care se acorda drepturi sociale, precum și unele măsuri în domeniul cheltuielilor de personal.

Legea are caracter ordinar.

Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

(Conform afișajului, se înregistrează: 201 deputați prezenți, 129 voturi pentru, 71 împotrivă 1 abținere.)

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii securității și sănătății în muncă nr.319 din 14 iulie 2006 (nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptarea propunerii de respingere formulate de comisie).

67. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii securității și sănătății în muncă nr.319 din 14 iulie 2006.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

122 de voturi, insuficiente, pentru respingere, dezbatem pe articole.

(Conform afișajului, se înregistrează: 200 deputați prezenți, 122 voturi pentru, 74 împotrivă, 4 abțineri.)

  Propunerea legislativă privind vânzarea spațiilor proprietate privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, cu destinația de cabinete medicale, precum și a spațiilor în care se desfășoară activități conexe actului medical (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie).

68. Propunerea legislativă privind vânzarea spațiilor proprietate privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, cu destinația de cabinete medicale, precum și a spațiilor în care se desfășoară activități conexe actului medical.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați.

Prin votul Alianței D.A. "lărgite", s-a respins, cu 182 de voturi.

(Conform afișajului, se înregistrează: 202 deputați prezenți, 182 voturi pentru, 8 împotrivă, 11 abțineri, 1 vot neexprimat.)

  Propunerea legislativă pentru modificarea art.286<SUP>1</SUP> și 286<SUP>2</SUP> din Legea nr.297/2004 privind piața de capital (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie).

69. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 286¹ și 286" din Legea nr. 297/2004 privind piața de capital.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați.

S-a respins, cu 200 de voturi.

(Conform afișajului, se înregistrează: 203 deputați prezenți, 200 voturi pentru, 1 împotrivă, 2 abțineri.)

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea art.258 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie).

70. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea art. 258 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

S-a respins.

(Conform afișajului, se înregistrează: 199 deputați prezenți, 134 voturi pentru, 62 împotrivă, 3 abțineri.)

  Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.571 din 22 decembrie 2003, cu modificările și completările ulterioare (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie).

71. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 571 din 22 decembrie 2003, cu modificările și completările ulterioare.

Legea are caracter ordinar.

Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

S-a respins.

(Conform afișajului, se înregistrează: 202 deputați prezenți, 196 voturi pentru, 4 împotrivă, 2 abțineri.)

  Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.571 din 22 decembrie 2003, cu modificările și completările ulterioare (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie).

72. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.571 din 22 decembrie 2003, cu modificările și completările ulterioare.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

S-a respins.

(Conform afișajului, se înregistrează: 198 deputați prezenți, 194 voturi pentru, 1 împotrivă, 3 abțineri.)

   

Cu asta, am încheiat ședința de astăzi.

Declar ședința închisă.

Vă mulțumesc.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 13,15.

 
       

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 19 aprilie 2019, 5:38
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro