Ionela Bruchental-Pop
Ionela Bruchental-Pop
Ședința Camerei Deputaților din 18 martie 2008
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.31/28-03-2008

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2008 > 18-03-2008 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 18 martie 2008

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.27 Ionela Bruchental Pop - denunțarea unor "derapaje publice" care "exced de departe prevederile Constituției României";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Doamna Ionela Bruchental-Pop:

Exponentul democrației este reprezentat de către statul de drept în care respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie. Astfel, conform articolului 1 din Constituție, România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil al cărui teritoriu este inalienabil, frontierele sale fiind consfințite prin lege organică.

Aceste precizări se impun a fi făcute în contextul apariției unor manifestări și declarații demagogice în spațiul public, care contravin celor mai sus enunțate și care contribuie în mod nefericit la crearea unei stări tensionate, în mod vădit artificial create, între cetățenii români și cei de naționalitate maghiară, cu scopuri eminamente electorale, în strictul beneficiu al unui grup restrâns de politicieni care au tot interesul de a se menține la putere prin exploatarea sentimentului naționalist.

Recentul moment al declarării independenței provinciei Kosovo a iscat controverse nu doar la nivelul cancelariilor occidentale, ci și în plan național, stimulând unele voci înfierbântate, care ar fi dorit o transpunere a situației din provincia Kosovo în interiorul României.

Violentele conflicte între populația majoritar albaneză și cea minoritar sârbă, existente de-a lungul anilor în provincia Kosovo, nu pot fi negate, ele constituindu-se într-o etapă sângeroasă și nedorită în spațiul balcanic, care a devenit un veritabil butoi cu pulbere prin acest gen de conflicte, mereu actuale și susceptibile de a exploda.

Transpunerea, însă, a realităților kosovare în România constituie o utopie, pe care anumiți politicieni cointeresați au încercat s-o uziteze ca pe o modalitate de atragere de capital electoral, în lipsa unor proiecte fezabile pe care să le înglobeze într-o ofertă electorală viabilă și conferitoare de voturi.

Pe plan intern, însă, realitatea cotidiană demonstrează că în privința relațiilor romano-maghiare, se poate vorbi de echilibru, egalitate de șanse, conferirea de drepturi egale, rațiune, conviețuire pașnică și toleranță, atribute care fac din acest spațiu un model subliniat și de către reprezentanții unor democrații consolidate, care au analizat de-a lungul timpului istoria relațiilor româno-maghiare.

Din păcate, atributele enumerate nu sunt percepute de către toți etnicii maghiari într-o manieră justă și reală, unii dorind cu orice preț să reînvie niște file ale istoriei de mult apuse și neînțelegând faptul că anumite realități privind delimitările teritoriale au fost trasate și cimentate cu mult timp în urmă, în mod definitiv și irevocabil.

Un exemplu elocvent, care reflectă încăpățânarea unora de a se raporta la niște aberații și refuzul de a accepta realitățile secolului XXI, s-au regăsit în municipiul Oradea, unde un grup de etnici maghiari au expus în locuri publice și chiar pe avizierul unor instituții afișe cu sloganeiredentiste de genul"Ardealul a fost și va fi pământ unguresc".

Asemenea derapaje publice, cu un conținut abject și care exced de departe prevederile Constituției României, nu pot fi tolerate sau încurajate, chiar dacă se constituie în cazuri izolate, ci suscită, într-o manieră rațională, atitudini colective ferme și dezaprobatoare, fiindcă asemenea clivaje comportamentale sunt, lăsând la o parte latura penală, niște focare care generează și amplifică tensiuni inutile, într-un spațiu multicultural stabil și tolerant, în care România, în mod indiscutabil în relația cu minoritățile conlocuitoare, a respectat și conferit drepturi, indiferent de naționalitate, rasă, origine etnică, limbă, religie, sex sau apartenență politică, cu o singură condiție: respectarea legilor fundamentale ale statului român.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 19 august 2019, 15:54
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro