Plen
Ședința Camerei Deputaților din 13 noiembrie 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.160/23-11-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 13-11-2007 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 13 noiembrie 2007

  Declarații politice și intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 8,30.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul Ioan Oltean, vicepreședinte al Camerei Deputaților, și, în a doua parte, de domnul Bogdan Olteanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Ioan Munteanu, Valeriu Ștefan Zgonea și doamna Daniela Popa, secretari.

   

Domnul Ioan Oltean:

Bună dimineața, doamnelor și domnilor. Este ora 8,30.

Deschidem ședința de astăzi, 13.11.2007, dedicată declarațiilor politice.

 
  Emilian Valentin Frâncu - declarație politică intitulată Un nou sens al comemorării bătăliei de la Posada;

Astăzi vom începe cu declarațiile politice ale puterii și, de aceea, îl invit la microfon pe domnul deputat Emilian Frâncu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal.

Se pregătește domnul deputat Petru Călian, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi am intitulat-o: "Un nou sens al comemorării bătăliei de la Posada".

Considerată de istorici un moment crucial în perioada istorică a întemeierii Țării Românești, bătălia de la Posada a pus capăt ambițiilor anexioniste ale coroanei ungare din acea vreme.

În toamna anului 1330, în fruntea unei armate de 30.000 de oameni, bine echipată și înzestrată cu trupe de cavalerie grea, regele Carol Robert I de Anjou a trecut munții în Țara Românească.

Retrăgându-se în munți, voievodul Basarab I a organizat o ambuscadă pe drumul de întoarcere al armatei ungare, într-o vale abruptă situată pe drumul dinspre Curtea de Argeș, către ieșirea din defileul Oltului, pe teritoriul actualei comune vâlcene Perișani.

Bătălia a ținut patru zile, răstimp în care armata ungară a fost practic distrusă în întregime, cu salve de săgeți trase de pe culmile dimprejur, cu stânci și trunchiuri de copac azvârlite asupra ei.

Conform documentului medieval Cronicum Pictum Vindobonense din 1358, "regele însuși a scăpat cu viață numai schimbându-și straiul și armura cu un cavaler devotat, care într-acest chip s-a jertfit pentru suveranul său (...) și a fugit de la locul luptei, privind cu jale, îndărăt, la oastea nimicită de la locul unde și-a pierdut și sigiliul, și sfetnicii, și stema dinastiei de Anjou".

Am participat zilele trecute, la comemorarea a 477 de ani de la bătălia de la Posada, și mă mândresc cu gândul că, acolo unde două armate puternice s-au înfruntat pentru țeluri diametral opuse, la aproape cinci secole depărtare în timp se va construi o autostradă care va lega, nu doar simbolic, Ardelaul cu Țara Românească și Bucureștiul cu Budapesta și, mai ales, cu restul Europei Unite.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Petru Călian - declarație politică intitulată Batalioanele lui Cioroianu;

Îl rog pe domnul deputat Petru Călian să poftească la microfon.

Urmează domnul deputat Ștefan Baban, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

   

Domnul Petru Călian:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi are titlul: «"Batalioanele" lui Cioroianu».

Acum, când România se află într-un impas mediatic pe plan extern, într-o situație delicată și fără precedent, când imaginea noastră ca stat european se clatină, ministrul Adrian Cioroianu își permite să bată câmpii și să nu ia în serios problema românilor din Italia.

Soluția domniei sale nu este una conciliantă, ci mai degrabă una de tip nazist, încălcând grav legislația europeană. Prin exprimarea acestei idei, care să nu uităm că în urmă cu zeci de ani a dus la moartea a milioane de vieți, domnul ministru nu face altceva decât să genereze o stare de tensiune suplimentară, în contextul dezbaterii problemelor de infracționalitate românească.

Problema violențelor dintre români și italieni trebuie rezolvată prin acorduri bilaterale.

Cum să liniștim apele, când tocmai tabăra noastră le tulbură și mai tare?

Nu putem sta cu mâinile în sân și să privim indiferenți la comportamentul celui care ar trebui să reprezinte diplomația română dincolo de granițe. Să nu uităm că, pe lângă gafa cu deportarea în "batalioane disciplinare" a rromilor, în urmă cu câteva luni, tot acest ministru dorea o "normalizare a relațiilor cu Rusia", confunda Georgia cu Azerbaidjanul, avea dubii privind retragerea din Transnistria, iar într-un document oficial folosea sintagma "limba moldovenească".

Acest domn, Adrian Cioroianu, se declară a fi istoric, însă cum poate un istoric să afirme că dorește deblocarea rapidă a discuțiilor cu Republica Moldova privind semnarea Tratatului de bază, când politica externă a României a fost să respingă un asemenea tratat, încă de la declararea independenței Basarabiei?

Aflat în Italia, Adrian Cioroianu discută în public cu numitul Costel Argint, urmărit general de Interpol, după care, printr-un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe neagă faptul că s-ar fi întâlnit cu aceste rege al rromilor. Un alt moment penibil al diplomației românești, deoarece imaginile apărute în presă îl contrazic.

După numeroase sesizări din partea altor diplomați români, domnul ministru încă se consideră perfect pentru această funcție și nu are de gând să renunțe la fotoliul său.

Din respect pentru poporul român, el însuși ar trebui să conștientizeze că nu este pregătit pentru a fi în fruntea unei instituții care reprezintă un stat membru al Uniunii Europene.

Dacă cel ce orchestrează întreaga diplomație românească își permite să facă grave greșeli de comunicare diplomatică, stau și mă întreb, la Capitolul "Tehnici de negociere", cum se descurcă?

I s-au permis prea multe greșeli acestui domn ministru care nu cunoaște simțul măsurii, și cer, pe această cale, public, demisia sa!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Ștefan Baban - declarație politică intitulată Bugetul educației - între teorie și practică;

Îl invit pe domnul deputat Ștefan Baban.

Se pregătește domnul deputat Dumitru Bentu.

   

Domnul Ștefan Baban:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc că ați înțeles că trebuie să mă duc la Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

Declarația mea politică se intitulează: "Bugetul educației - între teorie și practică".

Odată cu adoptarea de către Guvernul României a proiectului de lege privind bugetul de stat pe 2008, domeniul educației se vede în fața unui moment mult așteptat: alocarea a 6% din p.i.b.

De ce atâta euforie și interes? Pentru simplul motiv că niciun alt domeniu economico-socioal nu este privit cu atâta interes de români și nu suscită atâtea dezbateri, revendicări, greve și conflicte ca cel al educației.

Alocarea a 6% din p.i.b. pentru educație are în primul rând un efect psihologic. De-a lungul celor 17 ani de tranziție postrevoluționară, eșecurile reformei din educație, nemulțumirile cadrelor didactice, degradarea statutului lor social, neajunsurile salariale, nivelul tot mai scăzut de pregătire al tinerilor, lipsa lor de aderență la zona economicului și alte asemenea deficiențe ale învățământului au fost puse întotdeauna pe seama unei insuficiente alocări de fonduri prin bugetul de stat.

Reciproc, salvarea școlii românești a ajuns sinonimă cu garantarea acesteia, chiar dacă alocarea de fonduri suplimentare pentru domeniul educațional a reprezentat de cele mai multe ori un element de propagandă electorală, de promisiuni neonorate și de prevederi nerespectate în programele de guvernare.

Acum, cele 6 procente sunt atinse, măcar teoretic, și repartizarea lor, tot teoretică, urmărește acoperirea, într-o mare parte, a unor sectoare care țin de profesionalizare și inserție pe piața muncii, precum și de educația incipientă.

La prima vedere, prioritățile bugetare din domeniul educației sunt orientate spre îmbunătățirea condițiilor de activitate, prin dotări, investiții, utilități. Puțin convingătoare rămân elementele care să sugereze ameliorarea condiției materiale și a statutului social cuvenite artizanilor educației. Datele statistice arată că salariile din învățământ au crescut substanțial în ultimii trei ani, dar știind cu toții cum se obține o medie statistică, nu putem spune că toate cadrele didactice au beneficiat, sau, mai corect spus, au simțit aceste majorări, în condițiile în care unele prevederi de ordin financiar din statutul cadrelor didactice, cum ar fi decontarea cheltuielilor efectuate de acestea cu trenul, decontarea serviciilor poștale în scop profesional etc., au diminuat drastic suplimentările salariale.

Promițător prin cifrele sale și direcțiile de acțiune, proiectul Legii bugetului de stat destinat educației poate să aducă o îmbunătățire a condițiilor și a mijloacelor de aplicare a reformei învățământului, cu ecou atât în alte domenii economico-sociale, cât și în ceea ce privește ameliorarea condițiilor actuale a acestei profesii. Și poate așa se va stoparea "alocarea" de sume din bugetul familial pentru fondul clasei sau al școlii, pentru meditații, pentru cadouri profesorilor, învățătorilor și educatorilor, pentru "mici atenții" acordate la examene.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Dumitru Bentu - declarație politică intitulată Oslo;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Dumitru Bentu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Se pregătește domnul Emil Strungă, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal.

Aveți cuvântul.

   

Domnul Dumitru Bentu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Am intitulat declarația mea politică de astăzi "Oslo".

Afirm cu toată sinceritatea că aș fi vrut să-l lăsăm pe Traian Băsescu cu ale sale și să ne ocupăm de probleme mult mai importante și mai serioase. Numai că, vorba humuleșteanului, nu ne lasă el pe noi.

Supărat că nu are destul timp de antenă pentru a ne lumina, cum numai marii învățători ai neamului o mai făceau, asupra votului uninominal și reformarea clasei politice, din care cu "onoare" face parte, a dat o fugă până la Oslo, în "Țara fiordurilor".

Acolo, în 1995, nota bene, pe când era și ministru și deputat, a urmat ca bursier niște cursuri de management în domeniul transportului maritim.

După ce manageriase atât de bine flota românească, încât aceasta se "bermudizase", pur și simplu, simțise nevoia unor studii avansate pe care, țineți-vă bine, le-a absolvit ca șef de promoție.

În Norvegia a avut și o întâlnire de tip nordic, rece și protocolară, cu Jens Stoltenberg, premierul țării gazdă.

Din păcate, nu l-a putut primi omologul său, "președintele norvegian", pe care a avut onoarea să-l cunoască doar ex-consilierul său buzoian și blond.

Probabil compensatoriu, a fost primit de regele Harald al V-lea, care și-a satisfăcut augusta curiozitate de a-l cunoaște personal pe exoticul personaj pontic.

Departe de țară, înfierbântatul nostru președinte nu s-a putut abține să nu insulte din nou pe politicienii români, care sunt "murdari", "corupți" și care trebuie îndepărtați.

Dacă acest lucru nu se va întâmplă imediat, politicienii ar urma să devină "maimuțe ale oligarhiei financiare".

Cât despre parlamentari, aceștia sunt "amărâți, naivi, neștiutori, manipulați de alții" etc.

Mulțumim pentru aprecieri, părinte neprihănit!

La întâlnirea cu studenții români ai Universității de management, a apărut și o rază de speranță pentru acest popor, peste care năpasta prezidențială se prefigura fără izbăvire.

Cităm cu reală emoție și nedisimulată nerăbdare: "Eu termin mandatul. Faceți ceva pentru primenirea clasei politice!" Fiți convins că îndemnul a ajuns cvasiinstantaneu și în țara domniei voastre, și ne angajăm să începem procesul de primenire chiar cu persoana Traian Băsescu.

Și pentru că ne-ați jignit din nou și pentru că meritați, vă răspundem cu aceeași monedă, împrumutată din tezaurul unui neîntrecut scriitor francez - vă las plăcerea de a-l identifica prin ungherele "necuprinselor" dumneavoastră lecturi literare.

Deci, amintind de maimuțe, dacă acceptăm împreună teoria lui Ch. Darwin despre originea și evoluția speciilor, atunci arborele dumneavoastră genealogic se sfârșește acolo unde pentru ceilalți a început de mult.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Emil Strungă - intervenție intitulată 9 noiembrie - Ziua internațională împotriva fascismului și antisemitismului;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Emil Strungă.

Se pregătește doamna deputat Leonida Lari Iorga, din partea Grupului parlamentar al independenților.

   

Domnul Emil Strungă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația politică pe care o prezint astăzi în fața dumneavoastră poartă titlul: "9 noiembrie - Ziua internațională împotriva fascismului și antisemitismului".

Vineri, 9 noiembrie 2007, s-au împlinit 69 de ani de la dezlănțuirea campaniei antisemite a liderilor naziști.

În ziua de 9 noiembrie 1938, la Munchen, în cadrul unei adunări ample, conducătorii Germaniei hitleriste au luat hotărârea de a da mână liberă oricăror acțiuni îndreptate împotriva evreilor în multe orașe din Germania și Austria, unde au avut loc răbufniri violente ale populației, incitată de membri ai Gestapo-ului, SS-ului, NSDAP-ului și Hitlerjungend-ului. Programul "Nopții de Cristal" este prima acțiune violentă din istoria modernă a omenirii îndreptată împotriva evreilor și având drept scop exterminarea acestora și curățirea etnică a Germaniei și Austriei.

Programul "Nopții de Cristal" este considerat astăzi începutul simbolic al Holocaustului, unul dintre cele mai cumplite genociduri săvârșite vreodată în numele unei ideologii. "Noaptea de Cristal", în care au fost asasinați peste o sută de evrei, au fost incendiate sinagogi, au fost vandalizate magazine și birouri deținute de evrei, a fost aleasă pentru a comemora anual Ziua Internațională împotriva Fascismului și Antisemitismului, și, împreună cu Ziua Internațională pentru Toleranță - 16 noiembrie -, semnifică atitudinea europeană împotriva naționalismului, rasismului, fascismului și discriminării de orice fel.

După încheierea celui de-al doilea război mondial, lumea occidentală a început să realizeze importanța promovării toleranței într-o lume caracterizată prin diversitate culturală.

Astăzi beneficiem de avantajele conviețuirii într-o societate democratică și datorită sacrificiului milioanelor de evrei care au căzut victime ale antisemitismului. România, ca țară care a cunoscut regimul comunist, și ca stat membru al Uniunii Europene, are datoria de a combate orice atitudine extremistă, opinii stereotipe sau prejudecăți cum ar fi: antisemitismul, rasismul, xenofobia.

Viziunea noastră asupra acestui gen de manifestări este interzicerea acestora și încurajarea coexistenței pașnice, a respectului reciproc, a interculturalității într-o Europă a toleranței, a solidarității și speranței.

Din păcate, se pare că istoria se repetă. În urma incidentului provocat de un român în Italia, s-a declanșat o campanie masivă împotriva populației de origine română. La o scară mai mică, manifestările se aseamănă cu cele din "Noaptea de Cristal". Cine nu respectă istoria este silit să o repete.

Românii din Italia sunt supuși unui tratament umilitor și sunt obligați să suporte amenințări și persecuții numai pentru vina că sunt imigranți. Este surprinzătoare atitudinea populației italiene, care are încă în memorie dictatura lui Mussolini și emigrarea masivă în America.

Comemorarea în fiecare an, la data de 9 noiembrie, a Zilei internaționale împotriva fascismului și antisemitismului este o datorie morală ce revine fiecăruia dintre noi.

În vremuri tulburi și controversate ca acestea pe care le trăim, cu violențe de masă, atacuri teroriste sau accente de xenofobie, se cuvine să privim în urmă, la anul 1938, când acțiunile antisemite naziste au culminat cu genocidul din "Noaptea de Cristal".

Avem speranța unei reveniri la normalitate, astfel încât istoria să nu se mai repete.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Leonida Lari Iorga - scrisoare deschisă adresată Patriarhului Moscovei și al întregii Rusii, Alexei al II-lea;

Invit la microfon pe doamna deputat Leonida Lari Iorga.

Se pregătește domnul deputat Garda Dezideriu, din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R.

Aveți cuvântul.

   

Doamna Leonida Lari Iorga:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Tema alocuțiunii mele privește situația acelor episcopii din Basarabia și Bucovina care ne-au fost răpite după 1940 și la care are pretenție Patriarhul Moscovei și al Întregii Rusii, Alexei al II-lea.

Așadar: "Scrisoare deschisă adresată Patriarhului Moscovei și al Întregii Rusii, Alexei al II-lea".

Motto: "Scoateți-vă mortul din casă".

În orice situație sau eveniment care are loc pe Terra, mă interesează, firește, Țara mea, România, în care m-am născut, unde am sorbit din izvoare și am mîncat întîia fărîmă de pîine. Totodată, însă, iubesc toate țările și toate neamurile. De ce?, s-ar întreba unii indivizi care nu recunosc nici țările și nici neamurile. Ce le-aș propune eu, un trist poet și un trecător deputat: să recitească Biblia, deoarece Dumnezeu prin neamuri lucrează.

Știind postulatul biblic în ceea ce privește smerenia față de marii duhovnici care nu depind de nație, ci de Bunul Dumnezeu, cu toată buna-cuviință a unei rasofore, cu îngăduire de la spiritul divin, îmi permit să spun următoarele: "Preafericite părinte Alexei al II-lea, Patriarh al Moscovei și al Întregii Rusii, ascult-o cu o mare și o veche plîngere și pe creștina ortodoxă Leonida Lari Ioraga, fost deputat în Parlamentul URSS". Sînt sigură că nu m-ați uitat, odată ce, după audiența avută la Mihail Gorbaciov, mi-ați zis, "Fiica mea, Gorbaciov iubește toate neamurile", într-o dulce și frumoasă limbă română.

Vă rog, părinte, nu dați nicidecum la o parte plîngerea mea, căci în cuprinsul epistolei mele e drama, mai bine zis genocidul săvârșit de regimul comunist sovietic asupra cetățenilor români din Basarabia și Bucovina, trimiși în Gulag după al doilea război mondial.

Și, încă ceva esențial, părinte, în tragedia dată nu este vorba de anumite națiuni, fiindcă în Gulag au ajuns oameni din cam toate națiunile, mai cu seamă oameni de valoare din intelectualitatea rusă, printre care și marele scriitor rus Al. Soljenițîn.

În tragedia aceasta, în vreo trei valuri de deportări - în 1945, în 1947 și în 1949 - au fost uciși oameni de spirit pentru credința lor în Dumnezeu, nu de aceea că erau chiaburi, că aveau averi.

Părinte Alexei, în revelațiile divine pe care le aveți, bănuiesc, cu învestitura Domnului, nu v-ați întrebat vreodată că voi, rușii, țineți un mort în casă? Mortul din Mausoleul Kremlinului, Vladimir Ilici Lenin?

Pe timpul bolșevismului sovietic triumfător, iată că s-a găsit un călugăr, fiul cunoscutului scriitor rus Leonid Andreev, care a scris "Pădurea rusă". Fiul scriitorului mai sus pomenit, pe nume Daniil Andeev, a fost primul om luminat care a spus clar și răspicat în cartea sa "Trandafirul lumii" ("Roza Mira"): că bietul trup al lui Vladimir Lenin trebuie să fie dat pămîntului din care a provenit.

Nu înțeleg și nu voi înțelege vreodată, ca Domnia Voastră, părintele Alexei al II-lea al Moscovei și al Întregii Rusii, să nu recunoașteți pe acest om, Daniil Andreev, care în scurta sa existență pe pământ, între îngeri și demoni, a avut o forță imensă de clarvizionar! Din cauza mesajului său, vădit anticomunist, adică antidiavolesc, acest om, Daniil Andreev, a fost aruncat timp de 10 ani în pușcăriile comuniste. Și, când ne gândim că a voit să-și ajute neamul său! Cum anume? El, Daniil Andreev, ca și precedesorii săi mari, cu puteri premonitorii - Vladimir Soloviov, Sfîntul Serafim de Sarov, Nicolae Berdeaev ș.a. -, este acel prim sol al luminii care a cutezat să vorbească despre mumia din Mausoleul Kremlinului. Iar neamul rus, să nu trecem cu vederea, este un neam însemnat de Dumnezeu, prin marii săi purtători ai cuvântului: Al. Pușkin, M. Lermontov, Al. Blok, S. Esenin, Ana Ahmatova, Marina Țvetaeva, din care am tradus cu drag volume întregi.

Recunosc, iubesc marea cultură rusă, dar detest profund imperialismul rusesc! Frumos neam aveți, părinte Preafericite Alexei al II-lea. Dar este cazul să spunem adevărul curat: poporul rus este un popor chinuit, adus la grele încercări metafizice de mortul din Kremlin, și nu merită această soartă ingrată. Păi, cum vine asta, părinte Alexei? Vă închinați la o mumie păgînă, astfel coborând dreapta credință, religia ortodoxă la nivelul de până la venirea întîia a Mîntuitorului nostru, Iisus Christos?

Nu am absolut nimic cu religia egiptenilor, dar nu cred că e bine să-l jignim pe Mîntuitorul întregii omeniri, pe Fiul Domnului, venit pe Terra prin pură concepțiune.

Scoateți-vă mortul din casă, părinte Alexei! Dreapta credință, ortodoxia, nu se închină la mumii, iar voi încă nu ați scăpat de bietul mort, Vladimir Ilici Lenin, inițial Vladimir Ulianov, calmîc de proveniență.

Preafericite Părinte Alexei al II-lea al Moscovei și al Întregii Rusii, mă uit la chipul senin al Domniei Voastre și îmi amintesc o situație, aș zice, un deosebit eveniment istoric, între 21 - 25 decembrie 1989, exact pe atunci când statul român, în degringoladă, cerea ajutor armat din partea Imperiului Sovietic în agonie. Cum s-ar zice, două belele pe o țară fără stăpîn.

Atunci, când Mihail Gorbaciov a anunțat că România cere ajutor armat de la URSS, am înlemnit în sala de ședință, am pierdut pentru o clipă darul vorbirii. Îmi ziceam în sine: Gheorghiu-Dej, de bine de rău, încîntîndu-l pe Nichita Hrușciov cu frumusețile și băuturile Patriei române, a scos trupele sovietice din România, iar acum, cu trădarea tovarășului Iliescu, ne vin iarăși trupe rusești pe teritoriile noastre ciopîrțite, făcute bucăți-bucăți?

Vrem noi sau nu vrem, însă trebuie ca în clipele de răstriște ale omenirii să spunem adevărul nostru de creștini nu numai ai unei țări, ci ai Universului. Adevărul, conform adevăratei istorii a României, sună așa: cine a declarat ultimatum României în 1940, hrăpnășindu-i teritoriile strămoșești, Basarabia cu tot Sudul ei și Nordul Bucovinei? Cine a intrat cu pușca și cu sabia în episcopiile și eparhiile României? Cine a trimis peste un milion și jumătate de cetățeni români în temnițele siberiene, pe bărbații trecuți de 16 ani, împușcîndu-i în goana trenului?

Tot drumul din România pînă în Siberia e semănat cu oasele românilor scoși din case în miez de noapte pentru a depopula provinciile istorice românești, pentru a pregăti locul colonizatorilor. Cine a vărsat sîngele poporului meu cu o încrîncenare diabolică? Nimeni altcineva decît reprezentanții Imperiului Sovietic.

Domnia Voastră, părinte Alexei al II-lea al Moscovei și al Întregii Rusii, cunoașteți foarte bine istoria tuturor țărilor creștine, ba și geografia lor, dar, îndeosebi, cunoașteți istoria și geografia României, pentru că ați studiat teologia la București, și cunoașteți, părinte, la perfecție, limba română.

Am aflat acest lucru chiar din gura dumneavoastră. Așa mi-ați spus, după audiența mea, la Mihail Gorbaciov. Sper să vă amintiți, deși e o amintire destul de dureroasă, cu ce ocazie am cerut pe atunci audiență la președintele URSS. Era în ziua când a avut loc înmormîntarea unui șef al CC al PCUS, Mazurov. Și totuși, Gorbaciov m-a primit ca să stăm de vorbă, deși întrevederea n-a durat decît un sfert de oră, căci președintele se grăbea la înmormîntare. Dar mi-a fost absolut de ajuns ca să-i spun cîteva fraze clare și ferme: "Vă sfătuiesc, tovarășe Gorbaciov, să cugetați adînc. Nu trimiteți trupe sovietice în România, dat fiind faptul că Mișcarea de Eliberare și Reîntregire Națională din Basarabia este foarte puternică și s-ar putea întîmpla o baie de sînge la Prut". Iar românii de-o parte și de alta a Prutului sînt aceiași români, fac parte din același neam.

Era o problemă de viață și de moarte pentru neamul românesc în acea perioadă. Dar, uite coincidență, bine organizată de serviciile secrete rusești. În timp ce în Parlamentul URSS, în decembrie 1989 se dezbătea Pactul Molotov-Ribbentrop sub președinția fostului secretar al C.C. al PCUS, Al. Iacovlev, în România avea loc așa-zisa Revoluție, mai bine zis lovitură de stat ...

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mai scurt, vă rog.

 
   

Doamna Leonida Lari Iorga:

Domnule președinte,

Mie, domnul Mircia Giurgiu mi-a oferit minutele sale.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

V-aș ruga să vă apropiați de sfârșit, doamna deputat.

 
   

Doamna Leonida Lari Iorga:

Mai am o pagină și jumătate. Vă rog frumos, îngăduiți-mi să închei. Este un text foarte serios, care privește soarta episcopiilor din Basarabia și Bucovina.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Sunt de acord, dar mai există foarte mulți alți colegi care sunt înscriși pe listele mele. Îmi cer scuze.

 
   

Doamna Leonida Lari Iorga:

Mai dați-mi voie la două minute, măcar.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mai aveți un minut. Vă rog foarte mult încercați să vă concentrați.

 
   

Doamna Leonida Lari Iorga:

Eu sînt foarte concentrată, dar totuși este o problemă serioasă.

Domnule Mircea Costache, poate îmi dai minutele dumitale, te rog frumos.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Doamna deputat, haideți, aveți două minute încă, și vă rog frumos să încheiați.

 
   

Doamna Leonida Lari Iorga:

Vă mulțumesc. Patria nu vă va uita!

Deci, unde am rămas, la lovitura de stat, pusă la cale de tov. Iliescu, tov. Silviu Brucan și acoliții lor, împreună cu KGB-ul sovietic.

Cît îl privește pe Al. Iacovlev, apoi el și-a spălat cu ceva greșelile, căci a scris negru pe alb în masivul volum Cartea neagră a comunismului: "Fascismul a distrus peste 22 milioane de oameni, dar comunismul peste 99 milioane de oameni".

Naziștii au fost condamnați la Nurnberg, dar comuniștii - încă nu. Legea lustrației ar soluționa măcar cît de cît compoziția și a Parlamentului României, dar foștii torționari aflați în forul suprem al Țării o amînă și o amînă mereu.

Acum, părinte Alexei al II-lea, Vă arătați supărat, ba aș zice chiar mânios pe faptul că Patriarhul României, Prea Fericitul Părinte Daniel a dat curs cererilor enoriașilor creștini din Basarabia și Bucovina pentru reactivarea fostelor episcopii și eparhii românești din județele istorice ale României. Știm foarte bine despre care episcopii și eparhii este vorba: Episcopia de Bălți, fostă a Hotinului, Episcopia Cetatea Albă - Ismail, Episcopia Dubăsarilor și a Transnistriei, în total vreo șapte la număr.

Dar să ne întoarcem la așa-zisa Revoluție. Situația era foarte gravă. În România cîștigaseră între timp kaghebiștii ruși, plus securiștii autohtoni, vânduți sistemului sovietic. V-a fulgerat, părinte, măcar o dată prin gând, care-i treaba cu teroriștii? Știe toată lumea că peste 2.000 de mașini Volga și Lada, deschise fiind granițele României, au invadat țara în decembrie 1989. Și iată, așa, s-a întâmplat masacrul: cu tehnică performantă, simulatoare, regie, mizanscene, cu tanchete și cu împușcături, așa-zișii teroriști care nu se adresau celor din Consiliul Provizoriu, ci mulțimii folosite ca masă de manevră. Vai, ce asemănare izbitoare, părinte, cu Guvernul Provizoriu din 1917, când a fost ucis împăratul Rusiei, Nicolae al II-lea Romanov, cu toată familia sa, tot din "mila tovărășească" a lui Vladimir Ilici Lenin.

Dar au trecut și astea. Mulți au murit fără vină, vinovații încă mai sînt pe globul pământesc, se mai plimbă prin parcuri și, în necredința lor, nu-și dau seama că este viață și dincolo? Gîndirea lor fiind limitată, primitivă, aș spune, se rezumă la tîrguieli ieftine cu divinitatea, ceva de genul ăsta: "Hai, că am ucis copii, hai, că am ucis bătrâni și la București, și la Tiraspol, hai, că am făcut un iad din țara asta frumoasă și generoasă, aflată între munți și mare, pre nume România. Dar Dumnezeu e bun și iertător, mă va ierta și pe mine, cu grelele mele păcate". Însă acești ucigași nu știu una, că până în a șaptea spiță se plătește păcatul prin copii, nepoți și strănepoți. Dumnezeu nu doarme cu capul pe o mănăstire. E scris în Biblie: iartă de 777 de ori câte 7 și vei fi iertat. Da, așa e scris. Dar îi privește pe cei cu frica de Dumnezeu. Iar oamenii conduși de Satana în această lume perenă nu convin acestei prescripții biblice, pentru că se fac a uita poruncile principale ale Domnului: nu ucide, nu fura, nu preacurvi, nu minți.

Firește, providența divină, care a dat suflet fiecărui om, nu poate piere nici chiar în cei mai mari ucigași. Dacă în aceștia nu este ardere întru dreapta credință, cel puțin este o palidă pîlpîire până în clipa trecerii lor în altă lume. Să ne amintim de hoțul răstignit pe cruce alături de Iisus Christos, hoțul care, crezând în fiul Domnului, pe loc a și fost mântuit. Nu există om care să nu-și dea sama de păcatele sale. Să nu ne imaginăm, părinte Alexei al II-lea al Moscovei și al întregii Rusii, că sacrificiul Domniei Voastre de păstor al neamului rus și al întregii creștinătăți nu e văzut în ceruri. Ba este foarte bine văzut. E destul să aprindem o lumânare pentru un suflet la un parastas și lumina aceea minunată ajunge imediat la destinatar. Tocmai de aceea cutez, cu toată grația divină ce mi s-a dat la naștere pe Terra, să vă rog, părinte, cu smerenie: lăsați episcopiile, eparhiile Basarabiei și ale Bucovinei care se vor acasă, să revină acasă, sub oblăduirea Patriarhiei Române. E un drept al nostru, al românilor asupra acestor instituții bisericești sacramentale, fondate în 1918, după Marea Unire. De ce voiți să se calce în picioare dreptul românilor, părinte? E o eroare să glumim cu viața. Episcopiile și eparhiile din Basarabia și Bucovina sînt ale românilor, părinte, zidite pe teritoriile strămoșești, pe osemintele de două milenii ale românilor drept-credincioși.

Chemarea Patriarhului României la raport la Moscova, pe 19 noiembrie curent, se aseamănă prin neîngăduință și nedreptate cu o somație a fostului "CECA". Nu e bine și deloc plăcut divinității să fie băgate chestiuni politice în treburile duhovnicești. Ce însemnează politica? Un model de a conviețui în societate. Ce însemnează dreapta credință? O neasemuită comunicare incontinuă cu Tatăl sufletelor noastre, Marele Dumnezeu. Eu, părinte Alexei, de fapt, mai tare mă tem de Dumnezeu și de îngerii săi decît de toți așa-zișii "puternici" ai acestei lumi. Pentru că aici, pe pământ, sîntem în trecere ca printr-o gară, pe cînd acolo, în măreția eternității divine, vom fi totdeauna.

În încheiere, vă reamintesc, Preafericite părinte Alexei al II-lea, Patriarh al Moscovei și al întregii Rusii, că m-ați numit fiica Domniei Voastre într-o dulce, frumoasă limbă română. Am rămas și în continuare fiică spirituală a Domniei Voastre și, dacă am rămas, repet pentru ultima oară: scoateți-vă mortul din casă, întru binele neamului rus!

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

 
  Becsek-Garda Dezsö-Kalman - comentariu legat de abuzurile autorităților în ceea ce privește punerea în posesie;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Garda Dezideriu și rog să se pregătească domnul deputat Adrian Moisoiu, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Aveți microfonul, domnule coleg.

   

Domnul Becsek-Garda Dezsö-Kálmán:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În viața noastră cotidiană și politică din ultima vreme nu se vorbește despre generația de sacrificiu. Mă refer în special la oamenii vârstnici, care au îndurat greutățile celui de al doilea război mondial, ororile stalinismului din anii '50 și dictatura lui Nicolae Ceaușescu din perioada anilor 1965-1989. Mulți dintre ei au sperat într-o viață mai bună după schimbările din decembrie al anului 1989.

Noi, aleșii poporului, am încercat să facem mai ușoară viața acestor oameni sacrificați de regimurile totalitare, prin mărirea pensiilor, prin legile de retrocedare a imobilelor abuziv confiscate de către regimul comunist. Atitudinea noastră însă nu este suficientă pentru îmbunătățirea vieții acestei generații.

Din păcate, acești pensionari sunt tratați ca niște iobagi sau robi de către funcționarii publici din primării și membrii comisiilor locale ale fondului funciar. Cazul cel mai concret este batjocorirea domnului Bânțu Gheorghe de către unii reprezentanți marcanți al Primăriei din Gheorgheni.

Deși veteranul de război din Gheorgheni de multe ori a depus plângere atât la comisia locală de fond funciar, cât și la Poliția din Gheorgheni și Miercurea-Ciuc, organele de drept ale statului nu au luat măsuri pentru soluționarea nedreptăților. Mai mult chiar, reprezentanții poliției, de mai multe ori, au transmis comisiei noastre că nu au cunoștință despre abuzurile funcționarilor din primărie și de la fostul Ocol Silvic Gheorgheni. Era nevoie ca Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții să solicite un control din partea Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților pentru punerea domnului Bânțu în posesie, conform unei hotărâri judecătorești. Însă nimeni nu a tras la răspundere pe acei cetățeni care trebuiau să fie împroprietăriți, conform legii, cu pășuni sau fânețe, dar care au intrat în posesia pădurii care trebuia să fie retrocedată medicului din Gheorgheni. Pentru a nu fi subiectiv, aș cita câteva pasaje din raportul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților privind acest caz: "Nu se contestă dreptul la reconstituire și nici întinderea acestuia. La Legea nr. 1/2000 au fost validate 40 de hectare de teren forestier, dar nici până acum nus-a efectuat punerea în posesie". Adică au trecut 7 ani de atunci.

Petentul, prezent la primărie în ziua controlului, afirmă că: "În 2004, o comisie formată din patru persoane a fost să identifice cele 40 de hectare de pădure validate la Legea nr. 1/2000. I-a fost indicată o zonă cu pădure tăiată. Petentul a indicat vechiul amplasament, dar și pe acesta erau bușteni tăiați. Cererea depusă la Legea nr. 247 din 2005 nu a fost soluționată până în prezent, în sensul admiterii sau respingerii cererii".

Textul controlului precizează în continuare faptul că 8 persoane au fost împroprietărite în mod ilegal din pădurea domnului Bânțu: "De asemenea, pentru majoritatea celor arătați anterior, s-a constatat că aceștia nu au depus la dosarele lor de reconstituire acte care să dovedească existența în proprietate, anterior deposedării, a unor suprafețe de pădure, acestea dovedind că au avut în proprietate fânețe despre care, din partea ocolului silvic, s-a susținut că s-au împădurit între timp.

Pentru cererile de mai sus, s-a constatat că la comisia județeană nu au fost înaintate actele care stau la baza modificării hotărârii inițiale a comisiei județene. Au fost înaintate doar pozițiile din anexa nr. 53 care urmau să se modifice.

De asemenea, pentru cea mai mare parte dintre ele, procesele-verbale de punere în posesie pe suprafețe mai mari sunt anterioare modificării hotărârii comisiei județene, în sensul că s-au făcut puneri în posesie anterior validării de către comisia județeană, eludându-se astfel prevederile legale privind reconstituirea dreptului de proprietate, în sensul respectării ordinii firești și legale a măsurilor privind reconstituirea dreptului de proprietate. În primul rând, trebuie să existe o hotărâre de validare din partea comisiei județene, după care se procedează la punerea efectivă în posesie și emiterea titlului de proprietate.

Toată aceste modificări, cu mici excepții, au fost de fapt modificări ale Hotărârii nr. 7/2000 a Comisiei Județene de fond funciar Harghita, dar care modificări sunt ulterioare punerii în posesie. Nu există hotărâri de comisie locală prin care să se fi cerut validări suplimentare pentru Anexa nr.53. Cu toate acestea, modificări ale Anexei nr.53 s-au făcut.

Stimați colegi parlamentari,

Legile votate în Parlamentul României nu sunt obligatorii pentru comisiile locale sau cele județene? Organele abilitate ale statului, oare, nu sunt obligate să se autosesizeze pentru aceste infracțiuni?

Din păcate, ne-am obișnuit cu batjocorirea Parlamentului de către toate puterile statului. Din acest motiv, în România nu sunt respectate legile, iar infractorii din cadrul comisiilor locale și județene sunt protejați de către organele abilitate ale statului.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Adrian Moisoiu - declarație politică intitulată Străzi și monumente nedorite;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Adrian Moisoiu. Se pregătește domnul deputat Constantin Amarie, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

   

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule președinte,

Declarația mea politică de astăzi este intitulată "Străzi și monumente nedorite". Și, pentru a mă încadra în cele 3 minute alocate, am să prezint un rezumat, cu rugămintea ca în stenogramă să fie consemnată declarația în totalitate.

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, doresc să supun atenției dumneavoastră o problemă deosebit de importantă, pe care Comisia de istorie a Academiei Române are datoria să o clarifice în cel mai scurt timp.

Dincolo de imaginea romantică, cultivată cu grijă în mințile ungurilor de rând, se pune întrebarea: cine a fost de fapt Kossuth? Răspunsul este: a fost un mare publicist, orator și patriot exclusiv ungur, care a promovat idealurile generoase ale mișcării revoluționare de la 1848, numai pentru națiunea sa.

Maghiarii, și nu numai ei, îl consideră pe Kossuth Lajos drept arhitectul Ungariei moderne.

Acesta, însă, prin modul greșit în care a abordat problema națională din Transilvania, a dat dovadă pe parcursul revoluției burghezo-democratice din 1848-1849, de vădite sentimente antiromânești.

Nerecunoașterea națiunii române ca independentă și egală în drepturi cu celelalte națiuni istorice ale provinciei au situat cele două etnii de bază trăitoare în Transilvania - românii și maghiarii - pe platforme diametral opuse, ceea ce a declanșat un adevărat genocid etnic împotriva românilor, soldat cu uciderea a peste 40.000 de români, cu distrugerea din temelii, arse sau ruinate a peste 230 de sate și 300 de biserici, mănăstiri și schituri.

Dovada majoră a implicării lui Kossuth care, în momentul respectiv, exercita funcția de președinte al proaspătului înființat "Comitet pentru apărarea țării", o constituie proclamația din 10 octombrie 1848, intitulată "Către poporul valah", în care, după ce îi invită pe români să revină în termen de 8 zile la ordine și supunere legală, le atrage atenția în termeni foarte drastici că s-a dat ordin maghiarilor și secuilor să se ridice ca o furtună și să măture gunoiul ingrat care se răscoală și să șteargă de pe fața pământului pe cei care nu vor da ascultare mesajului.

"...Altminteri, precum e adevărat că e un Dumnezeu în ceruri și acesta apără dreptatea, tot așa se va coborî asprimea pedepsei pe capetele vinovaților și viteaza noastră ostășime, care a împrăștiat de curând o hoardă de trădători și tâlhari, va porni împotriva voastră și atunci vai de oricare turbulent, și de trei ori vai de toți instigatorii. Atunci, ar fi mai bine de cumva să nu vă fi născut, deoarece nimeni dintre cei care s-au sculat contra patriei, nu va fi cruțat. Dar și până atunci s-a dat ordin maghiarilor și secuilor să se ridice ca o furtună și să măture gunoiul ingrat care se răscoală împotriva libertății patriei sale și nu se îngrozește a deveni ucigașul mamei și fraților săi; să se scoale poporul unguresc și secuiesc și să șteargă de pe fața pământului pe fiecare vânzător de patrie care nu voiește a primi cuvântul cel bun.Cel căruia îi este dragă viața și ține la averea sa, să ia aminte acest ultim cuvânt care purcede din inimă binevoitoare de bine, altfel va fi pedepsit groaznic."

Afirmațiile unor istorici maghiari, conform cărora nu ar fi fost omorâți decât insurgenții, adică cei care purtau arme, sau că, în momentul înfăptuirii crimelor împotriva populației civile românești, Kossuth Lajos nu se afla pe frontul din Ungaria sau Transilvania și, prin urmare, habar nu avea de ce se întâmplă prin părțile respective, sunt infirmate de realitățile istorice care atestă că trupele maghiare au acționat cu buna știință a lui Kossuth pentru a-i șterge pe români de pe suprafața Transilvaniei.

Șovinismul de care a fost orbit Kossuth Lajos a împiedicat orice încercare de împăcare româno-maghiară și de unire a forțelor revoluționare împotriva opresorului comun, respectiv Imperiul habsburgic. Semnificativ în acest sens îl constituie modul formal în care s-au desfășurat tratativele cu Avram Iancu.

Sunt numeroase dovezi care atestă că trupele maghiare au acționat cu buna-știință a lui Kossuth pentru a-i șterge pe români de pe suprafața Transilvaniei. Una dintre acestea este și circulara semnată la 12 iunie 1849, la Abrud, deci cu numai aproape două luni de zile înaintea dezastrului final, de către colonelul baron Kemeny, adresat "Iancului și gloatei sale valahe", în care, cu aroganță nobiliară acesta clama: "Valahilor! Zilele voastre sunt numărate! În fruntea formidabilei mele oștiri, fortificată în sute de lupte, vom stârpi, până la ultimul vlăstar, pe toți rebelii aflători sub arme".

Kossuth nu a recunoscut nici un drept nației române și, de altfel, nici sârbilor, slovacilor și sașilor, în afara "dreptului" de a se dizolva în națiunea ungară, de a-și pierde identitatea națională: "Eu niciodată, dar niciodată, sub sfânta coroană maghiară, altă națiune, sau altă națiune decât cea maghiară, nu voi recunoaște. Știu că sunt oameni și rase de oameni, care vorbesc altă limbă, dar mai mult de o națiune, aici nu este". El nu putea să accepte ca sub Sfânta Coroană să existe o altă națiune decât națiunea ungară. Cert este că, deși slovac (în limba slovacă numele lui înseamnă țap), el s-a considerat după cum a declarat: "M-am născut ca ungur și am fost educat ca ungur."

Elocvente credem că sunt și cuvintele istoricului evreu de cultură maghiară, Paul Lendvai, trăitor în Austria, inserate, pentru semnificația lor aparte, în cartea "Ungurii", apărută în anul 2001: "... acest revoluționar vrăjitor, mult prea plin de el, a fost naționalistul cel mai dement care a existat vreodată. El a pus popoarele nemaghiare să aleagă: ori supunere totală fără existență politică ori exterminarea!"

Bilanțul catastrofal al revoluției de la 1848 din Transilvania reprezintă cea mai fidelă imagine a terorii dezlănțuite de unguri împotriva elementului românesc care lupta pentru dreptul sacru al libertății naționale.

Referitor la faptul că unii îl consideră pe Lajos Kossuth drept o personalitate mondială care a fost recunoscută de Congresul American și primită cu mult entuziasm în America, se poate aprecia faptul că America, deși o mare democrație, are și ea paradoxurile ei. Dar "tribunalele de sânge", în funcțiune, au funcționat în Transilvania, și nu în Statele Unite ...!

În fața refuzului revoluționarilor unguri conduși nemijlocit de Kossuth Lajos, de a recunoaște drepturi egale și pentru națiunea română, Nicolae Bălcescu sublinia cu amărăciune: "Supremația cu democrația nu se pot asocia. Dacă Ungaria vrea să-și mențină supremația, trebuie să rămână aristocratică și oprimatoare, adică în alianță cu împăratul; dacă vrea însă să fie democratică, trebuie să întindă mâna celor nouă milioane de români, care toți sunt democrați."

Iar la rândul său, dorind să se explice, eroul de legendă care este Avram Iancu declara: "Noi suntem oamenii libertății. Pentru asta ne-am revoltat, pentru asta ne-am vărsat și suntem hotărâți a ne vărsa sângele până la ultimul român. "Și referindu-se la aceeași problemă, Avram Iancu scria la 15 iunie 1849 comandantului de brigadă ungur Iosif Simonffi: "Să credeți, însă, domnilor, că răscularea noastră nu s-a întâmplat prin amăgirea Austriei (după cum dumneavoastră sunteți informați), ci pre noi ne-au răsculat nerecunoașterea naționalității politice, tiraniile și barbariile feudaliștilor și aristocraților transilvani maghiari, pe care poporul în astă epocă nu le-a mai putut suferi și de care inteligența s-a scârbit cu totul; am fost siliți a rădica arme, a le purta în contra aceluia care mai de aproape ne tirănește și se vede a ne apăsa existența politică, despre ce vă va certifica istoria imputând crima cui va fi drept." Fapt pentru care, Iosif Simonffi recunoaște pe bună dreptate: "Românii și maghiarii au neapărată trebuință de cea mai strânsă frăție. Numai astfel își vor asigura existența. Prin urmare, cine seamănă discordie, ură și produce vărsare de sânge între aceste două națiuni surori este trădătorul propriei națiuni."

Am ținut să readuc acestea spre știință celor care, din ignoranță, din oportunism, din lașitate sau din calcule politice meschine, se prefac azi că nu recunosc despre ce este vorba, atunci când se pomenește de Kossuth Lajos și faptele sale, care, cu câteva zile înainte ca revoluția să fie înfrântă, a fost nevoit să fugă la Vidin deghizat în valet al unui conte polonez, cu barba și mustățile rase, sub numele de Tamás Udvardi.

Sunt adevăruri care trebuie să le audă bine acele persoane care manipulează pe maghiarii trăitori în această țară, adepți ai perioadei horthysto-hungariste și care doresc să atragă în captivitatea istorică pe cetățenii români de etnie maghiară, oameni cu un deosebit bun-simț care doresc să conviețuiască în armonie cu noi, românii.

Sunt precizări care se impun în contextul în care unii maghiari din Târgu-Mureș, sub diferite pretexte, pun tot mai presant problema schimbării denumirii străzii Călărașilor, cu rezonanță afectivă și istorică pentru românii mureșeni, în Kossuth Lajos. Oare în recuzita udemeriștilor nu mai există alte personalități, din domeniile științific și cultural, bunăoară, care să nu irite populația românească și care formează, astăzi, peste jumătate din patrimoniul demografic al municipiului Târgu-Mureș?

Toate câte au fost spuse, fiindcă este de la sine înțeles că o declarație politică este limitată de timp, nu epuizează miile de motive și surse, care atestă același lucru: Kossuth Lajos este un personaj controversat, care s-a aflat ...

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Vă rog, domnule deputat. Vă rog să vă apropiați de sfârșit.

 
   

Domnul Adrian Moisoiu:

...la originea tuturor acțiunilor sângeroase îndreptate împotriva populației românești din Transilvania anilor 1848-1849, motiv pentru care este total neindicat ca populației române să i se aducă permanent aminte de o perioadă istorică neagră, în care a suferit nemeritat. Iar România este, probabil, singurul stat care, prin Guvernul său, a dispus ridicarea pe soclu, pentru a fi venerați, a criminalilor cu sabia în mână de pe care curge sânge românesc nevinovat. Acestora nu avem pentru ce să le ridicăm monumente, să le dăm denumiri de străzi ... Numai astfel, în timp, putem spera că se vor putea șterge cicatricele rănilor de atunci...

Înainte de a încheia, doresc să reamintesc vorbele transmise de Nicolae Bălcescu lui Kossuth Lajos: "Libertatea voastră este spânzurătoare, drepturile voastre de egalitate înseamnă că popoarele care împart teritoriile cu ungurii, vor trebui să fie absorbite de elementul maghiar".

De aceea, apreciez că Academia Română are datoria să își spună punctul de vedere. Invit pe doamna academician prof. dr. Cornelia Bodea, recunoscut drept cel mai mare specialist român în istoria anilor 1848, pe marii noștri istorici, să-și exprime în mod clar punctul de vedere!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnilor colegi,

Vă reamintesc că timpul alocat unei intervenții pentru susținerea declarației politice este de 3 minute. V-aș ruga să aveți grijă să nu-l depășiți, pentru că mai există și alți colegi care doresc să intervină.

 
  Constantin Amarie - declarație politică intitulată Demisia? yes. Of course!;

Îl rog să poftească la microfon pe domnul deputat Constantin Amarie și se pregătește domnul deputat Ștefan Buciuta, din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale.

   

Domnul Constantin Amarie:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se intitulează "Demisia? Yes. Of course!"

Știam că politica externă reprezintă, într-un fel, prelungirea politicii interne a unui stat și, mai mult decât atât, o exprimare sintetică a forței statului, a potențelor sale în relaționarea cu alte state, afirmând valențele națiunii pe care o circumscrie în granițele sale sau în afara lor.

Ne așteptăm atunci, ca politica externă, aflată temporar în gestiunea unei exprimări politice, să fie deasupra tuturor disensiunilor interne și să reprezinte interesul colectiv, dar și al indivizilor, oriunde s-ar afla ei.

Recentele evenimente din Italia, departe de a fi clarificate, sunt o acumulare în timp a problemelor nerezolvate pe plan intern și ignorate cu totul, când indivizii care le-au creat au găsit o cale să le exporte.

Dacă în ce privește "trebile dinlăuntru" am mai putea trece cu vederea lipsa de profesionalism a unora dintre miniștri, în plan extern așa ceva este inacceptabil și pretindem ca cei care ne reprezintă, începând cu ministrul de externe, să exprime cel puțin cu un pas înainte proiecția de viitor, ca stat european.

Din nefericire, într-un timp foarte scurt, actualul titular de la Externe și-a adjudecat poziția de cel mai slab ministru de după '90.

Creditat cu multe speranțe și impus împotriva voinței Președintelui, ministrul Cioroianu a reușit performanța de a acumula atâtea gafe diplomatice câte ar fi suficiente pentru câteva mandate întregi de aici înainte. Cu un discurs neprofesional, departe de acuratețea, concizia și acribia limbajului diplomatic, ministrul Cioroianu crede de multe ori că e cazul să se exprime pe sine, și nu direcția de politică externă a statului.

Deși ar fi fost de așteptat ca, prin formație, să aibă proprietatea termenilor, cel puțin din perspectivă istorică, o serie de exprimări nefericite le-au scos din cadrul strict al limbajului diplomatic, întărindu-ne convingerea că este adeptul formei calificării la locul de muncă. Numai că statul român și, prin el, plătitorii de impozite nu-și permit să aștepte calificarea în diplomație a ministrului Cioroianu.

În urma acceptării tacite a sintagmei "limba moldovenească" sau a exprimării în favoarea unor soluții naziste pentru cei care greșesc, singura ieșire onorabilă din scenă ar fi fost demisia de onoare.

Dacă pe plan intern, proasta guvernare va fi depășită de capacitatea de autoregenerare a sistemului economico-social, în plan extern, gafele ministrului pot genera grave probleme de imagine a țării, afectând locul și rolul țării noastre în relațiile internaționale. Să nu uităm că, uneori, pretextul declanșării unui război a fost o gafă diplomatică. Oare profesorul de istorie Cioroianu să confirme una din definițiile istoriei care spune că "Istoria este cea care ne învață că nimeni nu învață nimic din Istorie?"

Departe de a se gândi la demisie, credincios politicii mentorului său, primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu, adept al rezistenței în funcție orice s-ar întâmpla, ministrul Cioroianu crede că, dacă și-a cerut scuze, este suficient să meargă mai departe cu improvizațiile.

Dacă ar fi atent la opinia publică ce s-a exprimat cerându-i demisia, ministrul Cioroianu ar trebui să aibă singurul răspuns pe care l-a dat emoționat la întâlnirea cu Condollezza Rice "Yes. Of course!".

Prin demisie, domnul ministru, nu numai că ar face un bine țării, dar și-ar oferi și o șansă personală de viitor: să devină "poate istoric", așa cum spunea Președintele Traian Băsescu, într-un recent interviu.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Ștefan Buciuta - declarație politică intitulată La 24 noiembrie 2007 se comemorează 75 de ani de la foametea din anii 1932-1933 din Ucraina;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Ștefan Buciuta și se pregătește domnul deputat Aurel Gubandru, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Domnule coleg, aveți trei minute la dispoziție.

   

Domnul Ștefan Buciuta:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea se intitulează "La 24 noiembrie 2007 se comemorează 75 de ani de la foametea din anii 1932-1933 din Ucraina"

Foametea (holodomorul) din anii 1932-1933 în Ucraina este considerată cea mai mare catastrofă din istoria poporului ucrainean. Foametea din acei ani nu a fost un fenomen ocazional de origine naturală sau socială, ci a fost consecința terorii prin înfometare, pe care puterea sovietică totalitară a folosit-o cu un scop bine determinat - genocidul.

Distrugerea fizică în masă a plugarilor ucraineni prin foamete artificial provocată, a fost un act conștient de teroare al sistemului politic împotriva oamenilor pașnici, având drept urmare nu numai pierderea unei importante părți a țărănimii, întreprinzătorilor particulari, ci și a unei întregi generații de populație sătească. Au fost subminate bazele sociale ale națiunii, tradițiile sale culturale, spirituale și originalitatea.

Prin orientarea sa antiucraineană și scara largă de aplicare, foametea din anii 1932-1933 a devenit cea mai cumplită armă de distrugere în masă și subjugare socială a țărănimii folosită de regimul totalitar în Ucraina. Cifrele sunt cutremurătoare: aproximativ 10 milioane de persoane au pierit datorită foametei artificial provocate.

Comisia Congresului Statelor Unite ale Americii, în frunte cu James Mace, înființată datorită eforturilor diasporei ucrainene, a numit foametea din anii 1932-1933 act de genocid împotriva poporului ucrainean.

În septembrie 2005, președintele Ucrainei s-a adresat participanților la Sesiunea a 58-a a Adunării Generale a O.N.U., cu rugămintea de a susține inițiativa Ucrainei privind condamnarea foametei din anii 1932-1933 din Ucraina, ca act de genocid.

În acest sens, a fost răspândită, în calitate de document oficial al O.N.U., Declarația comună a delegațiilor statelor membre ale O.N.U. privind cea de-a 70-a comemorare a foametei din anii 1932-1933, în care, pentru prima dată în istoria sa, O.N.U. a apreciat foametea ca o tragedie națională a poporului ucrainean, și-a exprimat compasiunea față de victime și a invitat toate statele membre ale O.N.U., instituțiile specializate ale O.N.U., organizațiile internaționale și regionale, fondurile și asociațiile să organizeze comemorări ale victimelor care au pierit în această perioadă tragică a istoriei.

În memoria victimelor foametei și represaliilor politice din Ucraina, în mai multe țări, printre care Australia, Austria, Argentina, Belgia, Estonia, Kazahstan, Canada, Rusia, au fost inaugurate monumente comemorative, altele edificându-se în Canada, Statele Unite și Ungaria.

Prin Decretul Președintelui Ucrainei nr.1087/2005 "privind acțiunile suplimentare privind eternizarea memoriei victimelor represaliilor și foametei din Ucraina", Cabinetul de Miniștri al Ucrainei a înființat Institutul Ucrainean al memoriei naționale.

La 1 noiembrie 2007, Conferința Generală a UNESCO a aprobat, în unanimitate, Rezoluția "Cinstirea memoriei victimelor Holodomorului anilor 1932-1933 din Ucraina", inițiată de Ucraina. În document se menționează faptul că holodomorul, provocat de acțiunile și politica crudă a regimului stalinist totalitar, trebuie să devină un avertisment pentru generațiile actuale și viitoare în ceea ce privește respectarea valorilor democratice din Ucraina, acțiuni de cinstire a memoriei victimelor acestuia.

Una dintre aceste acțiuni este organizarea, la 24 noiembrie 2007, în Ucraina și în afara granițelor ei, a acțiunii "Să aprindem o lumânare!"

Recomandăm tuturor acelora care doresc să-și manifeste compasiunea la această a 75-a comemorare a foametei ca, în ziua de 24 noiembrie 2007, cu 2-3 minute înainte de apusul soarelui, ora locală, să participe la această acțiune.

Prin acțiunea "Să aprindem o lumânare!" vom cinsti memoria victimelor, vom aduce la cunoștința generațiilor viitoare învățămintele acestei tragice pagini de istorie.

Luând în considerare faptul că Ucraina apreciază acest eveniment ca una dintre cele mai mari tragedii din istoria omenirii, vă rugăm să analizați posibilitatea recunoașterii de către Parlamentul României a foametei din anii 1932-1933 din Ucraina, ca act de genocid împotriva poporului ucrainean și a adoptării unei hotărâri a Camerei Deputaților cu privire la poziția oficială a Parlamentului României în această problemă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc, domnule coleg.

 
  Mihăiță Calimente - declarație politică cu titlul Sine ira et studio;

Îl invit pe domnul deputat Aurel Gubandru. Nu este în sală?

Atunci, domnul deputat Mihăiță Calimente, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal. Și rog să se pregătească domnul Costache Mircea, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Domnule deputat, aveți la dispoziție trei minute.

   

Domnul Mihăiță Calimente:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Sine ira et studio".

Stimați colegi,

Toți analiștii politici și mare parte dintre politicieni au impresia că scandalul izbucnit între Italia și România are ca subiect apărarea populației italiene de furtișaguri, cerșetorii și crima lui Mailat.

Poate că marea masă a populației italiene nu ne cunoaște, face confuzie între rromi și români, dar vă asigur că politicienii italieni știu bine care este diferența.

Ceea ce se întâmplă acum este răspunsul Guvernului italian la amestecul nejustificat și complet în afara uzanțelor internaționale ale României în politica internă italiană.

De ce nu avem în aceste momente ambasador la Roma? De ce și-a dat Răzvan Ungureanu demisia din funcția de ministru de externe?

Se vede că unii în România au memorie scurtă. Cred că vă aduceți aminte de intervenția fostului ambasador care, alături de state precum S.U.A., Marea Britanie, Canada și Australia cerea în mod intempestiv Italiei să nu-și retragă trupele din Afganistan.

Primul-ministru nu știa nimic, ministrul de externe, de asemenea. Cine a cerut, peste capul celor doi, cine putea, de fapt, să ceară acest lucru? Un singur personaj și acesta se numește Președintele României, Traian Băsescu.

Cunoaștem situația politică încordată a Italiei. Guvernul Prodi are o majoritate fragilă în Senat. O parte a Alianței Ulivo, care conduce Italia, este stânga comunistă, care a fost, de asemenea, întotdeauna împotriva trimiterii soldaților italieni în afara granițelor. Eu nu cred că Guvernul Prodi s-a bucurat de amestecul României în problemele sale interne și că a încasat palma dată de noi cu mare lejeritate.

Jocul cui l-a făcut Traian Băsescu atunci când a făcut acest lucru? Al României nu, pentru că reacția Guvernului italian se vede clar. Același discurs xenofob îl aveau italienii din nord față de cei din sud, la începutul anilor '90. Același discurs l-au avut când i-au invadat albanezi de pe uscat și de pe mare. Nici față de arabii sau nord-africanii sosiți în fel de fel de ambarcațiuni nu au avut un alt discurs. Dar nu au trecut niciodată la fapte. Nu au dat decrete speciale pentru expulzarea acestora. Au făcut-o cu românii, poate ne explică Traian Băsescu și serviciile atât de dragi domniei sale de ce s-a produs acum acest lucru, de ce numai cu românii?

Istoria se repetă. În 1936, ministrul de externe de atunci, Nicolae Titulescu, condamna, de la Tribuna Ligii Națiunilor, invadarea Abisiniei de către Italia. Frumos, european, în ton cu menirea Ligii. A suferit Italia în urma embargoului impus de Liga Națiunilor? Nu. A suferit România, pentru că în 1940 Italia ne-a plătit polița. Dictatul de la Viena ne-a fost impus și cu concursul nemijlocit al Italiei.

Aveam 12 ani când am citit Cuore. Cartea lui Edmondo de Amicis mi-a marcat copilăria. Poate că, de atunci, am început să simpatizez Italia și pe italieni. Apoi școala și alte lecturi m-au apropiat și mai mult de Italia. Pentru mine, teoriile dacice și fantasmagoriile traco-getice nu au însemnat niciodată nimic. Suntem latini și cu asta basta!

În același timp, mă surprinde intoleranța unei națiuni care numără 60 de milioane de cetățeni, dar care a dat lumii peste 40 de milioane de emigranți.

Nu cred că Romulus Mailat este un sfânt, dar nu vreau ca el să fie un caz Sacco și Vanzetti. De aceea, cer autorităților italiene să judece cu maximă seriozitate ca acest caz să nu îi transforme pe români în țapi ispășitori, așa cum italienii au fost făcuți în America sau în alte părți unde au emigrat. Un popor care a pătimit de pe urma emigrației nu poate fi intolerant cu ceea ce a făcut în ultimii 100 de ani.

Îmi cer eu scuze pentru gafa făcută de Traian Băsescu când a stârnit orgoliul italienilor împotriva noastră și cred cu tărie că relațiile româno-italiene se vor normaliza în beneficiul ambelor țări.

Or fi un milion de români în Italia, care trimit 2 miliarde de euro în România, dar și la noi sunt câteva zeci de mii de întreprinzători italieni, care trimit în Italia peste 20 de miliarde de euro.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc mult, domnule deputat.

 
  Costache Mircea - declarație politică cu titlul Jurnal de campanie;

Îl rog să poftească la microfon pe domnul deputat Costache Mircea și se pregătește domnul deputat Aledin Amet, din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale.

   

Domnul Costache Mircea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Jurnal de campanie

Vânt rece, ploaie mocănească, lume pestriță.

În piețele, târgurile și ogoarele buzoiene, negustori ambulanți își expun mărfurile: blugi și pantofi chinezești, articole diverse, de slabă calitate, pe capota mașinii ori pe tarabe improvizate. De vândut, nu vând mai nimic.

Sutele de vizitatori caută mai mult de ale gurii: porumb, cartofi, ceapă. Sau materiale de construcție: cuie, sârmă, aracet. Aracet și pensule mai cumpără și echipajele de afișaj ale partidelor aflate în campanie.

Cetățenii primesc tăcuți: pliante, calendare, fluturași, pe care le pun, ude, în buzunare. Primesc și sacoșe, cu chipul lui Stolojan.

"Vor să ne dea iar plasă." zice un mucalit.

"Corect, remarcă un PRM-ist. Nu vă mai învegheați de când tot luați plasă."

Unii distribuie și găleți cu săgeată. S-ar zice că suntem cu toții în găleată: și economia și tineretul și bătrânii și societatea românească, în general. Cu excepția societății civile. Societății Patapievici, Liiceanu, Chireac, Mihaiu, Dinescu, Tănase & comp. îi merge bine și fac tot posibilul ca, în continuare, doar ei să trăiască bine.

În boxele stațiilor de amplificare ale caravanelor de campanie se întretaie muzici cu mesaje contradictorii. Din unele se revarsă veselia stridentă a Alianței D.A., care, din 2004 încoace, îi fericește pe români cu interminabilul scandal "verde înrourat", demodatul democrat, reformat, lacom, corupt și îmbuibat. Din altele se aud îndemnuri pentru susținerea neoliberalismului glorios, care ne-a făcut țara praf.

Se aud și muzici naționale: "Doamne, ocrotește-i pe români!" sau celebra Baladă a lui "Kashai" - "C-așa-i românul" și altele asemenea, preluate intempestiv de către cruciații lui Boier Căcărează, Barbugiul, spre deruta celor obișnuiți ca astfel de cântece să fie difuzate de naționaliștii autentici ai PRM.

PRM-ul a fost nevoit să-și schimbe caseta de campanie. Ei difuzează acum "Se întorc vapoarele", interpretată de regretata Doina Badea. Lumea se amuză. Fac aluzie la vapoarele vândute de Băsescu. «Ce bogați am fost, domnule, înainte de prăpădul ăsta. Bine zice Tribunul: "A fost rău cu comunismul, dar mai rău cu banditismul."»

După 18 ani de jaf și anarhie, România, devastată economic și distrusă moral, agonizează. Nimeni nu mai are chef de nimic. Doar bogătașii se mai agită să mai fure și ei resturile care au mai rămas din odioasa proprietate socialistă, iar sărăcimea face zâmbre după venitul minim garantat, după ajutoare de încălzire.

Singurii care vor fi prezenți cu mic, cu mare la urne, în 25 noiembrie, vor fi asistații social, aduși cu arcanul banilor publici de către primarii traseiști să-și dea votul marilor cleptocrați: Videanu, Berceanu, Frunzăverde, Cezar Preda și Elena Udrea.

Va veni la vot și clientela finanțatoare a campaniilor democrate, Cocoș, Cășuneanu, Arpad Pașcani, Bucșaru, Besciu, Dumitru Nicolae Niro, ca să-l ajute pe președinte să reformeze clasa politică după chipul și asemănarea lor. A preacinstiților oligarhi cleptocrați.

Ce va ieși din urnă? Bull shit! ar zice englezul.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Aledin Amet - declarație politică intitulată În favoarea dezvoltării relațiilor culturale româno-turce;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Aledin Amet. Domnule deputat, aveți microfonul.

   

Domnul Aledin Amet:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "În favoarea dezvoltării relațiilor culturale româno-turce".

În urmă cu câteva luni, în prezența unor importante personalități din țara noastră, a fost inaugurat, la Istanbul, Centrul Cultural "Dimitrie Cantemir", al cărui rol este să promoveze valorile civilizației românești. Demersul face parte dintr-o strategie de colaborare, în zona culturală, România și Turcia fiind țări dornice să inițieze astfel de proiecte.

În acest sens, la Ankara, în anul 2006, a fost dezvelită o placă comemorativă, fiind adus un omagiu marelui om politic român, Nicolae Titulescu. Expoziția de artă contemporană, sesiunile cu caracter științific, spectacolele tradiționale, reprezintă, la rândul lor, repere ale bunei colaborări.

La București, există un bust al lui Mustafa Kemal Ataturk, un alt mare om politic. De asemenea, cu ocazia vizitei premierului Regep Taip Erdogan, a fost dezvelit și bustul lui Habdullah Suphi Tanriover, personalitate a diplomației din Turcia, în anii perioade interbelice.

Există, de ambele părți, dorința de a evidenția, într-o măsură mai mare, valorile spirituale. Un centru cultural, care să dețină acest rol, ar însemna, cu siguranță, o realizare importantă.

Orașul Constanța are capacitatea de a fi gazda unui centru cultural, cu atât mai mult cu cât, în cadrul universității "Ovidius", există secția de limba turcă, iar la Medgidia funcționează Liceul "Kemal Ataturk". Extinzând ideea, raportarea poate fi făcută și la nivelul întregii zone a Balcanilor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
   

Îngăduiți-mi să anunț deputații care au depus declarațiile politice la Secretariatul Camerei Deputaților.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, domnii deputați: Vasile Mocanu, Mihai Dumitriu, Ioan Munteanu, Viorel Pupeză, Nosa Iuliu, Mihai Apostolache, Gheorghe Chiper, Aurel Gubandru, Filip Georgescu, Costică Macaleți și Minodora Cliveti.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, domnii deputați: Andrian Mihei, Mihai Sandu Capră, Gheorghe Dragomir, Horea Uioreanu, Relu Fenechiu, Dan Motreanu, Rareș Mănescu și Grigore Crăciunescu.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, domnii deputați: Cezar Preda și Ionela Bruchental.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul deputat Ioan Aurel Rus.

Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, domnul deputat Miron Ignat.

Și din partea Grupului parlamentarilor independenți, domnul deputat Mircia Giurgiu.

Cu acestea, domnilor colegi, declar închisă ședința dedicată declarațiilor politice.

Ne revedem la ora 10,00, când vom începe ședința dedicată dezbaterilor pe marginea actelor normative înscrise pe ordinea de zi.

Domnilor, o zi bună și să auzim numai de bine.

 
     

(Următoarele intervenții și declarații politice au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință.)

 
    Andrian-Sirojea Mihei - declarație politică: Comportamentul este oglinda în care fiecare își arată propria imagine - Goethe

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Declarație politică: "Comportamentul este oglinda în care fiecare își arată propria imagine" - Goethe

Stimați colegi,

Recentele incidente din Italia au adus iar România în atenția mass-media internaționale. Din păcate, după ani de-a rândul în care România se identifica în ochii străinilor cu copiii abandonați, cu sărăcia, corupția, cu câinii vagabonzi și problemele de mediu, percepția asupra românilor este afectată în acest moment de o criză artificială, de o problemă de imagine pe care România se pare că nu reușește să o soluționeze.

Peisajul politic românesc actual, presărat de inconștiență politică și de farse electorale, numele nostru de români, modul în care suntem percepuți în străinătate din punct de vedere al nivelului de civilizație, pe considerente etnice și sociale, lasă mult de dorit. Deși nu suntem priviți completamente negativ, imaginea pe care străinii o au despre noi nu se ridică la nivelul pe care această nație îl are, la potențialul său nativ și, din păcate, vina pentru această - să îi spunem - compensare a fiecărui succes românesc cu o găinărie tot românească de proporții nu este numai a politicienilor, nu este numai a celor care într-un fel sau altul pătează imaginea României, nu este numai a presei care reflectă mai mult aspectele negative decât pe cele pozitive, nu este a străinilor care se "încăpățânează" să nu se documenteze despre noi și să nu își schimbe părerile ... ci este a noastră, a tuturor. România nu va fi percepută altfel, românii nu vor fi apreciați pozitiv ca entitate, până când nu ne vom modifica cu toții fundamental comportamentul.

O țară în care există o profundă lipsă de respect la adresa instituțiilor statului, în care însuși președintele țării aruncă acuzații nefondate la adresa miniștrilor în funcție pentru a câștiga capital electoral și instigă populația împotriva parlamentarilor, o țară în care scandalurile politice sufocă atât activitatea internă, cât și activitățile externe care ar trebui sa aducă beneficii României nu va reuși să iasă din acest "tablou" fără o schimbare drastică, fără o atitudine fermă din partea tuturor cetățenilor săi.

Nu vom determina străinii să ne perceapă altfel sau să ne viziteze țara doar cu mici articole, flyere sau broșuri prezentate ici și colo la târguri de turism, nu vom face cunoscute frumusețile naturale ale țării, orașele încărcate de tradiții și cultură, literatura, folclorul, mănăstirile, istoria acestor locuri, creația artistică fără un efort considerabil, fără fonduri și fără proiecte ample și de perspectivă, care să construiască în timp o imagine bună și complexă a României și românilor. Pentru a împlini aceasta, un prim pas trebuie să fie conștientizarea valorilor noastre, conștientizarea necesității promovării lor, importanța traducerii operelor scriitorilor noștri în limbile de circulație internațională, popularizarea realizărilor românești și recunoașterea activă și constantă a personalităților pe care România le-a oferit și le oferă cu consecvență culturii internaționale.

România trebuie să își schimbe în mod real nu doar imaginea pe care o percep cei din afară, ci și atitudinea internă, comportamentul fiecărui individ, iar pentru îndeplinirea acestui deziderat este nevoie să se renunțe la orice formă de pasivitate. Întreaga societate românească, atât clasa politică cât și societatea civilă, trebuie să adopte un alt mod de a gândi, un alt mod de a își asuma responsabilitatea pentru fiecare acțiune întreprinsă, un alt mod de a privi prezentul și viitorul acestei țări.

Vă mulțumesc.

    Aurel Gubandru - declarație politică referitoare la Unitatea de aviație Boboc, județul Buzău;

Domnul Aurel Gubandru:

Unitatea de aviație de la Boboc, județul Buzău, a devenit una dintre cele mai moderne baze aeriene din țara noastră.

Pista modernizată a aerodromului are 2.500 de metri lungime și 80 de metri lățime. Lucrările au fost efectuate de aceeași firmă care a reabilitat podul de la Mărăcineni. De acum, la Boboc pot ateriza orice fel de aeronave, indiferent de mărimea lor, baza aeriană fiind pregătită și pentru misiuni internaționale.

La inaugurarea recentă a noului sistem de radionavigație, alături de oficialitățile locale, la ceremonie au participat: șeful Statului Major al Forțelor Aeriene, general locotenent Constantin Croitoru, atașatul militar al ambasadei S.U.A. la București și ambasadoarea Canadei în România.

Oaspeții au participat la o scurtă prezentare a Programului "Ghidul" și a felului în care acesta s-a derulat la Boboc, după care s-au deplasat pe pista aerodromului. Panglica inaugurală a fost tăiată de generalul Constantin Croitoru și de ambasadoarea Canadei, după care mai multe aeronave ale unității, printre care și avioanele IAR 99 Șoim au efectuat un zbor demonstrativ, aterizând pe pista modernizată.

Pe lângă lucrările de infrastructură, Unitatea de la Boboc a fost dotată cu un nou sistem de aeronavigație și aterizare, ce cuprinde un radar de supraveghere aerodrom, un sistem instrumental de aterizare, instalație fixă de balezaj vizibilă chiar și pe timpul zilei, stație radio sol-aer și un sistem de management la distanță și monitorizare a echipamentelor.

O dată cu finalizarea acestor lucrări, aeronavele cu reacție au revenit la Unitatea de la Boboc, putându-și îndeplini acum misiunile în cele mai bune condiții.

Baza aeriană de la Boboc este a treia modernizată în cadrul Programului "Ghidul", după cele de la Fetești și Câmpia Turzii, devenind una dintre cele mai moderne din țară, aici putând ateriza în caz de urgență și aeronave civile care vor putea primi asistență din partea personalului unității.

Prin această realizare putem trage concluzia că și în viitor modernizarea infrastructurii va continua în județul Buzău.

    Dan Ștefan Motreanu - declarație politică: Ce fel de pro-uninominal face șeful statului?;

Domnul Dan Ștefan Motreanu:

Declarație politică: "Ce fel de campanie prouninominal face șeful statului?"

Președintele Traian Băsescu a ținut morțiș să convoace un referendum pentru a consulta populația pe tema scrutinului uninominal, deși o lege în acest sens a fost asumată de Guvern și aprobată de Parlament. Șeful statului propune o altă variantă de uninominal. Este dreptul constituțional al președintelui să propună așa ceva. Și este tot dreptul președintelui de a face campanie în favoarea sistemului propus. Ce presupune această campanie. O promovare și, mai ales, o explicare a sistemului propus, pentru ca electoratul când se va prezenta la urne să voteze "Da" sau "Nu" în cunoștință de cauză. Sunt convins - în calitate de reprezentant al partidului care împreună cu Asociația Pro Democrația a elaborat legea pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea - că nici unul dintre colegii mei nu contestă dreptul președintelui de a-și promova sistemul pentru care a convocat un referendum.

Din păcate, nu face deloc o campanie de promovare și explicare a sistemului de uninominal pe care îl propune. Dacă ar face, în discursul domniei sale ar trebui să facă referiri la colegiile uninominale, să prezinte electoratului detaliat ce înseamnă aceste colegii, pentru că ele reprezintă o noutate pentru 90% dintre alegători; ar trebui să spună cum urmează să se voteze concret, cum vor obține mandatele viitorii parlamentari, ce responsabilități vor avea sau ce avantaje consideră ca prezintă varianta de uninominal pe care o propune. Nimic din toate acestea.

În ieșirile publice din ultimele două săptămâni ce "explică" electoratului domnul președinte? Că "Avem o clasă politică expirată"; "Clasa politică nu e capabilă să deservească interesul public". "Procurorii sunt buni când fac dosare pentru persoane care nu sunt politicieni, dar greșesc și uită când este vorba de oameni politici". "Partidele fac alianțe nefirești, cum ar fi colaborarea dintre PSD și PNL"; "Au loc negocieri care încurajează corupția". Are vreo legătură acest discurs cu sistemul de vot uninominal? Niciuna. Președintele României nu face altceva decât să se războiască cu partidele din Parlament pe care nu le agreează. Și aceasta în condițiile în care, cu excepția PRM, care se împotrivește oricărui sistem uninominal - este dreptul constituțional al fiecărei formațiuni politice să aibă drept la opinie - niciunul dintre celelalte partide nu a atacat sistemul propus de președinte, ci doar au exprimat poziții critice privind organizarea simultană a referendumului cu alegerile pentru Parlamentul European.

În legătură cu o parte dintre afirmațiile făcute în ultimele zile de președinte României, mă simt îndreptățit să pun următoarele întrebări:

Când domnul președinte spune că "avem o clasă politică expirată", se referă și la nucleul de conducere al PD? Nu de alta, dar președintele executiv, Adriean Videanu, vicepreședinții Ioan Oltean și Gheorghe Albu, precum și liderul grupului parlamentar din Cameră, Cristian Rădulescu, sunt parlamentari încă din 1990, secretarul general, Vasile Blaga, din 1992, iar vicepreședintele Radu Berceanu a făcut parte și din CPUN. Iar domnul Stolojan, marele prieten al domnului președinte, provine din aparatul guvernamental al lui Nicolae Ceaușescu.

Domnul președinte consideră drept "alianță nefirească" o colaborare dintre PSD și PNL, fără să vină însă cu probe în ceea ce privește așa-zisa alianță. Totuși, mă întreb dacă o alianță între PSD și PD i se pare firească. Pentru că iată ce spun, într-un studiu, prezentat duminică, susținătorii domniei sale din Societatea Academică Română: "... pe teme europene nici PSD nu e prea departe de aceste partide. Având în vedere multele uși doctrinare lăsate deschise de democrați, o compatibilizare a programelor celor două partide nu este cu neputință".

Duminică, la Iași, domnul președinte a mai avut următoarea formulare: "dacă votul uninominal se va introduce din 2008..." Ce înseamnă acest "dacă"? Nu este cumva șeful statului sigur că se va introduce acest tip de vot? Îi este teamă că referendumul nu va fi validat? Președintele are în mapa sa soluția ca votul uninominal să fie legiferat chiar mâine: să promulge proiectul Guvernului!

PS. Așa cum anticipa toată lumea, așa-zisa campanie pentru referendum a șefului statului nu reprezintă altceva decât un sprijin acordat PD și PLD în campania pentru eruroparlamentare. Dar nici măcar acest lucru nu îl face ca lumea. Pentru că, duminică, la Iași, nici Traian Băsescu (și evident nici Theodor Stolojan), nu a făcut vreo referire la teme de interes european.

    Gheorghe Dragomir - declarație politică intitulată Ce are acordeonul cu politica externă?;

Domnul Gheorghe Dragomir:

Declarație politică: "Ce are acordeonul cu politica externă"?

Problema imigranților români din țările europene nu este una de ieri sau de azi. Se pare că, în pofida trecerii anilor, imigranții români trăiesc aceeași poveste pe care o trăiau imigranții italieni în America, cu o sută de ani în urmă, când în scrisorile pe care le trimiteau acasă negau din orgoliu mizeria în care trăiesc și mințeau că sunt fericiți, sănătoși. La fel ca și atunci, condițiile sunt grele și trebuie să muncească mult pentru a-și urma visul, de multe ori fiind vorba doar de a-și asigura un trai mai bun acasă, în țară.

Și, în ceea ce mă privește, nu cred că este relevant dacă acești imigranți sunt țigani, români, unguri sau cetățeni de alte naționalități. Important de reținut este că, indiferent de naționalitate sau etnie, aceștia sunt cetățeni ai Uniunii Europene și trebuie tratați ca atare. Deși acest lucru ar trebui să fie conștientizat de toată lumea, de la autorități la simplii cetățeni, un exemplu negativ a fost dat, zilele trecute, chiar de Traian Băsescu, autointitulat "președintele tuturor românilor".

Aflat în vizită în Norvegia, domnul președinte Băsescu nu a putut să nu observe că, pe străzile capitalei nordice, exact în fața hotelului în care a fost cazat, erau imigranți români care își câștigau existența cântând la acordeon. La întoarcerea sa în țară, șeful statului a declarat că "L-am atenționat pe ambasador că am văzut câțiva români cu acordeoane. De la acordeoane, evoluțiile pot fi neplăcute și pentru noi și pentru norvegieni. Îl voi atenționa și pe premier asupra acestui aspect".

Lăsând la o parte nefericitul eveniment din Italia, al cărui principal actor a fost românul de etnie rromă Mailat, mă întreb cum este oare posibil ca, în calitate de președinte al unei țări, să te afli în vizită într-o altă țară și să arăți cu degetul spre cetățenii români de acolo, atrăgând chiar atenția asupra lor? Indiferent dacă aceștia sunt țigani sau români. Este oare o crimă să renunți la țara ta pentru a încerca să îți câștigi existența în alt stat? Este o crimă să cânți la acordeon?

Consider că, în loc să rezolve în vreun fel, cât mai rapid, valul de xenofobie îndreptat spre țara noastră, președintele Traian Băsescu, prin observațiile și declarațiile sale, nu face altceva decât să pună paie peste foc în cazul imigranților români. Și, nu în ultimul rând, domnia sa uită că este președintele tuturor românilor, chiar și a celor care, de nevoie, au ales să cânte la acordeon în afara granițelor țării.

    Horea Dorin Uioreanu - declarație politică intitulată Partidul Declarațiilor (PD);

Domnul Horea Dorin Uioreanu:

Declarație politică intitulată: "Partidul Declarațiilor (PD)".

Stimați colegi,

Parlamentarii clujeni au participat, sâmbătă, 3 noiembrie, la o întâlnire inițiată de președintele Consiliului Județean Cluj, liberalul Marius Nicoară. Evenimentul, la care a participat majoritatea senatorilor și deputaților din județul Cluj, s-a încheiat cu concluzia susținerii unei serii de obiective de către aleșii clujeni, la dezbaterea proiectului de buget din comisiile Parlamentului României, dezbateri care au loc în aceste zile.

Domnul Petru Călian, reprezentant în acest an al Partidului Democrat, și-a luat angajamentul în sala Consiliului Județean din Cluj că va redacta un amendament cu toate necesitățile bugetare ale județului Cluj exprimate în respectiva întâlnire. Amendamentul urma să fie semnat de către toți clujenii membri în Comisia specială pentru elaborarea bugetului pe anul 2008. Spre surprinderea tuturor, domnul Călian, peste câteva zile, nu a mai recunoscut ceea ce a afirmat în prezența colegilor parlamentari și a presei. Deputatul democrat a afirmat că nu se poate împotrivi voinței noilor colegi de la PD care au alte interese.

Acest comportament ambiguu mă determină să trag câteva concluzii:

  1. Partidul Democrat este un partid al vorbelor mari și al faptelor mici.
  2. Parlamentarii democrați ai județului Cluj sabotează interesele clujenilor.
  3. În Partidul Democrat, orice cuvânt dat poate fi schimbat de un telefon al șefului ierarhic.

Îmi exprim, și pe această cale, profunda dezamăgire față de această atitudine a celor care sunt, în primul rând, reprezentanții județului Cluj în Parlamentul României și numai apoi reprezentanții șefilor de partid. Dacă Partidul Democrat va schimba în ceva clasa politică, așa cum susține, atunci este sigur că o va schimba în sensul de a-și ține aleșii în poziția "botului pe labe".

Vă mulțumesc pentru atenție.

    Ioan Munteanu - declarație politică cu tema Prețul grâului și al pâinii;

Domnul Ioan Munteanu:

Declarație politică: "Prețul grâului și al pâinii"

Siguranța alimentară a populației a devenit subiectul a numeroase dezbateri și analize, ținând seama de condițiile climaterice vitrege din acest an, dar și de scumpirile care se anunță pentru următoarea perioadă.

În acest moment, prețul grâului este de 820-910 lei/tonă, față de doar 400-450 lei/tonă, cel din perioada de recoltat, în această vară.

Dintr-o tonă de grâu se obțin 740 kg de făină, costul uni kg fiind de 1,15 lei, cu un profit de doar 2%. Pentru obținerea unei pâini de 280 gr sunt necesare 220 gr făină: 0,25 lei, alte cheltuieli de producție și de distribuție: 0,33 lei + 2% profit (din care 10% sunt cheltuieli cu salariile). Rezultă un preț de fabrică de 0,59 lei (valoarea pâinii + adaosul comerciantului este de 25%) și un preț de raft de 0,74 lei + 19% TVA = 0,88 lei/pâine, în comparație cu 0,50 lei/pâine de acum trei luni.

Dacă în locul celor două procente profit pentru producători se ia în calcul varianta de 3% se ajunge la 1,08 lei/pâine, iar la alternativa normală a rentabilității de 5% s-ar ajunge la 1,50 lei/pâine.

Cu toate acestea, prețul pâinii în România este cu mult mai mic față de cel existent în UE, deși prețul grâului este identic. Astfel, în Franța se practică 3,3 euro/kg, în Germania 3,7 euro/kg, în Italia 5,3 euro/kg față de 0,68 euro/kg. În România.

Explicația este simplă: jumătate din cantitatea de pâine produsă în România se vinde fără documente, deci evaziunea fiscala practicată pe scară largă afectează prețurile și în mod automat, pe cumpărători. Deci, o creștere cu 50% a prețului pâinii ar însemna un plus de 0,3 lei/pâine iar un consum de doar o singură pâine pe zi ar presupune un plus de 9 lei/lună (30 zile x 0,3 lei), ceea ce nu e deloc neglijabil pentru bugetul familiilor sărace.

Soluția pentru menținerea unui cost rezonabil al acestui produs alimentar indispensabil din hrana populației o reprezintă fără îndoială stoparea evaziunii fiscale și creșterea suprafețelor cultivate cu grâu.

    Mihai Dumitriu - declarație politică cu titlul Infrastructura, statul și disperarea românilor;

Domnul Mihai Dumitriu:

Declarație politică: "Infrastructura, statul și disperarea românilor"

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Trăim într-o țară ruptă în două. Pe de o parte se acceptă investiții nebunești în proiecte imobiliare, iar pe de altă parte nu se fac investiții corespunzătoare în infrastructură. Sunt orașe care cresc vertiginos. Se construiesc malluri, clădiri înalte și cartiere de case. Totul se face pe o infrastructură moștenită din perioada lui Ceaușescu, care este învechită și uzată. Cât timp românii vor mai cumpăra case fără canalizare și apartamente în care este imposibil să locuiești din cauza traficului din jur și a drumurilor desfundate? Până să aderăm la Uniunea Europeană, instituțiile publice, care sunt leneșe și corupte, nu aveau bani pentru drumuri, autostrăzi, canalizare și rețele de curent. După aderare, fondurile sunt, dar ori au fost repartizate în funcție de interese politice ori companiile care le-au primit nu sunt restructurate sau nu mai au forță de muncă. Mediul de afaceri pe acest segment este corupt, orientat puternic spre profit dijmuind drastic sumele pentru construirea clădirilor publice și în mod deosebit a infrastructurii.

Stimați colegi,

O bună parte din sumele alocate pentru infrastructură sunt direcționate spre comisioanele grase atribuite celor din structurile de putere de la președinție până la puterea locală, reprezentanți ai Alianței D.A., PNL-PD-UDMR. Precizez că PD este la putere deoarece are reprezentanți în toate structurile de putere care sug ca niște căpușe din fondurile alocate pentru infrastructură. Mai mult, reprezentanții PD-ului în instituțiile descentralizate fac presiuni și dijmuiesc fondurile alocate pentru sănătate, învățământ, consiliile locale și chiar cele alocate prin programe europene, obligând pe cei care au obținut programe să lucreze numai cu anumite firme.

Pentru a-și promova interesele de partid și a face propagandă politică, atât PNL-ul, cât și PD-ul și UDMR-ul se folosesc de banii publici munciți și trudiți cu sudoare de tot românul mai mult sărac decât bogat. Infrastructura care se construiește este de proastă calitate deoarece se folosesc materiale insuficiente și fără a se respecta minimul de tehnologie. În anul 2007 am asistat neputincioși la prăbușirea infrastructurii naționale. Amintim autostrada București-Constanța care a devenit impracticabilă pe anumite porțiuni. De asemenea, pentru alte autostrăzi contractele au fost renegociate de Alianța Portocalie D.A. pentru a câștiga noi comisioane și pentru a-și promova firmele acoliților politici.

Stimați guvernanți PNL-PD-UDMR,

Cred că România se află în pragul unei crize, iar dacă statul, Guvernul României Galben și Portocaliu, nu va rezolva rapid problemele legate de infrastructură, oamenii vor ieși în stradă disperați că plătesc din ce în ce mai mult pentru servicii publice din ce în ce mai proaste.

Vă mulțumesc.

    Mircia Giurgiu - declarație politică: Proprietatea - un drept fundamental;

Domnul Mircia Giurgiu:

Declarație politică: "Proprietatea - un drept fundamental"

Potrivit art. 44 din Constituția României, dar și altor legi în vigoare, dreptul de proprietate este garantat. Proprietatea privată este un drept absolut, exclusiv și perpetuu. Dreptul de proprietate este un drept absolut pentru că titularul său are libertatea oricărei acțiuni sau inacțiuni în legătură cu bunul său. Caracterul exclusiv al dreptului de proprietate cuprinde două idei: monopolul titularului dreptului de proprietate asupra bunului său și excluderea terților, inclusiv a autorităților publice, de la exercitarea prerogativelor proprietății. În fine, dreptul de proprietate este perpetuu, în sensul că el durează atâta vreme cât există și bunul care face obiectul dreptului. În plus, dreptul de proprietate nu se stinge prin neuz și nu poate fi pierdut.

Dar, în România secolului XXI, lucrurile nu stau întocmai cum este scris în textul legii. Un astfel de caz este cel a peste 100 de persoane din satul Jucu de Mijloc, comuna Jucu, județul Cluj. Aceștia, în ciuda faptului că dețin dovezi de necontestat că sunt proprietari pe suprafața de teren solicitată pentru a le fi retrocedată, nu au fost puși în posesie. Cazul comunei Jucu este mai mult decât cunoscut prin prisma faptului că primarul acestei unități administrativ-teritoriale clujene este reținut de forțele legii pentru diferite abuzuri. Dar acest lucru nu-i ajută cu nimic pe oamenii rămași fără proprietățile lor.

Toate guvernele care s-au succedat după 1989 la putere au ținut discursuri frumoase despre garantarea dreptului de proprietate, despre punerea în posesie a titularului de drept asupra unei proprietăți. Numai că, aceleași guverne au fost chemate în judecată la CEDO pentru nerespectarea acestui drept fundamental, fiind condamnate la plata unor sume foarte mari, când totul se putea rezolva foarte repede și ușor în instanțele românești doar prin respectarea legii.

Oare când se va aplica și în România legea, în sensul ei strict?

    Mihai Sandu-Capră - declarație politică având ca subiect a 2 a ediție a Congresului Românilor din Spania;

Domnul Mihai Sandu-Capră:

Doamnelor și domnilor,

În Spania a început, luni, cea de-a doua ediție a Congresului Românilor din această țară. Lucrările congresului, care se desfășoară la Torrejon de Ardoz, se concentrează asupra condițiilor de rezidență și de muncă ale românilor care trăiesc în această țară. Peste 200 de persoane reprezentând 100 de asociații ale comunităților românești din Spania participă la congres.

Accentul se pune pe discutarea prevederilor legislative referitoare la rezidența și accesul românilor pe piața muncii din Spania și măsurile pentru îmbunătățirea modului de aplicare a acestora. Romanii vor ca, începând cu anul 2008, sa poată fi angajați mai ușor în Spania.

Un moment important îl va constitui dezbaterea privind fondurile alocate asociațiilor de români în cadrul programelor de imigrație la nivel național și regional în Madrid și Valencia, având în vedere faptul că cele mai multe comunități de români trăiesc în aceste două regiuni. Mai multe ateliere paralele vor dezbate subiecte de interes specific pentru românii din Spania, cum ar fi: asistența consulară, educația în limba română, sprijinirea lăcașelor de cult sau rolul comunității romanești în promovarea relațiilor economice bilaterale.

În plus, vor fi prezentate programele derulate de către Spania si România pentru susținerea integrării în societatea spaniolă si păstrarea identității culturale și lingvistice a românilor din Spania.

La al doilea Congres al Românilor din Spania participă și ministrul liberal al educației, Cristian Adomniței, care va vizita și școlile publice din Spania, regiunea Castilla La Mancha, în care se desfășoară cursurile de limbă, cultură și civilizație românească.

Guvernul liberal al României vine în sprijinul copiilor românilor din Italia și Spania cu un program pilot demarat prin MECT prin care promovează limba română.

La cursurile de limbă, cultură și civilizație românească pilotate de MECT în Spania, s-au înscris atât elevii români încadrați în școlile spaniole, cât și elevi de naționalitate spaniolă, marocană, columbiană și ucraineană.

Cursurile de limbă, cultură și civilizație românească sunt integrate în programa extracurriculară, opțională, a școlilor publice din Spania și acoperă întregul ciclu preuniversitar I - XII. Materialul didactic și programa pentru orele de limba română, istoria României și geografia României sunt furnizate de MECT. Cursurile sunt finanțate de MECT, iar, la finalul lor, elevii primesc un atestat. Profesorii care predau aceste ore în Spania sunt exclusiv rezidenți pe teritoriul iberic.

Cursurile au demarat din a doua parte a lunii octombrie în zonele în care sunt pilotate, respectiv Madrid, Guadalajara, Cuenca, Toledo, Albacete și Ciudad Real.

Prin programul educațional mai sus menționat, inițiat de Guvernul României, au loc aceste cursuri de limbă, cultură și civilizație românească, în anul școlar 2007 - 2008 în anumite regiuni din Spania și Italia, urmând ca ele să se extindă, progresiv, în anii următori.

Vă mulțumesc.

    Miron Ignat - declarație politică cu tema Bisericile de rit vechi;

Domnul Miron Ignat:

"Bisericile de rit vechi"

Stimate colege, stimați colegi,

Cultul Creștin de Rit Vechi cuprinde credincioși ortodocși ruși veniți pe aceste meleaguri de aproape trei secole. În ciuda dificultăților, rușii lipoveni au fost devotați Domnului și au păstrat vie credința moștenită de la străbuni.

Biserica Ortodoxă de Rit Vechi este continuarea vechii Biserici Ortodoxe Ruse, unde lipovenii se închină lui Dumnezeu așa cum o făceau părinții părinților lor, de dinainte de "schisma" de la 1654.

Statornici pe aceste meleaguri, rușii lipoveni sunt deținătorii unor valori materiale și spirituale de excepție și totodată păstrători ai tradiției și religiei. Istoria acestora se aseamănă cu a poporului sfânt al Lui Dumnezeu, Israel, care, pentru a-și salva identitatea și credința, a fost silit să plece datorită invaziilor străine.

În ultimii ani, construirea de noi lăcașuri de cult a luat amploare, ceea ce este o bucurie pentru noi, credincioșii. Însă pot afirma cu mare tristețe că unele dintre ele nu sunt tocmai într-o bună stare de funcționare.

Acestea sunt lăcașuri de cult care datează încă de la primul război mondial, altele sunt construite din lemn, care pe parcursul anilor s-au deteriorat și necesită consolidări și reparații. Sunt cazuri în care multe dintre biserici care sunt în construcție își stopează lucrările din cauza lipsei de fonduri. Putem aminti și de situațiile în care bisericile nu au încălzire termică și nici sobe de lemn, ceea ce face ca pe perioadă de iarnă frigul să fie resimțit.

Acestea sunt doar câteva dintre problemele cu care se confruntă bisericile de rit vechi. Având în vedere aceste probleme, consider că ar trebui să ne îndreptăm atenția mai mult asupra sprijinirii și consolidării acestor lăcașuri sfinte.

Pentru repararea, consolidarea și întreținerea bisericilor este nevoie de fonduri suplimentare prin introducerea de amendamente la Legea bugetului de la Fondul de rezervă bugetară din dispoziția Guvernului.

Cu diferite ocazii am observat starea acestor lăcașuri de cult și totodată importanța globală acordată religiei și credinței în Dumnezeu. De aceea este nevoie să sprijinim cât mai mult bisericile, nu numai pe cele de rit vechi, să le consolidăm, reparăm, pentru ca prin aceasta credincioșii din întreaga țară să se poată închina Domnului în condiții normale.

Vă mulțumesc.

    Rareș Șerban Mănescu - comentariu pe marginea implementării Planului de acțiune pentru îndeplinirea condiționalităților din cadrul mecanismului de cooperare și verificare a progreselor înregistrate de România în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției;

Domnul Rareș Șerban Mănescu:

Stimați colegi,

La inițiativa Ministerului Justiției, a fost adoptată într-o ședința Hotărârea de Guvern privind aprobarea Planului de acțiune pentru îndeplinirea condiționalităților din cadrul mecanismului de cooperare și verificare a progreselor înregistrate de România în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției.

Raportul Comisiei Europene din 27 iunie 2007 privind evoluția măsurilor de acompaniere în România după aderare, a statuat menținerea mecanismului de cooperare și verificare în vederea monitorizării progreselor înregistrate de România și a solicitat elaborarea de către autoritățile române a unui Plan de acțiune care să reflecte măsurile avute în vedere pentru soluționarea celor patru condiționalități.

Astfel, principalele măsuri prevăzute în Planul de acțiune sunt:

  • consolidarea transparenței și eficienței actului de justiție, în special prin consolidarea capacității și responsabilității CSM, raportarea și monitorizarea impactului noilor coduri de procedură civilă și penală;
  • înființarea, potrivit angajamentelor, a Agenției de Integritate, cu atribuții în verificare a averilor, incompatibilităților și a potențialelor conflicte de interese, precum și cu competența de a adopta decizii cu caracter obligatoriu pe baza cărora să poată fi aplicate sancțiuni descurajatoare;
  • continuarea progreselor deja înregistrate în procesul de investigare cu imparțialitate a faptelor de mare corupție;
  • adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire și combatere a corupției, în special în cadrul administrației locale.

În scopul monitorizării implementării măsurilor prevăzute de Planul de acțiune au fost create două organisme inter-instituționale: Comisia de monitorizare a măsurilor ce vizează reforma sistemului judiciar și Consiliul de monitorizare a măsurilor care vizează lupta împotriva corupției, ambele organisme fiind prezidate de ministrul justiției.

Planul de acțiune a fost elaborat pentru a răspunde exclusiv domeniilor de interes semnalate în cadrul mecanismului de cooperare și verificare.

    Relu Fenechiu - referire la implicarea președintelui Traian Băsescu în eurocampania PLD de la Iași;

Domnul Relu Fenechiu:

Evenimentele sunt cunoscute. Președintele României, domnul Traian Băsescu, s-a transformat în agent electoral al micuței grupări politice, PLD. La Iași, duminică, șeful statului a fost 100% omul acestei grupări și a atacat din plin restul clasei politice, practic partidele parlamentare care nu-i cântă în strună. A reluat prăfuita temă a oligarhilor - referindu-se de această dată la deținătorii de canale media -, acuzându-i că nu îi permit să promoveze informații despre referendumul pentru votul uninominal, a reluat și la fel de prăfuita temă a celor "322" (între timp, câțiva dintre aceștia s-au transferat la PD, deci trebuie refăcut calculul aritmetic). Nu la aceste aspecte țin să mă refer astăzi, pentru că nu mai reprezintă de mult o surpriză atitudinea președintelui Traian Băsescu față de cei care îi critică acțiunile neconforme cu legea fundamentală.

Am să mă refer însă la altceva, și anume la adevărata surpriză pe care am remarcat-o în urma participării domnului Traian Băsescu la această manifestare electorală. Liderii filialei Iași a PD și-au manifestat, în anumite cercuri, totala iritare față de faptul că șeful statului a preferat să participe la lansarea eurocandidaților PLD în loc să fie prezent la lansările candidaților democrați pentru alegerile pentru Parlamentul European care aveau loc în regiune. Fruntașii PD din Iași consideră că acest ajutor al Președintelui pentru această grupare politică afectează poziția PD, care în ultimele luni a scăzut dramatic în sondaje. De asemenea, democrații nemulțumiți sunt de părere că președintele Traian Băsescu sprijină în mod exagerat și inutil PLD, pentru ca această formațiune să depășească pragul electoral. Majoritatea celor care nu agreează implicarea șefului statului în eurocampania PLD sunt convinși că această grupare nu va reuși deloc să depășească nici cele 3 procente cu care este creditată inclusiv în sondajele comandate de operatorii favorabili Președinției. De altfel, nemulțumirile democraților ieșeni s-au concretizat și prin pasivitatea cu care au acționat în mobilizarea asistenței, fapt ce l-a iritat pe șeful statului.

Am aflat de la liderii locali ai Partidului Democrat că aceeași poziție o au și șefi din alte filiale județene și inclusiv o parte dintre liderii de la centru. Nu sunt acestea singurele semnale ale unei răceli în relațiile dintre PD și PLD, mai precis a unei îndepărtări ale democraților de tabăra PLD. Un prim semnal s-a înregistrat recent chiar la "centru" imediat după ce președintele Traian Băsescu a declarat că toți liderii PLD se vor regăsi în echipa de conducerea a viitoarei construcții politice ce ar urma să cuprindă PD și PLD. După nici 24 de ore, termenul de fuziune fie a dispărut din vocabularul liderilor PD, fie dacă s-a mai pronunțat, s-au făcut referiri clare la înghițirea PLD, însoțite de comparații între procentele celor două formațiuni. Și nu este exclus ca, într-un viitor foarte apropiat, aceste răbufniri și nemulțumiri la adresa PLD să devină publice, iar prin diverse canale media să înregistrăm chiar și unele atacuri mai mult sau mai puțin dure, ținta fiind unii PLD-iști.

PS: Domnul președinte Traian Băsescu s-a referit la Iași, din nou, la tema corupției existente în cadrul actualei clase politice și a afirmat că uninominalul îi va mătura pe corupți. Până una alta, am să-i dau un exemplu de act de corupție care s-a înregistrat chiar sub ochii domniei sale și care vizează pe unul dintre politicienii noului val pe care îl susține.

Fluturașii electorali ai PLD Iași au fost tipăriți fără a avea înserat numărul de exemplare și nici tipografia la care au fost realizați, lucru cerut în mod expres de legislația în vigoare. Persoana care a girat această ilegalitate nu este alta decât eurocandidatul PLD, Dumitru Oprea, care a făcut o comandă pentru mai multe materiale pentru Universitate (unde este rector), și a cerut tipografiei să-i facă bonus și respectivii fluturași. Deci, fluturași electorali pe banii unei instituții publice. În presa locală din Iași, unul dintre liderii locali ai PLD, Marius Spânu, a recunoscut că fluturașii în cauză nu respectă legea. Deci, iată, domnule președinte, un model de politician corupt, nu dintre cei 322, ci din cealaltă tabără.

    Vasile Mocanu - declarație politică: Nu vă mai bateți joc de agricultori!;

Domnul Vasile Mocanu:

Declarație politică: "Nu vă mai bateți joc de agricultori!"

Nu știu de-a ce se joacă oficialii din Ministerul Agriculturii, dar joaca lor începe să miroase a incompetență. Pe 31 octombrie, fermierii ieșeni au fost anunțați că a fost sistată perioada de depunere a dosarelor pentru subvențiile la motorină exact din... 31 octombrie. Inițial, termenul limită pentru solicitarea ajutoarelor era stabilit pentru data de 15 noiembrie.

Și mai ciudate sunt motivele ministerului de resort pentru devansarea datei: 1) perioada optimă pentru înființarea culturilor de rapiță, orz, orzoaică și grâu a fost depășită și 2) tot personalul de la Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură a fost trimis pe teren, în control!

Domnilor de la agricultură,

Abia acum ați aflat care sunt perioadele propice pentru înființarea culturilor de toamnă? Când ați propus termenul de 15 noiembrie nu știați aceste lucruri? Sau ați încercat să vă faceți puțină campanie electorală? Apoi, nu vi se pare că sună cam hei-rupist toată această desfășurare de forțe, pe teren, în controale, care nu are la bază nici un fel de strategie coerentă? E greu să rezolvați într-o lună de zile ce nu ați făcut în patru ani! Dacă veți acționa doar când oficialii europeni vă trag de urechi atunci chiar că am încurcat-o.

Din păcate, incoerența manifestată la vârful Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale a făcut ca o mulțime de mici fermieri ieșeni să nu poată cere subvențiile pentru motorină. Sunt sigur că această situație s-a repetat peste tot în țară. La anul, vă veți întreba, din nou, cu ipocrizie, de ce agricultura românească a rămas de căruță. Și nu veți mai putea da vina pe secetă!

Domnilor guvernanți, nu vă mai bateți joc de agricultorii români! Puneți mâna pe carte și învățați agricultură!

Vă mulțumesc.

    Filip Georgescu - in memoriam Ion (Ionel) I.C. Brătianu, la 80 de ani de la moarte;

Domnul Filip Georgescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La 24 noiembrie se împlinesc 80 de ani de la moartea lui Ion (Ionel) I.C. Brătianu, prestigioasă personalitate a vieții politice românești din cea de-a doua jumătate a secolului XIX și primele decenii ale veacului trecut, președintele Partidului Național Liberal, de numele căruia sunt intrinsec legate Războiul pentru reîntregirea țării, Marea Unire de la 1918, Constituția României din 1923 și alte evenimente de însemnătate istorică ale neamului nostru.

Ionel Brătianu, cum era cunoscut în viața politică marele bărbat de stat, a fost fiul lui Ion C. Brătianu, moștenind de la tatăl său, care se aflase printre fruntașii revoluționari de la 1848, dar și în fruntea Războiului pentru Independență de la 1877, nu numai cinstea, curajul și dragostea de muncă, dar și iubirea de patrie și ambiția de a contribui cu prețul vieții la propășirea ei, trăsături proprii tuturor membrilor acestei întinse și străvechi familii de boieri români.

Inginer de căi ferate, Ionel Brătianu părăsește repede cariera pentru care se pregătise și se aruncă în vâltoarea luptelor politice, domeniu în care Brătienii aveau o îndelungată tradiție. Botezul politic și-l face de tânăr, ca deputat de Gorj, când, deși descendent al unei familii de moșieri, abordează problema țărănească, afirmând că oamenii satelor, de care depinde viitorul națiunii, suferă cel mai mult. După doi ani de deputăție, la 33 de ani ajunge pe banca ministerială, preluând succesiv conducerea câtorva departamente, dar o mare parte a vieții și-a consumat-o în fruntea Guvernului.

Timp de 18 ani a fost președintele PNL, partid pe care l-a dominat cu autoritatea, voința, intransigența și ambițiile sale. Afirmarea sa în viața politică a fost apreciată cu atât mai mult cu cât în vremea sa a avut de înfruntat o întreagă pleiadă de personalități, ca Petre Carp, Alexandru Marghiloman, Iuliu Maniu, Alexandru Vaida Voievod, Titu Maiorescu, Take Ionescu, Constantin Stere, Nicolae Iorga, Octavian Goga, Nicolae Titulescu și mulți alții.

Apogeul carierei sale politice vine în timpul primului război mondial. Din cea mai fragedă vârstă a copilăriei avea în fața ochilor imaginea României Mari. Sub vraja acestui vis, pe care-l nutriseră atâtea generații anterioare de români, a pornit cu toată convingerea războiul împotriva cotropitorilor țării și a asupritorilor neamului nostru. Sfidând opiniile contrare ale unor filogermani convinși ca Titu Maiorescu, Petre Carp și Alexandru Marghiloman, Ionel Brătianu a hotărât să participe alături de puterile Antantei împotriva statelor care alcătuiau Tripla Înțelegere.

L-a convins și pe Regele Ferdinand de acest pas decisiv pentru destinul românilor și l-a sfătuit pe suveran să nu semneze Pacea de la București impusă de Germania, a suportat criticile mareșalului Antonescu pentru slaba dotare a armatei, dar și imputările lui Take Ionescu și Nicolae Iorga pentru unele greșeli politice. A riscat și a câștigat și, odată cu el, întreaga nație. La Conferința de pace de la Paris s-a bătut ca un leu pentru viitorul României Mari. N-a ezitat să părăsească sala dezbaterilor, atunci când aliații ignorau cererile românilor, repetând gestul pe care părintele său îl făcuse după Războiul de Independență.

Cu toate acestea, n-a avut fericirea să se bucure din plin de marea izbândă de la 1918. Soarta ingrată a făcut ca la 1 Decembrie, când alaiul regal își făcea intrarea triumfală în București, Ionel I.C. Brătianu să nu se găsească în postura de premier și să privească totul de pe margine, ca un simplu spectator. Dar, în orice situație s-ar fi aflat, lumea știa că el este pilonul în jurul căruia se întregise Țara. Mulți îl criticau, cuprinși de invidie, Regele Ferdinand îl prețuia însă enorm. Meritul său în fruntea PNL a fost, de asemenea, de necontestat. Deși nu avea la dispoziție un partid de mase, deși curentele de idei apăreau în PNL ca ciupercile după ploaie, Ionel Brătianu a conferit un mare prestigiu liberalismului, care a dominat autoritar viața noastră din primele decenii ale veacului trecut.

Trebuie spus, totodată, că Ionel Brătianu a desființat politicește, în propriul partid, pe oricine a încercat să-l obstrucționeze. Dar, după dispariția sa, PNL n-a mai avut un conducător de o asemenea anvergură nici până astăzi. Apariția unor vârfuri liberale ca Vintilă și Gheorghe Brătianu, I.G. Duca ori Gheorghe Tătărăscu, au fost niște meteoriți care s-au stins repede. De aceea, PNL are mereu senzația că a fost înmormântat la Florica o dată cu trupul lui Ionel Brătianu.

La dispariția lui prematură (63 de ani), probabil că a contribuit și atentatul de la 9 decembrie 1909, când a fost ținta a trei gloanțe care l-au nimerit în plin. A scăpat atunci ca prin urechile acului. Mulți s-au întrebat, după ani și decenii de la acest atentat: oare ce s-ar fi întâmplat cu Partidul Liberal fără Brătianu? Ce s-ar fi întâmplat dacă la izbucnirea primului război mondial prim-ministru n-ar fi fost Ionel Brătianu, ci un Titu Maiorescu sau Petre Carp?

Vestea încetării din viață a celui care a fost Ionel I.C. Brătianu a produs în toată țara consternare. Nimeni nu bănuia un sfârșit atât de apropiat. Lumea obișnuită ca, timp de un sfert de veac, să-l vadă în prim-planul vieții politice, guvernând și dominând evenimente ori dispute de partid, cu greu se putea deprinde cu lipsa lui din arenă. Cu toții înțelegeau că, odată cu plecarea dintre oameni a lui Ionel Brătianu, dispărea unul din cei mai destoinici cârmaci pe care i-a avut țara noastră, mulți fiind convinși că va trece multă vreme până când se va ivi politicianul care să-l poată înlocui. Și astăzi, lipsa acestui ilustru bărbat de stat se simte la fiecare pas: o simte Țara, o simte mai ales Partidul Național Liberal, care de 80 de ani își caută șeful suprem și nu-l găsește.

Vă mulțumesc pentru atenție.

    Filip Georgescu - comentariu pe marginea votului uninominal în două tururi de scrutin susținut de președintele Traian Băsescu;

Domnul Filip Georgescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Îmi este foarte greu să înțeleg de ce se cramponează președintele Băsescu de votul uninominal în două tururi de scrutin, pe care vrea să-l legitimeze în viața noastră politică, printr-un referendum, când milioane de români nu înțeleg nici avantajele și nici dezavantajele acestui nou sistem electoral. Țelul esențial al acestui demers insolit l-ar constitui, chipurile, reformarea clasei noastre politice, care, în opinia președintelui țării, și-a epuizat cele două obiective fundamentale din perioada tranziției: intrarea României în NATO și în Uniunea Europeană.

Astăzi, când și-a pierdut orice legătură cu cei pe care-i reprezintă, subliniază domnia sa, clasa politică trebuie să cedeze locul unor forțe noi, capabile să valorifice cu succes marile posibilități pe care țara noastră și le-a creat prin aderarea la UE. N-am auzit alți șefi de stat, cu excepția dictatorilor, care să-și fi propus vreun asemenea proiect utopic și nici nu cred că vom descoperi în cuprinsul Planetei noastre vreo țară în care clasa politică este unitară, este animată de aceleași idealuri, este legată prin interese economice comune și năzuiește în totalitate spre aceleași scopuri politice. O dovadă în acest sens o constituie existența mai multor partide, diferențiate prin doctrine diferite, care acoperă un larg spectru politic, de la stânga la dreapta. Până și în regimurile totalitariste, unde clasa politică este strunită de un singur stat major - partidul unic - controversele ideologice și apetitul liderilor pentru putere sunt de necontestat.

Pledând în favoarea votului uninominal în două tururi de scrutin, președintele Traian Băsescu nu face decât să mențină deschis conflictul său cu Parlamentul, cu Guvernul și cu partidele, în tentativa de a suprima pluripartidismul, de a crea un Legislativ docil, după chipul și asemănarea Marii Adunări Naționale și de a zdruncina fragila democrație care stă la temelia, încă neconsolidată, a statului de drept. Asumându-și cu de la sine putere sarcina de a reforma clasa politică, șeful statului nostru vrea să ne convingă, din păcate fără argumente, că prin adoptarea votului uninominal, la viitoarele alegeri legislative, electoratul va fi în măsură să aleagă un Parlament "curat" în locul celui "mocirlos" de astăzi. Numai de nu ne-am trezi cu unul "curat-murdar", garnisit cu mafioți și oligarhi care, candidând pe spezele propriului buzunar și aruncând cu banii în dreapta și-n stânga prin circumscripțiile uninominale, au mari șanse să câștige scrutinul, chiar cu voturi puține.

Președintele Traian Băsescu încearcă să demonstreze contrariul, afirmând că, spre deosebire de listele de partid, în cadrul cărora orice formațiune politică își înscria propria clientelă, din rândul căreia erau aleși parlamentarii, votul uninominal obligă la desemnarea unui singur candidat care, pentru a fi votat, trebuie să fie cel mai bun dintre cei mai buni. O dată ales, candidatul partidului câștigător devine unicul reprezentant în Parlament al celor care l-au votat, putând să fie tras la răspundere direct, pentru nerespectarea promisiunilor făcute, în campania electorală.

În aparență, votul uninominal ar putea să fie considerat spuma democrației. Având în vedere că la viitoarele alegeri vor participa cel puțin 15 partide, noul sistem electoral se va dovedi un veritabil instrument antidemocratic, întrucât mulți candidați uninominal vor deveni parlamentari doar cu votul a 20-30 la sută dintre alegători. Președintele Băsescu evită să ne spună însă cine va reprezenta în parlament marea majoritate a alegătorilor (70-80 la sută) care au votat în baza altor opțiuni politice. Se mulțumește să afirme că votul uninominal în două tururi de scrutin este unul dur și cu multe inechități. Atunci de ce pledează cu atâta înfocare pentru o asemenea inechitate de proporții? Președintele Băsescu ocolește, de asemenea, un alt adevăr, acela că atât în cazul votului pe liste, cât și al celui uninominal, candidații sunt propuși de partide, cu excepția independenților, dar mai ales că nicio formațiune politică nu va risca să-și desemneze candidații din rândul unor oameni necunoscuți, fără o imagine conturată în viața publică. De unde să găsească partidele politice acei îngeri uninominali, pe placul domnului Traian Băsescu, pentru a forma un Parlament curat și sfânt ca Edenul?

Ca să ne convingă de însemnătatea votului uninominal în cadrul procesului de primenire a clasei noastre politice, domnia sa recurge la o paralelă pe cât de neavenită, pe atât de neconvingătoare, afirmând că la viitoarele alegeri parlamentare, senatorii și deputații ar putea să fie desemnați așa cum sunt astăzi votați primarii, adică în două tururi de scrutin. Dar și aici, șeful statului se oprește la jumătatea drumului, evitând să spună, probabil din motive subiective, cât de incorecți, cât de necinstiți și cât de imorali sunt unii primari, din păcate deloc puțini.

Este nevoie, într-adevăr, de o profundă transformare în mentalitățile oamenilor noștri politici, mai ales acum, când România a devenit țară comunitară, dar o mutație de o asemenea factură nu se produce într-o singură zi, prin introducerea unui buletin de vot în urnă, ci printr-un proces politico-educativ, susținut de o legislație adecvată. Primarul nu poate fi invocat drept o întruchipare democratică desăvârșită a votului uninominal în două tururi de scrutin.

Înainte de a decide asupra unui sistem electoral, trebuie să reflectăm cu mult mai multă atenție asupra omului pe care vrem să-l așezăm în fruntea unei comunități. În București avem șapte primari, dar numai edilul șef al sectorului doi își îndeplinește cu vocație, pasiune și responsabilitate misiunea încredințată de electorat. Din păcate, doar cu o floare nu se face primăvară, darămite reformă politică.

Vă mulțumesc pentru atenție.

    Minodora Cliveti - declarație politică cu tema Emigrația românească: lapte și fiere pentru România;

Doamna Minodora Cliveti:

Declarație politică: "Emigrația românească: lapte și fiere pentru România"

E deja o axiomă afirmația potrivit căreia migrația a făcut civilizația. SUA nu ar fi existat fără migrație, românii din Italia au contribuit la realizarea a câteva procente din produsul intern brut italian, în Spania avem deja români aleși în posturi de conducere locale. Cât despre România, aceasta a primit sume importante în euro de pe urma muncii conaționalilor noștri.

Si totuși, prezentul este inundat de evenimente care incriminează pe români și România de-a valma, global. Asistăm la nașterea unor valuri de antipatie transeuropeană, în mai multe țări ale UE unde romanii muncesc și produc venituri națiunii respective de ani de zile, apar reacții negative la adresa românismului.

Ce este de făcut?

Ca parlamentar reprezentând un județ, Bacăul, care are o relație solidă cu nordul Italiei (curse aeriene directe, căsătorii internaționale, vizite ale personalităților italiene, afaceri de tot felul care înfloresc) mă simt implicată. De aceea, am acționat.

Am propus înființarea la nivelul Consiliului Europei a unui mediator european pentru rromi. Faptul că mai ales rromii noștri sunt la originea unor tensiuni între noi și italieni este de interes, iar rromii, semnificativi ca număr în grupul migranților europeni din mai multe țări către vest creează probleme. Tocmai de aceea, problemele generate de ei și problemele lor ca emigranți se cer a fi rezolvate global, european și nu numai de țările lor de origine.

Am scris colegilor din parlamentul italian pentru a le cere să monitorizeze felul în care expulzările românești conform recentului act normativ elaborat în Italia și care a intrat rapid în vigoare, să nu încalce Convenția europeană a drepturilor omului.

Am propus alături de peste 40 de parlamentari români, înființarea unei comisii mixte speciale pentru migrații, refugiați și populație pentru a crea un cadru parlamentar de discutare și anchetare a unor situații care apar în aceste domenii.

Am depus o rezoluție la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei privind creșterea rolului parlamentelor naționale în domeniul migrației.

Ce aștept de la celelalte autorități românești?

O atitudine demnă și fermă cu privire la apărarea drepturilor și intereselor cetățenilor români aflați în afara granițelor.

O colaborare eficientă în domeniul prevenirii și soluționării infracțiunilor comise de români în străinătate.

Acțiuni concrete la nivelul organelor Uniunii Europene, provocarea de dezbateri, găsirea de soluții pentru ca cetățenii români, care au devenit cetățeni europeni din ianuarie 2007, să fie tratați corect.

    Mihai Cristian Apostolache - declarație politică având ca subiect alocațiile de stat pentru copii;

Domnul Mihai Cristian Apostolache:

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi are ca subiect alocațiile de stat pentru copii.

Potrivit Constituției României, copiii și tinerii se bucură de un regim special de protecție și asistență în realizarea drepturilor lor, statul având obligația de a acorda alocații pentru copii și ajutoare pentru îngrijirea copilului bolnav sau cu handicap.

Constatăm însă că, în ciuda faptului că actul fundamental consacra un regim special pentru copiii României, autoritățile nu binevoiesc să respecte și să adopte măsuri care să dea viața normelor constituționale în materie. Mă refer aici la alocația pentru copii al cărei cuantum nu are nici un fel de legătură cu realitatea, suma fiind de-a dreptul derizorie comparativ cu nevoile copilului.

Consider că este obligația guvernelor de a aborda urgent această problemă, în sensul creșterii acestei alocații în concordanță cu nevoile prezentate, dar și cele de perspectivă. De aceea, propun creșterea alocației pentru copii la 100 lei lunar, sumă care să se împartă în două componente: 65 lei să fie acordată lunar copilului, iar restul de 35 lei să meargă către un fond de economisire garantat de stat, copilul putând să acceseze fondul de economisire numai la împlinirea vârstei de 18 ani. În acest fel, fiecare copil va avea la dispoziție o sumă de bani lunar, iar de o altă sumă, mult mai mare, va beneficia la împlinirea vârstei de 18 ani.

Vă mulțumesc.

    Iuliu Nosa - declarație politică intitulată Importanța alegerilor europarlamentare în viziunea președintelui și a premierului;

Domnul Iuliu Nosa:

Domnule președinte,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Importanța alegerilor europarlamentare în viziunea președintelui și a premierului".

Asistăm, de prea mult timp, la lupta distructivă dintre un președinte intrigant și interesat doar de partidul său și un premier orgolios care nu face decât să îi ridice mingi la fileu pentru a-i întreține stările conflictuale în care se simte bine.

Peste mai puțin de două săptămâni, vom aștepta ca poporul să meargă la urne pentru a-și vota reprezentanții în Parlamentul European. Mai mult decât atât, Traian Băsescu ar trebui să vrea ca electoratul să meargă să voteze la referendumul pentru votul uninominal, decretat chiar de domnia-sa. Vă dau impresia cei doi oameni de stat că sunt interesați de reprezentarea la nivel european sau de votul uninominal? Nici pomeneală! Ei se războiesc continuu, fără să le pese măcar puțin de ce se întâmplă în jurul lor. Sunt parcă orbiți de ura pe care și-o poartă.

În ultimele zile, l-au luat ca subiect pe ministrul de extern Adrian Cioroianu și au început disputa pe tema oportunității demisiei lui, în urma unor declarații nefericite pe care le-a avut cu privire la imigranții infractori. După cum bine știți, s-a ajuns în situația ca Băsescu să solicite demisia lui Cioroianu, iar Tăriceanu să ceară demisia lui Băsescu. De mai bine de o săptămână, au dat cei doi "combatanți" impresia că ar fi interesați de alegeri?

Vedeți bine că nu!

Atunci, vin și întreb: cum să fie interesați alegătorii de alegerile europalamentare, atâta timp cât reprezentanții lor preferă să continue "gâlceava politică" distructivă pornită de prea mult timp?

Sunt sigur că și partidele celor doi, PNL și PD, resimt în momentul de față un soi de frustrare văzând că nu primesc sprijin în campania electorală din partea conducătorilor lor, mai mult sau mai puțin declarați. Este ghinionul lor de a avea drept lideri oameni mânați doar de interese și orgolii personale. Dar este și ghinionul poporului român că Băsescu și Tăriceanu au reușit în trei ani să distrugă tot, de la agricultură, la sistem de învățământ și sistem sanitar, până la justiție și politică externă. Abia la alegerile viitoare, când electoratul ne va scăpa de ei și vom reveni noi la putere, vom putea evalua adevăratele dimensiuni ale dezastrului creat de "râca" dintre cei doi.

Acum au ajuns în situația de a ridiculiza prin atitudinea lor importanța alegerilor pentru Parlamentul European. Se pare că dacă pentru ei aceste alegeri nu au nici o miză, nici nu-i interesează.

Pe noi, da!

Vă mulțumesc.

    Viorel Pupeză - declarație politică: Integrarea romilor, un subiect plasat la și altele;

Domnul Viorel Pupeză:

«"Integrarea rromilor, un subiect plasat la "și altele"».

Soarta noastră este legată, indiferent de voința noastră, de conaționalii noștri de orice etnie. În România sau în afara granițelor, cetățenii români trebuie să conviețuiască. Atitudinile discriminatorii din ultima perioadă, care au degenerat într-un mare scandal pe plan extern, dar care și-a găsit o scenă bună în Italia, trebuie asumate de întreaga societate, dar și de către autoritățile române sau din Uniunea Europeană.

Prejudecățile coordonează atât discursul omului de rând, cât și al oamenilor politici. Când un român get beget fură miliarde din buget și sărăcește o întreagă țară, vina cade pe el personal. Când un rrom fură o găină sau fier vechi pentru a-și hrăni familia, vina cade pe el, dar, în același timp, și pe toți rromii.

Sistemul școlar refuză să recunoască rromii ca o minoritate culturală cu interese și nevoi diferite de cele ale restului populației. Interesant este faptul că un cerșetor rrom sau un copil al străzii este mai ușor de observat decât un copil rrom care se duce la școală.

De la aceste aspecte care pot părea minore, am ajuns ca premierul, ministrul de externe sau chiar Președintele țării să facă declarații de-a dreptul condamnabile. Ce pretenții să avem de la partenerii noștri europeni, când Traian Băsescu este în vizorul Consiliului Național de Combatere a Discriminării pentru sintagma "țigancă împuțită", când primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu cataloghează o întreagă etnie drept una de infractori, iar ministrul Adrian Cioroianu își imagina lagăre de muncă în Egipt. Ce semnal au fost aceste mesaje făcute la cel mai înalt nivel pentru politica noastră externă?

Ne aflăm în plină campanie electorală pentru Parlamentul European, iar o astfel de temă ar trebui să-și găsească locul pe agenda partidelor politice. Problematica integrării romilor nu trebuie plasată la "și altele", pentru că tocmai aceste tergiversări au condus la situația actuală. În această ecuație ar trebui să intre nu doar relațiile bilaterale stabilite la nivel central, ci și parteneriatele de colaborare dintre autoritățile locale din România și cele de la nivelul Uniunii Europene.

Relația cu diaspora nu trebuie să se reducă la amenajarea secțiilor de votare la referendumuri și alegeri, ci la identificarea problemelor cu care se confruntă, inclusiv cele de imagine. Comunitatea europeană în ansamblul ei trebuie să recunoască această temă general valabilă și oare cum va putea fi aceasta inclusă pe agenda Parlamentului European și a altor foruri europene, dacă în România este de domeniul "ș.a.m.d."?

Pentru a asigura României un mediu civilizat și o societate normală, europeană, trebuie să ne pese acum!

    Grigore Crăciunescu - declarație politică cu titlul Întoarcerea la partidul-stat;

Domnul Grigore Crăciunescu:

"Întoarcerea la Partidul-stat"

Datorită faptului că președintele este votat direct de popor, el beneficiază de o legitimitate indiscutabilă, însă responsabilitatea morală a acestuia este aceea de a reprezenta interesele întregului popor și nu a unei anumite zone de interes sau partid politic. Accepțiunea că președintele este produsul unei anumite majorități, de o anumită coloratură politică, vine să pună un semn de întrebare în contextul definirii ideii de stat democratic. Dacă acest lucru este o povară sau o constrângere pentru un președinte este de preferat ca acesta să demisioneze, pe simplu motiv că nu reușește să accepte obligațiile ce îi revin prin acest statut.

O astfel de atitudine greșită pune, indirect, în primejdie principiile democratice ale unui stat de drept. Un pericol care se întrevede în contextul politic actual este exaltarea ideii de cezarism, fie el și îmbrăcat în haine democratice, care, în definitiv, constituie depășirea atribuțiilor constituționale și disprețul față de funcția reprezentativă a Parlamentului.

În contextul în care anumite lucruri nu sunt reglementate prin lege, se lasă loc interpretării din punt de vedere al moralității și al bunului simț. Constituția României prevede art.84 alin.(1): "În timpul mandatului, președintele României nu poate fi membru al unui partid și nu poate îndeplini nicio altă funcție publică sau privată." Este adevărat că în Constituție nu se precizează faptul că președintele statului nu se poate implica în campania electorală a unui partid ca agent electoral, însă, în Constituție nu sunt precizate nici alte lucruri de bun simț, de care o persoană cu un astfel de statut ar trebui să țină cont.

Suntem martorii transformării PD-ului în partidul-stat, așa cum acesta a devenit deja partid prezidențial. Vă sună cunoscut? Ceva în genul ăsta am trăit și înainte de 1989, iar ascensiunea comunismului nu a pornit de la premise morale.

Dacă stăm și analizăm mesajele și acțiunile lui Traian Băsescu, vom descoperi foarte multe expresii reproduse aproape la nivel de citat din Manifestul Comunist, făcându-mă să cred că domnia sa este un mare admirator al operei lui Marx și Engels. Și dacă este un admirator al acestora, cine mă oprește să cred că el nu va pune în practică această învățătură. Iar dacă va pune în practică aceste teorii, pot afirma cu certitudine că democrația se află într-un real pericol.

Mizez pe simțul rațional, aproape intuitiv, al acestei nații, care are experiența neplăcută a unui comunism mult prea prelungit, că astfel de atitudini vor fi taxate. Un exemplu pe care l-au dat ieșenii când Băsescu a vorbit unei săli aproape goale, ar trebui să-l aducă cu picioarele pe pământ și să accepte că românii nu mai vor un tătuc, nu mai vor un stat totalitar.

    Cezar Florin Preda - declarație politică cu tema Comunitățile românești, uitate din nou de Guvernul Tăriceanu II;

Domnul Cezar Florin Preda:

Declarație politică: "Comunitățile românești - uitate din nou de Guvernul Tăriceanu II"

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Așa cum am prevăzut în declarația mea politică precedentă, ministrul Cioroianu a recidivat din nou în privința ignorării comunităților românești de peste hotare.

Conform articolului 23 din Legea nr.373/2004, cu completările din Ordonanțele de urgență nr.31 și nr.35 din 2007, Ministerul Afacerilor Externe este obligat să organizeze și să doteze secțiile de votare de pe lângă misiunile diplomatice și consulare și din alte localități din afara țării.

Ca și în cazul referendumului pentru demiterea președintelui Traian Băsescu din 19 mai a.c., Ministerul Afacerilor Externe, condus de domnul Cioroianu, încearcă să îi împiedice pe românii din afara țării să își exercite dreptul constituțional de a vota deoarece nici până acum, cu două săptămâni înainte de data referendumului, nu a fost făcută publică lista secțiilor de votare pentru milioanele de români care locuiesc în afara țării.

Probabil așa crede ministrul Cioroianu că îi poate împiedeca pe români să voteze. Cine știe?

Domnule prim-ministru Tăriceanu, de câte ori trebuie să mai gafeze ministrul de externe Cioroianu pentru ca să vă delimitați de afirmațiile acestui ministru, să nu mai tolerați incompetența dânsului dovedită în mod repetat: de la necunoașterea legilor până la afirmații atât de grele referitoare la anumite comunități românești?

Cât timp trebuie să mai treacă pentru ca românii din străinătate să afle de la acest ministru de externe al României unde trebuie să voteze?

În încheiere sper ca măcar acum, Guvernul Tăriceanu II să-și asume responsabilitatea pentru dezamorsarea situației create astfel încât comunitățile românești să nu mai fie ignorate și cetățenii români aflați în afara granițelor țării să-și poată exercita drepturile constituționale.

Vă mulțumesc.

    Ioan Aurel Rus - declarație politică: Apără și ocrotește, Doamne, pe români!;

Domnul Ioan Aurel Rus:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

"Apără și ocrotește, Doamne, pe români!"

Nu am crezut că îmi va fi dat vreodată să văd atâta umilință la care sunt supuși atât românii din România, cât și cei din Uniunea Europeană - "spațiu de libertate, securitate și justiție". Cu atât este mai de neînțeles această situație, cu cât ne aflăm în anul 2007, iar România este membru cu drepturi depline al Uniunii Europene.

Ne doare umilința la care suntem supuși, pentru "vina de a fi români", din partea autorităților italiene dar, mai ales, din partea autorităților române, care au ignorat problemele etniei rome.

Și dacă, în aceste zile, asistăm la exacerbarea xenofobiei, de vină nu sunt doar cetățenii români sau cetățenii italieni, ci chiar diriguitorii noștri - aceia care, în loc să găsească soluții, au exportat infracționalitatea, grațiind clientelismul de dragul aportului financiar, ignorând legea.

Românii din țară - și nu numai -, precum și italienii "normali" spun că în astfel de situații sunt lucruri care se fac și nu se aclamă în piața publică, pentru că, altfel, au efect de incitare la manifestări discriminatorii, de încurajare și de alunecare către atitudini și reacții neo-fasciste.

În condițiile în care guvernanții noștri promovează imaginea României în străinătate, consultându-se și alăturându-se cu infractorii, și făcând poză de familie cu "Arginți și Imperatori", nu mă mai surprinde "vânătoarea de români". Din poze lipsește Monica Macovei.

Mă revoltă însă atitudinea, comportamentul și limbajul ministrului român de externe Adrian Cioroianu, căruia foarte mulți îi spun acum ministrul Gafone, care perseverează în a face să scadă și bruma de credibilitate care i-a mai rămas României.

Iată cum, astfel, criza în problema imigranților români de etnie romă dintre România și Italia tinde să se transforme în afacerea Cioroianu vs. România, sub ochii blânzi și îngăduitori ai premierului Tăriceanu, dar sub cei îngroziți ai oficialilor europeni.

Cred că este cazul, dacă tot i-a căzut cu tronc deșertul egiptean, ca domnul ministru să se gândească de data aceasta - sigur, în măsura în care poate - dacă nu este mai bine să facă un efort și să-și cumpere acel teren la care visează, ca să aibă unde să se autoexileze; acum, când încă mai are timp; acum, când încă nu au fost compromise definitiv și irevocabil relațiile României cu Cancelariile europene.

Rămâne ca inactivitatea și insuccesul diplomației române să fie salvate de negocierile cu Grupul de prietenie din Parlamentul italian, de delegația parlamentară a României condusă de vicepreședintele Senatului, dr. Corneliu Vadim Tudor, președintele Partidului România Mare.

Vizita Grupului de prietenie româno-italian efectuată în perioada 13-16 noiembrie anul curent, cred că va da roade mult mai bune decât vizita papagalilor din diplomația românească.

    Ionela Bruchental-Pop - despre maniera prin care actualul guvern înțelege să-și sprijine cetățenii;

Doamna Ionela Bruchental-Pop:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Prevederile articolului 82 din Constituția României, privind validarea mandatului și depunerea jurământului, se aplică in integrum și în privința primului-ministru, a miniștrilor și a celorlalți membri ai Guvernului, care depun în mod individual în fața Președintelui României jurământul de credință cu următorul conținut: "Jur să-mi dăruiesc toată puterea și priceperea pentru propășirea spirituală și materială a poporului roman, să respect Constituția și legile țării, să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României".

Indiscutabil, conținutul acestui jurământ este unul extrem de profund și viabil, fiind necesar a exista și mai ales a fi depus într-un mod responsabil de către categoriile vizate, în orice țară cu un regim democratic și funcțional, fiindcă în caz contrar ne situăm doar la nivelul grotesc al emiterii și repetării unor truisme plăcute și reconfortante ca și percepție publică, dar hilare pe fond și lipsite de o aplicabilitate practică.

Desigur, în orice societate democratică, cu principii și valori comportamentale și definitorii transpuse cel puțin în plan teoretic, este mai mult decât evidentă și incontestabilă existență unor abordări teoretice diferite și controversate, față de ceea ce înseamnă raportul moralitate versus profitabilitate, prin maniera în care acesta este utilizat de către diferite centre de putere, fie ele și executive, și granița până la care aceste două concepte antagonice pot coexista în mod decent și deloc oneros.

Astfel, potrivit uneia dintre prevederile Constituției României reflectate anterior în articolul 82, orice guvern, indiferent de compoziție sau coloratură politică, se obligă practic prin jurământul depus să-și dăruiască printre altele puterea și priceperea pentru propășirea materială a cetățenilor pe care îi reprezintă și nu o propășire individuală a primului ministru și a membrilor cabinetului, cum se întâmplă de obicei, în mod cutumiar, în unele țări balcanice aflate într-o permanentă tranziție morală, ca de exemplu România.

Abordând această chestiune de la sugestivul aforism a lui Nichita Stănescu conform căruia: "Cinstea nu e o vocație, cinstea e o opțiune", primul ministru Călin Popescu-Tăriceanu, împreună cu ministrul finanțelor, Varujan Vosganian, aflându-se probabil într-o crasă lipsă de "idei constructive" și-au manifestat într-o manieră "candidă" opțiunea față de cetățeni și Comisia Europeană, prin modificarea și completarea Codului Fiscal, în sensul introducerii unei taxe auto de primă înmatriculare extrem de controversată și mai ales discriminatorie pentru posesorii de autovehicule.

Astfel, dacă în primă fază această taxă îi viza în mod direct pe proprietarii de mașini second-hand și încuraja prin taxele propuse în mod total "dezinteresat" cumpărarea de mașini noi, pe considerentul că nu putem permite ca România să se transforme într-un "cimitir de fiare vechi al Europei", ulterior însă după realizarea de către premier a unor câștiguri substanțiale prin firma al cărei acționar majoritar este, ATS SRL, guvernul a schimbat macazul, susținând în mod ferm schimbarea politicii, respectiv taxe mai mici pentru mașinile vechi și taxe mai mari pentru cele noi, pe considerentul extrem de "logic" conform căruia cu cât mașina este mai nouă, cu atât aceasta va polua mai mult, iar obiectivul "grijuliului" guvern este ca poluatorul să plătească.

Problema, în toată această nebuloasă, este practic reprezentată de discrepanțele majore existente între modul de percepere al interesului public pe care anumite guverne, precum cel bulgar îl au în această privință și acesta este net favorabil cetățenilor prin sumele acceptabile pe care aceștia le au de plătit pentru înmatricularea unei mașini de exemplu, în jurul sumei de 100 de Euro, și maniera prin care actualul guvern autohton, înțelege să-și sprijine cetățenii: spoliindu-i.

În tot acest peisaj mercantil cu o reprezentație sordidă, rolul de prim solist îi revine premierului Tăriceanu, care prin capacitatea managerială "de excepție" și prin "totala lipsă de interes privat" în scandalul creat, a reușit cu o eficiență demnă de invidiat și chiar de patentat, ulterior preluării funcției, să obțină un profit de 30 de ori mai mare decât anterior acestei ipostaze, cu celebra firma ATS SRL, care pur întâmplător are ca și obiect de activitate tocmai vânzarea de mașini noi, sau prin acordarea de facilități pentru construirea unui nou sediu pentru firma franceză ale cărei mașini au fost vândute pe bandă rulantă, din bani a căror origine nu este una deloc privată, ci publică.

Plecând de la principiul conform căruia "cea mai nobilă preocupare a omului e omul", este cât se poate de evident, că pentru premierul Tăriceanu, acest principiu funcționează fără cusur, când e vorba de propriul interes și respectiv "omul pentru om e lup", când e vorba să contribuie conform prevederilor constituționale la o propășirea materială diferită de cea personală: a cetățenilor.

    Gheorghe Chiper - declarație politică cu tema Descentralizarea administrativă-proiecte nematerializate, acțiuni stagnate;

Domnul Gheorghe Chiper:

Declarație politică: "Descentralizarea administrativă - proiecte nematerializate, acțiuni stagnate".

Am arătat într-o declarație politică anterioară că descentralizarea administrativă a constituit, după 2004, prilejul unor angajamente nerealiste, al unor declarații răsunătoare, din partea noilor guvernanți ai Alianței D.A., dar și al unor evidente impasuri pe planul realizărilor efective în direcția menționată. Însuși faptul că s-a elaborat, în această perioadă, o lege pe tema descentralizării doar "în principiu", fără termene și modalități concrete de materializare, fără obiective și acțiuni practice de reorganizare a structurilor administrației centrale și locale, constituie dovezi certe ale neglijării acestei mari probleme naționale, a abandonării tuturor temelor care se circumscriu acestui demers de mare anvergură la toate nivelurile instituțiilor publice din țară.

S-au stabilit, ce-i drept, termene pentru finalizarea unor strategii generale și sectoriale de descentralizare, menite să asigure redistribuirea de competențe pe diferitele nivele ale administrației în profil departamental sau local. Ele, desigur, au expirat încă de anul trecut, la ora actuală nefiind cunoscută nici cea mai mică intenție de a transmite din atribuții (și din fondurile alocate, de la centru spre teritoriu).

Consider că, de fapt, tocmai aceste subiecte sunt cele mai greu de rezolvat: "predarea" competențelor care întregesc încă atributele puterii centrale și renunțarea la fondurile care asigură funcționalitatea instituțiilor. Ele sunt de fapt cauzele care determină menținerea situației la nivelul existent anterior.

Ba, s-ar putea spune, în unele privințe (cum este cea care se referă la resursele financiare) există destule dovezi că, în ultimii trei ani, s-a parcurs un drum invers: s-au inițiat programe și s-au destinat fonduri pentru susținerea lor, repartizate la nivel guvernamental; s-au stabilit, de asemenea, acțiuni, a căror desfășurare s-a finanțat tot din fonduri centrale, alocarea lor în teritoriu fiind făcută după criterii necunoscute sau fără niciun fel de criteriu obiectiv și riguros fundamentat.

Mă rezum să ilustrez această afirmație cu exemple din acțiunile guvernamentale inițiate pentru repararea și reabilitarea școlilor (rămânând misterios modul cum s-a stabilit repartizarea fondurilor pe unități administrativ-teritoriale); asigurarea sumelor necesare pentru termoficarea urbană (și la acest capitol nu există temeiuri obiective care "motivează" defalcarea în teritoriu a fondurilor alocate); însuși programul de alimentări cu apă și canalizări stabilit prin Ordonanța nr.7/2006, asemenea celui demarat în 1977 pentru lucrări similare de asigurare a apei și pietruiri de drumuri la sate, se finanțează tot de la nivel central (și tot acolo unde interesele politice și nu cele social-edilitare o cer).

Dar despre (ne)descentralizarea în plan financiar, despre permanenta discrepanță dintre transferul resurselor și necesitățile comunităților locale, într-o altă intervenție, care să se constituie ca declarație politică, dar și ca o... demascare a inerției și pasivității pe această linie.

    Costică Macaleți - Despre starea sănătății în județul Botoșani și cât de competenți sunt responsabilii din domeniu.

Domnul Costică Macaleți:

Declarație politică: "Despre starea sănătății în județul Botoșani și cât de competenți sunt responsabilii din domeniu".

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de azi se referă la situația în care se găsește sistemul de sănătate botoșănean, mai ales în ceea ce privește numărul de medici care lucrează pentru a apăra sănătatea cetățenilor județului nostru, și cine are "grijă", la nivel înalt, de starea de sănătate din județ.

Abia de curând, deși se vehiculează de ani de zile că județul Botoșani are o carență în ceea ce privește medicii specialiști, reprezentanții Autorității de Sănătate Publică, în colaborare cu ai CJASS, au făcut o cercetare care să lămurească acest aspect. Analiza a vizat laboratorul de specialitate al tuturor spitalelor din județ.

Potrivit directorului ASP Botoșani, Gabriel Oprișanu: "S-a făcut această cercetare fiindcă ni s-a cerut de la minister o previziune a numărului de medici specialiști de acre județul ar avea nevoie. Conform statelor de funcții ale spitalelor, numărul de medici necesari ar fi de 129. Astăzi, în contract cu CJASS Botoșani sunt 71 de medici. Ar rezulta o diferență de 58 de medici lipsă pe județ. La o aprofundare a situației, s-a constatat că cei 71 de medici ar putea acorda într-un an aproximativ 400.000 de consultații pe diferite specialități. Însă, în evidențele CJASS Botoșani apare că numărul de servicii decontate de CJASS este mult mai mic. Am constatat că numărul de servicii a fost de 195.000, deci, la jumătate decât maximul pe care l-ar putea realiza cei 71 de medici. Ar trebui să vin cu solicitare către minister pentru completarea cu medici. Dar, dacă nici cei 71 de medici nu își fac treaba la maximul de randament, la ce să cerem mai mulți? Ne facem de râs. Acești medici ne sunt suficienți. Este un mit pe care l-am spulberat. Astăzi, în Botoșani nu avem carență de medici specialiști, cel puțin în ambulatoriu", a spus Oprișanu.

Stupefiant!!! Așadar, un reprezentant al autorităților, responsabil cu sănătatea publică, face niște afirmații potrivit cărora medicii din județ nu numai că sunt puțini, dar mai și trag chiulul în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu și, în consecință, la Botoșani oamenii sunt bolnavi, în ciuda faptului că sunt destui medici, și asta, pentru că aceștia nu își fac datoria! Asemenea gogoriță rar am mai auzit! Ne întrebăm cum este posibil ca un asemenea om să se afle la conducerea unei instituții de o asemenea importanță pentru siguranța județului, așa cum este domnul Oprișanu?

O să și justific de ce fac aceste afirmații, plecând tocmai de la spusele acestui domn. Mai întâi, studiul în cauză a fost făcut pentru că ministerul a cerut-o! Cum este posibil așa ceva? Când orice cetățean simte pe pielea lui că nu sunt destui medici și că este o problemă, trebuie ca un funcționar județean să nu facă nimic pentru a investiga problema, până nu este împins de la spate de un ordin venit de la București? Poate că și pentru a ne îmbolnăvi, stimați botoșăneni, ar trebui să cerem aprobare de la București!

Mai apoi, s-a constat o deficiență de 58 de medici, dar, chipurile, nici aceasta nu e justificată, pentru că cei 71 de medici specialiști din ambulatorii au decontat către CJASS Botoșani numai 195.000 de servicii, în loc de 400,000, cât ar fi fost normal. Nimic mai nefiresc de susținut! Este normal ca numărul de servicii decontat să fie mai mic, de vreme ce CJASS Botoșani nu are bani suficienți să deconteze toate serviciile! Deci, este normal ca medicii să nu le înscrie și să nu le transmită pe toate la CJASS, pentru că oricum ele nu ar fi plătite!

Asta nu înseamnă că medicii închid cabinetele și pleacă acasă. Dimpotrivă. Orice vizită în spitalele din județ ne arată că sălile de așteptare sunt pline, la fel și cabinetele de consultații și tratament. Oamenii vin la medic pentru că sunt în nevoie și nu stau să întrebe pe responsabilii cu sănătatea din județ dacă să-și caute sau nu beteșugul la medic.

Deci, aflăm de la domnia sa, personal, că domnul Oprișanu nu va cere suplimentarea numărului de medici pentru Botoșani, pentru că statistica îi arată domniei sale că medicii din județ, deși puțini, cum recunoaște și dumnealui, fac față cu brio solicitărilor și mai au și timp să se odihnească și să huzurească de bine!!!

În câte spitale ați fost, să constatați aceste lucruri, domnule director? Mergeți acolo și spuneți-le pacienților și medicilor că sunt destui doctori, dar nu sunt pacienți cărora aceștia să le presteze servicii medicale! Să vedem cine o să vă dea dreptate, și atunci să vorbiți despre rușine, stimate domn!

Solicit pe această cale responsabililor să-l trimită de urgență pe acest domn director Oprișanu, care nu numai că ofensează medicii și pacienții din județ, dar și, în incompetența domniei sale, prejudiciază grav siguranța publică!

  Aprobarea unor modificări în componența nominală a unor comisii permanente ale Camerei Deputaților.  

În continuare, ședința a fost condusă de domnul Bogdan Olteanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Ioan Munteanu, Valeriu Ștefan Zgonea, și doamna Daniela Popa, secretari.

Ședința a început la ora 10,00.

   

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Continuăm ședința de astăzi a Camerei Deputaților și vă anunț că, din totalul celor 325 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 143; sunt absenți 182, din care 61 participă la alte acțiuni parlamentare.

La punctul 2 pe ordinea de zi, avem modificări privind componența nominală a unor comisii permanente ale Camerei Deputaților. Grupul parlamentar al Partidului Conservator propune trecerea domnului deputat Corneliu Ciontu de la Comisia pentru sănătate și familie la Comisia pentru buget, finanțe și bănci, în calitate de membru.

Dacă sunt obiecții la această propunere? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră această propunere. Cine este pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abțineri? Nu sunt.

Propunerea a fost adoptată.

 
Informare cu privire la unele instrumente internaționale adoptate de Conferința Internațională a Muncii cu ocazia celei de-a 95-a sesiuni (Geneva, iunie 2006).  

La punctul 3, Informare cu privire la unele instrumente internaționale adoptate de Conferința Internațională a Muncii cu ocazia celei de-a 95-a sesiuni.

Informare din partea Comisiei de muncă și protecție socială, domnul deputat Kerekes, vă rog.

   

Domnul Kerekes Károly:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă și protecție socială aduce la cunoștința plenului Camerei Deputaților că, prin Adresa nr. 1204 a Biroului permanent, o adresă din 22 octombrie 2007, Biroul permanent a trimis Comisiei pentru muncă și protecție socială, în vederea îndeplinirii procedurii de informare a Camerei Deputaților, următoarele instrumente internaționale, adoptate de Conferința Internațională a Muncii, cu ocazia celei de a 95-a sesiuni, ce a avut loc la Geneva în iunie 2006.

Aceste instrumente internaționale sunt următoarele: Convenția nr. 187 cu privire la cadrul promoțional pentru securitatea și sănătatea în muncă, din 2006; Recomandarea nr. 197, tot din 2006, cu privire la cadrul promoțional pentru securitatea și sănătatea în muncă și al treilea instrument internațional - Recomandarea nr. 198, tot din 2006, cu privire la relațiile de muncă.

Precizăm că, în conformitate cu prevederile art. 19 din Constituția Organizației Internaționale a Muncii, guvernele statelor membre ale Organizației Internaționale a Muncii au obligația de a supune autorităților naționale competente, în termen de un an de la închiderea sesiunii, normele internaționale ale muncii, adoptate de Conferința Internațională a Muncii, sub formă de convenții și recomandări.

Drept urmare, informăm plenul Camerei Deputaților de acest document, care se găsește la comisie, unde poate fi consultat de cei interesați.

Actul supunerii instrumentelor internaționale ale muncii, al autorității naționale competente, va fi notificat ulterior Biroului Internațional al Muncii de către Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, aceste informații urmând a fi incluse în raportul întocmit de Biroul Internațional al Muncii, care va fi prezentat Conferinței Internaționale a Muncii în anul 2008.

Mulțumesc mult.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult, domnule deputat. Am luat act.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind măsuri pentru asigurarea siguranței în aprovizionarea cu gaze naturale și a Proiectului de Lege privind măsuri de garantare a siguranței aprovizionării cu gaze naturale (rămase pentru votul final).  

La punctul 4, Propunerea legislativă privind măsuri pentru asigurarea siguranței în aprovizionarea cu gaze naturale.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Se discută împreună cu Proiectul de Lege privind măsuri de garantare a siguranței aprovizionării cu gaze naturale.

Proiect adoptat de Senat.

Prioritate legislativă aflată în procedură de urgență.

Suntem Cameră decizională.

Avem raport comun pentru cele două proiecte.

Vă rog, din partea comisiei, domnule Ciopraga, aveți cuvântul.

   

Domnul Mircea Ciopraga:

Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată spre dezbatere și avizare în fond cu Propunerea legislativă privind măsuri pentru asigurarea siguranței în aprovizionarea cu gaze naturale și cu Proiectul de Lege privind măsuri de garantare a siguranței aprovizionării cu gaze naturale.

Membrii Comisiei pentru industrii și servicii au examinat cele două inițiative legislative în ședința din 23 octombrie 2007 și, în conformitate cu prevederile art. 68 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, au hotărât în unanimitate să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Propunerii legislative privind măsuri pentru asigurarea siguranței în aprovizionarea cu gaze naturale PL-x nr.388/2006, cu amendamente admise, și respingerea Proiectului de Lege privind măsuri de garantare a siguranței aprovizionării cu gaze naturale PL-x nr.689/2007.

În raport de obiectul și conținutul reglementării, cele două inițiative legislative fac parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule vicepreședinte.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

Lucrăm pe raportul comisiei. Anexa cu amendamente admise. Nu există amendamente respinse.

Dacă de la punctul 1 la punctul 10 există obiecții, observații, comentarii? Nu sunt. Adoptate.

De la punctul 11 la punctul 20? Adoptate.

De la punctul 21 la punctul 26? Adoptate.

Proiectele rămân la vot final. Proiectul 689 cu propunere de respingere; proiectul 388 cu propunere de adoptare.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.21/2007 privind instituțiile și companiile de spectacole sau concerte, precum și desfășurarea activității de impresariat artistic (rămas pentru votul final).  

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.21/2007 privind instituțiile și companiile de spectacole sau concerte, precum și desfășurarea activității de impresariat artistic.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare, Comisia pentru cultură.

Prioritate legislativă.

Suntem Cameră decizională.

Dacă Guvernul dorește să-și susțină proiectul? Nu este necesar.

Comisia, vă rog.

Domnule deputat Străchinaru, vă rog, raportul pe scurt.

   

Domnul Petre Străchinaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege vizează o mai bună organizare și finanțare a acestor instituții; reorganizarea Comisiei pentru atestare și avizare în domeniul impresariatului artistic, un organism de specialitate; reorganizarea registrului impresarilor artistici și a instituțiilor de spectacole sau concerte într-un singur registru, care să faciliteze evidența și urmărirea persoanelor juridice autorizate în acest domeniu, precum și instituirea unui regim de sancțiuni, care să aibă în vedere neînregistrarea persoanelor juridice cu activitate în domeniu.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritatea voturilor celor prezenți în sală în momentul votării și Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă vă propune adoptarea proiectului de lege cu amendamentele anexate.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Nu sunt intervenții la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole. Vă atrag atenția că există și două amendamente respinse și o să vă consult dacă se susțin.

Dacă de la punctul 1 până la punctul 5 există obiecții, observații, comentarii? Nu sunt. Adoptate.

De la punctul 6 la punctul 10? Adoptate.

De la punctul 11 la punctul 15? Adoptate.

De la punctul 16 la punctul 20? Se susține amendamentul respins de la art. 13? Domnul deputat Márton, art. 13? Nu se susține.

Până la punctul 20 obiecții, observații? Nu sunt. Adoptate.

De la punctul 21 până la punctul 25, obiecții, observații? Adoptate.

De la punctul 26 până la punctul 30, obiecții, observații? Nu sunt. Adoptate.

De la punctul 31 până la punctul 35, se susține amendamentul respins de la art. 21?

Da, domnul deputat Márton. Știam că-l aveți, de aia mă uitam.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aici s-a adoptat, în final, un amendament din partea comisiei și a ministerului, care sună altfel decât cel propus de mine. Eu, în continuare, sunt convins că varianta mea este cea bună, dar nu vreau să îngreunez adoptarea legii pe care o consider una utilă și, în ipostaza în care se va dovedi practic că eu am avut dreptate în formularea pe care propus-o, o să depun o inițiativă legislativă de modificare a acestui articol.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat. Înțeleg că nu se susține.

Atunci, de la punctul 31 la punctul 40, obiecții, observații, comentarii? Nu sunt. Adoptate.

De la punctul 41 la punctul 52? Adoptate.

Am finalizat dezbaterea pe articole. Proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.31/2007 privind reglementarea unor măsuri financiare pentru stimularea gradului de absorbție a fondurilor alocate prin Programul SAPARD (rămas pentru votul final).  

Punctul 6, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.31/2007 privind reglementarea unor măsuri financiare pentru stimularea gradului de absorbție a fondurilor alocate prin Programul SAPARD.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare, Comisia pentru buget.

Suntem Cameră decizională.

Dacă Guvernul dorește? Nu dorește să-și susțină proiectul.

Comisia, vă rog frumos, raportul.

Raport de adoptare.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Nu există intervenții la dezbateri generale, nu există amendamente admise sau respinse.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea înțelegerii realizate prin schimbul de note efectuat între Ambasada României la Atena și Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Elene, semnate la Atena la 15 decembrie 2006 și 2 iulie 2007, pentru modificarea și completarea Convenției consulare dintre Republica Socialistă România și Regatul Greciei, semnată la Atena la 22 mai 1972 (rămas pentru votul final).  

Punctul 7, Proiectul de Lege pentru ratificarea înțelegerii realizate prin schimbul de note...

Îmi cer scuze. Rog să se consemneze pentru stenogramă: Comisiile pentru buget, finanțe sunt întrunite separat pentru dezbaterea bugetului de stat și li s-a aprobat să nu participe decât la votul final. De aceea, colegii noștri nu sunt acum în sală.

Proiectul de Lege pentru ratificarea înțelegerii realizate prin schimbul de note efectuat între Ambasada României la Atena și Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Elene, semnate la Atena la 15 decembrie 2006 și 2 iulie 2007, pentru modificarea și completarea Convenției consulare dintre Republica Socialistă România și Regatul Greciei, semnată la Atena la 22 mai 1972.

Legea are caracter ordinar.

Raport de adoptare Comisia pentru politică externă.

Suntem primă Cameră sesizată.

Dacă inițiatorul dorește să susțină?

   

Domnul Anton Niculescu (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba de înființarea funcției de consuli onorifici între cele două țări.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Comisia dacă dorește să prezinte raportul? Raport de adoptare. Nu există amendamente admise sau respinse, bineînțeles.

Dacă există intervenții la dezbateri generale?

Domnule președinte, aveți o intervenție? Nu. Mulțumesc.

Proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea anexei la Ordonanței de urgență a Guvernului nr.51/2006 pentru aprobarea Programului național privind sprijinirea construirii de locuințe proprietate personală (rămasă pentru votul final).  

Punctul 8, Propunere legislativă privind modificarea anexei la Ordonanței de urgență a Guvernului nr.51/2006 pentru aprobarea Programului național privind sprijinirea construirii de locuințe proprietate personală.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Raport comun de adoptare, Comisia pentru administrație și Comisia pentru industrii.

Suntem Cameră decizională.

Dacă inițiatorul dorește să susțină proiectul? Nu.

Comisiile, raportul, domnule deputat Dușa, aveți cuvântul.

   

Domnul Mircea Dușa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Ea a fost respinsă de Senat, iar Comisia pentru administrație și Comisia pentru industrii de la Camera Deputaților, cu 25 de voturi pentru și 18 împotrivă propun plenului Camerei adoptarea proiectului de lege de modificare a ordonanței cu privire la creditarea construcțiilor ipotecare.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Nu sunt intervenții la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole. Lucrăm pe anexa cu amendamente admise.

Dacă de la punctul 1 la punctul 5 există obiecții, observații, comentarii? Nu sunt. Adoptate.

De la punctul 6 la punctul 10? Adoptate.

Nu există amendamente respinse. Am finalizat dezbaterea pe articole.

Proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea alin.3 al art.36 al Legii nr.35 din 1997, republicată, privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului (rămasă pentru votul final).  

Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Alin.3 al Art.36 al Legii nr.35 din 1997, republicată, privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului.

Legea are caracter organic.

Raport de adoptare din partea Comisiei juridice.

Suntem primă Cameră sesizată.

Dacă inițiatorul dorește să-și susțină proiectul? Nu.

Comisia, raportul? Raport de adoptare.

(Adresându-se domnului deputat Kerekes.) Vă rog, la dezbateri generale? Dacă există intervenții la dezbateri generale, vă consult.

Nu există intervenții la dezbateri generale, trecem la dezbaterile pe articole.

Lucrăm pe anexa cu amendamente admise.

Dacă la punctul 1, Titlul legii, există obiecții, observații, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 2, Articolul unic. Obiecții, observații, comentarii? Adoptat.

Punctul 3, obiecții, observații, comentarii? Domnule deputat Kerekes, aveți cuvântul.

   

Domnul Kerekes Károly:

Mulțumesc, domnule președinte.

M-aș fi bucurat dacă ar fi fost prezent atât inițiatorul, cât și cineva din partea Comisiei juridice, pentru că la acest text, alin.3, despre care este vorba, eu am găsit cele care nu este în regulă.

Textual spune în felul următor: "Funcția de Avocat al poporului este asimilată ca rang, salarizare și condiții de pensionare cu funcția de ministru, iar funcția de adjunct al Avocatului poporului este asimilată ca rang, salarizare și condiții de pensionare cu funcția de secretar de stat."

Dacă este asemănată ca rang și salarizare, este în regulă, dar cineva să-mi explice care sunt acele condiții de pensionare speciale pentru funcția de ministru și pentru funcția de secretar de stat. După cunoștințele mele, se aplică, și în acest caz, Legea nr.19/2000, Legea pensiilor și nu altceva. Dacă, eventual, ar fi zis inițiatorul că este asimilată cu condițiile de pensionare a magistraților, atunci înțeleg, dar aici se referă la funcția de ministru, la funcția de secretar de stat, pentru care, știm cu toții, este valabilă Legea nr.19/2000.

Deci ar trebui să fie lămurită această chestiune, să nu fim ridicoli în această privință, să apară în text de lege o absurditate ca aceasta.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, poate se pregătește ceva și pentru miniștri, la comisie.

Eu cred că este o eroare de redactare și, pur și simplu, trebuie eliminată chestiunea legată de condițiile de pensionare, dacă nu sunt obiecții pe această temă.

Domnule deputat Frâncu, tot la punctul acesta doreați să interveniți? Nu, la 4.

Atunci, dacă există obiecții la eliminarea acestei redactări, care eu bănuiesc că este o eroare de calculator. Nu sunt obiecții.

Supun aprobării dumneavoastră atunci punctul 3, așa cum a fost reformulat.

Cine este pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abțineri? Nu sunt.

Punctul 4, domnule deputat Frâncu, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Semnalez o eroare de redactare. La alin.31: "Adjuncții Avocatului poporului care nu au domiciliu și nici locuință proprietate personală în municipiul București beneficiază, de la data numirii în funcție, de diurnă de deplasare." Dacă observați, acolo este "de la data numirii" virgulă "în funcție" de diurnă de deplasare, ceea ce este o anomalie. Virgula trebuie pusă de la data numirii în funcție, după funcție și tăiată virgula de după numirii.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Am înțeles, domnule deputat, este cât se poate de clar.

Dacă nu există obiecții, facem această corectură.

Am finalizat dezbaterea pe articole, dacă nu mai sunt alte obiecții. Nu mai sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Vă reamintesc că acest proiect a fost elaborat de Comisia juridică la solicitarea Birourilor permanente reunite pentru a acoperi un hiatus legislativ.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr.278/2006 pentru modificarea și completarea Codului penal, precum și pentru modificarea și completarea altor legi (rămasă pentru votul final).  

Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.278/2006 pentru modificarea și completarea Codului penal, precum și pentru modificarea și completarea altor legi.

Legea are caracter organic.

Proiect respins de Senat.

Raport de adoptare, Comisia juridică.

Suntem Cameră decizională.

Dacă inițiatorul dorește să-și susțină proiectul? Nu dorește.

Comisia, domnul deputat Gabor, vă rog. Comisia menține raportul.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Doamna secretar de stat Kibedi, din partea Guvernului.

   

Doamna Kibedi Katalin Barbara (secretar de stat, Ministerul Justiției):

Mulțumesc, domnule președinte.

Distinsă Cameră,

Am ținut neapărat să spun punct de vedere, deoarece inițiativa legislativă este alta decât ceea ce s-a adoptat în raportul Comisiei juridice. Punctual, inițiativa legislativă se referea la modificarea art. 166¹ din Codul penal privind propaganda de război.

Atât la Senat, care a respins acea inițiativă legislativă, cât și la Comisia juridică, s-a ajuns la concluzia că inițiativa, de fapt, este rezolvată prin alte categorii de infracțiuni și cu infracțiuni prevăzute de legi speciale.

În situația aceasta, s-a adus un amendament care vizează o cu totul altă infracțiune, respectiv art. 195 din Codul penal, privind violarea secretului corespondenței.

Ceea ce s-a înțeles din motivare era de a circumscrie subiectul persoanelor calificate să fie trase la răspundere și limitele de pedepse să fie mai mari. Ceea ce este de observat, însă, la această modificare este că ea se referă doar la subiectul calificat de funcționari. Or, știm foarte bine că partea generală a Codului penal face distincție expresă între funcționar și funcționarul public.

În condițiile în care dorim, totuși, să aducem o corectură și aceasta s-ar referi în a pedepsi mai grav persoanele care sunt și lucrează în anumite autorități, cum sunt autoritățile, instituțiile publice, atunci ar fi trebuit să se regăsească și sfera acestor subiecți calificați.

De aceea, din acest punct de vedere, apreciez că inițiativa legislativă nu răspunde tuturor cerințelor pentru care ar fi fost voit să fie adoptată.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, doamna secretar de stat.

Voința politică legată de această inițiativă la comisie a fost cât se poate de clară, deci s-a dorit clarificarea acelor dubii legate de potențiala incriminare a jurnaliștilor. Dacă redactarea nu e cea mai fericită, putem să încercăm să găsim una mai bună.

Doamna deputat Aura Vasile.

 
   

Doamna Aurelia Vasile:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am să-i spun doamnei secretar de stat același lucru pe care l-am spus la ședința Comisiei juridice, de disciplină și imunități Acum un an și ceva, când doamna ministru Macovei a venit la Comisia juridică, de disciplină și imunități de la Camera Deputaților cu o sută și ceva de amendamente care nu fuseseră trecute prin Senat, atunci s-a putut, într-adevăr, s-a respectat întru totul tehnica legislativă și cutumele legislative ale Camerei.

La acest proiect de lege, tot timpul s-au evocat lucruri care altă dată au fost acceptate de către Ministerul Justiției. Deci, noi susținem, în continuare, amendamentul colegului nostru Eugen Nicolicea. Este un lucru care corectează o mai proastă exprimare din codul de procedură, de aceea, comisie a hotărât că trebuie să treacă acest amendamente.

Și, vreau să vă informez, domnule președinte, că din punctul de vedere al Regulamentului Camerei Deputaților și tehnicii legislative este corect așa cum a procedat Comisia juridică, de disciplină și imunități. Numai Partidul Democrat atunci s-a opus, dar restul partidelor, grupurile parlamentare au susținut acest lucru.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, doamnă deputat.

În ce privește dreptul Camerei decizionale de a introduce amendamente la comisie, el este incontestabil, a fost, de altfel, consacrat, dincolo de regulamente, și de Curtea Constituțională, deci nu cred că are rost să discutăm pe această temă. Singura chestiune care se ridică este dacă formularea din amendament este cea mai acoperitoare sau nu, întrucât noi dorim o formulare cât se poate de acoperitoare.

Și, de aceea, am s-o rog pe doamna secretar de stat, dacă dorește din nou, să ne propună o altă formulare a subiectului infracțiunii.

 
   

Doamna Kibedi Katalin Barbara:

Domnule președinte,

Din punctul meu de vedere, pentru că, practic, modul în care se formulează lasă să nu cumva să se facă o confuzie, pentru că ne referim la funcționari sau funcționari publici, pentru că avem și un art.196 în continuare, în Codul penal, care se referă la divulgarea secretului profesional. Și este de gândit, de reflectat, eu de asta am și susținut atunci când s-a discutat în comisie că, fiind un amendament absolut nou, chiar dacă nu cereți oficial punctul de vedere al Guvernului pe acest considerent că e o Cameră decizională și are dreptul să facă amendamente, indiferent că inițiativa legislativă s-a referit la aceasta sau nu, dar cel puțin un punct de vedere oficial în scris al Ministerului Justiției pentru o formulare care să fie cuprinzătoare din punctul meu de vedere s-ar fi impus. Repet, sfera nu este acoperitoare, pentru că ar trebui să delimităm și categoria funcționarilor publici. Nu știm dacă inițiatorul dorește o sancționare mai aspră a funcționarului public care are îndatoriri mult mai serioase, fiind într-o autoritate sau instituție publică decât funcționarul simplu care știm că acoperă o altă sferă și are definiție specială.

De aceea, necunoscând care sunt intențiile, propunerile de a completa sunt discutabile, doar în măsura în care se reiau discuțiile în Comisia juridică de disciplină și imunități și punctăm aceste chestiuni, se poate ajunge la o definire care să nu fie vulnerabilă sub acest aspect.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamnă secretar de stat și onorată comisie, ce v-aș propune, poate faceți o discuție la banca comisiei de câteva minute în care încercați să clarificați această chestiune, urmând ca să lăsăm proiectul mai la urmă și să-l reluăm în discuție dacă se găsește o chestiune pe care se agreează.

Doamna deputat Aura Vasile.

 
   

Doamna Aurelia Vasile:

Domnule președinte,

Eu propun ca amendamentul să rămână așa cum este, el a fost larg dezbătut în cadrul comisiei. Acum nu pot să aduc toate argumentele care au fost aduse în cadrul comisiei, de aceea, dacă pe parcurs se constată că nu este suficient sau că mai trebuie alte abordări nu este nici un fel de problemă ca un deputat, un parlamentar sau ministerul să aibă o altă inițiativă. Deci, vă informez că în cadrul comisiei au fost dezbătute toate aceste lucruri pe care doamna secretar de stat le-a susținut în acest moment, iar juriștii din cadrul comisiei au adus argumentele pentru acest amendament și pentru raport de adoptare, pentru acest proiect de lege.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Bun. Dacă nu se mai doresc consultări... atunci, sigur, votul va tranșa. Legea are caracter organic, deci trebuie să se strângă o anumită majoritate.

Dacă mai există alte obiecții la acest punct? Din partea comisiei avem propunerea totuși de a lăsa acest proiect și a-l mai dezbate o dată mai spre sfârșitul dezbaterii de astăzi, poate se mai găsește o soluție, dacă nu, rămâne la vot final.

 
Propunerea legislativă privind înființarea instituției AVOCATUL COPILULUI (rămasă pentru votul final).  

11. Propunerea legislativă privind înființarea Avocatului copilului nr.627/2007.

Legea are caracter organic. Raport comun de respingere de la Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic.

Suntem primă Cameră sesizată.

Termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art.75 alin.(2) din Constituție și art.113 din Regulament.

Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.360/2002 privind Statutul polițistului (adoptată ca urmare a depășirii termenului constituțional).  

12. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.360/2002 privind statutul polițistului.

Legea are caracter organic. Raport de respingere, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională. Suntem primă Cameră sesizată.

Termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, propunerea legislativă se consideră adoptată în conformitate cu prevederile art.75 alin "(2) din Constituție și art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.263/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea creșelor (rămasă pentru votul final).  

13. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.263/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea creșelor.

Legea are caracter organic. Raport de respingere, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic. Suntem primă Cameră sesizată.

Propunerea comisiei, de respingere a inițiativei legislative, nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptare și, ca urmare, s-a hotărât dezbaterea pe articole într-o ședință ulterioară.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Da. Dezbaterea pe articole. în legătură cu art.1. Obiecții? Observații? Comentarii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art.1.

Cine este pentru? supun votului dumneavoastră propunerea de adoptare, că avem propunere de adoptare. Cine este pentru? Vă rog să numărați. 10 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 103 voturi.

Abțineri? 9 abțineri.

Art.1 a fost respins.

Art.2.

Cine este pentru? 10 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 103 voturi.

Abțineri? 10 abțineri.

Art.2 a fost respins.

Art.3.

Cine este pentru? 10 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 103 voturi.

Abțineri? 12.

Art. 3 a fost respins.

Art.4.

Cine este pentru? 10 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 105 voturi împotrivă.

Abțineri? 12.

S-a respins.

Art.5.

Cine este pentru? 10 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 105 voturi împotrivă.

Abțineri? 12.

S-a respins art.5.

Art.6.

Cine este pentru? 10 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 105 voturi împotrivă.

Abțineri? 12 abțineri.

S-a respins art.6.

Art.7.

Cine este pentru? 10 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 104 voturi împotrivă.

Abțineri? 12 abțineri.

S-a respins art.7.

Art.8.

Cine este pentru? 10 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 106 voturi împotrivă.

Abțineri? 12 abțineri.

S-a respins art.8.

Art.9.

Cine este pentru? 10 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 105 voturi împotrivă.

Abțineri? 12 abțineri.

S-a respins art.10.

Art.11.

Cine este pentru? 10 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 105 voturi împotrivă.

Abțineri? 12 abțineri.

S-a respins art.11.

Art.12.

Cine este pentru? 10 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 105 voturi împotrivă.

Abțineri? 12 abțineri.

S-a respins.

Art.13.

Cine este pentru? 10 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 105 voturi împotrivă.

Abțineri? 12 abțineri.

S-a respins.

Art.14.

Cine este pentru? 10 voturi.

Voturi împotrivă? 105 voturi împotrivă.

Abțineri? 12.

S-a respins art.14.

Art.15.

Cine este pentru? 10.

Voturi împotrivă? 105.

Abțineri? 12.

S-a respins.

Art.16.

Cine este pentru? 10 voturi.

Voturi împotrivă? 105.

Abțineri? 12.

S-a respins.

Art.18.

Cine este pentru? 10.

Voturi împotrivă? 105.

Abțineri? 12.

S-a respins.

Art.19.

Cine este pentru? 10.

Voturi împotrivă? 105.

Abțineri? 12.

S-a respins.

Art.20.

Cine este pentru? 10 voturi.

Voturi împotrivă? 105.

Abțineri? 12.

S-a respins.

Art.21.

Cine este pentru? 10 voturi.

Voturi împotrivă? 105.

Abțineri? 12.

S-a respins.

Art.22.

Cine este pentru? 10 voturi.

Voturi împotrivă? 105.

Abțineri? 12.

S-a respins.

Art.24.

Cine este pentru? 10 voturi.

Voturi împotrivă? 105.

Abțineri? 12.

S-a respins.

Art.25 și ultimul.

Cine este pentru? 10 voturi.

Voturi împotrivă? 105.

Abțineri? 12.

S-a respins și acesta.

Supun votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? 10 voturi.

Voturi împotrivă? 106.

Abțineri? 12.

S-a respins și acesta. Proiectul rămâne la vot final cu propunere de adoptare.

Potrivit procedurii, am rugămintea să vă introduceți cartelele ca de acum să putem vota electronic, să mai câștigăm niște timp, că mai avem genul acesta de proceduri.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr.215/2001 (rămasă pentru votul final).  

Pct.14. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr.215/2001.

Legea are caracter organic.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibrului ecologic. Suntem prima Cameră sesizată.

Propunerea comisiei, de respingere a inițiativei, nu a întrunit numărul necesar de voturi și ca urmare se dezbate pe articole.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Supun votului dumneavoastră art. I care este articol unic.

Vă rog să votați. Votăm electronic. Propunere de adoptare. Vă rog să votați. 37 de voturi împotrivă. Articolul a fost respins.

   

Supun votului dumneavoastră titlul legii. Vă rog să votați.

Vă rog să porniți mașina de vot. Da. Vă mulțumesc.

Vă rog să votați.

Titlul legii a fost și el respins. Am finalizat dezbaterea pe articole.

 
   

Proiectul rămâne la vot final cu propunere de adoptare.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr.21/1991 cu modificările și completările ulterioare (rămasă pentru votul final).  

15. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr.21/1991 cu modificările și completările ulterioare.

Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat, raport de respingere din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități. Suntem Cameră decizională.

Dacă inițiatorul dorește să susțină proiectul? Nu dorește.

Comisia?

Vă rog frumos, domnule deputat Gabor, aveți cuvântul.

   

Domnul Gheorghe Gabor:

Domnule președinte,

Comisia juridică, de disciplină și imunități își menține punctul de vedere exprimat în raport.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

Nefiind amendamente admise sau respinse, proiectul rămâne la vot final.

 
Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.115/1996 pentru declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, a unor persoane cu funcții de conducere și de control și a funcționarilor publici (retrimisă comisiei).  

16. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.115/1996 pentru declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, a unor persoane cu funcții de conducere și de control și a funcționarilor publici.

Legea are caracter organic. Proiectul a fost respins la Senat. Raport de respingere, Comisia juridică, de disciplină și imunități. Suntem Cameră decizională.

Dacă inițiatorul dorește să susțină proiectul?

Domnule deputat Moisoiu, aveți cuvântul.

   

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Eu nu înțeleg de ce se respinge sau există un raport de respingere a acestei inițiative legislative atâta timp cât aceasta dorește să facă o anumită clarificare din punct de vedere al averilor.

În primăvara aceasta, în câteva ziare din România au apărut exemple concrete ale unor directori de regii, directori de anumite întreprinderi, care au refuzat ca să-și declare averile. Și, în felul acesta, pe site-ul instituției respective, în dreptul conducătorului respectiv nu a apărut nimic.

Plecând de la această idee și cunoscând faptul că noi, parlamentarii, avem această obligație ca să ne declarăm averile, eu nu înțeleg de ce nu ar trebui ca acești conducători de regii să nu aibă voie să-și declare averile și respectiv să-și declare veniturile. și, prin venituri vreau să subliniez tot, pentru că dumneavoastră știți foarte bine că nu o dată s-a întâmplat ca diversele sporuri pe care urmează să le primească acești conducători să fie mai mari de salariul însuși de care aceștia se bucură.

Este o rușine ca să se cunoască sumele pe care le încasează aceștia, este corect să existe oameni care să fie plătiți cu sute de milioane pe lună și în felul acesta să fie ascunși? Eu fac apel la dumneavoastră, vă rog să apreciați gândul acestei inițiative și faptul că, de fapt asta s-a dorit, s-a dat modelul din declarația de avere pentru ca pe acest model pe care îl completăm și noi să îl completeze și conducătorii respectivelor societăți comerciale, ai regiilor la care s-a făcut referire.

Sper că veți avea gândul bun și veți vota în mod corespunzător.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Doresc să consult și comisia. Ieri, comitetul liderilor a decis să propună retrimiterea la comisie a acestui proiect. Dacă și comisia este de acord?

 
     

Domnul Gheorghe Gabor:

Da.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Și comisia este de acord.

Supun votului dumneavoastră atunci această propunere pe care comitetul liderilor v-o face, de retrimitere la comisie a acestui proiect.

Vă rog să votați.

 
   

Termen, domnule Gabor? Nu merge, vă rog frumos, sistemul de vot, tocmai ne-ați explicat că merge.

S-a aprobat retrimiterea la comisie. Termen două săptămâni.

 
Dezbaterea Propunerii legislative de modificare a Legii nr.49/2006 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.195/2002, privind circulația pe drumurile publice, publicată în Monitorul Oficial Partea I nr.246 bis din 20/04/2006 (rămasă pentru votul final).  

17. Propunerea legislativă de modificare a Legii nr.49/2006 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.

Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat.

Raport comun de respingere, Comisia pentru industrie și servicii și Comisia juridică, de disciplină și imunități. Suntem Cameră decizională.

Dacă inițiatorul dorește să susțină proiectul? Nu dorește.

Comisiile își mențin punctul de vedere? Da.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2006 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice (rămasă pentru votul final).  

18. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2006 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.

Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat. Raport comun de respingere, Comisia pentru industrie și servicii și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Suntem Cameră decizională.

Dacă inițiatorul dorește să-și susțină proiectul?

Vă rog, domnule deputat Dobre, aveți cuvântul.

   

Domnul Traian Dobre:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În mod normal, n-ar fi trebuit să iau cuvântul, dar nu mă pot abține. Această lege a trecut cu veselie prin toate comisiile Senatului, cele pe care Birourile permanente le-a îndrituit să le analizeze și peste tot această lege a fost picată. Sunt două lucruri. La aceste comisii nu au fost invitați autorii. 1. Și, este dreptul nostru să ne apărăm. 2. Această propunere legislativă a fost preluată de guvern și dată cu ordonanță de guvern și ea funcționează. Astăzi, această propunere legislativă funcționează.

Am rugămintea, când o puneți la vot s-o supuneți spre neadoptare, datorită dublei reglementări. Și, câtă atenție au avut colegii noștri din comisii ca atunci când s-a discutat în comisie, necunoscând legislația care deja apăruse prin ordonanță de Guvern, au picat-o ca o propunere proastă.

În fond, e vorba de ridicarea carnetului și adeverinței cu drept sau fără drept de circulație.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulțumesc. Înțeleg că propuneți retrimiterea la comisie? Nu. V-o însușiți.

Vă mulțumesc.

Comisia înțeleg că-și menține punctul de vedere?

Domnule Frâncu doriți să interveniți tot aici?

La dezbateri generale, haideți!

 
   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Aș dori să fac, tot în calitate de autor, o observație care mi s-a părut, iertați-mă, hilară. Se justifică în raportul de respingere ideea că dacă s-ar fi dat dovada înlocuitoare a permisului cu drept de circulație, pentru, de exemplu, depășire pe bandă continuă sau neacordarea priorității, acest lucru ar fi putut duce la crearea unor premise favorabile, producerii unor evenimente rutiere grave, cât și prejudicierea altor participanți la trafic care circulă regulamentar. Cred că aceste tipuri de justificări nu ar trebui să mai apară, ci ele ar trebui să fie într-un fel, cum să spun eu, justificările făcute concret și să se respingă, exact cum a spus și colegul meu, pe un motiv concret. Deja în acel moment exista o...

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Nu, domnule deputat, nu discutăm aici procedura de lucru din comisii. Vă rog.

 
   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Mulțumesc, asta am vrut să spun. Exista deja ordonanța ...

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Aici nu discutăm modul de lucru din comisie, aici discutăm fondul chestiunii, dacă sunt chestiuni la dezbateri generale de susținut.

Domnule Bivolaru, tot pe fond, vă rog.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Da. Domnule președinte, stimați colegi, probleme de fond.

L-aș contrazice pe colegul Frâncu, nu sunt motivații chiar hilare, pentru că ne-au influențat în această decizie de a nu accepta astfel de "facilități", ca să spunem, în legătură cu sancțiunile respective, numărul mare de accidente care crescând se înregistrează. Este o problemă generalizată de acum și, sigur că Parlamentul greșește în momentul când încearcă să relaxeze. Sigur că tuturor ne-ar conveni să alergăm pe șosele cu viteze ridicate, dacă s-ar putea să nu mai fie nici o restricție, dar partea proastă că nu mai avem loc. Și nu mai avem loc și de mașini, dar și de morți. Deci asta este una din problemele esențiale, nu sunt motivații hilare, stimate coleg, asta este o problemă care trebuie să ne frământe pe toți. Dar, în orice caz, rog pe toți colegii care au aplecări spre, eu știu, îmbunătățirea Codului rutier, că în acest moment, într-adevăr, avem în dezbatere la cele două comisii, și aici chiar îl rog și pe colegul Frâncu, pentru că o să fie și în Comisia juridică, de disciplină și imunități, o dezbatere pe această problemă, acestea n-au o modificare a Codului rutier și atunci aici e locul unde să venim toți, într-adevăr, cu anumite amendări corecte ca să nu mai mergem pe ideea că venim cu argumente din acestea hilare.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

ați avut cuvântul, domnule deputat Frâncu... Nu ați fost atacat.

 
     

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Dați-mi cuvântul, domnule președinte...

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Nu, domnule Frâncu, nu vi s-a spus nimic aici insultător, nu s-a făcut nici un atac la adresa dumneavoastră. Vi s-a răspuns, dumneavoastră ați vizat comisia.

Deci proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr.49/2006 privind circulația pe drumurile publice (rămasă pentru votul final).  

Pct.19. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.49/2006 privind circulația pe drumurile publice.

Legea are caracter organic, proiect respins de Senat. Raport comun de respingere. Comisia pentru industrie și servicii și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Suntem Cameră decizională.

Dacă inițiatorul dorește să susțină proiectul? Nu.

Comisia? Menține punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea articolului 72 alin.(4) din Legea nr.293/2004 privind Statutul funcționarilor publici din Administrația Națională a Penitenciarilor (rămasă pentru votul final).  

Pct.20. Propunerea legislativă pentru modificarea art.72 alin.(4) din Legea nr.293/2004 privind statutul funcționarilor publici din Administrația Națională a Penitenciarilor.

Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat. Raport de respingere, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic. Suntem Cameră decizională.

Dacă inițiatorul dorește să-și susțină proiectul? Nu.

Comisia? Menține punctul de vedere. Da.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Fiind propunere de respingere, proiectul rămâne la vot final.

Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.184/2001 privind organizarea și exercitarea profesiei de arhitect (retrimisă comisiei).  

Pct. 21. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.184/2001 privind organizarea și exercitarea profesiei de arhitect.

Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat.

Raport de respingere, Comisia pentru administrație publică. Suntem Cameră decizională.

Dacă inițiatorul dorește să-și susțină proiectul?

Vă rog, domnule deputat Becsek-Garda.

   

Domnul Becsek-Garda Dezsö-Kálmán:

Prezenta propunere legislativă are ca obiect de reglementare modificarea alin.4 art.43 din Legea nr.184 din 2001 privind organizarea și exercitarea profesiei de arhitect, republicată, astfel încât absolvenții Școlii tehnice de arhitectură și construcții a orașelor, STACO, până în anul 1973, inclusiv cu practică profesională, de cel puțin 7 ani, să primească drept de semnătură, fără a fi necesară completarea studiilor sau efectuarea unei alte perioade de practică.

Instituția sus menționată a oferit cursuri de complexitate și de conținutul celor oferite de către instituțiile superioare de specialitate, absolvenții acestuia beneficiind de o înaltă reputație profesională.

În condițiile în care absolvenții acestor școli, inclusiv promoția din 1973, pe lângă cunoștințele teoretice, prin practicarea profesiei de-a lungul anilor au acumulat suficiente competențe practice, dovedirea abilităților profesionale prin obținerea unor diplome suplimentare sau prin efectuarea unor stagii de practică devin cerințe inutile.

Domnule președinte,

Acești absolvenți ai Școlii tehnice de arhitectură, de construcție a orașelor, STACO, se zbat ani de zile pentru a obține acest drept de semnătură și Guvernul susține această lege. În cadrul Senatului, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a întocmit un raport favorabil pentru această inițiativă legislativă. Inițiativa a căzut datorită faptului că era lege organică și nu primea voturile necesare pentru o lege organică.

Domnule președinte,

Eu consider că această lege este foarte necesară și solicit ca legea să fie retrimisă la comisie pentru că eu ca inițiator nu am fost invitat la comisie și cred că nici reprezentantul Guvernului nu era prezent. Adică, din nou, solicit retrimiterea la comisie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Comisia, vă rog să vă pronunțați și pe propunerea de retrimitere.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Domnule președinte,

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, a fost respinsă de Senat. Camera este decizională. Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic prin raport a propus respingerea acestui proiect de lege.

Sigur că domnul Dezideriu Becsek-Garda a adus aici o serie de argumente legate de această inițiativă legislativă și de ce a fost respinsă la Senat. Este adevărat că dânsul n-a participat la ședințele comisiei, dar reprezentanții Guvernului au participat la ședințe. Chestiunea este destul de complicată, chiar dacă proiectul de lege are un singur articol și echivalează studiile postliceale de doi ani cu studiile celor care au terminat Institutul de 3 ani de arhitectură, dându-le astfel dreptul să semneze pe proiectele și documentațiile de amenajare a teritoriului sau pentru construcții.

Dacă și colegul dorește și a solicitat retrimiterea la comisie, comisia este de acord cu retrimiterea, pentru a avea loc o dezbatere și în prezența dânsului dar, totuși, în loc să urmărească raportul întocmit de Consiliul legislativ pe vreo 7 pagini care în conformitate cu directivele Uniunii Europene explică de ce nu poate fi adoptat un astfel de proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Înțeleg că și comisia este de acord. Deci, nu mai discutăm dacă și comisia este de acord cu retrimiterea.

Supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisie a acestui proiect.

Vă rog să votați.

 
   

Vă mulțumesc. S-a aprobat propunerea.

Domnule Dușa, termen, două săptămâni?

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind retrocedarea terenurilor cultelor religioase (rămasă pentru votul final).  

22. Propunerea legislativă privind retrocedarea terenurilor cultelor religioase.

Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat. Raport comun de respingere, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice și Comisia pentru drepturile omului, culte și probleme naționale.

Suntem Cameră decizională.

Propunerea comisiei, de respingere, nu a întrunit numărul necesar de voturi. ca urmare, s-a hotărât dezbaterea pe articole într-o ședință ulterioare.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Supun votului dumneavoastră, sigur că vom supune votului propunerea de adoptare.

Supun votului dumneavoastră propunerea de adoptare a art. I al proiectului de lege.

Vă rog să votați. A pornit, a pornit.

   

Mulțumesc, art. I a fost respins.

Supun votului dumneavoastră propunerea de adoptare a art. II. Vă rog să votați.

 
   

Pornește, pornește, dar merge mai încet ca să ne convingă să-i lăsăm pe ăia de la RASIROM să vină.

S-a respins.

Supun votului dumneavoastră propunerea de adoptare a titlului. Vă rog să votați.

Observ că nu merge.

Deci, vă rog să porniți sistemul de vot.

Da. Vă rog să votați acum. S-a pornit.

Merge, merge. Ba da, a mers.

 
   

S-a respins.

Am finalizat dezbaterile pe articole. Proiectul rămâne la vot final, urmând să fie supusă votului propunerea de adoptare.

 
Dezbaterea Propunerii legislative de modificare și completare a Legii nr.273/2006 privind finanțele publice locale (rămasă pentru votul final).  

Propunerea Legislativă pentru modificarea și completarea Legii 273/2006 privind finanțele publice locale.

Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat. Raport comun de respingere. Raport comun suplimentar de respingere, Comisia de administrație, Comisia de buget.

Cameră decizională.

Propunerea de respingere n-a întrunit numărul necesar de voturi și s-a hotărât votarea pe articole.

Trecem la votarea proiectului pe articole.

Supun votului dumneavoastră propunerea de adoptare a art. I.

Vă rog să votați.

Vă rog să porniți sistemul de vot. Da, observ că pornește mai încet. Vă rog să votați.

   

35 din 77. Nu s-a respins.

Am supus adoptarea, iertați-mă. Nu s-a adoptat. Bun. E în regulă.

Supun votului dumneavoastră art.II.

Vă rog să porniți sistemul de vot.

 
   

Vă mulțumesc. 33 de voturi din 85. Nu s-a adoptat art.II.

Supun votului dumneavoastră titlul proiectului de lege.

Vă rog să votați.

Vă rog să porniți sistemul de vot. E nevoie să spun de fiecare dată? Merge, merge, s-a pornit. V-am explicat, vor să ne dovedească că avem nevoie de ăia de la RASIROM în sală. Liderii de grup și membrii Biroului știu la ce mă refer.

 
   

Da. Vă mulțumesc. Nu s-a adoptat nici titlul.

Proiectul rămâne la vot final, fără nici un articol și fără titlu, cu propunerea de adoptare.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea și modificarea Legii nr.273/2006 privind finanțele publice locale (rămasă pentru votul final).  

Pct.24. Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea Legii nr.273/2006 privind finanțele publice locale.

Legea are caracter organic.

Proiect respins de Senat.

Raport comun de respingere, Comisia pentru buget, Comisia pentru administrație publică.

Suntem Cameră decizională.

Propunerea Comisiei, de respingere a inițiativei, nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Vă rog să resetați sistemul de vot.

Supun votului dumneavoastră articolul unic, propunerea de adoptare.

Vă rog să votați.

   

Articolul unic a fost respins.

Supun votului dumneavoastră titlul proiectului de lege.

Vă rog să votați.

 
   

Vă mulțumesc.

Și titlul a fost respins.

Proiectul rămâne la vot final cu propunere de adoptare.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru completarea art.15 din Legea nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată (rămas pentru votul final).  

Proiectul de Lege pentru completarea art.15 din Legea nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată.

Legea are caracter organic.

Raport de respingere, Comisia juridică.

Suntem Cameră decizională.

Propunerea comisiei de respingerea inițiativei legislative nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Trecem la dezbaterile pe articole.

Supun votului dumneavoastră articolul unic.

Vă rog să votați.

   

Mulțumesc. Articolul unic a fost respins.

Supun votului dumneavoastră titlul legii.

Vă rog să votați.

 
   

Vă mulțumesc. S-a respins și titlul legii.

Proiectul rămâne la vot final cu propunere de adoptare.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea Codului de procedură penală (rămasă pentru votul final).  

Pct.26. Propunerea legislativă pentru completarea Codului de procedură penală.

Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat.

Raport de respingere. Propunerea comisiei, de respingere, nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptare. s-a hotărât dezbaterea pe articole într-o ședință ulterioară.

Doamna deputat, aveți cuvântul.

   

Doamna Minodora Cliveti:

Domnule președinte,

Bună dimineața, stimați colegi!

După lupte seculare care se văd de altminteri și pe...eu sunt aici, domnule coleg, vă mulțumesc că ați observat. Mă scuzați, domnule președinte.

V-aș ruga, de data aceasta, stimați colegi, să luați o decizie în sensul de a respinge, cu un argument pe care vi-l dau imediat, și anume propunerea legislativă de completare a Codului de procedură penală a fost introdusă de către membrii Comisiei juridice, cu acordul Ministerului Justiției și al meu, ca un text separat în proiectul de lege de modificare a Codului de procedură penală.

Până când lucrurile se vor lămuri cu această lege care se pare că, în momentul de față, este încă pe la Curtea Constituțională, textul oricum a fost aprobat, toată lumea a fost de acord cu el, deci nu mai are sens ca noi astăzi să ne pierdem vremea cu discutarea acestuia.

Așa încât vă rog să procedați în consecință.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult.

O să procedez în consecință, adică vom supune votului pe articole și apoi la vot final, că asta este procedura, și, sigur, atunci vom respinge articolele dacă dumneavoastră considerați că e formula cea mai bună.

Supun votului dumneavoastră articolul unic al proiectului de lege.

Vă rog să votați.

 
   

Mulțumesc. Articolul unic s-a respins.

Supun votului dumneavoastră titlul legii.

Vă rog să votați.

 
   

Mulțumesc. S-a respins și titlul legii.

Proiect de lege rămâne la vot final cu propunere de adoptare.

 
Aprobarea completării ordinii de zi.  

Stimați colegi, în comitetul liderilor de ieri s-a decis, prin consens, ca pe ordinea de zi de astăzi să introducem, cu acordul plenului, și acele proiecte la care s-au întocmit în cursul ședințelor de comisie de ieri rapoarte.

Vă informez că am primit un număr de opt rapoarte, dintre care 7 sunt de respingere și unul este de adoptare. nu știu dacă s-a distribuit deja această listă în sală. S-a distribuit.

Raportul de adoptare la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.65/2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.118/2006 privind înființarea, organizarea și desfășurarea activității așezămintelor culturale.

De asemenea, avem un număr de șase propuneri legislative sau proiecte de legi, cu raport de respingere.

Dacă există obiecții la introducerea pe ordinea de zi a vreunuia dintre aceste proiecte. Vă consult.

Vă rog, doamna deputat.

(Doamna deputat Aurelia Vasile se consultă cu domnul președinte.)

   

Deci înțeleg că nu sunt obiecții la introducerea pe ordinea de zi.

Supun votului plenului atunci completarea ordinii de zi cu aceste proiecte.

Vă rog să votați electronic.

Vă rog să porniți sistemul de vot.

Vă rog să votați.

(Din sală se strigă că nu merge sistemul de vot electronic)

 
   

Vă rog să resetați sistemul de vot și să fiți atenți, cei care vă ocupați de sistemul de vot, sau, dacă nu, să vă pregătiți să plecați acasă.

Vă rog să votați.

(Din sală este informat că nu funcționează sistemul de vot electronic)

Da. Vă supun votului prin ridicare de mâini.

Cine este pentru introducerea pe ordinea de zi a acestor proiecte? Vă rog să numărați. 134.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri?

Cu un vot împotrivă s-a aprobat.

Vă rog, domnule deputat Rus, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Ioan Aurel Rus:

Domnule președinte,

Pe procedură intervin. Ați văzut sabotajul la care suntem supuși de acest serviciu care vrea să ne monitorizeze activitatea. Propun ca, începând de astăzi, cu următoarea inițiativă legislativă să votăm cu ridicare de mână, să reziliați contractul și să scoateți la licitație publică serviciul pentru cartele electronice în Camera Deputaților.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

O să ridicăm această chestiune în prima ședință de Birou permanent. Oricum, observ că prima oară după ce Biroul permanent și-a manifestat nemulțumirea față de sistemul de vot, sistemul de vot a început să nu funcționeze deloc, ceea ce e un lucru de laudă.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 65/2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 118/2006 privind înființarea, organizarea și desfășurarea activității așezămintelor culturale (rămas pentru votul final).  

Primul punct pe ordinea de zi suplimentară, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.65/2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.118/2006 privind înființarea, organizarea și desfășurarea activității așezămintelor culturale.

Legea are caracter ordinar. Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare, Comisia pentru cultură.

Prioritate legislativă.

Suntem în procedură de urgență.

Cameră decizională.

Inițiatorul. Nu este necesar.

Comisia. Vă rog, domnule Străchinaru, raportul.

   

Domnul Petre Străchinaru:

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare modificarea Ordonanței Guvernului nr.108 din 2006 privind înființarea, organizarea și desfășurarea activității așezămintelor culturale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.143 din 2007.

Scopul acestei modificări este de a crea cadrul legal pentru ca finanțarea proiectelor derulate prin programul național prioritar să devină operațională începând cu anul 2007.

La lucrările comisiei au fost prezenți 16 deputați din totalul de 19 membri ai comisei. Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitatea voturilor celor prezenți în sală în momentul votului.

Potrivit prevederilor art.75 din Constituția României, republicată, și a art.92 din Regulamentul Camerei Deputaților, Camera Deputaților este Cameră decizională.

În urma dezbaterii, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă propune aprobarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.65 din 2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.108 din 2007 privind înființarea, organizarea și desfășurarea activității așezămintelor culturale, cu amendamentele existente în raport.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Dacă există intervenții la dezbateri generale.

Domnule deputat Marton, vă ascultăm. Nu, la dezabteri generale. Nu sunt intervenții la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole. Lucrăm pe anexa cu amendamente admise. Nu există amendamente respinse.

Dacă de la pct.1 la pct.5. Domnule Marton? Nu sunt. Adoptat.

De la pct.6 la 10 nu sunt obiecții, observații. Adoptat.

De la pct.11 la 16. Domnule deputat Marton, aveți cuvântul.

Și domnul deputat Bivolaru.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Am câteva observații redacționale. Noi am încercat să finalizăm cât mai repede acest raport și când el s-a definitivat sunt câteva greșeli pe care le-am sesizat. E amendament de corelare legislativă. La pct.12, pag.7, textul sună așa: "Art.21 alin.(3) lit.a), b) și d) în corelare cu celelalte amendamente...

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Lit.a), b) și d).

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Lit.a), b) și d).

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Am înțeles. Da. Obiecții la această modificare? Nu sunt. Vă rog să consemnați. Mai departe.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

La pct.13, deci următorul, cam de aceeași natură sunt observațiile.

Deci, la șapo, se scrie: "La art.1 pct.9, alin.(4), (5), (6) și (8)...

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Obiecții la această reformulare? Nu sunt.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Iar ale articolului...în loc de 28, trebuie să fie scris 23.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Pct.23. Da? Mulțumesc.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Și tot la acest punct, la pag.9, art.21 alin.(3) lit.c).

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. În loc de lit.a).

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

În loc de lit.a).

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

De la pag.8.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Da.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Alte observații.

Domnule deputat Bivolaru, aveți cuvântul.

Înțeleg că nu există obiecții la observațiile domnului deputat Marton. Nu sunt. Mulțumesc.

Vă ascult, domnule deputat.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Rog comisia să ne deslușească o problemă. La poziția 13 se spune că e nevoie să se întocmească un ghid operațional. Acest ghid este realizat de către Ministerul Culturii împreună cu Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice. Pentru ca la alin.6 în continuare se spune că acest ghid operațional se aprobă prin ordin al ministrului culturii. Este o problemă de mare noutate. Un document, o normă, o reglementare care se realizează de către două ministere este aprobată prin ordinul unui ministru.

Vă rog să se pună de acord sau să ni se explice această derogare de la procedurile normale de către președintele comisiei.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, vă explic eu. Sunt două ghiduri operaționale diferite, unul e la literele a) și b) care e prin ordin comun și scrie acolo că e prin ordin comun un pic mai jos în alin.4 și un alt ghid e la lit.d) care se aprobă doar de ministrul culturii. Deci presupun că sunt două tipuri de obiective.

Domnule Marton, vă rog.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Pentru că vin banii de altundeva și se dau în alt scop, care îl numim program complex pentru aceste așezăminte, se acordă în funcție de unde vin banii de către trei ministere. Sunt alea noi, ale care vor fi reabilitate și altele care vin, de exemplu, din fondurile de dezvoltare rurală care se dau de Ministerul Agriculturii. Cealaltă se face de Ministerul Construcțiilor Publice și numai una dintre cele trei componente se face de către Ministerul Culturii.

Acolo unde se fac de celelalte două ministere, acest program se realizează împreună de Ministerul Culturii și Ministerul Construcțiilor, sau Ministerul Dezvoltării Rurale, iar acolo unde numai Ministerul Culturii este cel care dă banul, acolo el dă ordinul.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Înseamnă că e clarificată chestiunea.

Dacă există alte observații până la pct.16. Nu sunt.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

Proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte asigurări sociale (rămasă pentru votul final).  

Pct.2, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii.

Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat.

Raport de respingere, Comisia pentru muncă.

Suntem Cameră decizională.

Dacă inițiatorul dorește să susțină proiectul. Nu dorește.

Comisia menține raportul.

Dezbateri generale nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte asigurări sociale (rămasă pentru votul final).  

Pct.3, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii.

Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat.

Raport de respingere, Comisia pentru muncă.

Suntem Cameră decizională.

Dacă inițiatorul dorește să susțină proiectul. Nu dorește.

Comisia menține punctul de vedere.

Dezbateri generale nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea articolului 80 alineatul (1) din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale (rămasă pentru votul final).  

Pct.4, Propunerea legislativă privind modificarea art.80 alin.(1) din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii.

Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat.

Raport de respingere, Comisia pentru muncă.

Dacă inițiatorul dorește să susțină proiectul. Nu dorește.

Comisia menține punctul de vedere.

Dezbateri generale nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative privind completarea alineatului (1) al art.78 din Legea 19/2000, referitor la calcularea punctajului anual al asiguratului pentru anii incomplet lucrați (rămasă pentru votul final).  

La pct.5, Propunerea legislativă privind completarea alin.(1) al art.78 din Legea nr.19/2000.

Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat.

Raport de respingere, Comisia pentru muncă.

Suntem Cameră decizională.

Dacă inițiatorul dorește să susțină proiectul. Nu dorește.

Comisia menține punctul de vedere.

Dezbateri generale nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative privind creșterea accelerată a pensiilor minime garantate (rămasă pentru votul final).  

Pct.6, Propunerea legislativă privind creșterea accelerată a pensiilor minime garantate.

Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat.

Raport de respingere, Comisia pentru muncă.

Raport suplimentar de respingere, Comisia pentru muncă.

Suntem Cameră decizională.

Dacă inițiatorul dorește să susțină proiectul. Nu dorește.

Comisia menține punctul de vedere.

Dezbateri generale nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative de modificare și completare a Legii nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici (rămasă pentru votul final).  

La pct.7, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.188/1999 privind statutul funcționarilor publici.

Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat.

Raport de respingere, Comisia pentru muncă.

Suntem Cameră decizională.

Dacă inițiatorul dorește să susțină proiectul.

Vă rog frumos, domnul deputat Moisoiu. Aveți cuvântul.

   

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă rog să mă scuzați, domnule președinte, că v-am rupt ritmul, dar această inițiativă legislativă care apare acum se referă la acordarea unor pensii de serviciu pentru funcționarii publici. Eu nu știu dacă s-a privit cu atenție sau nu s-a privit cu atenție conținutul acestei inițiative parlamentare. Cred că se profită de viteză și vă invit pe toți, pe dumneavoastră să vă gândiți și respectiv să votăm pentru aprobarea acestei inițiative legislative.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Dacă Comisia își menține punctul de vedere. Și-l menține.

Dezbateri generale nu sunt.

Proiectul rămâne atunci la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr.109/1997 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social (rămas pentru votul final).  

Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.109/1997 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social.

Legea are caracter ordinar. Proiect adoptat de Senat.

Raport comun de respingere, Comisia pentru muncă și Comisia economică.

Suntem Cameră decizională.

Dacă inițiatorul dorește să susțină proiectul. Nu dorește.

Comisiile își mențin punctul de vedere.

Dezbateri generale nu sunt.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea Codului de procedură penală (rămasă pentru votul final).  

Revenim la proiectul legat de modificarea Codului penal. (Pct.26, Propunerea legislativă pentru completarea Codului de procedură penală.)

Comisia? Domnule Gabor, revenim la proiectul cu modificarea Codului penal, pe care-l lăsasem la urmă. S-a ajuns la o altă formulă decât cea propusă de comisie? Nu s-a ajuns la altă formulă.

Atunci proiectul rămâne la vot final și urmează să se voteze cu varianta comisiei, înțeleg, nu?

Deci, proiectul rămâne la vot final în varianta propusă de comisie.

Stimați colegi,

În aceste condiții, stimați colegi, suspend lucrările până la ora 12,30, când avem votul final. Rog liderii de grup să-și invite colegii pentru votul final la ora 12,30.

  Supunerea la votul final:  

- După pauză -

   

Domnul Bogdan Olteanu:

Stimați colegi, vă rog să luați loc în bănci. Rog liderii de grup să-și invite colegii pentru votul final.

Vă rog frumos să vă marcați prezența electronic. Vă rog deocamdată să vă marcați prezența electronic pentru a verifica existența cvorumului.

Stimați colegi, vă rog să vă marcați în continuare prezența. Suntem în mod evident mai mulți decât cei care și-au marcat prezența până în acest moment.

Domnul Cristian Rădulescu a venit special mai târziu să-i putem ura "La mulți ani!" și să-l avem în fața noastră cu toții.

Rog colegii care au venit să-și marcheze prezența electronic pentru a constata existența cvorumului și pentru a putea trece mai departe. Haideți, stimați colegi, că n-o să stăm să facem apel nominal, că se vede de la o poștă că suntem mai mult de 165. Vă rog frumos să vă marcați prezența.

 
   

Da. Vă mulțumesc.

Constat existența cvorumului.

Începem procedura de vot. Sunt 28 de proiecte pe lista de vot. Vor fi câteva chestiuni pe care am să le subliniez atunci când supunem votului propuneri de adoptare sau de respingere.

 
  Propunerea legislativă privind măsuri pentru asigurarea siguranței în aprovizionarea cu gaze naturale (adoptată).

La pct.1, Propunerea legislativă privind măsuri pentru asigurarea siguranței în aprovizionarea cu gaze naturale.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Propunere de adoptare.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului se înregistrează 183 deputați prezenți, 133 voturi pentru, 46 voturi împotrivă, 3 abțineri, un vot neexprimat.)

Vă mulțumesc. S-a adoptat.

  Proiectul de Lege privind măsuri de garantare a siguranței aprovizionării cu gaze naturale (adoptat).

2. Proiectul de Lege privind măsuri de garantarea siguranței aprovizionării cu gaze naturale.

Legea are caracter ordinar. Prioritate legislativă.

Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului se înregistrează 185 deputați prezenți, 122 voturi pentru, 57 voturi împotrivă, 5 abțineri, un vot neexprimat.)

Vă mulțumesc. S-a respins.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.21/2007 privind instituțiile și companiile de spectacole sau concerte, precum și desfășurarea activității de impresariat artistic (adoptat).

3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.21/2007 privind instituțiile și companiile de spectacole sau concerte, precum și desfășurarea activității de impresariat artistic.

Legea are caracter ordinar. Prioritate legislativă.

Cameră decizională.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului se înregistrează 191 deputați prezenți, 144 voturi pentru, 43 voturi împotrivă, 3 abțineri, un vot neexprimat.)

Vă mulțumesc. S-a adoptat.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.31/2007 privind reglementarea unor măsuri financiare pentru stimularea gradului de absorbție a fondurilor alocate prin Programul SAPARD (adoptat).

4. Proiectul de Lege privind pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.31/2007 privind reglementarea unor măsuri financiare pentru stimularea gradului de absorbție a fondurilor alocate prin programul SAPARD.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului se înregistrează 195 deputați prezenți, 193 voturi pentru, o abținere, un vot neexprimat.)

Vă mulțumesc. S-a adoptat.

  Proiectul de Lege pentru ratificarea înțelegerii realizate prin schimbul de note efectuat între Ambasada României la Atena și Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Elene, semnate la Atena la 15 decembrie 2006 și 2 iulie 2007, pentru modificarea și completarea Convenției consulare dintre Republica Socialistă România și Regatul Greciei, semnată la Atena la 22 mai 1972 (adoptat).

5. Proiectul de Lege pentru ratificarea înțelegerii realizate prin schimbul de note efectuat între Ambasada României la Atena și Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Elene, semnate la Atena la 15 decembrie 2006 și 2 iulie 2007, pentru modificarea și completarea Convenției consulare dintre Republica Socialistă România și Regatul Greciei, semnată la Atena la 22 mai 1972.

Legea are caracter ordinar.

Suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului se înregistrează 197 deputați prezenți, 197 voturi pentru.)

S-a votat. Vă mulțumesc.

  Propunerea legislativă pentru modificarea Programului național privind sprijinirea construirii de locuințe proprietate personală, aprobat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.51/2006 (adoptat).

6. Propunerea Legislativă pentru modificarea programului național privind sprijinirea construirii de locuințe proprietate personală, aprobat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.51/2006.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului se înregistrează 198 deputați prezenți, 146 voturi pentru, 46 voturi împotrivă, 4 abțineri, 2 voturi neexprimate.)

Da. Vă mulțumesc. S-a adoptat.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art.36 din Legea nr.35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului (respinsă).

7. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art.36 din Legea nr.35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului.

Legea are caracter organic.

Suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului se înregistrează 199 deputați prezenți, 149 voturi pentru, 44 voturi împotrivă, 4 abțineri, 2 voturi neexprimate.)

Vă mulțumesc.

149 de voturi. Insuficient pentru adoptare. Retrimit la comisie. Termen, două săptămâni.

  Propunerea legislativă pentru completarea art.195 din Codul penal (adoptată).

8. Propunerea legislativă pentru completarea art.19 din Codul penal.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

(Conform afișajului, se înregistrează 201 deputați prezenți, 175 voturi pentru, 4 împotrivă, 20 abțineri, 2 voturi neexprimate.)

S-a adoptat cu 175 de voturi pentru, 20 de abțineri, 4 voturi împotrivă.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.263/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea creșelor (respinsă).

9. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.263/2006 privind înființarea, organizarea și funcționarea creșelor.

Legea are caracter organic.

Suntem primă Cameră sesizată.

Stimați colegi,

Voi supune votului propunerea de adoptare a acestei propuneri legislative, în baza art.104. Dacă nu, vă reamintesc că toate articolele, precum și titlul legii au fost respinse la dezbaterile pe articole.

Deci, supun votului dumneavoastră propunerea de adoptare.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

(Conform afișajului, se înregistrează 200 deputați prezenți, 33 voturi pentru, 156 împotrivă, 7 abțineri, 4 voturi neexprimate.)

Propunerea de adoptare a întrunit 33 de voturi, insuficiente pentru adoptare.

Legea a fost respinsă.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr.21/1991 cu modificările și completările ulterioare (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie).

11. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr.21/91, cu modificările și completările ulterioare.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

(Conform afișajului, se înregistrează 200 deputați prezenți, 189 voturi pentru, 6 împotrivă, 5 abțineri.)

Propunerea legislativă a fost respinsă cu 189 de voturi pentru respingere.

  Propunerea legislativă de modificare a Legii nr.49/2006 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.195/2002, privind circulația pe drumurile publice, publicată în Monitorul Oficial Partea I nr.246 bis din 20/04/2006 (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie).

12. Propunerea legislativă de modificare a Legii nr.49/2006 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

(Conform afișajului, se înregistrează 201 deputați prezenți, 190 voturi pentru, 6 împotrivă, 4 abțineri, un vot neexprimat.)

S-a respins cu 190 de voturi.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr.215/2001 (respinsă).

Îmi cer scuze, am sărit pct.10, și vă rog să revenim la el: Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr.215/2001.

Legea are caracter organic.

Suntem primă Cameră sesizată.

Comisia propune adoptarea.

Vă rog să votați.

   

Revenim, pentru că înțeleg că este o neclaritate.

Comisia propune adoptarea. Deci, este raport de adoptare din partea comisiei.

Comisia? Cine este de la comisie aici?

Domnule Fenechiu, ce propune comisia? A, da. Deci, stimați colegi, supun votului adoptarea, dar este vorba de acel gen de proiect care nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru respingere, au fost respinse articolele.

Acum, avem propunere de adoptare, după ce s-au respins toate articolele.

Deci, supun votului dumneavoastră propunerea de adoptare.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

(Conform afișajului, se înregistrează 195 deputați prezenți, 76 voturi pentru, 108 împotrivă, 8 abțineri, 3 voturi neexprimate.)

Propunerea de adoptare a întrunit 76 de voturi, insuficiente, ca atare, propunerea legislativă a fost respinsă.

 
  Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2006 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie).

Revenim pe ordinea de zi la pct.13 - Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.63/2006 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

(Conform afișajului, se înregistrează 206 deputați prezenți, 188 voturi pentru, 16 împotrivă, o abținere, un vot neexprimat.)

S-a respins cu 188 de voturi pentru respingere.

  Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.49/2006 privind circulația pe drumurile publice (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie).

Pct.14 - Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.49/2006 privind circulația pe drumurile publice.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

(Conform afișajului, se înregistrează 203 deputați prezenți, 187 voturi pentru, 8 împotrivă, 8 abțineri.)

S-a respins cu 187 de voturi pentru respingere.

  Propunerea legislativă pentru modificarea articolului 72 alin.(4) din Legea nr.293/2004 privind Statutul funcționarilor publici din Administrația Națională a Penitenciarilor (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie).

15. Propunerea legislativă pentru modificarea art.72 alin. (4) din Legea nr.293/2004 privind statutului funcționarilor publici din Administrația Națională a Penitenciarelor.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

(Conform afișajului, se înregistrează 207 deputați prezenți, 201 voturi pentru, 2 împotrivă, 3 abțineri, un vot neexprimat.)

Propunerea legislativă a fost respinsă cu 201 voturi.

  Propunerea legislativă privind retrocedarea terenurilor cultelor religioase (respinsă).

16. Propunerea legislativă privind retrocedarea terenurilor cultelor religioase.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Propunerea de respingere nu a întrunit numărul necesar de voturi, de aceea s-a dezbătut pe articole.

Au fost respinse toate articolele.

Supun votului, conform Regulamentului, propunerea de adoptare.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

(Conform afișajului, se înregistrează 207 deputați prezenți, 64 voturi pentru, 134 împotrivă, 8 abțineri, un vot neexprimat.)

Propunerea de adoptare a întrunit 64 de voturi, insuficiente pentru adoptare, ca atare, propunerea a fost respinsă.

În continuare, avem câteva proiecte pe aceeași procedură.

  Propunerea legislativă de modificare și completare a Legii nr.273/2006 privind finanțele publice locale (respinsă).

17. Propunerea legislativă de modificare și completare a Legii nr.273/2006 privind finanțele publice locale.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Supun votului dumneavoastră propunerea de adoptare. Toate articolele au fost respinse.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

(Conform afișajului, se înregistrează 205 deputați prezenți, 81 voturi pentru,116 împotrivă, 8 abțineri.)

81 de voturi, insuficiente pentru adoptare.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea Legii nr.273/2006 privind finanțele publice locale (respinsă).

18. Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Toate articolele și titlul au fost respinse.

Supun votului dumneavoastră propunerea de adoptare a legii.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

(Conform afișajului, se înregistrează 205 deputați prezenți, 67 voturi pentru, 130 împotrivă, 7 abțineri, un vot neexprimat.)

67 de voturi, insuficiente pentru adoptare.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

  Proiectul de Lege pentru completarea art.15 din Legea nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată (respinsă).

Pct.19 - Proiectul de Lege pentru completarea art.15 din Legea nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Toate articolele și titlul au fost respinse.

Supun votului propunerea de adoptare a legii.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

(Conform afișajului, se înregistrează 200 deputați prezenți, 69 voturi pentru, 125 împotrivă, 4 abțineri, 2 voturi neexprimate.)

Propunerea legislativă a fost respinsă cu 69 de voturi, insuficiente pentru adoptare.

  Propunerea legislativă pentru completarea Codului de procedură penală (respinsă).

20. Propunerea legislativă pentru completarea Codului de procedură penală.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Articolul unic și titlul au fost respinse.

Supun votului dumneavoastră propunerea de adoptare a acestui proiect.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

(Conform afișajului, se înregistrează 206 deputați prezenți, 15 voturi pentru, 184 împotrivă, 6 abțineri, un vot neexprimat.)

15 voturi sunt, totuși, insuficiente pentru adoptare.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Am finalizat genul acesta de procedură de votare.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 65/2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 118/2006 privind înființarea, organizarea și desfășurarea activității așezămintelor culturale (adoptat).

21. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.65/2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.118/2006 privind înființarea, organizarea și desfășurarea activității așezămintelor culturale.

Legea are caracter ordinar.

Prioritate legislativă.

Suntem Cameră decizională.

Propunere de adoptare, bineînțeles.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

(Conform afișajului, se înregistrează 202 deputați prezenți, 156 voturi pentru, 43 împotrivă, 2 abțineri, un vot neexprimat.)

Propunerea legislativă a fost adoptată.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte asigurări sociale (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie).

22. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte asigurări sociale.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

(Conform afișajului, se înregistrează 203 deputați prezenți, 196 voturi pentru, 2 împotrivă, 4 abțineri, un vot neexprimat.)

Propunerea legislativă a fost respinsă cu 196 de voturi.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte asigurări sociale (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie).

23. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte asigurări sociale.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

(Conform afișajului, se înregistrează 203 deputați prezenți, 192 voturi pentru, 2 împotrivă, 7 abțineri, 2 voturi neexprimate.)

192 de voturi pentru respingerea propunerii legislative.

Propunerea a fost respinsă.

  Propunerea legislativă privind modificarea articolului 80 alineatul (1) din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie).

24. Propunerea legislativă privind modificarea art.80 alin. (1) din Legea nr.19/2000.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

(Conform afișajului, se înregistrează 198 deputați prezenți, 190 voturi pentru, un vot împotrivă, 3 abțineri, 4 voturi neexprimate.)

Propunerea legislativă a fost respinsă cu 190 de voturi pentru respingere.

  Propunerea legislativă privind completarea alineatului (1) al art.78 din Legea 19/2000, referitor la calcularea punctajului anual al asiguratului pentru anii incomplet lucrați (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie).

Pct.25 - Propunerea Legislativă privind completarea alin. (1) al art.78 din Legea nr.19/2000.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

(Conform afișajului, se înregistrează 200 deputați prezenți, 193 voturi pentru, nici un vot împotrivă, 4 abțineri, 3 voturi neexprimate.)

Propunerea legislativă a fost respinsă cu 193 de voturi.

  Propunerea legislativă privind creșterea accelerată a pensiilor minime garantate (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie).

26. Propunerea legislativă privind creșterea accelerată a pensiilor minime garantate.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

(Conform afișajului, se înregistrează 195 deputați prezenți, 174 voturi pentru, 12 împotrivă, 7 abțineri, 2 voturi neexprimate.)

Propunerea legislativă a fost respinsă cu 174 de voturi.

  Propunerea legislativă de modificare și completare a Legii nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie).

27. Propunerea legislativă de modificare și completare a Legii nr.188/1999 privind statutul funcționarilor publici.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Legea are caracter ordinar.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

(Conform afișajului, se înregistrează 201 deputați prezenți, 176 voturi pentru, 17 împotrivă, 6 abțineri, 2 voturi neexprimate.)

Respingerea a fost decisă cu 176 de voturi.

  Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.109/1997 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie).

28. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.109/1997 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Legea are caracter ordinar.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

(Conform afișajului, se înregistrează 198 deputați prezenți, 190 voturi pentru, nici un vot împotrivă, 5 abțineri, 3 voturi neexprimate.)

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Am finalizat sesiunea de vot final.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art.36 din Legea nr.35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului (respinsă).

Pe procedură, domnule deputat Pușcă, aveți cuvântul.

   

Domnul Mircea Valer Pușcă:

Mulțumesc, domnule președinte, și vă rog să verificați pe Lista de vot final, la pct.7 - dacă nu mă înșel este vorba de propunerea legislativă pentru modificarea și completarea alin. (3) art.36 al Legii nr.35/1997, republicată, privind organizarea și funcționarea instituției Avocatului Poporului.

Dacă informația mea este exactă, ați supus la vot adoptarea pe o lege organică, iar Parlamentul nu a adoptat-o în Cameră.

Fiind prima Cameră sesizată, cred că trebuia stabilită concluzia că ea se va trimite Senatului în forma neadoptată, și nu retrimisă comisiei, fiind o propunere legislativă.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Aveți perfectă dreptate, nu a fost o propunere de respingere.

Îmi cer scuze.

Propunerea legislativă pleacă la Senat respinsă.

Vă mulțumesc foarte mult pentru această observație.

Propunerea legislativă de la pct.7 pleacă la Senat respinsă.

Cu aceasta, declar ședința închisă.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 12,55.

 
       

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 24 august 2019, 21:24
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro