Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of May 4, 1998
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1998 > 04-05-1998 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of May 4, 1998

10. Prezentarea de răspunsuri la întrebări adresate membrilor Guvernului.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

................................................

Având în vedere orele înaintate, ne oprim aici cu prima parte a ședinței noastre și continuăm cu partea a doua, și anume partea destinată răspunsurilor la întrebările adresate de deputați membrilor Guvernului și la citirea interpelărilor adresate de deputați Guvernului.

Vom începe cu întrebarea adresată de domnul deputat Nicolae Groza Ministerului Agriculturii și Alimentației. Domnul deputat Groza.

Domnul Nicolae Groza:

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

N-am să mai dau citire preambulului, ci doar întrebării ca atare, întrucât cel puțin în afiș este și mai scurtă și sensul este modificat. Deci, întrebarea sună în felul următor:

Ministerul Agriculturii are un program de realizare a exploatației agricole moderne mijlocii și mari, bazată pe proprietatea privată asupra pământului? Mulțumesc.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Onorați colegi,

Înainte de a-i da cuvântul domnului ministru al agriculturii și alimentației, vreau să vă spun că este bine să marcăm această zi, pentru că este prima zi când primul ministru vine să asiste și să răspundă, la nevoie, întrebărilor noastre.

Îi dau cuvântul domnului ministru Dinu Gavrilescu pentru a răspunde acestei întrebări.

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Dinu Gavrilescu:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

La întrebarea care mi-a fost adresată de domnul deputat Groza, legată de faptul dacă Ministerul Agriculturii și Alimentației are un program de realizare a exploatației agricole moderne, bazată pe proprietate privată asupra pământului, răspunsul este.

Sprijinul acordat procesului de formare a exploatațiilor moderne, viabile, comerciale, competitive, într-o economie deschisă e unul din obiectivele de bază ale ministerului, obiectiv derivat din programul de guvernare.

Aș vrea să reamintesc că la 15 noiembrie 1997, într-o ședință specială de Guvern rezervată agriculturii, am prezentat Programul de reformă a sectorului agro-industrial pentru perioada 1998-2000, care cuprinde acțiuni și măsuri inclusiv pentru dezvoltarea exploatațiilor agricole.

Măsurile întreprinse în anul precedent, cum ar fi de exemplu, promovarea Legii privind circulația juridică a terenurilor, completarea Legii arendării - au creat premisele deblocării pieții funciare, condiție de bază pentru concentrarea pământului în exploatații de dimensiuni mai mari decât exploatațiile pulverizate din prezent sub forma proprietății.

În același sens au contribuit și măsurile privind reforma sistemului de stimulente asigurate producătorilor agricoli.

În completare, raportul Ministerului Agriculturii și Alimentației prezentat Guvernului, care este intitulat "Evoluția economiei agro-alimentare" și care cuprinde principalele elemente ale reformei în agricultură, inclusiv ținta realizării exploatației agricole moderne, cuprinde detaliat măsuri în acest sens.

În cursul anului 1998 avem în vedere o serie de măsuri și acțiuni menite să sprijine formarea exploatațiilor competitive, din care aș vrea să menționez: elaborarea proiectului de Lege privind creditul agricol, crearea Fondului de sprijin al producătorilor, crearea Fondului de asigurare și reasigurare a culturilor de calamități; elaborarea proiectului de Lege privind cooperația agricolă și serviciile; susținerea proiectelor de leasing pentru tractoare, mașini agricole și echipamente de prelucrare a produselor agricole; elaborarea proiectului de Lege privind organizațiile interprofesionale în domeniul agro-alimentar și, vreau să susțin în mod deosebit acest proiect, organizațiile interprofesionale; elaborarea proiectului de Lege privind comasarea și organizarea teritoriului agricol; crearea unui sistem de gestionare a pieții produselor agricole, prețuri indicative, prețuri prag la produsele de import etc.; elaborarea programului de restructurare și privatizare a fostelor întreprinderi agricole de stat; susținerea unor proiecte investiționale care ar putea fi realizate cu parteneri străini, în special prin creșterea gradului de mecanizare și avem două astfel de proiecte, în curs de definitivare, pe care le-am mai citat, proiecte cu parteneri americani - care se adresează mecanizării unei suprafețe de peste 150.000 de hectare.

Măsurile pe care le-am enumerat, atât cele realizate cât și cele care ni le propunem, cred eu că sunt de natură să confirme preocuparea pe care o are atât ministerul cât și Guvernul României pentru a crea în anul următor exploatații solide cu caracter comercial, care să reprezinte, în fapt, coloana vertebrală a exploatațiilor în agricultură și să reprezinte în fapt crearea clasei mijlocii în acest sector.

Mulțumesc.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnule deputat, sunteți mulțumit, da?

Continuăm cu întrebarea adresată de domnul deputat Petre Naidin Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului. Vă rog.

Vă va răspunde domnul ministru Romică Tomescu.

Domnul Petre Naidin:

Salutăm prezența domnului prim-ministru, a o parte din membrii Executivului. Este, într-adevăr, o noutate și o plăcere de dialog, un dialog la nivel înalt cu autoritățile centrale, în această rubrică a noastră în care ne-am obișnuit să discutăm numai cu domnii directori.

Este o treabă, credem noi, de reușită comună pentru că în spate sunt interesele unor categorii sociale, sunt interese locale ale comunităților care ne-au mandatat aici de a-i reprezenta.

Domnule ministru Romică Tomescu, ministrul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, întrebarea mea se referă la investițiile din județul Călărași privind amenajările hidrografice de protecție contra inundațiilor și, respectiv, construcția podurilor de la Budești, Mitreni, Clătești, Șoldanu, Radovanu, acolo unde comunitățile locale le privesc de a fi de o importanță deosebită.

Începute de foarte mult timp, uitate, reactualizate, dar fără surse de finanțare, fiecare trecând pe acolo, dar fără prea multe rezultate, lucrările din portofoliul Regiei Apele Române par a fi mai presus de orice. Ceea ce locuitorii zonelor periodic afectate de inundații cât și de imposibilitatea unor traversări eficiente nu pot înțelege.

Ce-i de făcut, vă întreb domnule ministru, autoritățile locale neavând nici surse proprii și nici atribuții, conform legii? În plus, dorim a ne pune la dispoziție o listă detaliată privind lucrările din proiectul Legii Bugetului de stat privind amenajarea râului Argeș pentru apărare împotriva inundațiilor, irigații și alte folosințe, conform HG 784 din 1994.

Vă mulțumesc.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Îi dau cuvântul domnului ministru al Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, Romică Tomescu. Vă rog.

Domnul Romică Tomescu:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Întrucât mă aflu pentru prima dată în fața dumneavoastră cu scopul de a răspunde unor întrebări, vreau să vă asigur și să-mi declar disponibilitatea pentru un dialog sincer și deschis pe probleme care privesc activitatea ministerului. Sper ca semnalele primite din partea dumneavoastră să ne ajute la cunoașterea impactului pe care le au măsurile pe care le întreprindem, de asemenea, să cunoaștem mai bine deficiențele care există în activitatea noastră și să ne putem fundamenta mai bine deciziile.

La întrebarea formulată de domnul deputat Petre Naidin în legătură cu execuția podurilor de la Budești, Mitreni, Clătești, Șoldanu, Radovanu - județul Călărași - vă facem cunoscute următoarele: în cadrul obiectivului de investiții "Amenajarea râului Argeș pentru navigație, irigații și apărare contra inundațiilor" aprobat cu Decizia 242/1986 a fost prevăzută execuția unui pod rutier pe drumul județean 301 Budești-Crivăț, în aval de nodul hidrotehnic 2 Budești, la km. 28 +600. La data prezentei, conform prevederilor proiectului inițial, trei tabliere în lungime de 268,8 m., carosabil 7,80m., două trotuare cu 1,5 m. lățime, podul este executat, iar rampa de acces la pod pe malul stâng este executată în procent de 90%.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 784 din 1994, s-a aprobat continuarea lucrărilor la râul Argeș numai pentru apărarea împotriva inundațiilor, irigații și alte folosințe, fără lucrările de navigabilizare.

În această soluție pentru asigurarea capacităților de tranzitare a viiturilor în zona nodurilor hidrotehnice, s-au prevăzut canale de deviere, astfel ca Podul Budești, situat în aval de nodul hidrotehnic nr. 2, trebuie prelungit spre malul drept cu 4 deschideri a 27 m. fiecare.

Fondurile necesare sunt cuprinse în documentația tehnico-economică refăcută, în valoare de 621,3 milioane lei, în prețuri valabile la 1 ianuarie 1993, care reactualizate sunt de circa 4.600 milioane de lei, prețuri nivel decembrie 1997.

Datorită volumului redus de alocații, pentru cheltuielile de capital prevăzute în bugetul Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, pe perioada 1995-1997, care au fost de circa 25-35% din necesar, nu a fost posibilă terminarea podului. În această perioadă au fost executate cu prioritate numai lucrările din albia râului, care să permită tranzitarea viiturilor în condiții de siguranță.

Finalizarea legăturii rutiere definitive în zona nodului hidrotehnic de la Budești, km. 28+600, va asigura accesul între orașul Budești și comuna Crivăț, care în prezent este asigurat printr-o trecere prin vad, pe tuburi prefabricate din beton armat, executată și transferată Primăriei orașului Budești, cu procesul verbal de predare-primire din 13 februarie 1997.

Totodată, prin realizarea legăturii rutiere definitive prin podul de la km. 28+600 Budești, vor beneficia și locuitorii comunelor Șoldanu, Radovanu, care, în prezent, au asigurată trecerea prin vad pe tuburi din beton la km. 23, pe râul Argeș, lucrare executată și predată Primăriei Șoldanu, cu procesul verbal de predare-primire din 1 septembrie 1995. Legătura rutieră Mitreni-Clătești se poate asigura prin intermediul podului rutier Oltenița-Chirnogi, executat peste râul Argeș la km. 4. În prezent, în zona satului Clătești traversarea se face prin intermediul unei treceri pe tuburi din beton, la km. 12.

În proiectul Legii Bugetului de stat, pentru Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, anexa 3/26, la obiectivul "Amenajare râu Argeș pentru apărare împotriva inundațiilor, irigații și alte folosințe" a fost prevăzut un program de investiții în valoare totală de 5.500.000 mii lei, din care 5.300.000 mii lei construcții-montaj.

Vreau să vă mai spun că lucrările în zonă trebuie privite în contextul unei declarații anterioare făcută de Ministerul Transporturilor, care a promis că va face Argeșul navigabil. În această situație, construcția podului nu mai este necesară.

Deci, trebuie analizate lucrurile în context și luată o decizie ulterioară.

Nu știu dacă am reușit să fiu explicit.

Vă mulțumesc.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnule deputat sunteți?.... Vă rog. Poftiți la microfon.

Domnul Petre Naidin:

Rămâne o problemă, într-adevăr, de rezolvat, poate nu în acest an. Este și domnul prim-ministru. Trebuie un angajament ferm al Executivului, a tuturor ministerelor, Transporturi - înțeleg - Finanțe, indiscutabil, a Ministerului Mediului, pentru că, într-adevăr, aceste investiții începute trebuiesc finalizate cel puțin în '99 dacă nu în anul 2000.

Este o cerință nu a mea, sunt culegeri din teritoriu a cel puțin 6 comunități care doresc și care dau o mare importanță acestor investiții.

Vă mulțumesc.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnule ministru, puteți să răspundeți acestei completări pe care a făcut-o referitor la finalizarea până în anul 2000?

N-a fost o întrebare, s-a specificat că aceste investiții este absolut necesar să fie terminate cât mai repede.

Domnul Romică Tomescu:

Da. Am precizat în finalul materialului faptul că în programul de investiții pe acest an sunt prevăzute 5 miliarde și jumătate de lei pentru lucrări în zona respectivă. Dar, aceste lucrări sunt orientate spre apărarea malurilor, spre diguri, spre deschideri, eventual noi deschideri ale podului, dar acest lucru trebuie analizat după ce Ministerul Transporturilor va lua o decizie în ceea ce privește navigația pe râul Argeș.

Acesta este programul de investiții, l-am spus, 5 miliarde și jumătate, pentru lucrări de apărare.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Bine. Vă mulțumesc, domnule ministru.

Domnul deputat Iulian Țocu este aici? Este aici domnul deputat?

Interpelare adresată Ministerului Sănătății. Domnul ministru Francisc Bárányi.

Aveți și răspunsul scris ca să-l predăm domnului deputat după aceea. Vă rog, domnule ministru.

Domnul Francisc Bárányi:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Este o întrebare de foarte multe ori pusă. Este bine dacă știm cu toții că finanțarea unităților sanitare se va face în anul 1998 din două surse: în procent de 8,3% din bugetul anului 1997 a Ministerului Sănătății, din cele 50.000 de miliarde lei și, respectiv, 1/12 parte din finanțarea pe anul 1997 din fondul special pentru sănătate. Adică din colecta de 5 plus 5%.

Potrivit Legii finanțelor publice nr. 72 din 1996, Ministerul Sănătății asigură finanțarea numai a cheltuielilor privind drepturile de personal, deci, salariile și a cheltuielilor pentru procurarea medicamentelor gratuite și compensate, precum și a materialelor sanitare și a cheltuielilor de capital, investiții. Iar, din bugetele locale se asigură cheltuieli de întreținere și funcționare a spitalelor, dispensarelor, cheltuieli pentru hrana bolnavilor, cheltuieli gospodărești, reparații, întreținere etc.

Având în vedere insuficiența fondurilor alocate în anul 1997, atât prin bugetul Ministerului Sănătății, cât și prin bugetele locale, a condus ca la finele anului 1997 unitățile sanitare să prezinte însemnate datorii față de furnizori de bunuri și prestări de servicii, în toată țara, așa cum spune domnul coleg Iulian Țocu și în județul Neamț.

Pe total țară, la 31 decembrie 1997, datoriile unităților sanitare se ridică la circa 226 miliarde lei, din care - și asta este foarte interesant - bugetul Ministerului Sănătății cu 98 de miliarde, iar bugetele locale cu 128 de miliarde lei. Deci, se vede că Ministerul Sănătății este dator cu mai puțini bani decât bugetele locale.

Modul de finanțare stabilit precum și unele majorări de prețuri și tarife efectuate în primele luni ale acestui an accentuează și mai mult insuficiența finanțării unităților, cu repercusiuni și în activitatea agenților economici, conducând, în final, la creșterea acestor datorii. Pe lângă cele de mai sus, vă informăm că Ministerul Sănătății în primele patru luni ale acestui an, la Fondul de Asigurări Sociale de Sănătate, a realizat încasări de la agenții economici în cuantum de circa 40% din prevederile acestei perioade, ceea ce îngreunează finanțarea unităților în continuare.

Până la sfârșitul lunii aprilie am ajuns, totuși, la aproape 50%.

Vă mulțumesc.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

O să rog Ministerul cu Relația cu Parlamentul să predea răspunsul scris domnului deputat Iulian Țocu.

Domnul deputat George Dragu. Întrebare adresată Ministerului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului.

Domnul secretar de stat Lászlo Bórbely. Vă rog.

Domnul Lászlo Bórbely:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor,

Domnul deputat George Dragu a pus o întrebare în legătură cu două cartiere ale municipiului Brăila, care sunt afectate datorită cumulării a două cauze, ridicarea continuă în ultimii ani a nivelului apelor freatice și regimul pluviometric excedentar. Și se cere o intervenție din partea Guvernului pentru înlăturarea acestor calamități, eradicarea cauzelor cunoscute care produc aceste efecte.

Deci, în legătură cu această întrebare, vreau să precizez în numele Ministerului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului, conform Legii finanțelor publice, Primăria municipiului Brăila, în calitate de ordonator principal de credite pentru această investiție, trebuie să promoveze o documentație tehnico-economică la nivel de studiu de prefezabilitate pentru realizarea acestor canale colectoare propuse, care să asigure coborârea nivelului apelor freatice din cele două cartiere. Și această lucrare poate fi introdusă în proiectul de buget al primăriei pe anul 1998, la o eventuală rectificare.

Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului nu are calitatea de ordonator principal de credite pentru această categorie de lucrări, dar va sprijini autoritatea locală în promovarea acestei investiții în funcție de competențele de aprobare. De asemenea, ministerul va sprijini și un eventual demers al autorității locale pentru obținerea unor fonduri PHARE de către primărie pentru soluționarea completă a problemei celor 1.000 de locuințe afectate.

Am sugera ca din banii alocați de Guvern, pentru că au primit bani de la Guvern și de Primărie, să se întocmească, deci, bani puțini din care s-ar putea, totuși, întocmi studiul de prefezabilitate ca prim pas spre rezolvarea situației.

Vă mulțumesc.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat, dacă aveți o întrebare suplimentară? Deci, nu aveți. În cazul acesta o să rog Ministerul pentru Relația cu Parlamentul să îi transfere domnului deputat răspunsul scris.

Acum urmează două întrebări adresate Ministerului Finanțelor. Domnul deputat Kerekes Károly, prima întrebare, și urmează domnul deputat Gheorghe Ana.

Domnul Kerekes Károly:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Din cauza lipsei de timbre fiscale de valori mai mici, cetățenii sunt în situația neplăcută de a achita "suprataxe" pentru servicii prestate de către diferite instituții publice.

De o perioadă destul de lungă - circa 3-4 luni - se găsesc doar timbre fiscale de 5.000 de lei și de 10.000 de lei, iar taxele datorate pentru diferite servicii sunt cu mult sub valoarea de 5.000 de lei.

Întreb Ministerul Finanțelor de ce nu se pun în vânzare timbre fiscale la nivelul cerințelor? Ce a făcut ministerul pentru sistarea acestei situații imposibile?

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Îi dau cuvântul domnului secretar de stat Nini Săpunaru din cadrul ministerului. Nu, să se răspundă pe rând la fiecare, că poate sunt întrebări după aceea.

Vă rog. Domnul secretar de stat Nini Săpunaru.

Domnul Nini Săpunaru:

Bună ziua.

Legat de lipsa temporară de pe piață, am fost delegat să reprezint eu ministerul. E o situație mai... doar temporară. Deci, datorită apariției unor reglementări recente și anume Ordonanța Guvernului nr. 11/1998 privind modificarea și completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, Ordonanța Guvernului nr. 12, tot din 1998, privind taxele de timbru pentru activitatea notarială, necesitatea ca această activitate, deci, tipărirea acestor timbre să fie licitată a durat ceva mai mult.

Menționăm că deja toate procedurile s-au terminat. În cea mai scurtă vreme vor fi tipărite și scoase pe piață și timbrele de valori mai mici. În această perioadă s-au putut plăti la unitățile CEC și valorile mai mici de 5.000 de lei. Deci, se pot achita cu chitanță fiscală sumele necesare ca taxă de timbru.

După câte am înțeles în această lună se va rezolva această problemă.

Avem și răspunsul scris pentru domnul deputat.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Da. Domnule deputat Kerekes dacă aveți întrebări suplimentare, vă rog?

Domnul Kerekes Károly:

Am ascultat răspunsul domnul secretar de stat. Menționez faptul că în ultimii ani nu o dată am întâmpinat astfel de crize de timbre, dar în astfel de situații totdeauna la CEC s-au putut plăti aceste taxe. Actualmente nu se poate plăti.

De exemplu, în județul Mureș, CEC-ul nu permite acest lucru.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnule secretar de stat, ați auzit, în județul Mureș este o problemă. Vă rog să verificați acest lucru.

Domnul deputat Gheorghe Ana. Întrebare adresată Ministerului Finanțelor. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Gheorghe Ana:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea, evident, vine ca o mănușă domnului secretar de stat Săpunaru fiindcă vizează departamentul pe care îl coordonează.

Întreb dacă salariații care lucrează potrivit contractului individual de muncă în mediul rural numai în zone izolate sau unde angajarea personalului se face cu greutate, beneficiază de un spor de până la 20% din salariul de bază, și mă refer, îndeosebi, la personalul din unitățile vamale de frontieră? Reglementarea este dată de Hotărârea Guvernului României 281, art. 8, lit. d) și întreb dacă acest drept conferit de lege s-a acordat și pe timpul concediului de odihnă, sau dacă s-a acordat în cadrul indemnizației de concediu sau separat în intervalul în care au beneficiat de concediu?

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Îi dau cuvântul domnului secretar de stat din Ministerul Finanțelor, Nini Săpunaru.

Domnul Nini Săpunaru:

Deci, această referire este și în temeiul art. 17 din Hotărârea Guvernului 147 din 12 martie 1996. Această hotărâre menționează un spor de frontieră de până la 20%. Vă informăm că în baza avizelor celor două ministere, deci, Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor - Direcția Generală a Vămilor - a emis Deciziile nr. 697 din 5.09.1996 și 1037 din 27.11.1996, prin care personalului care își desfășoară activitatea în vămile de frontieră i s-a acordat sporul de frontieră în cotă procentuală de 20%, în condițiile timpului efectiv lucrat în program normal de muncă. Cât privește includerea acestui spor în concediul de odihnă, conform reglementărilor în vigoare, acest spor nu se poate introduce în indemnizația pentru concediul de odihnă. Deci, sporul acesta este pentru timpul efectiv lucrat la distanță, în zone izolate, la distanță de locul unde locuiește.

Deci, conform Codului Muncii și altor norme legale în vigoare, nu putem introduce acest spor în concediul de odihnă.

Vă mulțumesc.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnule deputat mai aveți vreo întrebare? Sunteți mulțumit de răspuns.

Continuăm cu întrebarea adresată de domnul deputat Iulian Țocu, Ministerului Privatizării.

Domnul Victor Eros, secretar de stat în Ministerul Privatizării. Vă rog.

Domnul Victor Eros:

Întrebarea formulată de domnul deputat Iulian Țocu se referă la situația lichidării Societății Comerciale PERGODUR - S.A. Piatra Neamț, societate care a fost inclusă pe lista primelor zece societăți din cadrul Programului FESAL.

În baza mandatului special, adunarea generală a acționarilor din cadrul PERGODUR a hotărât ca pe baza Legii nr. 31 din 1990 să dizolve societatea și să intre în lichidare.

Principalele cauze care au condus la declanșarea procedurii de lichidare au fost pierderile foarte mari, înregistrate de această societate și trendul de descreștere foarte accentuat. Astfel, față de anul 1995, când pierderea s-a cifrat la 2.500 milioane lei, în semestrul I 1997, pierderile au fost de 12.682 milioane lei.

Datoriile societății au crescut, de asemenea, exponențial, la sfârșitul lunii martie 1997 dublându-se față de sfârșitul anului 1995 și cifrându-se la 24.800 milioane lei.

La alegerea societății care să gestioneze procesul de lichidare, în urma licitației, s-a nominalizat Firma BKR INTERNATIONAL din Marea Britanie, cu care s-a semnat contractul de lichidare. Din păcate, această firmă, care a încasat un avans de 1.332 milioane lei, nu a putut justifica nici cheltuielile pe care le-a efectuat și nici nu a putut deconta suma care i s-a dat ca avans.

Pe parcursul derulării acestui contract, Fondul Proprietății de Stat a constatat o serie întreagă de deficiențe în activitatea lichidatorului și, deoarece lichidatorul nu a putut să justifice sumele alocate de F.P.S., s-a decis ca, contractul să fie încheiat și s-a ținut o adunare generală la societate, în care s-a reales un administrator unic, obligând lichidatorul să predea acestuia patrimoniul societății până la sfârșitul lunii mai a acestui an.

Se încearcă în prezent ca, pe cale amiabilă, să se recupereze sumele avansate lichidatorului, în caz contrar, cel mai târziu până la sfârșitul lunii mai, acesta va fi acționat în judecată.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. O să rog Ministerul pentru Relația cu Parlamentul să-i transmită domnului deputat Iulian Țocu acest răspuns.

Vă mulțumesc.

Continuăm cu întrebarea adresată de domnul deputat Gheorghe Ana, Ministerului Educației Naționale.

Domnule deputat,

Vă rog să vă expuneți întrebarea.

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Cred că este, probabil, ceva inedit, ca la o întrebare să revenim cu o nouă întrebare, fiindcă cea precedentă, sau mai bine spus răspunsul la cea precedentă a fost cu totul neconcludent și rupt de realitate.

Am întrebat foarte clar: de ce Ministerul Educației Naționale permite să se încalce în domeniul său de activitate legislația României? De ce în județele Alba și Hunedoara s-a procedat la reținerea, din salariile dascălilor, de sume "necuvenite", întrucât pentru reținere nu au existat titluri executorii, nici decizia de imputare emisă de angajator, nici angajamentul scris, de plată al debitorului? În felul acesta, am considerat și consider că s-au produs grave abuzuri și încălcări ale dreptului omului. La aceste lucruri am cerut atunci să mi se răspundă.

Răspunsul pe care-l am... și dacă nici astăzi nu voi fi în posesia unui răspuns concludent, întreaga documentație - profit de ocazie - o înmânez domnului prim ministru, să o dea Corpului de Control s-o analizeze.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Îi dau cuvântul domnului Petre Mihai Gorcea, secretar de stat în Ministerul Educației Naționale. Vă rog.

Domnul Petre Mihai Gorcea:

Stimate domnule președinte,

Stimate domnule prim-ministru,

Domnilor deputați,

Doamnelor,

Răspunsul nostru, de data aceasta, cred că mai avizat, este următorul: sporul care se plătea personalului didactic din mediul rural în zone izolate sau unde atragerea personalului se face cu greutate, se putea acorda numai pentru perioadele efectiv lucrate, conform criteriilor avizate de Ministerul Muncii și Protecției Sociale și de Ministerul Finanțelor, potrivit prevederilor art. 8 lit.d), alineatul ultim din Hotărârea Guvernului nr. 281/1993.

Cele două ministere, prin criteriile menționate, au stabilit, în conformitate cu art. 8 lit.d) din hotărârea susmenționată, ca sporul în discuție să se acorde numai "... pentru timpul efectiv lucrat în programul normal de lucru".

Avizul este al Ministerului Muncii și Protecției Sociale nr. 5.960/1994 și al Ministerului Finanțelor nr. 46.849/1994.

Datorită faptului că sporul respectiv se acorda numai pentru timpul efectiv lucrat în programul normal de lucru, acest spor nu putea fi inclus în calculul indemnizației pentru concediul de odihnă.

Menționăm că în instituțiile de învățământ din toată țara, calculul indemnizației pentru concediul de odihnă s-a făcut cu respectarea Legii nr. 6/1992, Hotărârii Guvernului nr. 250/1992 și a criteriilor de mai sus, situațiile prezentate de dumneavoastră din județele Alba și Hunedoara constituind cazuri izolate și efectiv greșeli ale județelor respective ale inspectoratelor județene.

Ministerul Educației Naționale a luat măsuri ca în instituțiile din sistemul său, reținerea eventualelor drepturi salariale necuvenite să se facă cu respectarea strictă a prevederilor legale în vigoare.

Deci, în concluzie, a fost o greșeală din partea inspectoratelor din acele județe că s-au dat bani pe concediul de odihnă și s-au reținut conform tuturor prevederilor legale în vigoare în momentul acesta.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat Gheorghe Ana,

Aveți întrebări suplimentare?

Vă rog...

Domnul Georghe Ana:

Primul răspuns este semnat de domnul secretar de stat Petre Mihai Gorcea, adică de dumneavoastră și cineva, șef de serviciu - Gheorghe Negru.

Domnule ministru,

Citez din răspunsul dumneavoastră și asistența o să ne judece: "Școlile din subordinea..., în lunile iulie și august..., iar în luna septembrie, drepturile bănești acordate necuvenit au fost reținute pe statul de salariu, fără a exista o decizie de reținere emisă de conducătorul centrului bugetar".

În primul rând, conducătorul centrului bugetar nu este angajator. Angajator pentru un profesor, pentru un învățător este inspectorul general școlar din județul respectiv sau ministrul. "Aspectul de mai sus constituie o abatere disciplinară din partea contabilului șef de la centrul bugetar, dar care privește - atenție! - un aspect formal și nu unul de fond la problema în cauză". Mă iertați... Respectarea legilor în țara românească nu poate fi "un aspect formal". Este un aspect de fond.

Un asemenea răspuns a provocat cea de-a doua întrebare.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Poftiți, domnule secretar de stat, aveți dreptul la o replică.

Domnul Petre Mihai Gorcea:

Da. Acest răspuns, al doilea, al meu va fi foarte scurt: cele două județe au fost verificate de către echipa de control a ministerului și s-a reglementat modul acesta de a transmite sumele respective.

Sigur că s-au grăbit acele județe să-și recupereze banii care au fost dați necuvenit, dar fondul problemei este acesta: banii au fost dați în mod necuvenit și a trebuit să fie recuperați.

Fără îndoială, aspectul formal pe care dumneavoastră îl sesizați este just și noi am sesizat aceste lucruri, ba chiar, să știți, în unele părți au existat și niște sancțiuni pentru anumiți oameni care au fost neprofesioniști în această treabă.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul deputat Petre Naidin. Întrebare adresată Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

Domnul Petre Naidin (din sală) :

Îl rog pe domnul secretar de stat să o expună.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, domnule secretar de stat Iuliu Bara , vă rog să răspundeți acestei întrebări.

Domnul Iuliu Bara:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Am înmânat domnului deputat Naidin răspunsul scris, împreună cu prospectele și informarea, materialul documentar privind Programul SESAM.

Din răspunsul scris, n-o să citez decât cele referitoare la desfășurarea Programului SESAM în Județul Călărași, unde proiectul local SESAM a început să-și desfășoare activitatea în luna iulie 1997, având ca principal obiectiv prevenirea instituționalizării persoanelor vârstnice, peste 50 de beneficiari și oferirea de servicii sociale la domiciliu, adică, consiliere și îndrumare socială, masă la domiciliu, asistență medicală, ajutor menaj, distribuire de pachete alimentare, consiliere juridică și integrare socială, prin organizarea de activități de petrecere a timpului liber.

Parteneriatul local, format din Consiliul Local Călărași, Direcția de Muncă și Protecție Socială și postul local de televiziune SET - LINE va asigura perenitatea proiectului după încetarea finanțării Uniunii Europene prin PHARE - SESAM.

Proiectul local SESAM - Călărași beneficiază, conform opțiunii directorului de proiect, de serviciile Centrului Regional de Informare și Documentare Galați.

Dat fiind impactul pozitiv al activităților proiectului în comunitatea locală, experiența dobândită poate fi multiplicată prin intermediul Centrului Regional Galați și al rețelei naționale REDIS și în alte județe din țară.

Ținând cont de obiectivele propuse și de activitățile desfășurate, centrele regionale ar putea deveni în timp veritabili animatori ai vieții sociale în condițiile în care ar beneficia de un sprijin mai susținut din partea autorităților publice locale sau a altor instituții de stat.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat,

Sunteți mulțumit de răspuns? Bun.

Continuăm cu întrebarea adresată de domnul deputat Petru Bejinariu Televiziunii Române. Acum, Televiziunea Română nu este..., nu face parte din Guvern.

O să-i dau cuvântul domnului deputat după care o să ne explice domnul ministru Sassu chestiunea și o să-i dăm cuvântul dânsului.

Domnul Petru Bejinariu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Pot adresa întrebarea, da?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog s-o prezentați, domnule Bejinariu.

Domnul Petru Bejinariu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Formulez direct întrebarea, care se adresează Televiziunii Române.

Vă rog, domnule director general, să precizați dacă aveți în vedere introducerea în grila de program săptămânal, sau măcar bilunar, a transmisiilor directe de la Parlament, pentru ca unele informații să fie scoase din ecuațiile subiective. Am în vedere anumite conversii, trunchieri sau prelucrări.

Cerința vine de la importante segmente din populația Județului Suceava, care recepționează numai postul național de televiziune.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îi dau cuvântul domnului ministru Sassu, ministru pentru Relația cu Parlamentul. Vă rog.

Domnul Alexandru Sassu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Este real ceea ce ați remarcat. Televiziunea nu face parte din cei cărora, conform regulamentelor, li se pot adresa întrebări sau interpelări, însă, pentru că există multe probleme legate de televiziune și aceasta este una dintre ele, am crezut de cuviință să chemăm conducerea Televiziunii pentru a da răspunsuri, spun încă o dată, cu toate că, așa cum ați remarcat, nu este cea care, mă rog, este în măsură să răspundă în plen. Ea se subordonează, într-adevăr, Parlamentului, în ansamblu, și, pe porțiune, Comisiei de cultură, însă cred că informarea parlamentară trebuie să fie corectă.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

În acest caz, făcând o derogare de la regulamentele noastre, pentru pentru să-i dau cuvântul doamnei Alina Mungiu - director al Departamentului emisiunilor informative din TVR. Vă rog.

Doamna Alina Mungiu:

Bună ziua!

Deci, răspunsul meu va fi la fel de factual ca și întrebarea.

Noi am adresat, în urmă cu un an, Birourilor permanente ale celor două Camere această solicitare, ca să putem, săptămânal, să avem măcar o oră și jumătate de transmisii în direct din plenul celor două Camere.

Solicitarea a fost avizată favorabil la Senat și a fost respinsă la Cameră. Ni s-a răspuns, la momentul respectiv, că este foarte greu ca cele două Camere să se sincronizeze și să poată realiza acest lucru.

Noi suntem absolut deschiși, dacă cele două Birouri permanente cad de acord, să reluăm această propunere, deoarece și părerea noastră este că la stadiul actual de cultură instituțională, este mai bine să prezentăm materiale din Parlament, fără intervenții editoriale, în măsura în care se poate.

În altă ordine de idei, aș vrea să vă reamintesc că nu a existat dezbatere importantă în Parlament - moțiuni de cenzură, investituri, remanieri - pe care Televiziunea să nu le fi transmis în direct, de la primul până la ultimul membru al Parlamentului care a luat cuvântul.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat,

Mai aveți vreo întrebare, legată de acest subiect? Nu.

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie mercredi, 22 mai 2019, 22:03
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro