Plen
Ședința Camerei Deputaților din 18 martie 2008
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.31/28-03-2008

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2008 > 18-03-2008 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 18 martie 2008

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.10 Lucian Băluț, Alexandru Mazăre, Eduard-Stelian Martin - declarație politică: "Implicarea comunităților locale în administrarea plajelor și falezelor Mării Negre, deziderat major al managementului integrat al zonei costiere" (prezentată de domnul Lucian Băluț);

 

Domnul Ioan Oltean:

  ................................................

Îl invit la microfon pe domnul deputat Lucian Băluț, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Se pregătește domnul deputat Aledin Amet, din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale.

Domnule coleg, microfonul vă aparține trei minute.

Domnul Lucian Băluț:

Mulțumesc, mult, domnule președinte.

Stimați colegi,

Prezenta declarație politică poartă numele de "Implicarea comunităților locale în administrarea plajelor și falezelor Mării Negre - deziderat major al managementului integrat al zonei costiere".

Vreau să menționez că această declarație politică are trei autori. Evident, eu sunt unul dintre cei care au semnat această declarație politică, dar există și domnul Alexandru Mazăre și domnul Eduard Martin.

Permiteți-mi să încep declarația politică cu câteva considerații generale.

Conceptul de "Management integrat al zonei costiere" (Integrated Coastal Zone Management) a fost pentru prima oară formulat la summit-ul din 1992 de la Rio de Janeiro. Preluat de Comisia Europeană, aceasta a dezvoltat conceptul, identificând, în perioada 1996-1999, măsuri pentru a remedia deteriorarea continuă a mediului, precum și a resurselor socio-economice și culturale.

În principiu, acest concept nu reprezintă o politică, ci o strategie. Ea implică toate segmentele sociale, toate sectoarele economice și toate nivelurile administrative.

Rolul administrațiilor locale este acela de a furniza informații referitore la condițiile locale, dar și de a reprezenta interesele entităților locale.

Rolul administrațiilor regionale constă în coordonarea inițiativelor locale în timp ce administrațiile naționale trebuie să dezvolte cadrul legal, pentru ca, în final, să se ajungă la un proces coerent de management integrat al zonei de coastă.

Prezenta declarație politică își propune să prezinte modul defectuos în care colaborează și de fapt cooperează administrațiile locale, cele regionale, precum și cea națională, în problema managementului plajelor Mării Negre din România - componentă a cadrului general al "Managementul integrat al zonei costiere".

Să-mi permiteți, vă rog, să fac câteva precizări istorice, un scurt istoric.

Până în 1996, plajele au fost administrate de către autoritățile publice din consiliile locale, neexistând niciun act normativ care să reglementeze administrarea plajelor. În anul 1997 și anul 1998, plajele au fost administrate de către Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, prin Regia Autonomă "Apele Române". În prima parte a anului 1999, plajele turistice din județul Constanța au fost administrate de către Consiliul Județean Constanța, în baza H.G. nr.514 din 21 august 1998. Din septembrie 1999, plajele se află în administrarea Companiei Naționale "Apele Române" S.A., în baza H.G. nr.711 din 2 septembrie 1999.

În anul 2002 (și asta este partea interesantă) se înființează "Administrația Națională Apele Române", prin reorganizarea Companiei Naționale "Apele Române" S.A. Cu acest prilej, plajele trec în administrarea Direcției Apelor - Dobrogea Litoral.

Stadiul actual.

În conformitate cu art.136 alin.(3) din Constituția României, plajele și falezele mării teritoriale fac obiectul exclusiv al proprietății publice, iar potrivit alin.(4) al aceluiași articol, bunurile proprietate publică sunt inalienabile, dar pot fi date în administrare sau concesiune, în condițiile legii.

Prevederi similare se pot găsi și în constituțiile altor state. Concluzionând, se poate afirma că prevederile constituționale respectă standardele europene în discuție.

Deosebirea esențială apare în modul efectiv de aplicare a acestor dispoziții constituționale. Astfel, analizând formele și modalitățile de administrare a plajelor și falezelor în România, comparativ cu situația existentă în această materie în Europa și în lume, se poate constata faptul că, în cvasitotalitatea cazurilor, plajele și falezele sunt administrate de către autoritățile publice locale, pe raza cărora sunt situate.

În România, administrațiile locale sau cele județene sunt practic excluse din acest proces. Interesant de observat: deși plajele se află în administrarea "Administrației Naționale Apele Române" - Direcția Apelor Dobrogea Litoral, furnizarea serviciilor publice de interes general, cum ar fi salvamar, posturi de prim ajutor, dezinsecție etc., sunt furnizate de autoritățile publice locale, conform art.3 alin.(6), pct.18 din Legea nr.215/2001 a administrației publice locale, republicată.

Situația prezentată a dus la deteriorarea imaginii turismului litoral românesc datorită:

  1. polemicilor și suspiciunilor legate de modul în care sunt administrate și gestionate plajele turistice din România;
  2. nemulțumirilor manifestate de turiști și de principalii tur-operatori internaționali cu privire la modul în care se realizează gospodărirea plajelor;
  3. nenumăratelor proteste și criticilor virulente venite din partea hotelierilor și ai celorlalți agenți economici care activează în zona litoralului Mării Negre.

Soluții posibile

Pornind de la actuala situație de fapt, din domeniul turismului litoral din România, și având experiența ultimilor ani în ceea ce privește administrarea deficitară a plajelor de către "Administrația Națională Apele Române" - Direcția Apelor Dobrogea Litoral, dar și menționând că:

  1. activitatea turistică constituie una dintre cele mai importante surse de venituri pentru locuitorii orașului Constanța;
  2. activitatea turistică reprezintă principala resursă economică pentru restul localităților riverane Mării Negre;
  3. există suportul legal pentru desfășurarea procesului de descentralizare, statuat la art.3 și art.4 din Legea nr.195/2006 a descentralizării,

Considerăm că adoptarea unui proiect de lege privind administrarea plajelor și falezelor Mării Negre de către administrațiile locale sau județene poate constitui soluția așteptată.

Menționăm că, în conformitate cu prevederile Legii nr.52/2003 privind transparența decizională în administrația publică și cu H.G. nr.521/2005 privind procedura de consultare a structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale la elaborarea proiectelor de acte normative, prezenta declarație politică ține cont de:

  • opiniile reprezentanților structurilor asociative din turism;
  • opiniile reprezentanților administrațiilor publice locale din localitățile riverane Mării Negre, precum și de
  • opiniile exprimate de reprezentanții societății civile.

Mulțumesc foarte mult.

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule coleg.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 21 august 2019, 8:06
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro