Plen
Sittings of the Senate of November 5, 2007
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.153/15-11-2007

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
14-04-2021
13-04-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2007 > 05-11-2007 Printable version

Sittings of the Senate of November 5, 2007

Declarații politice prezentate de domnii senatori:  

Ședința a început la ora 15,30.

Lucrările au fost conduse de domnul Nicolae Văcăroiu, președintele Senatului, asistat de domnii Mihai Ungheanu și Gavrilă Vasilescu, secretari ai Senatului.

   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Bună ziua!

Vă rog, doamnelor și domnilor senatori, să vă ocupați locurile în sală.

Stimați colegi,

Vă rog să-mi permiteți să declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 5 noiembrie 2007 - fără a aproba ordinea de zi -, conform cutumei, cu declarațiile politice.

 
  Mario Ovidiu Oprea (P.N.L.) - declarație politică având ca subiect întâlnirea la nivel înalt dintre Președintele României, Traian Băsescu, și Președintele Ucrainei, Viktor Iușcenko

Îl invit pe domnul senator Mario Ovidiu Oprea, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, urmează domnul senator Viorel Dumitrescu.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Mario Ovidiu Oprea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Cu tot respectul cuvenit în alte instituții de stat cum e cea pe care o reprezintă temporar, mă văd nevoit să-l contrazic pe președintele Traian Băsescu.

Ieri la Palatul Cotroceni, în contextul mai mult decât aprins declanșat de reprobabila și dureroasă faptă comisă marțea trecută la Roma de către un cetățean român emigrat în Italia, președintele nostru condamnând ferm descalificantul gest care a atras furtuna antiromânească a peninsularilor, de la cetățeni de rând până la autorități centrale și locale, a spus: "Românilor nu trebuie să le fie rușine!".

Evident, șeful statului îi avea în vedere pe acei conaționali ai noștri plecați la muncă în "cizmă" și care în marea lor majoritate sunt cinstiți și își văd de treabă, dar care, acum, peste noapte, se văd confruntați in corpore cu atitudini xenofobe și discriminatorii.

Din această perspectivă, nimic mai adevărat, românii care își câștigă pâinea în Italia sau în alte state ale Uniunii Europene nu au de ce să se rușineze, aduc un plus valorii economiilor din țările în care lucrează din greu, pe de-o parte, iar, pe de altă parte, sporesc într-o măsură semnificativă veniturile în valută ale țării lor de origine.

Ce ne facem, însă, domnule președinte, cu românii din România care nu au simțit același lucru? Ba aș spune chiar din contră.

După ce am aflat cum și în ce fel s-au derulat discuțiile oficiale, tot de săptămâna trecută, dintre dumneavoastră și omologul ucrainean Victor Iușcenko, mie unul, și ceva mă face să cred că sunt mulți ca mine în această țară, mi-a fost rușine de acest nou eșec internațional înregistrat de diplomația prezidențială românească.

Pe toate cele trei planuri esențiale ale dialogului Băsescu-Iușcenko, lucrările vecinilor noștri la Canalul Bâstroe, exploatarea resurselor din platoul continental de pe lângă Insula Șerpilor și recuperarea investiției făcute de România la combinatul de la Krivoi Rog, partea română a încasat lovitură după lovitură, încheind meciul în corzi.

Președintele Traian Băsescu nu are nici măcar scuza că nu știa la ce să se aștepte din partea înaltului său oaspete.

Cu o zi înainte de întâlnire, în presa noastră centrală a apărut un interviu al reprezentantului Kievului în care acesta spunea clar, verde-n față, că vine la București nu pentru a asculta, ci pentru a se face ascultat.

Rezultatul... Vă citesc doar câteva titluri de editoriale și de articole din ziarele noastre ieșite după finalizarea discuțiilor româno-ucrainene, și ele spun totul: "Iușcenko l-a băgat pe Băsescu la apă în Bâstroe", "Eșecul diplomației vinului", "Întâlnire prelungită cu bilanț zero", "Băsescu și Iușcenko, nimic despre Insula Șerpilor".

Iușcenko ne-a făcut hatârul să discute despre Bâstroe, Iușcenko: "Bâstroe este teritoriu suveran!", și lista poate continua.

Nu ne așteptam, și nici nu ne doream ca într-o astfel de întâlnire oficială, la cel mai înalt nivel, președintele nostru să fie arogant și ireverențios cu oaspetele său, dar parcă nici această diplomație în genunchi nu ne dă fiori de plăcere.

De demnitate națională nici nu mai vorbim. Știm prea bine cu toții că un contencios - și să recunoaștem, între România și Ucraina există un contencios, dovadă fiind procesul de la Haga privind delimitarea platoului continental și a zonei economice exclusive, problema Insulei Șerpilor și cea a Canalului Bâstroe - nu se rezolvă bătând din palme, cu atât mai puțin bătând cu pumnul la masa negocierilor.

Este nevoie de multă abilitate diplomatică, de multă perseverență în urmărirea intereselor naționale vitale și, mai ales, de "sacrosanta" iubire de neam și țară, care într-o lume tot mai integrată și globalizată nu și-a pierdut din semnificație și funcție.

În cazul concret al celui mai recent dialog la nivel înalt româno-ucrainean constat cu amărăciune, dacă nu de-a dreptul cu durere, că președintele Traian Băsescu a fost o mare dezamăgire.

Nu este nici prima și, din păcate, cred că nici ultima împrejurare de diplomație prezidențială în care îl vedem pe șeful statului nostru arătând o cu totul altă față decât modalitatea prin care Domnia Sa, în planul politicii interne, își urmărește țelurile personale.

Vă mai dau, din această perspectivă, un citat cât se poate de grăitor dintr-un articol de săptămâna trecută: "În ultimii ani președintele Traian Băsescu nu a ratat niciun prilej să ne demonstreze bărbăția sa politică.

S-a impus ca un om de curaj, care a luptat deschis și fără menajamente cu adversarii politici.

Acest lucru a fost unanim apreciat, dar acum nu pot să nu observ că Traian Băsescu este leopard cu Tăriceanu și pisoiaș cu Iușcenko."

Ce ar mai fi de adăugat? Poate doar un singur lucru: președintele Traian Băsescu se iluzionează că este un mare șef de stat, că, vezi Doamne, Domnia Sa deține adevărul absolut în privința mersului politicii noastre domestice și externe.

Îmi permit, în încheiere, să-i amintesc vorbele unui cunoscut scriitor englez, pe numele său Hector Hugh Munro, pseudonim Saki, 1870-1916, "Politicienii sunt cununați cu adevărul, dar ca în atâtea căsnicii uneori duc vieți separate."

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
  Gheorghe Viorel Dumitrescu (P.R.M.) - declarație politică având ca temă reacția autorităților italiene ca urmare a faptelor săvârșite de români în Italia și măsurile ce se impun

Îl invit pe domnul senator Viorel Dumitrescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, urmează domnul senator Dan Sabău, care este prezent.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Gheorghe Viorel Dumitrescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea politică este intitulată "Reversul progresului sau etica libertății".

Odată cu Revoluția din Decembrie 1989 s-a deschis o nouă pagină în istoria noastră și odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007, s-au lărgit posibilitățile cetățenilor români de a călători, de a studia în străinătate, de a-și desăvârși pregătirea profesională sau de a munci.

Prin câștigarea acestei libertăți de mișcare ne putem satisface, astfel, o serie de nevoi care, toate, întruchipează forme de manifestare a ceea ce se cheamă "bine moral".

În numele acestui bine moral și țările gazdă își dau concursul ca cetățenii români să poată beneficia de ceea ce li se poate oferi la un moment dat, în funcție de necesitățile lor, în condițiile impuse, bineînțeles, de legislația fiecărui stat și cu respectarea ei de către cetățenii români.

"Binele este în fiecare țară și în orice clipă ceea ce conștiințele colective judecă a fi bun, și ideea de bine implicată în aceste judecăți este un fapt social.", spunea filozoful francez Bayet în "L'idée de bien".

Toate acestea derivă din necesitatea conviețuirii sociale a oamenilor, din relațiile interumane.

Din nefericire, odată cu câștigarea libertății de mișcare s-au infiltrat în țări europene anumiți cetățeni români certați cu legea, care au profitat, practic, de această libertate pentru a-și satisface nevoile materiale prin fărădelegi: furturi, tâlhării, escrocherii, trafic de persoane, viol și crimă.

Țări ca Italia, Spania sau Franța au avut pană acum, se pare, cel mai mult de suferit, și aceasta pentru că au fost mai permisive cu cetățenii români, apropiați ca limbă și tradiții.

În Italia, spre exemplu, în anul 2007, din cele peste 3.500 de infracțiuni săvârșite pe teritoriul său de către cetățeni străini peste 2.000 de infracțiuni au fost săvârșite de cetățeni români.

Îngrijorător nu este doar numărul lor, ci și gravitatea unora dintre acestea, omoruri sau violuri, tâlhării, urmate de moartea victimei, cazul cel mai recent fiind ilustrat de fapta săvârșită de țiganul Mailat Romulus. Și pentru acest individ, ca și pentru alți cetățeni români, îndeosebi țigani, noțiunile de libertate și democrație au fost fals înțelese, și prin faptele lor săvârșite pe teritoriul altor țări au provocat nemulțumire, dezgust, spaimă și oprobriu din partea opiniei publice și a autorităților.

Aceștia și-au făcut țara de rușine în condițiile în care alți concetățeni de-ai noștri își pun viața în pericol în misiunile din Irak și din Afganistan, cad victime atacurilor teroriste - ca în Spania, la Madrid -, muncesc pentru a oferi o viață mai bună familiilor și copiilor rămași acasă.

Asupra unor asemenea indivizi trebuie exercitată nu doar constrângerea prin pedepse penale, pentru că acestea intervin când deja răul s-a consumat, ci și constrângerea realizată prin prevenție, pentru evitarea unor asemenea situații defavorabile imaginii României.

Dacă binele nu se poate realiza ca o moralitate a individului, societatea are dreptul moral să aplice constrângerea, obligativitatea, ca un principiu practic, legitim și necesar, ca să impună binele.

Aceasta ar putea fi realizată printr-o mai mare atenție dată celor cu antecedente penale sau recidiviștilor.

Pe de altă parte, nu trebuie să uităm că sărăcia, ca fenomen social, nivelul de trai material foarte scăzut, nenumăratele probleme cu care se confruntă societatea românească sunt datorate, în mare parte, fenomenului corupției. Și, de fapt, tot acest fenomen al sărăciei, boala care macină ca un cancer societatea românească de astăzi, îi mână pe unii să-și caute norocul în altă parte, pe meleaguri străine.

Voința de neclintit și împlinirea datoriei, ca suport al virtuții și al înfăptuirii binelui moral, trebuie îmbinate cu legi utile, flexibile și morale pentru încurajarea muncii cinstite, toate acestea fiind condiții ca România să se bucure de prețuire, nu doar ca istorie și cultură.

În final, personal, cât și în numele Grupului parlamentar al Partidului România Mare din care fac parte, ne exprimăm întreaga compasiune pentru sfârșitul tragic al cetățenei Giovanna Reggiani și pentru suferința familiei sale.

În același timp, ne exprimăm indignarea că o asemenea tragedie a fost provocată de un cetățean român, țigan de origine, el târând astfel în mocirlă numele român și România, și mai rău este faptul că acest eveniment tragic nu a fost un caz izolat, ci a fost punctul culminant al unui întreg lanț de evenimente înscrise în sfera infracționalității, aparținând unor cetățeni români certați cu legea și cu morala.

Este evident că doar constrângerea, prin limitarea libertății de mișcare a unor asemenea persoane dubioase, prin impunerea anumitor condiții raportate la un anumit cerc de persoane, poate, la un moment dat, satisface cerințele de siguranță ale cetățeanului din țară, ca și din străinătate, precum și ocrotirea demnității noastre.

Numărul de 2.267 de români aflați în prezent în executarea unor pedepse în închisorile italiene reprezintă o palmă grea pe obrazul României și este un simptom grav al societății românești, pentru care trebuie să fim primii în a lua măsurile care se impun.

Să ne facem singuri curățenie în propria ogradă pentru a nu ne crea faima de exportatori de infractori, criminali, tâlhari, violatori, escroci.

Credem, cu toată tăria, că marea majoritate a celor care pleacă și își lasă copiii în grija altora pleacă cu gânduri cinstite pentru a-și putea întreține familia în școli sau facultăți, ori pentru a-și ridica o altă casă în locul celor luate de viiturile inundațiilor catastrofale.

Asemenea oameni nu trebuie să aibă nimic de suferit de pe urma acțiunilor iresponsabile ale unor indivizi lipsiți de orice scrupule.

În acest sens, consider că autoritățile și, îndeosebi, Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Internelor și Reformei Administrative trebuie să ia măsuri urgente pentru stoparea unor tendințe românofobe care au apărut mai ales în Italia, să se întreprindă acțiuni pentru a se șterge imaginea unei Românii sălbatice generatoare de infractori și a unor autorități incapabile să rezolve problemele cetățenilor ei.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
  Dan Sabău (independent) - declarație politică având ca subiect sănătatea în România și migrația medicilor tineri

Îl invit la microfon pe domnul senator Dan Sabău, independent, și va urma domnul senator Otilian Neagoe.

   

Domnul Dan Sabău:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Este vorba, de fapt, despre aceleași aspecte ale migrației politice, numai că în cu totul altă zonă, este vorba despre migrația intelectuală, este vorba despre un revers al medaliei, este vorba despre o imagine dramatică în România, și anume imaginea sănătății românului, care este pusă în pericol de lipsa noastră de grijă față de instrumentul care generează, atât cât poate, sănătate, este vorba de migrația medicilor, fenomen care, pe termen lung, va crea mari probleme.

Este vorba de migrația medicilor tineri, este vorba de migrația unor medici care nu își lasă copiii în România, ci pleacă pe alte meleaguri și vor avea copii acolo.

Este vorba și despre o problemă demografică.

Este vorba și despre un dezechilibru, pentru că în timp ce infractorii vor fi întorși în România medicii, poate, se vor întoarce, dacă vor avea condiții.

Așa că, stimați colegi, deoarece problema sănătății populației este un aspect de bază în dezvoltarea societății și un element-cheie al securității umane, mă consider dator să susțin în fața Domniilor Voastre declarația mea politică de astăzi cu tema "Problema sănătății în România și migrația cadrelor medicale".

Problema sănătății populației din România este indisolubil legată de fenomene specifice unei societăți aflate încă în tranziție.

Este bine cunoscut faptul că deprecierea sănătății publice se datorează proliferării sărăciei, pauperizării populației, subnutriției, creșterii șomajului, insuficientei protecții sociale, tensiunilor sociale și tot atât de importantă este și infrastructura precară din domeniul sănătății, care duce și ea la migrația medicilor.

Dacă până nu demult efectele reformelor asupra stării de sănătate a populației, scăderea drastică a puterii de cumpărare a familiilor numeroase și cu venituri mici, la care se adaugă și creșterea costurilor serviciilor medicale au făcut dificil accesul unei părți a populației la serviciile medicale fenomenul actual al migrației personalului medical specializat vine să se adauge ca încă un efect negativ cu impact, din nefericire, extrem de puternic asupra dezvoltării umane durabile, asupra patrimoniului biologic al națiunii.

Dacă la deficitul semnificativ de medici, față de starea de sănătate a populației și față de normativele europene, respectiv 17, față de 32 la mia de locuitori, se mai adaugă diminuarea continuă a personalului de specialitate și declinul serviciilor de sănătate datorat lipsei medicilor ca efect al migrației, accesul populației la serviciile medicale de calitate va fi tot mai dificil și declinul sănătății publice se va accentua.

Problemele accesibilității și adresabilității vor crea un supliment de probleme în starea de sănătate a populației românești.

Este o evidență faptul că migrația cadrelor medicale apare ca urmare a sărăciei și a lipsei mijloacelor prin care să se asigure medicilor venituri decente, o logistică normală - n-o să zic performantă, ci doar normală - și condiții adecvate de muncă.

La acestea se mai adaugă și faptul că birocrația din sistemul medical afectează și îngreunează de la activitatea managerială a spitalelor, până la activitatea medicilor și a personalului medical.

Aceștia trebuie să aloce din timpul acordat pacienților un procent semnificativ important rezolvării problemelor birocratice impuse de sistem, de fapt, a unor false probleme.

Ca urmare, consider că fără măsuri urgente și eficiente pentru păstrarea în sistemul de sănătate a specialiștilor formați cu efortul întregii populații reformele care au avut loc în România nu vor putea da rezultatele scontate.

Îmi îngădui să subliniez faptul că problema sănătății populației și migrația medicilor sunt atât probleme ale ministerului de profil, cât și probleme ale statului.

De aceea, consider că acestea pot fi rezolvate numai printr-o colaborare intersectorială susținută, prin ameliorarea factorilor socioeconomici la nivelul întregii populații, și, să nu uităm, a medicilor.

Numai în acest mod actul medical de calitate va da populației încredere în sistem, iar problemele de sănătate vor putea fi rezolvate prin mecanisme interne, alături de cele externe, de compensare de către țările în care migrează medicii a țărilor de origine ale acestor medici, a sistemului care i-a creat pe acești medici.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
  Otilian Neagoe (P.S.D.) - declarație politică având ca temă escaladarea manifestărilor xenofobe din Italia și constituirea unei comisii interministeriale care să se ocupe de problemele comunității românești

Are cuvântul domnul senator Otilian Neagoe, din partea Grupului parlamentar al P.S.D., și se pregătește domnul senator Eckstein Kovács.

   

Domnul Otilian Neagoe:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Aș dori, în primul rând, să exprim, din partea Grupului parlamentar al P.S.D., regretul față de ceea ce s-a întâmplat recent în Italia și indignarea că un cetățean român a comis o crimă gravă prin care a dispărut o ființă nevinovată, Giovanna Reggiani.

Vă propun, domnule președinte și stimați colegi, să păstrăm un moment de reculegere în memoria Giovannei. (Se păstrează un moment de reculegere.)

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Este știut că poporul român este un popor tolerant, un popor care întotdeauna a detestat violența, un popor care, de-a lungul istoriei, s-a manifestat cu prietenie și solidaritate.

Astăzi, într-o Europă care se modernizează, într-o Europă care se democratizează continuu, cu atât mai mult relațiile care trebuie să predomine trebuie să se înscrie în modele de comportament democratic, civilizat.

De aceea, condamnăm cu toată asprimea această faptă care s-a produs în Italia și sigur că imaginea României are de suferit în urma unor fapte antisociale pe care le comit conaționalii noștri în țări din Europa sau de pe alte meridiane ale lumii.

În același timp, trebuie să spunem că nu putem să asistăm pasiv la escaladarea periculoasă a unor manifestări xenofobe împotriva românilor care trăiesc în Italia.

Nu putem accepta acest lucru și nu putem să acceptăm - și de aceea, de fapt, am venit în fața dumneavoastră -, pentru că, anul trecut, o delegație a Senatului s-a deplasat în Italia într-o vizită de studiu pe un program PHARE și, acolo, printre alte discuții, am avut o întâlnire la Comisia pentru relații externe și probleme de imigrație, al cărei președinte este domnul Lamberto Dini - de față era și domnul Giulio Andreotti -, în sală sunt colegi care au participat la acea discuție.

Cu acel prilej am supus atenției problema îngrijorării românilor care trăiesc în Italia, pentru că, anterior, avusesem discuții cu românii de acolo în legătură cu faptul că Guvernul italian ar pregăti acte normative prin care se urmărește expulzarea românilor care muncesc în Italia.

Domnul Lamberto Dini ne-a dat asigurări ferme că nici vorbă de așa ceva, pentru că românii sunt prețuiți și, fără români, Italia nu s-ar descurca în activitățile din domeniul construcțiilor, agricultură, industrie.

Mai mult, cu acel prilej i-am propus domnului președinte Lamberto Dini să facem mai multe eforturi comune pentru a-i ajuta pe românii care vin în Italia să se integreze, să se adapteze la standardele de conviețuire existente în Italia.

Propuneam înființarea unor oficii de consiliere socioprofesională care să-i ajute pe români să se integreze mai bine și în activitatea profesională, și în societate.

A fost de acord, urmând ca pe cale parlamentară să facem aceste lucruri posibile.

Venind în țară, am făcut o interpelare la adresa Ministerului Afacerilor Externe în care spuneam că este nevoie de o îmbunătățire a activității consulatelor din Italia, este nevoie de o modernizare a activității din consulate și din ambasadă, întrucât numărul cetățenilor care trăiesc în Italia este extrem de mare, iar problemele sunt numeroase.

Românii din zona Romei îmi spuneau că nu se simt apărați de statul român, că sunt discriminați în foarte multe lucruri și activități, că sunt discriminați inclusiv atunci când este vorba de plata, să spunem, a energiei electrice.

Îmi dădea cineva un exemplu, că tariful la energie electrică pe care-l plătesc românii este mai mare decât cel pe care-l plătesc italienii.

Sigur că este tot atât de adevărat că sunt mulți conaționali, majoritatea de etnie romă, care săvârșesc fapte antisociale grave și că este nevoie ca instituții ale statului român, împreună cu asociații ale românilor care trăiesc în Italia să se implice mai mult pentru a diminua aceste fenomene.

Dar trebuie să vă spun, domnilor colegi, și un alt lucru.

Vizita pe care noi am întreprins-o era acum un an, în Italia era o presiune a opiniei publice îndreptată împotriva românilor, o presiune foarte puternică, și ea era generată de faptul că românii, care sunt în număr mare acolo, lucrează pe salarii mici, 7-800 de euro, 800 de euro.

Salariul mediu în Italia este de 1.400 de euro și sigur că, în aceste condiții, italienii nu pot spera în creșterea salariilor, a veniturilor și văd în români niște oameni care fac, de fapt, dumping pe piața forței de muncă.

Trebuie să vă mai spun că există și muncă la negru, pe care o încurajează oamenii de afaceri italieni, și românii sunt folosiți pentru acest lucru.

Deci tot acest tablou socioeconomic trebuie să ne îndemne să analizăm cu mai multă atenție problematica românilor care lucrează în Italia, dar eu sunt convins că probleme de acest gen sunt și în Spania, sunt și în Franța, și în Germania.

Eu propun ca la nivelul Guvernului să înființăm niște comisii interministeriale care să analizeze problemele deosebit de complexe care se regăsesc în comunitățile cu emigranți români din țările Europei.

La un moment dat plătim un tribut prea mare pentru faptul că români de care au nevoie autoritățile în aceste țări... "Și eu recunosc că fără forța de muncă din est" - ne spunea domnul Lamberto Dini - "ar fi foarte greu pentru Italia să funcționeze în condițiile în care Italia are o creștere anuală a P.I.B.-ului de peste 3%".

De aceea, trebuie să exprim, în numele grupului P.S.D., nemulțumirea că autoritățile române au avut, și în acest caz, o reacție foarte slabă și întârziată și este nevoie, de îndată, să se constituie o comisie interministerială care să meargă la Roma să analizeze și să rezolve toate problemele cu care se confruntă conaționalii noștri care muncesc în Italia.

La mijloc sunt probleme politice pe care le amplifică formațiunile de dreapta, dar și o escaladare a xenofobiei promovate de organizații de extremă dreapta, sunt și probleme economice pe care vi le-am expus mai devreme și, de aceea, este absolut necesar ca o comisie interguvernamentală să meargă la Roma și împreună cu italienii să analizeze aceste fenomene.

Problemele ne interesează, în primul rând, pe noi, românii, întrucât este vorba de imaginea României, dar, desigur, trebuie să-i intereseze și pe italieni, de vreme ce au nevoie de forță de muncă românească.

Auguste Comte, un renumit sociolog francez, avea următoarea deviză: "Ordine și progres".

Este, într-adevăr, nevoie de o ordine democratică, de o ordine modernă în Europa, dar această ordine trebuie să se realizeze prin contribuția tuturor statelor și, mai ales, prin respectarea drepturilor tuturor cetățenilor.

Pentru fapte individuale nu putem accepta incriminarea națiunilor.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Eckstein Kovács Péter (U.D.M.R.) - declarație politică având ca subiect drepturile românilor în calitate de cetățeni ai Uniunii Europene

Îl invit la microfon pe domnul senator Eckstein Kovács, din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., urmează domnul senator Ștefan Mihail Antonie.

   

Domnul Eckstein Kovács Péter:

Mulțumesc, domnule președinte.

Este una dintre puținele situații când eu personal sunt de acord și cu punctul de vedere al președintelui, al prim-ministrului, al ministrului afacerilor externe, care au luat o poziție, zic eu, rațională, cumpătată în această criză pe care să o numim Italia.

Salut, în același timp, luarea de poziție a unei părți a presei, mă gândesc la domnii Sorin Roșca Stănescu, la Mircea Chivu, la Dan Pavel, care, cred eu, analizează responsabil ceea ce s-a întâmplat și ceea ce se întâmplă în Italia.

Aici eu cred că Uniunea Europeană se sprijină pe niște valori pe care noi le cunoaștem.

Ele sunt: bunăstarea, securitatea, supremația legii, și între aceste valori care caracterizează Uniunea Europeană mai mult decât alte state sau uniuni de state este libera circulație a cetățenilor. Și aici sunt de acord cu domnul președinte, cu domnul prim-ministru și cu toți cei pe care i-am amintit înainte, este o valoare de care am fost frustrați în perioada comunistă și este una dintre, dacă vreți, realizările accederii noastre la Uniunea Europeană.

Ca atare, respectând memoria și transmițând, și pe această cale, condoleanțe victimei oribilei infracțiuni, trebuie să arătăm că noi suntem o țară respectabilă, cu aceleași drepturi pe care le au și celelalte țări ale Uniunii Europene.

Găsesc inadmisibil și îmi pare bine că Franco Frattini, demnitar al Comisiei Europene, a spus: "Da. O țară trebuie să se apere de infractori, o țară trebuie să-și apere cetățenii.".

Este corect, dar toate în limitele legislației europene.

Nu concep, și cred că niciunul dintre noi nu concepe, să se ia măsuri împotriva cetățenilor români.

În această situație orice inițiativă care ar îngreuna libera circulație a cetățenilor români în țările Uniunii Europene din care facem parte ar fi o mare greșeală.

În același timp - și aici iarăși sunt de acord cu ceea ce au spus mulți dintre conducătorii statului român la momentul actual -, faptul că acel infractor aparține unei anumite etnii nu are o relevanță majoră.

Poate că am răsfoit ziarele și am văzut de unde "a pornit" acest om.

În România sunt locuri, sunt oameni de o sărăcie lucie, oameni care nu au educație și care, în situația dată, sunt, în număr mai mare, predispuși să comită infracțiuni.

Aceasta este problema cu care ne confruntăm: din rândul minorității romilor cred că, raportat procentual, mai mulți se află în această situație de sărăcie extremă și de lipsă de exprimare pozitivă în societate.

Eu cred că aici noi trebuie să facem mai mult.

România a făcut mult prin acel Program pentru integrare socială a romilor, din 2001, locurile care sunt rezervate, dacă vreți, pentru cei de etnie romă în școli, licee, universități.

Am făcut, cred eu, mult pentru a ajuta această categorie de oameni.

Într-adevăr, acești cetățeni români de etnie romă sunt cetățeni europeni și cred că trebuie să existe un efort conjugat al Uniunii Europene și al României ca să-i ajutăm pe acești oameni.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Ștefan Mihail Antonie (P.D.) - declarație politică având ca subiect votul uninominal

Îl invit pe domnul senator Ștefan Mihail Antonie, din partea Grupului parlamentar al P.D., după aceea, pe domnul senator Hașotti Puiu, din partea Grupului parlamentar al P.N.L.

   

Domnul Ștefan Mihail Antonie:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea politică se intitulează "Românii între euroalegeri și referendum".

Votul uninominal este un tip de scrutin practicat în Germania, Statele Unite ale Americii și Marea Britanie prin care candidații sunt aleși direct, opus sistemului de alegere pe liste întocmite de către partide.

Acest sistem este, însă, cunoscut românilor, practicându-se, în prezent, pentru alegerea primarilor.

Este un sistem de vot majoritar bazat pe o procedură majoritară întâlnită și sub numele "Câștigătorul ia totul".

Acest tip de vot permite apariția unor guverne stabile ca urmare a unei majorități stabilite prin vot, dar poate avea drept consecință nereprezentarea segmentului de electorat care a votat candidatul învins.

Varianta votului uninominal asumată de Guvern reia proiectul de vot uninominal mixt cu compensare al Pro-Democrația.

Asta înseamnă că jumătate din mandatele de parlamentari sunt câștigate de candidații care au obținut cel mai mare număr de voturi, restul se redistribuie în funcție de scorul partidelor la nivel național.

Votul uninominal mixt cu compensare presupune ca jumătate din mandate să fie câștigate în mod direct la nivelul circumscripțiilor uninominale respective de către candidații care obțin cel mai mare număr de voturi în fiecare dintre aceste colegii uninominale.

Celelalte mandate ar urma să fie repartizate la nivelul circumscripțiilor electorale în favoarea unora dintre candidații care pierd alegerile în circumscripțiile uninominale în care candidează.

Cel care întrunește majoritatea absolută, ca primă referință, este ales câștigător.

Președintele Traian Băsescu optează pentru votul uninominal majoritar în două tururi de scrutin.

Dacă niciun candidat dintr-un colegiu uninominal nu obține peste jumătate din voturi, se organizează turul doi în care intră candidații clasați pe primele două locuri.

Sistemul propus de președintele Traian Băsescu, cel al votului uninominal în două tururi de scrutin, este identic cu cel pentru alegerea primarilor sau a Președintelui României.

Concret, dacă niciunul dintre candidați nu obține măcar 50% plus unu din numărul voturilor din circumscripția respectivă, se va organiza al doilea tur de scrutin la care participă primii doi clasați.

Noul sistem de vot adoptat, fie că va fi forma dorită de președinte, fie că va fi forma dorită de Guvern, va modifica radical spectrul politic.

În prezent, deputații și senatorii sunt aleși în România prin vot proporțional pe liste închise.

În acest sistem partidele desemnează o listă de candidați puși într-o anumită ordine de fiecare partid în funcție nu doar de talentul lor politic, ci și de sponsorizările aduse partidului.

De aceea, se vorbește, în anumite situații, de cumpărarea locurilor pe listele partidului.

În funcție de numărul de voturi obținute pe lista respectivă candidații au acces în Parlament în ordinea așezării lor pe listă.

Acest tip de vot proporțional conduce la o reprezentare sporită și stimulează prezența în Parlament a partidelor mici, dar care obțin, totuși, suficiente voturi pentru a trece peste pragul electoral.

În schimb, determină dependența candidaților de conducerea partidului, și nu de alegător.

De asemenea, acest sistem produce o guvernare instabilă, deoarece în Parlament ajung și partide mici, fragmentând spectrul politic.

Un guvern format în aceste condiții nu reprezintă intenția votului majorității, fiind format prin negocieri în cadrul unor coaliții.

Scrutinul uninominal este recunoscut pentru simplitatea sa, dar și pentru faptul că permite alegerea reprezentanților atașați unui teritoriu geografic particular.

Cine este un om bun și apreciat de comunitate, indiferent de la ce partid este, va fi votat.

În cazul votului uninominal este votată persoana, și nu partidul.

Astfel, are de câștigat partidul care are candidați de valoare, de o conduită și de o moralitate ireproșabile.

Totodată, există posibilitatea unei bune cunoașteri a candidaților de către electorat, în timp ce aleșii pot reprezenta mai bine dorințele alegătorilor.

Votul uninominal va duce la responsabilizarea candidatului sau alesului.

Un alt aspect al votului uninominal este diminuarea numărului de parlamentari.

Vor fi cu 30-40% mai puțini parlamentari decât la ora actuală.

Potrivit formei guvernamentale, ar urma să scadă numărul parlamentarilor prin modificarea normei de reprezentare: un deputat ar reveni la 79.000 de alegători, iar un senator la 170.000.

Cu alte cuvinte, o reducere cu aproape o zecime a numărului de aleși.

De asemenea, acest tip de vot duce la crearea unui guvern puternic format de un singur partid.

Mandatele care revin partidului care a primit cel mai mare procentaj de voturi în cadrul scrutinului majoritar uninominal fac ca guvernele de coaliție să fie mai mult excepție decât regulă.

Desigur, există și dezavantaje sau puncte slabe ale votului uninominal.

Votul uninominal va aduce în Parlament vedete politice sau doar vedete, dar nu politice.

Totuși, lucrul acesta este normal, pentru că fiecare om are dreptul să facă propriile alegeri, ca și în cazul produselor.

Așa am putea invoca faptul că nu ar trebui să se mai comercializeze automobile care au un grad de siguranță redus.

Totuși, sunt oameni care le cumpără.

În concluzie, acest tip de scrutin uninominal va duce, cu certitudine, la reformarea clasei politice din România, grevată în acest moment de nenumărate tensiuni politice care, în mod sigur, se răsfrâng asupra populației.

O mai mare transparență a activității parlamentarilor aleși uninominal ar curăța scena politică.

De asemenea, lipsa de performanță a acestora îi va elimina pentru totdeauna din viața politică, în timp ce, astăzi, un personaj poate rămâne o perioadă nedeterminată pe scena politică, indiferent de prestația sa.

Important este că vor avea de câștigat cetățenii, iar votul uninominal le va aduce un beneficiu.

Totuși, trebuie remarcat faptul că este vorba despre o schimbare radicală, o trecere dură de la un sistem la altul, iar în acest sens consider bine-venită inițiativa președintelui Traian Băsescu de a "comanda" referendumul privind introducerea votului uninominal, pentru că așa este corect, trebuie să respectăm și să ținem cont de dorința cetățenilor, ai căror reprezentanți suntem.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Puiu Hașotti (P.N.L.) - declarație politică având ca subiect omagierea profesorului Vasile Barba, unul dintre reprezentanții de seamă ai diasporei române și aromâne

Îl invit la microfon pe domnul senator Hașotti Puiu, Grupul parlamentar al P.N.L., urmează domnul senator Dinescu Valentin, Grupul parlamentar al P.R.M.

   

Domnul Puiu Hașotti:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Înainte de a-mi citi declarația politică, dați-mi voie să-i spun, cu toată colegialitatea și simpatia, domnului senator Antonie Ștefan Mihail că suntem parlamentari, suntem senatori și știm sistemele de vot, cele uninominale și sistemul D'Hondt, și cred că nu este cazul să auzim la declarații politice ceva care ar trimite undeva, la școala generală, pentru că putem vorbi mult despre sistemele de vot.

Doamnelor și domnilor senatori,

Vin în fața dumneavoastră pentru a omagia memoria fostului decan de vârstă, a unuia dintre foștii mari animatori ai diasporei române și aromâne, Vasile Barba, recent decedat, la aproape 90 de ani, în Germania, la Freiburg, unde se stabilise din 1984.

Mă simt dator să o fac în plenul Senatului cel puțin din două motive.

Pe de o parte, întrucât în România dispariția lui a trecut aproape neobservată.

În presa noastră am văzut doar pioasele ferpare publicate prin grija Societății de cultură macedoromână, precum și pomenirea ilustrului dispărut în Revista "Flacăra" a distinsului nostru coleg, domnul senator Adrian Păunescu, unde este numit Barbu în loc de Barba.

În al doilea rând, pentru că sâmbătă, 10 noiembrie, Vasile Barba, conform dorinței sale testamentare, va fi înmormântat la Cimitirul Sfânta Vineri, iar pe patul de moarte a declarat, așa cum a declarat de atâtea ori, că este aromân și român.

Cine a fost profesorul Vasile Barba? S-a născut în februarie 1918 în Grecia, la Megali Livadhia, de unde, ca alți numeroși aromâni care vedeau în România singura și adevărata lor patrie, a venit împreună cu familia în anii '20 ai secolului trecut.

A devenit profesor, a slujit catedra în Brașov, de unde, la mijlocul deceniului 9, a emigrat în Germania.

Aici, la Freiburg, înfruntând cu seninătate, dar și cu greutate discriminări de tot felul și-a pus întreaga energie creatoare în slujba cauzei neamului din care se trăgea.

A activat cu rezultate remarcabile pe lângă Biblioteca macedoromână, prestigioasă instituție de cultură care iradiază de aproape o jumătate de secol valori de istorie și civilizație ale aromânilor, care sunt urmașii românității sud-dunărene, răspândiți, așa cum se știe, sub diverse etnonime regionale peste tot în Balcani - odinioară spațiul originar și natural de viață al lor, distrus de frontierele statelor moderne care au apărut în această parte mult prea însângerată de istorie, așa cum bine știți.

Dintre numeroasele realizări ale profesorului Vasile Barba, în numele unui crez național care nu l-a părăsit niciodată, sunt de reținut mai ales trei: editarea, în 1987, a revistei "Cuvântul nostru", tribună de excepție a propagării și conservării limbii dialectului, de fapt a limbii aromâne, a culturii și a tradițiilor aromânilor; organizarea a cinci congrese internaționale ale macedoromânilor; contribuția sa esențială la adoptarea unei rezoluții a Consiliului Europei, Rezoluția 1.333 din 1987 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, care privea limba și cultura aromânilor, dovezi care vizează în esența lor profundă protecția comunitară a identității, ca minoritate etnică amenințată de asimilare și deznaționalizare, a aromânilor în Balcani și în unele regiuni ale Europei Occidentale.

Am spus în Balcani, dar nu și în România, întrucât profesorul Vasile Barba a fost în această privință absolut categoric: "România - spunea el despre România - este, dacă nu patria noastră natală, precum în cazul dacoromânilor, în schimb, este singura noastră patrie pe acest pământ.

În România, aromânii sau macedoromânii sunt la ei acasă și nu pot fi sub nicio formă minoritate etnică.

Aceasta nu înseamnă", afirma regretatul profesor și afirm și eu de la această tribună, "că dialectul, tradițiile, portul, absolut toată cultura aromână nu trebuie conservate ca parte a identității patrimoniului cultural românesc și european."

Spun răspicat - în raport cu o temeinică literatură de specialitate datorată unor mari savanți români și străini, istorici, filologi, lingviști, etnologi etc. - un adevăr de necontestat: aromânii viețuind astăzi în nordul și centrul Greciei, în Republica Macedonia, Albania și Bulgaria reprezintă trunchiul sud-dunărean al romanității orientale și vorbesc unul dintre cele patru dialecte ale limbii române vechi. Și în Evul Mediu, în condițiile cuceririi de către otomani a supremației asupra întregului spațiu balcanic, dar, mai ales, în epoca modernă aromânii au privit cu speranță și încredere spre Țările Române, apoi spre România, văzută ca locul firesc în care își pot fructifica, între frați, proverbialele lor înzestrări naturale: credința neabătută în Dumnezeu, spiritul întreprinzător, capacitatea de sacrificiu pentru binele colectiv al neamului, refuzul înverșunat de a-și pleca fruntea în fața stăpânilor străini.

Când soarta le-a fost prielnică, dintre ei s-au ridicat personalități luminoase, definitiv intrate în panteonul național românesc, cum ar fi, și spun doar câteva: Emanuil Gojdu, mitropolitul Andrei Șaguna, A.D. Xenopol, Octavian Goga, Șt.O.Iosif, Camil Ressu, Mina Minovici, Victor Papacostea, Constantin Noica, Toma Caragiu, Tache Papahagi, Șerban Papacostea.

Am spus doar câțiva dintre aceștia și vă rog să observați că am menționat doar nume de aromâni care fie s-au afirmat, fie s-au născut în spațiul românesc, lăsând la o parte foarte, foarte multe personalități care au contribuit la cultura, la spiritualitatea, la istoria Peninsulei Balcanice, dacă mă gândesc fie și numai la Mișcarea de renaștere națională din Grecia secolului al XIX-lea, și lista încă nu s-ar încheia.

Toți aceștia și încă mulți alții dintre urmașii lor, contemporani cu noi, fără a-și trăda sau a-și renega - aș spune chiar, dimpotrivă - rădăcinile aromâne, s-au considerat, pe bună dreptate, români în România.

Nici prin gând nu le-a trecut vreodată să se considere altceva.

Nici astăzi lucrurile nu stau altfel la nivelul cetățenilor României care sunt de origine aromână.

Bunăoară, conform unei anchete de teren efectuate în 1998 - și apelez la un cercetător străin, nu la unul român - de către profesorul german Thede Kahl, specialist reputat în materie, autor al unei teze de doctorat intitulate "Etnicitatea și răspândirea teritorială a aromânilor din Europa de Sud-Est", se arată că prin satele din Dobrogea, unde trăiesc aceștia, nimeni, practic, nu se consideră a fi altceva decât aromân și român în același timp.

Iată de ce orice tentativă, parlamentară sau nu, de a-i transforma pe aromâni în minoritate etnică în România este nu doar aberantă, ci sortită din capul locului eșecului. Și spun acest lucru tot așa cum spunea și regretatul profesor Vasile Barba, și aici vreau să le atrag colegial atenția domnilor senatori din Partidul Democrat, care, nu știu de ce, sprijină o serie de inițiative ale colegului Domniilor Lor - este vorba de domnul deputat Costică Canacheu -, vreau să le spun, la modul cel mai colegial, sincer și în cunoștință de cauză, că fac un mare rău României.

Nu invoc aici nenumăratele argumente care stau la temelia a ceea ce am spus.

Sunt convins că dacă ar mai fi printre noi profesorul Vasile Barba, desigur, mult mai convingător și mult mai înflăcărat decât mine, ar spune același lucru, însă el, acum, veghează asupra a ceea ce facem și asupra a ceea ce spunem noi, iar nouă nu ne rămâne decât să-i urmăm pilda.

Dumnezeu să-l odihnească în pace pe profesorul Vasile Barba!

Vă mulțumesc. (Aplauze în sală.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Valentin Dinescu (P.R.M.) - declarație politică având ca temă proiectul prezentat de ministrul mediului și dezvoltării durabile privind descentralizarea procesului decizional în domeniul protecției mediului

Îl invit la microfonul central pe domnul senator Valentin Dinescu, din partea Grupului parlamentar al P.R.M., urmează domnul senator Adrian Păunescu, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.

   

Domnul Valentin Dinescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prin declarația politică de astăzi doresc să abordez recentele poziții ale ministrului mediului și dezvoltării durabile care a lansat spre dezbatere instituțiilor din subordine Proiectul privind descentralizarea procesului decizional în domeniul protecției mediului.

Propunerea prezentată de ministrul mediului și dezvoltării durabile vizează transferul agențiilor locale pentru protecția mediului sub autoritatea consiliilor județene.

Măsura urmărește, conform declarațiilor acestuia, creșterea eficienței în activitatea agențiilor de mediu prin extinderea instrumentelor de autorizare și de implementare a deciziilor.

Se dorește, totodată, ca prin transferul de atribuții la nivel local să sporească importanța mediului pe agenda locală, din moment ce decizia de mediu va deveni o atribuție permanentă a unei instituții a consiliului județean.

Teoretic, decizia de mediu va fi simplificată, iar stabilirea priorităților se va face mult mai eficient de către autoritatea locală.

Agențiile locale pentru protecția mediului ar trebui să dispună de un sprijin la nivel județean, acolo unde există pârghiile necesare și unde se pot introduce direct pe agenda comunităților locale și a reprezentanților acesteia problemele de mediu.

Principalele aspecte, însă, ridicate de o astfel de decizie sunt legate de necesitatea unor schimbări legislative majore.

În prezent, din păcate, legislația românească actuală nu răspunde integral acquis-ului comunitar, Capitolul XXI privind mediul, iar modificările ulterioare vor fi greu de implementat, fiind necesară o restructurare completă.

Pe de altă parte, există și riscul unor ingerințe majore politice în deciziile de mediu.

Conducătorii agențiilor locale de mediu au adus în discuție și lipsa de claritate a modului în care va funcționa axa decizională și au sesizat posibile disfuncționalități care pot apărea ca urmare a faptului că, în anumite cazuri, consiliile județene au și statut de agent economic.

În consecință, agențiile locale de mediu aflate în subordinea lor nu vor mai avea autonomia necesară pentru a decide asupra unor proiecte cu posibil impact asupra mediului, care implică exact instituțiile de care ar fi dependente.

Vă mulțumesc. (Aplauze în sală.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

 
  Adrian Păunescu (P.S.D.) - declarație politică având ca subiecte: evocarea personalității profesorului Vasile Barba; tratamentul nedrept la care marii artiști ai României sunt supuși de către autorități; imaginea țiganilor din Italia; descoperirea valorilor românești

Îl invităm la microfonul central pe domnul senator Adrian Păunescu, din partea Grupului parlamentar al P.S.D., după aceea, pentru două minute, domnul senator Viorel Duca sr, independent.

   

Domnul Adrian Păunescu:

Un gest moral a făcut domnul senator Puiu Hașotti evocând figura absolut istorică a celui care a fost profesorul Vasile Barba, omul care în urmă cu 30 de ani, la Universitatea din Brașov, mi-a indus ideea că există o cultură vie aromână și că ar fi bine să deschid ochii asupra ei, deși, mi-a zis el atunci, "este foarte periculos, pentru că autoritățile consideră orice mișcare spirituală aromână ca fiind de sorginte legionară".

A existat această imbecilitate de comportament și nu a fost prea ușor să redeschid discuția în 1977 la o emisiune de televiziune cu privire la cântece ca "La Mușata ar'mână", "Părinteasca di mândare", "Câti voi" și așa mai departe, pe care, ulterior, am reușit să le aduc la glorie.

Mă bucură surprinderea cu care priviți împrejurarea că știu atâtea versuri aromâne, domnule Puiu Hașotti. Știu, domnule senator Hașotti.

În genere, trebuie să știu atunci când mă bag în ceva, că mă fac de râs, și la un anumit nivel de faimă orice gest greșit se multiplică.

"Părintească dimândare Ne spregiură cu foc mare, Blăstemare s-aibă-n casă, Cel ce limba lui și-o lasă!"

Pentru mine au fost niște exemple făcătorii de cultură aromână și sunt bucuros că putem vorbi astăzi despre fapte care se așază în spațiul aceleiași mari culturi românești și despre oameni, de curajul și de sârguința lui Vasile Barba, alături de care am stat la Consiliul Europei, când a dorit să acrediteze - și l-am ajutat s-o facă, împreună cu senatorul țărănist Valentin Gabrielescu - ideea că aromânii există.

Pe de altă parte, mă gândesc câtă mizerie trebuie să fie într-o comunitate dacă ea ajunge să dea afară din locuințe oameni de semnificația unor mari artiști, nume care au făcut și fac glorie României, cum ar fi maestrul Dan Iordăchescu, care, la 77 de ani, riscă, în acest noiembrie, să ajungă în stradă.

Ne mirăm că suntem tratați de străini în felul urât și nedrept în care suntem tratați, dar câte pretexte oferim noi înșine pentru aceasta?

Protestez de la tribuna Senatului României împotriva tratamentului la care sunt supuși oameni care au făcut glorie României, oameni care, când au apărut într-un oraș sau altul al lumii, au stârnit admirație, iubire și respect pentru țara lor.

Despre aceștia vorbim aproape numai când mor, în timpul vieții, atunci când ar trebui să-i apărăm, nu o facem, și eu vă rog pe dumneavoastră toți și pe președintele Senatului, care, oricâtă modestie ar afișa, este al doilea om în statul român, să ne batem pentru câteva mari valori, să nu ne facem chiar de râsul lumii găsindu-l într-o dimineață pe Dan Iordăchescu prăbușit undeva, pe o stradă din București.

Este o mare rușine ca după o viață dedicată artei și luminii să fie urmărit de cei care vor să-l scoată din casă și să fii, vorba lui, într-un interviu pe care mi l-a acordat și pe care o să-l puteți citi, să fii tratat ca inculpat pentru că ai cumpărat un apartament pe care ți l-a oferit legal statul român.

În fine, așa cum mai spuneam, uneori ar trebui să reinventăm organul care ne-ar putea determina să ne fie rușine de lucruri care se întâmplă concomitent cu noi.

Sigur că sunt și eu frământat, ca și dumneavoastră toți, de ce se întâmplă cu imaginea noastră în lume.

Constat și eu, ca dumneavoastră toți, cum presa și televiziunea țin loc de justiție și se ajunge la situația că un om este considerat vinovat numai pentru că s-a scris în presă că este vinovat.

Apariția în această clipă a liderului Grupului parlamentar al P.D. în sală creează, bineînțeles, gălăgie.

Dacă justiția ar fi lăsată să-și vadă de treabă, și acolo și aici, multe dintre absurditățile care se petrec ar fi diminuate.

Noi nu știm exact totul despre acel nenorocit, poate este criminal, poate nu este.

A apucat presa să scrie că este criminal, criminal trebuie să fie! Este normal? Este normal să existe atâta ură împotriva noastră pentru un om sau pentru cinci oameni?

Eu am aici un fel de socoteală a ceea ce italieni care trăiesc în România au realizat, în materie negativă, și, iată, constat că pot să trăiască, pot să apară în public, nu-i huiduie nimeni, nu le cere nimeni să plece, și ne comportăm, în continuare, ca oameni civilizați, în ciuda faptului că un sportiv român ca Adrian Mutu este huiduit de întreg stadionul din Roma și făcut "țigan de rahat".

Este oare normal ca lucrurile acestea să se întâmple, și noi să nu facem altceva decât să ne cerem iertare?

Eu sunt de acord că noi trebuie să avem o atitudine de oameni normali care au Dumnezeu și cărora le este greu, le este rușine, au remușcări pentru ceea ce a făcut sau nu a făcut un compatriot al lor, pentru ceea ce s-a întâmplat acolo, dar este prea mult.

E prea mult și, din punctul meu de vedere, susțin că trebuie să începem să ne și verticalizăm, începând cu întâlnirile cu Președintele Ucrainei, pe care l-am primit umil și nedrept.

Eu înțeleg dorința de cooperare, dorința de a fi pace în zonă, dar nu trebuia domnul Iușcenko să facă o călătorie așa de lungă pentru a deveni, la București, eroul țării sale.

Prefer să facă propagandă electorală Traian Băsescu, nu Iușcenko, pentru că e din țara asta, e de-al casei, e un abuz interior cu care ne-am obișnuit, dar vine Iușcenko și face propagandă electorală, că Bâstroe este pe teritoriul țării lui, ca și când țara lui este separată de restul planetei! Și nu-i răspunde nimic președintele nostru, care nu are, în genere, răbdare să suporte așa ceva.

Sigur că în chestiunea cu Italia și președintele, și premierul, și ministrul de externe au avut o atitudine corectă și ideea că problema țiganilor este o problemă europeană este o idee corectă.

Eu vreau să vă reamintesc un fapt.

Oamenii aceia sunt considerați români, între altele, pentru că am acceptat noi să fie considerați romi.

Am protestat adesea, am făcut campanii de presă, am vorbit în Senat împotriva acestei absurdități, ca niște oameni care au numele lor îndătinat, țigani, și pe care și-l pot apăra prin comportament civilizat, prin cooperare cu majoritatea, ca să aibă tot mai mulți oameni învățați pe lângă mulții oameni talentați pe care îi au, oamenii aceea își zic romi și incendiază noțiunea de român de pretutindeni din lume.

Noi cultivăm această confuzie.

De ce trebuie să acceptăm așa ceva? Sunt țiganii din Ungaria "maghi", sunt țiganii din Slovacia "slovi"? De ce această chestiune care nu le folosește la nimic, pentru că dacă e de făcut un rău se face și dacă ești rom, și dacă ești țigan? Pur și simplu, este nebunia soțului înșelat care crede că dacă schimbă patul rezolvă și problema cu cea care l-a înșelat.

Ce este asta, să acceptăm de aproape 20 de ani romii? Toată lumea din jur vorbește, normal, de țiganii din România.

Mai bine să acționăm asupra temeliei, să facem ce trebuie făcut pentru această minoritate care nici nu poate fi lăsată de izbeliște și pe care noi nu o putem expulza, pentru că am ajunge la o situație absurdă.

Suntem toți europeni, dar unii europeni pot expulza pe alți europeni...

Unde îi expulzează? În ce țară? Într-o țară europeană, și atunci nu sunt tot în Europa? De acest amănunt, din păcate, nu s-a ocupat nimeni.

Adevărul este că lucrăm prea tare asupra minimei rezistențe și că suntem răi și încrâncenați când nu trebuie și suntem blânzi și toleranți, lași, atunci când suntem călcați în picioare.

Eu am să vă dau un exemplu, ca să vedeți că nu numai noi suntem patul germinativ al infracțiunii.

Amintiți-vă! Era anul 2005 și Jean Pierre François Sgueglia, cetățean elvețian de origine italiană, a intrat în curtea unde locuia Marilena Pantasie și a omorât trei persoane care s-au aflat în fața lui.

A fugit, a fost prins...

Nu mai spun toată povestea.

S-a întâmplat ceva? A venit premierul Italiei să-și ceară iertare?

Și-a cerut iertare Parlamentul Italiei că Sgueglia a omorât trei oameni?

Ne comportăm slugarnic.

Eu înțeleg să ne comportăm smerit în fața morții și, mai ales, în fața morții absurde despre care am aflat din ziare, nu din justiție, că ar fi săvârșită de un cetățean român sau mai degrabă "romin", și devenim dintr-odată umili, uităm că Italia este relația noastră comercială cea mai puternică, italienii uită că românii muncesc pe bani puțini în țara lor și ajută la dezvoltarea economică a Italiei, și vine ministrul nostru de externe - pe care l-am apărat și-l voi apăra în continuare, pentru că eu cred că este un om talentat - și spune un lucru corect, și anume: să punem în locul numelor de derbedei și de ticăloși care circulă nume de oameni de cultură.

Dar problema este următoarea - nu acum, nu pentru cazul acesta -: vedeți cât de important ar fi ca în mintea italienilor să existe niște oameni de cultură de calitate, la care să se refere atunci când fac judecăți privitoare la români? Într-adevăr, să ne batem ca marea cultură română să pătrundă în lume și să fie punct de referință.

Am ajuns în situația ca amărâtul acesta de Mailat să fie mai celebru decât Brâncuși?! Dar haideți să facem ceva pentru ca lucrurile pozitive ale noastre să circule.

Ne scumpim totdeauna la tărâțe și, cu această ocazie, pierdem și lanul, și pierdem și pământul, și pierdem reperele.

Este o mare, tristă rușine că nu ne amintim decât la incendii că există apă, că există cultură și că ea trebuie opusă cu hotărâre infracțiunii.

Ni se pare că este mai ieftină infracțiunea decât cultura.

Dezvoltăm în România sistemul judiciar, și bine facem, dar și mai bine am face dacă am dezvolta, în paralel și în competiție cu sistemul judiciar sistemul cultural, pentru ca să redescoperim plăcerea faptelor pozitive în locul infracțiunii.

Este, în realitate, ceea ce mi-am permis să mai spun aici, este una dintre obsesiile mele, dovada permanentă de slăbiciune a României dezunite, a României care nu acționează într-un mod unitar și solidar.

Noi ne-am închipuit și ne închipuim încă, și e un fapt profund regretabil, că pluralism înseamnă fărâmițare.

O mai spun o dată: în chestiunile mari noi trebuie să fim în fine uniți.

Trebuie să ridicăm capul și să încetăm a ne comporta ca niște persoane de mâna a treia pe o scară de valori care nu are decât două mâini.

Comportamentul altora față de noi ni se datorează și nouă într-o bună măsură.

Sigur, e de observat și recrudescența extremei dreapta, și tipul de judecată care se face cu privire la Europa, cu privire la emigranți și așa mai departe.

E de observat și e de tras un înțeles de aici, dar noi cel mai mult avem de învățat ce să facem acasă.

După părerea mea, noi, acasă, trebuie să redescoperim bucuria de a avea valori și de a le impune în așa fel încât ele să umple paginile ziarelor lumii și emisiunile de televiziune ale lumii, și nu infractorii care nu sunt nici mai mulți, nici mai răi decât infractorii altora.

Sunt toți răi, din orice națiune ar fi, dar țara care l-a născut și l-a lansat pe Brâncuși și nu a știut să-l păstreze acasă - și acesta este un lucru pe care trebuie să-l spunem -, țara lui Caragiale, care nici el nu a murit acasă, țara lui Bălcescu, a lui Eliade, a lui Cioran, care nici ei nu au murit acasă, trebuie să-și impună spiritualitatea și identitatea.

Este un moment foarte greu, pentru că am apucat să intrăm în rândul legendelor populare.

Așa cum nemții ne înjurau, în mod discret, pentru cele două întoarceri ale armelor pe care le salutaseră teoretic, dar, în fond, au spus: uite ce fel de oameni sunt acești români, așa și astăzi, am ajuns în legenda populară negativă, de aceea ne trebuie fapte spirituale excepționale, inițiative europene de superinteligență, în așa fel încât să descoperim drumul înainte, și nu blestemul marșarierului. (Aplauze în sală.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc, domnule senator.

 
  Viorel Duca sr (P.N.L.) - declarație politică având ca temă o posibilă ieșire din criza politică: unitatea dintre partidele de centru-dreapta și cele de stânga

Domnul Viorel Duca, pentru două minute.

Din timpul dumneavoastră vă dau, pentru că timpul independenților a fost consumat de domnul Sabău.

Patru minute în loc de două.

Vă rog, aveți cuvântul.

   

Domnul Viorel Duca sr:

Domnule președinte,

Onorat Senat, Distinși colegi, Cu permisiunea Domniilor Voastre, voi căuta să prezint astăzi o declarație politică al cărei subiect mai menține, încă, topul primelor pagini ale presei locale și naționale, subiectul legat de posibila ieșire din această criză politică, efectul traumatizant făcându-se simțit atât în desfășurarea activității de parlamentar, cât și în efectul dramatic și lamentabil al vieții omului de rând.

Probabil că acestei declarații politice i s-ar putea oferi interpretarea unui preludiu subiectiv la o anticipare care ar putea deveni o realitate în viitorul nu prea îndepărtat.

Exemplul de apreciat, și chiar de urmat, ar fi cazul Germaniei și Franței.

Acest deziderat devine plauzibil în cazul în care cele două extreme doctrinar politice centru-dreapta real și centru-stânga ar putea deveni, mai degrabă, o completare reciprocă decât o eliminare din start.

Subiectul reprezintă strict o opinie personală, fără a implica într-un fel sau altul partidele politice ce fac obiectul de fond al acestei declarații politice, discernământul unei chibzuințe pe măsură, de ce nu?, chiar și viziunea spre care tind în viitorul mediu sau îndepărtat.

Această declarație le aparține în exclusivitate.

Doamnelor și domnilor senatori,

Ca parlamentari ai acestui stat de drept, privilegiați fiind de acest statut, dar și cu responsabilitate față de conștiința proprie, față de familiile noastre al căror acord moral îl avem, față de propriul electorat pentru care avem toate obligațiile morale și de drept ca să le respectăm voința, trebuie să rezolvăm, dacă este posibil, orice situație ivită, chiar dacă, uneori, acestea sunt la limita conflictelor propriilor principii doctrinare.

Toleranța unei coabitări între doctrina de centru-dreapta și cea de stânga nu poate fi catalogată ca un compromis politic doctrinar, ba, din contră, privind în perspectivă europeană, așa cum aminteam mai sus, exemplul Franței și Germaniei, se constată, paradoxal, simbioza dreptei cu stânga, ceea ce asigură stabilitate și progres atât politic, cât și social, precum și transparența necesară consolidării economice și geopolitice a statelor respective.

Stimați colegi,

Este necesar ca cele două aripi politice ale unui sistem să fie asemenea celor două aripi ale unui vultur, mă refer aici la nivelul simbolic.

Cum ar arăta un vultur doar cu o aripă, fie ea dreapta sau stânga? Franța și Germania au înțeles acest principiu ca fiind indispensabil vieții politice a țării lor.

Dreapta și stânga și-au găsit identitățile doctrinare ca un complementar reciproc, și nicidecum ca un adversar de moarte.

Această unitate în diversitate poate da sens unei stabilități politice și în țara noastră.

De ce nu am da curs unei asemenea alternative? România are nevoie de o pax romana între curentele național-liberale și curentele politice cu iz social sau centru-stânga, care să asigure o armonie guvernamentală pentru evitarea totalitarismului așa-zis popular de sorginte balcanico-comunistă sau a autoritarismului care afișează un fals extremism de dreapta.

Din păcate, asocierea unor doctrine politice pentru bunăstarea unei națiuni este tratată ca o blasfemie, ca un tabu.

În România știm "să trăim" acest subiect cu maturitate și interes politic, astfel încât să aducem bunăstare statului în care trăim.

Necesitatea unor astfel de corelări ideologico-politice a adus echilibrul actorilor sociali și dezvoltarea națiunilor de care aminteam mai sus, Germania și Franța, dar mentalitatea noastră - în special a maselor ușor manipulate de populismul unor lideri politici ce nu știu decât satisfacerea propriului interes de conducere - tratează această problemă a cooperării a două partide - unul cu adevărat de dreapta și adept al valorilor liberale ale societății și celălalt cu anumiți lideri vizionari și pragmatici de stânga - ca pe o mascaradă a oligarhilor, folosind termeni populiști a căror efervescență duce la o posibilă manevrare mediatică a maselor.

O asemenea revigorare va fi dată numai atunci când liderii dreptei adevărate românești și cei ai stângii reale se vor putea așeza la masa dialogului și vor colabora pentru a stopa revenirea autoritarismului sub o nouă haină, cea a așa-zisului dualism parlamentar și a democrației prezidențiale.

Distinși colegi senatori, Consider că, într-un context asemănător, dezbaterea și asumarea votului uninominal de către Guvernul Tăriceanu ar putea deveni o șansă pentru România și pentru principalii lideri ai formațiunilor politice de a găsi o soluție bine-venită și unanim acceptată pentru bunăstarea națiunii din care fac și eu parte.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

 
  Nicolae Marian Iorga (P.R.M.) - declarație politică cu titlul Dreptate pentru Gheorghe Botorog

Domnul senator Iorga Nicolae, ultima luare de cuvânt.

   

Domnul Nicolae Marian Iorga:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

V-am promis că voi fi foarte scurt.

În urmă cu un an de zile îmi intitulam o declarație politică "Pledoarie pentru un om", un om care stătea de vreo doi ani în fața Prefecturii și Primăriei Brașov.

Din când în când era alungat, bătut, amendat, mai nou, dus și internat pe la Spitalul de psihiatrie.

A fost controlat, găsit sănătos și, apoi, externat.

De data asta, declarația mea politică o intitulez "Dreptate pentru Gheorghe Botorog" și, în numele grupului parlamentar al P.R.M. din Senatul României, solicit ministrului internelor și reformei administrative, procurorului general al României și, nu în ultimul rând, ministrului sănătății, pentru că și niște medici sunt implicați aici, să ia măsuri în regim de urgență pentru rezolvarea problemelor lui Gheorghe Botorog, domiciliat în Brașov, strada Ferencz Szemler nr. 5, ap. 45, un om care de trei ani și jumătate stă zilnic când în fața Primăriei, când în fața Prefecturii Brașov.

Nimeni, chiar nimeni din această țară nu-i poate rezolva situația?

El mi-a înmânat un material, e foarte stufos, îl voi înainta și eu, la rândul meu, persoanelor menționate în această foarte scurtă declarație politică.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, stimați colegi.

Am încheiat declarațiile politice.

Invit colegii senatori în sală.

 
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru  

Stimați colegi,

după cum ați observat deja, la prezidiu sunt ajutat în conducerea lucrărilor de cei doi secretari, domnii senatori Gavrilă Vasilescu și Mihai Ungheanu.

Vă anunț că avem 19 colegi absenți motivat, din totalul de 135 de senatori.

De asemenea, un coleg învoit, în concediu, acela pe care îl știți dumneavoastră.

Vă consult dacă aveți obiecții la ordinea de zi. Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră ordinea de zi.

Rog toată lumea să voteze.

Vă rog să votați.

Cu 47 de voturi pentru, un vot împotrivă și două abțineri, s-a aprobat ordinea de zi.

   

Domnul Adrian Păunescu (din sală):

Domnule președinte...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, domnule senator. Microfonul 4.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Eu am votat împotrivă, pentru că sunt surprins că nu se discută chestiunea privind atitudinea Senatului față de declarațiile domnului Markó, pe care am discutat-o și pe care Biroul permanent a aprobat-o.

V-aș ruga, domnule președinte, să nu o amânăm, pentru că așa se duc toate inițiativele de această natură, care ar da puțin mai multă rigoare declarațiilor publice ale senatorilor din acest plen.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg,

De acord, cu o singură condiție.

Eu respect întotdeauna hotărârile Biroului permanent.

Am făcut acolo o echipă, domnul senator Corneliu Vadim Tudor s-a angajat ca împreună cu dumneavoastră să finalizeze acea declarație, să o vadă liderii de grup, dar nu s-a întâmplat așa.

Deci putem face declarații politice.

Vă rog să vă puneți de acord.

Nu s-a respectat sarcina dată de Biroul permanent.

Dumneavoastră nu ați fost la Biroul permanent atunci, dar domnul Corneliu Vadim Tudor, liderii de grup, ca și ceilalți membri ai Biroului permanent au fost.

Acolo am convenit și am supus votului.

Toată lumea a fost de acord să veniți cu o declarație, mai puțin, sigur, reprezentanții U.D.M.R.-ului, și a rămas proiectul de declarație pe care dumneavoastră l-ați făcut.

Domnul Corneliu Vadim Tudor a spus că discută cu dumneavoastră, vă puneți de acord, văd această declarație și ceilalți care au votat pentru și o prezentăm pentru a fi supusă votului plenului.

Stimați colegi, supun votului dumneavoastră programul de lucru, inclusiv întrebările și interpelările.

Supun votului dumneavoastră programul de lucru.

Vă rog să votați.

Cu 51 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și 2 abțineri, s-a aprobat programul de lucru.

Pentru a începe activitatea noastră, mai ales că suntem în ziua în care votăm legi organice, rog secretarii să-mi dea prezența în sală.

Înțeleg că suntem în cvorum, dar la limită.

Putem continua lucrările noastre.

Invit colegii senatori în sală.

 
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată:  

Trecem la punctul 2 din ordinea de zi.

Înainte de asta, foarte rapid, vă citesc nota pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

La secretarul general se află o serie de proiecte de lege pentru care vă puteți adresa Curții Constituționale, în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.

Este vorba de următoarele legi:

  • Lege pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2007 privind modificarea Ordonanței Guvernului nr. 46/1998 pentru stabilirea unor măsuri în vederea îndeplinirii obligațiilor asumate de România prin Aderarea la Convenția internațională EUROCONTROL privind cooperarea pentru securitatea navigației aeriene și la Acordul multilateral privind tarifele de rută aeriană;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 61/2007 pentru reglementarea unor măsuri de punere în aplicare a Convenției privind constituirea Oficiului European de Poliție (Convenția EUROPOL);
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2007 pentru aprobarea Contractului de finanțare dintre România, Banca Europeană de Investiții și Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A. pentru finanțarea Proiectului privind reabilitarea drumurilor, etapa a VI-a, semnat la București la 22 decembrie 2006;
  • Lege pentru ratificarea Acordului de securitate dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Slovace privind protecția reciprocă a informațiilor clasificate, semnat la București la 6 martie 2007;
  • Lege pentru ratificarea Acordului multilateral dintre Comunitatea Europeană și statele sale membre, Republica Albania, Bosnia și Herțegovina, Republica Bulgaria, Republica Croația, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Republica Islanda, Republica Muntenegru, Regatul Norvegiei, România, Republica Serbia și Misiunea Administrației Interimare a Organizației Națiunilor Unite în Kosovo privind înființarea unei Zone Europene Comune de Aviație, adoptat la Luxemburg la 9 iunie 2006;
  • Lege pentru ratificarea Memorandumului de înțelegere dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Elene privind asigurarea sprijinului națiunii gazdă pentru executarea de operațiuni și exerciții NATO, semnat la Atena la 10 octombrie 2006 și la București la 14 decembrie 2006;
  • Lege pentru aderarea Guvernului României la Acordul internațional al cafelei - 2001, adoptat la 27 septembrie 2000 la Londra prin Rezoluția nr. 393 a Consiliului Internațional al Cafelei;
  • Legea privind modificarea și completarea Legii nr. 31/1994 pentru aderarea României la Acordul european referitor la transportul rutier internațional al mărfurilor periculoase (A.D.R.), încheiat la Geneva la 30 septembrie 1957.
Numirea domnului Alexandru Cătălin Macovei ca vicepreședinte al Agenției Naționale de Integritate  

Trecem la punctul 2 din ordinea de zi, numirea vicepreședintelui Agenției Naționale de Integritate.

După cum știți, în conformitate cu legea, s-a derulat un concurs.

Domnul Macovei Alexandru Cătălin a câștigat concursul pentru ocuparea funcției de vicepreședinte al Agenției Naționale de Integritate.

Din păcate, pentru funcția de președinte nu a reușit nimeni.

Conform legii, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a audiat, a întocmit un raport.

Să ascultăm raportul care va fi prezentat de domnul președinte Eckstein Kovács Péter. Microfonul 7.

   

Domnul Eckstein Kovács Péter:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raportul este o propunere către plenul Senatului, potrivit art. 18, 22 și 23 din Legea nr. 144/2007, prin care propunem numirea domnului Macovei Alexandru Cătălin în funcția de vicepreședinte al Agenției Naționale de Integritate.

Hotărârea plenului Senatului se adoptă potrivit art. 76 alin. (2) din Constituție.

Candidatul a fost audiat și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a concluzionat că face față exigențelor prevăzute de lege pentru ocuparea acestei funcții.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Este aici?

Vă rog să vă ridicați în picioare.

Luați loc, că nu vă dau cuvântul, dar să vă vadă lumea...

Fiecare are dosarul, cu raportul și cu datele personale ale dumneavoastră.

Vă întreb pe dumneavoastră, colegii senatori, aveți întrebări, obiecțiuni? Nu sunt.

Stimați colegi, conform procedurii, pe baza raportului favorabil, voi supune la vot.

Vă propun ca votul să fie secret electronic.

Dacă sunteți de acord, votați da, dacă nu sunteți de acord, votați nu.

Nu uitați.

Este jurist cu experiență, 33 de ani, tânăr, în forță și, probabil, în mod cert, va derula o activitate bună.

Supun votului dumneavoastră procedura de vot, vot electronic.

Cine este de acord?

Vă rog să votați.

Vot electronic secret.

Cu 61 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și nicio abținere, s-a aprobat.

Fac un apel, inclusiv la domnul senator Aron...

Să ia loc, ca să poată vota.

Vă rog.

Stimați colegi,

În conformitate cu prevederile legii, voi supune votului secret electronic această propunere.

Rezultatul va fi pozitiv dacă jumătate plus unu dintre cei prezenți vor vota pentru domnul Macovei Alexandru Cătălin.

Stimată doamnă, vă rog foarte mult... (Discuții. Râsete.)

Eu credeam că vine la prezidiu.

Stimați colegi, supun votului dumneavoastră...

Rog toată lumea să voteze.

Vă rog să votați.

Cu 64 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 3 abțineri, a fost aprobată candidatura domnului Macovei Alexandru Cătălin pentru funcția de vicepreședinte al Agenției Naționale de Integritate.

Îl invit la tribună, să depună jurământul.

 
   

Domnul Alexandru Cătălin Macovei - vicepreședinte al Agenției Naționale de Integritate:

Domnule președinte, doamnelor și domnilor senatori, vă mulțumesc.

"Jur să respect Constituția și legile țării, să apăr drepturile și libertățile fundamentale ale persoanei, să-mi îndeplinesc atribuțiile cu onoare, conștiință și fără părtinire.

Așa să-mi ajute Dumnezeu!"

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rugăm să semnați.

Stimați colegi,

Cred că sunt în asentimentul dumneavoastră să-l felicităm pe domnul Macovei Alexandru Cătălin în noua calitate de vicepreședinte al Agenției Naționale de Integritate și să-i dorim succes în activitate.

De acord, da? (Aplauze.)

 
Aprobarea dezbaterii în procedură de urgență a următoarelor inițiative legislative:  

Stimați colegi,

La punctul 3 din ordinea de zi avem o serie de propuneri legislative pentru care ni se solicită aprobarea procedurii de urgență:

  • Propunerea legislativă pentru modificarea art. 5 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, modificată și completată prin Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției și unele măsuri adiacente, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 789 din 2 septembrie 2005;
  • Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 30/2007 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 45/2006 privind unele măsuri pentru privatizarea Societății Comerciale OLTCHIM - S.A. Râmnicu Vâlcea;
  • Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială;
  • Propunerea legislativă privind scutirea de la plata impozitului pe terenul agricol din extravilan, pentru anul 2007, a proprietarilor ale căror producții agricole au fost calamitate de secetă în proporție de peste 50%;
  • Propunerea legislativă privind acordarea de despăgubiri în cazul calamităților produse de seceta excesivă în agricultură în anul 2007;
  • Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Codului penal;
  • Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, cu modificările și completările ulterioare.

Sunt obiecțiuni?

Supun votului dumneavoastră procedura de urgență.

Vă rog să votați.

V-aș ruga să nu mai părăsiți sala, pentru că intrăm pe votul legilor organice.

Cu 58 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă, o abținere, s-a aprobat procedura de urgență pentru aceste propuneri legislative.

Adoptarea Propunerii legislative pentru completarea articolului 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii  

Trecem la punctul 4, Propunerea legislativă pentru completarea art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii.

Este lege ordinară.

Am dezbătut-o, stimați colegi.

Suntem în fața unui raport favorabil, fără amendamente, deci toată lumea a fost de acord.

Supun votului dumneavoastră atât raportul, cât și propunerea legislativă.

Legea are caracter ordinar.

Vă rog să votați.

Rog toată lumea să voteze.

49 de voturi pentru, 9 voturi împotrivă, 7 abțineri.

Și raportul, și propunerea legislativă au fost adoptate.

Adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 86/2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor și a căilor navigabile, precum și desfășurarea activităților de transport naval în porturi și pe căi navigabile  

Trecem la punctul 5, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 86/2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor și a căilor navigabile, precum și desfășurarea activităților de transport naval în porturi și pe căi navigabile.

Comisia economică, industrii și servicii a întocmit raportul.

Doamna secretar de stat, aveți microfonul 10.

Vă rog, foarte pe scurt, o prezentare.

   

Doamna Cristina Ancuța Pocora - secretar de stat la Departamentul pentru Relația cu Parlamentul:

Mulțumesc, domnule președinte.

Prin prezentul proiect de lege se vizează implementarea unui nou sistem de desfășurare a serviciilor de siguranță în porturi și pe căi navigabile interioare, respectiv, pilotajul și remorcajul de manevră al navelor maritime.

În cea mai mare parte, acest proiect de lege vizează compatibilizarea legislației naționale cu legislația europeană.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Să-l ascultăm și pe președintele Dinescu Valentin, care ne va prezenta raportul Comisiei economice, industrii și servicii.

 
   

Domnul Valentin Dinescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doresc doar să fac o precizare, și anume aceea că în mai multe runde de discuții la nivelul comisiei noastre s-au prezentat și punctele de vedere ale sindicatelor portuare.

De aici a rezultat și necesitatea unor amendamente pe care le aveți în anexa nr. 1.

Comisia a adoptat un raport de admitere.

Avem rugămintea, domnule președinte, de a corecta o eroare materială care se găsește în această anexă.

Am să vă spun imediat despre ce este vorba.

La art. 63 alin. 2 s-a strecurat o eroare materială.

Textul este "... și organizațiile sindicale reprezentative la nivel de port, cu avizul...", fără sintagma "câte una în fiecare port".

Dacă aveți amabilitatea să supuneți aprobării plenului...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mai spuneți o dată.

 
   

Domnul Valentin Dinescu:

Vă citesc alineatul 2 în totalitate: "Agențiile se vor înființa în sistem tripartit: administrații portuare, agenți economici și/sau organizațiile acestora și organizațiile sindicale reprezentative la nivel de port, cu avizul ministrului transporturilor și al Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse."

Este vorba de eliminarea sintagmei "câte una în fiecare port", care nu făcea parte din amendamentul inițial.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da. Dezbateri generale.

Sunt luări de cuvânt? Nu sunt.

Avem un raport favorabil, cu 16 amendamente admise.

Înțeleg că au fost acceptate de către Guvern.

Avem și un amendament respins.

Autorul nu este în sală, nu avem ce să-i facem.

Sunt observații la amendamentele admise?

Cu corectura aceasta, la poziția 1, este vorba de art. 63 alin. 2, fără sintagma "câte una din fiecare port", cu această observație, supun votului dumneavoastră raportul cu cele 16 amendamente admise.

Vă rog să votați.

Cu 43 de voturi pentru, două voturi împotrivă, o abținere, s-a adoptat.

Supun acum votului dumneavoastră proiectul de lege.

Rog toată lumea să voteze.

Mulțumesc.

Cu 46 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, 5 abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

Vom opera cele 16 amendamente admise.

Trecem la legi organice, stimați colegi.

 
Adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului dintre România și Republica Macedonia în domeniul asigurărilor sociale, semnat la București la 27 februarie 2006  

Punctul 6, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre România și Republica Macedonia în domeniul asigurărilor sociale, semnat la București la 27 februarie 2007.

Deci este vorba de ratificarea unui acord internațional.

Suntem în fața unui raport favorabil, fără amendamente.

Voi supune votului dumneavoastră atât raportul, cât și proiectul de lege. (Intervenție neinteligibilă din sală.)

Stimați colegi, vă rog să verificați prezența în sală. (Secretarii de ședință verifică prezența.)

Supun votului dumneavoastră ratificarea acestui acord, raportul și proiectul de lege.

Rog toată lumea să voteze.

Vă rog să votați.

Cu 69 de voturi pentru, un vot împotrivă, două abțineri, au fost adoptate atât raportul, cât și proiectul de lege.

Legea pentru completarea art. 10 din Legea învățământului nr. 84/1995 (retrimitere la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport</i)>  

Trecem la punctul 7 din ordinea de zi, Legea pentru completarea art. 10 din Legea învățământului nr. 84/1995.

Suntem în fața unui raport de respingere.

Legea are caracter de lege organică.

Supun votului dumneavoastră... (Domnul senator Ivan Cismaru solicită cuvântul.)

Vă rog. Microfonul 2.

   

Domnul Ivan Cismaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să atenționez colegii că este vorba de un raport de respingere a reexaminării.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, a reexaminării. Corect.

 
   

Domnul Ivan Cismaru:

Având în vedere că este vorba de Legea "Bursa Guvernului" pentru cei 25 de copii pe care să-i selectăm din familiile nevoiașe și așa mai departe...

Este vorba numai de o respingere a reexaminării.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Deci avem un raport de respingere a cererii de reexaminare.

Legea are caracter organic.

Vă rog să votați.

Rog toată lumea să voteze.

60 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă, 3 abțineri.

Nu a întrunit numărul de voturi.

Pe cale de consecință - vă rog să mă ascultați! -, se retrimite la comisie pentru analiză, pentru că respingerea unei cereri de reexaminare înseamnă inversul, reexaminarea în vederea găsirii unor soluții de a pune de acord cu propunerile din cererea de reexaminare.

S-a înțeles? Deci se retrimite la comisie.

Noi suntem Cameră decizională.

Vă mulțumesc foarte mult. (Domnul senator Șerban Nicolae solicită cuvântul.)

Vă rog.

 
   

Domnul Șerban Nicolae:

Domnule președinte, am o respectuoasă rugăminte.

Ați supus la vot raportul comisiei.

În condițiile în care el nu a întrunit un număr necesar de voturi pentru o lege organică, după procedură, se supune la vot cererea de reexaminare, astfel cum a fost formulată, pentru că, altfel, nu avem finalitate.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, poate nu am fost clar.

Eu știu că ați lucrat la Președinție, dar probabil că nu am fost suficient de clar.

Cererea de reexaminare ridică o serie de probleme, articole pe care le atacă, în general.

Comisia trebuie să le pună, însă, în operă, în prevederi, în articol.

Deci eu nu pot să supun cererea de reexaminare cu probleme generale.

Noi discutăm o lege.

În lege trebuie să intervin pe 3-4 articole.

Înseamnă că am fost de acord cu cererea de reexaminare, dacă nu am fost de acord cu respingerea.

Comisia ia acum prevederile din cererea de reexaminare, vine cu textul de reglementare a articolelor și le supunem la vot.

Vă rog. Microfonul 3.

 
   

Domnul Șerban Nicolae:

Domnule președinte, dați-mi voie să mai fac o precizare, că poate nu s-a înțeles foarte clar.

Era un raport de respingere.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da.

 
   

Domnul Șerban Nicolae:

Deci comisia nu ne propunea să luăm ceva din cererea de reexaminare, să găsim soluții, ci, pur și simplu, să respingem cererea de reexaminare și să păstrăm legea în forma inițială, trimisă la promulgare.

Deci, în aceste condiții, nu avem ce soluție să mai găsim.

Ar însemna că noi trimitem cererea înapoi la comisie, până când vom reuși să ne însușim ceva din punctul de vedere al Președintelui României.

Or, dacă Parlamentul, prin comisia de specialitate, propune un raport de respingere, nu avem ce soluție să găsim.

Comisia va găsi aceeași soluție de respingere a cererii de reexaminare.

De aceea, am făcut acea precizare.

Am înțeles ce ați spus dumneavoastră, am fost atent, dar ne găsim într-o situație în care comisia nu a propus, nici măcar parțial, însușirea vreunui punct de vedere din cererea de reexaminare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Și eu v-am înțeles foarte bine.

Dacă vreți, discutăm în particular.

Nu pot să supun plenului o cerere de reexaminare.

Eu supun plenului articole, prevederi, care modifică în baza cererii de reexaminare.

Ce poate să facă comisia...

Lăsați Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, că știe să se descurce, așa cum a făcut Camera Deputaților, care a venit cu două-trei articole îmbunătățite, ia cererea de reexaminare, vede și reglementarea de la Camera Deputaților și vine cu o variantă care să fie acceptabilă.

După aceea, în faza finală, dacă nu ne înțelegem, vom mai vedea.

 
Respingerea Propunerii legislative privind modificarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat  

Trecem la punctul 8 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat.

Lege organică. (Discuții în sală.)

Trebuie să-i așteptăm pe domnul senator Sabău, că are o discuție de partid, pe domnul senator Marinescu, care caută un scaun, pe domnul senator Funar, care are și dânsul o problemă...

Alți colegi care au alte... probleme... Și așa e viața...

L-am rugat pe domnul senator Antonie, mâine, la ora 10,00, la mine în birou, să finalizăm regulamentul.

Stimați colegi, suntem în fața unui raport cu amendamente, dezbătut, aprobat și, bineînțeles, proiectul de lege.

Supun votului dumneavoastră raportul cu amendamente.

Legea este organică.

Vă rog să votați.

Cu 48 de voturi pentru, 13 voturi împotrivă și 6 abțineri, nu s-a adoptat raportul cu amendamente.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Propunerea legislativă a fost respinsă, întrunind doar 35 de voturi pentru, 19 voturi împotrivă și 9 abțineri.

Respingerea Propunerii legislative de modificare și completare a Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap  

Trecem la punctul 9 din ordinea de zi, Propunerea legislativă de modificare și completare a Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Stimați colegi, suntem tot pe o lege organică.

Vot final pe raport.

Dacă votați raportul, legea este respinsă.

Dacă nu, supunem legea la vot.

Vă rog să votați raportul de respingere.

37 de voturi pentru, 13 voturi împotrivă și 19 abțineri.

Nu a întrunit numărul de voturi pentru o lege organică.

Listă pentru grupuri.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Poate aici cereți listă, nu la raportul de respingere, dar mă rog...

Vă rog să votați.

Cu 37 de voturi pentru, 12 voturi împotrivă și 15 abțineri, propunerea legislativă a fost respinsă.

Listă pentru grupurile parlamentare.

Respingerea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale  

Trecem la punctul 10 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Lege organică.

Raport de respingere.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.

Vă rog să votați.

Cu 47 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă și 15 abțineri...

Insuficient, nu s-a aprobat respingerea.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Cu 27 de voturi pentru, 25 de voturi împotrivă, 16 abțineri, propunerea legislativă a fost respinsă.

Respingerea Propunerii legislative de modificare a Legii nr. 19 din 17.03.2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale  

Trecem la punctul 11 din ordinea de zi, Propunerea legislativă de modificare a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Raport de respingere.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.

Vă rog să votați.

Cu 37 de voturi pentru, 11 voturi împotrivă și 17 abțineri, nu s-a însușit raportul de respingere.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Cu 22 de voturi pentru, 22 de voturi împotrivă și 21 de abțineri, propunerea legislativă a fost respinsă.

Listă pentru grupurile parlamentare.

Respingerea Propunerii legislative privind modificarea și completarea Legii 49/2006 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice  

Trecem la punctul 12 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 49/2006 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.

Raport de respingere.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.

Vă rog să votați.

Cu 46 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și 16 abțineri, nu sunteți de acord cu respingerea.

Supun la vot proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Cu 22 de voturi pentru, 24 de voturi împotrivă și 20 de abțineri, propunerea legislativă a fost respinsă.

Adoptarea Proiectului de lege privind asigurarea obligatorie a locuințelor  

Trecem la punctul 13 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind asigurarea obligatorie a locuințelor.

Lege organică.

Termen de aprobare tacită - 29 noiembrie.

Aveți o consultare a liderilor de grup, da?

Secretarii prezenți în sală... (Discuții.)

Stimați colegi, este o lege extrem de importantă cu care toată lumea a fost de acord, mai ales că s-a muncit mult.

Au fost făcute 32 de amendamente de către colegii noștri senatori, amendamente care au fost acceptate și introduse în proiectul de lege.

Din sală: Listă anticipată!

   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu-i vorba de listă anticipată.

Sunt grupuri politice, lideri de grup care sunt împotrivă?

Vă rog.

Domnule senator Funar, aveți cuvântul. Microfonul 2.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte,

Onorat Senat, Deși cei de la putere sunt în minoritate, 20%, noi, cei din opoziție, Grupul parlamentar al P.R.M., susținem acest proiect de lege.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Cred că și celelalte grupuri susțin proiectul de lege.

Supun votului dumneavoastră, stimați colegi, raportul cu cele 32 de amendamente.

Numai o secundă, să vină și domnul senator Vasile Ion.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Rog toată lumea să voteze.

Vă rog. Domnul senator Ioțcu. Microfonul 2.

 
   

Domnul Petru Nicolae Ioțcu:

Domnule președinte,

Vă rog să reluăm votul pe ceea ce înseamnă raport la această lege, fie să avem o consultare cu liderii de grup, pentru că, dacă amendamentele admise nu vor fi introduse în lege, ea nu mai corespunde și nu este la fel de bună, așa cum am găsit noi de cuviință în comisie, cu o contribuție a tuturor partidelor.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Eu sunt de acord.

Vă rog, domnule senator Cârlan. Microfonul 2.

 
   

Domnul Dan Cârlan:

Domnule președinte,

Dacă ne uităm pe rezultatul votului, observăm că au fost trei colegi care au apucat să apese tasta "prezent" și nu au mai apucat să-și exprime votul, ceea ce arată intenția clară de a vota.

Sunt trei colegi din dreapta și ar trebui să repetăm votul și să fim atenți, pentru că avem numărul de voturi necesar.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Supun votului această cerere de reluare a votului.

Cine este pentru reluarea votului?

Cu 70 de voturi pentru, un singur vot împotrivă și o singură abținere, sunteți de acord cu reluarea votului.

Vă rog să vă exprimați votul.

Sunt trei-patru colegi care nu votează, nu intenționat, e dreptul Domniilor Lor, dar îi rog să voteze.

Supun votului dumneavoastră raportul cu 32 de amendamente admise.

Vă rog să votați.

Cu 71 de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere, a fost aprobat.

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege, unde vom introduce cele 32 de amendamente.

Vă rog să votați.

Cu 73 de voturi pentru, un vot împotrivă, nicio abținere, s-a adoptat proiectul de lege.

Listă pentru grupurile parlamentare.

Vă mulțumesc.

 
Adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2007 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul protecției sociale  

Trecem la punctul 14 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2007 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul protecției sociale.

Stimați colegi,

Suntem în fața unui proiect de lege, avem două amendamente care au fost discutate și care au fost respinse.

Raportul este favorabil.

Supun votului dumneavoastră raportul favorabil și proiectul de lege. (Discuții în sală.)

Stimați colegi, domnule senator Ionuț Popescu, vă rog, suntem în vot pe lege organică.

Domnule senator Aron, o săptămână întreagă nu reușiți să vă vedeți?!

Supun votului dumneavoastră raportul și proiectul de lege.

Este o lege organică.

Vă rog să votați.

Cu 72 de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere, s-au adoptat.

Vă mulțumesc.

Adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea Legii creditului agricol pentru producție nr. 150/2003  

Trecem la punctul 15 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea Legii creditului agricol pentru producție nr. 150/2003.

Stimați colegi,

Am avut raport favorabil, dezbătut, un amendament admis, de asemenea, o punere de acord între forțele politice.

Supun votului dumneavoastră raportul cu acest amendament.

Legea are caracter organic.

Vă rog să votați.

Vă rog să vă exprimați votul.

Cu 70 de voturi pentru, un vot împotrivă, nicio abținere, s-a adoptat raportul.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege.

Vă rog să votați. (Pe tabela electronică de vot apar 67 de voturi pentru, un vot împotrivă, nicio abținere. Rumoare. Discuții la masa prezidiului.)

Sunt cinci colegi care nu au votat. (Discuții la masa prezidiului.)

Sunt mai mulți decât cinci.

Chiar și la creditul agricol, domnilor?!

Supun votului dumneavoastră reluarea votului la acest proiect de lege.

Vă rog să votați dacă sunteți de acord cu reluarea votului.

Sunt 70 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere.

Mulțumesc foarte mult.

Supun votului dumneavoastră, acum, proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Cu 70 de voturi pentru, un vot împotrivă, nicio abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea art. 11 al Titlului XI - Renta viageră agricolă din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și alte măsuri adiacente  

La punctul 16 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă de modificare a art. 11 al Titlului XI - Renta viageră agricolă din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și alte măsuri adiacente.

Propunerea legislativă are caracter de lege organică.

Raportul este favorabil, cu un amendament admis.

Supun votului dumneavoastră raportul cu amendamentul admis.

Vă rog să votați.

Întrunind 60 de voturi pentru, 11 voturi împotrivă, o abținere, raportul nu a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă.

Vă rog să votați.

Din sală: Erau 74 de senatori în sală!

   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Știu că erau 74.

Dacă era o diferență de 1-2 voturi, era o greșeală, dar la 11 voturi diferență nu mai este cazul.

Este clar că un grup a votat împotrivă.

Cu 60 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă, o abținere, propunerea legislativă a fost respinsă.

Din sală: Solicităm listă!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, listă pentru grupuri.

 
Respingerea Propunerii legislative pentru completarea art. 9 al Titlului XI din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente  

La punctul 17 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea art. 9 al Titlului XI din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente.

Raportul este favorabil, cu un amendament admis.

Supun votului dumneavoastră raportul cu acest amendament.

Vă rog să votați.

Rog toți colegii să-și exprime votul.

Cu 57 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și 5 abțineri, raportul a fost respins.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă.

Vă rog să votați.

Întrunind 49 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă și 9 abțineri, propunerea legislativă a fost respinsă. (Discuții la masa prezidiului.)

Secretariatul tehnic, vă rog să verificați poziția 16 din ordinea de zi, cu modificarea art. 11.

Propunerile legislative de la punctele 16 și 17 din ordinea de zi, cu modificarea art. 11 și a art. 9, au fost supuse la vot și amândouă au fost respinse.

Mai verificați și ne spuneți, dar eu știu că le-am supus la vot una după alta, amândouă au avut câte un amendament admis.

Adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea anexei la Legea arendării nr. 16/1994  

La punctul 18 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea anexei la Legea arendării nr. 16/1994.

Propunerea legislativă are caracter de lege organică.

Am avut un raport suplimentar favorabil, cu două amendamente admise.

Supun votului dumneavoastră raportul cu cele două amendamente admise. (Discuții în sală.)

Nu putem intra în dezbateri, am dezbătut deja. (Discuții în sală.)

Toate grupurile politice au fost de acord.

Mă rog, cum doriți să votați...

Vă ascultăm.

Vă rog să votați. (Pe tabela electronică de vot apar 43 de voturi pentru, un vot împotrivă, nicio abținere. Discuții în sală.)

S-a întâmplat ceva, nu ați fost atenți. (Discuții în sală.)

Da. Domnule David, doriți să ridicați vreo problemă de procedură?

Vă rog. Aveți cuvântul. Microfonul 2.

Vă rog.

   

Domnul Gheorghe David:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am vrut doar să fac precizarea, înainte de vot, pentru că toate grupurile parlamentare au fost de acord, că este vorba de o corectură la legea actuală, asta este tot.

Nu este cazul să fie cineva împotrivă, ci trebuie corectată.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înțeles, stimate coleg.

Am spus și eu că toate grupurile politice au fost de acord cu această corectură la Legea arendării.

Reluăm votul.

Supun votului dumneavoastră raportul favorabil cu cele două amendamente admise.

Vă rog să votați.

Rog toți colegii să-și exprime votul.

Cu 72 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere, raportul a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă.

Vă rog să votați, stimați colegi.

Dacă ați fost de acord cu raportul cu cele două amendamente, probabil că votați și propunerea legislativă. (Discuții la masa prezidiului. Pe tabela electronică de vot apar 66 de voturi pentru, două voturi împotrivă, nicio abținere.)

Stimați colegi,

Suntem în program de legiferare pe probleme serioase.

În condițiile în care toți votați un raport cu amendamente admise și, după aceea, șase dintre dumneavoastră nu vă exprimați votul, votul final pe lege, nu știu cum să vă spun... (Discuții în sală.)

Nu știu cum să vă pun un calificativ.

Deci supun votului dumneavoastră reluarea votului.

Vă rog să votați dacă sunteți de acord cu reluarea votului.

(Pe tabela electronică de vot apar 69 de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere.)

Sunt 69 de voturi pentru, un vot împotrivă, o abținere.

Reluăm votul, stimați colegi.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă.

Vă rog să votați.

Rog toți colegii să-și exprime votul.

Sunt 74 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere.

Mulțumesc.

 
Dezbaterea și respingerea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 87/2007 pentru modificarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991  

La punctul 19 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 87/2007 pentru modificarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991.

Stimați colegi, am avut un raport favorabil, fără amendamente.

Sunt obligat să supun votului dumneavoastră atât raportul, cât și proiectul de lege.

Deci supun votului dumneavoastră cele două materiale.

Vă rog să votați. (Discuții în sală.)

Numai o secundă. Oprim votul.

Da. Domnule senator Funar, aveți cuvântul. Microfonul 2, vă rog.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte,

Onorat Senat, Eu am două amendamente respinse la acest proiect de lege, de aceea am intervenit. (Discuții în sală.)

Colegii își permit să comenteze, domnule președinte.

Am constatat că se votează greu, pentru că sunt obosiți colegii prezenți în sală, pentru că tot ei sunt prezenți în fiecare zi și au obosit, ceilalți nu sunt prezenți, dar este bine că facem echipă și punem mai presus interesele cetățenilor.

Revenind la cele două amendamente, domnule președinte, renunț la primul, iar pe cel de-al doilea vi-l supun atenției.

Am propus reducerea perioadei de la 6 luni la 3 luni, față de textul inițiatorului.

Acesta este fondul amendamentului pe care l-am propus, ca să se grăbească eliberarea cetățeniei române, să se reducă termenul de la 6 luni la 3 luni.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Cu privire la problema pe fond ridicată de domnul Funar, am văzut, acolo, că ați avut niște observații, dar în anexă nu am niciun amendament.

Aceasta este marea problemă, la mine nu este nimic, poate secretariatul tehnic nu a vrut să-mi pună amendamentul la mapă.

Domnule președinte Eckstein, aveți cuvântul.

Vă rog.

 
   

Domnul Eckstein Kovács Péter:

Domnule președinte,

Acest proiect de lege nu a avut parte de dezbateri generale.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

De acord, aveți dreptate.

 
   

Domnul Eckstein Kovács Péter:

Confirm faptul că domnul Funar a depus, pe de o parte, o poziție prin care invocă neconstituționalitatea acestei legi și, pe de altă parte, două amendamente, iar dintre acestea la unul a renunțat.

Dacă doriți, vă dau amendamentele. (Discuții la masa prezidiului.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Din partea Guvernului cine susține?

Da. Doamna Kibedi, aveți cuvântul. Microfonul 8, vă rog.

 
   

Doamna Kibedi Katalin Barbara - secretar de stat în Ministerul Justiției:

Mulțumesc, domnule președinte.

Distins Senat, Procedura de urgență s-a impus din cauza faptului că s-au înregistrat extrem de multe nemulțumiri pentru soluționarea cu mare întârziere a cererilor pentru dobândirea, respectiv, redobândirea cetățeniei, și constatându-se din practică acele aspecte birocratice care trebuiau înlăturate prezenta ordonanță de urgență a înțeles să transforme activitatea comisiei dintr-o activitate nepermanentă din pricina componenței judecătorilor care, cel puțin pe perioada vacanței judecătorești, aveau activitatea suspendată pe termen de două luni într-o comisie cu activitate permanentă, constituită numai din consilieri juridici din cadrul Ministerului Justiției.

Pe de altă parte, s-au mai înregistrat probleme vizând persoanele cu handicap sau cu boli cronice care nu puteau să vină în țară la data stabilită pentru depunerea jurământului, ca și condiție finală pentru dobândirea cetățeniei.

În legătură cu amendamentele depuse, întrucât se pune doar problema reducerii termenului la 3 luni, ceea ce aș dori să subliniez este că termenul de 6 luni este un termen maxim, nu unul obligatoriu.

Se referă strict la acele persoane care cer dobândirea cetățeniei, deci nu au nimic cu persoanele care cer redobândire.

Ne referim, de pildă, la un cetățean arab care vine, știm că trebuie să depună - este una dintre condiții - o declarație pe proprie răspundere că nu desfășoară activitate de terorism.

Pentru a da avizul necesar și pentru a se verifica realitatea unei astfel de declarații, uneori, această verificare durează cel puțin 3-4 luni.

De aceea, s-a apreciat că este necesar pentru a putea respecta într-adevăr termenul și să nu fie doar unul stabilit, care nu va putea fi respectat, să se spună 6 luni, atât cât, de fapt, este valabil și cazierul judiciar pe care persoana trebuie să-l prezinte.

Considerăm că pentru a fi într-adevăr eficientă această procedură, în modalitatea în care a fost în ordonanța de urgență stabilit... inclusiv acest termen este cel firesc și realist.

Este un termen realist.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Domnule președinte Eckstein, vă rog să prezentați raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

 
   

Domnul Eckstein Kovács Péter:

Raportul este de admitere, fără amendamente.

Legea are caracter organic, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Înțeleg că, totuși, sunt cele două amendamente ale domnului senator Funar, dintre care îl susține pe cel cu reducerea termenului de la 6 luni la 3 luni.

Domnule Eckstein, domnul Funar are cele două amendamente sau nu?

 
   

Domnul Eckstein Kovács Péter:

Domnule președinte,

Domnul senator Funar a depus o listă cu două amendamente, dintre care în primul amendament propune ca această comisie să nu fie formată din cinci membri, ci din mult mai mulți, dar la acest amendament am înțeles că renunță, iar al doilea amendament se referă la reducerea termenului.

Noi ne însușim și ne-am însușit punctul de vedere al Guvernului.

Considerăm că termenul de 6 luni este judicios gândit.

Ca atare, propunem respingerea amendamentului.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci avem două amendamente respinse, ceea ce a spus domnul senator Funar cu privire la primul amendament, iar pe cel de-al doilea îl susține.

Urmează dezbateri generale.

Are cuvântul domnul senator Lupoi, iar, după aceea, are cuvântul domnul senator Mihai Ungheanu.

 
   

Domnul Mihail Lupoi:

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu apreciez intenția domnului Gheorghe Funar și sunt convins că se referea la cetățenii din Republica Moldova.

Prin prisma afirmației doamnei secretar de stat și a evenimentelor din Italia, cred că e cazul să ne gândim foarte serios că orice persoană care devine cetățean român, orice gest, orice calitate și orice defect pe care le are, se răsfrâng și asupra românilor, în general.

De aceea, am rugămintea către domnul senator Gheorghe Funar să privească și prin prisma asta și, eventual, să renunțe, pentru că șase luni este un termen minim pentru serviciile de informații ca să-și dea avizul, și vedem ce se întâmplă.

În altă parte, nu se spune că este arab, ci că este cetățean român, ca atare șase luni cred că este termenul minim.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Domnule senator Mihai Ungheanu, vă rog.

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Mihai Ungheanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

O lege a cetățeniei este o lege extrem de importantă.

A obține cetățenia unei țări înseamnă a obține o identitate și chiar mai mult decât atât.

Am avut experiența unei obțineri de cetățenii și a trebuit să-mi fac procură ca să pot să mă apropii de procesul prin care trece obținerea unei cetățenii.

Până la urmă, cu ajutorul doamnei secretar de stat Kibedi, am reușit să o rezolv.

Problema este, însă, alta, și vreau să atrag atenția plenului, adică Senatului României, că este o lege mult prea importantă și că argumentul principal pentru care ordonanța a fost introdusă este acela al celerității, adică al rapidității obținerii cetățeniei, ori acesta nu poate fi un argument pentru o ordonanță de urgență.

Vreau să atrag atenția că cetățenia este nu numai materială, ci și simbolică, și că modul de a-i alege pe cei care devin cetățeni ai unui stat trebuie să fie foarte bine făcut.

În această lege apare un lucru foarte interesant, cetățenia nu se mai obține prin Guvern, ci doar printr-un minister.

Cel care răspunde, în principal, este ministrul justiției, cei care decid sunt cinci funcționari ai Ministerului Justiției.

Este inadmisibil ca o cetățenie să se obțină în aceste condiții, numai printr-un minister și prin cei cinci funcționari care, înainte vreme, erau niște judecători.

Dacă lipsesc doi, se obține un vot de doi la unu, eventual, pentru cetățenie.

Deci tot acest mecanism care este prezentat în ordonanță pentru celeritate, cum se spune, este un mecanism vicios și, după părerea mea, este de respins.

Eu sunt mirat că această lege a trecut ca gâsca prin apă prin Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Este o lege care trebuia gândită mai bine.

Guvernul unei țări răspunde de adoptarea cetățeniei de către un străin, de către un străin pentru țara respectivă, și nu un ministru împreună cu cinci funcționari din același minister.

Mi se pare cu totul neobișnuit modul de a gândi felul în care se obține cetățenia pentru statul român.

Vă semnalez că legea este improprie și nu trebuie să ne grăbim pentru a o admite.

Dacă ea va fi votată, vă atrag atenția că această lege este un pericol pentru România.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Domnul senator Marius Marinescu, după care domnul senator Ivan Cismaru.

 
   

Domnul Marius Marinescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Nu putem așeza semn de egalitate între românii care au pierdut cetățenia înainte de 1990, și sunt mulți în situația aceasta, sute de mii, și oamenii de afaceri străini sau mafioții străini care vin și cer cetățenia în momentul de față numai pentru a se îmbogăți.

Ei vin în România numai pentru asta sau pentru a se ascunde.

Aici trebuie să facem o distincție, pentru că pe acești cetățeni străini nu-i leagă nimic de România, în schimb trebuie să aprobăm, în regim de urgență, ca să putem reda cetățenie românilor care au pierdut cetățenia înainte de 1990, ca pe o măsură reparatorie.

Chiar mișcarea Goma a făcut un apel către Parlamentul României, către Președinție și către Guvernul României, să acorde în regim de urgență cetățenie românilor care și-au pierdut-o înainte de 1990.

Au fost umiliți și atunci, înainte de 1990, sunt umiliți și în momentul de față, nu pot să-și recapete cetățenia doar printr-o simplă cerere.

Așa este normal, avem un simbol al acestei mișcări, Goma este scriitorul nostru, Paul Goma, care nici până în momentul de față nu a recăpătat cetățenia pierdută înainte de 1990.

Haideți să încercăm o măsură reparatorie și eu cred că Senatul României și Parlamentul României pot găsi această soluție imediat.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator Ivan Cismaru, aveți cuvântul.

Microfonul 2.

 
   

Domnul Ivan Cismaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am cu totul alte păreri față de ceea ce s-a invocat aici, pentru că legea nu vine să schimbe metodologia de acordare, ci vine să schimbe, printr-o structură, operativitatea asigurării cetățeniei.

Suntem în Uniunea Europeană, suntem în circuitul mondial al tuturor oamenilor care vor să își stabilească reședința în România, iar comisia formată din cei cinci nu decide asupra acordării cetățeniei, ci verifică persoana care și-a depus documentația dacă îndeplinește toate condițiile pentru a primi cetățenia.

Comisia propune, sunt secretarii de stat, este ministrul justiției care decid, pentru că și în condițiile actuale tot un raport de la Ministerul Justiției se ducea la Guvern și se supunea simplu la vot, decizia rămânea, clar, la îndemâna Ministerului Justiției.

Așa că este vorba, prin această propunere legislativă, de operativitate, și nu de modificarea metodologiei.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Domnul senator Eugen Mihăescu.

 
   

Domnul Eugen Mihăescu:

Dragi colegi,

Am avut un prieten care a fost un etern călător, îl chema Tudor Eliad. A scris nenumărate cărți în limba franceză.

Când a emigrat din România, acum vreo 25 de ani, chiar poate mai mult, a fost obligat să renunțe la cetățenia română, domnul senator Mihai Ungheanu, ca prieten comun cu el, și eu l-am ajutat să-și recapete cetățenia, cetățenie pe care a pierdut-o fiind forțat să emigreze în Israel.

Acest om a fost un scriitor cu totul și cu totul deosebit.

Tudor Eliad a făcut cinste culturii române.

Vreau să spun un lucru, anume, trei ani de zile s-a luptat ca să poată să recapete cetățenia.

Sigur că sunt cazuri și cazuri, dar un alt mare scriitor, Goma, se găsește pus în situația să facă o cerere ca să recapete cetățenia română.

Când a renunțat, căci nu a renunțat, să fiu mult mai precis, când i s-a luat cetățenia română, nu l-a pus nimeni să facă o cerere să renunțe la ea.

Deci dacă ți se ia ceva samavolnic, Președintele României de astăzi trebuie să dea înapoi exact cum celălalt i-a luat-o pentru că a condamnat comunismul.

Problema cetățeniei, după umila mea părere, trebuie să se rezolve altfel decât încercăm noi s-o legiferăm aici.

Eu găsesc că orice lege este o lege de bun-simț și cetățenia cetățenilor români care au fost forțați să renunțe la cetățenie trebuie să li se dea înapoi în forma cea mai simplă cu putință.

Vă mulțumesc pentru că m-ați ascultat.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Eu vreau să vă referiți strict la lege, la proiectul de lege, la această ordonanță.

Sunt două aspecte, sunt modificări de ordin general, de fond, în care de la Guvern se trece la ministrul justiției pentru obținerea cetățeniei, este una dintre marile probleme, și a doua, care este legată de redobândirea cetățeniei de către o serie de personalități care au plecat.

Deci, vă rog, să ne mișcăm puțin operativ, mai avem câteva minute.

Domnule Gavrilă Vasilescu, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi, S-au făcut câteva afirmații aici și aș vrea să le stabilim puțin, așa, în ceea ce înseamnă realitatea, fiind una dintre persoanele care au lucrat cu așa ceva și știe cum stau lucrurile.

Niciodată nu s-a luat cetățenia unui cetățean român care s-a născut și a dobândit cetățenia pe cale naturală, prin naștere.

Așa ceva nu a existat în legislația română.

Că au fost unii forțați sau li s-a impus să renunțe când au plecat definitiv din țară, asta este adevărat, dar ei au făcut declarație de renunțare și au acceptat acest lucru pentru a pleca. Și mai există situația, pentru că s-a discutat aici, pentru cei care au solicitat dobândirea unei alte cetățenii plecând din țară în mod legal, conform legislației de-atunci, sau ilegal, și statul al cărei cetățenii o solicitau nu avea prevederea dublei cetățenii, și atunci au făcut renunțări la cetățenia lor.

În acest sens, există și este amendată legea, nu acum, într-o ședință viitoare va fi și un asemenea raport pe o inițiativă legislativă.

Am vrut să fac aceste precizări, pentru că, în momentul de față, proiectul de lege despre care discutăm nu se referă la această situație care a fost prezentată de colegi de-ai noștri.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator Gheorghe Constantin, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Constantin Gheorghe:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Observ că acest proiect de lege inițiat de Guvern creează posibilitatea unui șir nesfârșit de declarații politice, unele mai patetice decât altele, dar adevărul este că nu se poate pune semnul egalității între acordare și redobândirea cetățeniei, în primul rând.

În al doilea rând, aș vrea să spun că în ceea ce privește acordarea cetățeniei nu este numai un act simbolic, așa cum s-a spus, că ar avea și o latură simbolică, acea persoană dobândește un summum de drepturi pe care, dacă nu are cetățenia unui stat, nu le-ar avea.

Acea persoană care dobândește cetățenia poate deveni și președintele națiunii.

În această situație, mie mi se pare că, totuși, această dorință de celeritate în acordarea și simplificarea metodologiei lasă loc pentru unele semne de întrebare, și chiar pentru o abordare superficială în anumite situații.

Bineînțeles că, dacă ar fi doar câteva cazuri, am putea să spunem că este suficient, dar sunt foarte multe cazuri, mai ales că este vorba despre foarte mulți cetățeni din Basarabia, și eu, locuind în acea zonă, cunosc foarte bine niște cazuri, și nu sunt puține.

De aceea, mie mi se pare că trebuie tratat mult mai profund, și prevederile acestei legi trebuie să reglementeze în cele mai mici amănunte faptul că acordarea sau redobândirea cetățeniei îi dă cetățeanului o sumă de drepturi pe care le poate folosi.

De aceea, eu spun că trebuie să ne gândim foarte bine, pentru că avem și termen de adoptare tacită ziua de mâine, și cred că legea trebuie îmbunătățită fiind amendată serios.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Domnule senator Mihai Ungheanu, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Mihai Ungheanu:

Domnule președinte,

Onorați colegi, Intervenția mea este o intervenție de fond.

Această lege văd că este judecată din punct de vedere tehnic.

Imediat, însă, după ce au început dezbaterile, s-au ridicat oameni care au cuvântat despre ea referindu-se la cazuri excepționale.

Eu îmi mențin punctul de vedere, această lege trebuie îmbunătățită, nu trebuie lăsată în forma actuală, singurele obiecții valabile - vizavi de ceea ce am spus eu - le-a făcut aici domnul senator Ivan Cismaru, dar asta nu înlătură obiecția mea de fond, care este, zic eu, importantă.

În legătură cu numele de scriitori folosite aici în dezbatere, trebuie spuse lucruri mai precise.

Există persoane care au plecat din România și care sunt importante prin latura cultural-artistică, chiar prin manifestări simbolice, dar sunt cazuri foarte speciale.

Ele nu pot fi aduse ca argument aici, cel puțin cazul Goma...

Goma vrea să facă cerere de revenire sau vrea să fie - cum ar fi trebuit să fie - făcut cetățean fără să facă această cerere.

Vă spun că sunt niște cazuri foarte speciale care nu rezolvă problema de-acum.

Eu m-am ocupat de cetățenia domnului Tudor Eliad, ca și colegul meu.

Am avut mari dificultăți, dar spun, încă o dată, că celeritatea care s-a invocat mereu aici nu este un argument serios pentru trecerea rapidă a legii prin Senat.

De aceea, rog pe unul dintre liderii Grupului parlamentar al P.R.M. să ceară reîntoarcerea la comisie. (Discuții.)..., dar spuneți că nu se mai poate.

Asta e situația, însă eu am făcut precizarea, eu am tras un semnal de alarmă.

Trebuie lucrat la Camera Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Stimați colegi, suntem prima Cameră sesizată.

Mâine este termenul de adoptare tacită, deci Cameră decizională este Camera Deputaților.

Sunt foarte multe discuții.

Mai sunt intervenții? Înțeleg că nu.

Da. Domnule Funar, vă rog. Vă mențineți amendamentul.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte, ați greșit.

Ținând seama de ceea ce a propus domnul secretar Ungheanu, eu renunț și la al doilea amendament și vă rog să supuneți votului ordonanța.

Grupul parlamentar al P.R.M. este împotriva acestei ordonanțe.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Iată, ne-a dat o veste bună domnul Funar.

Mai sunt alte intervenții? Nu mai sunt.

Da, domnule Ilașcu. Microfonul numărul 1.

 
   

Domnul Ilie Ilașcu:

În primul rând, nu mai avem cvorum.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Avem cvorum. Lăsați în grija noastră asta.

Vă rog.

 
   

Domnul Ilie Ilașcu:

I-am ascultat pe colegii noștri în legătură cu această nouă lege.

După cum cunoașteți, de mai multe ori de la tribuna Parlamentului am discutat despre această problemă.

Zeci de mii de cetățeni din Republica Moldova au depus cereri pentru redobândire.

Din păcate, această procedură este foarte greoaie în prezent.

Această lege ușurează într-o oarecare măsură și grăbește redobândirea cetățeniei.

De aceea, chiar dacă grupul parlamentar a spus că nu va vota, eu votez pentru aceasta și, pe urmă, se vor modifica acele lucruri pe care le-a spus aici domnul Funar.

De aceea, eu îi rog pe toți colegii să voteze această ordonanță, pentru ca acei zeci de mii de cetățeni din Basarabia să-și redobândească cetățenia.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înțeles, domnule senator.

Suntem în cvorum, ca să fiți liniștit, domnule Ilașcu.

A venit și domnul Meleșcanu, ca să ne dea o mână de ajutor, dar este într-o fugă mare.

Stimați colegi, noi vorbim aici despre o lege de bază a cetățeniei.

Domnule Ilașcu, citiți legea cu atenție și o să vedeți, este vorba de modificări de principii, nu e vorba de Republica Moldova, de cetățenii români, frații noștri de dincolo de Prut.

Stimați colegi, vă rog să fiți de acord să-l așteptăm pe domnul Meleșcanu până se așază pe scaun.

Mulțumesc foarte mult.

S-a renunțat la amendamente.

Supun votului dumneavoastră atât raportul favorabil, cât și proiectul de lege.

Legea are caracter organic.

Cameră decizională este Camera Deputaților.

Vă rog să votați.

Cu 53 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă și 8 abțineri, raportul și proiectul de lege au fost respinse.

 
Respingerea Propunerii legislative privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor, precum și a doctrinei comuniste care a avut la bază lupta de clasă  

Trecem la punctul 20 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor, precum și a doctrinei comuniste care a avut la bază lupta de clasă.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Sunt inițiatorii?

Vă rog, aveți cuvântul, domnule senator Mario Oprea.

   

Domnul Mario Ovidiu Oprea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Foarte pe scurt, este vorba de o inițiativă legislativă de interzicere a organizațiilor, simbolurilor, precum și a doctrinei comuniste care a avut la bază lupta de clasă.

Inițiativa noastră a avut raport de respingere din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și știu că a avut și aviz negativ din partea Consiliului Legislativ.

Noi cunoaștem cât de mult țineți dumneavoastră la acest aviz.

De asemenea, și Guvernul a folosit același argument ca și Consiliul Legislativ, însă noi am considerat că atunci când cu toții nu mai dorim să se întâmple ce a fost înainte de 22 decembrie 1989 - și în curând se împlinesc 18 ani de la acest eveniment - nu avem nicio garanție că nu ne vom întoarce la acele momente și, mai ales, de la microfonul Parlamentului s-a declarat că noi condamnăm comunismul, președintele statului a făcut-o.

Ne-am dorit ceva concret în acest sens, și anume o lege care să interzică organizațiile și simbolurile.

Mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Să ascultăm și raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

 
   

Domnul Ekcstein Kovács Péter:

Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări este de respingere, adoptat cu majoritate de voturi.

Proiectul a fost avizat negativ de Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, Guvernul nu o susține, iar Consiliul Legislativ a avizat negativ, având serioase rezerve privind constituționalitatea acestei propuneri.

Se încadrează în categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Doamna Kibedi, vă rog. Microfonul 8.

 
   

Doamna Kibedi Katalin Barbara:

Eu aș susține acel aspect din punctul de vedere care atenționează în condițiile în care România deja a fost sancționată de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, prin Decizia nr. 3, din februarie 2005, cazul Ungureanu contra României, în care Curtea a arătat că este gata să țină seama de contextul istoric al cazului, adică de experiența comunismului totalitar în România de dinainte de 1989.

Totuși, observă că doar acest context nu ar putea justifica necesitatea ingerinței în cauză, cu atât mai mult cu cât și în alte state părți la convenție există partide comuniste cu ideologie marxistă.

Dar la acestea ar trebui adăugate acele acte normative care, totuși, sunt menite să asigure...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc, doamna secretar de stat.

Am înțeles punctul dumneavoastră de vedere, negativ.

Dezbateri generale.

Dacă sunt luări de cuvânt?

Domnul senator Dinescu. Microfonul 1.

 
   

Domnul Valentin Dinescu:

Aveți întrebări sau interpelări, domnule Hașotti, de sunteți așa de grăbit?

Domnule președinte,

În 2002 noi am adoptat Ordonanța nr. 31, dacă memoria nu-mi joacă o festă, ordonanță care interzicea simbolurile cu caracter fascist, care interzicea o mulțime de lucruri.

Ordonanța respectivă pornea de la o realitate istorică asupra căreia cred că nu există niciun fel de dubiu că trebuie să rămână acolo, în cavernele istoriei, și să nu mai iasă niciodată la lumină.

Aici avem de-a face, de fapt, cu un act de plagiat, că aceasta nu este o lege.

În textul Ordonanței nr. 31/2002 s-a înlocuit cuvântul "fascist" cu "comunist".

Nu este nevoie de o asemenea lege, și nu numai atât...

Prea nu vedem funia de care atârnă spânzuratul de tavan, pentru că după 18 ani de la revoluție să ai așa o vocație anticomunistă, când la revoluție te-au făcut pionier cu două zile înainte, cred că este mult.

Așa că grupul nostru parlamentar va vota împotriva acestei legi.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mai sunt intervenții?

Domnule Gheorghe Constantin, vă rog.

Microfonul numărul 3.

 
   

Domnul Constantin Gheorghe:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă rog să-mi asigurați condiții normale, pentru că Grupul parlamentar al P.N.L. este puțin cam nervos.

Sigur că această inițiativă ar fi fost...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Numai o secundă.

Domnule Meleșcanu, vă rugăm frumos, dacă ați venit...

Domnule Puiu Hașotti, lăsați-l să răsufle.

A venit pentru legi.

Vă rog eu mult.

Da. Domnule Gheorghe Constantin, vă ascultăm.

 
   

Domnul Constantin Gheorghe:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sigur că această inițiativă în efervescența de după revoluție, în primele luni, în primul an, ar fi avut o justificare și o explicație a stării de spirit a tuturor cetățenilor, dar după o perioadă atât de lungă să revenim la niște chestiuni care atacă destul de evident drepturile omului mi se pare puțin exagerat.

Pe de altă parte, avem un cadru legislativ care poate să acționeze coercitiv asupra multor acțiuni care nu sunt în cadrul legii, și ele pot fi constatate și sancționate.

De aceea, mi se pare că legea vine mult prea târziu.

Nu are nici măcar un iz electoral.

Puteam să cred că este folosită electoral.

Nu are nici măcar aer populist, are un aer învechit și prăfuit.

Așa că mi se pare că nu trebuie să-i dăm votul.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Puiu Hașotti.

Microfonul 2, vă rog.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Însuși titlul legii conține un pleonasm: "doctrina comunistă care a avut la bază lupta de clasă", doar aceea...

Evident că doctrina comunistă a avut la bază lupta de clasă.

Fie și pentru acest pleonasm, vom vota împotriva proiectului de lege.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Nu mai sunt luări de cuvânt.

Suntem în fața unui raport de respingere.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.

Vă rog să votați.

Sunt 51 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 5 abțineri.

Raportul nu a întrunit numărul de voturi, legea fiind organică.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege al domnului senator Oprea.

Vă rog să votați.

Cu 8 voturi pentru, 45 de voturi împotrivă și 5 abțineri, a fost respins proiectul de lege.

 
Întrebări și interpelări adresate Guvernului de către doamnele și domnii senatori: Doina Silistru

Stimați colegi, trecem la întrebări și interpelări.

Doamna vicepreședinte Norica Nicolai, veniți până la prezidiu.

Este o mare onoare pentru noi.

Stimați colegi, haideți să ne mișcăm cu operativitate.

Domnul senator Ilie Sârbu este? Nu este.

Doamna senator Doina Silistru, vă rog.

Aveți o întrebare.

   

Doamna Doina Silistru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am o întrebare și o interpelare, ambele adresate domnului Dacian Cioloș, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Domnule ministru, În ziua de 12.09.2007, predecesorul dumneavoastră, domnul Decebal Traian Remeș, într-o conferință de presă s-a referit cu precădere la reorganizarea Agenției Naționale de Consultanță Agricolă, pe ale cărei structuri vor fi create Camerele agricole, cu activități de informare și reprezentare a agricultorilor.

Întrucât acest proiect se află în dezbatere publică de mai multă vreme, vă întreb, domnule ministru, când va fi promovat Proiectul de lege privind înființarea Camerelor agricole, având în vedere că foarte mulți fermieri așteaptă un sprijin efectiv de la specialiștii încadrați în acest sistem pentru...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimată colegă...

 
   

Doamna Doina Silistru:

Da, domnule președinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Tot Grupul parlamentar al P.S.D. are la dispoziție 6 minute.

Dacă dumneavoastră nu vă încadrați în 30 de secunde, ceilalți colegi, și sunt vreo 10, nu mai pot să pună nicio întrebare și nicio interpelare.

Vă rog să înțelegeți că nu suntem la declarații politice.

 
   

Doamna Doina Silistru:

Fiecare își așteaptă rândul, domnule președinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Doamna Doina Silistru:

Vă întreb, domnule ministru, când va fi promovat proiectul de lege, având în vedere că mulți fermieri așteaptă un sprijin efectiv de la specialiștii încadrați în acest sistem pentru întocmirea proiectelor și accesarea fondurilor comunitare.

Interpelare.

Pentru culturile energetice în anul 2007 a fost prevăzută o plată de 45 euro pe hectar, condițiile pentru producția și livrarea unor cantități minime de produse fiind stabilite prin Ordinul ministrului agriculturii nr. 549/2007.

Ca urmare a secetei din acest an, mulți producători care s-au angajat în producția de culturi energetice nu au mai putut realiza cantitățile respective, iar cei din județul Vaslui au fost informați de specialiștii din minister că se va elabora un nou ordin.

Vă rog, domnule ministru, să-mi comunicați când va fi elaborat acest ordin și în ce perioadă se vor face plățile la culturile energetice pe anul 2007.

Solicit răspuns în scris și oral.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă anunț că Grupul parlamentar al P.S.D., din 9 minute, mai are 7 minute pentru întrebări, interpelări.

Dau cuvântul domnului senator Hașotti Puiu, dacă mai doriți să citiți întrebarea.

Înțeleg că nu.

 
  Ilie Petrescu

Domnul senator Ilie Petrescu, Grupul parlamentar al P.R.M. - microfonul 1-, vă rog.

   

Domnul Ilie Petrescu:

Întrebare adresată Ministerului Economiei și Finanțelor, domnului ministru Varujan Vosganian.

Vă solicit să-mi comunicați de ce sumă va beneficia județul Gorj în urma rectificării bugetare, defalcată pe fiecare localitate a județului, și, de asemenea, Direcția Finanțelor Publice a județului Gorj.

Solicit răspuns în scris și verbal.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc, domnule senator.

 
  Alexandru Pereș

Domnul senator Alexandru Pereș, Grupul parlamentar al P.D. Microfonul 2.

   

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am două întrebări și o interpelare.

Dacă îmi permiteți, prima întrebare este adresată domnului...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Numai întrebări și, apoi, vă dau cuvântul la interpelări.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Am înțeles.

Prima întrebare este adresată Ministerului Apărării, domnului ministru Teodor Meleșcanu.

În luna iunie 2007 Guvernul a aprobat Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77, care a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 444 din 29 iunie 2007.

Ordonanța modifică și completează Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, precum și Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare.

Printre modificările aduse se numără și sporul de 2% la pensie pentru fiecare an peste vechimea în serviciu mai mare de 25 de ani, precum și prevederea ca sumele necesare să fie solicitate de Ministerul Apărării, Ministerul Internelor și Reformei Administrative și Serviciul Român de Informații.

Materializarea solicitărilor de rectificări bugetare urmează să fie efectuate de către Ministerul Economiei și Finanțelor.

Vă întreb, domnule ministru, când veți da dispozițiile necesare compartimentelor economice din aparatul ministerului pentru ca cei îndreptățiți să-și primească creșterile stabilite prin lege.

Precizez că, urmare a răspunsului Ministerului Economiei și Finanțelor nr. 7.003 din 19 octombrie 2007, pe același subiect, rezolvarea acestei probleme se află la ministerul pe care cu onoare îl conduceți.

Anexez în copie acest răspuns.

Solicit răspuns în scris și verbal.

A doua întrebare este adresată domnului Varujan Vosganian, ministrul economiei și finanțelor.

România a emis titluri de stat în sumă de 600 de milioane de dolari pentru a stinge o datorie la bugetul de stat de 23.000 de milioane de ROL a Societății Comerciale "Petromidia" - S.A.

Acest credit comercial acordat de statul român unei societăți comerciale private românești a adus un prejudiciu imens bugetului de stat.

Vă rog, domnule ministru, să-mi comunicați, în moneda națională, cât din cei 23.000 de milioane de ROL a fost recuperat de la S.C. "Petromidia" - S.A. până la 31 octombrie 2007.

Solicit răspuns în scris și verbal.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Ovidiu Teodor Crețu

Domnul senator Ovidiu Teodor Crețu, Grupul parlamentar al P.S.D.

   

Domnul Ovidiu Teodor Crețu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebare adresată domnului Dacian Cioloș, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Mulți dintre producătorii de pâine din județul Bistrița-

Năsăud au realizat în 2006 și 2007 investiții importante pentru modernizarea spațiilor de producție, astfel încât unitățile să corespundă normelor europene în materie.

Amortizarea cheltuielilor investiționale se realizează pe parcursul mai multor ani, în principal prin creșterea costurilor de producție.

Pe piață există o concurență neloială din partea celor care nu au realizat modernizările de conformare cu normele europene, din cauza faptului că, în practică, nu se aplică Hotărârea Guvernului nr. 924 din 2005, normativ care interzice activitatea brutăriilor care nu îndeplinesc normele H.A.C.C.P.

Termenul de încetare a activității acestora este 30 octombrie 2006.

La un an de la termenul scadent riscăm eliminarea de pe piață a acelor producători care livrează produse de calitate realizate în unități conforme.

Vă solicit, domnule ministru, să mă informați asupra situației și stadiului aplicării în județul Bistrița-Năsăud a hotărârii de guvern menționate.

Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Gheorghe Funar

Dau cuvântul domnului senator Gheorghe Funar, Grupul parlamentar al P.R.M.

Văd că aveți aici două întrebări.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prima întrebare este adresată ministrului internelor și reformei administrative, domnul Cristian David.

Întrebarea se referă la numeroasele exemple prezentate în mass-media locală clujeană și în mass-media centrală în privința nerespectării prevederilor legale la eliberarea autorizațiilor de construire de către primarul Emil Boc și cu referire la unele construcții ilegale.

În această întrebare fac referire la trei autorizații concrete și ilegale eliberate de primarul Emil Boc.

Una se referă la modernizarea și iluminarea Stadionului CFR din municipiul Cluj-Napoca, alta la autorizația de construire pentru Agenția "Millennium Bank" și cea de-a treia la Agenția BCR din Piața Lucian Blaga.

În toate aceste cazuri și în multe altele nu s-au asigurat locurile de parcare prevăzute de lege.

Aspectele de ilegalitate nu au putut fi sesizate de către fostul prefect al județului Cluj, domnul Alin Păunel Tișe, care este finul primarului Emil Boc și subordonatul lui pe linie de partid.

Vă solicit, domnule ministru, să dispuneți Corpului dumneavoastră de control să verifice cele semnalate la Primăria municipiului Cluj-Napoca și, totodată, măsuri pentru intrarea în legalitate.

Cea de-a doua întrebare este adresată premierului Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu.

Conform art. 135 lit. d) din Constituția României, statul trebuie să asigure, citez: "Exploatarea resurselor naturale, în concordanță cu interesul național".

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați de ce tolerați încălcarea acestor prevederi din Constituție în cazul celui mai mare zăcământ de aur și argint din Europa, aflat la Roșia Montană, unde se pregătește distrugerea durabilă a mediului prin folosirea a 150.000.000 de kilograme de dinamită și 200.000.000 de kilograme de cianură.

Solicit răspunsuri în scris și verbal.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Angel Tîlvăr

Domnul senator Angel Tîlvăr, Grupul parlamentar al P.S.D. Vă rog. Microfonul 3.

   

Domnul Angel Tîlvăr:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am două întrebări.

Prima este adresată domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății publice.

Localitățile vrâncene Boghești, Năruja, Negrilești, Obrejița, Păulești, Spulber și Tătăranu nu au medic de familie, această situație reprezentând un inconvenient important pentru locuitorii comunelor menționate, care sunt nevoiți să se deplaseze în alte localități pentru orice consult medical.

Având în vedere aspectele prezentate mai sus și ținând cont că lipsa medicilor de familie din aceste localități are repercusiuni și asupra modului în care se desfășoară Programul național de evaluare a stării de sănătate a populației, vă întreb: Ce măsuri urgente veți lua pentru a asigura prezența permanentă în localitățile precizate anterior a unor medici de familie?

A doua întrebare este adresată domnului Ludovic Orban, ministrul transporturilor.

Panourile amplasate pe E85, la limitele județului Vrancea cu județele Bacău și Buzău, se află într-o stare avansată de degradare, iar administratorul, Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale, nu face nimic pentru a remedia această situație, în ciuda numeroaselor demersuri făcute de către autoritățile publice județene.

Având în vedere aspectele prezentate mai sus, vă întreb când și cum veți acționa pentru a obliga Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale să-și respecte obligațiile ce îi revin în calitate de administrator, și anume acelea de a repara și de a întreține panourile precizate anterior.

Mai am o interpelare.

Dacă îmi permiteți să o citesc acum, dacă nu, aștept.

Domnule președinte, îmi permiteți să citesc acum interpelarea?

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Numai întrebările și, apoi, interpelările.

 
   

Domnul Angel Tîlvăr:

Aștept. Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Doamna senator Irina Loghin nu mai este.

 
  Gheorghe Viorel Dumitrescu

Domnul senator Viorel Dumitrescu, Grupul parlamentar al P.R.M., vă rog.

Microfonul 2.

   

Domnul Gheorghe Viorel Dumitrescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Prima întrebare este adresată Ministerului Internelor și Reformei Administrative, domnului ministru Cristian David.

Se știe că după 1989 foarte mulți țigani din România au plecat în străinătate, cu deosebire la cerșit și la furat, creând numeroase probleme în diferite state, în special în Italia.

Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați: Câți țigani au fost expulzați, din ce țări și din ce cauză?

A doua întrebare este adresată prim-ministrului, domnul Călin Popescu-Tăriceanu.

Se știe că se va face coadă la vânzarea, în urma negocierii directe, a multor vile ale R.A.-A.P.P.S. către chiriași.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați care este temeiul legal al vânzării vilelor către foști demnitari care stau ilegal în aceste vile Este vorba despre aproximativ 700 de persoane care ocupă ilegal vilele și care, acum, fac demersuri la subordonații dumneavoastră pentru a cumpăra, chipurile, legal acele vile.

Solicit răspuns în scris și verbal.

Vă mulțumesc.

Lucrările sunt conduse în continuare de domnul Doru Ioan Tărăcilă, vicepreședinte al Senatului.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Liliana Lucia Tomoiagă

Înțeleg că mai sunt colegi pentru întrebări.

Doamna senator Liliana Lucia Tomoiagă, Grupul parlamentar al P.S.D.

   

Doamna Liliana Lucia Tomoiagă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului ministru Cristian David, ministrul internelor și reformei administrative.

Domnule ministru, În satul Poiana Galdei, aparținând comunei Galda de Jos, județul Alba, locuiesc 90 de familii, din care 80% sunt pensionari cu posibilități reduse de trai.

În ultimii ani, aceștia au încercat, fără niciun rezultat, să atragă atenția autorităților locale și județene asupra problemelor comunității privind lipsa apei potabile, necesitatea consolidării albiei râului Poiana Galdei, râu care a provocat mari pagube în ultimele două inundații, precum și lipsa unui agent de poliție, având în vedere furturile repetate de masă lemnoasă din această zonă.

Domnule ministru Cristian David, față de cele prezentate mai sus, vă rog să precizați ce măsuri veți lua pentru a veni în sprijinul locuitorilor satului Poiana Galdei, din județul Alba.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Vasile Ioan Dănuț Ungureanu

Domnul senator Vasile Dănuț Ungureanu, Grupul parlamentar al P.S.D., întrebare adresată Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului.

   

Domnul Vasile Ioan Dănuț Ungureanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Din ce în ce mai multe universități de stat sau private din România schimbă modalitatea în care desfășoară examenul de licență pentru studenți.

Aceste modificări se datorează existenței unui ordin al ministerului pe care îl reprezentați.

Având în vedere aceste aspecte, vă întreb, domnule ministru, care este strategia ministerului pe care îl coordonați în ceea ce privește politica de reglementare a sistemului de învățământ universitar și, în special, cu privire la desfășurarea examenului de licență pentru studenți.

Solicit răspuns în scris și oral.

A doua întrebare este adresată domnului ministru Varujan Vosganian, ministrul economiei și finanțelor.

Ordonanța Guvernului nr. 47/2007 modifică și completează acte normative referitoare la sancțiunea aplicabilă persoanelor fizice și juridice pentru mai multe nereguli de ordin fiscal.

Având în vedere cuantumul acestor amenzi, care pot duce la închiderea I.M.M.-urilor și, de aici, la șomaj, scăderea numărului de locuri de muncă, pierderi financiare și descurajarea inițiativei private, dar și lipsa oricăror variante de iertare și îndrumare a managerilor de I.M.M.-uri, vă întreb, domnule ministru, care a fost rațiunea promovării actului normativ, dacă aveți de gând să schimbați această stare și dacă nu apreciați că ar fi mai utilă consilierea managerilor de I.M.M.-uri, în sensul îndreptării lor, decât sancționarea cu amenzi ce le pot nărui afacerile.

Solicit răspuns în scris și oral.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Viorel Arcaș

Domnul senator Viorel Arcaș, Grupul parlamentar al P.S.D., întrebare adresată Ministerului Culturii și Cultelor.

Vă rog. Microfonul 4.

   

Domnul Viorel Arcaș:

Mulțumesc, domnule președinte.

De ce sumele de bani alocate prin rectificarea bugetară și prevăzute în anexa nr. 3/27/22 la Legea bugetului de stat nu au ajuns nici la această oră la bisericile din localitățile Șoroștin, județul Sibiu, și Răstoci, județul Sălaj, respectiv, la Catedrala II din Mediaș, județul Sibiu?

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnul senator Ion Vărgău este? Nu este. Mulțumesc.

 
  Emil Răzvan Theodorescu

Trecem la interpelări.

Îl invit pe domnul senator, domnul academician Răzvan Theodorescu, interpelare adresată Ministerului Culturii și Cultelor. Aveți cuvântul. Microfonul 4.

   

Domnul Emil Răzvan Theodorescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului Adrian Iorgulescu, ministrul culturii și cultelor.

În ultimele zile, Bucureștiul a fost văduvit de o clădire care figura pe lista monumentelor istorice, poziția 1.203, cod B-II-m-B 18.921, și era situată pe Bulevardul Iancu de Hunedoara nr. 48, sectorul 1.

Este vorba de vechea clădire a unității de pompieri, clădită în jurul anului 1900, decorată cu heraldică specifică armei respective, semn de civilizație modernă și punct de orientare urbanistică în Bucureștiul interbelic.

În alte capitale, asemenea clădiri abandonate de armată, capătă întrebuințări culturale reprezentative, fiind păstrate pentru ilustrarea unei epoci.

Aș dori să întreb cu ce argumente comisia de specialitate a declasat și a condus la demolarea monumentului, la cererea cui și în ce scop.

Aștept răspuns în scris și oral.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
  Alexandru Pereș

Îl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Alexandru Pereș, Grupul parlamentar al P.D., interpelare adresată Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile.

Aveți cuvântul. Microfonul 2.

   

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule președinte.

În data de 23 septembrie 2007, în municipiul Sebeș, județul Alba, s-a desfășurat un referendum cu privire la stoparea poluării atmosferei cu formaldehidă și cu alte substanțe cancerigene de către S.C. KRONOSPAN Sebeș - S.A.

Deși condiția impusă de Legea nr. 3/2000, prin art. 5 alin. 2, cu privire la referendumul local, și anume participarea a 50% plus 1 din cei cu drept de vot nu a fost îndeplinită, problema există și preocupă cu îngrijorare populația municipiului și a zonei limitrofe.

Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile, prin Agenția de Mediu, s-a implicat și chiar a impus procesatorului unele măsuri, inclusiv amenzi, precum și demolarea noii fabrici de formaldehidă, pentru care nici nu avea autorizație de construcție.

Problema, însă, a rămas nerezolvată.

S.C. KRONOSPAN Sebeș - S.A. poluează în continuare, parcă și cu o mai mare intensitate.

Vă întreb, domnule ministru, pe dumneavoastră - un aprig luptător pentru un mediu curat și o viață sănătoasă și responsabil guvernamental pentru acest lucru - ce măsuri considerați că trebuie luate în continuare pentru a răspunde principiului sus-menționat, cu care și eu sunt de acord.

Vă atenționez că nici dumneavoastră, și nici eu nu putem să evităm sau să tergiversăm rezolvarea situației din Sebeș și că voi reveni cu aceste solicitări, regulat, conform obligațiilor și dreptului meu de senator, pentru a vă determina să luați deciziile ce se impun.

Solicit răspuns în scris și verbal.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Ilie Petrescu

Domnul senator Ilie Petrescu, Grupul parlamentar al P.R.M. Interpelarea este adresată Ministerului Internelor și Reformei Administrative. Microfonul 1, vă rog.

   

Domnul Ilie Petrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am trimis domnului Cristian David, ministrul internelor și reformei administrative, un material transmis de către Primăria comunei Samarinești, județul Gorj.

Materialul cuprinde mai multe adrese, pe care le vom anexa la prezenta interpelare, respectiv, către Direcția Generală a Finanțelor Publice Gorj, Prefectura Județului Gorj, Ministerul Internelor și Reformei Administrative și Consiliul Județean Gorj, din care rezultă necesitatea suplimentării de fonduri, la prima rectificare de buget, cu suma de 310.000 lei, necesară pentru cheltuielile de personal din cadrul primăriei și serviciile aferente: iluminatul public, aprovizionarea cu lemne a școlilor, telefoane, servicii către alte instituții.

De asemenea, această sumă este necesară și pentru achitarea celor 12 hotărâri judecătorești rămase definitive, cu titlu executoriu.

Totodată, se menționează și necesitatea extinderii și modernizării clădirii primăriei, lucrări care au început încă din anul 2005 și nu pot fi finalizate din lipsă de fonduri.

Urgența acestei cereri constă în crearea situației de a fi puși în imposibilitatea plăților mai sus menționate și, totodată, iminența trecerii la execuție silită, în baza hotărârii judecătorești.

Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați care este măsura pe care o veți lua în sprijinul Primăriei comunei Samarinești, în scopul evitării consecințelor situațiilor cu care se confruntă aceasta.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris și verbal.

Senator P.R.M. de Gorj, Ilie Petrescu.

Domnule președinte de ședință, mai am o întrebare pe care nu am adresat-o în prima parte, îmi permiteți să o citesc acum în plen?

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Într-un termen rezonabil, vă rog să puneți întrebarea.

 
   

Domnul Ilie Petrescu:

Întrebarea mea este adresată domnului Paul Păcuraru, ministrul muncii, familiei și egalității de șanse.

Domnule ministru, am intervenit de la tribuna Senatului cu o situație reală cu care se confruntă sectorul minier, prin mai multe întrebări și interpelări.

Vă solicit, domnule ministru, să mă informați asupra următoarelor aspecte:

Câți angajați avea România în sectorul minier - situația pe fiecare bazin minier și județ - înainte de 1989?

Câți mineri sunt în activitate, situația pe fiecare bazin și județ, la nivel național, unde-și desfășoară această profesie?

Câți mineri au fost disponibilizați în sectorul minier după anul 1990?

Ce județe din România au avut unități miniere, indiferent de substanța minerală utilă, înainte de 1990 și după 1990?

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris și verbal.

Senator P.R.M. de Gorj, Ilie Petrescu.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

O invit la tribună pe doamna senator Doina Silistru, cu o interpelare adresată Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

 
   

Doamna Doina Silistru (din sală):

Le-am adresat deja, domnule președinte.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da. Mulțumesc.

 
  Liliana Lucia Tomoiagă

Doamna senator Liliana Tomoiagă, aveți interpelare?

   

Doamna Liliana Lucia Tomoiagă:

Da.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, aveți cuvântul - microfonul 3 -, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.

 
   

Doamna Liliana Lucia Tomoiagă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului Paul Păcuraru, ministrul muncii, familiei și egalității de șanse.

Domnule ministru, Pensionarii proveniți de la U.T.E.P.S. - S.A.

Alba Iulia, secția turnătorie, actualmente lichidată, și pensionarii proveniți de la S.C. U.M. Cugir - S.A., deși au lucrat în grupa I de muncă, pentru că cele două unități nu au fost înscrise în anexa nr. 2 a Legii nr. 226 din 7 iunie 2006 cu privire la încadrarea unor societăți comerciale ca având locuri de muncă în condiții speciale, nu beneficiază de prevederile legii.

Deși au făcut numeroase demersuri în acest sens, problema a rămas, în continuare, nerezolvată.

Domnule ministru Paul Păcuraru, față de cele prezentate mai sus, vă rog să precizați ce măsuri veți lua pentru a remedia această situație.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Viorel Arcaș

Domnul senator Viorel Arcaș, din partea Grupului parlamentar al P.S.D. - microfonul 4 -, interpelarea este adresată Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

   

Domnul Viorel Arcaș:

Mulțumesc, domnule președinte.

În ultimele luni am primit mai multe semnale din țară cu privire la o stare de fapt extrem de complexă și care afectează grav un număr destul de mare de societăți cu activități în agricultură.

Astfel, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 168/2001 și Legii nr. 335/2004, societățile comerciale care au preluat gratuit o serie de construcții zootehnice dezafectate, terenurile de sub acestea și incintele aferente din activele unor societăți agricole de stat și care și-au îndeplinit toate obligațiile de investiție asumate au dreptul de a cumpăra, cu prioritate, activele din folosință.

Din păcate, din momentul adoptării actelor normative și până în prezent un număr mare de astfel de societăți agricole s-au privatizat, iar noii cumpărători nu vor să respecte obligațiile asumate de stat de a semna contractele de vânzarecumpărare cu beneficiarii activelor zootehnice.

În acest sens, solicit să verificați modul în care au fost privatizate următoarele societăți: S.C. "Agricola" - S.A. Dumbrăveni, S.C. "Afroprod Vânători" - S.A. Bihor, S.C. "Avicola" - S.A. Mureș, S.C. "Agromixt" - S.A. Zagăr, Mureș, S.C. "Agroindustriala" - S.A. Iernut, Mureș, precum și dacă noii proprietarii și-au îndeplinit obligația de a încheia contracte de vânzare-cumpărare cu firmele care au încheiat contracte de atribuire în folosință a unor construcții zootehnice dezafectate.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Gheorghe Viorel Dumitrescu

Domnul senator Viorel Dumitrescu, din partea Grupului parlamentar al P.R.M. - microfonul 2 -, interpelarea este adresată domnului prim-ministru.

   

Domnul Gheorghe Viorel Dumitrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată, într-adevăr, prim-ministrului Călin Popescu-Tăriceanu.

În ultimii 18 ani s-a creat, deliberat, o confuzie între țigani și romi, iar în străinătate între romi și români.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați în legătură cu etnia țiganilor, a romilor din țara noastră, răspunsul la următoarele întrebări:

  1. Câți membri a avut această etnie la sfârșitul anilor 1990 și 2006, situația pe județe?
  2. Câți țigani, respectiv romi, au plecat în străinătate și în ce țări s-au stabilit?
  3. Câte fapte de natură penală au săvârșit țiganii, romii în perioada 1990-2007 și în ce țări?
  4. Câți dintre membrii acestei etnii au statut de angajați în România, situația pe județe, respectiv în străinătate, și în ce țări?
  5. Câți dintre țigani, respectiv romi, plătesc impozite și taxe statului român?
  6. Câți țigani, romi primesc ajutoare sociale și câți în fiecare județ?
  7. Câți copii au, în medie, pe familie, țiganii, romii?

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris și verbal.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
  Gheorghe Funar

Îl invit la microfonul 2 pe domnul senator Gheorghe Funar, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

Interpelarea este adresată Ministerului Economiei și Finanțelor.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Așa cum spuneați, interpelarea este adresată domnului Varujan Vosganian, ministrul economiei și finanțelor.

Predecesorii dumneavoastră în fruntea celor două ministere s-au lăudat și au parafat mai multe privatizări de succes.

Pentru a confirma sau infirma acele previziuni, vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați pentru anii 2004, 2005, 2006 și pentru primele nouă luni din anul 2007 care a fost profitul obținut, respectiv contribuția la bugetul statului român, pentru următoarele societăți comerciale SIDEX Galați, SNP "Petrom" - S.A., B.C.R., ALRO Slatina și "Dacia Renault" Pitești.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris și verbal.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Angel Tîlvăr

Domnul senator Angel Tîlvăr, din partea Grupului parlamentar al P.S.D., interpelarea este adresată domnului prim-ministru.

Aveți cuvântul. Microfonul 3.

   

Domnul Angel Tîlvăr:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule prim-ministru,

Din Proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2008, Guvernul a eliminat sumele necesare acordării biletelor de odihnă pentru cadrele didactice fără a ține cont că acesta reprezintă un drept consfințit prin lege.

Având în vedere că această situație a stârnit proteste vehemente ale cadrelor didactice și ale organizațiilor sindicale care reprezintă această categorie profesională, vă întreb: Care este punctul dumneavoastră de vedere cu privire la eliminarea din Proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe 2008 a sumelor necesare acordării biletelor de odihnă pentru cadrele didactice?

Solicit răspuns în scris și oral.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule senator.

Vă consult dacă domnii senatori Ion Vărgău, Ilie Sârbu, Ion Rădoi mai sunt prezenți? Dacă nu sunt prezenți, să depună în scris întrebările și interpelările formulate.

 
  Dan Sabău

Îl invit la microfonul 2 pe domnul senator Dan Sabău.

Interpelarea este adresată Ministerului Sănătății Publice.

Aveți cuvântul, domnule senator, senator independent.

   

Domnul Dan Sabău:

Și este excelent, cu permisiunea dumneavoastră.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Poftiți?

 
   

Domnul Dan Sabău:

Domnule președinte, "independent" este o stare de fapt.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Este o stare constituțională, nu este nici de mândrie, nici de rușine, nu aveți de ce.

Vă rog. Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Dan Sabău:

Cu permisiunea dumneavoastră, îmi rezerv dreptul de a trata problema într-un mod personal.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Obiectul și motivarea interpelării sunt "Migrația medicală - factor de insecuritate națională".

Problema sănătății populației este un aspect de bază în dezvoltarea societății, un element-cheie al securității umane.

La deprecierea sănătății publice, datorate proliferării sărăciei, pauperizării populației, subnutriției, creșterii șomajului, insuficientei protecții sociale, tensiunilor sociale, dar și neîncrederii populației în infrastructura sistemului și în dotarea spitalelor cu aparatură performantă, se mai adaugă un fenomen îngrijorător care face ca insecuritatea națională să crească, acela al migrației medicilor.

Efectul migrației medicilor este cu atât mai grav cu cât și până la această dată în România se cunoștea un deficit semnificativ de medici, cu un impact puternic asupra dezvoltării umane durabile, respectiv, 17 medici la 1.000 de locuitori, față de 28-32 medici, chiar 39 de medici în unele țări din Uniunea Europeană.

Conform normativelor europene, la această oră sunt 32 de medici la 1.000 de locuitori.

Subliniez că din cauza diminuării continue a personalului de specialitate, ca urmare a migrației medicilor și declinului serviciilor de sănătate, datorat aceleiași cauze, va fi tot mai dificil accesul populației la servicii medicale de calitate, iar declinul sănătății publice se va accentua.

La acestea se mai adaugă și faptul că birocrația din sistemul medical afectează și îngreunează activitatea managerială a spitalelor, până la activitatea medicilor și a personalului medical.

Aceștia trebuie să aloce din timpul acordat pacienților un procent important rezolvării problemelor birocratice impuse de sistem.

Având în vedere cele expuse, vă rog, domnule ministru, să ne precizați poziția dumneavoastră față de fenomenul migrației medicale, ca factor de insecuritate națională, și măsurile concrete pe care le aveți în vedere pentru stoparea acestui fenomen altfel decât prin "legarea de glie", iobăgirea medicului.

Solicit răspuns oral și în scris.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Vă cer scuze dacă ați simțit că am făcut-o peiorativ.

 
   

Domnul Dan Sabău:

Nu. Nu, sub nicio formă! Iertați-mă, am încercat doar să vă fac să zâmbiți.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc foarte mult.

Ofer celor prezenți un zâmbet marca subsemnatului.

Nu fac decât să respect regulamentul în care se prevede expres că întâi vorbesc senatorii în numele grupurilor parlamentare și, după aceea, senatorii independenți, motiv pentru care am verificat, avem 21 de colegi senatori care se găsesc în această situație de drept, dar care le dă aceleași drepturi în Parlament: să prezinte întrebări, interpelări, să ia cuvântul la proiecte de lege, cum este și corect.

 
  Marius Marinescu

Îl invit la microfonul 2 sau la microfonul central pe domnul Marius Marinescu, senator independent.

   

Domnul Marius Marinescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să vă informez că sunt membru al Partidului Conservator.

Vă mulțumesc pentru înțelegere.

Interpelarea este adresată prim-ministrului României, domnul Călin Popescu-Tăriceanu.

Ca urmare a numeroaselor sesizări primite din partea cetățenilor și a articolelor apărute frecvent în presă, de exemplu în ziarele "Atac" și "Ultima oră", vă rog să dispuneți Corpului de control al prim-ministrului efectuarea unui control la Primăria Capitalei cu privire la legalitatea procedurii de alocare a fondurilor publice privind asfaltarea străzilor și înlocuirea bordurilor din municipiul București și a modului în care primarul general al Capitalei a pus în aplicare hotărârile Consiliului General al Municipiului București pe perioada mandatului.

Vă mulțumesc și sper să declanșați un control, domnule prim-ministru.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Cu siguranță veți primi răspuns la interpelarea dumneavoastră.

Dați-mi voie să rectific, însă, ultima precizare, având în vedere caracterul "legalist" în care dumneavoastră vă manifestați în mod constant și corect în Senat, în sensul că nu puteți reprezenta, potrivit Constituției și Legii privind alegerea Camerei Deputaților și Senatului, un alt partid în afara celui pe listele căruia ați candidat la alegeri.

Sigur că dumneavoastră puteți să faceți parte din orice alt grup parlamentar, iar înscrierea dumneavoastră într-un partid nu schimbă calitatea sub care veți activa în Senat, deci în Senat veți rămâne senator independent care face parte din Grupul parlamentar al Partidului Conservator.

 
   

Domnul Marius Marinescu:

Important este să luptăm împotriva mafiei.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Să fiți sănătos!

 
Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea art. 11 al Titlului XI - Renta viageră agricolă din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și alte măsuri adiacente  

Doamna senator Lucia Tomoiagă - microfonul 3 -, vă rog.

   

Doamna Liliana Lucia Tomoiagă:

Domnul președinte,

Vă cer scuze, am o contestație referitoare la listingul de vot de astăzi, privind inițiativa legislativă de la poziția 16, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 11 al Titlului XI - Renta viageră agricolă din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și alte măsuri adiacente.

Pe lista de vot apar 70 de voturi pentru, deci legea apare ca admisă, deși pe ecran se pare că a apărut, din greșeală, probabil, altceva.

Vă rog foarte mult să încercați să remediați această greșeală, având în vedere importanța acestei legi.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da. Vă mulțumesc, doamna senator.

Este adevărat că, potrivit Regulamentului Senatului, noi nu mai putem, în acest moment, să revenim asupra votului dat, motiv pentru care solicitarea dumneavoastră, împreună cu extrasul din stenogramă și cu listingul de vot, atât în legătură cu raportul, cât și cel referitor la proiectul de lege în ansamblu, să fie înaintate Biroului permanent pentru decizie.

Vă mulțumesc.

 
Din partea Guvernului au primit răspunsuri: Ilie Petrescu - de la Kibedi Katalin Barbara, secretar de stat în Ministerul Justiției

Stimați colegi,

Vă consult dacă mai aveți de formulat întrebări sau interpelări?

În situația în care nu mai sunt, să oferim cuvântul reprezentanților Executivului, pentru a prezenta răspunsuri la întrebările și interpelările formulate în precedent.

Ofer cuvântul doamnei secretar de stat Kibedi.

Să procedăm și cu reprezentanții Executivului cum procedăm cu reprezentanții puterii legiuitoare.

Aveți cuvântul, doamna secretar de stat.

   

Doamna Kibedi Katalin Barbara:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea adresată de către domnul senator Ilie Petrescu.

Pentru dumneavoastră, distinse domn senator, avem un răspuns cu caracter intermediar, având în vedere că petiția atașată conține neregularități ale activității de judecată, situație în care am trimis spre competentă soluționare Consiliului Superior al Magistraturii.

În momentul în care ne parvine răspunsul vă vom trimite un răspuns complet.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Domnule senator, aveți cuvântul.

Microfonul 1, vă rog.

 
   

Domnul Ilie Petrescu:

Eu sunt reprezentantul cetățenilor județului Gorj care au venit cu petiții la biroul senatorial.

Vă întreb pe dumneavoastră când aveți program de audiențe, ca să-l primiți pe acest domn care de 17 ani se luptă cu toate judecătoriile din județ. Și ați văzut, prin petiția pe care am adus-o la dumneavoastră, că este necesar să facem lumină pentru această familie care, pe nedrept, nu poate beneficia de drepturile ce îi revin conform actelor pe care le are la dispoziție.

Când poate veni dumnealui în audiență pentru a vă lămuri în mai multe situații?

Poate vă mai dă și niște elemente în plus față de această acțiune pe care a desfășurat-o.

Mi se pare anormal ce se întâmplă, și nu fac aluzie la justiție în general, ci doar la o latură a ei, la faptul că nu se rezolvă problemele ce țin de competența celor din zonă.

Eu vă mulțumesc și vă rog să-l primiți pe domnul Purece la dumneavoastră în audiență pentru a lămuri mai bine situația.

 
   

Doamna Kibedi Katalin Barbara:

În fiecare joi, la ora 13,00.

 
   

Domnul Ilie Petrescu:

Deci joi.

O să vorbesc cu dânsul să vină la dumneavoastră, știu că aveți un program încărcat, dar asta este.

Noi suntem trimiși de cetățenii din județ să le rezolvăm problemele, nu numai Traian Băsescu să rezolve problemele, așa cum face prin toată mass-media.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, doamna secretar de stat.

Mai aveți vreun răspuns?

 
   

Doamna Kibedi Katalin Barbara:

Pentru domnul senator Mircea Mereuță. Nu este în sală și îi voi comunica răspunsul în scris. Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
  Vasile Ioan Dănuț Ungureanu - de la Cătălin Doică, secretar de stat în Ministerul Economiei și Finanțelor

Domnul secretar de stat Cătălin Doică, microfonul 10. Să vedem dacă ne oferiți și răspunsuri de nota 10.

   

Domnul Cătălin Doică - secretar de stat în Ministerul Economiei și Finanțelor:

Mulțumesc, domnule președinte.

Pentru domnul senator Vasile Ioan Dănuț Ungureanu.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Este prezent și îl rugăm să și asculte.

 
   

Domnul Cătălin Doică:

Mulțumesc.

Regimul taxei speciale pentru autovehicule și autoturisme care a intrat în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2007 a înlocuit, pe de o parte, regimul accizelor aplicat până la data de 31 decembrie 2006 autoturismelor, inclusiv celor rulate, din import, iar, pe de altă parte, a fost așezat în așa fel încât să limiteze, într-o oarecare măsură, introducerea în România a unui număr exagerat de mare de autoturisme vechi, cu grad ridicat de poluare, urmare a trecerii la libera circulație a mărfurilor între statele membre.

Întrucât aplicarea noilor reglementări a dat naștere unei serii de reacții negative, îndeosebi din partea Uniunii Europene, în acest moment se află în curs de finalizare propunerea de modificare a regimului acestei taxe, ținând seama atât de reacția operatorilor de pe piața internă, cât și de reacțiile venite din partea Comisiei Europene.

Astfel, principalele modificări ce urmează a se aduce taxei speciale se referă, în principal, la simplificarea modalității de calcul a taxei prin eliminarea coeficientului de corelare; extinderea scalei aferente vârstei autovehiculelor, până la 20 de ani, concomitent cu reașezarea coeficientului de reducere a taxei; modificarea modalității de stabilire a vechimii autovehiculului rulat, vechime ce se va determina în funcție de data primei înmatriculări a acestuia; instituirea procedurii de restituire a valorii reziduale a taxei, în cazul în care autovehiculul pentru care taxa specială de înmatriculare a fost achitată în România a fost, ulterior, exportat în afara teritoriului comunitar; de asemenea, se mai referă la instituirea posibilității de contestare a cuantumului taxei de către persoanele care au obiecțiuni asupra sumei stabilite a fi plătită.

Prin noul sistem propus se va înregistra o anumită diminuare a cuantumului taxei speciale, însă se va urmări, în continuare, limitarea introducerii în România a acelor autoturisme vechi care prezintă un grad ridicat de poluare și care, în scurt timp, se pot transforma în deșeuri, cu consecințe directe asupra costurilor aferente reciclărilor ce vor fi suportate de țara noastră în locul țărilor de unde sunt achiziționate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Domnule senator, vă consult dacă sunteți mulțumit de răspuns.

 
   

Domnul Vasile Ioan Dănuț Ungureanu:

Vă mulțumesc foarte mult pentru răspuns, dar dați-ne o dată când va intra în vigoare actul preconizat.

 
   

Domnul Cătălin Doică:

Șase luni de la data publicării lui în Monitorul Oficial al României, conform normelor generale prevăzute în Codul fiscal.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Când va fi înaintat de către Camera Deputaților, pentru că Monitorul Oficial al României este în subordinea Camerei Deputaților.

 
   

Domnul Cătălin Doică:

Ce vă pot spune este că în cursul zilei de poimâine vom avea o ultimă discuție cu reprezentanții Comisiei Europene referitoare la această taxă, dorința noastră fiind ca în Legea de aprobare a ultimei modificări a Codului fiscal să încercăm să o aducem în fața...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumim, domnule secretar de stat.

 
  Ion Moraru - de la Vlad Anton Iliescu, secretar de stat în Ministerul Sănătății Publice

Îl invit la microfonul 9 pe domnul secretar de stat Vlad Iliescu.

   

Domnul Vlad Anton Iliescu - secretar de stat în Ministerul Sănătății Publice:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Am răspunsul pentru o întrebare din partea domnului senator Ion Moraru.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Este prezent. Vă rog să-i oferiți răspuns.

 
   

Domnul Vlad Anton Iliescu:

Referitor la întrebarea privind construirea spitalelor regionale de urgență și a spitalelor județene de urgență, putem spune că pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite prin Programul de guvernare pentru realizarea unei infrastructuri capabile de a oferi populației servicii medicale de cea mai înaltă performanță și compatibilizarea acestora cu serviciile medicale oferite de furnizorii de servicii medicale de același tip din statele membre ale Uniunii Europene, Ministerul Sănătății Publice a hotărât demararea procedurii de construire și dotare a opt spitale regionale și a douăzeci de spitale județene de urgență.

Ele sunt repartizate geografic în felul următor: pe zona de sud - douăsprezece spitale, dintre care patru spitale regionale; pe zona Transilvaniei - zece spitale, dintre care trei spitale regionale; pe zona Moldovei - șase spitale, dintre care unul regional.

Până în momentul de față, au fost aprobați prin hotărâre de guvern indicatorii tehnico-economici pentru următoarele obiective: optsprezece spitale județene de urgență în Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bistrița-Năsăud, Bihor, Brașov, Brăila, Călărași, Giurgiu, Galați, Hunedoara, Mehedinți, Neamț, Olt, Prahova, Sibiu și Suceava și patru spitale regionale de urgență în Dolj, Iași, Mureș și Timiș.

Restul sunt în procedura de finalizare a studiilor de fezabilitate.

Caracteristicile principale și indicatorii tehnico-economici pentru fiecare obiectiv de investiții sunt prevăzuți în anexele fiecărei hotărâri de guvern, ele nu sunt date publicității, fiind clasificate, conform legii.

Conform hotărârilor de guvern emise pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivele de investiții mai sus menționate, finanțarea obiectivelor de investiții se face de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății Publice, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație și, în completare, din alte surse legal constituite, conform programelor de investiții publice aprobate potrivit legii.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Domnule senator, vă întreb dacă sunteți mulțumit de răspuns.

Microfonul 3.

 
   

Domnul Ion Moraru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Din păcate, nu pot fi mulțumit și vă rog să-mi permiteți să fac un foarte scurt comentariu, pentru că eu am pus o întrebare și s-a dat răspuns pentru o altă întrebare.

În primul rând, eu nu am făcut distincția și nu am restrâns aria întrebării la unități spitalicești de urgență, ci am spus, în general, care sunt obiectivele de investiții cu destinația unitate spitalicească?

În al doilea rând, din acest punct de vedere, cu surprindere constat că, spre exemplu, nu se menționează în răspunsul dat de dumneavoastră unitățile cu această destinație din județul Mureș, în condițiile în care în hotărâri de guvern succesive sunt publicate astfel de hotărâri.

În al treilea rând, sunt cu totul surprins de această practică pe care o adoptă Guvernul în momentul de față.

Până acum câtăva vreme se folosea o formulă care data de cincizeci de ani în România, și atunci când nu se dorea să se facă publică o informație se spunea: "anexele se publică numai instituțiilor interesate".

Instanțele de contencios administrativ, în mod constant, au respins o astfel de practică și au obligat Guvernul să facă publice toate aceste anexe.

Acum Guvernul ce face?! Clasifică, în mod cu totul nejustificat, nedemocratic și ilegal, un document prin care se face publică o informație, prin care se evidențiază niște indicatori tehnico-economici, niște sume din banii publici cheltuite pentru obiective de interes public.

Este o practică nedemocratică și ilegală.

Din acest motiv, ne vom rezerva dreptul ca, folosind, de data aceasta, practici legale și democratice, să combatem o astfel de procedură.

Vă mulțumesc. (Aplauze din sală.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc domnule senator.

Dacă doriți să comentați, domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Vlad Anton Iliescu:

Domnule senator, În legătură cu investițiile din județul Mureș, care mai sunt, în afară de cele spuse, nu pot să vă răspund acum pe loc, dar hotărârile de guvern sunt publice.

În ceea ce privește valoarea acestor investiții, ea va deveni publică în momentul în care se vor desfășura licitațiile pentru atribuirea acestor obiective spre construcție.

Bănuiesc că o valoare publicată dinainte poate crea o reorientare pentru cei ce participă.

Astfel, ele vor fi alocate prin licitații publice, iar valorile vor fi cunoscute în urma licitației.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
   

Doamna senator Silistru, vă văd puțin îngândurată, bănuiesc că nu veți aștepta până lunea viitoare răspunsul în această sală.

Domnul Miron Dumitru nu a apărut în această sală, bănuiesc că este plecat într-o delegație sau pe câmpurile patriei atât de bine udate în această toamnă.

 
   

Doamna Doina Silistru:

Domnule președinte de ședință, după cum știți de aproape trei ani de când ne cunoaștem, am răbdare să aștept și să stau aici, în sala Senatului, și aș putea sta până lunea viitoare.

Acum, să trecem peste acest moment, eu cred că reprezentanții ministerelor ar trebui ca în momentul în care anunță că vin să dea un răspuns să se și prezinte.

Dacă nu pot, să spună că nu pot veni, pentru că noi niciodată nu am fost intoleranți și am înțeles problemele.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumim pentru înțelegere și bănuiesc că aceste mulțumiri vi le oferă Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și...

Ceilalți reprezentanți sunt prezenți.

Nu știm de ce este trecut prezent și că oferă răspuns.

Deci, domnule secretar de stat Marin Pătuleanu, cui doriți să oferiți răspuns?

 
   

Domnul Marin Pătuleanu - secretar de stat în Ministerul Internelor și Reformei Administrative:

Domnule președinte, vă mulțumesc.

Am înmânat răspunsul în scris domnului senator Nicolae Iorga, care a și plecat, și mai eram pregătit pentru a da răspuns domnilor senatori Dorel Constantin Onaca și Mihai Țâbuleac.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu i-am văzut.

Rugămintea este să înaintați răspunsul în scris, pentru a clarifica întrebările și interpelările formulate.

 
   

Domnul Marin Pătuleanu:

Da, domnule președinte.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă doresc o seară bună!

Stimați colegi, vă rog să-mi permiteți să declar închisă ședința Senatului de astăzi.

Mulțumesc.

Bună seara!

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 19,05.

 
     

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania monday, 19 april 2021, 7:02
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro