Plen
Sittings of the Senate of May 13, 2008
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.53/23-05-2008

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
24-02-2021
17-02-2021 (joint)
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2008 > 13-05-2008 Printable version

Sittings of the Senate of May 13, 2008

10. Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare (L131/2008) (votul pe raport și votul final se vor da în ședința de luni, 19 mai a.c.)
 
see bill no. L131/2008

Domnul Nicolae Văcăroiu:

................................................

Trecem la punctul 9 din ordinea de zi - Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, vă rog.

Domnul vicepreședinte Ivan Cismaru.

Inițiatorul este prezent?

Doamna senator Norica Nicolai, aveți cuvântul.

Doamna Norica Nicolai:

Domnule președinte, Am decis să promovez această propunere legislativă care vizează o serie de modificări la Legea nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, pentru că, în opinia mea, ceea ce se întâmplă în prezent reprezintă o nerespectare a principiului autonomiei universitare.

Conform "Procesului Bologna", studiile universitare pot fi de scurtă durată, deci de trei ani și de patru ani.

Universitățile românești consider eu că se pot adapta, în funcție de autonomia universitară, la o opțiune pentru durata cursurilor.

Însă, în realitate, acest lucru nu se întâmplă, pentru că, în pofida reglementărilor legale existente, o hotărâre de guvern a stabilit competențe pentru Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului în privința stabilirii structurii universităților, organizării și funcționării formelor de învățământ.

Am considerat că această chestiune înfrânge "Declarația de la Bologna", România fiind și ea țară semnatară a acestei declarații.

Ca atare, este nevoie de măsuri legislative care să vizeze compatibilizarea învățământului superior cu învățământul superior din Uniunea Europeană.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Scuzați-mă! Eram atent la colegii noștri, cărora abia le-am atras atenția...

Se întâmplă ceva, cred că trebuie să sigilăm ușile și să facem două grupuri sanitare aici, în interior, pentru cazuri extreme.

Bun.

Să-l ascultăm și pe domnul vicepreședinte Ivan Cismaru, care ne prezintă raportul Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport.

Aveți cuvântul.

Domnul Ivan Cismaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi, Noi, comisia, am apreciat că, pentru a exista un sistem unitar de funcționare în învățământ, Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului trebuie să-și gestioneze activitățile din învățământul superior din punct de vedere al specializărilor, duratei de studiu pentru fiecare specializare, al planurilor de învățământ, al creditelor transferabile obligatorii pentru fiecare specializare, lucruri care se fac prin intermediul ARACIS-ului pe care l-am înființat și care funcționează pentru acest lucru.

De asemenea, noi, comisia, nu credem că este bine ca fiecare universitate să-și aprobe singură durata de studiu pentru fiecare specializare, pentru că apare fenomenul ca aceeași specializare, în centre universitare diferite, să aibă durate diferite.

Apoi, în modulul de studiu pentru obținerea diplomei de licență, noi nu credem că este bine să lăsăm la latitudinea universităților să-și organizeze specializări și durate de studiu după bunul plac, pentru că pot apărea, ceea ce s-a și întâmplat, de fapt, în unele universități, specializări de care n-am auzit niciodată, nu există în nomenclatorul profesiunilor la noi în țară, și va apărea, vă imaginați dumneavoastră, o libertate prost înțeleasă și prost aplicată, cu efecte asupra celor care vor termina învățământul superior.

De asemenea, noi am acceptat acest lucru doar în zona masteratelor profesionale, deoarece trebuie să existe posibilitatea reglementării acestor specializări despre care este vorba, în funcție de piața forței de muncă din zonele respective.

Pentru aceste motive, comisia a dat un raport de respingere.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Să o ascultăm și pe doamna Gabriella Pásztor, secretar de stat. Microfonul 8.

Doamna Pásztor Gabriella - secretar de stat în Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului:

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Continuând cele spuse de domnul vicepreședinte Cismaru, considerăm că a lăsa decizia privind durata studiilor universitare exclusiv la latitudinea senatului universitar poate conduce la situația în care aceeași specializare universitară să aibă durate diferite în universități diferite și, prin urmare, ar contribui la nerecunoașterea diplomelor din învățământul universitar românesc.

Mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Dar ce frumos ar fi, îi facem pe toți cu studii superioare, am fi unicat în România.

Ei nu învață în patru-cinci ani.

Dacă le mai dai doi ani sau trei...

Doamne, ferește!

Bun.

Doamna senator Vedinaș, da? Suntem la dezbateri generale.

Apoi, domnul senator Alexandru Athanasiu.

Eu cred că și la doctorat ar trebui să propunem ca un ciclu de două luni să fie suficient...

Aveți cuvântul, microfonul 2.

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sunt unul dintre oamenii care cred cu sfințenie în anumite principii pe care le consider fundamentale, nu numai pentru statul de drept, ci și pentru anumite domenii ale vieții noastre publice și ale activității noastre, în speță, autonomia universitară sau autonomia locală a unităților teritoriale.

În același timp, consider că este foarte important ca aceste principii să se aplice și să se respecte, cum spunem noi, juriștii, în litera și spiritul lor.

Autonomia, indiferent că este funcțională, că este locală, că este administrativă trebuie să se exercite în limitele unei reglementări care trebuie să fie stabilită de o autoritate competentă.

Nu putem lăsa această autonomie, indiferent de tipul ei, să se transforme într-o putere discreționară absolută, necontrolată și necontrolabilă din partea acelei instituții care beneficiază de ea.

Schopenhauer spunea că "somnul rațiunii naște monștri".

Noi vedem în fiecare zi monștri în realitățile zilnice, cotidiene, și cred că ați auzit, spre pildă, ceva pentru mine șocant, faptul că la examenele de bacalaureat sau de intrare în clasa a IX-a, în loc să se dea opera marilor noștri autori, se dă raportul Tismăneanu, pactul cu educația și alte bazaconii.

Cred că s-a ajuns prea departe și că nu se poate interpreta de o asemenea manieră ceea ce trebuie să reprezinte autonomia, inclusiv instituțională.

Îmi pare rău, colega Norica Nicolai știe că am o prețuire și un respect deosebit pentru ea, dar trebuie să-mi exprim dezaprobarea, ca dascăl, care am aproape 20 de ani, mâinepoimâine, de experiență în spate, că un asemenea act normativ nu este bine să fie promovat, pentru că el ar înlesni o libertate necenzurată și necenzurabilă pentru instituțiile de învățământ universitar în detrimentul a ceea ce trebuie să reprezinte, în mod real, învățământul.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Domnule senator Alexandru Athanasiu, vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

În calitate de inițiator al Legii nr. 288 din 2004, permiteți-mi, pe scurt, să explic rațiunile fundamentale, și poate nu atât de vizibile, ale acestui act normativ asupra căruia, astăzi, discutăm o posibilă modificare și efectele lui.

"Declarația de la Bologna" și Legea privind organizarea ciclurilor de studii în învățământul universitar au drept efect, drept obiectiv principal, facilitarea recunoașterii diplomelor în spațiul universitar european.

Numai știind limpede care este scopul unei asemenea legi, trebuie să analizăm exact ce ni se propune prin această propunere legislativă a doamnei senator Norica Nicolai, și anume: dânsa ce propune? Spune "să lăsăm pe seama autonomiei universitare principiul sacru - și aș putea spune, ca Robespierre în Constituanta franceză - chiar inviolabil, dacă nu i s-ar da, eventual, o conotație, poate ușor anecdotică, că suntem partizanii autonomiei, dar autonomia nu înseamnă independență, autonomia nu înseamnă eludarea unui principiu fundamental în materia susținerii financiare - și, aici, cred că rezonez cu dumneavoastră, domnule președinte -, pentru că aceste 180 sau 240 de ore, creditele pe ciclul de licență, sunt susținute financiar de România, de statul român până la urmă, dar esențial, de contribuabilul român.

A schimba durata specializărilor pe seama voinței univoce și nelimitate a senatelor universitare ar însemna, în primul rând - ceea ce deja s-a spus, și ar fi oțios să repet eu -, o discrepanță supărătoare între durata studiilor pentru aceeași specializare, dar dincolo de aceasta și important este faptul că finanțarea ar crește, pentru că ar fi universități unde, la aceeași specializare, durata ar fi mai mare.

Dar să mergem și mai departe: o asemenea propunere ar înfrânge chiar obiectivul esențial al "Procesului Bologna", de care aminteam în debutul modestelor mele comentarii, și anume recunoașterea mai ușoară a specializărilor în spațiul învățământului european.

Păi, dacă noi facem cinci ani sau nu cinci ani, ci numărul de credite, 60 de credite pe an pentru o specializare și ne ducem cu ea, se va crede că am adus doctori și vrem să-i angajăm sub calificarea lor sau invers.

Cu alte cuvinte, principiul legii ar fi înfrânt, autonomia ne este dragă, dar nu trebuie, de dragul ei, să sufocăm cel mai important principiu al acestei legi, la care am ținut când am inițiat-o, și anume circulația liberă, nu numai a turiștilor în spațiul european, ci circulația cât mai liberă a calificărilor profesionale, pentru că aceasta este esența, acesta este obiectivul, acesta este demersul și pentru aceasta trebuie să lucrăm.

Să lăsăm - cum zicea cronicarul - în pace legea, să nu o mai modificăm atât, pentru că riscăm să punem pârleaz mereu la drumul normal al evoluției învățământului în spațiul european.

Grupul parlamentar al PSD va vota pentru raportul de respingere la această propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Domnul senator Alexandru Morțun, vă rog, microfonul 2.

Domnul Alexandru Ioan Morțun:

Domnule președinte, Stimați colegi.

Este vorba despre învățământul românesc, este vorba despre reforma învățământului românesc și încerc să atrag atenția că "Bologna", de fapt, încearcă să centralizeze învățământul european și efectele învățământului european, situație în care mie mi se pare că ceea ce presupunem că ar fi o autonomie poate să ducă la anarhie.

Nimeni nu folosește termenul acesta, dar este cert că, în România, există diplome, diplome care sunt, de principiu, refuzate pe piața românească.

Apar anunțuri de tipul "angajăm, cu excepția absolvenților..." și n-o să nominalizez, ceea ce, după părerea mea, este efectul unei așa-zise "autonomii", pentru că, de fapt, este vorba despre un soi de anarhie universitară care facilitează obținerea de diplome, diplome chiar internaționale, până acolo încât Oradea, de exemplu, este în plin proces de analiză pentru acest fenomen.

Așa că, în situația aceasta, cred că o atenție, o rigoare suplimentară și înțelegerea corectă a noțiunii de autonomie, care nu înseamnă nici independență, nici anarhie, ar fi un element de principiu facil cu care am putea opera.

Mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Mai sunt intervenții?

Nu mai sunt.

Vom reveni cu votul.

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie lundi, 1 mars 2021, 9:39
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro