Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of March 17, 2008
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.29/27-03-2008

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2008 > 17-03-2008 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of March 17, 2008

14. Primirea de răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului:

Petru Călian

- după o scurtă pauză -

 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Vă rog să-mi permiteți să încep a doua parte a ședinței noastre de astăzi destinată, cum am anunțat, răspunsurilor orale la întrebări, în prima parte, și apoi prezentării unor noi întrebări și interpelări.

Este prezent domnul ministru Eugen Nicolăescu, care va răspunde domnului deputat Petru Călian la o întrebare cu privire la proiectul Spitalului regional de urgență din Florești -Cluj.

Domnule Petru Călian, vă rog să ascultați răspunsul.

 
 

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu (ministrul sănătății publice):

Domnule președinte,

Domnule deputat,

Răspunsul la întrebarea dumneavoastră referitoare la construirea Spitalului regional de urgență Cluj este următorul:

Am demarat acest proces de construire și dotare la cheie a mai multor spitale regionale de urgență, printre care și cel din Cluj, conform obiectivelor propuse în Programul de guvernare 2005-2008, la Capitolul "Sănătate".

La Cluj-Napoca am solicitat de la autoritățile locale identificarea unor terenuri care să poată fi puse la dispoziția ministerului în vederea realizării tuturor procedurilor necesare. Mă refer aici la studii de fezabilitate. Și după ce aveam studii de fezabilitate, puteam să aprobăm indicatorii tehnico-economici ai investiției și mai departe, sigur, după ce se asigura și aprobarea indicatorilor, să demarăm procedura de construcție.

Dintr-o gravă eroare cred, că nu pot s-o numesc altfel, pe plan local, datele care au fost transmise la minister referitoare la poziția pe care ar fi trebuit să o ocupe, din punct de vedere al terenului, Spitalul regional nu au fost conforme cu cele care ne-au fost puse la dispoziție ulterior de către Ministerul Apărării Naționale, pentru că acel teren era pus la dispoziție de M.Ap.N.

Cu toate acestea, noi am încercat să elaborăm Hotărârea de Guvern privind alocarea terenului pentru viitorul spital regional, ținând cont de datele care ne-au fost transmise de autoritățile locale.

Prin modul în care au fost ulterior derulate lucrurile, s-a constatat această eroare, că terenul pus la dispoziție de M.Ap.N. nu este cel care era solicitat de autoritatea publică locală și de Ministerul Sănătății și de consultant, care trebuiau să elaboreze studiul de fezabilitate.

În consecință, am solicitat autorităților locale din Cluj să reia procedura de alocare a unui alt teren, care să fie în conformitate cu solicitările noastre.

Am primit pe 30 ianuarie 2008 Hotărârea Consiliului județean Cluj nr.20, prin care ni se comunică că au fost obținute certificatul de urbanism, avizele și planul zonal de urbanism pentru un alt teren, și anume un teren în localitatea Apahida.

În acest moment, așteptăm toate documentele de la autoritatea locală Cluj pentru a reface hotărârea de Guvern și, bineînțeles, a continua cu următoarele două proceduri pe care le mai avem de îndeplinit. Prima: să reaprobăm indicatorii tehnico-economici pe noul amplasament, ca urmare a refacerii studiului de fezabilitate și mai departe să dăm drumul la licitația de construcții.

În acest moment, aceasta este situația de la Cluj.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnul deputat dorește să facă un scurt comentariu la răspunsul dumneavoastră.

 
 

Domnul Petru Călian:

Vă mulțumesc.

Este foarte interesant răspunsul pe care l-am primit de la domnul ministru, însă din start doresc să fac o corectură, nu neapărat să-l corectez pe domnia sa.

Domnule ministru, dumneavoastră v-ați referit la autoritățile locale Cluj-Napoca atunci când ați vorbit despre teren. Greșit. Putem discuta de autorități județene, respectiv de consiliul județean, președintele Consiliului județean, care cu onor reprezintă partidul din care faceți parte și dumneavoastră și nu de autorități locale - Cluj-Napoca.

Sigur că există acea hotărâre a Consiliului județean cu nr.20 la care faceți referire însă, ca să nu mai greșim în continuare, vă rog să solicitați această hotărâre dacă nu o aveți și să constatați faptul că hotărârea este doar de principiu. Nu este stabilită concret locația, respectiv cea din comuna Apahida, localitatea Câmpenești, nu poate fi identificată, precum nu poate fi stabilită nici suprafața exactă care urmează să fie alocată. Se spune de circa 15 ha. Trebuie să se știe exact ce suprafață se alocă pentru construirea spitalului județean.

Și, în încheiere, vă rog, domnule ministru, să-mi răspundeți chiar acum, pentru a spulbera orice răutate, să spun așa, venită din partea unor alți parlamentari și să-mi spuneți concret dacă a existat sau există intenția rea, spun eu, ca această construcție extrem de importantă pentru județul Cluj și pentru regiunea aferentă județului Cluj să fie construită (acest spital) într-un alt județ, cum ar fi, vă dau un exemplu banal, Bihor sau, știu eu, Mureș, alte județe.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Nicolăescu dorește să intervină.

 
 

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule deputat,

Am să încep cu partea a doua a întrebării dumneavoastră, și anume vreau să vă spun că nu poate fi mutat Spitalul județean regional de urgență de la Cluj în altă parte, pentru că din toate punctele de vedere Clujul este cel care merită un asemenea statut. Este centru universitar, este capitala Regiunii 6 Nord-Vest și este o decizie care este luată demult, indiferent de cum s-au derulat ulterior împăcările sau neîmpăcările politice la nivelul regiunii.

Aș vrea, de asemenea, să vă mai spun că, deși ați încercat să politizați puțin intervenția dumneavoastră, mi se pare corect, sunteți deputat și om politic, eu sunt la fel, dar încerc să pun lucrurile la punct, și anume să vă spun că, din punctul meu de vedere, autorități locale, pentru noi, în toate regiunile și județele din România, au însemnat în primul rând primăriile, primăriile din capitalele de județ, pentru că ele sunt cele care sunt titulare în general ale spațiului intravilan.

Noi doream să avem un spațiu intravilan de foarte bună calitate și dacă o să căutați în arhiva Primăriei Cluj, o să vedeți adresele mele înaintate primarului Emil Boc, prin care îi solicitam (cred că sunt doi ani de atunci) să ne dea concursul și sprijinul pentru a putea găsi un teren pe care se poate construi o asemenea unitate spitalicească de elită în Cluj și în Regiunea 6 Nord-Vest.

Din păcate, nu am primit răspunsuri favorabile și de aceea am căutat o altă soluție și am implicat consiliul județean, considerând că la nivelul consiliului județean pot fi mai multe spații disponibile decât la nivelul Primăriei Clujului. Nici aici nu s-au găsit la vremea respectivă suficient de multe resurse și atunci s-a apelat la o ultimă soluție, și anume să se reușească să se obțină spații din cadrul patrimoniului Ministerului Apărării Naționale. Aceasta a fost prima idee cu adevărat consistentă prin care puteam să obținem un asemenea teren, așa cum, de altfel, s-a obținut în alte județe și în alte localități din țară. Ministerul Apărării Naționale a fost destul de generos, aș spune, cu noi pentru asemenea construcții.

Vreau să vă spun că în prima etapă, chiar pentru acel spațiu care s-a dovedit necorespunzător ulterior, am așteptat, dacă nu mă înșeală memoria în acest moment, circa 6 luni de zile un aviz al Consiliului Suprem de Apărare a Țării, pentru că terenurile din patrimoniul MApN-ului nu pot fi înstrăinate decât cu avizul CSAT-ului.

De aceea la Cluj, cum mai avem o situație oarecum similară și la Sibiu, a durat atât de mult un asemenea proces. Cred că acum, în sfârșit, avem mai multe elemente care să ne dea speranța că în acest an vom putea să finalizăm atât hotărârea de Guvern, cu indicatorii economici, cât și cu licitația privind începerea construcției.

 
 

Domnul Valer Dorneanu: (Către domnul deputat Petru Călian, care solicită să ia cuvântul)

Stimate coleg,

Îmi pare foarte rău, Regulamentul prevede o singură intervenție și vreau să vă spun că mai sunt și alți colegi care au impresia cu doriți să monopolizați toate discuțiile. Deci, nu-mi permite Regulamentul. După Regulament, dumneavoastră faceți un comentariu și domnul ministru vă răspunde. Nu vă supărați, creez precedente care...

 
Alecsandru Știucă

Domnului deputat Știucă îi răspunde domnul secretar de stat Istvan Töke.

Domnule secretar de stat, vă rog să răspundeți.

 

Domnul Istvan Töke:

Pășunarea terenurilor agricole cultivate în arabil conform Legii nr.18, degradarea terenurilor agricole și silvice, împrejmuirilor acestora, distrugerea și degradarea culturilor agricole, a lucrărilor de îmbunătățiri funciare, a bunurilor și sistemelor topografice sau geodezice, a monumentelor istorice ori împiedicarea lor în măsurile de conservare a unor asemenea bunuri, precum și înlăturarea acestor măsuri constituie infracțiune și distrugere și se pedepsesc potrivit prevederilor Codului penal.

Legea zootehniei nr.72/2002 prevede la art.42 că pășunatul neautorizat sau introducerea animalelor pe pajiști în afara perioadei stabilite pentru pășunat constituie contravenții.

Domeniul privat al statului și respectiv al comunelor, orașelor, municipiilor și județelor conform art.6 este alcătuit din terenurile dobândite de acestea prin modurile prevăzute de lege, precum și din terenurile dezafectate potrivit legii din domeniul public. El este supus dispozițiilor de drept comun, dacă legea nu prevede altfel.

În această situație, conform Legii nr.213 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, numai agricultorii crescători de animale pot contracta de la primării pentru pășunatul și producerea de furaje prin concesiune, arendare, închiriere sau luare în administrare suprafețe de pajiști permanente.

Regulamentul C.E. nr.782/2003 prevede: fiecare suprafață furajeră, inclusiv de pășuni, care trebuie să reprezinte minimum 50% din suprafața furajeră deținută, trebuie să fie disponibilă pentru creșterea animalelor pe parcursul unei perioade minime de 7 luni, începând de la o dată ce urmează să fie stabilită de statul membru, dar în orice caz între 1 ianuarie și 31 martie, iar conform art.3 din Regulamentul C.E. nr.796/2004, statele membre păstrează raportul dintre suprafața terenurilor destinate pășunilor permanente și suprafața agricolă totală, obligație care se aplică la scară națională și regională.

La 1 ianuarie 2007 județul Ialomița avea o suprafață de pășune de circa 18.068 ha, care este necesar să fie acordată crescătorilor de animale în exclusivitate, conform legilor în vigoare.

Nealocarea suprafețelor de pajiști crescătorilor de animale nu a permis susținerea financiară a pajiștilor, neputând respecta condițiile de eligibilitate, ceea ce a condus la degradarea pajiștilor, diminuarea suprafețelor, dar și la scăderea numărului de animale și a performanțelor tehnice și economice ale zootehniei la nivel local și național.

Din aceste considerente, suntem de acord cu rezolvarea operativă a incidentelor de către autoritățile locale prin alocarea de suprafețe pentru pășunat din izlazurile comunale de către consiliul local, conform legilor în vigoare.

Distrugerea și compromiterea culturilor agricole se pedepsesc potrivit prevederilor Codului penal.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Înțeleg că domnul deputat Știucă dorește să comenteze răspunsul dumneavoastră.

Poftiți, domnule deputat. Aveți două minute.

 
 

Domnul Alecsandru Știucă:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sigur, eu mulțumesc mult pentru prezentarea in extenso, însă lucrurile vizau un aspect practic al problemei, și anume, constatarea acestor sancțiuni și a contravențiilor se face de către persoane împuternicite de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, de Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile, de prefecți și de personalul abilitat al Ministerului de Interne. Primăriile nu pot acționa în niciun fel.

Deci, marea problemă este că acest lucru se produce, suprafețele sunt degradate prin tasare, se intră cu oile, cu alte animale, se distrug și procedeul de punere la punct și de sancționare este extrem de greoi. Cei care constată sunt primarii și gospodarii locali și poliția locală, dar sancțiunile sunt aplicate de prefect. Asta e problema. Trebuie împreună să găsim soluția să dăm primarilor posibilitatea să-și administreze, să-și gospodărească problema pe plan local.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc și eu.

Domnului deputat Stelian Fuia trebuia să-i răspundă la o întrebare domnul Cătălin Doică de la Ministerul Economiei și Finanțelor, care nu s-a prezentat. Urmează să fie reprogramat acest răspuns.

Pentru domnul Romeo Hanganu: am înțeles că acesta a discutat cu domnul Barna Tanczos, secretar de stat la Ministerul Transporturilor și i-a transmis personal răspuns.

 
   

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania monday, 20 may 2019, 21:50
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro