Filip Georgescu
Filip Georgescu
Ședința Camerei Deputaților din 13 noiembrie 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.160/23-11-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 13-11-2007 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 13 noiembrie 2007

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.27 Filip Georgescu - in memoriam Ion (Ionel) I.C. Brătianu, la 80 de ani de la moarte;

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Filip Georgescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La 24 noiembrie se împlinesc 80 de ani de la moartea lui Ion (Ionel) I.C. Brătianu, prestigioasă personalitate a vieții politice românești din cea de-a doua jumătate a secolului XIX și primele decenii ale veacului trecut, președintele Partidului Național Liberal, de numele căruia sunt intrinsec legate Războiul pentru reîntregirea țării, Marea Unire de la 1918, Constituția României din 1923 și alte evenimente de însemnătate istorică ale neamului nostru.

Ionel Brătianu, cum era cunoscut în viața politică marele bărbat de stat, a fost fiul lui Ion C. Brătianu, moștenind de la tatăl său, care se aflase printre fruntașii revoluționari de la 1848, dar și în fruntea Războiului pentru Independență de la 1877, nu numai cinstea, curajul și dragostea de muncă, dar și iubirea de patrie și ambiția de a contribui cu prețul vieții la propășirea ei, trăsături proprii tuturor membrilor acestei întinse și străvechi familii de boieri români.

Inginer de căi ferate, Ionel Brătianu părăsește repede cariera pentru care se pregătise și se aruncă în vâltoarea luptelor politice, domeniu în care Brătienii aveau o îndelungată tradiție. Botezul politic și-l face de tânăr, ca deputat de Gorj, când, deși descendent al unei familii de moșieri, abordează problema țărănească, afirmând că oamenii satelor, de care depinde viitorul națiunii, suferă cel mai mult. După doi ani de deputăție, la 33 de ani ajunge pe banca ministerială, preluând succesiv conducerea câtorva departamente, dar o mare parte a vieții și-a consumat-o în fruntea Guvernului.

Timp de 18 ani a fost președintele PNL, partid pe care l-a dominat cu autoritatea, voința, intransigența și ambițiile sale. Afirmarea sa în viața politică a fost apreciată cu atât mai mult cu cât în vremea sa a avut de înfruntat o întreagă pleiadă de personalități, ca Petre Carp, Alexandru Marghiloman, Iuliu Maniu, Alexandru Vaida Voievod, Titu Maiorescu, Take Ionescu, Constantin Stere, Nicolae Iorga, Octavian Goga, Nicolae Titulescu și mulți alții.

Apogeul carierei sale politice vine în timpul primului război mondial. Din cea mai fragedă vârstă a copilăriei avea în fața ochilor imaginea României Mari. Sub vraja acestui vis, pe care-l nutriseră atâtea generații anterioare de români, a pornit cu toată convingerea războiul împotriva cotropitorilor țării și a asupritorilor neamului nostru. Sfidând opiniile contrare ale unor filogermani convinși ca Titu Maiorescu, Petre Carp și Alexandru Marghiloman, Ionel Brătianu a hotărât să participe alături de puterile Antantei împotriva statelor care alcătuiau Tripla Înțelegere.

L-a convins și pe Regele Ferdinand de acest pas decisiv pentru destinul românilor și l-a sfătuit pe suveran să nu semneze Pacea de la București impusă de Germania, a suportat criticile mareșalului Antonescu pentru slaba dotare a armatei, dar și imputările lui Take Ionescu și Nicolae Iorga pentru unele greșeli politice. A riscat și a câștigat și, odată cu el, întreaga nație. La Conferința de pace de la Paris s-a bătut ca un leu pentru viitorul României Mari. N-a ezitat să părăsească sala dezbaterilor, atunci când aliații ignorau cererile românilor, repetând gestul pe care părintele său îl făcuse după Războiul de Independență.

Cu toate acestea, n-a avut fericirea să se bucure din plin de marea izbândă de la 1918. Soarta ingrată a făcut ca la 1 Decembrie, când alaiul regal își făcea intrarea triumfală în București, Ionel I.C. Brătianu să nu se găsească în postura de premier și să privească totul de pe margine, ca un simplu spectator. Dar, în orice situație s-ar fi aflat, lumea știa că el este pilonul în jurul căruia se întregise Țara. Mulți îl criticau, cuprinși de invidie, Regele Ferdinand îl prețuia însă enorm. Meritul său în fruntea PNL a fost, de asemenea, de necontestat. Deși nu avea la dispoziție un partid de mase, deși curentele de idei apăreau în PNL ca ciupercile după ploaie, Ionel Brătianu a conferit un mare prestigiu liberalismului, care a dominat autoritar viața noastră din primele decenii ale veacului trecut.

Trebuie spus, totodată, că Ionel Brătianu a desființat politicește, în propriul partid, pe oricine a încercat să-l obstrucționeze. Dar, după dispariția sa, PNL n-a mai avut un conducător de o asemenea anvergură nici până astăzi. Apariția unor vârfuri liberale ca Vintilă și Gheorghe Brătianu, I.G. Duca ori Gheorghe Tătărăscu, au fost niște meteoriți care s-au stins repede. De aceea, PNL are mereu senzația că a fost înmormântat la Florica o dată cu trupul lui Ionel Brătianu.

La dispariția lui prematură (63 de ani), probabil că a contribuit și atentatul de la 9 decembrie 1909, când a fost ținta a trei gloanțe care l-au nimerit în plin. A scăpat atunci ca prin urechile acului. Mulți s-au întrebat, după ani și decenii de la acest atentat: oare ce s-ar fi întâmplat cu Partidul Liberal fără Brătianu? Ce s-ar fi întâmplat dacă la izbucnirea primului război mondial prim-ministru n-ar fi fost Ionel Brătianu, ci un Titu Maiorescu sau Petre Carp?

Vestea încetării din viață a celui care a fost Ionel I.C. Brătianu a produs în toată țara consternare. Nimeni nu bănuia un sfârșit atât de apropiat. Lumea obișnuită ca, timp de un sfert de veac, să-l vadă în prim-planul vieții politice, guvernând și dominând evenimente ori dispute de partid, cu greu se putea deprinde cu lipsa lui din arenă. Cu toții înțelegeau că, odată cu plecarea dintre oameni a lui Ionel Brătianu, dispărea unul din cei mai destoinici cârmaci pe care i-a avut țara noastră, mulți fiind convinși că va trece multă vreme până când se va ivi politicianul care să-l poată înlocui. Și astăzi, lipsa acestui ilustru bărbat de stat se simte la fiecare pas: o simte Țara, o simte mai ales Partidul Național Liberal, care de 80 de ani își caută șeful suprem și nu-l găsește.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 18 iulie 2019, 2:03
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro