Filip Georgescu
Filip Georgescu
Ședința Camerei Deputaților din 18 martie 2008
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.31/28-03-2008

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Interogare > Rezultate > 18-03-2008 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 18 martie 2008

 Fragmente relevante pentru următoarea interogare: 
Vorbitor: Filip Georgescu

  Declarații politice și intervenții ale deputaților: Filip Georgescu - apel la stoparea privatizării companiei farmaceutice Antibiotice Iași;

Domnul Filip Georgescu:

După un deceniu și jumătate de bâjbâieli în demersul revenirii la relațiile capitaliste de producție, privatizarea societăților de stat, realizată sub semnul unei corupții generalizate, se apropie de sfârșit. Cele 600-700 de întreprinderi economice de importanță secundară care se mai află în proprietate publică vor face și ele în scurt timp obiectul unor tranzacții mai mult sau mai puțin benefice pentru români. Dacă ne gândim că SIDEX, ALRO, PETROM, PETROMIDIA, BCR și mulți alți piloni ai economiei naționale au fost vânduți la prețuri derizorii, uneori sub nivelul comisioanelor încasate de "negustorii guvernamentali", la fel de isteți ca legendarul nostru erou popular Tândală, cel ce vindea carul cu boi pe o gâscă, atunci putem spune că privatizarea a constituit cel mai mare jaf cunoscut vreodată, care a pricinuit țării prejudicii de zeci de miliarde de euro.

Am vândut gigantul SIDEX la un preț de 30 de ori mai mic decât cel pe care-l solicită autoritățile de la Kiev pentru Combinatul siderurgic de la Krivoirog, similar cu cel de la Galați. Am dat pe nimica toată ALRO, când aluminiul a devenit un material strategic, am făcut pomană fără lumânare cu PETROM-ul (înstrăinat la un preț de 20-30 de ori mai mic decât cel real), încât, pe bună dreptate, ziarul "Kronen Zeitung" scria după încheierea tranzacției: "Atunci când OMV a cumpărat PETROM-ul din România, a cumpărat, de fapt, o a doua Austrie".

Și încă o anomalie. Adepții înfocați ai privatizării nu sunt capabili să explice de ce statul român a fost obligat să renunțe la patrimoniul său, intrat în parte în proprietatea altor state (Austria, Grecia, Franța). Și iată, în aceste zile, pe tapet se află o nouă privatizare cu cântec - "Antibiotice Iași", capabilă să aducă noi și mari prejudicii țării, îndeosebi pe termen lung, pe care Cabinetul Tăriceanu refuză să le ia în calcul.

Principalul argument pentru accelerarea haotică a privatizării a fost acela că statul este un administrator prost, care decapitalizează societățile aflate în patrimoniul său.

Contrar unei asemenea gogorițe, "Antibiotice" Iași se dovedește o companie de stat rentabilă, cu o cotă de piață de 3,1% în 2007, cu o cifră de afaceri de 68,5 milioane de euro și un profit brut de 10 milioane de euro realizat anul trecut. Mai mult, societatea ieșeană se află în fața unor perspective optimiste. În 2012 profitul său va fi de trei ori mai mare decât anul trecut, iar investițiile de dezvoltare pentru perioada 2008-2012 vor fi de 20 milioane de euro. Atunci, de ce trebuie neapărat vândută o asemenea societate profitabilă? Cine are interesul să mătrășească și ultimul șurub românesc? Nu cumva cei care dau în strepezi după această privatizare au interesele lor meschine, pe care nu vor să le scape în puținul timp pe care îl mai au de stat la guvernare? Se știe că societatea ieșeană este una de importanță strategică. Ce ne facem în cazul unor epidemii, calamități sau confruntări armate? Cumpărăm antibiotice la prețuri exorbitante, fiindcă nu le mai avem pe ale noastre la costuri rezonabile? Dar dacă noul patron va renunța la profilul actual al societății, mai cu seamă că licitația cu strigare nu-l împiedică să recurgă la un asemenea gest, și se va apuca să fabrice cosmetice sau nasturi? Nu cumva cumpărătorul este interesat de cele 40 de hectare din jurul societății, pe care ar putea să le vândă extrem de benefic, cu 2000 de euro m.p.? Și, în ultimă instanță, nu cumva în spatele acestei privatizări grăbite sau mai ales suspecte stă vreo mare companie străină de medicamente, care vrea să scoată "Antibiotice Iași" nu numai de pe piața externă, dar și de pe piața internă, pentru a ni se impune un monopol și în această privință?

În fața unei hotărâri a Curții de Apel din Iași, Guvernul s-a văzut nevoit să sisteze privatizarea. Dar, așa cum afirmă funcționarii politici de la AVAS, doar temporar. Cerem Comisiei pentru sănătate din Camera Deputaților, Parlamentului să împiedice privatizarea ultimei companii farmaceutice românești, aflată în patrimoniu public, și să dejoace acest nou joc mafiot.

    Filip Georgescu - comentarii negative privind poluarea orașului București;

Domnul Filip Georgescu:

Românii, ca și străinii care se află în trecere prin București, spun că este un mare risc să trăiești astăzi în metropola noastră. Trist, dar adevărat, întrucât cei mai mulți bucureșteni au ajuns și ei la o asemenea concluzie. Dificultățile enorme survin nu doar din cauza sărăciei, a lipsei de locuințe, a stării extrem de precare în care se află sănătatea, învățământul și justiția dar mai ales ca urmare a infrastructurii, aflată într-o stare deplorabilă, a condițiilor de transport și a gradului infernal de poluare. Dacă ninge sau dacă plouă o zi-două, aproape că nu mai putem traversa strada. Dacă mergem pe jos, trebuie să faci slalom printre mașinile parcate de-a lungul și de-a latul trotuarului și să ocolești șanțurile săpate de luni de zile, de diferite societăți prestatoare de servicii. Dacă te afli la volan, e și mai greu, întrucât trebuie să stai cu ochi de vultur nu numai pe cei din traficul infernal, dar mai ales pe gropile care par semănate de oameni, și nicidecum de natura lucrărilor.

Este adevărat, Bucureștii au fost din totdeauna un oraș aglomerat, murdar și cu o infrastructură de Ev Mediu. Dar parcă niciodată nu s-a prezentat în halul în care arată astăzi. Multe dintre marile sale artere sunt dezafectate de mai bine de un an. Liniile de tramvai au fost și ele scoase de pe postament. Escavatoare, camioane, perforatoare, străvechile roabe se agită uneori vreme de câteva ceasuri într-un adevărat vacarm, ca mai apoi alte câteva ore să intre într-o liniște mormântală.

Și totuși, parcă nimic nu se schimbă. Doar bordurile reînnoite de două-trei ori pe an, pentru a mai ameliora imaginea trotuarului neasfaltat din alte vremuri, ne permit să întrevedem cât de cât fața orașului de mâine. Actualul edil-șef al Capitalei promite că va face din haotica noastră urbe un veritabil mic Paris. Este mesajul ultrademagogic, prin intermediul căruia primarii de până acum i-au amăgit pe alegători, fiindcă pe parcursul mandatului mai toți se vaită că nu au fonduri.

Pentru anul 2008, Primăria Capitalei are un buget de 1,3 miliarde de euro, din care urmează să finanțeze infrastructura, învățământul, transportul în comun, termoficarea și alte lucrări. Cei familiarizați cu modul de finanțare din bani publici cred că la un asemenea buget de investiții un comision mediu de numai 0,1% echivalează cu un milion de euro.

Nu mai încape îndoială că automobilul, atât de necesar în lumea civilizată, a devenit pentru bucureșteni inamicul public numărul unu. Aproape că nu este zi în care să nu se înregistreze în Capitală câteva accidente auto, din nenorocire unele soldate cu victime, datorită neatenției, imprudenței, excesului de viteză, alcoolului, dar și degradării arterelor de circulație.

Pe de altă parte, parcarea automobilelor a devenit o problemă mai mult decât nevralgică. Municipalitatea intenționează să construiască parcări subterane și supraterane pentru 9.000 de automobile. Practic, o nimica toată. Primele două parcări subterane, Piața Universității și Gara de Nord, pentru 2.700 de automobile, ar putea să fie amenajate în următorii doi ani.

Fără îndoială, riscul cel mai mare pentru bucureșteni îl constituie poluarea. Potrivit unui studiu realizat de Asociația EcoEuropa, Bucureștiul este cea mai poluată capitală europeană. Datele statistice arată că traficul din metropola noastră produce mai mult de două milioane de tone de substanțe dăunătoare pentru organism. Calitatea aerului se degradează din ce în ce mai mult și ca urmare a lipsei spațiilor verzi. Aici este cazul să amintim că, în ultimii 10 ani, suprafața spațiilor verzi s-a redus la jumătate. Un adevărat asalt imobiliar s-a abătut asupra zonei împădurite de la Băneasa, a parcului din Drumul Taberei și a altor spații verzi. Până și Parcul Bordei, o adevărată oază pentru bucureșteni, a fost amenințat de actualul primar general și de predecesorul său să se transforme într-o zonă rezidențială, în care urmau să se construiască blocuri cu patru etaje. Poluarea este atât de gravă încât ne amenință și în interiorul locuinței, și încă de două-cinci ori mai mult decât în afara ei.

Până să ajungă micul Paris, Capitala noastră a devenit marele infern. Edilii de până acum ai orașului n-au făcut altceva decât să transmită unul altuia ștafeta degradării. Ce va face viitorul primar general? Ca să răspundem la această întrebare, înainte de toate trebuie să ne gândim, cu mare responsabilitate, cui îi vom încredința acest mandat. Poate unui medic, unui arhitect, unui inginer constructor sau economist. În niciun caz unui afacerist. Ca să redresăm Capitala, va trebui să alegem în fruntea ei un om cu cap, dar și cu suflet curat. Sunt concluziile unui cetățean care "bate" aproape zilnic Capitala.

       

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 22 iulie 2019, 17:06
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro